Utilitatea Social Media In Activitatea Unui Consilier In Cariera
Utilitatea social media în activitatea unui consilier
în carieră
CUPRINS
Argument
Capitolul 1
Utilitatea tehnologiei informației în activitatea unui consilier în carieră
Tipuri de programe informatice utilizate în activitatea de consiliere
Evoluția tehnologiei informațiilor în activitatea de consiliere
Instrumente ale tehnologiei informației
Tipologia activităților de consiliere la distanță
Factori care influențează conceperea și desfășurarea
programelor la distanță de consilierea carierei
Integrarea sistemelor computerizate în programele de consiliere
Abilitățile de utilizare a tehnologiei informației pentru consilieri
Etica profesională
Codul etic al Asociației Consilierilor Români
Codul etic al consilierii la distanță
Capitolul 2
Social media. Utilitatea acesteia în activitatea unui consilier în carieră
Date generale
Flickr
Ning
SocialGo
Google+
Utilitatea social media în activitatea unui consilier în carieră
Capitolul 3 Metodologia cercetării
Scopul cercetării
Obiectivele cercetării
Variabilele cercetării
Ipoteza
Metodele cercetării
Gantt-ul cercetării
Rezultatele cercetării
Chestionarul 1
Concluzii parțiale
Chestionarul 2
Concluzii parțiale
Concluzii generale
Bibliografie
Anexe
ARGUMENT
Dacă ar fi să ne întoarcem undeva prin anii 1800, sigur ne vom întreba cum comunicau oamenii din acele vremuri. Cum își transmiteau informațiile? Cum obțineau informațiile?
Un răspuns simplu ar fi: codul morse sau telegraful. Dacă ar fi să le folosim în epoca actuală, am primi cu viteza melcului informațiile solicitate. Acestea ar fi scurte, seci, fără substanță. Nu am mai putea purta un dialog virtual, am alerga de la o locație la alta pentru a transmite și a primi răspunsuri. Timp pierdut?
Dar trăim în epoca vitezei. Beneficiem de o varietate de tehnologii informatice, care printr-o simplă apăsare de buton, ne duce la obținerea informației solicitate și nu numai.
O parte dintre activitățile noastre fizice trec și vor trece pe internet, de la închirierea de -uri, la achiziționarea unui tablou de Rembrant. Asistăm la transformarea radicală a diferitelor industrii, dar ceea ce ne macină e în primul rând viitorul nostru, al beneficiarilor de servicii. Ne vom ușura viața apropiindu-ne de oameni, produse culturale și locuri într-un mod imposibil epocii trecute. Ne facem și ne vom face singuri programul TV și listele de melodii preferate, după ce am digerat presa rapid prin deja pomenitul feed reader. Vom reacționa prompt, atunci când un politician ne calcă pe coadă sau când nu ne convine cutare măsură economică a guvernului, pe un blog, fără ca un mare ziar să ne mai poată ține la ușa lui. Dacă ne vom găsi un public, cineva s-ar putea să ne și plătească pentru ceea ce scriem. Dar, mai ales, fiindcă o bună parte din viața noastră se va muta la calculator, vom fi din ce în ce mai amorțiți.
Și totuși, nu putem trăi fără toate acestea.
Toate domeniile vieții sociale, culturale și profesionale, au fost revoluționate de internet și rețele de calculatoare. O influență majoră a avut-o și asupra relaționării între indivizi.
Dacă există pe lume tehnologii informaționale și de comunicare (TIC) care să ne ușureze viața și să ne rezolve o multitudine de probleme din varii domenii, de ce nu am apela la un astfel de suport și în consiliere?
Consilierea prin intermediul social media, câștigă tot mai mult teren față de instrumentele tradiționale, față de consilierea directă. Tot mai mulți consilieri folosesc internetul în mod curent, atât pentru a comunica cât și pentru a-și face publicitate serviciilor oferite.
Utilizarea instrumentelor social media în consilierea carierei depinde, în mare măsură, de scopul demersurilor de consiliere. Dacă ar fi să considerăm că unul dintre scopuri este însoțirea clientului pe parcursul procesului decizional, ar trebui ca la final decizia să corespundă intereselor, aspirațiilor și posibilităților sale, dar și realităților pieței muncii. Pentru a oferi date relevante în vederea informării clientului, instrumentele social media vor avea un rol destul de important în cadrul acestui proces.
Voi încerca, pe cât posibil să demonstrez utilitatea folosirii acestor instrumente social media în activitatea de consiliere, prezentând o serie de instrumente cu avantajele și dezavantajele lor.
Mai devreme sau mai târziu, consilierii vor face apel la tehnologiile de informare și comunicare pentru a facilita accesul la serviciile lor, vor lucra în strânsă legătură cu angajatorii, având permanent în vedere ca serviciile lor să fie actuale, în legătură cu nevoile clienților, cu sistemele lor de pregătire și interese.
Grupul țintă al acestei lucrări este constituit pe de o parte din consilieri consacrați care folosesc sau nu instrumentele social media și pe de altă parte din persoane (potențiali clienți) care au apelat sau nu până în acest moment la servicii de consiliere în carieră de la care să se afle ce abilități și arii de expertiză ar trebui să aibă un astfel consilier, ce cred ei despre aceste servicii și cum poate fi găsit.
Capitolul 1
Utilitatea tehnologiei informației în activitatea unui consilier în carieră
Tipuri de programe informatice utilizate în activitatea de consiliere
Consilierea carierei este un serviciu social care inițiază o abordare globală a individului, sub toate aspectele semnificative ale vieții și rolurilor asumate în școală, profesie, viață socială sau comunitară, familie, timp liber etc. și se materializează prin toate categoriile de servicii de informare, consiliere și orientare oferite solicitanților de către consilieri.
Pentru ca actul consilierii și orientării să fie mai eficient, pentru a crește calitatea și eficiența acesteia, pentru ca o plajă cât mai largă de clienți să beneficieze de acesta, tehnologia informatică a luat amploare prin varietatea de instrumente ce pot fi folosite, acestea având o contribuție semnificativă prin suportul acordat atât cosilierilor cât și celor ce sunt consiliați.
„Tehnologiile informatice nu sunt un scop în sine sau o alternativa moderna la serviciile oferite de consilier, ci doar un instrument de care acesta se poate servi pentru ca de actul consilierii și orientării sa beneficieze cât mai multi clienti si în mod eficient”….
…. „Istoria utilizării informaticii în consilierea și orientarea școlară și profesională este strâns legată de procesul tehnologic în acest domeniu, de apariția de calculatoare puternice cu mari resurse de memorie capabile sa stocheze baze de date importante, de utilizare a CD-ROM-urilor, a sistemelor multimedia și conectările prin cablu ale ordinatoarelor” .
Datorită dezvoltării tehnologiilor din domeniul informaticii, s-a creat posibilitatea de a multiplica sistemele de comunicare, printr-o serie de jocuri de simulare ce vin în sprijinul luării deciziilor.
O clasificare a tipurilor de programe informatice utilizate în consilierea și orientarea școlară și profesională a fost făcută de M. Offer (1998), care identifica: „
jocuri și simulări: programe create pentru a fi folosite ca „jocuri comerciale”, de formare în școli profesionale, cu tematică educativă, conexă carierei profesionale;
programe de „punere în corespondență”, de căutare a profesiei „potrivite”: programe menite să „aleagă” pentru un client dintr-o listă de slujbe pe cea potrivită în funcție de caracteristicile individului;
profile personale obținute prin autoevaluare: programe care „realizează” un profil psihologic pe baza unor chestionare;
programe de căutare a informațiilor: programe de (re)găsire a datelor stocate, după anumite criterii, în baze de date, de mărimi și complexități variabile, programe de furnizare de informații în scopul conștientizării oportunităților;
programe de informare cu privire la rețeaua școlilor și instituțiilor de educație și formare profesionale;
programe de sprijinire a luării deciziilor: programe care ajută indivizii în analizarea factorilor ce influențează sau de care trebuie ținut cont în luarea unei decizii, „propunând” căi și variante de urmat;
programe de sprijin în elaborarea unui CV, redactarea unei scrisori de prezentare sau completarea unor formulare tipizate;
programe de dezvoltare a aptitudinilor de căutare a unei slujbe;
aplicații cross-curriculare;
teste psihometrice pentru măsurarea unor aptitudini, trăsături de personalitate etc.;
sisteme multimedia: programe complexe care înglobează mai multe categorii de date (sunet, imagini, texte).”.
Dintre jocuri și simulări putem reaminti Jocul meseriilor (1998), Planeta meseriilor și sateliții săi, Sais-je, Stația spațială. Prin programele de auto-evaluare se pot determina direcțiile de dezvoltarea carieiei sau se investighează interesele ocupaționale.
Se știe că cele mai multe resurse și servicii din domeniul consilierii în carieră ce utilizează tehnologii informatice, se referă la instrumentele de evaluare și autoevaluare a potențialilor clienți, instrumente ce urmăresc aptitudinile, capacitățile, deprinderile acumulate, ce au ca scop conștientizarea resurselor personale. Aceste resurse pot fi dezvoltate prin educație și muncă atât în interes personal cât și în interes profesional.
Totodată, ele pot oferi alternative la educație și formare profesională, precum și la oferta pieței forței de muncă.
Este foarte important a ști folosi aceste instrumente, în vederea alcătuirii unui CV, a unei scrisori de intenție, a contura un plan personal de dezvoltare personală și profesională.
Premisele de la care s-a plecat în folosirea programelor informatice, accesate prin internet au fost:
potențialii clienți știu să utilizeze informațiile existente pe platformele web;
informațiile corespund nevoilor clienților;
potențialii clienți sunt apți să transforme informațiile generale în informații utile, care răspund nevoilor acestora.
Se naște astfel o întrebare perfect justificată: la câte programe informatice există, mai este utilă consultarea unui consilier în carieră?
Individul este descris de numeroase variabile, care trebuie corelate atât cu cerințele angajatorilor cât și cu potențialul fiecăruia. Un simplu program informatic nu este în măsură să evalueze potențialul individului.
Să nu uităm a lua în calcul și faptul că unii clienți nu vor găsi în aceste programe răspuns la toate nevoile lor, iar alții, pur și simplu nu le preferă consilierilor sau nu dețin abilități în a utiliza programele respective.
Prin intermediul calculatoarelor, pentru un consilier se facilitează derularea mai eficientă a activității sale pentru un număr cât mai mare de clienți. Puține sunt cazurile în care programele informatice reprezintă o alternativă în sine.
Evoluția tehnologiei informațiilor în activitatea de consiliere
Tehnologiile informaționale sunt în continuă dezvoltare. Ele operează schimburi de date, de orice natură, care duc la diminuarea spațiului și a timpului, creează relații și instituții ce au un impact social imens. Încă din anii 1942, s-a propus introducerea aparatelor audio video pentru înregistrarea ședințelor de consiliere și terapie, pentru a analiza ulterior și a superviza.
Aspectele vieții cotidiene și profesionale au fost influențate de noile tehnologii, consilierea carierei nefâcând excepție. Astfel fax-ul, e-mail-ul, bazele de date electronice sau buletinele online duc la creșterea calității serviciilor oferite. Influența din partea TIC asupra domeniului consilierii carierei este recunoscută de toți practicienii în domeniu.
Dacă ar fi să urmărim evoluția aplicațiilor tehnologiei informațiilor în consilierea carierei, s-ar distinge următoarele etape:
de la mijlocul anilor ’60 până la sfârșitul anilor ’70, au fost elaborate o serie de sisteme de orientare asistată de calculator – informația centralizată;
de la începutul anilor ’80 până la mijlocul anilor ’90, s-a constatat o creștere a numărului sistemelor de orientare asistată pe calculator, precumernativă în sine.
Evoluția tehnologiei informațiilor în activitatea de consiliere
Tehnologiile informaționale sunt în continuă dezvoltare. Ele operează schimburi de date, de orice natură, care duc la diminuarea spațiului și a timpului, creează relații și instituții ce au un impact social imens. Încă din anii 1942, s-a propus introducerea aparatelor audio video pentru înregistrarea ședințelor de consiliere și terapie, pentru a analiza ulterior și a superviza.
Aspectele vieții cotidiene și profesionale au fost influențate de noile tehnologii, consilierea carierei nefâcând excepție. Astfel fax-ul, e-mail-ul, bazele de date electronice sau buletinele online duc la creșterea calității serviciilor oferite. Influența din partea TIC asupra domeniului consilierii carierei este recunoscută de toți practicienii în domeniu.
Dacă ar fi să urmărim evoluția aplicațiilor tehnologiei informațiilor în consilierea carierei, s-ar distinge următoarele etape:
de la mijlocul anilor ’60 până la sfârșitul anilor ’70, au fost elaborate o serie de sisteme de orientare asistată de calculator – informația centralizată;
de la începutul anilor ’80 până la mijlocul anilor ’90, s-a constatat o creștere a numărului sistemelor de orientare asistată pe calculator, precum și o creștere a utilizatorilor, ceea ce a făcut ca utilizarea interactivă să devină mai economică, facilitându-se crearea și difuzarea programelor simplificate – micro-ordinatorul;
la sfârșitul anilor ’90, utilizarea Internet-ului a permis crearea unor site-uri permit interconexiunile între utilizatori;
etapa numerică, ansamblul numeric integrat cuprinzând calculatorul, televizorul și telefonul.
Cel mai semnificativ proces, care a înregistrat o creștere calitativă, a fost trecerea de la orientarea carierei asistată pe calculator, la utilizarea Internet-ului, fiind marcat de:
accesibilitate crescută a publicului la resursele web site-urilor prin utilizarea facilităților oferite de Internet;
creșterea calității ofertei în domeniu (datorită concurenței, dobândirii de experiență, apariției unor facilități tehnice și a unor programe informatice auxiliare);
eficientizarea serviciilor de informare, consiliere și orientare prin TIC prin adaptarea la cererea din ce în ce mai diversificată a beneficiarilor;
creșterea interactivității în cadrul programelor informatizate de consiliere și orientare destinate utilizatorilor, prin utilizarea unor mijloace capabile să poată transmite informații (televiziune, telefonia digitală) în cadrul acestora.
Instrumente ale tehnologiei informației
În ultimii ani, s-a observat o creștere a serviciilor de consiliere on-line, acestea câștigând în fața consilierii directe. Un aspect important este acela că, folosind instrumente ale tehnologiei informației, cei implicați erau nevoiți a învăța și dezvolta deprinderile pentru utilizarea lor. Multe din instrumentele consilierii în carieră se regăsesc pe internet, acestea putând fi utilizate direct, prin accesarea unor pagini web. Cele mai utile informații sunt cele cu privire la dinamica forței de muncă, șomaj, oportunități educaționale, posturi vacante pe piața muncii, etc.
Internetul furnizează atât consilierilor cât și beneficiarilor de servicii acces la informații, un mod interactiv de comunicare, prin punerea la dispoziție a o serie de instrumente ale tehnologiei informației:
paginile web – cu ajutorul acestora obții informații și instrumente de autoevaluare;
adresele electronice (e-mail) – folosirea acestora în desfășurarea ședințelor de consiliere, purtarea și păstrarea corespondenței dintre consilier și client, precum și pentru solicitarea sau oferirea de informații, etc.;
video-conferințele – permit comunicarea sincronă audio-video, în timp real;
listele de discuții – sunt utilizate pentru transmitere de informații, suport, schimb de resurse și materiale din domeniu de interes;
motoarele de căutare și bazele de date – se utilizează pentru cercetare, informare, resurse, biblioteci electronice. În general, informațiile pot fi căutate după date cheie, cum sunt: data publicării, autor, titlul sau alte conținuturi;
jurnalele electronice – reprezintă periodice ale diferitelor organizații în variante electronice;
simulările computerizate – permit supervizarea și dezvoltarea abilităților. Prin acestea se simulează un mediu de lucru sau o situație problematică, utilizatorul având astfel posibilitatea să experimenteze și să dezvolte abilități pe care să le aplice în realitate;
serviciul de chat – facilitează informarea și oferă suport pentru desfășurarea ședințelor de consiliere, reprezentând o modalitate de comunicare sincronă, ce permite realizarea ședințelor de consiliere/ informare a clientului, dar și răspuns imediat/ feedback imediat;
software – utilizat teste/chestionare pentru auto-evaluare.
Toate aceste instrumente s-au dovedit a fi extrem de utile pentru stocarea, actualizarea, organizarea sau reorganizarea informației, pentru o comunicare mai flexibilă.
Însă, folosirea acestor instrumente au ridicat o serie de temeri cu privire la confidențialitate, accesul la web, legalitate. De asemenea există riscul ca relația consilier – client să nu se mai bazeze pe empatie, spontaneitate. În același timp trebuie menționate și unele aspecte de ordin tehnic, cum ar fi necesitatea de a fi la curent cu toate schimbările tehnologice și modalitățile specifice de utilizare, precum și necesitatea formării și dezvoltării unor competențe specifice la consilieri.
Printre sarcinile ce le revin consilierilor se numără și acelea de a:
recomanda cele mai potrivite aplicații în orientarea și consilierea cu ajutorul Internet-ului, în acord cu necesitățile clienților;
oferi consiliere cu privire utilizarea aplicațiilor cu ajutorul Internet-ului celor ce au nevoie;
crea web site-uri metodologice și organizatorice care permit interacțiunea cu alți practicieni în domeniu, pentru a veni în sprijinul acestora, acestea având rolul de a realiza un și prin intermediul cărora clienții își pot identifica nevoile dintr-o listă dată, ulterior fiind furnizate și resursele necesare pentru satisfacerea acestor nevoi;
implementa aplicațiile în orientarea și consilierea cu ajutorul Internet-ului în cadrul organizațiilor/instituțiilor interesate.
