Metodica Folosirii Mijloacelor Si Metodelor Diferite Pentru Scoala Mingii la Handbal

Cuprins:

Cap.1.Introducere……………………………………………………………………..4

1.1.Importanta si actualitatea temei………………………………………………..4

1.2.Motivarea alegerii temei ………………………………………………………….5

1.3.Ce este “scoala mingii” ?…………………………………………………………6

1.4.Delimitarea temei si niveluri de realizare…………………………………..6

Cap.2.Fundamentarea stiintifica a temei………………………………………9

2.1.Prioritati actuale si de perspectiva ale educatiei fizice si sportului scolar………………………………………………………………………………………………………9

2.2.Particularitatile lectiei de educatie fizica [n gimnaziu: orientare , structura , variante de realizare………………………………………………………………..14

2.3.Consideratii generale privind metodica predarii kocurilor de miscare …………………………………………………………………………………………………19

2.4.Metodica predarii jocului de handbal [n scoala………………………….24

2.5.Particularitatile morfologice , fiziologice , psihice si motrice ale copiilor de 10-14 ani ………………………………………………………………………………31

Cap.3.Organizarea si desfasurarea cercetarii…………………………….36

3.1.Ipotezele cercetarii ………………………………………………………………..36

3.2.Scopul cercetarii……………………………………………………………………..37

3.3.Sarcinile cercetarii …………………………………………………………………38

3.4.Metode de cercetare………………………………………………………………..39

3.5.Organizarea cercetarii (esantioane , conditii , date)…………………..41

3.6. Sistemul de probe………………………………………………………………….43

Cap.4.Etapizarea demersului didactic………………………………………..45

4.1.Mijloacele utilizate …………………………………………………………………45

4.2.Programarea si planificarea demersului didactic……………………….62

Cap.5.Rezultatele cercetarii si interpretarea lor…………………………86.

5.1.Indicatorii statistici folositi……………………………………………………..86

5.2.Interpretarea rezultatelor………………………………………………………..88

5.3.Ilustrare grafica……………………………………………………………………..92

Concluzii si propuneri……………………………………………………………….99

Referinte bibliografice ………………………………………………..102

=== 1 ===

Anul de instruire: primul Proiectarea unit`\ii de [nv`\are Num`r de lec\ii alocat: 14

Timp de exersare [n lec\ie: 20-25min Handbal – Clasa a-V-a B (control)

Profesor Cri\` Drago] Ciclul tematic:1. Perioada de aplicare: 29.09.2003-14.11.2003

Con\inuturi cuprinse [n instruire: – pase [n doi de pe loc ]i din deplasare

dribling simplu ]i multiplu

aruncarea la poart` de pe loc ]i cu pas ad`ugat

pozi\ia fundamental` ]i deplasarea [n ap`rare

jocuri preg`tioare

joc bilateral

Anul de instruire: primul Proiectarea unit`\ii de [nv`\are Num`r de lec\ii alocat: 20

Timp de exersare [n lec\ie: 25min Handbal – Clasa a-V-a B (control)

Profesor Cri\` Drago] Ciclul tematic:1. Perioada de aplicare: 29.03.2004-18.07.2004

Con\inuturi cuprinse [n instruire: – alergare cu schimburi de direc\ie

pasa oblic [nainte

aruncarea la poart` din alergare ]i cu pas ad`ugat

demarcajul

a]ezare [n atac (semicerc)

a]ezare [n ap`rare 6:0

jocuri bilaterale cu reguli reduse

=== Concluzii ===

Concluzii ]i propuneri

O parafrazare a defini\iei jocului poate fi considerat` aceea c` “jocul” este o activitate liber`, pl`cut`, recreativ` ]i util` [n acela]i timp. Referito la joc, se poate folosi termenul de “fenomenologie”, termen care pune [n valoare, astfel, modalitatea liber` [ntr-un spa\iu bine definit.

Handbalul, fiind un joc ]i nu unul oarecare ci unul foarte r`sp@ndit, con\ine deci, toate caracteristicile de baz` ale jocurilor, [n general, este deosebit de accesibil ]i spectaculos, bucur@ndu-se de o larg` popularitate [n r@ndul ]colarilor pentru c`: mingea se manevreaz` cu m@na, se joac` prin deplasare, se lupt` pentru minge, joac` [n contact direct cu adversarul, se arunc` la poart`. Deci, rpincipalele lui caracteristici sunt: libertatea, limitele spa\io-temporale, efortul ]i pl`cerea.

