Studierea Rolului Familie In Evolutia Dezvoltarii Socio Psiho Emotionala a Copilului din Centru de Plasament Ce Va Fi Reintegrat In Familia Biologica

Tema cercetării :

Studierea rolului familie

în evoluția dezvoltării socio-psiho-emoțională

a copilului din centru de plasament

ce va fi reintegrat în familia biologică

CUPRINS

Argument.

Cadrul teoretic :

1.Definițiile conceptuale

1.1. Familia- Istoric 

1.2. Familia – Obiect de studiu social

1.3. Structura familiei

1.4. Funcțiile familiei

1.5. Tipuri de relații într-o familie

2. Prevenirea separării copilului de familie

2.1. Impactul serparării de parinți – pe termen lung sau scurt

2.1.1 Efectele separării asupra copilului.

2.2. Dezvoltarea fizică și psihică a copilului sistat în centre de plasament private și publice.

2.2.1. Cauzele institutionalizării asupra copilului.

2.2.2. Ingrijirea rezidențială

2.3. Nevoile copilului institutionalizat

2.3.1. Familie și afectivitate

3. Rolul familiei privind integrarea copilului în societate

3.1. Abilități și responsabilități

3.2. Interactiunea parinte- copil si funcția educativă

3.3. Socializarea în cadrul familiei

Cadrul legislativ

4. Drepturile copilului

5. Asistența socială – prestații de asistența socială ( alocații familiale, ajutoare și indemnizații) și serviciile sociale.

6. Cercetarea practică

6.1. Titlul cercetarii

6.2. Justificarea temei

6.3. Obiectivele cercetării

6.4. Ipoteze

6.5. Delimitări conceptuale

6.6. Documentarea.

6.7. Metoda de cercetare

6.8. Concluziile cercetării

Concluzii generale :

Bibliografie

Anexe:

Argument

Am ales acest subiect pentru a evidenția cat de mult contează pentru un copil să fi crescut și educat în propria familie chiar dacă la începutul vieții minorului părinții n-au avut posibilități de a-i oferi condițiile necesare pentru o evoluție propice in dezvoltarea socio-psiho- emoțională.

Șansa pe care un părinte o poate da propriului copil de a-l crește in familie este enormă, deoarece acolo se simte în mediul lui, și evoluția acestuia va fi mai usoară.

N-aș putea să zic că-i înțeleg atunci când îi observ pe copii alături de familia lor, când îi vizitează părinții în Centre de Plasament, pentru că n-am fost în locul lor și nici nu doresc să fiu. Însă sentimentul de a ști și totodată de a simți că o persoană sau mai multe sunt mereu constant lângă tine la bine si la rau este unic.

Din păcate mulți copii sunt încredințati instituțiilor de către mame sau tați, cupluri sau familii din cauza situației economice precare, a violenței domestice sau al altui motiv mai mult sau mai puțin intemeiat. Chiar dacă recurg la acest pas nu doresc sa renunțe la dreptul de a li se spune “mamă” sau “tată” în documente și în viața de zi cu zi. Acest lucru se întampla probabil din cauza dorinței de a deține contolul asupra unei persoane chiar dacă puterea asupra acestei ființe se va pierde în timp pentru ca va interveni neglijența sau datorită afecțiunii pe care o poartă față de copil și dorește ca în momentul în care situația îi va permite să-i ofere creșterea și educația de care are nevoie atunci va putea face acest demers.

Această lucrare este alcatuită din două cadre (teoretic, legislativ) și cercetarea practică. Acestea sunt structurate pe mai multe capitole după cum urmează:

În primul capitol vor fi puse în plan anumite concepte ce au fost folosite pe parcursul acestei lucrari, deasemenea va fi subliniat modul în care a luat naștere familia și de ce, cât și ce semnifică apariția unui nou membru în familie. Tot aici se găsește felul în care este organizată o familiei și ce roluri poate să adopte.

În al doilea capitol sunt “subliniate” modalitățile cum poate fi prevenită ruptura dintre copil și familie, iar în cazul producerii acestei separări ce influențe are aceasta, cum este percepută din punct de vedere afectiv, spiritual asupra minorului. În continuarea acestui capitol sunt descrise modul de percepere a copilul atunci când este întru-un centru de plasament, cum se dezvoltă minorul din punct de vedere emoțional, psihic, fizic, dar și resursele pe care le primește în această incintă și cum percepe minorul lucrurile când apare posibilitatea de a fi crescut și educat în familia biologică.

În al treilea capitol se pune în evidență modul în care familia comunică cu copilul ajutându-l în a se integra în societate mizând pe abilitațile ce deja le dobandesțe, cât si pe cele ce trebuie să le insusească pentru ca apoi să le dezvolte. Oferirea de responsabilități, adaptarea la reguli în cadrul familiei și în societate.

În al patrulea capitol se află cadrul legislativ unde sunt enunțate ce drepturi are copilul, cât și legile ce susțin îngrijirea adecvată (oferirea de hrană, adăpost, educație, vestimentație, condiții igienico-sanitare).

În cel de-al cincilea capitol sunt redate atât prestațiile asistentei sociale ce ajută familia în dificultate pentru a putea trăi in condiții umane ( alocații familiale, ajutoare si indemnizații), cât și serviciile sociale ce vin în sprijinul familiilor defavorizate.

În al sașelea capitol, cercetarea practică, unde sunt incluse ipotezele ce au stat la baza acestei cercetări, obiectivele ce le doresc să le ating în momentele investigării fiind puse în valoare prin intrumente de cercetare (ghidul de interviu si documente sociale) în care sapte familii vor fi investigate.Se va constata interpretarea calitativă și cantitativă a datelor, iar la sfarșit voi scrie concluziile cercetării.

CAPITOLUL I

Definițiile conceptuale.

Familia reprezintă “nucleul instrumental fundamental al structurii sociale mai largi, în sensul că toate celelalte instituții depind de influențele acesteia” (W. Good, 1970, p.35).

Reintegrarea reprezintă "reunificarea familiei după o perioadă de separare a copilului de familia sa, perioadă în care s-a luat o măsura de protecție față de copilul aflat in dificultate (plasament la un Serviciu Public Specializat sau plasamentul la asistentul maternal). (Holt Romania,2002,pag.35).

Climatul familial este definit ca „formațiune psihică foarte complexă, cuprinzând ansamblul de stări psihice, moduri de relaționare inter-personală , atitudini, nivel de satisfacție ce caracterizează grupul familial o perioadă mai mare de timp” (N. Mitrofan, 1991, p. 72).

Competența socială reprezintă “ capacitatea unui individ de a colabora, de a face apel la ajutorul altuia, de a veni la întâlniri, de a transpune în cuvinte problemele sale, de a-si lua angajamente, de a-si tine promisiunile, de a se mobiliza si de da dovadă de initiativă, etc” (Marshall Gordon , Dictionar de sociologie, Oxford, Editura Universul Enciclopedic, Bucuresti, 2003.).

Protecția specială a copilului reprezintă “ansamblul măsurilor, prestațiilor și serviciilor destinate ingrijirii și dezvoltării copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi sau a celui care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora” (Legea 272/2004).

Plasamentul în regim de urgență este “o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, care se stabilește pentru copilul aflat în condiții critice: fiind abuzat, neglijat, părăsit în unități sanitare”. (Legea 272/2004).

Plasamentul copilului constituie “o măsura de protecție specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, în condițiile prezentei legi, după caz, la: o persoana din familie până la gradul IV, un serviciu rezidențial”. (Legea 272/2004, Art.62, alin 1). 

Asistența Socială este “un ansablu de instituții, legi, programe, măsuri, activitați profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri, comunități vulnerabile, aflate in dificultate datorită unor motive de ordin economic-social, biologic, psihologic,etc”. (E.Zamfir, 1995,p 100).

Serviciile sociale reprezintă “activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții ” (Legea 292/2011, Cap 3).

1.1 Familia – Istoric

Familia este una din cele mai vechi ansambluri sociale existente. Aceasta a apărut la scurt timp după ce persoanele au inceput să alcatuiască grupuri deoarece simțeau nevoia de perpetuare a speciei umane. O dată cu trecerea timpului, i s-au oferit diverse semnificații alături de regulile impuse de societate.

Cuvântul “ familie” provine din latinaă de la cuvântul ‘ famulus’ ce reprezintă sclav de casă, dar din fericire treptat semnificația acestuia s-a schimbat. Înainte, familia simboliza proprietatea bărbatului, purtând numele de ‘pater familias’, fără să existe relații familiale, iar tatăl nu era numit ‘pater’ ci ‘genitor’. Familia era alcatuită din soție, copii și sclavii eliberați care erau considerați o proprietate subordonată.

În societatea medievală familiile înstărite erau considerate legături de ordin economico – financiar fiind coordonate în majoritatea cazurilor de bărbat. Femeia era sub dominația acestuia, ce cu greu iși putea spune punctul de vedere pe plan profesional sau familial. Copii se nășteau într-o lume nepăsatoare. Fetele, de cele mai multe ori, erau abandonate imediat când erau născute, fiind considerate o povară pentru tutorii lor, pentru că nu puteau să facă față la muncile grele și le trebuiau situație financiară ( zestre, cât și bani) pentru a se mărita. În schimb, baieții erau mai apreciați deoarece aveau putere de muncă, însă pânaă la vârsta de 7 ani nu prezentau interes față de tații lor. Aceștia erau sprijiniți de către familie pentru a fi scoliți, devenind mai apoi mândria familiei, iar fetele invățau cum trebuie să se comporte în societate, să croseteze, deoarece acestea imediat după ce implineau vârsta de 12 ani trebuiau sa se mărite.

Pe parcursul ultimului deceniu au apărut schimbări negative intr-un ritm rapid atât în cadrul familie, cât și a căsătoriei, datorită modificărilor în economie, educație și medicină. Astfel în relațiile unui cuplu au avut loc urmatoarele schimbări : comportamentul bărbatului fiind mai dur, toleranța femei față de subordonarea soțului fiind scazută, cât și modul de creștere și educare a copiilor – atât fetele, cât și baieții aveau dreptul să meargă la școală, apariția divorțului fiind mult mai frecvent, dar și alte probleme ce țin de familie .

Principalele cauze ale acestor schimbări într-o familie au apărut din cauza unor simptome de disfuncționalitate familială. Cele mai importante fiind: violența familială, confictul conjugal, abandonul copilului, divorțul emoțional sincron cu infidelitatea bilaterală sau unilaterală, creșterea riscului de incapacitatea de dezvoltare psiho-emoțională a celor mici, determinate de conflictele repetate dintre parinți sau prin abandon, nesupraveghere atentă a copiilor.

În perioada dictaturii, au avut loc repercursiuni severe asupra conceptului de familiei din cauza legislației ce a țintit pe dezacordul divorțului, interzicerea utilizării mijloacelor și măsurilor contraceptive și totodată a avortului, dorindu-se creșterea natalității. Familia suferea de o stare de neliniște continuă, fiind supusă unor limite cu posibilități reduse de a se desfăsura după bunul plac. Acest factor a fost primit de catre populație ca un zbucium a stării emoționale.

Trecerea timpului și-a lasat ampreineau vârsta de 12 ani trebuiau sa se mărite.

Pe parcursul ultimului deceniu au apărut schimbări negative intr-un ritm rapid atât în cadrul familie, cât și a căsătoriei, datorită modificărilor în economie, educație și medicină. Astfel în relațiile unui cuplu au avut loc urmatoarele schimbări : comportamentul bărbatului fiind mai dur, toleranța femei față de subordonarea soțului fiind scazută, cât și modul de creștere și educare a copiilor – atât fetele, cât și baieții aveau dreptul să meargă la școală, apariția divorțului fiind mult mai frecvent, dar și alte probleme ce țin de familie .

