Studiu de Caz Manipularea In Perioada Revolutiei Romane din 1989 Si Impactul Acesteia Asupra Opiniei Publice

Studiu de caz: Manipularea in perioada Revolutiei romane din 1989 si impactul acesteia asupra opiniei publice

Dezvoltarea canalului audio-vizual a luat o mare amploare, odata cu acesta fenomenul manipularii luand cote maxime. Prin tehnicile pe care le foloseste, televiziunea poate sa creeze pericole sociale importante. Formele de abatere de la informarea obiective sunt: persuasiunea, dezinformarea, intoxicarea si manipularea.

Persuasiunea este un proces simbolic in care comunicatorii incearca sa convinga alte persoane sa isi schimbe atitudinea sau comportamentul lor cu privire la o problema prin transmiterea unui mesaj intr-o atmosfera de libera alegere. Persuasiunea foloseste cuvinte, imagini, sunete, implicand o incercare deliberata de a-i influenta pe altii. Metodele de transmitere ale mesajelor persuasive sunt: verbal, nonverbal (televiziune, radio, internet etc). Pentru ca imbina forta cuvantului si expresivitatea miscarii, mimica, tonul, televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj.

Dezinformarea reprezinta raspandirea unor mesaje inselatoare in mod intentionat, cu scopul de a influenta opinia publica. Dezinfoamrea poate fi punctuala (prin stire sau emisiune) sau de durata (sustinuta). Componenta principala este cenzura. In acest mod, realitatea si interpretarea faptelor se imparte in doua categorii: difuzabile si nedifuzable, deformand destul de mult realitatea. Dezinformarea este termenul specific regimurilor politice totalitariste (fasciste, comuniste, dictatoriale).

Intoxicarea este o forma de dezinformare. Se realizeaza prin incarcarea surselor cu prea multa informatie falsa, transmiterea unor mesaje de diversiune pentru a discredita un mesaj corect. In acest scop se folosesc zvonurile, barfele. In intoxicare, cel care iese invingator este cel care a investit cat mai mult in imaginea sa si a sabotat imaginea celuilalt. Se practica mai ales in televizune si poate produce razboaie ale imaginii.

Manipularea in mass-media se caracterizeaza printr-o serie de tehnici legate in care partizanii creeaza o imagine sau argument care favorizeaza interesele lor particulare. Aceste tactici pot include utilizarea de erori logice si tehnici de propaganda, si de multe ori implica suprimarea informatiei sau punctelor de vedere ale multimii, prin inducerea altor persoane sau grupuri de persoane sa nu asculte anumite argumente, sau pur si simplu prin a distrage atentia catre alt subiect. Manipularea in sine are trei pasi: (1) deprogramarea prin care se anuleaza ideea initiala (devierea continutului informational); (2) reprogramarea reprezinta introducerea informatiei care serveste ca scop manipulatorului; (3) fixarea inormatiei pentru a obtine rezistenta unei alte manipulari posibile.

Media actioneaza cu o influenta majora. Mass-media ofera publicului informatii cu privire la evenimentele curente dar tinde sa scufunde informatiile oferite si, prin urmare, manipuleaza publicul. Prin stiri partinitoare, stereotipuri eronate si scufundarea de infomatii, manipularea mass-media este dincolo de convingeri. In primul rand, toata lumea face greseli. Mass-media are o parte echilibrata a acestora insa multe din declaratiile false difuzate nu sunt doar greseli nevinovate, in informatii dezvaluite fals. Selictivitatea lor este discutabila. Mass-media creeaza stereotipuri in ciuda eforturilor de a nu face acest lucru. De multe ori, mass-media stabilese daca este sau nu un subiect etichetat ca fiind pozitiv sau negativ. Cand apare la televizor o stire cu un trecator ucis de un sofer beat, acuzatia publicului duce catre un adolescent, tanar. Acesta este un stereotip manipulat de mass-media. Asta nu inseamna ca toti tinerii beau si conduc, este doar o etichetare.

Mass-media este unul din sistemele cele mai active de manipulare. Se pot observa diferite tehnici de infleunta:

-Selectarea stirilor; vor fi selectate informatiile care nu dauneaza intereselor lor.

-Ofera stirilor o anumita orientare; informatii dostorsionate, incomplete.

-Introducerea stirilor; o stire plasata pe prima pagina devine un eveniment important, in timp ce o stire autentica dar nu favorabila pentru a influenta devine deglijata, fiind prezentata succint pe ultima pagina. Publicul va urma ideea ca nu este importanta.

-Influenta rubricilor; sintetica titlului reprezinta o evaluare de stiri in ansamblul publicatiei

-Selectarea fotografiilor; de exemplu, plasarea unei fotografii scandaloase langa imaginea unei persoane careia i se face publicitate negativa. Acest lucru induce cititorului ideea de egalitate in valoarea lor, idee care persista si va avea un impact mare asupra viitoarelor aparitii publice ale persoanei respective.

-Editorialele; cel care editeaza devine un lider de opinie, el rezuma in cateva cuvinte scara de valori necesare de obtinut, in contextul unor evenimente.

-Producerea si difuzarea de informatii tendentioase in diferite forme:

-minciuna totala

-adevarul opus; ceva care nu poate fi anulat din cauza lipsei de martor

-minciuna prin omitere

-adevarul spus pe jumatate

-valorificarea unor fapte ale lumii in detrimentul faptelor esentiale

-citate relativeaproximativ distorsionate

-exagerarea unor fapte neimportante in numele unor principii morale

-prezentarea adevarului ca fiind slab prin prezentarea lui sarcastica sau batjocoritoare

-relatarea adevarului astfel incat tinta sa inteleaga ca este o minciuna sau negarea unei afirmatii astfel incat interlocutor sa creada ca cel care transmite mesajul, il aproba