La finele activit`\ii [ntreprinse cu aceast` ocxazie s-au desprins urm`toarele:

Concluzii:

Rolul jocurilor de mi]care, al ]tafetelor ]i al [ntrecerilor ca mijloace pentru “}coala mingii” este de net`g`duit, mai ales c` ele ofer` condi\ii favorabile form`rii ]i dezvolt`rii deprinderilor specifice diferitelor elemente ]i procedee tehnice fundamentale ale jocului de handbal. Contactul cu mingea de handbal, la aceast` v@rst`, sub form` de “joac`”, stimuleaz` copiii, le dezvolt` [ndem@narea ]i le creaz` un “bagaj” de deprinderi motrice complexe.

“}coala mingii” reprezint` “un moment” [n actul de predare – [nv`\are, a c`rui localizare [n timp este precis`, mijloacele lui utiliz@ndu-se paralel cu [nsu]irea elevilor ]i proceselor tehnice fundamentale ale jocului de handbal, dar sub directa [ndrumare ]i interven\ie a cadrului didactic, at@t [n organizare c@t ]i [n desf`]urarea acestora prin corect`ri ]i preciz`ri metodice individuale ]i colective, pentru a se putea [nl`tura gre]elile de execu\ie.

“}coala mingii” nu reprezint` un scop [n sine, [n sensul actului de predare [nv`\are strict` ]i sistematic` a jocului, ci o metod` general` folosit` [n acest sens, pe l@ng` alte metode folosite [n demersul didactic [n cauz`, metode moderne, printre care se pot aminti: autonomia (cu referire la cadrul didactic care o de\ine prin statutul s`u), problematizarea, modelarea, instruirea programat`, algoritmizarea.

Introducerea, la clase experimentale, a unui num`r mai mare de jocuri de mi]care, a ]tafetelor ]i exerci\iilor sub form` de [ntrecere pentru “]coala mingii” a validat prima ipotez` a cercet`rii pentru c` astfel “accesul”elevilor spre [nsu]ire elementelor fundametale ale jocului de handbal a fost mai facil, mai interesant ]i mai atractiv, aceasta deduc@nd, [n final la cre]terea indicilor tehnici a elevilor precizate de ipoteza a doua.

Eficien\a ]i calitatea lec\iilor a crescut, datorit` prelungirii etapei ce ne interesa “]coala mingii” ]i pentru c` odat` st`p@nit` “obi]nuirea cu mingea” celelalte elemente ale domeniului didactic au fost [nsu]ite mai u]or, achizi\iile elevilor fiind mai bine consolidate din acest punct de vedere ]i acest fapt verificat de cea de-a treia ipotez`.

Metodele ]i mijloacele utilizate – jocurile de mi]care, ]tafetele ]i [ntrecerile au fost identificate ]i selec\ionate din multitudinea de lucr`ri de specialitate ]i au fost direc\ionate spre [nsu]irea, [n special a obi]nuirii cu mingea dar ]i spre [nsu]irea altor elemente ]i procedee tehnice ca: driblingul, aruncarea la poart` etc prezenta [n programa ]colar` [n vigoare.

Veridicitatea celei de-a patra ipotez` a fost pus` [n valoare de rezultatele ob\inute la probele de control de subiec\ii clasei experimentale, rezultate care sunt superioare celor ob\inute de c`tre elevii clasei de control.

Ansamblul mijloacelor utilizate la clasa experimental` de-a lungul anului ]colar – adic` jocurile de mi]care ]tafetele ]i exerci\iile sub form` de [ntrecere pentru “]coala mingii” – precum [n metodele aplicate au fost stimulative ]i atrctive pentru elevi, adapt@ndu-se posibilit`\ilor lor individuale ]i au condus la participarea lor activ` ]i con]tient`, angajant` ]i, totodat`, p@n` la satisfac\ie.