Principalele cauze ale acestor schimbări într-o familie au apărut din cauza unor simptome de disfuncționalitate familială. Cele mai importante fiind: violența familială, confictul conjugal, abandonul copilului, divorțul emoțional sincron cu infidelitatea bilaterală sau unilaterală, creșterea riscului de incapacitatea de dezvoltare psiho-emoțională a celor mici, determinate de conflictele repetate dintre parinți sau prin abandon, nesupraveghere atentă a copiilor.

În perioada dictaturii, au avut loc repercursiuni severe asupra conceptului de familiei din cauza legislației ce a țintit pe dezacordul divorțului, interzicerea utilizării mijloacelor și măsurilor contraceptive și totodată a avortului, dorindu-se creșterea natalității. Familia suferea de o stare de neliniște continuă, fiind supusă unor limite cu posibilități reduse de a se desfăsura după bunul plac. Acest factor a fost primit de catre populație ca un zbucium a stării emoționale.

Trecerea timpului și-a lasat amprenta atât în sens pozitiv, dar și negativ asupra familiei. În ziua de astăzi, familia în societățile noastre reprezintă “un grup social, realizat prin căsătorie, cuprinzând oameni care trăiesc împreună, cu o gospodărie casnică comună, sunt legați prin anumite relații natural-biologice, psihologice, morale si juridice” (Ov. Badina, F. Mahler) .

1.2.Familia – obiect de studiu social

Copiii, în cele mai multe cazuri, sunt un factor esențial într-o familie, aducând aceea rază de lumină pe care fiecare părinte și-o dorește. Acesta, paărintele, daruindu-i în schimb afecțiune, educație, suport economic.

Copiii de la primele clipe de naștere observă un spijin în primele persoane ce le oferă ocrotire. Pe parcursul dezvoltării lor, parinții sunt vazuți ca modele de urmat în viață și dobândesc totodată un rol foarte important în construirea personalității lui. Îi oferă modele, repere, afecțiune, etc. contribuind în primul rând la creșterea si educația lui, oferindu-i sfaturi pentru despăsirea obstacolelor. Treptat, copilul va parcurge etapele vieții și iși va forma propriile principii, va deprinde obiceiuri ce îi vor fi de folos sau nu, iși va forma vocabularul, va căpata incredere în el sau nu. Generic vorbind va fi precum o oglindă a părinților, deoarece fiind în primii ani de viață va incerca să imite modul în care tutorii lui comunică între ei, dar și cu el,iar pe parcurs va pune în aplicare în relația de socializare dintre el și parinți, dar și in viața socială. Va incerca să copie fiecare gest, vorbă de la cei dragi în orice moment chiar dacă adultul dorește sau nu să le trasmită în acel moment, pentru a deprinde copilul obiceiuri pro sau contra lui. Din acestă cauză, tutorii au o misiune importantă de a conștientiza comportamentul pe care și-l manifestă în preajma copilului atunci când este doar cu acesta sau și alături de alte persoane. Trebuie să-și îmbunătățească gesturile de impulsivitate negativă pe care le arată față de cei din jur și mai ales de copii, indiferent de vârsta pentru că aceștia pot deprinde obiceiuri negative ce le vor afișa mai tarziu atât fatță de membrii familie, cât și în cadrul societăți. (Mihailescu, Ioan (coord), 2000, Un deceniu de tranzitie.Situatia copilului si familiei in Romania, UNICEF).

Malinovski susține că orice persoană are nevoie de educație, fiind una dintre cele mai importante elemente ce va ajuta la deschiderea porți societății pentru a putea avea multiple posibilități de dezvoltare atât pe plan personal, cât și pe plan profesional. Bineînțeles, alături de educație, omul are nevoie de: protecție, adăpost, înrudire, activitate.etc. Pentru toate aceste nevoi, familia reprezintă calea cea mai rapidă pentru crearea unei legături între persoană și căile de acces în viață socială pentru dobandirea acestor necesități.

1.3. Structura familiei

Structura familiei se poate definii ca fiind un ansamblu de caracteristici permanente ale familiei. Această alcatuire are doua semnificații: componența familiei și diviziunea rolurilor în interiorul familiei.

Componența familiei

O familie poate fi alcatuită din 3-4 persoane ( reprezentând o familie restrânsă-nucleară/simplă), și 35-45 de persoane, sau chiar mai mult (fiind o familie extinsă). Numărul dintr-o familie depinde de profilul populației – dacă este pașnică, sedentară sau războinică, de influența pe care o are societatea în care trăiesc – aceasta poate fi tradițională sau modernă, cât și de modul în care iși desfasoară activitățile, de regimul proprietăților, etc.

Până în zilele de astăzi, societatea a constuit un model de familie demn de urmat, cea de tip nuclearaă alcatuită din cuplul conjugal legitim și descendenții aceșteia. Din nefericire multe persoane s-au abătut de la acest tipar și au format alte structuri familiale ce sunt atipice : familiile monoparentale si cele fără descendenți.

Structurile familiale atipice includ mamele cu copil/copii, tatăl cu copil/copii (în unele distuații rare) , doi sau mai mulți frati/surori orfani ( fără părinți) neinstituționalizați sau un cuplu mărital fără descendenți.

Fiecare membru într-o familie are câte un status ce semnifică poziția și rolul pe care membrii familiei îl oferă din momentul nașterii. Acesta îl exercită dând naștere unor aspirații și împliniri.

Într-o familie, indiviziilor le sunt asociate status-urile după cum urmeaza: soț, sotie, fiu, fiică, bunic, nepot.

Diviziunea rolurilor

Aceasta oferă persoanelor o multitudine de oportunități în relațiile sociale. Posibilitatea de a descoperi complexitatea și diversitatea relațiilor sociale, tehnicile și mijloacele specifice în care îi organizează pe fiecare persoană din grup să fie activ la viața acestuia oferă unitatea și coeziunea familiei.

Rolurile conjugale se definesc prin relațiile natural- biologice ale cuplului și de profunzimea spiritual – psihologice, juridice, morale, economice.

Varietatea relațiilor morale și elementare – psihologice sunt fondate pe sentimente de afecțiune între membrii familei care pot fi exemplificate astfel: iubirea maternă cât și cea paternă, dragoste conjugală, iubirea fraternă și cea filială.

Persoanele ce trăiesc într-o căsnicie îndeplinesc roluri ce au la bază o rețea complexă de caracteristici fiind implicate : gesturi, sentimente, cât și acțiuni specifice acestui grup neintâlnite la altă categorie socială.

Prin nuanța rolurilor conjugale se pot distinge două tipuri de familii:

1 – familii în care fiecare persoană iși asumă atribuția privind desfăsurarea armonioasă de a funcționa cuplul. Acest lucru fiind posibil prin integrarea în cadrul social, relaționare cu mediul social larg, cât și condiții pentru dezvoltare profesională și socială.

2 – membrii familiilor ce nu iși iau în serios statutul și nu iși îndeplinesc în totalitatea rolul din cauza nepasării sau de percepere a problemei la momentul respectiv ducând la conflicte , manifestări violente ale căror consecințe se observă în viața socială și profesională a celor două persoane, în lacune de comunicare a copiilor.

Principalul factor în reușita maritală este de a-și îndeplinii rolurile conjugale în satisfacerea aspirațiilor specifice și satisfacerea trebuințelor.

       Structura de autoritate

Țintește modul în care familia iți expune criteriile și calitățile ce sunt necesare funcționării acestei structuri prin întelegere sau impunere.

Într-o familie se poate indica două tipuri de autoritate ce au fost remarcate dealungul timpului:

– dominarea progresivă asupra descendenților – a tutorilor față de cei copii, cât și a vârstnicilor față de nepoți.

– variante secundare de autoritate (ale copiilor față de tutorii lor, ale adolescenților față de bunici).

Efectuarea autorității este datorată de o succesiune de factori din planuri diferite : cultural, social, economic, cutume, dar și de agenți interni din plan familial: element generațional, mărimea grupului.

1.4. Funcțiile familiei

      Funcția definește un set coerent de activități, asemanatoare care au rolul să asigure identitatea unui grup, existența acestuia, buna sa dezvoltare și adevarata sa relaționare cu mediul. “Un lucru sau un fenomen există atâta timp cât indeplinește anumite funcții în care nu poate fi substituit” (Corina Bistriceanu, Sociologia familiei, Ed. Fundației Romania de Mâine, 2006, p.145.).

. Fiecare familie indeplinește funcții ce ajută la satisfacerea rolurilor față de societate, dat si de persoanele ce o alcatuiesc. Sociologii au clasificat funcțiile sub diferite forme, cum ar fi:

– funcții biologice si igienico–sanitare – se referă la indeplinirea necesităților sexuale ale persoanelor cuplului conjugal, la conceperea copiilor și la îndeplinirea tuturor condițiilor igienico sanitare ce oferă garanția la o dezvoltarea biologică sănătoasă la toți membrii din cadrul familiei. Funcția de reproducere era importantă în structura familială, fiind considerată necesitatea primordială de creștere a societații globale.

– funcția economică  – presupune strângerea veniturilor necesare pentru toate persoanele ce se află într-o familie și efectuarea cheltuielilor astfel încât să se asigure hrană, obiectele de trai, locuință, imbracaminte, cat si susținerea urmașilor pentru realizarea lor. Această funcție fiind esențială familiei deoarece este un factor ce contribuie la îndeplinirea celorlalte funcții.

– funcția de solidaritate familială – se definește ca fiind un element esențial în construirea unei unor relații între membrii unei familii, deoarece aceștia trebuie să fie egali, să aibe respect unul față de celalalt indiferent de vârsta, să se susțină și totodată să ofere dragostea sufletească fiecărui individ. Această funcție are misiunea a dărui echilibrul și coeziunea familiei.

– funcția de socializare – are scopul de a integra o persoana în societate, vizând în primul plan pe copil, dar nu în ultimul rând membrii familiei. Pentru acest lucru familia are un rol esențial de a trasmite principiile comunității din care face parte, valorile, caracteristicile, atitudinile pentru ca toți membrii să fie capabili să se integreze în societate.( Henry H. Stahl, apud Mihailescu, I., 2003, pag.162).

– funcția etico-juridică a familiei – aceasta funcție este strâns legată de latura juridică a familiei. Membrii unei familii au drepturi si responsabilități reglementate prin lege. Funcția juridică și-a pierdut din valoarea odată cu apariția cuplurilor consensuale, iar “responsabilitatea familială colectivă a fost inlocuită cu responsabilitatea individuală” (Maria Voinea, Sociologia familiei,  s. n., Bucuresti,1993, p. 35).

Pe parcursul vieții, multe funcții au avut rădăcini puternice și s-au putut menține în societatea noastră, însa din nefericire altele au dispărut sau au fost preluate de instituții ale societății.

1.5.Tipuri de familie

Oamenii de stiință consideră că fiecare familie este unică fiind privită din mai multe puncte de vedere. Analizând-o au efectuat următoarele categorii :

1. După numărul membrilor ce o alcătuiesc:

– familii monogame: se caracterizează prin familii în care se află un sigur partener ce are acelasi sex. Acestea la rândul lor se clasifică în :

a. familii extinse : sunt formate dintr-un număr mare de persoane, în afară de tutori și copii acestora se află și familia din care provine unul dintre părinți, simbolizând o acumulare de nuclee a cuplurilor care sunt sub dominarea persoanei cele mai în vârsta din grup ( se întalnesc în general în zonele rurale tradiționale).

b. familii restânse: sunt caracterizate prin trei sau mai mulți membrii în care sunt incluși : șotul, șotia, un copil/copii, care se întalnesc în deosebi în mediul urban.

c. familii poligame: sunt formate din familii în care membrii acesteia au același sex.