Pentru a implementa aplicațiile tehnologiei informației trebuie parcurși o serie de pași:
evaluare
selecție
integrarea programului (software)
formarea personalului, testarea acestora ăn utilizarea programului
funcționarea și evaluarea programului.
Aplicațiile în consilierea cu ajutorul Internet-ului pot fi clasificate în:
aplicații individuale, având ca scop o singură activitate: (ex.evaluare, informare, pregătire CV etc.);
aplicați integrate, având ca scop îndeplinirea mai multor roluri ale orientării (ex. sistemele de furnizare a informațiilor despre carieră).
Tipologia activităților de consiliere la distanță
În urma numeroaselor cerecetări făcute de Sampson și Pyle, aceștia au considerat că:
situațiile repetitive din cadrul procesului de consiliere (diseminarea informației) sau cele care urmăresc o succesiune uniformă de secvențe (instruirea asupra procesului decizional), utilizarea unor instrumente de evaluare sunt rezolvate mai rapid cu ajutorul computerului;
explorarea intereselor clientului, identificaea factorilor implicați, identificarea și urmărirea planului de acțiune sunt aspectece se pot rezolva mai eficient prin consilierului.
Clasificarea activităților de consiliere, potrivit relației consilier – client, este redată în schema de referință de mai jos:
Fig. 1.1 Clasificarea activităților de consiliere
Consilierea față în față poate fi realizată:
individual;
în cuplu;
în grup;
Consilierea asistată tehnologic poate fi realizată prin:
telefon – teleconsiliere;
Internet:
web;
e-mail;
chat;
video-conferința.
O experiență vastă în consiliere la distanță o au canadienii Cahill și Martland, care au folosit ca suporturi:
Audio-teleconferința:
cuprinde, în general, 8-12 tele-conferințe, fiecare de câte 90-120 minute;
clienții participă la ședințe în locații temporare, dotate cu echipament portabil care este anterior trimis comunităților gazdă;
Kit-urile pot fi instalate în orice spațiu dotat cu post telefonic (spitale, școli, instituții publice);
se folosesc, în timpul ședinței, microfoane conectate pentru a face declarații consilierului și celorlalți participanți;
fiecare sediu are o boxă speaker, pentru ca participanții să se poată auzi între ei;
pentru promovarea discuțiilor libere și deschise pe teme personale, se asigură confidențialitatea;
Mijloacele audio-video:
permit consilierilor să prezinte deprinderi utile în dezvoltarea profesională, să stimuleze punerea în discuție a unor chestiuni delicate;
producerea de casete pentru părinți despre cum își pot ajuta copiii în explorarea opțiunilor profesionale, pentru încurajarea tinerelor femei, pentru persoanele indecise în carieră și viitori consilieri;
Materialele tipărite:
editarea de reviste ce abordează probleme de dezvoltare profesională și strategie;
informații utile despre piața locală a forței de muncă și tehnici de căutare a unui loc de muncă;
material suport pentru consilieri ce oferă sugestii despre desfășurarea programului și explicații detaliate pe marginea diverselor componente;
editarea unei reviste de profil, în care consilierii își pot publica propriile lor materiale în vederea adaptării programului la orice comunitate și intenție formativă.
Factori care influențează conceperea și desfășurarea programelor la distanță de consilierea carierei
Parteneriatul – implicarea partenerilor trebuie sa se facă activ în cadrul programelor de consiliere la distanță. Pentru a-și promova programul, consilierul se va asigura că partenerii aleși sunt cei interesați în aplicarea programului său, care va fi compatibil cu activitățile organizațiilor locale vizate. Asociațiile profesionale, sindicatele, corporațiile, instituțiile de stat, școlile, grupurile de tineret, etc. se pot număra printre posibilii parteneri. Consilierul are rolul de a evalua într-un mod realist efortul partenerilor, de a sprijini întregul proces, de a monitoriza procesul printr-o comunicare periodică, de a aborda și facilita dezvoltarea unor sentimente de încredere și apartenență reciproce;
Conținutul programului – trebuie să fie flexibil și să poată fi adaptai la specificul comunității, consilierul putând să completeze, să șteargă sau să modifice anumite elemente de conținut, păstrând însă cadrul general unitar;
Desfășurarea programului – partenerii comunitari pun la dispoziție facilitățile proprii (spații, echipamente, servicii) în cadrul procesului de consiliere la distanță.
Administrarea programului – o parte din sarcinile administrative pot fi îndeplinite de coordonatorii locali, cu condiția ca aceștia să cunoască problemele din teritoriu.
Integrarea sistemelor computerizate în programele de consiliere
Sistemele computerizate pot fi utilizate în programele de consiliere în trei moduri:
ca un instrument suplimentar;
ca alternativă la unele elemente;
ca instrument de schimbare a design-ului.
Programele de consiliere pot fi remodelate prin intermediul sistemelor computerizate. Ele trebuiesc adaptate la nevoile organizației, iar structurile acestora trebuie modificate ținând cont de noile tehnologii apărute.
Este necesar a crea o legătură optimă între sistemul computerizat și programul ca întreg. În viziunea lui Sampson aceasta se poate reliza în 7 etape iar consilierii trebuie implicați în deciziile asupra sistemului și motivați să-și revizuiască serviciile curente ținând cont de acestea:
evaluarea programului;
selectarea soft-ului;
integrarea soft-ului;
formarea personalului;
folosirea de probă;
operarea;
evaluarea.
Și totuși, interviul este elementul principal în cadrul programului de consiliere, dând posibilitatea clientului de a se reflecta și a se descoperi prin intermediul consilier.
O parte din clienții procesului de consiliere care utilizează sistemele computerizate consideră că acestea nu le conferă sentimentul de neputință, pe care îl manifestă în relația cu anumiți consilieri, ci mai mult au sentimentul că dețin controlul asupra procesului de consiliere, nesimțindu-se discriminați față de alți utilizatori..
“Combinația dintre computer și interacțiunea directă cu consilierul este mai indicată decât fiecare dintre acestea în parte” (Watts, 1996).
Prin utlizarea sistemelor computerizate în procesul de consiliere se constată::
o mai bună convergență între aceste sisteme și alte intervenții de consiliere bazate pe logica perfectă;
accentuarea divergenței, cu presupozițiile celorlalte intervenții puse în slujba completării efectelor sistemelor computerizate.
De curând s-a admis că rolurile consilierului carierei sunt:
consilier – acesta sprijinind clienții în identificarea sentimentelor, reflectarea informației, precum și luarea deciziilor în carieră. Rolul deosebit de important al consilierului în cadrul interviului poate fi accentuat prn utilizarea computerului în procesul de consiliere;
manager de resurse de consiliere. Să fii manager al resurselor de consiliere este o abilitate importantă a consilierului, deoarece acesta gestionează aceste resurse, astfel încât clienții săfie capabil să-și identifice mijloacele prin care nevoile lor pot fi satisfăcute.
Aceste două roluri permit consilierului să ofere servicii de o calitate net superioară față de momentul în care computerul nu era utilizat în procesul de consiliere, întrucât cu ajutorul acestora se asigură standarde verificate și consistente. Nu întotdeauna consilierii pot da dovadă de un grad înalt de empatie, originalitate în abordarea cazului sau de căldura necesara în relația cu clientul.
Abilitățile de utilizare a tehnologiei informației pentru consilieri
Abilități generice
să utilizeze tastatura mai ales pentru comunicarea pe chat, cu viteză corespunzătoare;
să utilizeze mouse-ul pentru găsirea de conținuturi pe web și pentru rularea programelor multimedia;
să cunoască și să aplice tehnologia informației, precum și modalitățile de executare a anumitor operații prin intrermediul tehnologiei.
Abilități esențiale
utilizarea Word și a bazelor electronice de date, precum și prelucrarea informațiilor (salvare, modificare, mutare);
transmiterea de e-mailuri către o persoană sau către o listă de contacte, inclusiv a unor atașamente la acestea, precum și descărcarea atașamentelor primite;
comunicarea prin chat, cu una sau mai multe persoane;
comunicarea pe forumuri, dar și moderarea unui forum printr-un soft adecvat;
găsirea de conținuturi pe pagini web;
descărcarea și instalarea unor soft-uri de pe web, marcarea unor pagin web în lista de favorite, precum și inserarea unor texte de pe pagini web în documente deja create;
realizarea de shortcut-uri pe desktop la paginile web utilizate frecvent pentru accesare mai rapidă; salvarea paginilor web marcate ca favorite în fișiere pe desktop pentru utilizare ulterioară;
instalarea de programe de pe CD-ROM sau de pe web;
instalarea de soft antivirus pentru protejarea informațiilor salvate pe hard-disk.
Abilități dezirabile
utilizarea de programe de calcul;
construirea unor pagini web cu programe de editare uzuale;
utilizarea unui limbaj comun pentru descrierea Internet-ului și World Wide Web, a funcționării computerului, a explicării funționării unor baze de date;
participarea la video-conferințe pentru comunicarea cu colegii și clienții;
accesarea Internetul și World Wide Web prin telefonie mobilă;
scrierea de SMS-uri de pe telefonul mobil;
perfecționarea consilierilor prin utilizarea tehnologiei informației;
Abilități specifice consilierii
familiarizarea consilierilor cu programele și tehnologiilor ce pot fi folosite în procesul de consiliere astfel încât să acorde sprijin clientului (utilizarea doar a soft-urilor și instrumentelor de comunicare relevante pentru situațiile concrete cu care se confruntă clienții);
utilizarea programelor și tehnologiilor în raport cu nevoile clienților astfel încât să ofere informații relevante pentru procesul de consiliere;
reevalaurea resurselor utilizate astfel încât să se asigure servicii de calitate.
Etica profesională
Așa cum bine știm cu toții, Etica (din greacă = datină, obicei) este una din ramurile filosofiei considerată și știința realității morale. Ea se ocupă cu studierea problemelor cu caracter moral și încearcă să răspundă la o serie de întrebări despre ce e bine și ce e rău sau despre cum să ne comportăm.
Un mare filozof german, Immanuel Kant, spunea, plecând de la premisa că există o etică veritabilă universal acceptată, că etica se fondează în împrejurul răspunsului la întrebarea "Was soll ich tun?" (= ce trebuie să fac?). Când spune acestea, el pleacă de la premisa crasă că există o etică veritabilă, universal acceptată. Corect, întrebarea eticii este "Was kann ich wissen über das was ich tun soll?" (Ce pot să știu despre ce trebuie să fac?).
Conceptul de "etică" a fost folosit prima dată de Aristotel, care însemna ansamblul de obiceiuri și tradiții omenești. Etica s-a aflat în centrul discuțiilor filosofice o dată cu apariția lui Socrate.
Etica reprezintă totalitatea normelor de conduită în relațiile dintre membrii unei societăți.
Pentru a se asigura etica profesională este necesară stabilirea unor reguli interne în fiecare profesiune, ce pot fi cuprinse în "bune practici", "coduri etice" sau "coduri deontologice".
Dimitrios Buhalis și Eric Laws consideră etica ca fiind un set de reguli care stabilesc ceea ce este drept și greșit în conduita fiecăruia.
Etica reprezintă modul nostru de a interacționa ca angajatori, angajați, colegi, clienți, prieteni, sau membrii ai comunității în care trăim.
Conduita etică reprezintă unul dintre criteriile principale care definesc felul în care o companie își desfășoară activitatea, consolidând sau, dimpotrivă, distrugând reputația acesteia pe piață. Conduita etică necesită efort, capacitate de sinteză și inteligență. De-a lungul timpului a fost dovedit faptul că o conduită etică are întotdeauna rezultate pozitive.
Codul etic al Asociației Consilierilor Români
Asociațiile profesionale sunt organizații care promovează calitatea în activitatea de consiliere. Una din sarcinile acestor asociații este aceea de a se asigura că membrii au în vedere binele propriilor clienți. De aceea, consilierii care doresc să devină membri ai unei asociații profesionale vor trebui să adere la codul etic al asociației.
Un cod de etică profesională reprezintă un set de norme și obligații care guvernează activitatea unui consilier. Un astfel de cod are rolul de a proteja clientul de consilierii fără scrupule, de cei necalificați sau care pun pe primul plan propriile interese financiare sau de altă natură.
Asociația Consilierilor Romani (ACROM) este o asociație care dorește să reprezinte interesele tuturor consilierilor români, indiferent de programul de formare absolvit sau de instituția în care activează – consilieri școlari, consilieri în carieră, dar și experți din alte domenii profesionale care îndeplinesc ocazional sau zilnic roluri asociate activităților de consiliere, din mediul public și privat. Își dorește să devină un mediu care să stimuleze la dialog pe toți specialiștii care se identifică drept consilieri, pe formatorii de consilieri și pe studenții care se pregătesc pentru această profesie. Își dorește să stabilească un cadru de lucru coerent pentru a schimba statutul consilierii din România – din ocupație, în cel de profesie, cu tot ce implică acest proces – crearea unui cod etic și a standardelor de calitate, implementarea unor programe de formare valoroase, o certificare la nivel național și certificări pe diferite specialități, recunoaștere și susținere legală.
Codul etic al ACROM oferă standarde etice minimale cu privire la comportamentul profesional al consilierilor; codul răspunde astfel nevoii de siguranță a solicitanților serviciilor de consiliere, pe de o parte, și a publicului, iar pe de altă parte, oferă standarde clare consiliului în cazul acuzațiilor privind încălcarea unor prevederi de bună practică.
Asociația Consilierilor Români (ACROM), prin Consiliul pentru probleme de etică, garantează că membrii afiliați îndeplinesc standardele de bună practică stabilite de ACROM. Membrii pot face parte din asociații profesionale diferite, dar trebuie să respecte întotdeauna standardele de bună practică ale asociației atunci când își asumă rolul de consilieri.
Principiile etice își au fundamentarea în principiile morale care sunt acorduri bazate pe asumpțiile sau convingerile cu privire la idealurile împărtășite de membrii unei comunități profesionale.
Respectarea lor este o cerință fundamentală în luarea unei decizii etice.
Scopul primordial al existenței unui cod etic este protejarea și promovarea stării de bine a clientului.
Existența unui cod etic are următoarele obiective:
educă membrii unei profesiuni despre ceea ce înseamnă un comportament etic;
servește ca și catalizator pentru îmbunătățirea practicii;
protejează profesiunea de guvern, permițându-i să funcționeze independent și să se regleze pe sine;
ajută la controlul intern asupra dezacordurilor, promovează stabilitatea profesiei;
protejează practicienii.
Fig. 1.2 Valorile consilierului
Codul etic al ACROM cuprinde 7 secțiuni, prezentate pe scurt, după cum urmează:
Secțiunea A: Generalități
consilierii își orientează activitatea în funcție de cele mai bune practici profesionale în domeniu, având obligația de a participa la forme de educație continuă;
consilierii trebuie să-și asume responsabilitatea față de clienți și față de instituțiile în cadrul cărora profesează, activitățile lor profesionale trebuie să fie în concordanță cu obiectivele instituției, respectând în același timp principiile etice de furnizare a serviciilor de consiliere;
în exercitarea profesiunii și în afara acesteia, consilierii trebuie să aibă un comportament etic;
consilierii nu trebuie să accepte remunerație în plus pentru consultații sau consiliere cu persoane care sunt îndreptățite să primească aceste servicii în cadrul instituției în care consilierii activează;
în stabilirea prețului pentru serviciile oferite, consilierii trebuie să țină seama de posibilitatea clienților de a plăti, obligația să faciliteze accesul clienților la servicii comparabile, la un preț pe care îl pot plăti.
consilierii trebuie să ofere doar acele servicii profesionale pentru care dețin certificări sau alte forme care atestă finalizarea unui program de formare în domeniu, făcând publice ultima școală absolvită, tipul și nivelul de certificare, adresa, numărul de telefon, orele de program, tipul și descrierea serviciilor oferite, precum și alte informații relevante;
consilierii trebuie să evite acele comportamente care încalcă standardele etice și legale acceptate;
consilierii trebuie să se asigure că orice informație oferită este exactă și întemeiată;
consilierii au obligația să respecte drepturile clienților stabilite prin lege, și să nu practice discriminări de nici un fel (legate de vârsta, orientarea sexuală, politică, sex, apartenență etnică, dizabilități etc.)
Secțiunea B: Relația de consiliere
consilierii au obligația să respecte integritatea și să promoveze bunăstarea clienților;
consilierii trebuie să adopte măsuri rezonabile de precauție pentru a-și proteja clienții de posibile traume fizice și/sau psihice care pot să apară în consilierea de grup;
consilierii nu trebuie să-și ofere în mod direct serviciile de consiliere clienților care primesc servicii similare de la un alt consilier;
consilierii au obligația să întreprindă acțiuni rezonabile de informare a victimelor potențiale și/sau a autorităților responsabile când starea clienților indică un pericol clar și iminent pentru ei sau pentru ceilalți.
consilierii trebuie să păstreze înregistrări ale ședințelor de consiliere și celelalte documente care pot fi considerate informații profesionale utilizate în procesul de consiliere, având obligația să păstreze confidențialitatea înregistrărilor pe durata păstrării lor, precum și să pună la dispoziția clienților, la cerere, toate înregistrările ședințelor de consiliere;
la debutul procesului de consiliere și pe parcursul acestuia, consilierii trebuie să-și informeze clienții cu privire la scopurile, tehnicile, procedurile, constrângerile, riscurile potențiale și beneficiile serviciilor oferite.
consilierii trebuie să evite relațiile duale care ar putea să le afecteze obiectivitatea și judecata profesională;
consilierii care comunică cu clienții prin internet trebuie să respecte Codul de practică a consilierii prin internet al NBCC;
consilierii trebuie să dețină licența/certificare de a practica consilierea prin mijloace electronice;
relația de consiliere precum și informațiile rezultate trebuie să rămână confidențiale, inclusiv în cazul consilierii de grup, definind confidențialitatea și parametrii care trebuie respectați la intrarea în grup;
consilierii trebuie să încurajeze și să cultive dezvoltarea abilităților de autocontrol ale clienților;
consilierii nu trebuie să inițieze relații sexuale cu clienții;
consilierii nu trebuie să utilizeze stereotipuri discriminatorii legate de vârstă, dizabilitate, etnie, gen, rasă, religie sau orientare sexuală.
