Studiu Privind Factorii Care Influenteaza Agresivitatea In Randul Adolescentilor

Studiul dorește să caute principalele cauze ce duc la agresivitatea adolescentului deoarece , în ultima vreme, tot mai mulți tineri devin violenți, pleacă de acasă, ba chiar unii ajung și până la sinucidere. Cercetarea poate ajuta în sensul că, odată descoperite principalele cauze, se pot găsi soluții care să îi ajute pe adolescenți să devină mai ascultători.

Adolescența poate fi încadrată în două categorii de vârstă și anume 14/15 ani sau 18/20 ani. Adolescența poate fi definită drept acea perioadă în care individul se dezvoltă cel mai bine , este drumul care îl conduce spre maturitate.

Această perioadă poate fi considerată perioada de trecere în care individul se transformă din copil într-o persoană adultă, matură și capabilă.

Atunci, individul dă dovadă de agitație, stres, dorește să devină independent, nu mai ține cont de părerile celor din jur. Adolescența este și o perioadă în care tânărul se dezvoltă extrem de rapid, începe să vadă viața cu alți ochi, simte dorința de schimbare, chiar și în relațiile cu cei din jur acționează distinct, se adaptează ușor noilor provocări.

Adolescentul își fixează obiective și scopuri pe care va încerca să le ducă la îndeplinire. Între 18 și 20 de ani, tânărul își dobândește independența și încearcă să iasă în evidență prin orice mijloace, intervine dorința de afirmare, prin comportament, prin vestimentație. Deși poate din punct de vedere emoțional, individul nu debordează de încredere în sine dar nici în alții, încearcă să arate contrariul. Cei mai mulți dintre adolescenți tind să arate și să se comporte ca persoanjele pe care le găsesc pe Internet, la TV, personaje pe care unii dintre adolescenți chiar ajung să le divinizeze.

Tot atunci, tânărul tinde să își construiască propria personalitate, caută să se descopere dar și să își înțeleagă unele gânduri, fapte. Dorește să nu mai depindă de părinți, în primul rând, intră într-o faza de negare, dacă se poate numi așa. Tânărul caută sprijin în cineva de încredere dar care să nu fie neapărat unul din părinți, cum simte nevoia de detașare și libertate se integrează în diverse cercuri de prieteni, anturaje, uneori acestea afectându-l în mod negativ.

După cum spuneam, de cele mai multe ori, adolescenții care se simt neînțeleși sau care nu au o relație prea bună cu cei din jur, în special cu propria familie, caută sprijin în altă parte. Așa se formează anturajele. Câteva caracteristici principale ale găștilor ar fi că oferă un sentiment de apartenență deoarece tinerii au aceleași activități, oferă un sentiment de siguranță dar și un sens al deținerii controlului. De obicei, aceste găști formează reguli pe care toți membri ar trebui să le respecte pentru a nu fi exclus.

Pentru unii dintre tineri , perioada adolescenței nu are întotdeauna părți frumoase, una dintre părțile mai puțin bune este atunci când individul își neagă statutul de copil și dorește să treacă imediat la statutul de om mare, dorește să aibă propriile opinii, își adopta un stil de a reacționa. Astfel că nu mai ține cont de părerile nimănui, nici măcar de ale părinților care vor doar să îl ajute, poate chiar să își reprime sentimentele și să se închidă în el, să refuze orice mijloc de a comunica cu ceilalți, vrea să demonstreze că este singurul ce poate lua decizii pentru sine.

Fundal teoretic

În continuare, se prezintă principalii factori ce predispun la unele tulburări de comportament, factori ce îi afectează în mod direct pe tineri.

Potrivit unei autoare (Mitrofan, 2001) “Factorii ereditari sau genetici sunt poligenici și se referă la predispoziția pentru manifestarea anumitor tipuri de maladii, dar ei nu controlează în mod direct aceste boli.