Ex: femeia este soția ce aparține la doi sau mai mulți bărbați (familii poliandrice) sau bărbatul ce deține mai multe neveste (familii poliginice).

2. După numărul părinților existenți:

– familii monoparentale: care sunt formate dintr-un singur ăarinte, din cauza divorțului,

decesului sau din dorința de a deveni unicul părinte a copilului/copiilor săi.

– familii biparentale: în care se află tatăl și mama copiilor;

3. După numărul de copii ce sunt incluși:

– familii fără copii: din cauza unor probleme de ordin medical, financiar sau de altă natură familia nu poate avea copii, fie au considerat că existența unui copil în familia lor nu este oportună sau nu s-a întamplat acest lucru.

– familii ce au un copil;

– familii cu doi copii sau mai mulți copii.

4. După orientarea sexuală a partenerilor:

– familii heterosexuale: sunt formate din parteneri ce au sex opus (fiind cea mai întalnită formă și cea mai ideală).

– familii homosexuale: sunt alcătuite din parteneri în care orientarea sexuală este aceeași.

5. După proveniența culturală a partenerilor:

– familii ce aparțin aceeași credință : ambele persoane sunt de aceeași religie.

– familii mixte: fiecare membru adult din familia restrânsă aparțin unor culturi diferite.

6. După structura locuinței:

– familia de rezidență: fiind alcătuită dintr-un grup de indivizi ce formează o gospodărie, locuiesc în același loc și au la comun un buget.

– familia de interacțiune: se caracterizează prin membrii aceleiași familii ce nu au același domiciliu, și în cele mai multe cazuri nu locuiesc în aceeași localitate, dar menține relațiile prin vizite, acordarea de ajutor financiar si material.

“Familia există ca o structură relativ independentă în sistemul social, dar în același timp ea răspunde presiunilor de tip social, economic, religios și ale mediului cultural-educațional” ( Grațiela Sion, Psihologia varstelor, Editura Fundației Romănia de Mâine, București, 2007, p. 170).

Din cauza la anumiți factori familia suferă anumite trasformări precum divorțul care este din păcate din ce în ce mai frecvent, abandonarea copiilor, relațiile membrilor familiei ce se denaturează pe zi ce trece, neindeplinirea atribuțiilor familiale de către membrii și delasarea pe seama statului pentru efectuarea lor.

CAPITOLUL 2

Prevenirea separării copilului de familie

Observăm pe zi ce trece cum numărul copiilor internați este în creștere, iar societatea iși dorește ca acest fenomen să fie tot mai mult in scădere, sau să dispară. Dar oare când va fi posibil?

Părinții iși internează copii datorită lipsei de responsabilitate, sau sunt luați din familie datorită modului de trai ce nu indeplinește condițiile optime pentru dezvoltarea copilului (lipsa situației financiare, violența fizică și psihică, condițiile nefavorabile în care trăiesc, abuzul sexual, etc) care speră să ducă o viață decentă în sistemul instituțional. La această formă se recurge în cazul în care parintii sau rudele nu au posibilități materiale sau financiare sa-i ajute.

Sunt două categorii de copii abandonați ce se află în plasament, unii copii au șansa la o nouă viață fiind adoptați după ce împlinesc vârsta de 3 ani, dar din nefericire cei mai mulți copii nu au oportunitatea să se dezvolte într-o familie, rămân în centrele de plasament până ce implinesc 18 ani, iar dacă iși continuă studiile universitare până la vârsta de 26 de ani. O altă categorie de copii ce sunt crescuți în centrele de plasament, iar parinții acestora nu și-au dat consimțământul pentru a fi adoptați, dar implicare lor este mai mult sau mai puțin vizibilă.

Din păcate, după parcurgerea acestui drum în instituții, copii ce au devenit majori sunt lăsați să iși croiască singuri soarta în ciuda faptului că majoritatea nu sunt pregatiți.

Pentru a preveni abandonul trebuiesc efectuate demersuri necesare pentru acordarea de ajutor familiei. Acesta trebuie să se axeze pe măsurile de protecție socială, de a se regăsi echilibrul psiho-social al copilului, ajutându-l să reia traseul de la care s-a abătut împlicand resursele umane, temporale, dar și cele financiare.

În depășirea unui astfel de obstacol, soluția de a combate separarea copilului de părinții săi trebuie să vină atât din partea persoanelor implicate în mod direct, cât și din partea sistemului de protecție a copilului.

Pentru a putea efectua un asfel de demers societatea trebuie să fie conștientă de rolul ce îi revine în acestă arie, ea trebuie să ia măsuri deoarece este responsabilă nu doar într-o manieră efectivă, ci și în factori reali apelând la reprezentanții autorităților locale. Datorită acestui fapt fiecare instituție este dotată cu o unitate administrativă teritorială a serviciilor publice de asistență socială, dotată cu pregatirea necesară de a interveni in situații de dificultate având ca prioritar membrii din comunitate, dar și ansamblu ei. Scopul acestor demersuri este îndreptat spre cazurile ce prezintă situații de risc care pe parcursul timpului s-ar concluziona cu separarea copilului de părinți. În acest context reprezentanții unităților va trebui să rezolve cât mai eficient cu putință problema și să constate nivelul de comunicare și colaborare dintre familie si copil. Problemele ce le-au întalnit și doresc să-l ajute pentru găsirea unor soluții cât mai optime, având ca prioritar creșterea și dezvoltarea copilului în condiții propice.

O altă latură importanăa fiind reprezentantă de autoritățile locale prin activitatea de monitorizare a situației copiilor din comunitate ce ajută la preintampinarea unor situații grave precum : exploatarea economica sau sexuală a copilului, violența sau abuzul, ce determină separarea acestuia de parinții săi.

Pentru a crește gradul de eficacitate de prevenire a separării copilului de familia sa, se găsește o modalitate de spijin esențială și la nivelul comunității locale prin dezvoltarea serviciilor de zi, fie în sistemul public sau privat, ce îi ajută pe părinți în etapele de creștere și ingrijire a copilului sub diferite forme: – în mediile rurale sunt reduse servicii de zi.

– în centrele de zi li se oferă asistență pe perioada în care aceștia nu pot să fie supravegheați de părinți;

– consiliere părinți – copii se axează prin depășirea sau rezolvarea de diferite probleme cu care orice familie se confruntă la un moment dat.

Intervenția institutională reprezintă un factor esențial în prevenirea separării copilului de familia sa, însă contează foarte mult sprijinul și implicarea reală de care dă dovadă comunitatea din care face parte copilul și familia acestuia. Din acest cerc fac parte categoriile profesionale ( medicii, cadrele didactice, consilierii școlari, psihologi) ce pot acorda un sprijin pentru creșterea copilului într-un mediu de viață sănătos, igienic cât și pentru dezvoltarea noarmală a copilului din punct de vedere fizic si psihosocial. (Nistor, Gheorghita Familia si scoala: factori importanti in prevenirea excluziunii sociale a copilului, in Revista Protectia sociala a copilului, revista de pedagogie si asistenta sociala, nr. 4(33)/2008, editata de Federatia Internationala a Comunitatilor Educative- FICE Romania, Editura Universitara).

Astfel, în Romania pentru prevenirea abandonului s-au construit măsuri de ordin primar ce sprijină creșterea și educarea copilului alături de familia sa. S-au implementat programe sau campanii publicitare ce implică urmatoarele categorii : asistența socială, uniățti pentru mama și copil, susținere financiară, programe pentru familii cu risc crescut de prevenire a abandonului, servicii de planificare familială.

În spijinirea familiei cu posibilități reduse, organizațiile neguvernamentale oferă un spijin financiar și material, servicii de consiliere pentru a preveni separarea copilului de părinți în funcție de fondurile de care dispun.

2.1.Impactul separării de părinți pe termen scurt și lung

Impactul separării copiilor de parinți este unul major ce-l afectează pe o perioadă îndelungată sau chiar definitivă în viață, deoarece acesta este nevoit să se detașeze de persoanele dragi, iar separările dese de persoanele majore, din jurul lor, lasă o amprentă profundă atât la nivel afectiv, cât și psihologic. Din aceste cause, copii după o perioadă de scurtă sau lungă durată pot prezenta diferite tulburări ce se manifestă pe parcursul a trei faze :

1.Faza de protest : datorită impactului emoțional după despărșirea imediată de adulți, copilul iși manifestă durerea prin proteste vehemente : plânge foarte mult, se atașează de orice persoană cu care intră în contact.

2.Faza de disperare: din cauza dorinței neindeplinite de a fi alături de persoanele dragi se conturează șocul emotional și apar semene precum: slăbește, refuză alimentația, stări de regret tot mai frecvente.

3. Faza de detașare: are efecte secundare precum – respingerea persoanelor din jur, se închide în sine, starea de sănătate se agravează frecvent, se instalează depresia.

Momentul în care copilul se desparte de părinte (îl abandonează sau îl internează în instituții) este dureros pentru ambele părți. Pentru copil este mai dureros deoarece nu poate percepe situația în sine, și nici ceea ce i se explică pentru că nu dispune de un limbaj care să-l ajute să înțeleagă. În schimb, adultul înțelege situația în care este, însă, în cazul în care nu îi este clar i se va oferi sprijinul de care va avea nevoie și va putea ințelege evenimentul în care este implicat. Impactul separării pentru copil va fi diferit atunci când se va face pe o durată scurtă de timp față de o perioadă lungă, din această cauză sunt necesare câteva diferențieri .

Separarea temporară se poate compara cu stresul, ce oferă copiilor senzația că nu sunt în siguranță și un motiv în plus de neliniște, însă trebuiesc luate în considerare împrejurările în care a apărut separarea.

Părinții vor continua să prezinte interes față de situația lui vizitându-l, păstrând astfel legătura cu el.

Luând, ca exemplu, divorțul este unul din cel mai dificil impact, în care copilul trebuie să se confrunte cu pierderea unuia dintre părinții cu care locuiește. O dată cu aceasta separare va dispărea sentimentul profund de apărare sau tandrețe din partea părintelui deoarece nu mai are contact zilnic cu copilul, însă pentru acesta va fi o mare pierdere la nivel fizic si emoțional.

Un traumatism psihic sever este reprezentat de pierderea reală a mamei sau a ambilor părinți în timpul dezvoltării copilului, ce poate să apară imediat dupa incident sau după o perioada de timp afectând dezvoltării intrapsihice. Atfel, separarea unui copil pe termen lung de părintele acestuia, se evidențiază prin : separarea în cazul copiilor abandonați, stingerea din viață a unuia dintre tutori, despărțirea în mod frecvent de acesta.

2.1.1 Efectele separării asupra copilului.

Relația dintre mamă și copil este primordială, deoarece copilul simte consimtământul psihologic al familie de a fi acceptat și acest lucru asigură cadrul dezvoltării fizice și psihice a acestuia. Privind dintr-o altă perspectivă, cea opusă, a destrămării, având ca și cauză relațiile conflictuase în familie, abandonul real, determină o stare de neliniște ce va avea repercursiuni severe pe parcursul vieții micuțului. Starea de dezechilibrul psihic și biologic al copilului este afectată din pricina separării mamei de copil, ce cauzează lipsa de afecțiune, comunicare într-un spatiu ce ar trebui să-i confere o ambianță placută în care să i se ofere caldura sufletească necesară de care are nevoie.