Sistemul probelor de control a fost elocvent pentru cercetare din motivul c` s-au dovedit a fi relevante [n privin\a aprecierii ansamblului competen\elor specifice jocului de handbal; atractivitatea lor acreat un stimulent ]i un sprit competitiv permanent [n r@ndul elevilor.

Deci ipotezele cercet`rii au fost verificate ]i sarcinile au fost [ndeplinite pentru c`: informarea ]i documentarea a fost ampl` ]i profund`, e]antioanele au fost relevante pentru cercetare sub aspectul particularit`\ilor bio-psiho-motrice; au fost respectate etapele de desf`]urare a activit`\ii “recolt`ri” ini\iale aplicarea mijloacelor, “recoltarile” finale, [nregistrarea, prelucrarea ]i interpretarea datelor a fost efectuat` ]i s-au emis concluziile logice.

Propuneri:

Investiga\ia a demonstrat mijloacele utilizate la clasa experimental` pot influen\a favorabil demersul didactic orientat spre [nsu]irea elementelor fundamentale din jocul de handbal prin prelungire etapei numit`”]coala mingii” ]i de aceea “ea se poate transfera” ]i [n ac]iunile similar direc\ionat` sprealte jocuri sportive: baschet, volei etc.

Pentru verificare eficien\ei mijloacelor utilizate, prin [nglobarea lor [n unit`\i de [nsu]ire specifice se poate efectua, la finele unui an ]colar cu calcul, o prelucrare, o analiza ]i o interpretare statistico-matematic` global`, pentru a avea o “vedere” de ansamblu mai relevant` a progreselor [nregistrate de c`tre elevi, [n general.

Este posibil, caprin explica\iile ]i indica\iile oferite, [nsu]irea jocului s` dep`]easc` cadrul lec\iilor ]i [n activitatealor liber`, elevii s` continue aceast` ac\iune ]i de aceea abilitatea ]i priceperea profesorului este prioritar` ]i trebuie direcionat` ]i [n alte activit`\i cu elevii (excursii, diverse [ntreceri, tabere ]colare etc).

=== Continuare 2 ===

Tabel centralizator privind distribuirea unit`\ilor de [nv`\are pe num`r de lec\ii la clasa a-V-a C

(Clas` experimental`)

}coala cu clasele I-VIII “Alexandru Ioan Cuza”

Profesor Teodor Florica

Plan calendaristic

Semestru I Clasa a-V-aC(experiment)

}coala cu clasele I-VIII “Alexandru Ioan Cuza”

Profesor Teodor Florica

Plan Calendaristic

Semestru II Clasa a-V-aC (experiment)

=== continuare 4 ===

Capitolul V. Rezultatele cercet`rii ]i interpretarea lor

5.1. Indicatorii statistici folosi\i

Interpretarea corect` a rezultatelor ob\inute de c`tre subiec\ii celor dou` clase (experimental` ]i martor) la cele dou` test`ri – ini\ial` ]i final`, la cele ]ase probe la care au fost supu]i a putu fi efectuat` cu ajutorul metodei statistico – matematice. De]i “materialul” de prelucrat – cifrele au reprezentat performan\ele realizate – are un caracter probabilistic, cu ajutorul calculelor statistico – matematice s-a putu efectua o interpretare logic` ]i sigur` a lor.

Dup` o verificare atent`, datele – rezultatele – au fost grupate pe clase ]i sex ]i pe probe de control.

Analiza rezultatelor ob\inute de c`tre subiec\i la test`rile ini\iale ]i finale a fost efectuat` pe baza calculelor pentru ob\inerea urm`torilor indicatori:

dintre parametrii tendin\ei centrale – modul, mediana ]i media aritmetic` a fost ales ultimul (media) care este indicatorul cel mai des utilizat [n interpretarea datelor recoltate ]i care se ia [n considerare [n toate calculele ulterioare. Formula de calcul este:

cei trei indicatori ai dispersiei care este gradul de [mpr`]tiere/de distribu\ie a rezultatelor: amplitudinea, abaterea (w), media (Am) ]i abaterea standard (S):

a) Amplitudinea care se calculeaz` dup` formula:

w=xmax-xmin

unde: xmax – valoarea cea mai mare a variabilei studiate;

xmin – valoarea cea mai mic` a variabilei.

b) Abaterea medie (Am) care reprezint` cu c@t se abat de la valoarea central` valorile individuale. Formula de calcul este:

sau

unde: =sum`;

xi =valoare individual`;

= media aritmetic`;

n = num`rul de cazuri.

c) Abaterea standard (S) se calculeaz` dup` formula:

sau

unde: = suma;

xi =valoare individual`;

= media aritmetic`;

n = num`rul de cazuri.