Secțiunea C: Supervizarea consilierului
înainte de a oferi supervizare, consilierii trebuie să fie absolvenți ai unui training în supervizare, și să beneficieze de experiența unei relații de consiliere supervizată;
consilierii care oferă supervizare trebuie să-și informeze cu exactitate supervizații de calificarea lor profesională, ca și de condițiile supervizării;
consilierii care oferă supervizare au obligația să se asigure că supervizații își informează clienții despre statutul lor profesional (de ex. începător, student, certificat etc.);
consilierii care oferă supervizare au obligația să intervină în orice situație în care supervizații întâmpină dificultăți, iar clienții pot fi afectați;
consilierii supervizori trebuie să se asigure că orice relație duală cu cel supervizat este administrată în mod corespunzător.
Secțiunea D: Măsurare și evaluare
consilierii trebuie să recunoască limitele competenței lor și să aplice doar acele tipuri de evaluare pentru care au fost pregătiți și/sau supervizați;
consilierii trebuie să ofere examinaților informații cu privire la specificul instrumentelor de evaluare pe care intenționează să le utilizeze, la scopul evaluării și la utilizarea explicită a rezultatelor;
atunci când fac declarații publice despre instrumentele sau tehnicile de evaluare, consilierii trebuie să ofere informații corecte;
consilierii trebuie să aibă întotdeauna în vedere interesul clienților; atunci când se pune problema altor persoane care au acces la rezultatele evaluării clienților, consilierii au obligația să ceară consimțământul acestora din urmă;
consilierii nu trebuie să-și însușească, să reproducă sau să modifice instrumente înregistrate și publicate, sau parți ale acestora, fără permisiunea editorului, cu excepțiile permise de lege.
Secțiunea E: Cercetare și publicare
consilierii aderă la reglementările legale și profesionale cu privire la cercetările pe subiecți umani;
în activitățile de cercetare cu subiecți umani, consilierii trebuie să fie conștienți de sine și să respecte toate principiile etice adecvate;
consilierii care conduc cercetări cu subiecți umani sunt responsabili pentru starea acestora de-a lungul experimentelor; ei trebuie să ia măsuri de evitare a daunelor psihice, fizice sau sociale ale subiecților; înainte de a le solicita consimțământul subiecților umani trebuie să le explice posibilitatea de a-și retrage consimțământul și de a înceta să mai participe la cercetare în orice moment;
consilierii care utilizează sau comunică informații rezultate din procesul de consiliere, au obligația să păstreze confidențialitatea identității subiecților;
consilierii nu trebuie să propună spre publicare la două sau mai multe reviste, același studiu sau unul similar în conținut;
Secțiunea F: Consultanță
scopul activității de consultanță va fi problema de rezolvat, și nu persoana care este beneficiar final al consultanței;
consilierul trebuie să fie sigur că dispune de resursele necesare unui astfel de proces și de acces la o rețea de specialiști în situația în care este necesară reorientarea clienților;
consilierul are obligația să își încurajeze clienții să se dezvolte și să învețe să își rezolve singuri problemele, în timp.
Secțiunea G: Liberă practică
consilierul trebuie să informeze publicul cu onestitate asupra a serviciilor oferite, a tehnicilor de consiliere folosite, a experienței profesionale;
consilierii au obligația să facă publice informațiile referitoare la cursurile absolvite, nivelul și tipul certificărilor/licențelor deținute, adresa, numărul de telefon, orarul de lucru, tipul și descrierea serviciilor oferite și orice altă informație relevantă;
consilierii care sunt implicați în parteneriate cu alți consilieri sau specialiști au obligația sa descrie calificările profesionale ale partenerilor.
Și pentru că am prezentat mai sus Codul etic al consilierilor în carieră, consider că este necesar să abordăm și un altfel de cod etic și anume acela al consilierii la distanță. Acest cod a fost inițiat de cercetătorul Dr. Mihai Jigău în parteneriat cu Institutul de Științe ale Educației, la proiectul inițiat de Germania „Consilierea la distanță prin telefon”:
„Codul etic al consilierii la distanță
Capitolul I: Clientul
Clientul care solicită servicii de Consiliere are dreptul la deplina respectare a demnității, vieții private, la consiliere oferită cu loialitate și în consens cu valorile, interesele și aptitudinile sale.
Consilierul trebuie să cunoască toate dispozițiile, legile și prevederile regulamentare care îl protejează pe client și să se asigure că acestea sunt respectate de sine și terțe persoane.
Clientul trebuie asigurat că întreaga convorbire se desfășoară în deplină siguranță și confidențialitate (inclusiv față de rudele acestuia) și datele comunicate sunt în deplină securitate prin grija consilierului. Identitatea clientului va fi în mod strict protejată în orice situație.
Consilierul nu îi va cere clientului să se identifice dincolo de nivelul de detaliu pe care acesta îl consideră rezonabil.
Clientului i se va comunica dacă există dispozitive de înregistrare a convorbirii (ca efect al unor reguli, proceduri sau recomandări interne ale organizației, de regulă doar o înregistrare de serviciu / de lucru pentru consemnarea ulterioară a unor date în formă scrisă de către consilier) și va fi întrebat dacă dorește continuarea convorbirii în această situație.
Clientului i se va oferi la cerere o copie a înregistrării consilierii la distanță (atunci când conținutul acesteia nu îi este defavorabil).
Consilierea la distanță poate fi o consiliere individuală, de cuplu sau grup (atunci când condițiile tehnice o permit).
Clientul nu poate fi abandonat în cursul consilierii la distanță, ignorat, neglijat, tratat cu superficialitate. În situații excepționale se poate cere de către consilier o întrerupere de scurtă durată a convorbirii și, după rezolvarea problemelor, clientul va fi sunat de consilier.
Consilierea la distanță presupune o interacțiune sincronă și la distanță a clientului cu consilierul.
Consilierea la distanță se practică atunci când această modalitate de consiliere la distanță este singura soluție de abordare a problemelor clientului sau este mai convenabilă pentru acesta.
Clientul va fi informat asupra costurilor consilierii la distanță, cât și despre taxele convorbirii în diferite zile ale săptămânii, la diferite ore, făcute de la un post fix sau mobil (și dacă acestea sunt suportate de client sau de organizație).
Taxele percepute pentru serviciile de consiliere la distanță, trebuie să fie variabile în funcție de statutul financiar al clientului. Dacă acestea nu pot fi achitate, clientului nu i se va refuza asistența, ci i se va asigura accesul la alte servicii comparabile și la un preț mai redus sau gratuit.
Clientului trebuie să i se creeze sau să i să deschidă toate căile și situațiile care îi vor permite să decidă singur, în mod responsabil și în cunoștință de cauză asupra carierei și problemelor sale.
Clientul va fi ajutat cu prilejul consilierii la distanță să își amelioreze imaginea de sine, să gândească pozitiv, va fi sprijinit să depășească momentele de impas, se vor încuraja atitudinile active față de probleme și depășirea rolului social tradițional al sexelor.
Clientul trebuie asigurat că în tratarea problemelor sale consilierul este imparțial și nu face nici o discriminare legată de vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenență etnică, rasă, cultură, opinii politice și religioase, valori, poziție socio-economică, statut marital, starea de handicap etc. Consilierul trebuie să știe și să recunoască faptul că unele diferențe dintre clienți (pe criterii de vârstă, sex, etnie, stări de handicap etc.) cer modalități specific de acordare a serviciilor de consilierea carierei.
Clientul trebuie avertizat despre orice metodă și tehnică nouă utilizată experimental în cursul actului de consiliere la distanță. Acestea nu trebuie să îl tulbure emoțional pe client, descurajeze sau să îi dea false speranțe sau așteptări nerealiste.
Clientul trebuie încurajat de consilier să apeleze pentru rezolvarea problemelor sale la sprijinul familiei, profesorilor, prietenilor și instituțiilor publice cu atribuții în acest domeniu.
Deciziile clienților nu vor fi influențate de consilier prin exprimarea opoziției sau dezacordului. În situații evident defavorabile clientului, consilierul se va limita la evidențierea duală a avantajelor și dezavantajelor, riscurilor și beneficiilor unei asemenea hotărâri.
Fără altă dorință expresă a clientului, pentru a nu prelungi durata convorbirii, consilierul se va limita strict la a oferi informații la obiect, concise, esențiale, comentarii scurte și relevante.
În cazul în care clientul face confesiuni consilierului care vizează fapte de natură antisocială gravă sau acțiuni periculoase pentru alții sau pentru el însuși (de exemplu, tentative suicidare), consilierul va lua atitudine, le va trata ca urgențe, își va prezenta propriile valori și atitudini sociale dezirabile și va anunța autoritățile în drept să acționeze în aceste cazuri (viol, crimă, boli contagioase grave etc.), familia, părinții etc.
Clientul are dreptul la explicații despre rezultatele și interpretarea unor teste sau probe la care a fost supus cu diferite ocazii, dar consilierul se va feri sistematic să emită judecăți cu valoare negativă despre aceste instrumente sau asupra unor aspecte negative ale personalității acestuia.
Consilierul va recomanda clientului persoane, instituții sau servicii verificate, adecvate și de încredere, atunci când problemele acestuia nu sunt în sfera sa de competență.
Atunci când clientul intenționează abandonarea studiilor, renunțarea, izolarea, auto-marginalizarea socială și profesională, consilierul va pleda convingător pentru ca acesta să beneficieze de oportunitățile de educație și formare inițială și continuă și nu va încuraja astfel „soluții” și atitudini ale clientului.
Capitolul II: Consilierul
Consilierii care practică consilierea la distanță, trebuie să cunoască, înțeleagă și să practice prevederile prezentului Cod Etic.
Consilierul se va prezenta clientului de fiecare dată cu numele real (sau cel stabilit de organizație ca nume de serviciu) și cu calificarea sa profesională.
Consilierul va considera că prioritară problema imediată a clientului – prezentată în cadrul convorbirii telefonice – și doar ulterior, dacă acesta revine telefonic sau pentru o întrevedere față în față, identificarea altor nevoi ale sale cu privire la carieră.
Consilierul care oferă servicii de consiliere la distanță trebuie să considere că este etic și onest din partea sa să se autoevalueze și să asigure că dispune de:
cunoștințe de bază și de specialitate (evaluare psihologică, metode și tehnici de consilierea carierei, cunoașterea personalității, abordări cros-culturale, piața muncii, politici europene cu privire la resursele umane, politici naționale de dezvoltare socio-economică, teorii ale consilierii, educația continuă a adulților, tehnici de lucru în grup, publicitate, lucrul cu comunitatea, psihoterapie, dezvoltarea carierei, managementul informațiilor);
atitudini și calități personale puse în practică în relația cu clienții (comunicare eficientă, sinceritate, empatie, flexibilitate, transparență, respect);
deprinderi de lucru (utilizarea calculatorului etc.).
Consilierul va monitoriza în timp dezvoltarea carierei clientului sau atunci când este posibil și el o cere sau acceptă acest fapt cu prilejul consilierii la distanță.
Consilierul poate pune în relație directă clienții pentru a schimba impresii și „strategii" de dezvoltarea carierei în anumite situații speciale similare, dacă el consideră că acest lucru le este benefic.
Consilierul va încuraja clienții care în cursul conversației telefonice sunt indeciși, reticenți, frustrați, neîncrezători în capacitatea personală de a se descurca singuri să „revină" telefonic sau să apeleze la o întâlnire față în față.
Consilierul va recomanda pentru clienții care doresc să se auto-evalueze sau să-și contureze prin verificare externă sfera de interese profesionale, programe informatizate interactive (inclusiv on-line) verificate, direct accesibile, realiste ca interpretare, în concordanță cu nivelul de educație al acestora și relevante pentru interesele lor.
Consilierul va evita sistematic să-și proiecteze sau transfere valorile, preferințele, interesele sau credințele sale clientului.
Consilierul va sugera clienților fără insistență, în anumite situații, o întrevedere față în față, dacă se consideră că interesele și problemele acestora vor fi mai bine rezolvate. Clienților trebuie să li se ofere și alte căi de a contacta consilierul și a obține informații, pentru consiliere și orientare (adresa electronică pentru mesaje e-mail, adresa poștală pentru scrisori, adrese pentru accesarea site-urilor de profil).
Consilierul va coopera cu autoritățile, agențiile, organizațiile și persoanele din comunitate care pot sprijini și acționa în interesul clienților solicitanți de consiliere la distanță.
Consilierul va acționa în interesul clienților dacă anumite probleme ale acestora sunt prioritare consilierii (starea de sănătate fizică și psihică, relația cu familia sau autoritățile, probleme economice).
Consilierul va căuta să combine în interesul clientului în cadrul consilierii la distanță, toate avantajele consilierii de tip față în față cu cele ale serviciilor de consiliere prin Internet. Acestea pot avea, de pildă, inserate butoane "call me" pentru a se primi informații suplimentare, personalizate. Unele site-uri pot include subprograme care presupun completarea înainte de a telefona a unui chestionar sumar sau CV, care va apărea pe ecranul calculatorului consilierului în momentul stabilirii legăturii telefonice. În felul acesta, consilierul va putea trece direct la abordarea temei de interes a clientului.
Interferența consilierului în viața privată a clientului va fi nulă sau minimă și numai în interesul și cu acordul acestuia.
Consilierul va îndruma către alți consilieri, persoanele care solicită consiliere la distanță în cazul în care acestea îi sunt rude sau cu care are legături profesionale. Consilierul va evita formularea unor explicații asupra cauzalității și interacțiunii factorilor personalității clientului în conformitate cu o „teorie proprie" asupra dezvoltării individuale și dinamicii carierei, ci numai cu teorii unanim acceptate de comunitatea celor de aceeași profesie.
Consilierul va acționa în cadrul competențelor sale profesionale și, ori de câte ori este cazul, își va recunoaște limitele de informare și va apela la specialiști din alte domenii, se va informa și ulterior va oferi informația corectă clientului, asumându-si responsabilitatea și consecințele muncii sale.
Consilierul va folosi orice prilej pentru propria perfecționare profesională specifică actului consilierii la distanță și va împărtăși și colegilor experiența sa prin publicații, comunicări în reuniuni științifice, în cadrul asociațiilor profesionale, în sesiuni de formare continuă etc.
Consilierul va cere și accepta ca propria activitate de consiliere la distanță să fie evaluată de colegi, persoane cu responsabilități în domeniu, clienți.
Consilierul va desfășura și o activitate de cercetare științifică și va valorifica în publicațiile de specialitate concluziile sale utile profesional și altor consilieri, cu respectarea confidențialității surselor de date și protejarea vieții private a clienților săi, va căuta să-și îmbogățească cunoștințele, să-și perfecționeze deprinderile, abilitățile și aptitudinile lor în domeniu și va fi implicat activ în viața profesională asociativă în scopul desăvârșirii pregătirii profesionale și progresului domeniului consilierii carierei.
Consilierul care lucrează în domeniul consilierii la distanță își va asuma responsabilitatea profesională și morală în utilizarea informațiilor pe care le obține – direct sau prin intermediul instrumentelor de lucru – maximal în interesul individului, cu consimțământul său, și cu asigurarea confidențialității acestor date față de terțe persoane.
Consilierul va întocmi rapoarte către decidenții politicii educației și cei care administrează resursele umane, dacă practica consilierii la distanță îi oferă argumente semnificative pentru ca aceștia să opereze ameliorări în sistemul legislativ și funcționarea organizațiilor și instituțiilor ofertante de educație și formare sau în sistemul de protecție socială.
Consilierii vor acționa în cadrul asociațiilor profesionale ale domeniului pentru schimbarea Codului Etic al consilierii la distanță, dacă unele prevederi ale acestuia se dovedesc, în timp, inactuale sau defavorabile clienților, practicii consilierii carierei sau prestigiului profesiei.
În orice situație neprevăzută în acest Cod Etic al consilierii la distanță se va acționa totdeauna în favoarea și binele clientului și fără a pricinui, astfel, un rău altcuiva.
Capitolul III: Procesul comunicării
În procesul consilierii la distanță practica uzuală va fi cea care presupune permanent respectul pentru opiniile clientului, o relație de ascultare activă, politețea și onestitatea profesională, indiferent de nivelul de educație a clientului, sexul, apartenența religioasă, politică, orientarea sexuală, etnie, rasă, statutul social și economic, handicapul, valorile promovate etc.
Comportamentul de comunicare al consilierului cu clientul în cadrul consilierii la distanță este recomandat a fi cel al unei neutralități binevoitoare.
Limbajul utilizat de consilier va fi simplu, de impact, confiant, revelator, lămuritor, maximal țintit pe rezolvarea problemei clientului.
Consilierul trebuie să conștientizeze faptul că întrebările sale adresate clientului au o importanță deosebită pentru derularea convorbirii ulterioare cu acesta, astfel că va utiliza cu precauție și raționalitate întrebări directe, indirecte, ipotetice sau incomplete. Oferirea de răspunsuri adecvate la același tip de întrebări are, de asemenea, importanță.
Consilierul trebuie să se adapteze necritic și rapid în consilierea la distanță la diferitele stiluri de derulare a convorbirii telefonice promovate de clienți.