Factorii somatici care predispun la tulburări psihice au fost și ei cercetați, cei mai semnificativi fiind tulburările cerebrale. Și bolile somatice sunt asociate destul de frecvent cu perturbări psihice, de intensitate variabilă având în vedere unitatea inseparabilă în funcționalitatea minte-corp. Familia deține prin modul său defectuos de funcționare o pondere semnificativă în declanșarea și întreținerea unor răspunsuri patologice ale copilului. Familia este implicată în satisfacerea celor mai profunde nevoi ale copilului care, de la dependență absolută este necesar să evolueze spre autonomie și o bună integrare socială. Pentru a dobândi însă aceste capacități, copilul are nevoie de un mediu familial stabil, coerent și sigur, de căldură emoțională și încredere, de toleranță și ajutor dar și de o disciplină constructivă, ordonatoare și pozitiv structurantă.

Factorii sociali și culturali au o semnificație specială în etiologia tulburărilor de conduită. Dacă în primii ani de viață ei acționează indirect, prin intermediul normelor, atitudinilor și valorilor familiei, pe măsură ce copilul crește, el este supus tot mai direct influenței mediului socio-cultural, religios, ideologic și economic.”

Pentru a vedea situația adolescenților din țară și pentru a arată câteva date statistice, am luat ca exemplu o cercetare efectuată pe adolescenți în anul 2013.

Dintr-o sursa online aflam ca, potrivit lui (Gheorghe, 2013) “Peste 6% dintre adolescenți nu merg la școală. Numărul adolescenților care merg la școală este mai mare în mediul urban decât în cel rural (96%, respectiv 91,6%).

Peste 40% dintre adolescenți au consumat băuturi alcoolice . Consumul de alcool fiind mai frecvent în cazul băieților decât al fetelor, astfel că 57% dintre băieți au băut alcool cel puțin o dată în viață, față de 27% dintre fete.

1 din 4 adolescenți a fumat cel puțin o dată în viață. Un sfert (23%) dintre adolescenți au fumat cel puțin o țigară în viață , incidența fiind mai mare în rândul băieților (32%), față de fete (16%).

1 din 20 de tineri sub 18 ani s-a drogat. Consumul de droguri pare a fi mai răspândit în rândul băieților, în special droguri tari, în timp ce în rândul fetelor este mai răspândit consumul de sedative, somnifere, antidepresive.

Adolescenții își încep viața sexuală la 15 ani. Un procent de 15% dintre adolescenți au declarat că și-au început viața sexuală (23% dintre băieți și 11% dintre fete), iar în medie, statistica arată că adolescenții au avut prima relație sexuală la 15 ani și jumătate.

Adolescenții petrec 7 ore pe zi la TV, radio și pe Internet. Datele privind audiența TV arată că adolescenții se uită zilnic la acesta și că 50% dintre ei petrec mai bine de 3 ore pe zi în față TV, în detrimentul altor activități precum socializarea, învățatul, practicarea unui sport, jucatul.”

Un prim lucru pe care l-am aflat din acea cercetare este faptul că adolescenții evita să meargă la școală într-un procent nu foarte mare dar destul de îngrijorător.

Al doilea lucru este faptul că aproape jumătate din adolescenții din țară au consumat băuturi alcoolice, cel puțin o dată. Este un lucru destul de nefiresc întrucât dacă se începe de la o vârstă fragedă, nu se știe unde se poate ajuge atunci când tânărul va crește. Consumul de alcool dar și de alte substanțe se datorează tot faptului că aceștia nu au fost prea bine supravegheați de părinți, unii dintre ei având părinți plecați în străinătate sau în imposibilitatea de a-i controla.

Așa cum adolescenții consumă alcool, nici tutunul nu este departe de a fi prezent în viața lor. Se pare că băieții fumează într-un procent mai mare decât fumează fetele.

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, unii adolescenți ajung să consume chiar și droguri. Necunoscând pericolele la care se supun, din dorința de a experimenta, de a face ceva nou și inedit sau doar de a fi pur și simplu în pas cu moda, tinerii ajung să se drogheze.

De asemenea, tinerii își încep viața sexuală destul de devreme, s-ar putea spune, astfel că, încă de la 15 ani aceștia experimentează.

Un ultim lucru pe care l-am descoperit din cercetare este faptul că adolescenții petrec foarte mult timp atât în mediul online cât și în fața televizorului, în loc să facă alte lucruri care ar fi normale la vârsta lor și care le-ar putea antrena creierul.