Ea are [ntotdeauna semnul ]i reprezint` standardul cu care se abat de la media aritmetic` fiecare dintre valorile individuale.

d) Coeficientul de variabilitate (Cv) ce reprezint` exprimarea [n procente a c@tului dintre abaterea tip ]i media aritmetic` ]i ofer` o m`sur` a gradului de omogenitate, ]i anume: valoarea acestuia este invers propor\ional` cu omogenitatea. Formula de calcul:

unde: S = abaterea standard;

= media aritmetic`;

Statistica recomand` pentru intyerpretare urm`toarele trepte de apreciere:

0 – 10% – omogenitate mare;

10-20% – omogenitate medie;

peste 20% – lips` de omogenitate.

5.2. Interpretarea rezultatelor

Deplasare [n pozi\ie fundamental`

Valorile mediilor aritmetice la clasa a-V-a B (control) au fost: la b`ie\i 25"75 (TI) ]i 25"37 (TF), iar la fete 26"55 (TI) ]i 26"17 (TF) reu]ind astfel un progres de 0"38 la b`ie\i ]i 0"37 la fete. La clasa a-V-a C (experimental`) progresul a fost mai evident: 25"77 (TI) ]i 24"83 (TF), progres de 0"94 la b`ie\i, iar la fete 26"85 (TI) ]i 26"16 (TF) progres 0"68.

Valorile amplitudinii (w) denot` o dispersie mai bun` a rezultatelor la clasa experimental` pentru c` ele se [ntind pe o scal` mai mic`, deci sunt mai omogene 3"5 la b`ie\i (TF) ]i 4"8 (TF) la fete.

Abaterea medie (Am) relev` faptul c` diferen\ele valorilor individuale ale rezultatelor ob\inute de c`tre elevii clasei experimentale at@t la b`ie\i (1, 011) c@t ]i la fete (1,403) se abat mai pu\in de la valoarea central` a rezultatelor, dec@t cele de la test`rile clasei de control.

Abaterea standard (S) a avut urmatoarea evolu\ie: ca valori de 1,82 (V B) ]i 1,66 (V C) la b`ie\i la testarea ini\ial` ]i 1,46(V B) ]i 1,20 (V C) la testarea final`, iar la fete 1,51 (V B) ]i 1,82 (V C) la testarea ini\ial`, iar la cea final` 1,37 (V B) ]i 1,67 (V C). Deci valoarea central` a rezultatelor este mai reprezentativ` la clasa experimental` (V C) at@t la fete c@t ]i la b`ie\i.

Coeficientul de variabilitate (Cv), prin valorile sale: 7,07 (V B) ]i 6,46 (V C) latestarea ini\ial` ]i 6,59 (V B), 4, 85 (V C) la cea final` la b`ie\i, iar la fete 5,71 (V B) ]i 6,81 (V C) la testarea ini\ial`, la cea final` 5,26 (V B) ]i 6,39 (V C) la testarea final`, relev` faptul c` la ambele clase ]i la ambele test`ri, at@t la b`ie\i c@t ]i la fete persist` omogenitatea mare a rezultatelor, dar cu valori mai bune la clasa experimental` la testarea final` la ambele sexe 4,85 (V C) la b`ie\i ]i 6,39 (V C) la fete.

30" pase la perete

Din trecerea [n revist` a valorilor mediei aritmetice ale rezultatelor acestei probe de control au fost remarcate urm`toarele aspecte: progres mai evident la clasa experimental` prin: 19,71 execu\ii (V B) cu 19,58 (V C) la testarea ini\ial`, la cea final` 23,21 (V B) ]i 24,58 (V C) la b`ie\i, iar la fete:16,61 (V B) cu 16,57 (V C) la testarea ini\ial` iar la cea final` 18,92 (V B) cu 20,28 ( V C). Progres mai mare la clasa experimental` (V C) at@t la b`ie\i 5,00 fa\` de numai 3,5 (V B), ,c@t ]i la fete 3,71 fa\` de numai 2,30 (V B).