Din cauza acestor lipsuri, apar repercursiuni pe parcursul unor trepte din viată:

– copilul nou-născut, până la vârsta de 3 ani este ingrijit de asistenta maternală sau în plasamentul familial de către o persoană din familie ori rude pana la gradul 4 majore ce îndeplinesc criteriile obligatorii de îngrijire ( matușă, unchi, verișor care a implinit varsta de 18 ani, bunică, bunic, etc.)

– copilul între 3 și 6 ani (prescolar) în centrul de plasament dă naștere unui stadiu de negație numit “ criză de adaptare”, ce se desfășoara prin hiporexie, dereglări respiratorii și digestive, nervozitate, nesocializare.

– apariția unui stadiu de retard în privința dezvoltării emoționale și intelectuale, în special la vârsta de 5-6 ani, raportat la familia de origine. Apariția frecventă în instituții a părintilor îl poate determina pecopil să progreseze în învățare, să fie mai social și comunicativ cu cei din jurul lui. Din nefericire, sunt cazuri în care părinții nu se țin de cuvânt ( de a-l vizita pe cel mic) cauzându-le căderi psihice ce determină apariția factorilor negativi asupra elementelor la care au avut progrese. La această vârstă ia naștere starea de deprimare afectivă și apare impresia de a nu aparține nimănui .

– La vârsta cuprinsă între 6 și 11 ani apare incapacitatea de adaptare, trecând printr-o mutare în instituția de copii. În această fază, apare indoiala de propria persoană, reținerea în a vorbi cu cei din jur, indiferența la educare. Din cauza stagnării evoluției biologice și psihice, cât și a dezvoltării psihosociale, rezultatele scolare sunt nesatisfacătoare.

Copii ce provin dintr-un mediu în care nu au fost supravegheați și neglijați, implicându-se în conflictele familiale, se exprimă atât verbal, cât și fizic violent, ceea ce cauzează și în mediul școlarizării diificultăți de neadaptare, apariția unor complexe de inferioritate, inchidere in sine,etc.

2.2. Dezvoltarea fizică și psihică

a copilului sistat în centre de plasament private și publice

Orice organizație neguvernamentală trebuie să îndeplinească urmatoarele condiții: să poată activa ca entitate structurată, să fie privată, să îndeplinească criteriul nondistribuției profilului, să se auto-conducă, să fie de profil voluntar și de interesul societății.

În Romania, din punct de vedere juridic, organizațiile neguvernamentale sunt de trei criterii: asociație, fundație, federație.

Indiferent de ce subdiviziunea organizației neguvernamentală: asociație, fundație sau federație, aceasta poate funcționa în orice domeniu în care societatea prezintă nevoi: drepturile omului, protecția copilului, educație, protective socială, cercetare, cultură, etc.

Asociațiile și fundațiile trebuie să indeplinească acumulativ urmatoarele condiții pentru a fi recunoscute ca și organizații non-profit:

– modul de desfășurare este după caz în interes comunitar sau general.

– după o perioada de 3 ani și-au realizat o parte din obiectivele menționte în actul de inființare.

– proiectele sau programele ce au fost realizate trebuie să fie conform scopului lor specific.

2.2.1 Cauzele instituționalizării asupra copilului

S-a dovedit printr-un studiu recent, ce are ca temă “Fenomenul instituționalizării copiilor” (Mircea Alexiu Teodor, art. cit., în"Revista de Cercetări Sociale" pp. 139-140), că factorii generatori care au determinat internarea copilului sunt urmatorii:

1. Situația familială : se intâlnește în cazul mamei ce nu este susținută moral de către familie, iar aceasta nu are posibilități sociale și sursa de venit sau în mama, nu dorește să crească copilul.

2. Situația materială : Se observă la familiile ce sunt alcătuite dintr-un numar mare de copii, ce din cauza lipsurilor financiare dau nastere la condiții nefavorabile de trai, insuficiența hranei de zi cu zi. Insa sunt familii in care membrii neglijează creșterea și educația copilului si tind spre inclinații ce accentuează afecțiunile psihice, consumul de alcool, substanțe toxice, delicvența.

3. Divorțul : cauza acestui fenonem este datorat de conflicte ce apar intre cei doi parteneri de viața, iar copilul este afectat in mod direct. In cazul in care copilul este atasat de ambii parinți, va suferi un puternic impact emoțional negativ deoarece va locui la unul dintre parinti, iar pe celalalt il va vizita mai rar. In cazul familiei in care barbatul este agresiv verbal sau fizic, divorțul este benefic deoarece copilul va fi extras din mediu violent si va putea sa duca un trai armonios cu unul dintre parinți (de regula mama).

4. Violența domestică: este un subiect delicat in discuțiile cu mamele care aleg să instituționalizele copii. Agresivitatea verbala sau fizica (violuri si maltratări) de cele mai multe ori vizeaza femeile si copii ce determina internarea celor mici intr-o instituție.

5. Decesul unuia dintre părinți  (sau a ambilor) : in acest caz fenomenul internarii se intamplă atunci cand parintele ramas fara partener/parteneră nu-i mai poate oferi copilului resursele ce ii sunt necesare( locuința, scolarizare, alimente, etc.) pentru a duce o viața decentă.

6. Boli fiziologice sau psihice – Riscul de internare este crescut mai ales cand tatăl trebuie sa-și asume responsabilitatea de îngrijire fața de soție si educația, creșterea fața de copil mai ales cand acesta este la o vârstă fragedă .

7. Copii cu diverse handicapuri sau boli cornice – ce necesită atenție special în îngrijire, iar resursele economice sunt limitate ce determină nesigurața unui trai normal.

8. Copii abandonați funcțional din cauza instituționalizarii – in privința lor detașamentul îndelungat și lipsa legăturii cu familia de origine duce progresiv la înstrăinare și scoaterea copilului din viața familiei.

Concluzia abandonării copilului in instituții nu se datoareaza doar din cauza sărăciei, in majoritatea situaților, din pacate unii parinți doresc sa scape de responsabilitatea creșterii și educării copilului. Pentru acele cazuri in care sărăcia este un factor negativ ce intervine in bunăstarea famiiei cauzând desparțirea copilului de familie există soluția de ajutorare financiară a familiilor.

2.2.2. Îngrijirea rezidențială

Îngrijirea copilului trebuie să cuprindă urmatoarele puncte principale :

1. Scopul îngrijirii – este reprezentat atat de nevoile fizice, cât și de dezvoltarea umană a copilului, are o influență majoră și desfașurarea unor relații de lungă durata cu persoanele de aceeași varstă, dar și cu personalul de îngrijire.

2. Instituționalizarea – este reprezentată de parcurgerea unor etape cu atenție sporită, luându-se în considerare schimbări la îngrijirea rezidențială.

3. Un mediu ambient de tip familial – alcătuit din unități de mici dimensiuni in care sunt copii de sexe și vârste diferite, fiind soluția cea mai buna de îngrijire de tip rezidențial.

4. Dezvoltarea optima a copilului ar trebui sprijinită activ – este reprezentat de crearea unui plan de dezvoltare pentru fiecare persoană in parte, efectuarea sarcini statuare in care copilul să se implice in hotărârile privitoare la intrarea sau/și ieșirea din incinta, elaborarea unor mijloace de comunicare prin care opiniile copilului sa fie auzite.

5. Integrarea în comunitate – fiind alcătuita prin implicarea copiilor din școlile ce se află în comunitate și susținerea copilului spre dezvoltarea vieții independente.

6. Contactul cu familia – încurajarea menținerii unei relații permanente determină apropierea copilului de familie, instituția incurajează parinții naturali prin vizitarea copiilor ce sunt plasați cat mai aproape de locuința pentru a nu fi distanța factorul negativ,

7. Coordonatorii de instituții – au rolul cel mai important in a facilita acomodarea și bunăstarea copiilor.

2.3. Nevoile copilului instituționalizat

Copii chiar daca sunt la o vârstă fragedă au multe nevoi fundamentale în comun cu adulții. Aceste necesități cuprind aspect ale îndeletnicirii umane, cum ar fi: sentimentale, duhovnicești, material, culturale, intelectuale. (Gheorghe Scripcaru, Tandeusz Pirozynski, Petru Boișteanu, Atașamentul și proiecția sa comportamentală,Editura PsihOmnia, Iași, 1998, p.12 ).

Copilul neputând fi pe propriile puteri de la începutul vieții, acesta este îndrumat și ajutat de către adulții din viața lui pentru satisfacerea nevoilor:

– nevoia de a se simți în siguranță: crearea unor condiții propice de viață pe o perioadă lungă de timp, cat și efectuarea unor reguli cu care copilul se poate acomoda ușor;

– nevoia de dragoste și atașament: se ia in considerare acceptarea copilului de a dori să aibe alaturi de el constant una sau mai multe persoane ce-i voi oferii dragoste, încurajare, contact fizic, gingășie.

– nevoi fizice, care includ: alimentație adecvată, hidratare, apărare și sprijin in eventualele probleme ce vor apărea, căldură,

– respectarea intimității fiecărui copil, a modului de desfăsurare.

– incurajarea modului de a descoperii lucruri noi și oferirea unor strategii de adaptare la diferite situații noi.

– susținerea, îndrumarea și supravegherea pentru a se adapta și a studia comportamentele sociale pentru a se integra mai ușor in această societate.

– susținerea și încurajarea în a lua propriile inițiative sau decizii.

– efectuarea unor sarcini plecând de la efectuarea unor lucruri cât mai simple, și pe parcursul timpului când copilul se maturizează i se va oferi prilejul de a realiza sarcini mai complexe pe măsura acestuia

Pentru ca un copil sa se dezvolte în parametrii normali, trebuie să se țina cont de toate nevoile menținute mai sus, sau sa puncteze cel puțin trei dintre aceste nevoi. În cazul în care se omite o necesitate aceasta poate să conducă la efecte negative in ciuda faptului că celelalte au fost îndeplinite .

Principala nevoie a unui copil este familia deoarece îi acordă toate celelalte necesiți de care are nevoie un copil pe parcursul creșterii și dezvoltării lui.

2.3.1. Familie și afectivitate

"Dacă s-a spus că în afecțiune sălășluiesc marile succese ale omenirii, iar în lipsa afecțiunii marile ei eșecuri, afirmația s-a referit la faptul că sensibilitatea lumii începe în copilărie, prin familie și se impune apoi ca cel mai fidel geniu al fiecarui om" (Gheorghe Scripcaru,Tandeusz Pirozynski, Petru Boișteanu, Atașamentul și proiecția sa comportamentală, Editura PsihOmnia, Iași, 1998, p.12 ).

De-a lungul timpului s-a constatat că familia reprezintă cadrul cel mai adecvat unui copil pentru creșterea si dezvoltarea acestuia. Ea asigură copilului nu doar condiții materiale, ci și sprijin psiho-afectiv și social de care este necesar pentru asigurarea unei bune dezvoltări și formări, astfel pregătindu-l pentru a putea face față la viata dură ce-l asteaptă. Părinții sunt un tot unitar ce asigură securitate, dragoste, bunăvoința, amiciție.

Din fericire majoritatea părinților iși ating obiectivele de tutori fara prea multe obstacole, oferindu-le un cadru favorabil pentru dezvoltarea copiilor, prin adaptarea la modul lor de a trai și a manierei în care se desfăsoară ținand cont de nevoile copilului care sunt prioritare.

Exista din nefericire situații in care parinții nu pot sau nu doresc să se implice în această situație, deoarece nu vor să-și asume această responsabiliate. Bineinteles persoana principală care va avea de suferit este copilul deoarece este privat de legăturile puternice de atasament, de imaginea fundamentală care trebuie sa cuprindă: parinții (fiind cei mai importanti), bunicii, restul rudelor, vecinii.