Este forate des intalnita expresia „O fotografie valoreaza cat o mie de cuvinte”. Acesta este unul din principiile exploatate de televizor, a carei ratiune de a fi este imaginea. Accentul se pune pe reducerea timpului intre momentul in care un eveniment a avut loc si momentul in care informatiile referitoare la acesta sunt transmise, ceea ce duce la diminuarea interesului pentru verificarea adevarului informatiei. Fiind obisnuit cu un astfel de comportament, publicul ajungle in etapa in care judeca din prisma a ceea ce vede la televizor. Influenta televizorului este mare si este cel mai eficient mijloc de manipulare mass-media, deoarece este cel mai confortabil si accesibil mijloc de informare sau de a petrece timpul liber. Pericolul vine de la faptul ca nimic nu este lasat la intamplare in televiziune; induce perceptia despre realitate, prezinta modele de comportament. Un aspect care este cel mai evident este efectul filmelor asupra tinerilor. Optzeci la suta dintre filme sunt agresive, promovarea atitudinilor violente sunt adoptate cu usurinta printre tineri. Adolescentii au nevoie de puncte de referinta, trebuie sa afle cum sa devina populari sau influenti, cum sa rezolve conflictele pe care le au, si, din pacate, ei imprumuta aceste puncte de referinta din caracterele de film pe care le vad. Televizorul prezinta seturi de valori care sunt imprumutate de catre public. Aceste valori false fiind factorii de integrare, de omogenizare a maselor.

Pentru a analiza reactia unui public la scenele aparute la televizor, s-a realizat un experiment. Albert Brandura a demonstrat in anul 1963 ca un anumit comportament este adoptat in cazul in care persoanelor li se arata un exemplu. Experimentul a constat in prezentarea in fata unui grup de copii (impartit in trei parti) comportamente diferite fata de o papusa. Copiilor li s-a aratat un comportament agresiv fata de papusa. Primul grup de copii erau recompensati daca adoptau acelasi comportament, al doilea era pedepsit daca era agresiv, iar al treilea grup de copii nu au fost recompensati in niciun fel sau pedepsiti, indiferent de comportament. La prima vedere, rezultatele au aratat ca primul grup de copii a imitat comportamentul prezentat, fiind foarte agresivi, in contrast cu al doilea grup unde doar cativa copii au fost violenti, imitand modelul prezentat la inceput. Dar, surprinzator a fost faptul ca, la final, toti copii din cele trei grupuri au imitat comportamentul agresiv, fara a tine cont de sistemul recompense/pedepse folosit. Acelasi efect poate fi gasit daca observatia se extinde la nivelul consumatorilor mass-media. Oamenii, in special tinerii, imita comportamentul pe care il vad la televizor, modul in care persoanele respective vorbesc, se imbraca sau se comporta, nu neaparat pentru ca le place , ci pentru ca traiescu cu iluzia ca imprumutand aceste stiluri, vor deveni mai populari, respectati, apreciati. Aceasta practica folosita in media se numeste cultivare. Este un proces de aliniere a multimii in fata unor trenduri domunante in atitudini, calori si practici ale societatii. De exemplu, in America, diferentele in opinii care impart americanii in liberali si conservatori-despre teme ca: segregarea, avortul, sexualitatea, drepturile minoritatilor- sunt stinse intre consumatorii de televizor. Televizorul este cel care omogenizeaza, aduce convingeri si opinii la acelasi nivel. S-a demonstrat faptul ca oamenii se tem mult mai mult de izolare decat se tem se traiasca in eroare, de aici si deciziile pe care ei le iau care nu le aduc nimic bun. Opinia publica lucreaza in defavoarea persoanei dar este benefica pentru societate. Cateva exemple ale acestui tip de atitudine, comportament social ar putea fi favorizeaza unui stil de moda, chiar daca uneori nu are nimic in comun cu rafinamentul sau decenta. Sau rezultatele unei campanii electorale, la final, fiecare persoana care este intrebata raspunde ca a votat cu cel care a castigat alegerile.

Ce anume i-a determinat pe mii de romani sa isi riste viata in 1989, in lupta impotriva regimului comunist? In acea perioada libertatea era ingradita. Programul de televiziune dura numai doua ore pe zi si era plin de propaganda politica. Cultul personalitatii lui Ceausescu era omniprezent. Programele de televiziune si radio erau pline de comentarii cu privire la cat de bun era presedintele, ce geniu a fost si cat de mult il iubeau romanii. Acest tip de propaganda a fost prezent chiar si in scoli, unde copiii invatau cantece care il glorificau pe Ceausescu. Viata culturala era strangulata de catre regimul politic. Era aproape imposibil sa gasesti un lucru bun de vazut la televizor. Cenzura era prezenta chiar si in muzica. Autoritatile comuniste au respins diferite tipuri de muzica (de exemplu rock), nu neaparat pe motive politice. O metoda de a falsifica istoria a fost cresterea rolului partidului comunist si a presedintelor Ceausescu in unele evenimente istorice. Carti vechi nu au fost disponibile in biblioteci tocmai pentru a ascunde trecutul. Chiar si literatura a fost cenzurata. Scriitori ale caror lucrari nu au fost corecte din punct de vedere politic nu li s-a permis sa publice cartile. Traduceri din alte limbi au fost foarte putine si, numai lucrari admise din punct de vedere politic au fost traduse. Din cauza controlului strict asupra a tot ceea ce era tiparit, a existat un deficit de carti bune sau filme bune. Scriitorii clasici romani au fost interzisi. De exemplu, autoritatile comuniste l-au recunoscut pe Mihai Eminescu ca pe un poet roman important. Opera lui a fost predata in scoli. Cu toate acestea, parti din scrierile sale nu au fost disponibile pentru ca nu respectau politica guvernului. Situatia economica se inrautatea. Propaganda a vorbit doar desore marile rezultate ale economiei romanesti. Pentru a cumpara lapte, de exemplu, oamenii stateau la coada 1-2 ore dimineata devreme. Pretul era mic insa numai cei care se trezeau dimineata si erau gata sa piarda una sau doua ore la coada puteau primi lapte. Acesta era modul de functionare al sistemului comunist. Cand erau organizate alegeri, rezoltatele oficiale au fost ca guvernul a primit 99% din voturi. Partidul comunist a fost singurul permis sa existe. O modalitate eficienta de a pastra controlul societatii era prin locuri de munca. Orice persoana care a vrut loc de munca bun trebuia sa fie menbru al Partidului Comunist. Ca rezultat, multi oameni s-au alaturat Partidului Comunist din motive oportuniste, fara a crede in ideologia comunista. Acest lucru ar putea fi vazut in timpul Revolutiei Romane cand membrii ai Partidului Comunist s-au alaturat oamenilor care au luptat impotriva regimului. Cand Gorbaciov a inceput politica de liberalizare din Uniunea Sovietica, mass-media din Romania nici macar nu a vorbit despre asta. Cu toate acestea, oamenii au fost informati cu privire la schimbarile din Europa de Est, prin posturi de radio occidentale care au fost difuzate in limba romana. Radio Romania Libera (sponsorizat de guvernul SUA) sau programul BBC londonez romanesc a avut mare eudienta in Romania in acea vreme. Dupa ce Gorbaciov a inceput reformele, mai multi oameni din Romania au avut curajul de a critica regimul deschis. In anul 1987, in Brasov, lucratorii au protestat impotriva conditiilor lor de viata. Autoritatile au pus capat protestului intr-o singura zi si liderii au fost arestati. Cu toate acestea, numarul de intelectuali care nu sunt de acord cu politica guvernului au crescut si romanii erau familiarizati cu numele lor (prin intermediul Radio Europa Libera). Propaganda oficiala a fost ca toata lumea a apreciat regimul lui Ceausescu. Nimic nu a fost publicat in presa cu privire la disidenti. Era ca si cum nu ar exista. In Romania a existat o lege care interzicea propaganda impotriva socialismului. Cu toate acestea, regimul a incercat sa evite utilizarea acestuia. Aplicarea aceastei legi insemna recunoasterea ca intr-adevar a existat o opizitie impotriva guvernului, iar acest lucru a fost ceea ce guvernul a vrut sa evite.