Toate aceste fapte ne duc cu gândul la o deficiență, o scăpare, sunt lucruri care ne fac să ne gândim că în vremurile acestea totul a cam scăpat de sub control. Consumul de alcool, de tutun dar mai ales de droguri, dar și petrecerea timpului liber în fața calculatorului, pot influența mai mult sau mai puțin adolescenții pentru a deveni agresivi.

Limita cercetării ar fi aceea că nu pot măsura exact comportamentul agresiv, nu pot face experimente, iar chestionarul este mai mult în teorie.

Ipoteze:

1.Există factori de natură socială care influențează agresivitatea.

2.Există factori de natură familială ce influențează agresivitatea.

Concept : agresivitatea

Indicatori :

– limbaj verbal agresiv

– accese de furie

– inadaptare socială

– impulsivitate

– lipsa dorinței de a deveni responsabil

– imagine de sine negativă

– acte distructive

Metodologie

Studiul presupune realizarea unei anchete sociologice pe bază de chestionar. Am ales chestionarul deoarece este accesibil tuturor, mai ales tinerilor și nici nu necesită mult timp pentru a fi completat.

Definiția chestionarului la Chelcea este “Chestionarul de cercetare reprezintă un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise, și eventual imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris. Definiția noastră relevă, în primul rând, faptul că avem de-a face cu o succesiune de întrebări sau imagini (desene, fotografii) fixate în scris, grafic. Dar înțelesul termenului de chestionar se lărgește, nu este vorba numai de întrebări. Ca stimuli pot servi și imaginile: mai mult, există posibilitatea combinării stimulilor verbali cu cei grafici: întrebări și fotografii sau desene. În cadrul chestionarului, întrebările, desenele, au funcția de indicatori. Combinarea și succesiunea stimulilor trebuie să fie logică dar și psihologică.” (2001:177)

Am folosit tehnica de eșantionare aleatoare simplă și am ales 30 de subiecți selectați dintre elevii de liceu care au grupele de vârstă 14-18 ani.

Încă de când este copil, individul are diverse nevoie care, dacă nu sunt bine îndeplinite, acesta poate ajunge să aibă un comportament inadecvat.

O primă nevoie ar fi aceea de afecțiune, tinerii simt nevoia părinților dar doresc și să își formeze noi grupuri,de prieteni, de colegi.

O altă nevoie, într-un fel legată de prima, este aceea de independență, atunci când adolescentul dorește să ia propriile decizii. Nevoia de a se distra, de a ieși cu grupul de prieteni este și ea importantă, poate prea importantă pentru adolescent. Este un mediu propice pentru a se manifesta cum își doresc, pentru a se simți în largul lor.

Dorința de a fi original este un aspect des întâlnit la adolescenti, atunci când aceștia doresc să se afirme, să se facă auziți și să fie recunoscuți. Unul dintre evenimentele frecvente ce pot tulbură adolescentul este divorțul părinților. Aceștia pot suferi traume care se manifestă prin: lipsa încrederii în ei înșiși, stări depresive, teama de a fi lăsați de izbeliște, furie necontrolată.

Un impact mare asupra tinerilor îl pot avea, plecarea unuia dintre părinți la muncă în afară țării, divorțul, violența asupra lor sau timpul îndelungat petrecut în fața calculatorului.

Adolescenții care au tulburări de comportament se pot manifesta refuzând să accepte sfaturi, să discute cu persoane mature pentru a fi ajutați. În schimb pot folosi un limbaj violent și vulgar, fără însă a folosi și violența fizică. Acest comportament se manifestă mai mult în relațiile cu familia dar se poate întâlni la fel de frecvent și în mediul școlar.

O altă modalitate prin care adolescenții încalcă norme și reguli, este prin agresarea fizică, prin dorința de a face escrocherii, prin fuga de acasă. Pentru a evita însă o pedeapsă, aceștia pot să arate o atitudine defensivă, o urmă de regret.

Agresivitatea este modul de manifestare prin diverse amenințări, la adresa diferitelor persoane, fără urmă de remușcare, în primă fază. Aceasta se poate manifesta prin mai multe moduri și anume: manifestări de furie necontrolată, neascultare, încăpățânare și obrăznicie. Toate aceste manifestări vin din nevoia de a fi deasupra tuturor, de a fi recunoscut pentru faptele sale. Manifestările agresive sunt caracterizate prin violență, furie, frustrare.