În orice situație, consilierul ofertant de servicii de consiliere la distanță își va controla cu atenție tonul vocii, ritmul vorbirii în relație cu durata convorbirii, claritatea exprimării, aluziile făcute, se va asigura că înțelege exact sensul mesajelor clientului (utilizând parafraza, sinteza / rezumatul mesajelor sau va pune întrebări de clarificare).
Consilierul va căuta să ofere servicii și pentru clienții care se exprimă în altă limbă apelând la cunoștințele sale lingvistice, comutând legătura telefonică la un coleg vorbitor al acelei limbi sau amânând conversația până se găsește o soluție.
Consilierul nu va utiliza în consilierea la distanță termeni, expresii științifice sau un argou de neînțeles pentru client, ci va folosi un limbaj adecvat nivelului de înțelegere al acestuia.
Consilierul va oferi de fiecare dată un feedback pozitiv pentru client, cu efect de întărire a comportamentelor utile acestuia și dezirabile social.
Consilierul va încuraja clientul pentru o convorbire productivă și cu o finalitate în consens cu așteptările acestuia.
Capitolul IV: Managementul informațiilor
Consilierul va avertiza clientul asupra caracteristicilor informațiilor recomandate (surse, gradul de încredere, consistența acestora, calitatea, lipsa de ambiguitate).
Sursele de informare și informațiile oferite clientului, în anumite situații, vor fi comentate, evaluate, interpretate, prelucrate, suplimentate cu alte date și explicații pentru a fi direct, imediat și ușor de utilizat de client.
Consilierul va recomanda clienților ca surse de auto-informare numai pe acelea verificate și care sunt ușor și direct accesibile, adecvate nivelului de instruire, receptare și alfabetizare funcțională ale acestora în utilizarea diferitelor tehnologii.
Informațiile oferite în cadrul consilierii la distanță trebuie să fie realiste, adecvate situațiilor concrete în care se afla clientul, dar și să ofere o provocare sau perspectiva de dezvoltarea carierei acestuia.
Consilierul va urmări ca informațiile oferite clientului în urma unei cereri exprese formulate telefonic să răspundă la următoarele cerințe: să-i ofere clientul răspunsul direct, relevant, complet și precis la nevoile sale, să fie în acord cu nivelul său de educație sau alfabetizare funcțională în utilizarea tehnologiilor informației (dacă sursele sunt pe Internet) etc.
Sursele de informații indicate clienților trebuie să conțină toate datele de identificare despre autori, instituția emitentă, anul publicării datelor, modul cum aceștia pot fi contactați.
Consilierii vor lua măsuri ca serviciile de consiliere la distanță pentru oferirea de informații să aibă continuitate, stabilitate și standarde de calitate mereu în creștere.
Categoriile de servicii de consiliere la distanță trebuie făcute publice prin cât mai multe
mijloace de comunicare, precizându-se obiectivele, tipurile de servicii oferite, aspectele legate de costuri, orar, chestiunile tehnice ale stabilirii legăturii telefonice și oricare alte informații care facilitează accesul clienților și sporește vizibilitatea unor astfel de servicii.
Capitolul V: Instituțiile ofertante de consiliere la distanță
Oferta de servicii de consiliere la distanță poate veni din partea instituțiilor publice (prin serviciile de informare, consiliere și orientare ale unor rețele ale Ministerului Educației, Ministerului Muncii sau alte inițiative sau programe), private sau ale societății civile. Aceste servicii pot fi gratuite sau plătite. Cu privire la acest aspect, clienții trebuie să fie informați anterior fără nici o ambiguitate.
Modul concret de apelare telefonică a consilierilor, costurile apelurilor de pe posturi fixe sau mobile etc. și care sunt instituțiile sau programele ofertante de servicii de consiliere la distanță trebuie făcute cunoscute clienților anterior.
Consilierii vor căuta să consolideze prin munca lor prestigiul și încrederea în profesia de consilier și instituțiile în care activează și oferă servicii de consiliere la distanță.
Consilierii care oferă servicii de consiliere la distanță în sistem privat vor respecta același cod etic și standarde similare celor din instituțiile publice.
Capitolul VI: Aspecte tehnice ale consilierii la distanță
Consilierul va prezenta în materialele de informare și publicitate ale serviciului de consiliere la distanță recomandările și condițiile tehnice legate de buna derulare a convorbirii telefonice: tipuri de conexiune, compania de telefoane, caracteristicile aparatului telefonic, post fix sau mobil etc.
Dacă va fi solicitat de client, va face aceleași precizări pentru cei care nu cunosc recomandările menționate anterior cu prilejul primei convorbiri.
Consilierul va recomanda și spațiul sau ambianța propice convorbirii, aceste detalii influențând calitatea sunetului, stabilitatea legăturii telefonice, confortul psihologic al acestei discuții (de acasă, de la birou, dintr-o cabină telefonică de pe stradă).
Consilierul se va asigura că are dotarea tehnică necesară care să îi permită: reglarea intensității sunetului, aparatura care să îi faciliteze scrisul sau manipularea tastaturii calculatorului în timpul convorbirii (free hands), instalația de înregistrare (dacă regulamentul instituției o cere).
Ca semn de respect pentru client și pentru a spori accesibilitatea acestor servicii de consiliere la distanță, în măsura posibilului, se vor aloca linii telefonice gratuite sau parțial sponsorizate.
Consilierii vor explora posibilitatea ca pentru anumite categorii de solicitări ale clienților să aloce linii speciale gratuite cu răspunsuri pre-formulate și redate de pe o bandă magnetică înregistrată anterior.”.
Concluzionând, indiferent de modalitatea de consiliere (față în față, la distanță prin telefon, pe skype), aceasta poate aduce cinci mari avantaje pentru dezvoltarea profesională, și anume:
obținerea unei autocunoașteri cât mai complete – consilierul ajută clientul să își cunoască pe deplin caracteristicile de personalitate, punctele tari, valorile personale, interesele profesionale, abilitățile și competențele sale, elemente ce îi vor indica domeniul profesional în care va obține cele mai mari satisfacții.
dezvoltarea abilităților de gestionare a carierei pe tot parcursul vieții – pe lângă soluționarea unei anumite probleme, consilierul sprijină clientul să-și dezvolte abilitățile de gestionare a carierei pe tot parcursul vieții, clientul ne mai fiind nevoit să apeleze la sprijinul său ulterior.
acces la informații corecte și relevante – consilierul în carieră trebuie să cunoască tendințele de pe piața muncii, cele mai bune practici legate de domeniul dezvoltării profesionale și personale, cele mai eficiente metode de management al carierei, astfel că apelând la serviciile unui consilier în carieră certificat, clientul are garanția că informațiile furnizate sunt adaptate nevoilor sale.
asistență în căutarea și obținerea unui job – consilierul va oferi cele mai eficiente strategii de identificare a job-ului dorit, își poate învăța clientul cum să își maximizeze șansele de a avea CV-ul citit, îl poate învăța ce tip de CV și scrisoare de intenție să aleagă și cum să redacteze aceste documente pentru a impresiona angajatorul.
acces la o multitudine de resurse de dezvoltare profesională – consilierul poate pune la dispoziția clientului sau îi poate oferi informații despre teste, cărți, site-uri, metode și tehnici care să îl ajute să se dezvolte pe plan profesional și personal sau care vor conduce către soluția adecvată pentru rezolvarea situației sale.
Fig. 1.3 Avantajele consilierii
Capitolul 2
Social media. Utilitatea acesteia în activitatea unui consilier în carieră
Date generale
„Media de socializare online (social media) sunt un grup de instrumente (site-uri web și soft-uri/aplicații) care funcționează cu ajutorul unui dispozitiv conectat (computer, laptop, tabletă, telefon mobil etc.) și care au fost construite pentru a facilita comunicarea utilizatorilor de Internet și crearea, distribuirea și schimbul de conținut (text, foto, video, audio, prezentări multimedia etc.) între membrii unor grupuri sociale (prieteni, colegi, familie etc.) care se formează pe bază de încredere, fiecare membru căutând să-și valorifice identitatea, apartenența, creativitatea și libertatea de exprimare și participare”.
Uilizatorii online interacționează pentru a crea noi relații de ordin personal cât și de afaceri. Interacționând în spațiul virtual, oamenii creează informații ce devin accesibile prin intermediul unor platforme gratuite – forumuri, grupuri, bloguri, rețele sociale și platforme de conținut video, audio, departajare și comunicare instant –, utilizatorii devenind astfel creatori de conținut.
Jocurile online și folosirea webcam-urilor au condus la creșterea gradului de socializare în mediul online din România.
În anul 2003, un impact foarte mare l-a avut rețeaua de socializare Hi5, care a atras un număr mare de utilizatori unici, ocupând una din primele poziții în preferințele uilizatorilor online. În anul 2008, Hi5 avea aproximativ 2 milioane de membri din România.
Cea mai utilizată rețea de socializare din România, ca și în multe alte țări, este Facebook. Există opt milioane din conturi create în România, numărul lor fiind în continuă creștere atât datorită interfeței prietenoase, cât și a unui număr foarte mare de aplicații pus la dispoziția utilizatorilor.
Dezvoltarea World Wide Web-ului a condus la noi oportunități de dezvoltare pentru social media. Aplicațiile create au menirea de a răspunde în mod corespunzător cerințelor utilizatorilor. Rețeaua de socializare Facebook a implementat sute de mii de aplicații create de diverși dezvoltatori pentru a oferi posibilitatea utilizatorilor de a discuta pe marginea unor subiecte din diverse domenii. În Statele Unite ale Americii și Europa, Facebook se află pe prima poziție în preferințele utilizatorilor, fiind urmată de LinkedIn și Twitter.
Tipuri de media de socializare:
I. Site-uri web (browsing social media)
1. rețele sociale (social networks) – comunități online de utilizatori care pot fi:
a. generale – utilizatorul își creează o listă de prieteni și cunoștințe având sau nu aceleași interese și distribuie orice tip de conținut (text, fotografii, videoclipuri, fișiere audio). Exemple: Facebook, Hi5, MySpace;
b. specializate – utilizatorul își creează o listă de prieteni cu care are interese comune și se integrează în același grup social – Classmates, Flixster;
2. bloguri – jurnale online ale utilizatorilor. Blogul se aseamănă ca aspect cu un website, fiind de fapt o pagină construită pe o platformă gratuită, pe care se pot publica diverse informații, opinii și elemente multimedia, în mod continuu, de regulă acestea fiind afișate în ordine invers cronologică. Pe pagina pot fi încărcate și editate fișiere de text, audio și video. Blogurile pot fi clasificate în: bloguri personale, politice și informative. Blogurile fac parte din media de socializare, platformele de tip weblog având și o opțiune de „follow” dând posibilitatea de a comenta și de a urmări articolele publicate de alte persoane. Exemple: WordPress, Blogger. În România există în prezent peste 87.000 de blog-uri, dintre acestea peste 12.000 fiind blog-uri active.
3. microblogurile – sunt platforme prin care se distribuie rapid și „pe scurt” de noutăți. Exemple: Twitter, Tumblr, Digg, Cirip.ro. Spațiul pentru text este limitat la140-200 de caractere. Se distribuie astfel mesaje scurte ce pot fi comentate și urmărite.
4. distribuire de conținut media (media sharing) – video-utilizatorii încarcă videoclipuri proprii sau create de alții și se pot face comentarii pe baza acestora. Exemple: Youtube, Vimeo, Vine etc. ; audio – utilizatorii încarcă conținut audio (muzică, emisiuni radio, înregistrări audio ale unor concerte etc.) pe care îl pot asculta și alți utilizatori. Exemple: Hubbub, Audibase etc. – foto-utilizatorii încarcă fotografii realizate de ei sau de alte persoane ce pot fi văzute și comentate de ceilalți utilizatori. Exemple: Flickr, Instagram etc.; – prezentări (slide-uri) – utilizatorii încarcă prezentări multimedia ce pot fi văzute și de alți utilizatori. Exemple: Slideshare.
5. enciclopedii online –conținutul este scris cu participarea oricărui utilizator. Exemple: Wikipedia, Wikia
6. semne de carte (social bookmarking) – utilizatorii propun etichete (tag) pentru anumite link-uri și votează conținutul link-urilor pe care le distribuie. De asemenea, pot căuta, prin intermediul etichetelor puse de alți utilizatori, diverse conținuturi pe internet. Exemple: Del.icio.us, StumbleUpon.
7. forumuri și anunțuri – anunțuri de interes general, teme împărțite pe subiecte și moderate de administratorii site-urilor sau de anumiți utilizatori. Exemple: Olx, Tocmai.
8. recenzii/voturi/recomandări – utilizatorii realizează recenzii pentru diverse produse și votează produsele respective. Exemple: Yelp, Citysearch.
9. întrebare și răspuns (Q&A) – unii utilizatori pun întrebări despre anumite lucruri, iar alți utilizatori răspund Exemple: eHow, wikiHow.
10. viață în timp real (life streaming și life casting) – prin website-urile de tip life streaming și life casting orice utilizator poate să distribuie conținut cu ceea ce fac zi de zi pentru a-i înștiința pe prieteni sau cunoștințe. Conținutul video distribuit în timp real (live) și nu înregistrat și retransmis, ci. Exemple: Ustream.tv, Justin.tv
11. viață virtuală pe suport browser (virtual word) – fiecare utilizator își poate crea un avatar, intrând într-o lume virtuală, simulată de computer, în care interacționează cu alți utilizatori.
II. Aplicații care pot fi instalate pe computer, laptop, tabletă, telefon mobil și alte device-uri care pot fi conectate :
1. conversație în timp real (instant messaging) – soft-uri prin care pot fi realizate discuții în timp real, de regulă sub formă de text. . Exemple: Yahoo Messenger, Skype
2. softuri care permit citirea fluxurilor de noutăți (RSS -Really Simple Syndication)
3. jocuri online (MMOG – Masivlley Mutiplayer Online Game) – jocuri video care funcționează ca aplicații instalate pe un dispozitiv conectat
Kaplan și Haenlein propun o schemă care cuprinde șase tipuri de media de socializare:
1. proiecte la care colaborează mai mulți utilizatori (collaborative projects) pentru crearea conținutului Exemple din această categorie: site-urile de tip enciclopedie online (Wikipedia) și site-urile ”semn de carte” (Del.icio.us)
2. bloguri – echivalentul unei pagini personale în media de socializare (ex: Blogger, WordPress). site-urile de tip viață în timp real – life streaming (ex: Justin.tv) sunt incluse de către Kaplan și Haenlein în categoria bloguri
3. comunități de conținut – comunități care distribuie conținut de tip: text (ex: BookCrossing), video (ex: Youtube), foto (ex: Flickr), audio (ex: Audiobase) și slide-uri (ex: Slideshare)
4. rețele sociale – utilizatorii își creează profiluri personale și interacționează cu alți utilizatori, transmit invitații prietenilor pentru a permite accesul la profilurile lor și trimit mesaje sau e-mailuri (ex: Facebook)
5. jocuri virtuale –utilizatorii își aleg un avatar într-o lume virtuală tridimensională în cadrul căreia interacționează cu alți utilizatori așa cum o fac și în viața reală (ex: World of Warcraft)
6. lumi virtuale – utilizatorii folosesc un avatar cu ajutorul cărora intră într-o lume virtuală care copiază lumea reală (ex: Second Life).
În traducere liberă twitter (eng.) însemnă pălăvrăgeală, agitație, freamăt.
Twitter a fost creat în 2006 și nu după mult timp a fost disponibil întregii lumi. Printre fondatori s-a numărat și Jack Dorsey, actualul președinte. El este autorul primului mesaj de acest tip, mesaj denumit inițial twttr. Twitter îmbină caracteristicile unei rețele sociale cu cele ale unui site de micro-blogging , utilizatorii săi putând să transmită informații, să comenteze diverse evenimente și să distribuie conținut video sau audio celorlalți utilizatori.
Au fost dezvoltate o serie de servicii care să ajute utilizatorii să câștige timp. Astfel:
Sms2Twitter și SmsNow prin care se adaugă mesaje în twitter prin SMS. Aceste servicii sunt de obicei disponibile și în rețelele din România (Vodafone, Orange România, Telekom).
1U, SP2 și NanoUrl prin care se scurtează legăturile lungi, eficientizând spațiul de 140 de caractere disponibil pentru un mesaj pe twitter.
widget-uri pentru browser prin care se verifică instantaneu noutățile tuturor prietenilor.
Twitter poate fi utilizat de către companii pentru promovarea produselor prin anunțuri scurte, dar și pentru menținerea contactului cu clienții si atragerea de noi clienți, dar și de instituții publice pentru informarea cetățenilor, precum și de diverse persoane pentru a face schimb de opinii în domenii de interes.
În România, în anul 2014, Twitter se poziționa pe locul 4 în topul preferințelor, după Facebook, Youtube și Instagram.
Pinterest – este un instrument care conduce la identificarea unor idei pentru proiecte și interese din diverse domenii.
Pinterest este un site web gratuit ce poate fi utilizat doar în urma înregistrării. Utilizatorii pot încărca, salva, sorta și gestiona imagini cunoscute sub numele de ace (pin-uri) și alte medii de conținut (de exemplu fișiere video) prin colecții cunoscute sub numele de Table din plută. Utilizatorii pot salva imagini pe care să le clasifice pe diferite panouri.They can follow other users' boards if they have similar tastes. Ei pot urmări panourile altor utilizatori care au aceleași interese sau similare.The evolution of Pinterest is based on the shared interest of its users and relies on its members to produce the content. Pinterest se bazează pe utilizatorii săi pentru a produce conținut având la bază interesul comun al acestora. În martie 2012 printre cele mai The most popular categories, as of March 2012, were home, arts and crafts, style/fashion, and food. [ 39 ]printre cele populare categorii se numărau acasă, arte și meserii, stil /de modă și alimente.