In timpul perioadei sale de domnie, Nicolae Ceausescu a transformat Romania intr-un stat politenesc. Institutii si organizatii, chiar si Partidul Comunist, au fost eviscerate si au devenit simple instrumente pentru realizarea vointei sale, Securitatea a devenit sef al propunerii domniei sale. Greutatile fizice si disperarea morala au coplesit societatea.

In data de 16 decembrie a inceput un protest in Timisoara. Initial, protestul a fost un raspuns la incercarea guvernului de a evacua un pastor care facuse comentarii critide la adresa regimului in mass media internationala. Multimea crestea din ce in ce mai mult iar declaratia impotriva evacuarii pastorului nu fusese inca emisa in scris. In acest punct, oamenii au inceput sa cante sloganuri anticomuniste, iar motivul initial al protestului a trecut pe locul doi. In ziua urmatoare, oamenii au continuat protestul. Armata a incercat sa restabileasca ordinea dar a esuat. Mai tarziu apare o lege prin care se interzice oamenilor sa circule pe strada in grupuri mai mari de doua persoane. Cu toate acestea, un grup de 30 de tineri cu drapelul Romaniei din care era taiata stema, au inaintat pe strada cantand imnul, care initial fusese interzis. S-a tras asupra lor, cativa au murit, cativa au fost raniti grav, cativa au scapat. Alte persoane au fost impuscate si ucise, in aceeasi zi. Pe data de 20 decembrie aproximativ o suta de mii de protestatari au ajuns in Piata Victoriei, strigand sloganuri anti-guvern. In tot acest timp, Nicolae Ceausesc era plecat intr-o vizita la Iran. Treptat, autoritatile pierd controlul situatiei. Militarii incep sa se alieze cu demonstantii. Miscarea se protest se extinde apoi si in alte localitati precum Arad, Buzias, Sibiu, Targu Mures, Caransebes, Hunedoara, Resita, Brasov, Fagaras, Cluj-Napoca, Alba Iulia.

Pe data de 18 decembrie 1989, in ziarul „Scinteia Tineretului” apare un articol necorespunzator acelei perioade a anului, care cuprinde cateva sfaturi pentru cei aflati la mare despre care se presupune ca ar fi instructiuni pentru gruparile teroriste care au actionat in perioada urmatoare. Articolul arata in felul urmator:

„Câteva sfaturi pentru cei aflați în aceste zile la mare”

—Evitați expunerea intempestivă și prelungită la soare. E de preferat să începeți mai prudent, cu reprize scurte de 10-15 minute – când pe-o parte, când pe alta. Astfel, vă veți asigura un bronzaj plăcut și uniform. Nu vă avântați prea mult în larg. Oricum, în caz de pericol, nu strigați. Este inutil. Șansele ca prin apropiere să se afle vreo persoană dispusă a vă asculta sunt minime. Profitați de binefacerile razelor ultraviolete. După cum se știe, ele sunt mai active între orele 5,30 și 7,30. Se recomanda cu precădere persoanelor mai debile. Dacă sunteți o fire sentimentală și agreați apusurile soarelui, librăriile de pe litoral vă oferă un larg sortiment de vederi cu acest subiect. Și încă ceva – dacă aceste v-au pus pe gânduri și aveți deja anumite ezitări, gândindu-vă să renunțați în favoarea muntelui, înseamnă că nu iubiți în suficientă măsură marea.