Violența se referă la forță pe care individul o impune cuiva și poate fi la rândul ei caracterizată prin brutalizare, maltratare, chiar acțiuni criminale, în cele mai grave cazuri.

Frustrarea este acea stare interioară, acel sentiment neplăcut care de obicei apare din cauza unei nemulțumiri, se acumulează o tensiune care poate avea urmări neplăcute asupra unei persoane.

Furia presupune mai multe emoții, unele dintre ele rămânând doar în acest stadiu, cum ar fi supărarea, nemulțumirea față de ceva sau cineva, sentimentul de dezamăgire . din cauza furiei, pe moment, individul poate recurge la fapte necugetate.

Adolescenții pot fi agresivi în primul rând cu părinții lor, deoarece acasă, aceștia își petrec cea mai mare parte din timp. Dacă nu sunt ascultați, tinerii își pot impune chiar propriile reguli, ceea ce ar fi de fapt paradoxal întrucât, deși părinții sunt cei care au dreptul de a impune reguli, se simt puși în postura și dificultatea de a le îndeplini ei înșiși pe cele formate de tineri. Se poate chiar ca familia să își organizeze activitățile după cum doresc adolescenții, ca de exemplu cheltuielile sau organizarea orelor de masă.

Agresivitatea în grupul de egali este la fel de des întâlnită. Tinerii doresc să își impună forța și puterea asupra celor din grup. Agresivitatea se poate manifesta chiar și împotriva unor bunuri, prin acțiuni vandalice. Adolescenții din anturaje, mai ales din cele nefavorabile, pot ajunge să distrugă diverse obiecte, mai ales dacă au consumat alcool sau chiar și mai rău, droguri.

Aceștia acționează impulsiv, nedandu-și seama de consecințe. Pe moment chiar se pot simți indestructibili și de neoprit. Unii indivizi pot comite aceste acte doar o dată în viață, alții pot simți o plăcere, dorindu-și să mai repete experiența și pot ajunge chiar la un comportament deviant.

Petrecerea unui timp mai lung sau mai scurt în fața calculatorului a ajuns să îi îngrijoreze pe părinții tuturor tinerilor. Acestora le place să joace jocuri violente, jocuri cu bătăi dar și sa vizualizeze videoclipuri cu caracter negativ.

Astfel că devin dependenți și chiar ajung să se comporte necorespunzător. În plus, pierderea timpului se reflectă în rezultatele școlare ale acestora, nu mai au timp și nici dispoziția necesară pentru învățat și teme.

Consumul de alcool apare ca o modalitate de integrare la viață adulților. Adolescentul care consumă alcool peste măsură poate duce la extrem acest fapt, devenind oarecum dependent și totodată poate deveni agresiv. Un tânăr alcoolic poate trece printr-o serie de stări, de la anxietate la rușine, sentimente contradictorii.

Adolescenții sunt atrași de consumul de tutun, consideră că tutunul nu poate fi considerat un drog deci nu poate produce dependent, astfel că ajung să fumeze chiar și foarte mult într-o zi ceea ce indică faptul ca se poate considera a fi tot un fel de adicție, unii dintre ei cred că fumatul îi face să se simtă mai bine atunci când au o problemă.

Întrucât vremurile s-au schimbat foarte mult, părinții nu mai au control asupra tinerilor, nu îi mai pot ține în frâu, fiecare face ce vrea și când vrea, aceasta a devenit o problemă tot mai des întâlnită,cam peste tot.

Sunt mulți factori care influențează agresivitatea însă se vor reaminti cei mai importanți și anume: încă din copilărie, unii tineri nu au fost supravegheați de către părinți, din lipsa de timp, din cauza nepăsării sau pur și simplu pentru că au fost plecați să muncească în altă parte; în familiile unde se regăsea violență, copilul, iar mai apoi adolescentul nu era în siguranță întrucât, prelua aceleași comportamente pe care le performează părinții; consumul de alcool și droguri împiedică de asemenea adolescentul să gândească conștient, astfel că devine necooperant și totodată agresiv, ieșindu-și din fire dacă ceva i se pare nelalocul lui; vizualizarea videoclipurilor, a pozelor, a filmelor cu violență, împinge tot la agresivitate iar tânărul, dornic de a experimenta, încearcă să se pună în postura celor din imagini. Unii tineri ajung să creadă că prin violență și agresivitate pot dobândi notorietate si ca pot fi știuți de frică, simțind nevoia de a ieși în evidență și a se face cunoscuți, chiar dacă pe căi greșite, aceștia folosesc orice mijloace, negândindu-se însă și la consecințe.