Pinterest acționează ca o platformă media personalizată.Users can browse the content of others on the main page. Utilizatorii pot naviga conținutul altora pe pagina principală. Users can then save individual pins to one of their own boards using the "Pin It" button, with Pinboards typically organized by a central topic or theme.Utilizatorii pot salva apoi ace individuale la unul din propriile lor plăci folosind butonul "Pin It", cu Table din plută de obicei, organizat de un subiect central sau temă. Users can personalize their experience with Pinterest by pinning items, creating boards, and interacting with other members.Utilizatorii pot personaliza experiența lor cu Pinterest de fixare obiecte, crearea de plăci și interacțiunea cu alți membri. By doing so, the users "pin feed" displays unique, personalized results.Astfel, utilizatorii "hrana dată" afișează rezultate unice, personalizate.
Tablele din plută pot fi folosite de către educatori pentru a planifica lecții, profesorii pot fixa site-uri de trimitere, elevii pot fixa și organiza surse și de a colabora la proiecte.
De asemenea, Pinterest permite companiilor să creeze pagini pentru promovarea companiilor lor în mediul online. Aceste pagini pot fi utilizate și ca „magazine virtuale”. Prin sIn one case study of a fashion website, users visiting from Pinterest spent $180 compared to $85 spent from users coming from Facebook.tudiile de brand s-a putut constata că Pinterest este mai eficient la vânzări decât alte forme de mass-media sociale. În 2013, Pinterest a introdus un nou instrument numit „bogat Pins”, pentru a îmbunătăți experiența clienților în timpul navigării prin ace realizate de companii. Business pages can include various data, topics and information such as prices of products, ratings of movies or ingredients for recipes. [ 21 ] Paginile de afaceri pot include diferite date, teme și informații, cum ar fi prețurile produselor, ratingurile de filme sau ingrediente pentru rețete. Pinterest promovează fluxul de informații.
Pinterest are peste 70 de milioane de utilizatori în toată lumea, fiind foarte utilizat în America, cu 47,7 % dintre vizitatori, dar și în țări precum Spania (2,5%), Italia (1,8%), Franța (2,3%), Germania (2%), Anglia (3,9%), Canada (3,6%) sau India (8,7%). În România, ultimele date despre numărul de utilizatori Pinterest sunt din 2012, când, în numai două luni, crescuse de la 22.000 la 110.000 de vizitatori.
Deși Pinterest nu a prins încă foarte bine în România, este una dintre rețelele de socializare care ar trebui luate în considerare de către companii sau branduri, deoarece una dintre tendințele din social media este concentrarea pe partea vizuală.
Linkedin este o rețea de socializare care se adresează mediului de afaceri, dar și profilurilor profesionale. Pe această rețea pot fi găsiți atât potențiali angajați cât și potențiali angajatori. A fost fondată și a început să fie utilizată în anul 2003.
LinkedIn oferă mai mult decât lista de job-uri și de ani. CV-ul poate fi făcut să arate ca un portofoliu profesional, în el putând fi inserate atât imagini, cât și diverse documente Powerpoint sau PDF sau chiar și video-uri. Portofoliul profesional ajunge prin intermediul LinkedIn la un număr mic de conexiuni, față de alte rețele, dar strict din domeniul profesional urmărit. CV-ul astfel creat este listat de motorul Google pe prima pagină atunci când cineva caută un anumit nume.
LinkedIn oferă și alte facilități, respectiv recomandările și endorsement-urile. Primele sunt referințe profesionale ce pot fi cerute de la un (fost) colaborator cu prestigiu. Prin endorsement-uri pot fi marcate aptitudini conexiunilor tale, fie prin selectarea acestora dintr-o listă prestabilită, fie introducere textului manual. Cel ce primește respectiva aptitudine o poate păstra sau o poate respinge.
Potențialii angajatori își pot forma o imagine cât mai exactă despre o anumită persoană pe baza acestor aptitudini.
LinkedIn are un trend ascendent și s-a impus pe piața muncii. Această rețea urmărește atragerea unui număr mai mare de membri care să acopere cât mai multe categorii profesionale din diverse puncte geografice.
La nivel global, LinkedIn a depășit 100 de milioane de utilizatori.
Flickr
Flickr este utilizat pentru depozitare și accesare ulterioară a fotografiilor digitale și conținuturilor video de către utilizator. Este unul dintre primele servicii Web 2.0 și unul dintre cele mai utilizate site-uri pentru publicarea de fotografii. Flickr dă posibilitatea de a crea fie un cont gratuit, fie un cont pro. Pe contul gratuit sunt afișate doar cele mai recente 200 de poze postate. Contul Pro oferă spațiu nelimitat. Pozele pot fi organizate pe seturi, galerii și tag-uri pentru găsirea mai ușoară a acestora. Căutarea se poate face și după locație, dată etc. Organizarea fotografiilor se face prin intermediul funcției Organizr.
Flickr permite și editarea fotografiilor fără a mai fi necesară instalarea unui alt program. În cadrul Flickr există și o agendă pentru adăugare de contacte. Fotografiile publicate de aceste contacte pot fi vizualizate pe pagina principală sau la secțiunea Contacts.
Ning
Ning – lansat în octombrie 2005 este o platformă on-line pentru persoanele și organizațiile care doresc să-și creeze rețele sociale personalizate. La lansare, Ning a fost o platformă liberă pentru dezvoltarea și găzduirea open-source "aplicații sociale”.
Ning permite utilizatorilor să creeze propriile lor comunități și rețele sociale în jurul unor interese specifice cu propriul lor design vizual, alegerea de caracteristici și a datelor viitorilor membrii. Elementul central al Ning este acela că oricine poate crea propria sa rețea socială pentru un anumit subiect. O comunitate Ning poate fi integrată cu servicii online, cum ar fi Facebook, Twitter și Google .
Facebook – este un site web de tip rețea de socializare, creat de către Mark Zuckerberg în anul 2004 pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate, dar și persoane încă necunoscute. La început a apărut sub denumirea de „thefacebook.com”, fiind lansat inițial ca o rețea universitară, ulterior adresându-se angajaților unor companii ca Apple și Microsoft. În prezent Facebook este una dintre cele mai populare rețele sociale din întreaga lume. Utilizatorii se conectează în această rețea de oriunde există Internet pe baza unei parole, stabilite la completarea formularului de înscriere. În septembrie 2011 site-ul Facebook avea circa 750 mil. membri în toată lumea. Facebook este al doilea site social mondial după google.com, în funcție de numărul de vizite.
Prin intermediul acestei rețele de socializare se pot transmite invitații la diferite evenimente, cum sunt zile de naștere sau alte evenimente sociale, precum și la întâlniri de lucru sau întâlniri de afaceri, mitting-uri, concerte, acțiuni caritabile etc. Aceste invitații pot fi transmise unui număr mare de persoane, timpul de transmitere a acestora fiind foarte mic comparativ cu invitațiile transmise prin poștă sau alte servicii de curierat.
Utilizatorii informați pot seta nivelul de confidențialitate a profilului său. Astfel, ceilalți utilizatori pot avea acces doar la anumite informații despre el și/sau activitățile sale. În schimb, un utilizator mai puțin informat poate divulga informații din profilul personal involuntar supunându-se unor riscuri sau conducând la încălcarea sferei intime. Există o serie de grupuri de utilizatori care acționează împotriva încălcării vieții lor private (de exemplu: „Damn, Facebook, Stop Stalking Me Group” sau „STOP! Do not get into my private life. No personal questions!! Group”).
Din profilul creat pe Facebook se poate crea și o pagină instituțională, dându-i-se un nume și selectând categoria din care face parte. Pot fi adăugate informații, link-uri către pagina web a companiei, logo-ul acesteia ca imagine de profil. Această pagină poate fi distribuită către toți prietenii de pe Facebook, prin acceptarea invitației aceștia devin fani ai paginii respective și vor putea vizualiza actualizările la respectiva pagină.
Pentru a promova pagina de Facebook a companiei se poate adăuga o legătură pe pagina web a acesteia, pe blog, dar și printr-un anunț postat pe Twitter.
SocialGo
SocialGo – este o rețea socială constructor, care permite utilizatorilor să creeze o rețea socială folosind configurare presetată. Totodată permite utilizatorilor să folosească informații avansate personalizare pentru a forma o comunitate online pentru un grup de afaceri sau de interes.
Google+
Google+ este o rețea de socializare dezvoltată de compania americană Google lansată în iunie 2011 în test, accesul făcându-se pe bază de invitație. În mod public a fost lansată în septembrie 2011.
Google+ este considerat a fi un răspuns din partea Google Inc. la rețeaua de socializare Facebook. În septembrie 2011 Google+ înregistra peste 43 de milioane de utilizatori. În anul 2012, cel mai urmărit profil de pe Google+ era cel al lui Mark Zuckerberg, cofondator al lui Facebook.
Utilizatorii își pot organiza contactele în „cercuri” de prieteni sau cunoscuți personalizate, cum sunt colegi de facultate sau colegi de serviciu, putând distribui fotografii, video-uri sau alte informații doar în cadrul anumitor grupuri.
În ultima perioadă, cei de s-au decis să împartă Google+ în Google Photos și Streams și, eventual, Hangouts. Hangouts permite utilizatorilor să realizeze conferințe video cu cel mult 10 persoane.
Fig. 2.1 Social media în România (martie 2015)
Utilitatea social media în activitatea unui consilier în carieră
În ultimii ani, datorită apariției și dezvoltării rețelelor sociale, mulți întreprinzători au conștientizat faptul că este în interesul lor de a nu ignora aplicațiile social media.
Consilierea prin intermediul social media câștigă tot mai mult teren față de instrumentele tradiționale, față de consilierea directă. Tot mai mulți consilieri folosesc internetul în mod curent, atât pentru a comunica cât și pentru a-și face publicitate serviciilor oferite.
Utilizarea instrumentelor social media în consilierea carierei depinde, în mare măsură, de scopul demersurilor de consiliere. Pentru a oferi date relevante în vederea informării clientului pe parcursul procesului decizional, instrumentele social media vor avea un rol destul de important în cadrul acestui proces. Aceste date trebuie să corespundă pieței muncii actuale, dar și intereselor și abilităților clientului.
Beneficiile creării unui profil profesional, prin construirea unei cărți de vizită, a unor rețele de colaboratori, sunt acelea că, prin acele construcții, vor fi cunoscute intențiile consilierului, în rândul posibililor clienți. Aceștia, vor putea da like – vor fi la curent cu noutățile, vor putea urmării dacă consilierul își onorează promisiunile, pot intra în legătură cu acesta.
Avantajele utilizării social media
Prin intermediul social media consilierul în carieră are posibilitatea de a:
oferi o mai bună informare cu privire la serviciile sale;
diversifica modalitățile de contactare a posibililor viitori clienți prin canale online și astfel, de a-și îmbunătăți serviciile pe care le oferă, fără costuri suplimentare;
diversifica activitatea prin implicarea celor ce vizitează pagina socială;
sprijini clienții într-un mod mai eficient, în anumite situații de criză;
îmbunătăți reputația sa.
În era digitală, consilierul trebuie să fie prezent în mediul online, cu atât mai mult cu cât numărul utilizatorilor de rețele sociale a crescut, acestea fiind folosite pentru a face schimb de informații, impresii și judecăți.
Social media nu trebuie văzută ca o responsabilitate suplimentară, ea trebuie considerată o investiție pe termen lung.
Social media permite formarea comunităților în funcție de interesele comune și a unor canale eficiente de comunicare între membrii săi. Colectarea informațiilor trebuie să fie transparentă. Utilizatorii trebuie să aibă acces contribuțiile celorlalți utilizatori, să le critice sau să le confirme.
Prin platformele social media se încurajează utilizatorii să aibă reacții prin intermediul unor aplicații integrate care permit votarea, adăugarea de comentarii, dar și redifuzarea și partajarea informațiilor.
De ce să utilizăm social media?
Accesibilitate – într-un timp foarte scurt (mai puțin de 1 min.) îți poți crea un cont;
Relaționare – creezi relații, păstrezi legături permanente cu diverse persoane;
Informare – afli informații rapid despre orice; poți selecta informația conform propriilor criterii;
Reputație – îți creezi și îți menții reputația online într-un spațiu public în care multe identități sunt validate prin căutarea pe Google;
Comunitate – te afiliezi unor grupuri de persoane interesate de aceleași subiectele care te pasionează;
Eficacitate – informațiile tale ajung într-un timp scurt la persoanele interesate;
Creativitate – iei contact cu multe persoane creative;
Interacțiune – cu clienții și menținerea contactului direct; poți oferi sprijin prin răspunsuri la întrebări; poți primi sugestii și idei de la alți utilizatori;
Costuri scăzute de marketing – acces gratuit la servicii, informații și comunitate;
Trafic – informațiile oferite pot crește traficul dacă acestea sunt relevante.
Ca o concluzie la cele prezentate mai sus, putem afirma că utilizarea rețelelor sociale și în general a noilor media poate fi o oportunitate extraordinară pentru consilieri de a interacționa cu posibilii viitori clienți, de a găsi noi metode de lucru, de a reduce costurile și de a îmbunătății serviciile.
Capitolul 3
METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1. Scopul cercetării:
Cercetarea de față are ca scop valorificarea utilității programelor informatice în activitatea unui consilier în carieră.
Deși consilierea în carieră a apărut pe piața românească de câțiva ani buni, aceasta a fost percepută ca fiind ceva ieșit din comun, fără rezultate palpabile. După câțiva ani, în care oamenii au fost sceptici cu privire la activitatea unui consilier, aceștia au început să fie mai receptivi și să recunoască că au nevoie de sprijin, venit din afara familiei.
3.2. Obiectivele cercetării le constituie scoaterea în evidență atât a rolului unui consilier în carieră și importanța folosirii social media în activitatea sa, precum și cum este percepută ideea de consiliere de societatea românească.
3.3 Variabilele cercetării:
– gradul de pătrundere a internetului în activitatea de consiliere în carieră
– creșterea în importanță a activității de consiliere în carieră.
3.4 Ipoteza: Cu cât gradul de pătrundere a Internetului în viața noastră în general și a organizațiilor în special este mai ridicat, cu atât utilizarea acestuia în activitatea de consiliere in carieră a crescut, prin urmare se justifică și deschiderea statisticii către noile tehnici de investigare și colectare a datelor prin intermediul unui portal WEB.
3.5 Metodele cercetării
Metodologia cercetării vizează măsurarea și interpretarea mai multor aspecte. Fiindcă, în această lucrare, mă voi referi la importanța utilizării tehnologiei informatice în activitatea unui consilier, precum și la modul cum este perceput un consilier în carieră, voi încerca să surprind mai multe fațete ale problematicii puse în discuție.
De asemenea, voi încerca, prin intermediul acestei cercetări, să stabilesc, în funcție de rezultatele obținute în urma chestionarului aplicat, cât de utilă este social media în activitatea unui consilier în carieră.
Instrumentul folosit ca metodă de cercetare: ancheta pe bază de chestionar.
Chestionarul reprezintă “o tehnică și, corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris” (Chelcea, 1998, pag:180).
Pornind de la obiectivele prezentate anterior, am elaborat două chestionare cu întrebări formulate clar, fără a lăsa loc nelămuririlor sau ambiguităților. Majoritatea întrebărilor sunt închise sau cu variante multiple de răspuns, ceea ce nu lasă loc interpretărilor de ordin personal; centralizarea și prelucrarea datelor s-a făcut prin metode statistice și programe informatice (Google Drive – Form, Microsoft Office Excel).
Astfel, chestionarul 1 conține 15 itemi din care 2 sunt cu răspuns închis, 3 sunt cu răspuns deschis, 4 cu răspuns scalat și 6 cu variante multiple de răspuns. Chestionarul 2 conține 11 itemi din care unul este cu răspuns scalat, trei cu răspuns închis, un altul cu răspuns deschis și șase cu variante multiple de răspuns.
Am utilizat acest instrument în vederea verificării ipotezei enunțate. Un chestionar este adresat consilierilor, iar celălalt este adresat unor persoane/potențiali clienți care au trecut sau nu printr-un proces de consiliere. Eșantionul de cercetare este format din 35 de subiecți pentru chestionarul adresat consilierilor și 56 de subiecți pentru chestionarul adresat potențialilor clienți.
Avantajele folosirii chestionarului ca instrument de colectare a datelor sunt acelea că am supus investigației un număr mare de respondenți, aceștia au timp suficient pentru exprimarea răspunsurilor, le asigură anonimatul și se realizează rapid și fără rezerve. Desigur, există și dezavantajul ca datele să fie distorsionate, în urma interpretării lor.
Am considerat accesibil acest instrument, deoarece folosind atât întrebări închise cât și întrebări ierarhizate, datele rezultate sunt cât se poate de concludente.
Ancheta pe bază de chestionar a cuprins printre altele variabile independente: vârstă, gen, nivel de pregătire, nivel studii și apoi am apelat la un set de întrebări principale constituit din întrebări închise și de scalare adresate unui grup țintă, eterogen. Aspectele surprinse prin chestionarul adresat grupului țintă se referă la folosirea social media în activitatea de consiliere.
Pentru interpretarea rezultatelor am folosit infograficul (anexa 3), precum și reprezentări grafice a datelor din baza de date. La realizarea lui am ținut cont de câteva reguli de bază, cum ar fi: introducerea, câteva idei principale pe care am dorit a le comunica și nu în ultimul rând concluziile.
3.6 Gantt-ul cercetării
3.7 Rezultatele cercetării
Chestionarele aplicate conțin un număr de 15 și respectiv 11 itemi prin care s-a urmărit:
evindențierea utilității social media în activitatea unui consilier în carieră
identificarea a ceea ce se cunoaște în societatea românească cu privire la serviciile de consiliere în carieră, respectiv ce presupun, cui se adresează, ce calități și abilități trebuie să îndeplinească un consilier în carieră, cum se poate face acesta cunoscut, precum și a importanței ariilor de expertiză ale unui consilier în carieră.