Mesajul a fost decodificat astfel:

„Câteva indicații pentru cei aflați în aceste zile în misiuni la diferite obiective”

—Evitați atacurile prelungite asupra obiectivelor. Este indicat să atacați cu prudență, în serii scurte de 10-15 minute din diferite direcții. Astfel vă veți asigura o supraprotecție și rezultatele vor fi mai bune. Nu vă apropiați prea mult de obiectiv(pericol de capturare sau de ucidere). În caz de pericol(rănire sau capturare) nu cereți ajutor, fiindcă nu va fi nimeni care să vă ajute sau să vă asculte. Acționați și atacați obiectivele dimineața mai devreme, în special între orele 5:30 și 7:30. Acest sistem se recomandă pentru apărătorii mai fricoși sau mai neinstruiți, între aceste ore oboseala fiind mai accentuată după o noapte de veghe. Este indicat ca pe înserate, să vă refaceți rezervele de muniție și alte produse: depozitele știute sunt bine dotate, cu sortimente variate. Dacă aveți ezitări, sunteți afectat într-un fel sau altul, sau vă gândiți să renunțați, înseamnă că nu v-ați îndeplinit în totalitate misiunea pentru care ați fost pregătiți.

Autorul articolului a declarat ca mesajul publicat de el a avut scop umoristic, nu ar fi continut vreun cod.

Pe data de 20 decembrie 1989 Ceausescu a ajuns in tara si a observat situatia neplacuta din Romania. A doua zi, Ceausescu a convocat un miting prin care a promis cresterea salariilor cu 100 de lei pe luna. Declaratiile unor oameni au dus la concluzia ca timisorenii s-au deplasat la bucuresti pentru a strica acest miting. Astfel, din partea adunarii s-au auzit miscari bruste, si petardele care au adus neliniste. O parte din oamenii prezenti la adunare s-au regrupat langa hotelul Intercontinental si au inceput un protest care a devenit o revolutie. Elena si Nicolae Ceausescu au incercar sa restabileasca linistea, fara niciun rezultat. Multimea a invadat Piata Kogalniceanu pana la Piata Unirii, Piata Rosetti si Piata Romana, incepand sa strige sloganuri anticomuniste si anticeausiste. Foarte multi oameni au murit in acea vreme. Mai tarziu, la televizor se anunta fuga lui Ceausescu. Procesul de preluare a puterii de catre noua structura politica era in desfasurare. Obiective importante din Bucuresti dar si din provincie sunt atacate cu arme de necunoscuti. Acestia primesc denumirea de teroristi. Populatia si armata incearca sa apere noile cuceriri ale revolutiei. Cateva din aceste atacuri armate au fost simulate prin aparate care produc sunet si lumina. La Televiziune sunt transmite informatii neverificate, contradictorii care creeaza panica in randul oamenilor. Multi oameni au murit, multe pagube au fost inregistrate. Pe data de 25 decembrie sotii Ceausescu au fost ucisi. Au aparut teorii conspirationiste cum ar fi crearea unor scenarii fictive despre teroristi pentru a crea panica in randul oamenilor.

Adevarul despre acea perioada nu va fi aflat poate, niciodata. Afost o lovitura de stat, sa u a fost vorba de vointa oamenilor nemultumiti de a se impune? Au existat teroristii? Daca da, cine au fost ei? Insa, dupa numeroase cercetari, oamenii isi pun si astazi intrebarea „Cine a tras in noi, dupa 22 decembrie?”. Oameni nevinovati au primit eticheta de teroristi si au fost ucisi sau grav raniti, aflandu-se mai apoi ca acestia erau simpli revolutionari.

Revolutia a fost un triumf dramatic care a avut ca audienta intreaga lume, o lume care se intreaba si acum, cat din ceea ce au vazut a fost adevarat. Intamplari din acea perioada au fost trasnmise la televizor, intamplari fictive, neverificate.

Campionul mondial la handbal masculin romanesc, a fost prins si batut in perioada Revolutiei, aflandu-se la un pas de a fi ucis. Acesta lucra la Directia a III-a a departamentului Securitatii Statului. Din declaratiile acestuia, pe data de 23 decembrie si a luat pistolul( avand aceasta obligatie) si a pornit spre unitate. Pe drum insa, un grup de barbati l-au oprit si l-au intrebat de ce se afla in zona. Un barbat i-a luat pistolul si l-a lovit apoi un altul a strigat ca este de fapt un terorist. Apoi a fost luat si dus la televiziune. A aparut la TVR ca fiind terorist. Nu au luat in considerare declaratiile sale, de ocupatia de sportiv. A fost etichetat, din spusele sale, drept terorist ce tragea cu arma din turnul televiziunii. O minciuna. Dupa aceasta s-a incercat uciderea sa, prin mancare otravita si alte capcane ascunse. A doua zi, un coleg de-al sau l-a recunoscut si ar fi reusit sa scape. In ziua in care a fost retinut si prezentat ca terorist, oameni din armata i-au invadat domiciliul si i-au distrus bunurile familiei. Un om nevinovat care a fost etichetat si prezentat in fata oamenilor, la televiziune ca fiind terorist. A fost pe punctul de a fi ucis pentru acest lucru. Dupa ce lucrurile s-au mai linistit, cineva a aparut la televizor si a declarat ca Dan Marin era intr-adevar un fost handbalist la Dinamo.

Un alt episod ar fi bomba din subsolul Televiziunii. La televizor a aparut domnul George Marinescu alaturi de alti domni pentru a informa faptul ca in subsolurile televiziunii a fost gasita o bomba. Din fericire, aceasta a fost dezamorsata la timp si nu au existat pagube. S-a confirmat faptul ca teroristii au plasat bomba acolo pentru a arunca in aer Televiziunea. Colonelul Colt, aparut la televizor a anuntat ca aparatul gasit poate produce pagube deosebite si se recomanda oamenilor sa fie prudenti iar in cazul in care gasesc dispozitive de acel fel in institutii si la locuri de munca sa informeze organele de drept. In randul oamenilor se creeaza panica, ingrijorare. Se implementeaza ideea de nesiguranta totala, ideea ca acele dispozitive ar putea fi gasite oriunde iar acest lucru ar duce la pierderea altor vieti. Acea bomba insa, s-a dovedit a fi un aparat de ascultare montat la centrala telefonica. Oamenii nu isi puteau inchipui cum televiziunea ar putea transmite informatii fictive, ei credeau in cea mai comuna sursa de informatie pe care o aveau.