Amplitudinea (w) ne arat` o disoersie mai bun` a rezultatelor test`rilor finale la b`ie\i c@t ]i la fete la clasa experimental` (V C) pentru c` rezultatele elevilor se [ntind pe scale mai mici dec@t cele de la clasa de control.

Abaterea medie (Am) remarc` faptul c` diferen\ele valorilor individuale ale rezultatelor ob\inute de c`tre elevii clase experimentale (V C) at@t la b`ie\i (1,38), c@t ]i la fete (1,46) se abat mai pu\in de la valoarea central` a ]irurilor de rezultate dec@t cele ale clasei de contro (V B).

Abaterea standard ( S ) a avut urm`toarea evolu\ie: valori de 2,16(V B) ]i 2,23(V C) la testarea ini\ial` ]i cu valori de 1,80(V B) ]i1,78(V C) la cea final`, la b`ie\i, iar la fete: 1,98 (V B), cu 1,65 (V C) la testarea ini\ial` iar la cea final`: 2,01 (V B) cu 1,72 (V C). Valorile centrale ale rezultatelor sunt reprezentative.

Coeficientul de variabilitate (Cv) cu valorile de : 10,97 (V B) ]i 11,409 (V C) la testarea ini\ial` ]i 7,75 ( V B) cu 7,24 (V C) la cea final` la b`ie\i, la fete: 11,92 (V B), cu 9,96 (V C) ne indic` faptul c` la test`rile finale, la ambele clase ]i la ambele sexe persist` omogenitatea mare a rezultatelor, dar cu valori mai bune la clasa experimental`.

3. Dribling pe 20m

Exist` progres la ambele clase, dar mai evident la cea experimental`(V C) , at@t la b`ie\i c@t ]i la fete, acesta reu]ind din valorile mediilor aritmetice la test`rile ini\iale ]i finale. Valorile mediilor aritmetice au fost urm`toarele: 7"0 (V B) ]i 7"0 (V C) la b`ie\i, 7"19 (V B), 7"21 (V C) la fete la testarea ini\ial`, iar la cea final`: 6"87 (V B), 6"76 (V C) la b`ie\i, iar la fete 7"06 (V B) ]i 6"96 (V C). Progres mai relevant la clasa experimental` 0"36 la b`ie\i ]i 0"25 la fete.

Amplitudinea (w) relev` o dispersie mai bun` a rezultatelor [nregistrate de c`tre elevii clasei experimentale at@t la b`ie\i (0"4), c@t ]i la fete (0"5) pentru c` ele se [ntind pe o scal` mai mic` dec@t cele de la clasa de control.

Abaterea medie (Am) ne indic` faptul c` diferen\ele valorilor individuale ale rezultatelor ob\inute de c`tre elevii clasei experimentale (VC), at@t la b`ie\i (1,22), c@t ]i la fete (0,10) se abat cu mai pu\in de la valoarea central` a ]irurilor de rezultate, dec@t cele ale test`rilor ini\iale sau chiar cele finale ale clasei de control (V B).

Abaterea standard (S) a avut urm`toarea evolu\ie: cu valori de 0,26 (V B) ]i 0,25 (V C) la testarea ini\ial`, 0,20 (V B) ]i 0,14 (V C) la cea final` la b`ie\i, iar la fete: 0,21 (V B) ]i 0,21 (V C) la testarea ini\ial`, iar la cea final` 0,18 (V B) cu 0,13 (V C), acestea relev@nd faptul c` valorile centrale ale rezultatelor test`rilor finale sunt mai reprezentative – at@t la b`ie\i c@t ]i la fete – la clasa experimental`.