Din cauza lipsei unei imagini fundamentale normale, evoluția copilului este amenințată în momentul când va deveni adult.

Din păcate copilul lipsit de dragostea maternă șansele de reușită în viața se injumtățesc. Aceștia sunt de regulă indiferenți, nu au dorința sa exploreze lumea. Vor evita legăturile permanente, însă se vor ridica multe asteptări din partea lor.

In concluzie, familia este singura în măsură care are puterea supremă de a face copilul fericit sau nefericit, depinzând de dorința sau refuzul de a face parte din viața copilului.

CAPITOLUL 3

Rolul familiei privind integrarea familiei in societate

Copilul cât timp se află intr-o instituție iși dorește cel puțin sa fie vizitat de părinții lui, daca nu poate fi luat acasă de catre aceștia. În cazul în care părinții n-au păstrat o legatură favorabilă cu copilul sau n-au mai luat legatura cu copilul o perioada lungă de timp și apoi au posibilitatea de a-i oferi un camin, este necesar sa fie luat in considerare un astpect esențial pentru prevenirea tulburărilor emoționale ale acestuia în privința readaptrii in familie sa.

Readaptarea este etapa care este situată între instituționalizare și reintegrare.

Readaptarea este factorul care ajută la inițierea unor legături între familie și copil. Părinților înainte de a face acest pas îi pun la curent persoanele competente cu privire la viața minorului relatându-le diferite momente pe care le-a facut în instituție: li se arată filmulețe, fotografii, li se povestește ce activități ii plac, ce aptitudini a deprins, etc. in cazul in care părintele nu cunoaște toate amănuntele.

Pentru a preveni șocul emoțional pe care l-ar putea avea copilul in privința reintegrării copilului în familie, alături de asistentul social vor efectua câteva vizite scurte la domiciliul unde va urma sa stea. Urmând să petreacă scurte vacanțe sau weekend-uri cu familia, iar daca dorința copilului va fi in continuare să meargă la tutorii lui se va face acest pas.

Aspectul reintegrării copilului in familia de origine necesită efectuarea unor activităti atât cu copilul, dar și cu familia lui. Acest demers va trebui sa includă evaluarea copilului în funcție de necesități, starea sănătătii, îndrumarea și susținerea de care necesită copilul, trebuie să se i-a în vedere și șituația familiei, dacă necesită ajutor, sprijinirea și consilierea acesteia pentru a efectua un plan care să-i ajute la dezvoltarea și educarea copilului lor, oferirea sprijinului familiei pentru obținerea drepturilor egale, va fi ajutată familia în acest demers pentru a-l externa pe copil și anume: adeverință pentru transfer școlar, acte medicale, etc

3.1. Abilități și responsabilități.

Fiecare familie este unică, diferentiându-se prin obiceiuri, tabieturi, religie, dar și reguli ce trebuiesc respectate. Din această cauză părintele are ca sarcină față de copilul său ce a fost instituționalizat de a-l ajuta să se integreze în cadrul familiei oferindu-i posibilitatea de a-si pune în valoare abilitățile pe care le-a deprins până în acel moment și-l va ajuta sa-si dezvolte altele pe parcurs.

Caracterul unui copil chiar dacă este statornic sau energic acesta are curiozități pe care doresțe să le afle de la persoanele ce-i sunt mereu alături, însă nu de puține ori se întâmplă ca întrebările ce sunt adresate acestora să-i blocheze. Același lucru se poate întâmplă și cu modul în care se comportă copilul, iar părintele nu știe cum să reacționeze.

Din cauza lipsurilor financiare, a solicitărilor ridicate din partea societății familiile cu copii se focalizează în primul rând în a asigura buna creștere a membrilor din punct de vedere a hranei, vestimentației, igienei, dar acest lucru cauzează la micsorarea timpului pe care-l pot petrece cu copii oferindu-le afecțiune și atenție.

In fiecare familie ce are ca atuuri comunicarea și respectul față de parteneri se observă modul în care părinții își împart rolurile din gospodărie, dar și în creșterea copilului. Își oferă sprijin reciproc atunci când unul din aceștia este depășit de situație, iar acest lucru este un exemplu pentru copil, deoarece pe parcursul vieții cel mic copie comportamentul parinților. Nu trebuie uitat faptul ca în orice familie pe parcursul dezvoltării copilului din punct de vedere fizic și psihic i se pot da anumite responsabilități pentru a-l ajuta la dezvoltarea unor abilități și răspunderi. Cum ar fi :

– de autocunoaștere (în ceea ce privește aspectul emoțional și fizic);

– practice (ordonarea articolelor vestimentare dintr-un dulap, pregatirea unei gustari);

– degestionare timpului (sa planifice efectuarea curățeniei într-un timp dat);

– de luarea deciziei;

– de autogospodărire.

Andre Berge consideră că „o familie model este un fel de cooperativă de sentimente care îndulcește pentru fiecare loviturile mai grele, repartizând efectele înspre toți membrii săi” (Education familiale, p.281).

Atunci când vorbim de atribuțiile unui părinte, de fapt vorbim de copetențele unei profesii ce se dobândesc în timp fără să trebuiacă să li se de-a în prima fază un examen. Însă părinților o să li se ofere teste la fiecare pas atât din partea copiilor, cât si a societății. Din acest motiv părinții întâmpină uneori obstacole ce cu greu le pot depășii, dar de fiecare dată mulți dintre ei incearcă din răsputeri să le ofere copiilor o multitudine de relații interpersonale și exemple coportamentale ce o sa le fie necesare pe tot parcursul vieții..

3.2. Interacțiunea părinte copil – copilul și funcția educativă

Este știut că cei care sunt crescuți în Centre de plasament sau în alte instituții fața de cei crescuți în familiile biologice prezintă la nivel emoțional, psihic sau social lipsuri chiar daca personalul ce se ocupă temeinic de aceștia este profesionist, oferindu-le tot suportul de care au nevoie. Acest lucru este determinat de modelul de familie pe care-l observă copilul la fiecare pas în societate fiind perechea formată din două persoane, din mamă și tată care ar trebuie sa-i călăuzească la fiecare pas. În lipsa unor astfel de prezențe constante sau partiale in viata lor se produc goluri ce pe parcurs poate să-i afecteze dezvoltarea psihică, țintind categoriile principale din latura comportamentală ce o caracterizează – partea cognitivă și social – afectivă.

Există cazuri în care copii au fost lăsați în grija autoritaților competente din cauza problemelor ce au survenit în aceea familie (lipsuri financiare, frica de responsabilitate, violența domestica) dar din fericire după o perioadă de timp unii copii s-au putut întoarce in sânul familiei datorită unuia sau a ambilor părinți. În aceste cazuri trebuie să se țină cont de nivelul de educație la care este copilul, de cercul de prieteni în care se învârt (ce influenta are asupra comportamentului lui), ce așteptări are copilul de la familie, de tabieturi, de obiceiurile ce le-a dobândit pana in acel moment, etc..

Dupa afirmatțiile Elisabetei Stănciulescu (2002, p.91), ce sunt bazate pe clasificarea efectuata de psihologul Diana Baumrind ce consideră ca educația parentală este primul pas în formarea caracterului unui copil. Fiecare familie are propriul stil de a educa propriul copil arătând mediul din care provine, cunoștințele pe care le deține, atitudinea ce o deține și modul în care dorește să se impună.

Familia pentru orice copil este importantă indiferent de vărsta pe care o are, fiind un factor major ce-l influențează și-l îndrumă spre un drum favorabil chiar dacă acesta n-a trait constant langă ea.

Se cunoaște din străbuni că familia sau persoanele ce iau decizii asupra unui copil au rol hotărâtor în educația acestuia. Educația ajută la formarea personalității și a caracterului unui copil deoarece ea oferă însușirile ereditării. Din aceasta cauză este foarte important ca tutorii să le arate prin prisma comportamentului lor că sunt un exemplu de urmat, de altfel cel mai armonios, deoarece cel mic va prelua felul în care parinții se comportă zi de zi în viața cotidiana, cât și comportamentul în care celelalte persoane cu care intră în contact îl va influența psihic, emoțional și fizic. În ciuda faptului că acesta este îndrumat constat spre o evoluție prielnică, din cauza factorilor externi (anturajul, rezultate slabe la învățătură), ce-l pot determina să manifeste un comportament neadecvat în aceste condiții se poate intervenii pentru a-l aduce pe drumul cel bun fără a fi afectată evoluția copilului.

Un factor major în acomodarea copilului ce revine în familia biologică este climatul familiar, deoarece acesta împreună cu dezvoltarea psihică oferă acestuia confortul de are nevoie pentru început.

Felul în care acționeaza este precum un filtru între modul în care parinții doresc să pună în plan autoritatea educațională către copii și personalitatea lor.

Chiar dacă ambianța familială este diferită de la o familie la alta, acesta trebuie să fie prielnică pentru dezvoltarea copilului într-o manieră placută, iar influența pe care o are ambianța familiei asupra caracterului copilului este incontestabilă.

Un alt factor cei dă copilului un exemplu educațional este valoarea morală pe care o va găsi și o va însuși treptat dacă nu a dobândit-o până în acel moment în familia în care trăiește. Aceasta constă prin respectarea unor criterii ce sunt necesare în viața de zi cu zi pentru a se simți mândru de valorile pe care familia le dobăndește și care-l poate ajută atât în cadrul școlii, grupului de prieteni. Aceste valori sunt alcătuite din atribuții comportamentale cele mai importante: sinceritatea, respectul, sentimental de cinste, decență în vorbire și în comportament, cinstea, politețea, coeziunea între membrii familiei, grija față de lucrurile încredințate. Ca să fie realizate sarcini, copilul este ajutat de modelul parental fiind cel mai bun exemplu. Parintele îl ghidează și-l face să înțeleagă care sunt parțile pozitive dar și cele negative pe care le poate întălni în comportamentele celor din jur pentru a conștientiza chiar și pentru propria persoana aprecierea comportamentului sau, dar și a persoanelor din jur.

Educația morală nu constă doar la a face un copil să respecte și să-și însușească ideile umanitare și cele juste, ci trebuie să pună în aplicare în societate atunci când consideră că sunt necesare ținând cont și de educația familiei pe care a dobandit-o, cat și valorile culturii însușite prin prisma școli ce a contribuit la construirea personalității lui morale.

Pentru ca, copilul să devină independent in luarea deciziilor și comportamentului, treptat familia trebuie sa-i ofere sprijin în luarea deciziilor, dar totodata sa-i ofere spațiul de care necesită pentru a deveni independent, în caz contrar acesta va deveni dependent de părinții lui chiar și in momentul când va atinge vârsta maturității.

3.3. Socializarea copilului în cadrul familiei

Este foarte important mediul familial în care va crește copilul atunci când va fi luat de către părinți din Centrul de plasament, deoarece persoanele ce-i vor fi alături il vor călăuzi pe drumul integrării atât in familia biologică, căt și in societate. Vocabularul folosit, tonalitatea în timpul discuției, gesturile ce sunt manifestate între adulții familiei au o influența majora favorabilă sau negativă asupra copilului indiferent de vârstă. Tensiuniile din familie ce sunt create din diverse probleme duc la eșecurile socializării dintre membrii, iar copilul va fi afectat în mod direct – psihic și emoțional ceea ce va da naștere unor consecințe negative ce se vor observa în comportamentul violent pe care-l adoptă atunci când va intra în contact cu societatea sau chiar în cadrul familiei.