Unele soluții care pot fi luate ar fi: explicarea că ceea ce face și modul în care acționează nu îl avantajează și că îl afectează în mod direct; adolescentul trebuie apreciat și încurajat pentru faptele sale bune, indiferent de importanța lor, pentru mai multă încredere în sine; acesta nu trebuie pedepsit; ar putea chiar să intre în programe specializate, menite să îi îndrepte comportamentul.

Bibliografie

Chelcea, Septimiu, "Metodologia cercetării sociologice", Editura Economică, 2001, București, pag. 177

Mitrofan, Iolanda, "Psihopatologia, psihoterapia și consilierea copilului", Editura Sper, 2001, București, pg. 27-29

Sursă online

Gheorghe, Alice, 2013, "Stastistici alarmante: adolescenții beau, fumează și se droghează de la vârste tot mai fragede", accesat în 01.02.2015

(http://www.wall-street.ro/slideshow/Social/154239/statistici-îngrijorătoare-legate-de-tineri.html?full)

Anexă

Q1.Care credeți că sunt factorii care îi determină pe adolescenți să fie agresivi?

1. mediul social 2. mass-media 3. alta …

Q2.Ați asistat în familie la scene de violență?

1. DA 2. NU

Q3.Cum reacționați dacă o persoană vă lovește ?

1. ripostez 2. îmi reprim furia 3. nu mă afectează

Q4.Ați primit vreodată observații în legătură cu comportamentul dvs. ?

1. DA 2. NU

Q5.Dacă cineva este agresiv verbal, cum reacționați?

1. răspund cu aceeași monedă 2.îl las în pace 3. nu mă interesează

Q6. Ați întâmpinat situații conflictuale în urmă cărora ați apelat la agresivitate?

1. DA 2. NU

Q7.Cât timp petreceți pe zi în fața calculatorului și/sau televizorului?

1. mai puțin de o oră 2. 3-4 ore 3. peste 4 ore 4. alta…

Q8. Vă considerați o persoană care își exprimă cu greu sentimentele ?

1. DA 2. NU

Q9.Atunci când vă doriți un lucru, folosiți orice mijloace pentru a-l obține?

1. DA 2. NU

Q10.Aveți mulți prieteni ?

1. DA 2. NU

Q11.Cât de mulțumit vă puteți declara de relațiile cu colegii?

1. foarte mulțumit 2. mulțumit 3. puțin mulțumit 4. nemulțumit

Q12. În timpul orelor, v-a fost atrasă atenția de către profesor?

1. DA 2. NU

Q13.Aveți un grup de prieteni/anturaj cu care va întâlniți frecvent?

1. DA 2. NU

Q14.Aveți dificultăți în comunicare?

1. DA 2. NU

Q15. Ce tip de relație aveți cu familia?

1.una foarte bună 2. una bună 3.una puțin bună 4. una deloc bună

Q16. Ce credeți că se dobândește prin agresivitate?

1. autoritate 2. respect 3. respingere 4. alta …

Q17. Care dintre atribute vi se potrivește cel mai bine?

1. impulsiv 2. energic 3. indiferent 4. timid

Q18. Când făceați un lucru greșit în copilărie, părinții vă pedepseau ?

1. DA 2. NU

Q19. În ce măsură credeți că v-a influențat mediul familial personalitatea?

1. într-o foarte mare măsură 3. într-o mare măsură 3. într-o mică măsură

4. într-o foarte mică măsură 5. deloc

Q20. În familia dvs. au avut loc evenimente care v-au marcat existența ?

1. DA 2. NU

Date socio-demografice

Q21. Sexul: M/F

Q22. Varsta in ani impliniti :

Q23. Mediul dvs. de rezidenta : urban/rural

Q24. Ultima scoala absolvita :

1. nicio scoala 2.scoala primara 3.scoala generala 4.scoala profesionala

5.liceul

Q25.Ocupatia dvs. in prezent :

1.elev 2. alta…