In data de 22 decembrie 1989 domnul Cazimir Ionescu a vorbit la Televiziunea romana intregului popor. El a transmis faptul ca o coloana blindata motorizata se apropie de Pitesti pentru a ataca si ocupa punctele importante. Odata ce aceste puncte vor disparea, orasul Pitesti nu va mai exista pe harta tarii. Armata, aviatia, poporul era indrumat sa intervina si sa lupte pentru a impiedica inamicii care se indreptau spre Pitesti. Nicio coloana blindata nu a atacat insa, orasul Pitesti in 1989. Informatia nu a fost veridica si din noi, a creat panica in randul oamenilor.

O alta inregistrare transmisa la TVR in data de 22 decembrie 1989 in care Teodor Brates, coordonatorul emisiunii televizate anunta ca securistii au otravit apa la sibir si Timisoara. Avand in vedere acest lucru, este recomandat oamenilor sa aiba grija. Apa nu era otravita. In anul 1990 a aparut in ziar un articol, scris de Andrei Codrescu, despre stirile aparute in perioada revolutiei. Apa nu a fost otravita in Sibiu, Timisoara sau Craiova, asa cum s-a transmis mai apoi tot la televizor. Contrar celor transmise, nu au fost ucideri in masa, apa otravita sau teroristi in Sibiu. In cartea „Shock Waves” aparuta in anul 1992, John Feffer invoca cele spuse de Codrescu afirmand ca totul a fost o fabricare pentru a ascunde operatiuni planificate care au dus la crearea Frontului Salvarii Nationale.

O intamplare interesanta privind un „terorist” a avut loc la Radiofuziunea romana pe data de 24 decembrie. S-a anuntat ca teroristii ataca sediul din strada Nuferilor iar armata riposteaza. Din nou, au fost chemati oameni sa apere institutia. A existat o informatie referitoare la un barbat ciung, imracat intr-o salopeta de culoare inchisa, care tragea de pe o cladire de langa radio. Nimeni nu reusea sa il opreasca, desi in zona erau prezenti oameni din armata. Barbatul a fost prins dupa asasinarea cuplului Ceausescu. Mai apoi, omul a declarat ca era un muncitor si a venit sa apare Radioul. Din ceea ce s-a spus, revolutionarii sau garzile patriotice i-au dau o arma si, vazand ca se trage in locul in care el se afla, a inceput la randul sau sa impuste, crezand ca sunt teroristi. Au fost prezentate si alte cateva cazuri in care „teroristi” au fost luati. Cativa studenti arabi, care erau prezenti acolo in acea vreme, au fost considerati teroristi. Unul din ei a fost impuscat si legat cu catusele de patul de spital. Un doctor stomatolog a fost de asemenea considerat terorist pentru faptul ca a acordat asistenta medicala ranitilor. Cativa bolnavi psihici se numara de asemenea printre cei etichetati drept teroristi. Ciungul de la Radio a fost considerat bolnav psihic. In randul persoanelor care au fost cercetate, nu au fost identificate ca practicand actiuni de terorism. Acest lucru a fost consemnat in documentul Procuratorii. Anchetatorii militari au ajunj la concluzia ca actiunile armate au fost diversiuni. Au fost cercetate in jur de doua mii de persoane. Circa o mie au fost militari iar restul civili. La morga au fost aduse cadavrele celor considerati teroristi, separat. Legistul Vladimir Belis, seful Institutului de Medicina Legala in decembrie 1989 a declarat ca pentru majoritatea celor investigati la morga nu s-au gasit dovezi de terorism iar foarte putine cadavre nu au fost identificate. Astfel, intrebarea „Cine au fost teroristii?” nu isi gaseste raspuns clar nici in zilele noastre.

In acea perioada se vorbea la televizor despre un barbat aflat in macara care tragea asupra oamenilor. Se afla in apropiere de Piata Victoria. A fost capturat intr-un final si dus la militie intr-o dacie de catre cinci sau sase persoane. In ziare nu s-a spus nimic mai mult decat faptul ca a fost anihilat si predat fortelor de ordine. Cateva investigatii facute peste ani au aratat ca cei de la militie nu aveau cunostinta despre vreun terorist. Au declarat ca nu fusese nimeni adus de catre revolutionari.

Oameni simpli, nevinovati, care ieseau sa cumpere de mancare erau considerati teroristi. Erau batuti, injurati, legati chiar si predati Unitatii Militare. Faptul ca nu detineau buletinele personale la ei, ii transforma in tirani terosti. De cele mai multe ori, insa, chiar daca acestia aveau buletinul cu ei, era considerat fals. Orice barbat cu barba, straini, orfani erau catalogati drept periculosi teroristi. Zeci de case au fost distruse sub motivul ca ar ascunde inamici.

Diversiuni cu teroristi:

In acea perioada se anunta atacul teroristilor asupra Televiziunii si a altor puncte importante din elicoptere. In noaptea de 22-25 decembrie pe radarele Armatei a aparut o invazie de elicoptere aparent straine, fortand armata romana sa reactioneze. Dupa cate s-au spus, ele zburau la joasa inaltime, fara zgomot. Aceasta transmisie radio-electronica ramane una din marile enigme ale acestei revolutii. Armata a deschis focul asupra lor, considerand ca acestea sunt elicoptere cu teroristi. Pe radare se putea observa cum rachetele de atac liveau tintele iar acestea explodau in aer. Surprinzator, insa, la sol nu s-a gasit nicio urma de elicopter. Aceasta aparitie a durat apropae trei zile. In Mehedinti, s-a vestit sosirea unor elicoptere cu teroristi, meniti sa traga in revolutionari. Oamenii erau panicati, se inghesuiau, se injurau. Elicopterele insa, nu s-au vazut. Aceasta aparitie pe radar a alimentat spaima oamenilor si a intarit ipoteza ca teroristii s-ar afla printre cei prezenti acolo. Generalul Gusa vorbeste despre opt elicoptere doborate in seara de 22 decembrie. Din nou, nu s-a gasit nicio urma de elicopter la sol. Impresia ca elicopterele au fost doborate s-a creeat in urma faptului ca, o parte din tinte au disparut de pe radar in urma deschiderii focului. S-a ajuns la concluzia ca aceste tinte aeriene au fost imitate cu aparatura speciala. S-a concluzionat faptul ca ceea ce a dus la distrugerea rachetelor trimise de armata a fost un bruiaj electronic asupra focoaselor radio ale rachetelor.