De regulă comunicarea în familie este convergentă cu criterii și valori acceptate de societate, dar acest lucru nu înseamna că toate familiile sunt un exemplu pentru copii, ba din contră există și influențe negative ce nu sunt promovate de societate.

Socializarea în cadrul familiei se construiește treptat, printr-o multitudine de procese de studiu deoarece familia este precum un mic univers a membrilor iar legăturile de afecțiune ce iau naștere pe parcursul vieții sunt puternice.

Socializarea între membrii familei se focalizează prin prezența ,” mai multor competențe, după cum urmează:

• normativă – transmiterea principalelor norme și reguli sociale;

• cognitivă – dobândirea deprinderilor și cunoștințelor necesare acțiunii ca adult;

• creativă – cu ajutorul caruia se construiesc capacitățile de gândire fauritoare și de a da răspunsuri potrivite în situații noi;

• psihologică – dezvoltarea laturii afective necesare comunicarii cu părinții, cu viitorul partener, cu proprii copii și cu persoanele din jur”. ( N.Mitrofan, 2003, p.87),

Competențele sociale se afirma prin obiceiule dobandite pe parcursul vietii și acceptate de societate care permit unei persoane să comunice eficient cu persoanele din propiere. (Gresham și Elliott, 1984 apud D.Petrovai).

Competența emoțională este un nucleu complex fiind compus dintr-o multitudine de abilități diferite, ce au strânse legături. În care sunt incluse “manifestările emoționale care pot fi sau nu experiențiale, modul în care se poate controla afectiv persoana în momentul când își impune sau este înconjurată de ceilalți, însă acest lucru diferă corespunzator vărstei și principiilor sociale”.( Halberstadt, Denham și Dunsmore, 2001, cit. în Denham).

Pe măsură ce copilul se dezvoltă intelectual, acesta se exteriorizează tot mai mult prin exprimarea emoțiilor care devin din ce in ce mai complexe. Acest factor este strâns legat de gradul de maturitate a creierului, însă o altă influența o are și mediul. Fiecare stare a emoției se manifesta printr-o insusire proprie ( zâmbind, încruntare, plâns) ce este urmată de anumite etape neurochimice. (Anderson și Colombo, 2003, p. 201,apud.D.Petrovai).

Orice părinte care dorește binele copilului face demersuri pentru ca procesul de adaptare să fie cat mai rapid în societate. Pentru acest lucru resursele primordiale ce sunt urmărite să le dezvolte copilul sunt abilitățile sociale și emoționale. Abilitățile le dobandește pe parcurs atunci cănd intră în contact cu persoanele importante din viața lui ( prieteni, părinți, educatori) punând în valoare reacțiile pe care le adoptă: emoționale (ceea ce simțim), comportamentale (cum ne desfășurăm), cognitive (ceea ce gîndim).

Este important modul în care își dezvoltă și percepe un copil până la împlinirea vârstei de 6-7 ani aceste abilități deoarece aceste deprinderi vor avea o importanță majoră în adaptarea cotidiană și scolară pănă la vârsta de 10 ani.

Oamenii de știință au observat pe parcursul timpului ca factorul principal ce garantează gradul de maturitate și adaptare la acest nivel a copilului nu depinde doar de rezultatele scolare favorabile sau nivelul cognitiv ridicat, mai degrabă de abilitatea lor de a-și stabilii relații cu cei din jur” (Blair, 2002; Carlton și Winsler, 1999; Greenberg și Snell, 1997 apud.D.Petrovai, 2011). De aceea familia are responsabilitatea să-i ofere o perspectivă a lumii pentru care il ajută sa-l formeze. Acest lucru ii va fi de folos să se orienteze in funcție de ceea ce-l asteaptă in viața de zi cu zi pregatindu-se din timp pentru a învâța cum sa trăiască cu alte persoane, “ sa învețe să fie cooperant, să dobândească sa aibe relații în armonie,”. (U.Șchiopu, 1997, p.92).

Copilul cand se află într-o familie ce îi permite o bună comunicare se folosește de limbaj pentru a trasmite necesitățile, bucuriile, îngrijorările. Cu cat copilul poate socializa în familie din ce în ce mai mult, cu atât el poate fi sprijinit mai usor. Folosind comunicarea poate sa perceapă mai ușor lucrurile din jurul lui, analizând, clasificând, comparând, avand posibilitatea de a concluziona anumite probleme ce trebuiesc rezolvate. Astfel se integreaza mai ușor în familie, iar echilibrul psihico-emoțional este favorabil deoarece va putea evalua.

CAPITOLUL 4

Cadrul legislative

Viața copilului este primordială, iar acest lucru se leagă negreșit de modul în care se dezvoltă sau mai bine zis i se permite sa se dezvolte: în cadrul familiei, dacă i se permite să beneficieze de bunurile financiare sau morale ce la poate dobandii în societate.

Din fericire există legislație ce promovează drepturile pe care le au copii, iar autoritățile se axează cel mai mult pe Legea 272/2004 ce oferă protecție și promovează drepturile copilului. Această reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea și garantarea drepturilor copilului.

Problemele dificile pe care le întampină familia și copilul în prezent se datorează nu atât căderii economice din ultimii ani, cat mai de grabă deficitului din zona politicilor sociale de suport pentru familie și copil.

În Romania, a crescut tot mai mult numărul cazurilor de copii neglijați, luând o amploare și fenomenul “copii străzii”.

Pentru buna dezvoltare a acestuia din punct de vedere fizic, mental, spiritual, social, dar și moral copilul trebuie sa crească alături de familia sa, însă aceasta are obligația de a-i oferii condițiile necesare (igienico-sanitare, hrană, adapost, educație, vestimentație) de care are nevoie, dar și să-l ocrotească, să-i respecte punctul de vedere, viața intimă, cât și cea privată, să-l îndrume pe drumul favorabil lui, să-l ajute atunci cand întâmpină dificultăți. (Legea 272/2004 Art 35, alin,1,2, Art 37.).

Există și situații în familie ce pun în pericol bunăstarea creșterii copilului, iar atunci autoritătile competente (reprezentanții serviciului public de asistența socială, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) au obligația să efectueze demersurile pentru protecția copilului vizitându-l la domiciliu și să constate modul de îngrijire, starea de sănătate, cât și evoluția fizică, educația, cât și nivelul profesional, iar apoi să intervină dupa gradul de nevoie (să li se acorde ajutor părinților pentru depășirea problemelor sau să sesizeze DGASPC-ul pentru a se lua măsuri urgente prevăzute de lege).( Legea 272/2004,Art.41, alin 1,2).

Atunci cand securitatea copilului este amenințată din cauza climatului familial autoritățile competente recurg la măsurile de protecție sprecială, care se împart în mai multe categorii:

plasamentul;

plasamentul în regim de urgentă;

supravegherea specializată (Legea 272.2004, Art.55, alin 1)

Nu multe familii ce și-au încredințat copii în plasament sau li s-au luat forțat de către autorități copii, au oportunitatea sa-I reintegreze în familie. Acest lucru este posibil dacă îndeplinesc în primul rănd condițiile optime pentru creșterea copilului. În această privință autorițile întăresc dorința de a relua copilul legăturile cu membrii familiei, deoarece menținerea copilului în familia sa, este considerat lucrul cel mai benefic pentru copil. Asistenții sociali trebuie să aibe în vedere cu prioritate obiectivul acesta. Există însă situații, când acest obiectiv nu este posibil de realizat și atunci se acționează pentru securitatea copilului și obținerea unui cadru potrivit pentru creșterea și educarea lui.

Copii care sunt separați temporar de mediul lor familial, au dreptul să beneficize de măsuri speciale de asistența din partea autorităților publice.

În cazul copiilor ce au fost luați din cadrul familiei biologice, se dorește să se recurgă la o masură alternativă ce-i avantajează pentru a nu suferi un șoc psihic traumatizant ce poate sa aibe urmări în viitor. Atunci când se decide luarea unei decizii prielnice de încredințare a minorului se va urmari :

a) încredințarea sau plasamentul dacă copilul are rude până la gradul IV ce-i pot oferi un mediu propice pentru dezvoltarea fizică, psihică si emoțională;.

b) daca sunt doi sau mai mulți frați/ surori se dorește ca toți să fie trimiși în același plasament, altfel se va produce un dezechilibru psihic, cât și emotional;

c) ocrotirea într-un centru de zi, centru în regim de urgență, centre de sprijin, case de tip familial, apartamente sociale, etc.

Se pune accentul pe legatura dintre copil și familia acestuia, să nu se răcească sau să de destrame oferindu-le oportunitatea, cât și dreptul de a-i vizita constant. Acest lucru fiind luat în considerare cand copilul nu poate sa fie îngrijit la domiciliul familei. (Legea272/2004, Art. 64, alin.3).

Copilul instituționalizat are dreptul la activități propice vârstei (sportive, artistice, culturale), cât și vacante, în care se poate relaxa, la educație, îngrijire, protecție, adăpost, hrană, socializare. În această privință autoritățile publice sunt obligate să ofere ajutorul pentru a asigura condițiile de avea drepturi prielnice de egalitate comparative cu copii ce locuiesc în cadrul familiei și li se oferă odihnă și vacanțe. (Legea 272/2004,Art 53, alin. 1,2,3).

Sistemul de protecție a copilului privind familia ce dorește să nu renunțe la tutela copilului, însă nu îndeplinește condițiile pentru întreținerea acestuia se optează pentru plasamentul în cadrul serviciilor de tip rezidențial ce i se atribuie efecte negative marcate în dezvoltarea copilului.

Bineînteles nu doar Legea 272/2004 susține drepturile minorului și oferă posibilități pentru ca acesta să trăiască în cadrul familiei biologice, ci și:

Legea 1/2011 reprezentând educația națională;

Legea 292/2011 a asistenței sociale;

Legea 277/2010 reprezentand alocația de susținere a familiei;

Legea 416/2001 reprezentând venitul minim garantat;

Legea 208/1997 reprezentând cantinele de ajutor social;

Legea 61/1993, reprezentând alocația de stat pentru copii;

– OUG nr 26/1997, reprezentând alocația lunară de plasament.

CAPITOLUL 5

Asistența socială :

prestații de asistența socială (alocații familiale, ajutoare si indemnizații)

și

servicii sociale.

Obiectul primordial al asistenței sociale este de a ajuta persoanele ce se află într-un stadiu dificil pentru ca aceștia să poată trăi în condiții decente. Măsurile pe care le oferă asistentul social urmărește depășirea situației în care se află persoana aflată în situație defavorizată dezvoltând ulterior copetențe și capacitate proprii pentru a se putea afirma social.

Aceste măsuri se împart în doua categorii:

1. Prestații de asistența socială – sunt ajutoare financiare acordate pe o anume perioadă de timp: ajutoare sau prestații acordate în bani, alocații familiale, indemnizații.

a. Alocațiile familiale se acordă familiilor cu copii și au în vedere, în principal, nașterea, educația și întreținerea copiilor și se materializează prin:

– alocația familială complementară,

– alocația de sprijinire pentru familia cu un singlur părinte,

b. Ajutoarele sunt prestații acordate in bani și în produse alimentare/ vestimentare persoanelor ale căror venituri nu sunt suficiente pentru acoperirea nevoilor minime și se concretizează in:

– ajutorul social privind venitul minim garantat ,

– ajutorul pentru încălzirea locuinței prin acordarea anumitor facilițăți pentru plata energiei termice, dar și oferirea de ajutoare pentru încălzirea locuinței sau perntru achiziționarea propriei central termice sau a altui electrocasnic termic.

c. Indemnizațiile se oferă indivizilor pentru a le da siguranță unei vieți autonome.