Coeficientul de variabilitate (Cv) cu valorile:3,71(V B) ]i 3,60(V C) latestarea ini\ial` ]i 2,93 (V B) cu 2,12 (V C) la cea final` la b`ie\i, iar la fete: 2,91 (V B) cu 3,02 (V C) la testarea ini\ial`, iar la cea final` 2,60 (V B) ]i 1,91 (V C), ne arat` c` la ambele clase, la ambele test`ri ]i la ambele sexe (b`ie\i ]i fete) se apreciaz` omogenitatea mare a rezultatelor, dar cu valori mai bune la clasa experimental`: 2,12 b`ie\i ]i 1,91 fete la testarea final`.

4. Aruncarea mingii de handbal la distan\`

Valorile mediilor aritmetice ale rezultatelor [nregistrate de c`tre elevii celor dou` clase, la ambele test`ri, au fost urm`toarele: la b`ie\i, testarea ini\ial` 14m (V B) ]i 14,58 (V C), iar la cea final` 15,07 (V B) ]i 16,54 (V C), la fete testarea ini\ial`:10,19 (V B) ]i 10,64 (V C), iar la testarea final`: 11,50(V B) ]i 13,14 (V C). Dup` cum se observ` exist` progres la ambele sexe ]i la ambele clase dar mai evident este acela realizat de elevii clasei a-V-a C at@t de b`ie\i 1,95m fa\` de 1,07m (V B), c@t ]i la fete 2,50m fa]` de 1,30m (V B).

Amplitudinea (w) remarc` faptul c` dispersia rezultatelor ob\inute de c`tre elevii clasei experimentale la testarea final`, at@t la b`ie\i c@t ]i la fete este mai bun` pentru c` rezultatele lor se [ntind pe o scal` mai mic`, deci sunt mai omogene.

Abaterea medie (Am) relev` faptul c` diferen\ele valorilor individuale ale rezultatelor test`rilor finale la clasa experimental` se abat mai pu\in de la valoarea central` a ]irurilor lor de date, dec@t ale ]irurilor de date ale clasei de control (0,95 a-V-a C- b`ie\i ]i 1,28 a-V-a C- fete).

Evolu\ia valorilor abaterii standard(S) a fost urm`toarea:1,00(VB) ]i 1,50 (V C)la testarea ini\ial` cu 0,82 (V B) ]i 0,11 (V C) la cea final` la b`ie\i, iar la fete: 2,82 (V B) cu 2,55 (V C) la testarea ini\ial`, la cea final` 2,16 (V B) cu 1,61 (V C). Ceea ce denot` c` valorile centrale ale rezultatelor finale ale elevilor clasei experimentale sunt mai reprezentative dec@t cele similare ale clasei de control.

Coeficientul de variabilitate (Cv) cu valorile de: 7,14 (V B) ]i 10,32 (V C) la testarea ini\ial`, precum ]i cele de la testarea final` 5,49 (V B), 6,75 (V C) la b`ie\i, iar la fete 27,71 (V B) cu 23,98 (V C), la tyestarea ini\ial`, iar la cea final` 18,86 (V B) cu 12,25 (V C) ne arat` c` la clasa experimental` la test`rile finale exist` urm`toarea situa\ie: omogenitate mare a rezultatelor b`ie\ilor (6,75) iar la fete exist` omogenitate medie a rezultatelor (12,25).

5. Cinci arunc`ri la poart` (puncte)

Din urm`rirea valorilor mediilor aritmetice ale rezultatelor elevilor se desprinde concluzia c` ]i aceast` prob` exist` progres: la b`ie\i, la testarea ini\ial` 10,14 (V B) ]i 10,25 (V C ), la cea final` 11,71(V B ) cu 12,75 ( V C), iar la fete 7,76 (V B) cu 7,78 (V C) la testarea ini\ial`, iar la cea final` 11,00 ( V B) cu 11,50 (V C ).Progres evident al elevilor clasei experimentale (V C): la b`ie\i 2,50 ( fa\` de 1,57 V B ) ]i la fete 3,71 fa\` de 3,23 ( V B ).

Valorile amplitudinii (w) ne indic` o dispersie bun` a rezultatelor finale ale clasei experimentale ce se abat cu mai pu\in de la valoarea lor central` fa\` de cele ale rezultatelor elevilor clasei de control: 0,95 (V C) b`ie\i fa\` de 1,00 (V B) b`ie\i ]i 1,14 (V C) fa\` de 1,07 (V B) fete.