In tot acest timp, armata a lutat impotriva unui inamic nevazut. Teroristii nu au existat cu adevarat. Inventia lor a fost intentionata pentru a creea presiune asupra populatiei. Victimele din timpul revolutiei au fost justificate ca urmare a unor greseli de tactica, gloante ricosate si a faptului ca civilii primeau armament pe care nu stiau sa il utilizeze. Oricine isi putea procura arma pentru a lupta impotriva teroristilor. Nu se tinea cont de varsta, sexul asu pregatirea oamenilor. Femeile au primit, de asemenea, o arma. O femeie a declarat ca a primit arma dar nu a stiut in cine sa traga, motiv pntru care a restituit-o.

Dupa 22 decembrie insa, tot mai multi oameni au fost impuscati insa nu se stie de catre cine. Regimul comunist fusese deja invins si izgonie de la carma tarii. Peste 1000 de oameni au murit in libertate, victime ale unor umbre, asa cum li s-a inradacinat tuturor in constiinta. Aceste fete insa, au nume si s-au aflat printre ei. Nu au fost teroristi sau agenti straini, ci sunt romani militari si civili, toti avand convingerea ca luptau cu dusmanul. Teoretic, armata primise ordin sa nu traga, la fel si securitatea, dupa cum sustineau la vremea respectiva comandantii acestor structuri. Ordinul pentru a trage ar fi venit de la domnul Ion Iliescu, asa cum declara Nica Leon de la Comitetul Central. Acest lucru ar fi fost destinat sa creeze confuzie pentru a prelua puterea. Lucru care sa intamplat. Teroristii-mitul acelei perioade- actionau din umbra. Acesti teroristi au fost, de fapt, creati. Martusii din acea perioada sustin acest lucru, prin declaratii clare insa aceste declaratii sunt negate categoric de altii.

Pentru acest studiu au fost chestionate 104 persoane, dintre care 56 barbati si 48 femei.

Chestionar:

Ce varsta aveti

35-40

41-50

51-60

Peste 60

Persoanele care au raspuns acestui chestionar sunt persoane cu varste cuprinse intre 35 si 76 de ani. In prima categorie de varsta au raspuns douazeci si sase de persoane, barbati si femei, pentru a doua categorie treizeci si patru de persoane, la a treia categorie, la fel ca si la prima au raspuns un numar de douazeci si sase de persoane iar pentru ultima categorie de varsta au fost chestionati optsprezece femei si barbati.

Sexul

Masculin

Feminin

La chestionar au raspuns cincizeci si sase de barbati si patruzeci si opt de femei.

Mediul de provenienta

Rural

Urban

Din perosnele chestionate, patruzeci locuiesc in mediul urban iar restul de saizeci si patru locuiesc in capitala.

Ocupatia

Ce ati perceput din revolutia de la 1989?

Ceea ce s-a transmis la televizor

Ceea ce am citit in ziar

Ceea ce am vazut pe strada

In cazul acestei intrebari, s-a putut observa faptul ca femeile au primit mai multe informatii despre revolutie de la televizor, in timp ce, in cazul barbatilor, predomina ultimul raspuns. O mare parte din cei chestionati, au recunoscut faptul ca pe strada au trait experienta unei revolutii si au vazut evenimente, servind ca informatii.

De unde ati avut cele mai multe informatii in acea perioada?

Mass-media

Familie

Prieteni

Vecini

Propria experienta

Altele

Din acest grafic se poate observa ca mass-media a fost predominanta ca mijloc de informare a oamenilor in acea perioada.

In ce masura considerati ca au fost influentate deciziile, atitudinea oamenilor prin intermediul mass-mediei in timpul revolutiei?

In foarte mare masura

In mare masura

Intr-o oarecare masura

In mica masura

In foarte mica masura

Nu au fost influentate

Majoritatea oamenilor au considerat ca deciziile lor au fost influentate in acea perioada de mass-media, prin intermediul stirilor aparute si publicatiilor intrigante. Un procentaj mic insa important, au considerat ca opiniilor lor nu au fost influentate si ca mass-media nu a avut nicio putere asupra deciziilor si convingerilor pe care le aveau in perioada revolutiei.

Aveti la cunostinta faptul ca stirile transmise in ziar si la televizor aveau continut fals?

Da

Nu

Nu stiu

O parte dominanta din oamenii chestionati nu au cunostinta despre anunturile false prezentate la televior, despre acuzatiile nefondate facute in fata unei tari intregi sau despre stirile neverificate dar trasnmise publicului pentru a amplifica panica si teama.

Considerati ca oameni aparuti in titluri de stiri ca fiind teroristi erau simpli revolutionari, nevinovati?