Prestațiile finanțate de asistența socială se efectuează potrivit legilor special care stabilesc oferirea acestor prestații din: bugetele locale, și din bugetul de stat.

Serviciile sociale sunt garantate de către organele administrației publice locale, dar și de persoanele juridice publice sau private, ori de persoane fizice. Așadar furnizorii pot fi:

Furnizorii publici de servicii sociale sunt:

– serviciu public la nivelul județean și local,

– instituțiile publice ce au formate săli speciale de asistență socială.

b. Furnizorii privați de servicii sociale sunt:

– Fundațiile si asociațiile, cultele religioase sau orice formă de organizații ale colectivității civile.

– Persoane fizice ce sunt autorizate prin condițiile legii,

– Sucursalele asociațiilor, dar și a fundațiilor internaționale care sunt recunoscute conform legislației în vigoare.

Criteriul de care depind furnizorii de servicii sociale pentru a efectua organizații, dar și acordarea serviciilor sociale este acela de a fi acreditați conform legii.

Metodologia ce stă la baza acreditării furnizorilor de servicii sociale trebuie sa fie aprobată prin hotarare de Guvern, fiind propusă de Ministerul Muncii, Solidaritații Sociale și Familiei și se poate verifica de cate ori se dorește.

Procurarea serviciilor sociale are este construită pe urmatoarele principii: coeziunea socială, centrarea pe familie și comunitate, abordarea globală, rănduiala comunitară, parteneriatul, ramificarea îndeletnicirilor pe parcursul constatării de creștere a resurselor, lucrul în echipa și complementaritatea.

Serviciile sociale – protecția copilului

Obiectivele principale a serviciilor sociale din acest domeniu sunt: creșterea, îngrijirea și educația copilului în familia naturală.

Aceste servicii sunt acordate de furnizorii publici sau privati.

Serviciul alternativ de prevenire se recomandă copilului a carui parinți nu sunt decazuți din drepturile părintești.

Principalele categorii de servicii sociale :

– pentru familii aflate in situație de dificultate;

– de prevenire a separarii copilului de familie;

– pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de parinți;

Serviciile se pot acorda : centre de zi, centru în regim de urgență, centre rezidențiale, case de tip familial, apartamente sociale, dar și la domiciliul familiei biologice.

Categorii de servicii destinate copilului aflat in dificultate:

Servicii de zi : centre plasament, centre în regim de urgență, apartamente sociale.

Rolul principal al serviciului este: de a oferi asistență gratuită în timpul zilei copiilor, care provin din familii aflate în dificultate (familii cu situație materială precară și/sau familii dezorganizate, în care mamele/tații își cresc singur copiii), dând astfel posibilitatea părinților de a-și găsi un loc de muncă, și de a putea oferi condiții materiale adecvate creșterii copiilor.

Centrul de îngrijire de zi asigură promovarea dreptului fiecărui copil de a-și păstra relațiile familiale, oferind servicii adecvate familiei în situație de risc de abandonare a copilului, pentru ca ea să fie capabilă să-și îndeplinească responsabilitățile legate de îngrijire, sercuritatea și educația copilului.

Prin crearea unor astfel de centre se urmărește menținerea copilului în familie, evitându-se intrarea în sistemul de protecție din cauze preponderent socio-economice.
Centrul de zi asigură copiilor îngrijire, programe educative și distractive, consiliere – pe timpul zilei, urmând ca seara să se întoarcă acasă, în mediul său, evitându-se ruptura cu familia (Legea 272/2014).

  Beneficiarii serviciilor oferite de centru sunt:

– copii din familii aflate în una/mai multe din următoarele situații: familii cu probleme socio-economice (părinți șomeri, locuință improprie, nivel de trai scăzut), familii cu multi copii si cu venituri insuficiente, familii cu probleme de sanatate (temporar sau pe o perioda lunga de timp), familii monoparentale, familie în care unul din părinți este privat de libertate.

– copii reintegrați în familia naturală sau lărgită, după încetarea unei măsuri de protecție într-o unitate de tip rezidențială sau într-o familie substitutivă,

– copii ai căror părinți lucrează și nu există sprijinul familiei lărgite pentru îngrijirea, securitatea și educarea copilului.

Servicii de tip rezidential : centre de plasament, centre de primire a copilului in regim de urgenta precum si centrele maternale (Legea 272din 2004, art 123).

Rolul serviciilor de tip rezidential este de a garanta protecția, dezvoltarea și îngrijirea copilului aflat in dificultate (separat, temporar sau definitiv, de părinții sai), ca urmare a stabilirii in condițiile legii a masurii plasamentului (Legea 272 /2014),

Beneficiari :

• copiii separați, temporar sau definitiv, de părinții lor, ca urmare a stabilirii în conditiile legii a masurii plasamentului în aceste servicii;

• copiii pentru care a fost dispus, în condițiile legii, plasamentul în regim de urgență; 
• tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și beneficiază de protecție specială în conditiile legii;

• cuplurile părinte/reprezentant legal – copil, în situația constatării riscului de abandon al copilului din motive neimputabile părintelui/reprezentantului legal sau în situația includerii acestuia într-un program de restabilire a laturilor familiale;

• copiii neînsoțiți de părinți sau de un alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecție în condițiile reglementărilor legale privind statutul și regimul refugiaților. (Legea 272 /2014).

Atribuții:

– asigură cazarea, hrana, echipamentul și condițiile igienico-sanitare necesar protecției

speciale a copiilor, tinerilor.

-asigură, supravegherea stării de sănătate, asistență medicală, recuperare, îngrijire și supravegherea permanentă a beneficiarilor;

– asigură pază și securitate beneficiarilor;

– asigură beneficiarilor protecție și asistența în cunoașterea și exercitarea drepturilor lor;

– asigură accesul beneficiarilor la educație, informare, cultură;

– asigură educația informală si nonformală a beneficiarilor, în vederea asimilării cunoștințelor și a deprinderilor necesare integrării sociale;

– asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relațiilor cu comunitatea;

– asigură climatul favorabil dezvoltării personalitații copiilor;

– asigură participarea beneficiarilor la activități de grup și la programe individualizate, adaptate nevoilor și caracteristicilor lor;

– asigură intervenție de specialitate:

– contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecție;
– urmăresc modalitățile concrete de punere în aplicare a măsurilor de protecție specială, integrarea și evoluția beneficiarilor în cadrul serviciului și formulează propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecție sau îmbunătățirea calității îngrijirii acordate; asigură posibilități de petrecere a timpului liber.

In afara de sustinerea din partea legi protectiei copilului pentru cresterea in conditii prielnice, in sprijinul familiei pentru prevenirea despartirii parintelui de minor vin in ajutor si urmatoarele legi:

– (Legea 292/2011) reprezentând educația națională;

Legea 292/2011 a asistenței sociale;

Legea 277/2010 reprezentand alocația de susținere a familiei;

Legea 416/2001 reprezentând venitul minim garantat;

Legea 208/1997 reprezentând cantinele de ajutor social;

Legea 61/1993, reprezentând alocația de stat pentru copii;

– OUG nr 26/1997, reprezentând alocația lunară de plasament

3. Servcii de tip familial :

Serviciile de tip familial au rolul de a asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, creșterea și îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv de părinții săi. Serviciile de tip familial pot avea caracter specializat, în funcție de nevoile și de caracteristicile copiilor protejați. Serviciile de tip familial sunt organizate ca și compartimente distincte în structura Direcției Generale de Asistenta Socială și Protecția Copilului.

Principiile care stau la baza activității serviciilor de tip familial:

a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;

b) egalitatea șanselor și nediscriminarea;

c) asistarea copiilor în realizarea și exercitarea drepturilor lor;

d) respectarea demnității copilului;

e) respectarea istoriei personale, a personalității, familiei biologice și tradițiilor copilului;

f) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținându-se cont de vârsta și de gradul sau de maturitate;

g) menținerea relațiilor personale ale copilului și a contactelor directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legături de atașament;

h) menținerea fraților împreună;

i) asigurarea protecției copilului pe o perioada determinata, pana la integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturala, extinsă sau substitutivă;

j) asigurarea unui statut egal în cadrul familiei pentru copilul aflat în plasament;

k) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;

l) asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate a copilului;

m) asigurarea protecției împotriva abuzului și exploatării copilului;

n) asigurarea unei intervenții profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;

o) asigurarea confidențialității și a eticii profesionale.( Legea 272 /2014).

Beneficiarii serviciilor de tip familial:

a) copii pentru care urmează a fi instituită tutela, în condițiile legii;

b) copii fața de care a fost stabilită, în condițiile legii, încredințarea în vederea adopției;

c) copii separați, temporar sau definitiv, de părinții lor, ca urmare a stabilirii, în condițiile legii, a măsurii plasamentului;

d) copiii pentru care a fost dispus, în condițiile legii, plasamentul în regim de urgenta; e) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și care beneficiază, în condițiile legii, de protecție specială.

Serviciul private de asistență socială este reprezentat de Director executiv și Consiliul Director și are urmatoarele atribuții în domeniul protecției copilului: respectarea dreptului copilului, protejarea copilului împotriva oricarei forme de violență, va efectua demersurile necesare pentru ca copii sa crescă în condiții favorabile, aplicare planului de servicii.

Reprezentanții serviciilor de asistență socială informează parinții atunci când sunt solicitați în privința drepturilor, dar și a obligațiilor ce le au în privița copiilor acestora și le ofera sprijin moral pentru a conștientiza riscurile la care se expun și cele pe care și le asumă, dar totodată își urmăresc dezvoltarea și progresul copilului în mediul familiei biologic. (Alexandru, L.M., Reforma sistemului de protective a copilului si familiei in Romania ALL, 1994)

CAPITOLUL 6

Cercetarea practică

6.1. Titlul cercetării : ȚStudierea rolului familiei în evoluția dezvoltării socio-psiho-emoțională a copilului din centru de plasament ce va fi reintegrat în familia biologică”.

6.2. Justificarea temei :

Fiecare persoană poate devenii părinte, însă din pacăte nu toate persoanele sunt menite pentru acestă misiune importantă ceea ce implica o mare responsabilitate din punct de vedere al: securității, afecțiunii, îngrijirii, oferirea de educație, dar trebuie subliniat ca și aspectele dezvoltării cognitive, intelectuale, aflective sunt esențiale în creșterea și dezvoltarea copilului.

În majoritatea cazurilor, părinții pe parcursul dezvoltării copilului îi oferă mediul prielnic de a evolua. Astfel copilul va interpreta ca însuși familia în care a crescut poate fi dată ca model.. Din păcate privind în partea opusă a acestui ideal, există familii ce își abandonează copilul/copii în centre din cauza a mai mulți factori: de mediu, educaționali și mai ales financiari. În profita acestui fapt cred cu tărie că dragostea neconditionată pe care ți-o poate oferi un copil nu poate fi comparată cu nimic. Din această cauză doresc în această cercetare să evidențiez două aspecte :

1. Faptul ca mulți părinți ce își iubesc copii nu sunt conștienți cu adevarat de impactul major pe care-l are instituționalizarea asupra lor. Chiar daca minorul este vizitat mai rar sau constant de catre familie, acest lucru nu acoperă in totalitate golul pe care îl produc părinții în momentul instituționalizării. Acest factor poate da amploare la consecințe negative în privința autorității pe care o au părinții asupra minorului și totodată pot sa ia naștere manifestările violente și de limbaj.

2 .Copilul dacă se simte în siguranță alături de familia lui, dezvoltarea acestuia va fi favorabilă deoarecere părinții își focalizează atenția, dragostea, securitatea doar asupra lui. În caz contrar comportamentul copilului crescut în centre oscilează deoarece îi lipsește modelul de familie ( mama și tata) ce-i oferă stabilitate.