Abaterea standard (S) a avut urm`toarea evolu\ie: cu valori de 1,91 (V B) ]i 1,35 (V C) la testarea ini\ial` ]i 1,26 (V B) cu 1,35 (V C) la testarea final` b`ie\i iar la fete 1,23 (V B) cu 1,50 (V C) la testarea ini\ial`, iar la cea final` 1,35 (V B) cu 1,34 (V C) relev` faptul c` valoarea central` a rezultatelor ob\inute de c`tre elevii clasei experimentale este mai reprezentativ`, at@t la b`ie\i, c@t ]i la fete.

Coeficientul de variabilitate (Cv) ne indic` la test`rile finale ale claselor, la b`ie\i ]i la fete, omogenitate medie a rezultatelor dar cu valori mai bune la test`rile finale dec@t la cele ini\iale.

6. Traseu tehnico-tactic

Valorile mediilor aritmetice ale rezultatelor ob\inute de c`tre elevi la test`rile ini\iale ]i finel relev` la ambele clase, at@t la b`ie\i c@t ]i la fete, progres dar mai evident la clasa experimental` (V C): 2,53 la b`ie\i fa\` de 1,14 (V B) iar la fete 1,10 fa]` de 0,24 (V B).

Valorile amplitudinii (w) ne relev` o dispersie bun` la clasa experimental` totu]i la testarea final` a fetelor este mai mic`, deci mai bun`: 6,8 fa\` de 8,4.

Abaterea medie (Am) denot` faptul c` la clasa experimental` (V C), la test`rile finale, valorile individuale ale rezultatelor se abat cu mai pu\in de la valoarea central` dec@t ale test`rilor ini\iale: la b`ie\i 1,21 fa]` de 1,51 iar la fete 1,80 fa\` de 2,32.

Abaterea standard (S) denot` urm`toarea situa\ie: cu valori de 1,86 (V B) ]i 1,95 (V C) la testarea ini\ial`, la cea final` 1,98 (V B) cu 1,83 (V C) la b`ie\i iar la fete 1,65 (V B) cu 2,79 (V C) la testarea ini\ial`, iar la cea final` 1,69 (V B) cu 2,15 (V C). Aceasta denot` c` la clasa experimental` valoarea central` a rezultatelor finale este mai reprezentativ` 1,83 fa\` de 1,98(VB) unde situa\ia se prezint` contrar, iar la fete2,15(VC) este mai bun` dec@t 2,79 (V B) la testarea ini\ial`.

Valorile coeficien\ilor de variabilitate (Cv) la ambele clase, la ambele test`ri ]i la b`ie\i dar ]i la fete, relev` omogenitate mare a rezultatelor.

5.3. Ilustrare grafic`

B`ie\i Fete

B`ie\i Fete

B`ie\i Fete

B`ie\i Fete

B`ie\i Fete

B`ie\i Fete

=== Continuare3 ===

Anul de instruire: primul Proiectarea unit`\ii de [nv`\are Num`r de lec\ii alocat: 14

Timp de exersare [n lec\ie: 20-25min Handbal – Clasa a-V-a C (experiment)

Profesor Teodora Florica Ciclul tematic:1. Perioada de aplicare: 29.09.2003-14.11.2003

Con\inuturi cuprinse [n instruire: – pase [n doi de pe loc ]i din deplasare

dribling simplu ]i multiplu

aruncarea la poart` de pe loc ]i cu pas ad`ugat

pozi\ia fundamental` ]i deplasarea [n ap`rare

jocuri preg`tioare

joc bilateral

Anul de instruire: primul Proiectarea unit`\ii de [nv`\are Num`r de lec\ii alocat: 14

Timp de exersare [n lec\ie: 20-25min Handbal – Clasa a-V-a C (experiment)

Profesor Teodora Florica Ciclul tematic:1. Perioada de aplicare: 29.09.2003-14.11.2003

Con\inuturi cuprinse [n instruire: – pase [n doi de pe loc ]i din deplasare

dribling simplu ]i multiplu

aruncarea la poart` de pe loc ]i cu pas ad`ugat

pozi\ia fundamental` ]i deplasarea [n ap`rare

jocuri preg`tioare

joc bilateral