Chestionarul 1 – Social media. Utilitatea acesteia în activitatea unui consilier în carieră (anexa 1)
Așa cum am menționat la începutul capitolului de mai sus, prin aplicarea chestionarului (vezi anexa 1) pe un eșantion de 35 de respondenți, am urmărit, ca scop principal, valorificarea utilității programelor informatice în activitatea unui consilier în carieră.
Acest prim chestionar conține 15 itemi, din care 2 itemi sunt cu răspuns închis, 3 itemi sunt cu răspuns deschis, 4 itemi cu răspuns scalat și 6 itemi cu variante multiple de răspuns.
Acesta a fost distribuit pe parcursul a două săptămâni, atât cunoștințelor personale ce profesează în domeniu, cât și consilierilor ce dețin pagini pe internet.
Dacă există pe lume tehnologii informatice și de comunicare (TIC) care să ne ușureze viața și să ne rezolve o multitudine de probleme din varii domenii, de ce nu am apela la un astfel de suport și în consiliere? Astfel, la întrebarea „Considerați necesară utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare în consilierea carierei?”, așa cum era de așteptat, majoritatea respondenților au răspuns afirmativ, respectiv 97% dintre aceștia. Multe din instrumentele consilierii în carieră se regăsesc pe internet, acestea putând fi utilizate direct, prin accesarea unor pagini web.
Fig. 3.A1 Utilitatea tehnologiilor informatice și de comunicare în consiliere
Deși termenul de social media este relativ nou pe piața românească, 83% din respondenți, consideră că prin social media se pot comunica cele mai noi informații, 80% că prin intermediul acesteia poți face schimb de informații și doar 43% că poți menține o legătură cu publicul sau cu posibilii clienți. Astfel, Pentru a oferi date relevante în vederea informării clientului, instrumentele social media vor avea un rol destul de important în cadrul acestui proces. Cele mai utile informații sunt cele cu privire la dinamica forței de muncă, șomaj, oportunități educaționale, posturi vacante pe piața muncii, etc.
Fig. 3.A2 Rolul social media
Dintre instrumentele social media cele mai cunoscute și folosite în activitatea de consiliere, Facebook se face remarcat în procent de 74%, urmat de Linkedin 49%, Twitter 43% și YouTube 40%, iar la polul opus Ning nu este cunoscut încă, toți respondenții acordându-i zero puncte. Deși Pinterest nu a prins încă foarte bine în România, este una dintre rețelele de socializare care ar trebui utilizată întrucât una dintre tendințele din social media este concentrarea pe partea vizuală.
Consilierii în carieră folosesc aceste instrumente social media atât pentru a comunica atât cu clienții sau cu managerii de companii interesați a contracta servicii de consiliere în carieră pentru proprii angajați, dar și de a interacționa cu alți specialiști în domeniul consilierii în carieră, pentru a face schimb de informații, pentru a participa la diverse evenimente sau seminarii anunțate prin intermediul social media, cât și pentru a-și face publicitate serviciilor oferite, putând fi găsit mai ușor de către posibilii clienți sau colaboratori. În ziua de azi este foarte important să fii prezent în mediul online pentru a te face remarcat și recunoscut ca profesionist în domeniu.
Fig. 3.A3 Instrumente social media
În strânsă legătură cu întrebarea precedentă, am solicitat un răspuns scalar cu privire la importanța rețelei sociale în activitatea de consiliere. Clasamentul, se menține asemănător, astfel Facebook se menține lider de poziție totalizând un procent de 72% (destul de important și foarte important), doar 9 % considerând ca acesta nu este important, urmat de Linkedin, Twitter și Pinterest.
Importanța rețelei sociale
Tabel 3.A1
Fig. 3.A4 Importanța rețelei sociale
Printre cele mai utilizate mijloace de comunicare, frecvent și foarte frecvent, telefonia mobilă deține un procent de 85% iar internetul – 91 %, urmate la o distanță destul de mare de intranet – 68%, team-building și blogurile – 52% iar training-ul 46%.
Cele mai utilizate mijloace de comunicare
Tabelul 3.A2
Fig. 3.A5 Cele mai utilizate mijloace de comunicare
Cele mai solicitate informații prin intermediul rețelelor sociale sunt cu privire la locurile de muncă disponibile în diverse domenii de activitate – 77%. De asemenea sunt urmărite performanțele profesionale ale unei organizații – 46% precum și experiența (tradiția) unei organizații – 43% dar și alte informații – 54% (invitații la evenimente, seminarii, propuneri de colaborări etc.).
Informații urmărite prin intermediul rețelelor sociale
Tabel 3.A3
Fig. 3.A6 Informații urmărite prin intermediul rețelelor sociale
Pentru a se construi relații bune cu clienții, cele mai utilizate instrumente, într-o companie de consultanță și consiliere, sunt workshop – urile – 77%, seminariile publice – 57% și nu în ultimul rând networking-ul, în procent de 37%. La polul opus se regăsesc cercetările sociologice – 29% și publicarea rapoartelor de responsabilitate socială – 23%.
Fig. 3.A7 Instrumente utilizate
În activitatea unui consilier în carieră, o importanță deosebită i se acordă forumului, în procent de 43%, urmat de spațiul Wiki – 31%. Mai puțin cunoscute și folosite sunt infograficele – 43% deloc important.
Importanța utilizării instrumentelor informatice
Tabel 3.A4
Fig. 3.A8 Importanța utilizării instrumentelor informatice
Printre alte instrumente informatice utilizate în activitatea de consiliere, s-au regăsit: emai-lurile, videoproiectorul, smartphone-ul, pagini event.
Unul dintre avantajele utilizării noilor tehnologii în activitatea unui consilier în carieră îl constituie oferirea unor experiențe repetabile care facilitează învățarea și reținerea informațiilor – 46%. Contactarea directă a surselor de infomare constituie un alt avantaj, apreciat de 43% de respondenți, dar și ameliorarea raportului număr de clienți per consilier – 40%.
Avantajele utilizării noilor tehnologii
Tabelul 3.A5
Fig. 3.A9 Avantajele utilizării noilor tehnologii
Printre alte avantaje enumerate de respondenți, au fost: accesul ușor la informații, facilitarea găsirii unui loc de muncă, schimbul rapid de informații, confort, sporirea gradului de autonomie a beneficiarilor față de consilieri, sporirea gradului de realism al situațiilor de muncă utilizate ca exemple și sursă de informație (prin simulare electronică).
La întrebarea dacă organizația deține un website ce îl folosește ca pe o carte de vizită digitală, 83% dintre respondenți au răspuns afirmativ.
Fig. 3.A10 Deținere de website
Comunicarea cu publicul este realizată prin forum – 51%. Numărul de respondenți a fost aproape egal, în ceea ce privește chat-ul (17%) și skype-ul (11%).
Fig. 3.A11 Website – comunicare cu publicul
Selectând dintr-o listă dată, 54% dintre respondenți au considerat un dezavantaj faptul că programele nu sunt totdeauna în consens cu cererile tipice sau dinamice ale clienților. Un alt dezavantaj îl constituie faptul că există o posibilitate redusă de a pune întrebări sau exersa anumite situații ipotetice – 57%. De asemenea, receptarea pasivă, neparticipativă a informațiilor de către clienți – 43%, incapacitatea programelor de a învăța, de a se adapta, de empatie sau de a deține alte calități psihologice ale consilierului – 34% sunt considerate de către respondenți dezavantaje ale utilizării tehnologiei informației.
Dezavantajele utilizării tehnologiei informației
Tabel 3.A6
Fig. 3.A12 – Dezavantajele utilizării tehnologiei informației
Printre alte dezavantaje enumerate de respondenți se numără: inexistența comunicării directe, lipsa contactului direct cu clientul; timpul prea lung pe care îl petrecem în fața calculatorului, precum și imposibilitatea de a cere informații suplimentare, viață sedentară, însingurare.
La finalul chestionarului am solicitat câteva date generale cu privire la gen, ore petrecute on line și vechime în activitatea de consiliere. Din analiza răspunsurilor a reieșit că 80% au fost respondenți de gen feminin și doar 20% masculin.
Fig. 3.A13.1 – Date generale
Aceștia au precizat în procent de 51% că petrec peste 4 ore în mediul on-line, cei mai mulți dintre aceștia având o vechime în consiliere cuprinsă între 4-5 ani – 46%.
Fig. 3.A13.2 – Date generale
Vechime în activitatea de consiliere
Tabel 3.A7
Fig. 3.A13.3 – Date generale
Concluzii parțiale – Din analiza avantajelor și dezavantajelor utilizării noilor tehnologii informatice se poate concluziona că: “combinația dintre computer și interacțiunea directă cu consilierul este mai indicată decât fiecare dintre acestea în parte” (Watts, 1996).
Analizând chestionarul de mai sus putem afirma că apariția internetului a adus schimbări majore în viața noastră de zi cu zi. Trăim în era WEB, și este necesar și util folosirea internetului. Un consilier în carieră, ca de altfel orice organizație, își poate crea o pagină web în vederea promovării imaginii, a serviciilor pe care le oferă, a tehnicilor și instrumentelor de comunicare. Din rezultatele analizate mai sus reiese că se acordă o importanță deosebită instrumentelor social media, prin intermediul acestora se face mai ușor cunoscută activitatea unui consilier în carieră. Consilierii în carieră folosesc social media în numeroase dintre activitățile lor, tendința fiind de creștere. Acest fapt nu ar trebui să mire pe nimeni, având în vedere că numărul utilizatorilor de rețele sociale este în continuă creștere. După cum am constatat, prin aplicarea chestionarului de mai sus, Facebook –ul este canalul cu cea mai mare interactivitate.
Ipoteza este astfel demonstrată.
Fig. 3.A14
Chestionarul 2 – Abilitățile și ariile de expertiză ale unui consilier în carieră și felul în care este văzut acesta în societatea românească (anexa 2)
În cadrul cercetării, chestionarul aplicat conține un număr de 11 itemi prin care s-a urmărit identificarea a ceea ce se cunoaște în societatea românească cu privire la serviciile de consiliere în carieră, respectiv ce presupun, cui se adresează, ce calități și abilități trebuie să îndeplinească un consilier în carieră, cum se poate face acesta cunoscut, precum și a importanței ariilor de expertiză ale unui consilier în carieră.
Dintre acești itemi, unul este cu răspuns scalat, trei cu răspuns închis, un altul cu răspuns deschis și șase cu variante multiple de răspuns.
Din analiza informațiilor personale ale acestor subiecți, se poate evidenția următoarea structură a grupului țintă: – în funcție de gen:
Grup țintă
Tabel 3.B.1 Figura 3.B.1 – Grup țintă
în funcție de vârstă:
Grup țintă
Tabel 3.B.2 Figura 3.B2 – Categorii de vârstă
în funcție de statutul social:
Grup țintă
Figura 3.B3 – Statut social
Tabel 3.B3
Din analiza celor de mai sus, se poate observa că majoritar persoanele chestionate sunt persoane active (76%), iar o a doua categorie ca importanță o constituie studenții (13%).
Având în vedere ca majoritatea respondenților au vârste cuprinse între 25-60 ani (80%), în mai multe dintre categoriile de vârstă delimitate regăsindu-se atât persoane active cât și studenți, nu voi interpreta rezultatele și pe categoria de vârstă.
Analiza și interpretarea datelor obținute:
Astfel, plecând de la un preambul descriptiv și anume o scurtă definiție a consilierii în carieră (Definiție: Consilierea carierei se referă la serviciile și activitățile care intenționează să asiste individul să facă alegeri în planul educației, formării și ocupațiilor și să-și dezvolte propria carieră), subiecții au identificat care este scopul serviciilor de consiliere în carieră, înregistrându-se următoarele rezultate:
Figura 3.B4 – Servicii de consiliere în carieră
Servicii de consiliere în carieră
Tabel 3.B4
Astfel, indiferent de statutul social al respondenților, 84% dintre aceștia au considerat că serviciile de consiliere în carieră asigură în primul rând ghidare în ceea ce privește viața profesională, urmată apoi de oferirea de asistență psihologică în anumite situații (38%) și de oferirea de asistență educațională și organizarea de programe de formare în domeniile educației și carierei (30%).
Analizând importanța procesului de consiliere în carieră, respondenții au considerat în proporție de 64% că între serviciile de consiliere în carieră și instituțiile de învățământ sau companiile de pe piața muncii trebuie să existe o formă de colaborare permanentă. De remarcat este faptul că niciunul dintre aceștia nu a făcut precizarea că nu este necesară o relație între ele.
Figura 3.B5 – Relații între consilieri și alte instituții
Relații între consilieri și alte instituții
Tabel 3.B5
Prin raportare la piața muncii, beneficiari ai serviciilor de consiliere în carieră pot fi: angajați, șomeri, studenți, elevi, profesori, părinți, absolvenți. Dintre aceștia, a rezultat în urma aplicării chestionarului că cel mai mult au nevoie de consiliere tinerii absolvenți (82%), fiind urmați de șomeri (73%), precum și de adulți care vor să-și schimbe locul de muncă sau care vor să se califice pentru un alt loc de muncă (63%).
Figura 3.B6 – Categorii de persoane ce au nevoie de consiliere
Categorii de persoane ce au nevoie de consiliere
Tabel 3.B6
Plecând de la apelarea în trecut sau în viitor la serviciile de consiliere în carieră, deși un procent de 71% dintre respondenți au afirmat că au apelat sau ar fi dispuși să apeleze la astfel de servicii, se poate constata o diferență de răspuns între femei și bărbați astfel: femeile ar fi dispuse în procent de 72%, iar bărbații într-un procent mai mic de doar 54%.
Apelare la servicii de consiliere
Tabel 3.B7
Figura 3.B7 – Apelare la servicii de consiliere
Pe categorii sociale se pot constata următoarele variații:
– angajații ar apela în procent de 79%, din care femeile în procent de 85% pe când bărbații în procent de doar 60%.
– studenții ar apela în procent de 43%, din care femeile în procent de 60% pe când bărbații nu ar apela.
– Cei 2 elevi au răspuns afirmativ, iar cei 2 pensionari, liberul profesionist și șomerul au răspuns negativ.
Totodată, plecând de la analiza anterioară, se constată că respondenții ar apela la astfel servicii în primul rând pentru sprijin în căutarea unui loc de muncă (75%), în al doilea rând pentru ajutor în adaptarea la un loc de muncă sau o situație profesională nouă (57%), sprijin în dezvoltarea abilităților de comunicare (45%), urmate pe aproape același palier de următoarele: sprijin în identificarea unei instituții de învățământ de urmat pentru a profesa în domeniul dorit (43%), luarea unei decizii importante de viață (41%).
Figura 3.B8 – Situații frecvente apelare servicii de consiliere
Plecând de la necesitatea existenței unei relații de colaborare permanente între instituțiile de învățământ sau companiile de pe piața muncii și serviciile de consiliere în carieră, s-a analizat în continuare stadiul actual al acestei relații, rezultând faptul că un procent mare dintre respondenți nu cunosc dacă s-au desfășurat până în acest moment activități/programe împreună cu centre de consiliere (23%) la nivelul acestor instituții. Dintre cei care cunosc, un procent de 63% au răspuns negativ și numai 14% au răspuns afirmativ.
Figura 3.B9 – Relații de colaborare între alte instituții și consilier
Relații de colaborare între alte instituții și consilier
Tabelul 3.B8
Deși la nivelul universităților există centre de informare și orientare pentru studenți, doar unul din cei 7 studenți chestionați a răspuns afirmativ (14%), ceea ce înseamnă că aceste servicii de consiliere nu sunt foarte bine puse în valoare.
Din cei 43 de respondenți cu statut de angajat, doar 6 au răspuns afirmativ (14%), ceea ce înseamnă că deși se dorește în multe situații să se apeleze la un consilier, consilierea la locul de muncă în acest moment este ca și inexistentă.
Plecând de la nevoia de consiliere, respondenții au considerat că printre cele mai importante calități, abilități și competențe ale unui consilier în carieră se numără următoarele: tehnicile de comunicare, relaționare (80%), orientarea, dezvoltarea carierei (71%), experiență profesională (64%), evaluare psihologică (59%), confidențialitate (57%), empatie (55%), respectarea deontologiei și eticii profesionale (55%), piața muncii (48%).
Figura 3.B10 – Abilități și competențe
Întrucât există o nevoie mare de consiliere în carieră (71% dintre respondenți au apelat sau ar apela la astfel de servicii), se impune o promovare a acestor servicii în cadrul unor evenimente ample cum sunt zile ale ușilor deschise în școli/agenții de șomaj (70%), târguri de job-uri (57%), târguri ale ofertelor de educație și formare (57%). De remarcat este și faptul că 63% dintre respondenți consideră necesară consilierea la locul de muncă. Din păcate, managerii fie nu cunosc acest tip de servicii, fie nu conștientizează faptul că prin consiliere la locul de muncă se poate asigura creșterea performanțelor și satisfacției angajaților.
Figura 3.B11 –Activități ce ajută la înțelegerea serviciilor
Activități ce ajută la înțelegerea serviciilor
Tabelul 3.B9
Având în vedere că un consilier în carieră trebuie să fie bine pregătit în vederea desfășurării activității de consiliere în condiții optime, a rezultat că el trebuie să urmeze o succesiune de niveluri de educație, urmând anumite specializări în domeniul consilierii carierei. Astfel, 63% dintre respondenți au considerat că acesta trebuie să aibă cursuri postuniversitare de specialitate. Se remarcă de aici că un consilier nu trebuie neapărat să urmeze o facultate de profil (doar 52% dintre respondenți considerând acest lucru), ci se impune ca pe lângă studiile de masterat, aceștia să se specializeze continuu prin formare la locul de muncă și schimburi de experiență (39%), găsind astfel mijloacele de optimizare a propriei activități prin valorificarea oportunităților de învățare permanentă.