Da

Nu

Nu stiu

Interesant este faptul ca nici pana in ziua de astazi nu s-a gasit dovada existentei teroristilor in perioada revolutiei romane, desi la televizor si in ziar apareau de multe ori persoane etichetate in acest fel. Atacurile teroriste s-au dovedit in multe cazuri a ramane un simplu mister. Cativa din cei considerati teroristi erau simpli revolutionari, oameni nevinovati. Altii aveau probleme psihice, in timp ce restul erau staini arabi sau persoane cu un „aer periculos” si cu o infatisare considerata dubioasa de catre oameni carora li s-a implementat in minte ideea de pericol la fiecare pas. Televiziunea anunta atacuri teroriste, si cerea ajutorul omului de rand sa vina si sa aparere punctele importante ale tarii, sa nu permita teroristilor sa le ingradeasca libertatea proaspat dobandita. Anuntul facut la televiziune despre apa otravita, le-a creat si mai mult oamenilor impresia ca teroristii ar fi aproape, ar fi printre ei si ca nu pot avea incredere in nimeni, ca ar trebui sa fie foarte precauti. Omul a devenit temator pentru viata sa si pentru viata celor apropiati, a devenit paranoic. De aceea, pana si cel ce cumpara paine sau ducea gunoiul din casa era considerat un terorist. Faptul ca avea buletinul la el nu era o dovada destul de puternica. Buletinele erau considerate imediat false. Oameni nevinovati au fost batuti, injurati, legati. S-a incercat cu disperare gasirea asa-zisilor teroristi insa ramane si in zilele noastre un mister al revolutiei. Cu toate acestea, desi nu s-a gasit o dovada clara a existentei teroristilor, o mare parte din oameni considera ca cei prezentati la vremea respectiva ca fiind teroristi, erau cu adevarat teroristi. Doar treizeci si sase de persoane din cele chestionate au spus ca acestia erau simpli revolutionari, nevinovati.

Ce cuvant/ sintagma ati folosi pentru a descrie cel mai bine revolutia de la 1989?

Teama

Morti

Impuscaturi

Lupta pentru libertate

Teroristi

Am intrebat oamenii prin ce anume ar caracteriza acea perioada care a schimbat regimul in Romania. Majoritatea au asociat revolutia de la 1989 cu lupta pentru libertate. Lupta oamenilor care s-au revoltat si au castigat. Majoritatea au platit cu viata lor pentru asta. Majoritatea au murit luptand impotriva unui inamic nevazut, inexistent dar atat de puternic mediatizat in acea perioada. Al doilea lor gand s-a dus catre teroristi. Cei care atacau punctele importante din tara, cei care incercau sa puna stapanire pe sentimentul de libertate al cetatenilor. In memoria celor care au murit in timpul revolutiei s-a ridicat un ansamblu monumental in Piata Revolutiei numit „Memorialul Renasterii”. Un element al acestui ansamblu este „Zidul Amintirii”care prezinta numele celor 1058 de oameni care au murit in timpul revolutiei.

Considerati ca Nicolae Ceausescu a avut un proces corect?

Da

Nu

Nu stiu

Am ales sa intreb oamenii si despre cel care a fost la putere in acea perioada, despre omul care i-a impins spre o revolutie, Nicolae Ceausescu. Regimul sau a fost unul dur dar oare soarta sa a fost corecta? A trebuit ca el sa moara, la fel ca si comunismul in Romania? O mare parte din oameni au considerat ca nu merita, in timp ce multi altii au preferat sa nu isi spuna punctul de vedere. Douazeci si cinci de persoane au spus sincer, da.

Schimbarile datorate evenimentelor din 1989, v-au afectat alegerile ulterioare? Daca da, in ce masura?

Da, in foarte mare masura

Da, in mare masura

Intr-o oarecare masura

In mica masura

In foarte mica masura

Nu

Nu pot aprecia

Revolutia de la 1987 a adus inlaturarea regimului comunist din Romania. Odata cu acest lucru, in timpul revolutiei mii de oameni au fost ucisi si raniti grav. Au trait in panica si au avut de suferit. Am ales sa intreb oamenii in ce masura au fost afectate alegerile lor de acest eveniment din istoria Romaniei. Marea majoritate din cei chestionati au spus ca schimbarile din 1987 au infleuntat alegerile lor ulterioare intr-o oarecare masura, nici foarte mult, nici deloc.

Considerati ca a fost vorba despre revolutie sau o lovitura de stat?

Consider ca oamenii au pornit o revolutie

Consider ca a fost o lovitura de stat

Istoricul Lucian Boia a declarat ca in perioada revolutiei cand totul a fost transmis in direct la televizor, in intreaga lume, nimeni nu s-a gandit, in acea agitatie creata, ca se afla prins in capcana unei manipulari. Nimeni nu si-ar fi inchiput asta pentru ca tot ceea ce vedeau oamenii era adevarat. Fenomenul din decembrie 1989 cuprinde conspiratie si diversiune, revolta si crima, revolutie si contrarevolutie, represiune si manipulare. Pe data de 23 decembrie se transmitea la televizor faptul ca toate sediile comitetelor judetene de partid, televiziune, radioul si telefoanele au fost ocupate de armata. Orasele Targoviste, Ramnicu Sarat, Buzau, Focsani, Galati, Braila, au primit ordin de la domnul general major sa trimita unitati catre Bucuresti pentru apararea punctelor importante din capitala. Acest odin a fost dat de domnul Emil Dumitrescu. Mai tarziu, in anul 2005, cand a fost intervievat in legatura cu ceea ce el a transmis la televizor, domnul Dumitrescu a negat ca ar fi primit ordine de la domnul general major. Capitan de rangul intai la vremea respectiva, domnul Dumitrescu a fost intrebat de ce era necesara prezenta trupelor la Bucuresti, cine ataca sau punea in pericol aceste puncte. A declarat ca nu cunoaste detalii despre acest subiect.

Pana in 22 decembrie 1989, armata a fost ca un instrument de represiune si a fost autorul crimelor din cateva orase. Dupa care, armata ar fi creat o diversiune terorista ca sa ascunda acuzatiile represiunii. Acest lucru a fost declarat de Petre Roman. Actiunile teroriste au inceput de la televiziune. Ca un razboi ascuns in bucuria eliberarii. Se declara la teleivor faptul ca televiziunea este incercuita si ca ar fi in pericol. Se transmitea oamenilor sa foloseasca armele pe care le au la indemana pentru a se apara pe ei si tara lor. Intr-un interviu, domnul Emil Constantinescu a declarat ca zvonurile care au aparut in legatura cu acesti teroristi puteau fi verificate sau controlate, insa ele au fost transmise deliberat. Raspandirea de astfel de zvonuri care anunta catastrofe duce la instalarea fricii. La fel si folosirea cuvintelor otrava, sange, blindate, terorist, etc. In ziarul Scanteia Poporului a aparut pe prima pagina un indemn pentru cetateni si anume: „Alaturati-va si actionati cu toata hotararea impreuna cu unitatile armatei noastre! Toti cei ce pot folosi o arma-la arme!”. Omul era indemnat sa ucida. S-au impartiti in jur de noua sute de arme, dupa cum declara domnul George Costin, Secretar de Stat la Secretariatul de Stat Pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989. La intrebarea „In cine au tras oamenii?”, domnul Costin nu a gasit un raspuns. A declarat insa ca teroristii nu au existat in acea revolutie.