Se poate concluziona că furnizarea serviciilor de consiliere în carieră trebuie să fie realizată de specialiști calificați, având instruire de specialitate în domeniu.
Figura 3.B12 –Cursuri de formare
Cursuri de formare
Tabelul 3.B10
Toate întrebările de mai sus impun o analiză a necesității existenței unui cadru legal care să reglementeze activitatea de consiliere în carieră în toate aspectele sale. O mare parte dintre respondenți nu au știut cum să răspundă la astfel de întrebare (43%), ceea ce denotă faptul că deși „serviciile de consiliere în carieră există de câțiva ani buni în România, piața acestor servicii se află încă la început de drum”.
Cadru legal
Tabelul 3.B11
Figura 3.B13 Cadru legal
Analizând răspunsurile celorlalți respondenți (57%), reiese faptul că este necesar să existe cadrul legal (69% au răspuns afirmativ) care să cuprindă: modalități de realizare, limite de competențe, sancțiuni, competențe pentru angajare, certificare în diverse domenii, cod etic etc.
După toți acești itemi de informare și conștientizare a importanței existenței serviciilor de consiliere în România, prin ultimul item din cadrul chestionarului am analizat importanța ariilor de expertiză ale unui consilier în carieră din perspectiva oamenilor obișnuiți, posibili clienți ai unor astfel de servicii. Acest item este de scalare. Am plecat de la definirea fiecărei arii de expertiză, solicitând respondenților o scalare a acestora de la 1 la 5, în care 1 înseamnă „puțin importantă” și 5 „foarte importantă”. În urma centralizării răspunsurilor, se pot remarca următoarele:
– Pentru a fi un consilier eficient, în primul rând acesta trebuie să fie capabil să coordoneze o relație de consiliere în carieră urmărind pașii logici, coerenți, aplicând tehnici de comunicare eficientă, astfel că abilitățile de consiliere au fost nominalizate în procent de 73% ca fiind cea mai importantă dintre ariile de competență.
– În al doilea rând acesta trebuie să fie capabil să recunoască și să aplice instrumente de evaluare, cu scopul sprijinirii clienților în efortul lor de autocunoaștere și planificare în carieră (66%).
– Pe locul al treilea ca și importanță se situează diversitatea (63%), consilierul trebuind să fie capabil să recunoască nevoile unor grupuri diferite de clienți (criterii etnic, rasial, orientare sexuală, vârstă, convingeri religioase, etc.) – și să răspundă acestor nevoi.
– urmează apoi pe același palier ca și importanță (59%):
a) suportul tehnic, acesta utilizând calculatorul și internetul pentru a-și sprijini clienții în procesul de consiliere în carieră.
b) informare în piața muncii, consilierul fiind capabil să înțeleagă mecanismele de funcționare a pieței muncii, să reușească să găsească surse de informare potrivite și să utilizeze în mod adecvat aceste informații în procesul de consiliere în carieră.
c) abilități de căutare a unui loc de muncă și plasament, prin care să reușească să îndrume clienții pentru a se decide pentru un loc de muncă și pentru a-l obține.
– Un consilier în carieră trebuie să cunoască codul etic și să recunoască situațiile care depășesc aria sa de expertiză, aria etică și legislație fiind considerată importantă în procent de 55%.
– O altă arie extrem de importantă pentru un consilier în carieră o constituie consultanța (52%), întrucât acesta trebuie să fie capabil să recunoască situațiile în care are nevoie de sprijin de la un alt consilier sau supervizor și să știe cum să procedeze în aceste cazuri.
Totodată, un consilier în carieră trebuie să fie capabil să proiecteze și să livreze o secvență de training (46%), să imagineze strategii de dezvoltare a serviciilor de consiliere în carieră (promovare și relații publice 46%), să asiste clienții în efortul lor de construire și implementare a unui program de dezvoltare în carieră (dezvoltare/implementare de programe de carieră 45%), să înțeleagă mecanismele prezentate în teoriile dezvoltării în carieră, modelele și tehnicile și să le poată aplica în situații speciale (modele de dezvoltare în carieră 38%).
Grafic 3.B14 – Importanța ariilor de expertiză
Importanța ariilor de expertiză
Tabel 3.B12
De remarcat este faptul că la toate ariile de expertiză s-a obținut cel mai mare procent la nivelul de scalare 5, ceea ce înseamnă că toate acestea sunt foarte importante pentru un consilier în carieră.
Concluzii parțiale:
Din analiza datelor de mai sus, extrapolând la nivelul societății românești, se pot concluziona următoarele:
O mare parte din populație (71%) afirmă că au apelat sau ar apela la servicii de consiliere în carieră, astfel că se impune o mai bună promovare a acestor servicii prin organizare de conferințe, organizare și participare la târguri de job-uri sau târguri ale ofertelor de educație și formare. Această promovare trebuie să se facă atât în rândul oamenilor, dar și la nivel de companii, astfel încât managerii să conștientizeze că prin consiliere la locul de muncă se poate asigura creșterea performanțelor și satisfacției angajaților.
Consilierii în carieră trebuie să-și promoveze serviciile corect și concret, prin descrierea activității, a modului de acțiune, a transparenței, a faptului că este mereu la curent cu tendințele pieței muncii, cu cele mai bune practici legate de domeniul dezvoltării profesionale și personale, este o persoană care a studiat cele mai eficiente metode de management al carierei și care respectă un cod etic și un standard de calitate in relațiile cu clienții serviciilor oferite de aceștia.
Există o serie de nevoi profesionale ale consilierilor care lucrează cu adulții:
– nevoia de securitate profesională (elaborarea unui cadru legal pentru exercitarea profesiei de consilier în carieră);
– nevoia de statut și rol (menționarea profesiei de consilier în carieră în Clasificarea Ocupațiilor din România);
– nevoia de informare (prin acces la informații de actualitate și utilizarea acestora în interesul clienților);
– nevoia de asociere, inter-comunicare și relaționare (împărtășirea experiențelor în domeniul consilierii carierei adulților prin diferite mijloace de comunicare și sprijinirea cercetării în domeniu, a schimburilor științifice, a evaluării continue a practicienilor);
– nevoia de utilizare a tehnologiilor informatice și de comunicare (utilizarea tehnologiilor informaționale în procesul de consiliere și creșterea profesionalismului);
– nevoia de optimizare a activității (elaborarea proiectelor și modelelor trans-disciplinare în domeniul consilierii carierei care să răspundă cerințelor sociale);
– nevoia de perfecționare (creșterea performanțelor consilierilor prin formare continuă la locul de muncă și urmarea unor specializări).
Concluzionând, se dorește existența unui „cadru de lucru coerent pentru a schimba statutul consilierii din România – din ocupație, în cel de profesie, cu tot ce implică acest proces – crearea unui cod etic si a standardelor de calitate, implementarea unor programe de formare valoroase, o certificare la nivel național și certificări pe diferite specialități, recunoaștere și susținere legală.”.
Concluzii generale
Nevoia de consiliere există, însă se impune o mai amplă promovare a acestor servicii. Atât tehnicile de comunicare, cât și suportul tehnic sunt foarte importante în accepțiunea respondenților. Toate acestea nu s-ar putea realiza fără existența unui cadru legal, care să stabilească clar limitele de competențe, sancțiunile, certificările în diverse domenii.
Utilizarea instrumentelor social media este o provocare pentru societate în ansamblu, dar și pentru domeniul consilierii, în sensul în care acestea trebuie să suplimenteze și chiar să prelungească potențialul uman, și nu să îl restricționeze sau să îl înlocuiască.
De aceea se impune introducerea și respectarea unor standarde de calitate în actul de consiliere, care să afirme întâietatea nevoilor clientului și abilitățile consilierului.
Clientul, explorând baze de date și pagini web gratuite, își poate obține informații despre piața muncii, angajare, programe de formare, tehnici de căutare a unui loc de muncă, autoevaluare, etc. Însă numai contactul cu un consilier îl poate ajuta să dea sens setului de informații și să găsească elementele relevante pentru ecuația sa profesională. La rândul său, consilierul trebuie să exploreze în mod regulat paginile web, să fie tot timpul la curent cu resursele de experimentare, validare, interpretare, diversificându-și nevoile sale în vederea atestării profesiei de consilier dar și de prestare a serviciului de consiliere.
Bibliografie
Boer, P.M., 2001, Career counselling over the Internet: an emerging model for trusting and responding to online clients, Lawrence Erlbaum Associates, Publishers, Mahwah, New Jersey.
Jigău, M., (coord.), 2003a, Consilierea carierei adulților, Editura Afir, București.
Jigău, M., (coord.), 2003b, Tehnologiile informatice și de comunicare în consilierea carierei, Editura Afir, București.
Sava, S., Marian, A., (coord.), 2003, Counseling in Adult Education,. Editura Universității de Vest, Timișoara.
Cahill, Mildred; Martland, Sandra. Extending the Reach: Distance Delivery in Career
Counseling. In: Educational and Vocational Guidance. Bulletin. no. 59/1997.
Herr, E. Perspectives on Career Guidance and Counselling. In: Educational and Vocational Guidance. Bulletin. no. 60/1997.
Jarvis, P. Career Information and Counselling in the Internet Era. În: Revista de pedagogie. nr. 1-12/1997.
Lee, E. The Future of Work and Changes in the Employment Structure. In: Beraten für Bildung, Beruf und Beschäftigung. Internationale Konferenz für Berufsberatung, Berlin, 2000.
Offer, M. ICT Skills for Guidance Counsellors and Guidance Teachers: a Discussion
Paper. NICEC, 2003.
Turcotte, M; Hiebert, B; Francis, D. The Counsellor Resource Centre. In: Beraten für Bildung, Beruf und Beschäftigung. Internationale Konferenz für Berufsberatung, Berlin, 2000.
Watts, A. G. Computers in Guidance. In: Watts, A. G.; Law, B.; Killeen, J.; Kidd, Jennifer, M.; Hawthorn, Ruth. Rethinking Careers Education and Guidance.
Theory, Policy and Practice. London, Routledge Editor, 2000.
http://www.valoris.ro/wp-content/uploads/2012/05/values.jpg
Tait, A. Face to Face and at a Distance: the Mediation of Guidance and Counselling through the new Technologies. In: British Journal of Guidance and Counselling. Vol. 27, no.l, 1999.
Watts, A. G.; Dent, G.: Let Your Fingers do the Walking: the Use of Telephone Helplines in Career Information and Guidance. In: British Journal of Guidance and, Vol. 30, no. l, February 2002.
http://www.nbcc.org/ethics/webethics.htm
www.Wikipedia.org
Szilagyi, Ana-Maria Andreea „Manualul consultantului în carieră”, Institutul European Iași, 2008
http://www.scribd.com/doc/191075716/CURS3-ETIC SI LEGAL IN CONSILIERE
http://www.ise.ro/wpcontent/uploads/2003/08/Codul_etic_in_consilierea_carierei.pdf
Mihai Jigău – Consilierea carierei – Compendiu de metode și tehnici, București, 2006
Dr. M. Jigău, P.Botnariuc, M.Chiru, S.Cîrlea, D.A. Ghinea – Program informatizat de consilierea carierei, București, 2001
Dr. M. Jigău, P.Botnariuc, M.Chiru, S.Cîrlea, D.A. Ghinea – Tehnologiile informatice și de comunicare în consilierea carierei, București, 2002
http://www.unica.ro/articol/5-avantaje-pecare-ti-le-aduce-consilierea-in-cariera-pentru-dezvoltarea-profesionala-21274
http://dilemaveche.ro/sectiune/mass-comedia/articol/ce-cistigi-esti-linkedin
Horea Mihai Badau, Tehnici de comunicare în social media, Editura Polirom, 2011
Dragoș Cătălin Apostu – Social media în administrația publică, București, 2014
http://refresh.ro/2015/04/social-media-overview-martie-2015/
http://www.antreprenoridesucces.ro/consilierea-in-cariera-%E2%80%93-un-domeniu-la-inceput-de-drum/
http://www.acrom.org.ro/mesajul-de-lansare-al-presedintelui-acrom
Anexa nr. 1
Chestionarul nr. 1
Social media. Utilitatea acesteia în activitatea unui consilier în carieră
Având în vedere gradul de pătrundere a Internetului în viața noastră în general și a organizațiilor în special, este justificată deschiderea statisticii către noile tehnici de investigare și colectare a datelor prin intermediul unui portal WEB. Prin acest chestionar dorim să înțelegem cât de utilă este social media în activitatea unui consilier în carieră.
Vom înțelege care sunt informațiile de care aveți mare nevoie si cum pot ajunge acestea cât mai ușor la dumneavoastră.
Dureaza 5 minute iar datele vor fi prelucrate statistic.
Vă asigurăm de confidențialitatea informațiilor oferite.
*Obligatoriu
Top of Form
1. Considerați necesară utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare în consilierea carierei? *
Da
Nu
Nu știu
Aceasta este o întrebare obligatorie
2. Social media are rolul de a …. *
menține o legătură strânsă cu publicul său
comunica cele mai noi informații
face schimb de informații și idei în comunitatea virtuală
oferi intimitate
Aceasta este o întrebare obligatorie
3. Ce instrumente social media cunoașteți sau folosiți în activitatea de consiliere? *
Flickr
Ning
YouTube
Altele:
Aceasta este o întrebare obligatorie
4. Pe o scară de la 1 la 5 menționați cât de important este în activitatea dvs. folosirea rețelei sociale? *
1 deloc important/ 5 foarte important
Introduceți un răspuns pe fiecare rând
5. Cât de des utilizați următoarele mijloacele de comunicare ? *
Introduceți un răspuns pe fiecare rând
6. Ce informații urmăriți să obțineți în urma utilizării rețelelor sociale? *
Performanțele profesionale ale unei organizații
Implicarea unei organizații în viața comunității
Contribuția unei organizații la progresul societății, în general
Experiența (tradiția) unei organizații
Locurile de muncă disponibile în diverse domenii de activitate
Altele:
Aceasta este o întrebare obligatorie
7. Ce fel de instrumente pot fi utilizate într-o companie de consultanta si consiliere pentru a se construi relații bune cu clienții (să spunem, instrumente de comunicare, relații publice, etc)? *
Seminariile publice
Workshop-urile
Networking-ul
Cercetările sociologice, bazate pe interviuri și chestionare, și rapoartele sociale
Dialog cu comunitatea – Ziua porților deschise
Publicarea rapoartelor de responsabilitate socială
Altele:
Aceasta este o întrebare obligatorie
8. Pe o scară de la 1 la 5 menționați cât de importantă este în activitatea dvs. utilizarea instrumentelor informatice? *
1deloc important/ 5 foarte important
Nu selectați mai mult de un răspuns pe coloană.
Introduceți un răspuns pe fiecare rând
9. Specificați alte instrumente informatice utilizate în activitatea dumneavoastră. *
Aceasta este o întrebare obligatorie
10. Pe o scară de la 1 la 5 menționați avantajele privind utilizarea noilor tehnologii informatice în consilierea în carieră: *
1 deloc avantajos/5 foarte avantajos
Introduceți un răspuns pe fiecare rând
11. Specificați alte avantaje privind utilizarea noilor tehnologii informatice în activitatea de consiliere. *
Aceasta este o întrebare obligatorie
12. Organizația dumneavoastră deține website pe care îl folosește ca pe o carte de vizită digitală? *
Da
Nu
Nu știu.
Aceasta este o întrebare obligatorie
13. În cadrul website-ului organizației dumneavoastră, care este modul de comunicare cu publicul? *
Forum
Chat
Skype (comunicare sincronă)
Altele:
Aceasta este o întrebare obligatorie
14. Considerați dezavantaje ale utilizării tehnologiei informației: *
„Perisabilitatea” ridicată în timp a informațiilor introduse în programe;
Programele nu sunt totdeauna în consens cu cererile tipice sau dinamice ale clienților;
Incapacitatea programelor de a învăța, de a se adapta, de empatie sau de a deține alte calități psihologice ale consilierului;
Receptarea pasivă, neparticipativă a informațiilor de către clienți;
Posibilitatea redusă de a pune întrebări sau exersa anumite situații ipotetice;
Sensibilitatea relativ redusă a programelor de consiliere și orientare la diferențele individuale ale clienților.
Aceasta este o întrebare obligatorie
15. Specificați alte dezavantaje ale utilizării tehnologiei informației. *
Aceasta este o întrebare obligatorie
Date generale
GEN
Masculin
Feminin
Aceasta este o întrebare obligatorie
Număr de ore petrecute online per zi: *
30 min – 1,30 ore
2 – 3 ore
4 ore
Mai mult de 4 ore
Nici una
Aceasta este o întrebare obligatorie
Vechime în activitatea de consiliere *
ani
Bottom of Form
Anexa nr. 2
Chestionarul nr. 2
Arii de expertiză consilieri
Stimată doamnă, stimate domn,
Acest chestionar face parte din cercetarea “Utilitatea social media în activitatea unui consilier în carieră”. Opinia dumneavoastră este foarte importantă pentru realizarea acestei lucrări de cercetare. Vă asigur de confidențialitatea informațiilor oferite. Acestea vor fi utilizate numai în scopul cercetării, fără a implica numele dumneavoastră.
Vă rog să răspundeți la următoarele întrebări și vă mulțumesc pentru timpul acordat completării chestionarului.
Definiție: Consilierea carierei se referă la serviciile și activitățile care intenționează să asiste individul să facă alegeri în planul educației, formării și ocupațiilor și să-și dezvolte propria carieră.