Mai tarziu, pe data de 23 decembrie a aparut la televizor domnul Ion Iliescu, spunand ca acesti teroristi nu poarta uniforma, ei sunt civili care poarta banderole cu steagul Romaniei pe brat pentru a creea confuzie. In aceasta diversiune creata, peste o mie de oameni au fost impuscati pentru care nu s-au gasit vinovati nici in prezent. Domnul Ion Iliescu a declarat ca multi oameni s-au ucis intre ei.

Istoricul francez, Catherine Durandin afirma in cartea sa „Moartea lui Ceausescu” ca in 1989 a fost vorba despre o lovitura de stat ascunsa in spatele ideii de revolutie.

Considerati ca perioada in care Nicolae Ceausescu era la putere era mai buna decat perioada in care traim acum?

Da

Nu

Nu pot aprecia

In incheierea chestionarului, am intrebat oamenii ce perioada era mai favorabila. Perioada in care Nicolae Ceausescu era la putere, sau perioada in care ne aflam astazi. O mare parte din grupul chestionat au considerat ca era mai bine in acea perioada. Cateva argumente ar putea fi urmatoarele: (1) locurile de munca erau asigurate pentru fiecare, in functie de pregatirea sa. Somajul nu exista. (2) nu exista problema de a nu avea o locuinta. Obtinerea unei locuinte era garantata. (3) era asigurata siguranta omului. Nu existau atat de multe jafuri si crime ca in zilele noastre. (4) pensiile erau bine puse la punct, cu o suma suficienta pentru a asigura un trai decent iar statul platea o mare parte din costul intretinerii, apoi, gazelor, telefonului. (5) concediile erau asigurate. Omul primea bilete ieftine sau gratuite catre statiuni pentru a se putea relaxa. (6) invatamantul era gratuit . Acestea sunt cateva din argumentele pe care le au oamenii in minte atunci cand raspund afirmativ la aceasta intrebare. De ce nu era bine pe vremea lui Ceausescu? Un motiv ar fi faptul ca omul nu putea iesi din tara iar libertatea cuvantului nu exista. Existau ratii la alimente. Dar oare cum e mai bine? Sa fim liberi sa alegem si sa ne bucuram de consecintele alegerilor noastre, fie ele bune sau rele, sau sa ne multumim cu un trai decent, sa ne pierdem in imaginea omului rand care nu cere nimic mai mult decat ceea ce i se da mereu, ceea ce primeste fiecare? Sa indraznim sa visam si sa ne conturam visele spre realitate sau sa fim taxati de fiecare data cand incercam sa cerem mai mult? Nu este libertatea cea pentru care a luptat o tara intreaga in 1989? Nu dorinta pentru libertate le-a dat forta oamenilor sa lupte pentru Este greu de facut o comparatie pentru ca fiecare perioada are parti pro si parti contra si nu exista un adevar absolut, un raspuns corect la aceasta intrebare. Exista opinii. Opinii bazate pe ceea ce oamenii au simtit, pe ceea ce ei au trait, pe ceea ce spera si pe ceea ce isi doresc.

Mass-media au consecințe importante pentru populatie, pentru instituții și pentru societate si cultura. Istoria mass-media arată destul de clar că un astfel de control este considerat ca fiind o formă de prim rang al proprietății pentru cei care caută puterea politică sau economică. Baza pentru o astfel de viziune a fost deja făcut clar în probele care au fost prezentate. Controlul asupra mass-media oferă mai multe posibilități importante. În primul rând, mass-media poate atrage și directioneaza atenția catre probleme, soluții sau persoane în moduri care pot favoriza pe cei aflati la putere și, corelativ distrage atenția de la indivizi sau grupuri rivale. În al doilea rând, mass-media poate oferi statutul și confirma legitimitatea. În al treilea rând, în anumite circumstanțe, mass-media poate fi un canal de persuasiune și de mobilizare. În al patrulea rând, mass-media poate ajuta pentru a aduce anumite tipuri de public și le mențină. În al cincilea rând, mass-media sunt de vehicul pentru a oferi recompense psihice. Ele pot devia și amuza și pot flata. În general, mass-media sunt foarte cost-eficiente ca mijloc de comunicare în societate; ele sunt de asemenea, rapide, flexibile și relativ ușor de planificat și de controlat.

Cazul general, care poate fi de-a lungul acestor randuri pentru tratarea mass-media ca instrument de putere socială este suficient de puternic pentru mulți comentatori să-l considere ca stabilit. În acest punct de vedere, tot ce rămâne este să descoperim nu este dacă mass-media au o putere și cum funcționează, dar cine are acces la utilizarea puterii sale. În general, acest lucru înseamnă adresarea unor întrebări despre dreptul de proprietate și alte forme de control, politic, juridic sau economic. Nu putem presupune că dreptul de proprietate și controlul mijloacelor de comunicare în masă nu conferă în mod necesar putere asupra altora, în orice mod simplu sau previzibil. Ar trebui acordată mai multă atenție diferitelor structuri de legitimare care atrag și păstrează publicul și care reglementează, de asemenea, atitudinile diferitelor surse mass-media. Există diferențe importante între forme alternative de control de sus și între tipuri alternative de orientare a mass-media, atât în ​​cadrul cat și între societăți. Acest lucru este, încă, o zonă relativ neexplorat dar între timp trebuie să fim la fel de precaut de a încerca să răspundă la întrebări de putere doar în termeni de proprietate așa cum ar trebui să fie de a face acest lucru în termeni de efecte.