1. În opinia dumneavoastră în ce se concretizează aceste servicii de consiliere în carieră?*Obligatoriu
oferirea de sprijin social
oferirea de asistență psihologică în anumite situații (schimbări importante, inadaptare, dependență de alcool-drog etc.)
oferirea de asistență educațională
ghidare în ceea ce privește viața profesională (redactarea unui CV, pregătirea pentru interviuri, identificarea intereselor și aptitudinilor etc.)
organizarea de programe de formare în domeniile educației și carierei (schimburi de experiență între studenți etc.)
Altele:
2. Ce fel de relații considerați că sunt necesare între serviciile de consiliere și instituțiile de învățământ sau companiile de pe piața muncii (marcați un sigur răspuns)? *Obligatoriu
relații de colaborare permanentă
relații de colaborare punctuale, pentru desfășurarea anumitor proiecte sau activități
schimburi de informații la cerere
niciun fel de colaborare
nu știu
3. Ce categorii de persoane credeți că au nevoie în principal de consiliere și orientare în carieră ? *Obligatoriu
elevi
studenți în anii terminali
studenți pe tot parcursul derulării programelor universitare
tineri absolvenți (indiferent nivelul de studii)
șomeri
părinții elevilor
profesori
adulți care vor să-și schimbe locul de muncă
adulți care vor să se califice pentru un alt loc de muncă
persoane cu handicap
persoane din grupuri marginalizate / defavorizate
4. Ați apelat până acum sau ați fi dispus să apelați pe viitor la servicii de consiliere? *Obligatoriu
Da/Nu
5. Care considerați că sunt cele mai frecvente situații pentru care s-ar apela la servicii de consiliere?*Obligatoriu
sprijin în găsirea unui loc de muncă
ajutor în adaptarea la un loc de muncă sau o situație profesională nouă
sprijin în luarea unei decizii importante de viață
sprijin în identificarea unei instituții de învățământ de urmat pentru a profesa în domeniul dorit
sprijin în dezvoltarea abilităților de comunicare
sprijin pentru adaptarea în comunitate
Altele:
6. Instituția de învățământ sau compania în care lucrați a desfășurat, până în acest moment, activități/programe împreună cu centre de consiliere?
*Obligatoriu
Da/Nu
7. Ce calități, abilități și competențe (specializări) considerați că sunt esențiale și se dovedesc eficiente profesiei de consilier?*Obligatoriu
Evaluare psihologică
Investigarea personalității
Experiență profesională
Piața muncii
Politici Europene cu privire la dezvoltarea resurselor umane
Educația adulților și lifelong learning
Psihoterapie
Orientare, dezvoltarea carierei
Managementul informației
Sinceritate
Empatie
Flexibilitate
Transparență
Respectarea deontologiei și eticii profesionale
Confidențialitate
Tehnici de comunicare, relaționare
Altele:
8. Ce activități credeți că ar ajuta la înțelegerea serviciilor și beneficiilor consilierii în carieră?*Obligatoriu
zile ale ușilor deschise în școli / agenții șomaj etc.
târguri ale ofertelor de educație și formare
târguri ale ofertelor de locuri de muncă (job-uri)
consiliere la locul de muncă.
Altele:
9. Ce cursuri de formare specifice considerați că trebuie să urmeze un consilier în carieră?*Obligatoriu
Cursuri specializate în timpul universității
Cursuri postuniversitare
Formare la locul de muncă sau schimburi de experiență
Altele:
10.a.Este nevoie de un cadru legal care să reglementeze activitatea de consiliere în carieră în toate aspectele sale?*Obligatoriu
Da/Nu
10.b Dacă răspunsul la întrebarea precedentă este DA, ce ar trebui să aibă în vedere acest cadru? (ex. Competențe pentru angajare, certificare în diverse profesii, norme etice, parteneriat social și definirea rolului fiecărei părți)
11. În cele ce urmează vă sunt prezentate cele 12 arii de expertiză ale unui consilier în carieră. Evaluați importanța fiecărui item acordând o notă de la 1 (puțin important) la 5 (foarte important). *Obligatoriu
12. Informații despre Dvs.
Genul : *Obligatoriu Masculin/Feminin
Vârsta : *Obligatoriu ……………
Statut social: *Obligatoriu
Elev
[anonimizat]
Pensionar
Altele:
Bibliografie
Boer, P.M., 2001, Career counselling over the Internet: an emerging model for trusting and responding to online clients, Lawrence Erlbaum Associates, Publishers, Mahwah, New Jersey.
Jigău, M., (coord.), 2003a, Consilierea carierei adulților, Editura Afir, București.
Jigău, M., (coord.), 2003b, Tehnologiile informatice și de comunicare în consilierea carierei, Editura Afir, București.
Sava, S., Marian, A., (coord.), 2003, Counseling in Adult Education,. Editura Universității de Vest, Timișoara.
Cahill, Mildred; Martland, Sandra. Extending the Reach: Distance Delivery in Career
Counseling. In: Educational and Vocational Guidance. Bulletin. no. 59/1997.
Herr, E. Perspectives on Career Guidance and Counselling. In: Educational and Vocational Guidance. Bulletin. no. 60/1997.
Jarvis, P. Career Information and Counselling in the Internet Era. În: Revista de pedagogie. nr. 1-12/1997.
Lee, E. The Future of Work and Changes in the Employment Structure. In: Beraten für Bildung, Beruf und Beschäftigung. Internationale Konferenz für Berufsberatung, Berlin, 2000.
Offer, M. ICT Skills for Guidance Counsellors and Guidance Teachers: a Discussion
Paper. NICEC, 2003.
Turcotte, M; Hiebert, B; Francis, D. The Counsellor Resource Centre. In: Beraten für Bildung, Beruf und Beschäftigung. Internationale Konferenz für Berufsberatung, Berlin, 2000.
Watts, A. G. Computers in Guidance. In: Watts, A. G.; Law, B.; Killeen, J.; Kidd, Jennifer, M.; Hawthorn, Ruth. Rethinking Careers Education and Guidance.
Theory, Policy and Practice. London, Routledge Editor, 2000.
http://www.valoris.ro/wp-content/uploads/2012/05/values.jpg
Tait, A. Face to Face and at a Distance: the Mediation of Guidance and Counselling through the new Technologies. In: British Journal of Guidance and Counselling. Vol. 27, no.l, 1999.
Watts, A. G.; Dent, G.: Let Your Fingers do the Walking: the Use of Telephone Helplines in Career Information and Guidance. In: British Journal of Guidance and, Vol. 30, no. l, February 2002.
http://www.nbcc.org/ethics/webethics.htm
www.Wikipedia.org
Szilagyi, Ana-Maria Andreea „Manualul consultantului în carieră”, Institutul European Iași, 2008
http://www.scribd.com/doc/191075716/CURS3-ETIC SI LEGAL IN CONSILIERE
http://www.ise.ro/wpcontent/uploads/2003/08/Codul_etic_in_consilierea_carierei.pdf
Mihai Jigău – Consilierea carierei – Compendiu de metode și tehnici, București, 2006
Dr. M. Jigău, P.Botnariuc, M.Chiru, S.Cîrlea, D.A. Ghinea – Program informatizat de consilierea carierei, București, 2001
Dr. M. Jigău, P.Botnariuc, M.Chiru, S.Cîrlea, D.A. Ghinea – Tehnologiile informatice și de comunicare în consilierea carierei, București, 2002
http://www.unica.ro/articol/5-avantaje-pecare-ti-le-aduce-consilierea-in-cariera-pentru-dezvoltarea-profesionala-21274
http://dilemaveche.ro/sectiune/mass-comedia/articol/ce-cistigi-esti-linkedin
Horea Mihai Badau, Tehnici de comunicare în social media, Editura Polirom, 2011
Dragoș Cătălin Apostu – Social media în administrația publică, București, 2014
http://refresh.ro/2015/04/social-media-overview-martie-2015/
http://www.antreprenoridesucces.ro/consilierea-in-cariera-%E2%80%93-un-domeniu-la-inceput-de-drum/
http://www.acrom.org.ro/mesajul-de-lansare-al-presedintelui-acrom
Anexa nr. 1
Chestionarul nr. 1
Social media. Utilitatea acesteia în activitatea unui consilier în carieră
Având în vedere gradul de pătrundere a Internetului în viața noastră în general și a organizațiilor în special, este justificată deschiderea statisticii către noile tehnici de investigare și colectare a datelor prin intermediul unui portal WEB. Prin acest chestionar dorim să înțelegem cât de utilă este social media în activitatea unui consilier în carieră.
Vom înțelege care sunt informațiile de care aveți mare nevoie si cum pot ajunge acestea cât mai ușor la dumneavoastră.
Dureaza 5 minute iar datele vor fi prelucrate statistic.
Vă asigurăm de confidențialitatea informațiilor oferite.
*Obligatoriu
Top of Form
1. Considerați necesară utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare în consilierea carierei? *
Da
Nu
Nu știu
Aceasta este o întrebare obligatorie
2. Social media are rolul de a …. *
menține o legătură strânsă cu publicul său
comunica cele mai noi informații
face schimb de informații și idei în comunitatea virtuală
oferi intimitate
Aceasta este o întrebare obligatorie
3. Ce instrumente social media cunoașteți sau folosiți în activitatea de consiliere? *
Flickr
Ning
YouTube
Altele:
Aceasta este o întrebare obligatorie
4. Pe o scară de la 1 la 5 menționați cât de important este în activitatea dvs. folosirea rețelei sociale? *
1 deloc important/ 5 foarte important
Introduceți un răspuns pe fiecare rând
5. Cât de des utilizați următoarele mijloacele de comunicare ? *
Introduceți un răspuns pe fiecare rând
6. Ce informații urmăriți să obțineți în urma utilizării rețelelor sociale? *
Performanțele profesionale ale unei organizații
Implicarea unei organizații în viața comunității
Contribuția unei organizații la progresul societății, în general
Experiența (tradiția) unei organizații
Locurile de muncă disponibile în diverse domenii de activitate
Altele:
Aceasta este o întrebare obligatorie
7. Ce fel de instrumente pot fi utilizate într-o companie de consultanta si consiliere pentru a se construi relații bune cu clienții (să spunem, instrumente de comunicare, relații publice, etc)? *
Seminariile publice
Workshop-urile
Networking-ul
Cercetările sociologice, bazate pe interviuri și chestionare, și rapoartele sociale
Dialog cu comunitatea – Ziua porților deschise
Publicarea rapoartelor de responsabilitate socială
Altele:
Aceasta este o întrebare obligatorie
8. Pe o scară de la 1 la 5 menționați cât de importantă este în activitatea dvs. utilizarea instrumentelor informatice? *
1deloc important/ 5 foarte important
Nu selectați mai mult de un răspuns pe coloană.
Introduceți un răspuns pe fiecare rând
9. Specificați alte instrumente informatice utilizate în activitatea dumneavoastră. *
Aceasta este o întrebare obligatorie
10. Pe o scară de la 1 la 5 menționați avantajele privind utilizarea noilor tehnologii informatice în consilierea în carieră: *
1 deloc avantajos/5 foarte avantajos
Introduceți un răspuns pe fiecare rând
11. Specificați alte avantaje privind utilizarea noilor tehnologii informatice în activitatea de consiliere. *
Aceasta este o întrebare obligatorie
12. Organizația dumneavoastră deține website pe care îl folosește ca pe o carte de vizită digitală? *
Da
Nu
Nu știu.
Aceasta este o întrebare obligatorie
13. În cadrul website-ului organizației dumneavoastră, care este modul de comunicare cu publicul? *
Forum
Chat
Skype (comunicare sincronă)
Altele:
Aceasta este o întrebare obligatorie
14. Considerați dezavantaje ale utilizării tehnologiei informației: *
„Perisabilitatea” ridicată în timp a informațiilor introduse în programe;
Programele nu sunt totdeauna în consens cu cererile tipice sau dinamice ale clienților;
Incapacitatea programelor de a învăța, de a se adapta, de empatie sau de a deține alte calități psihologice ale consilierului;
Receptarea pasivă, neparticipativă a informațiilor de către clienți;
Posibilitatea redusă de a pune întrebări sau exersa anumite situații ipotetice;
Sensibilitatea relativ redusă a programelor de consiliere și orientare la diferențele individuale ale clienților.
Aceasta este o întrebare obligatorie
15. Specificați alte dezavantaje ale utilizării tehnologiei informației. *
Aceasta este o întrebare obligatorie
Date generale
GEN
Masculin
Feminin
Aceasta este o întrebare obligatorie
Număr de ore petrecute online per zi: *
30 min – 1,30 ore
2 – 3 ore
4 ore
Mai mult de 4 ore
Nici una
Aceasta este o întrebare obligatorie
Vechime în activitatea de consiliere *
ani
Bottom of Form
Anexa nr. 2
Chestionarul nr. 2
Arii de expertiză consilieri
Stimată doamnă, stimate domn,
Acest chestionar face parte din cercetarea “Utilitatea social media în activitatea unui consilier în carieră”. Opinia dumneavoastră este foarte importantă pentru realizarea acestei lucrări de cercetare. Vă asigur de confidențialitatea informațiilor oferite. Acestea vor fi utilizate numai în scopul cercetării, fără a implica numele dumneavoastră.
Vă rog să răspundeți la următoarele întrebări și vă mulțumesc pentru timpul acordat completării chestionarului.
Definiție: Consilierea carierei se referă la serviciile și activitățile care intenționează să asiste individul să facă alegeri în planul educației, formării și ocupațiilor și să-și dezvolte propria carieră.
1. În opinia dumneavoastră în ce se concretizează aceste servicii de consiliere în carieră?*Obligatoriu
oferirea de sprijin social
oferirea de asistență psihologică în anumite situații (schimbări importante, inadaptare, dependență de alcool-drog etc.)
oferirea de asistență educațională
ghidare în ceea ce privește viața profesională (redactarea unui CV, pregătirea pentru interviuri, identificarea intereselor și aptitudinilor etc.)
organizarea de programe de formare în domeniile educației și carierei (schimburi de experiență între studenți etc.)
Altele:
2. Ce fel de relații considerați că sunt necesare între serviciile de consiliere și instituțiile de învățământ sau companiile de pe piața muncii (marcați un sigur răspuns)? *Obligatoriu
relații de colaborare permanentă
relații de colaborare punctuale, pentru desfășurarea anumitor proiecte sau activități
schimburi de informații la cerere
niciun fel de colaborare
nu știu
3. Ce categorii de persoane credeți că au nevoie în principal de consiliere și orientare în carieră ? *Obligatoriu
elevi
studenți în anii terminali
studenți pe tot parcursul derulării programelor universitare
tineri absolvenți (indiferent nivelul de studii)
șomeri
părinții elevilor
profesori
adulți care vor să-și schimbe locul de muncă
adulți care vor să se califice pentru un alt loc de muncă
persoane cu handicap
persoane din grupuri marginalizate / defavorizate
4. Ați apelat până acum sau ați fi dispus să apelați pe viitor la servicii de consiliere? *Obligatoriu
Da/Nu
5. Care considerați că sunt cele mai frecvente situații pentru care s-ar apela la servicii de consiliere?*Obligatoriu
sprijin în găsirea unui loc de muncă
ajutor în adaptarea la un loc de muncă sau o situație profesională nouă
sprijin în luarea unei decizii importante de viață
sprijin în identificarea unei instituții de învățământ de urmat pentru a profesa în domeniul dorit
sprijin în dezvoltarea abilităților de comunicare
sprijin pentru adaptarea în comunitate
Altele:
6. Instituția de învățământ sau compania în care lucrați a desfășurat, până în acest moment, activități/programe împreună cu centre de consiliere?
*Obligatoriu
Da/Nu
7. Ce calități, abilități și competențe (specializări) considerați că sunt esențiale și se dovedesc eficiente profesiei de consilier?*Obligatoriu
Evaluare psihologică
Investigarea personalității
Experiență profesională
Piața muncii
Politici Europene cu privire la dezvoltarea resurselor umane
Educația adulților și lifelong learning
Psihoterapie
Orientare, dezvoltarea carierei
Managementul informației
Sinceritate
Empatie
Flexibilitate
Transparență
Respectarea deontologiei și eticii profesionale
Confidențialitate
Tehnici de comunicare, relaționare
Altele:
8. Ce activități credeți că ar ajuta la înțelegerea serviciilor și beneficiilor consilierii în carieră?*Obligatoriu
zile ale ușilor deschise în școli / agenții șomaj etc.
târguri ale ofertelor de educație și formare
târguri ale ofertelor de locuri de muncă (job-uri)
consiliere la locul de muncă.
Altele:
9. Ce cursuri de formare specifice considerați că trebuie să urmeze un consilier în carieră?*Obligatoriu
Cursuri specializate în timpul universității
Cursuri postuniversitare
Formare la locul de muncă sau schimburi de experiență
Altele:
10.a.Este nevoie de un cadru legal care să reglementeze activitatea de consiliere în carieră în toate aspectele sale?*Obligatoriu
Da/Nu
10.b Dacă răspunsul la întrebarea precedentă este DA, ce ar trebui să aibă în vedere acest cadru? (ex. Competențe pentru angajare, certificare în diverse profesii, norme etice, parteneriat social și definirea rolului fiecărei părți)
11. În cele ce urmează vă sunt prezentate cele 12 arii de expertiză ale unui consilier în carieră. Evaluați importanța fiecărui item acordând o notă de la 1 (puțin important) la 5 (foarte important). *Obligatoriu
12. Informații despre Dvs.
Genul : *Obligatoriu Masculin/Feminin
Vârsta : *Obligatoriu ……………
Statut social: *Obligatoriu
Elev
[anonimizat]
Pensionar
Altele:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Utilitatea Social Media In Activitatea Unui Consilier In Cariera (ID: 166506)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.