Este benefic pentru copil să crescă în mediul biologic, însă este important ca părintele/paărinții să aibe resursele necesare pentru a contribui la creșterea și dezvoltarea acestuia într-un mod prielnic.

Cercetarea practica s-a efectuat pe documentele sociale (rapoarte psihosociale) a cinci copii ce au fost instituționalizați din diferite cauze, fără a avea posibilitatea să fie adoptați, deoarece părinții acestora nu au dorit sa renunțe la statutul de tutore, însă ulterior copii au fost reintegrați în familia biologică.

În urma studierii fiecărui document în parte au fost culese date, ce s-au focalizat prin comparație între evoluția copilului în regim rezidențial și gradul de dezvoltare din momentul reintegrării în familie și anume: mediul din care provine familia copilului, stabilitatea tutorului/tutorilor de a locui minorul în condiții propice, situația economico-financiară a părinților și gradul de interes pentru reintegrarea minorului în familie, relația dintre părinte-copil sa fie favorabilă, acordul copilului pentru a efectua pasul de a locui cu tutorii lui dacă aceștia îndeplinesc condițiile optime, gradul de adaptare în societate, dezvoltarea fizică, psihică, căt și intelectuală în raport cu vârsta cronologică. Din perspectiva școlarizării nu există diferențe, din contră se observă parcurgerea unui traseu educațional precum copii ce trăiesc în familii biologice.

6.3. Obiective :

Rolul părintelui în integrarea copilului instituționalizat în familia naturală și în societate,

Evoluția dezvoltării socio-psiho-emoțională a minorului asistat în centrul de plasament și care nu poate fi adoptat.

6.4. Ipoteze :

1. Cu cat reintegrarea copilului în familie se va realiza mai rapid, cu atat trauma produsă de instituționalizare asupra copilului va fi diminuată.

2. Daca părinții ar fi mai constienți de impactul instituționalizării asupra copilului, atunci numărul copiilor instituționalizați s-ar reduce considerabil .

3. Cu cat părinții sunt mai responsabili de creșterea și educarea copilului, cu atat șansele de separare a acestuia de familie sunt mai scăzute.

4. Cu cat părintele este mai motivat să reintegreze copilul în famile, cu atat acest proces va fi mai benefic pentru copil.

6.5. Delimitări conceptuale:

Reintegrarea reprezintă “reunificarea familiei după o perioadă de separare a copilului de familia sa, perioadă în care s-a luat o măsura de protecție față de copilul aflat în dificultate (plasament la un Serviciu Public Specializat sau plasamentul la asistentul maternal” (Holt Romania, 2002, pag.35).

Instituționalizarea este “un proces prin care actorii individuali transmit ceea ce este definit de către societate drept real iar acest proces are ca urmare faptul că înțelegerea, semnificația anumitor acțiuni să fie considerată „ca de la sine înțeles” (Zucker 1977, 728).

Responsabilitatea este definită ca fiind acea atitudine conștientă prin care se manifestă ca simț de răspundere față de obligațiile sociale (civice, etice, juridice, profesionale, familiale etc.).(Legea 272/2014).

6.6. Documentarea :

Roth Maria, Asistența socială ca activitate de mediere în societate. Cluj-Napoca, 1995.

Chelsea S., Metodologia cercetării sociologice metode cantitative si calitative, Bucuresti, 2001.

Howe, D., 2001, Introducere în teoria asistenței sociale, UNICEF, Bucuresti.

Payne, Malcom, Teoria modernă a asistenței sociale; trad: Theodora E.D.Ene.-Iasi: Polirom,2011.

6.7. Subiecții:

Un numar de 5 familii cu unu respectiv doi copii ce au fost institutionalizați din diferite cauze, iar dupa un interval de timp au fost reintroduși în familia biologică.

6.8. Metoda de cercetare:

În cercetarea asupra “Studierea rolului familiei în evoluția dezvoltării socio-psiho-emoțională a copilului din centru de plasament ce va fi reintegrat în familia biologică.” s-a folosit ca metodă de cercetare analiza documentelor sociale (rapoarte psihosociale). În cadrul acestei metode s-a utilizat tehnica analizei de conținut calitativ fiind analizat istoricul fiecarui copil, cat și date ce relevă evoluția acestuia din momentul cand a fost luat în evidență de către serviciile de asistență socială. Au fost analizate cinci rapoarte psihosociale ce relevă evoluția copilului pe parcursul timpului, adaptarea acestuia în societate, nivelul de scolarizare, gradul de implicare a familie în creșterea și evoluția acestuia (chiar daca acesta locuiește în cadrul regimului rezidențial), implicarea în activități de grup cu persoane de vârsta copilului, nivelul de integrare în cadrul școlii.

Examinarea s-a realizat din momentul în care copii au fost luați în evidență de către serviciile sociale pentru a li se oferii condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea acestora luând în considerare mediul familial neprielnic în care traiau, pana în momentul reintegrării în familia biologică. În momentul efectuării acestui pas, factorii ce ii erau daunători în acel mediu au fost înlăturați, dar în schimb nu lipseau condițiile necesare pentru evoluția optimă din punct de vedere cognitiv, afectiv, social, psihologic, medical, cat si evolutia scolarizării era favorabilă atat din declarațiile verbale ale educatorilor, cât și din rezultatele școlare pe care le prezenta.

Teoriile aplicate:

Teoria rezolvării de probleme:

Aceasta teorie poate fi definită ca o “activitate cognitivă al carei scop este acela de a schimba o problemă de la starea inițială la starea propusă” (Mayer, 1994, p.600).

Abilitatea de a rezolva probleme este esențială pentru ființele umane și de aceea începe din stadiile timpurii ale dezvoltării și continuă sa se dezvolte pe întreg procesul vieții.

În acest caz scopul asistenței sociale este pe de o parte acela de a ajuta persoanele sa-și îndeplinească nevoile psihologice și sociale în interacțiune cu societatea iar pe de altă parte de a crea o societate care sa vină în întâmplinarea acestor nevoi.

Privind ca si teorie directivă și cu aplicație practică extinsă la munca cu indivizii, cuplurile, familiile, rezolvarea de probleme dezvoltă un cadru conceptual care ghidează asistentul social și clientul etapă cu etapă, pas cu pas, pentru a trasmuta persoanele de la probleme la soluții.

Pentru asistenții sociali ca și pentru alți profesioniști angajați în planificarea socială și politici sociale, rezolvarea de probleme oferă un proces logic de evaluare a problemei sociale, revizuire a soluțiilor de dezvoltare a unui plan de rezolvare/ameliorare.

Ideea de baza este aceea conform careia clientul și asistentul social sunt capabili sa comunice reciproc despre probleme, scopuri, resurse, planificare si implementare.

Teoria intervenției în criză:

Aceasta se diferențiază de alte intervenții ghidate dupa alte teorii prin aplicare pe o perioadă de scurtă durată, dar și datorită costurilor scăzute din partea autorităților publice.

Intervenția în criză reprezintă îngrijirea psihologică de urgență unui subiect aflat în criză cu scopul readucerii lui la nivelul de competență și functionare adaptativă din pre-criza și de a preveni sau reduce impactul negativ al evenimentului/evenimentelor declanșatoare la care a fost supus (Everly Jr. și Mitchell, 1999)

Chiar daca necesită aplicarea unei intervenții rapide în situația de criză, apoi se poate implementa acordarea pe termen lung a altor servicii de asistență socială.

Caplan (1964), consideră că printr-o intervenție minimală în timpul perioadei de criză se pot obține efecte maxime. În acest context a dezvoltat trei faze ale crizei. Acestea sunt urmatoarele:

-stadiul de impact: cand evenimentele neașteptate crează confuzie si dezorientare.

-stadiul de retragere: apare atunci cand individul încearcă să foloseasă mecanisme convenționale de depășire a crizei pentru a-și regăsi echilibrul, iar aceste mecanisme eșuează.

-ajustare și adaptare este un stadiu de "inovare si regresie” (Thompson,1991) sau o fază integrativă a crizei (Zoung,1983).

Criza poate sa fie experimentată fie la nivel individual, fie la nivel de grup (familial) sau comunitar.

Modul în care se manifestă poate sa fie la nivel fizic, psihologic, cognitive și relațional.

De cele mai multe ori criza este precedată de evenimente stresante de viață (naștere prematură, boală, divorț) care induc sentimentul de pierderi, amenințare cu pierdere, suferință și schimbare.

Teoria centrata pe sarcina :

Este un model de interventie de scurta durata si care utilizeaza tehnici de interventie psihosociala ce ajuta clientii sa dezvolte scopuri si actiuni pentru rezolvarea propriilor probleme.

Teoria centrata pe sarcina se foloseste atat in interventiile realizate la nivel individual cat si la nivel familial sau de grup

Caracteristicile acestei teorii sunt

– orientare practică în care se efectuează metode și tehnici de intervenție empirică, concept și ipoteze realiste,

– orientare interactivă este direcționată abordarea cognitivă, rezolvarea de probleme, teoria intervenției în criză.,

– concentrarea pe recunoașterea problemelor clientului în cazul în este prezentat un motiv de îngrijorare,

– abordarea sistematică și contextuală a problemelor ce apar în sisteme multiple,

– planificare – se stabilește în mod concis structura și perioada intervențiilor.

– relație de colaborare: relațiile cu clienții sunt de colaborare,

– structurare a programului de intervenție sau sesiunile de consiliere ce sunt structurate pe activități specifice. (Reid, W. J., 1992, Task Strategies, New York: Columbia University Press.)

6.9. Concluziile cercetării:

În urma obținerii datelor calitative am constatat prin prelucrarea lor că reintegrarea copilului în familia biologică influențează de cele mai multe ori pozitiv dezvoltarea și educația copilului, deoarece mediul familial răspunde mai atent la nevoile biologice și oferă copilului stabilitate si confort, atăt în cadrul familiei, căt și în mediul social. Acest lucru este vizibil din constatarea rapoartelor psihosociale în care se observă de cele mai multe ori comportamentul copilului rebel atunci cand este instituționalizat, el manifestă reacții neadecvate cu persoanele din jurul prin prizma faptului că parintele/parinții nu își permit financiar să-i ofere resursele necesare unei dezvoltări prielnice în cadrul familiei. În momentul în care parintele își schimbă decizia de a-și reintegra copilul în familie, comportamentul acestuia se va modifica favorabil, ceea ce dă nota influența pozitivă pe care o are familia asupra copilului atunci când îi ofera stabilitatea uni câmin propice lui.

Un alt impediment în reintegrarea copilului în familia biologică îl constituie lipsa de informare pentru găsirea soluțiilor financiare ce pot fi oferite de serviicilie, prestatiile sau indemnizațiile sociale. Aceste variante de ajutorare sunt menite pentru înlăturarea piedicilor ce au determinat la optarea acestei variante, de integrarea copilului în instituții, în care, din nefericire, principala persoană care are de suferit este inevitabil copilul. Luând în considerare interpretarea documentelor sociale, persoanele întâmpină dificultăți în rezolvarea acestor probleme din cauza sfialei, nepăsării, sau a fricii pe care le adoptă în momentul în care parinții nu dețin controlul situației sau de teamă ca minorul sa nu pațească un eveniment neplăcut, chiar dacă acesta este într-un loc protejat. Cu toate acestea sunt situații în care sunt înlăurate obstacolele financiare și treptat familia clădește un suport stabil pentru a-i oferi un camin cât mai calduros pe parcursul vieții..

Este important pentru un copil sa crească în cadrul familiei care să-i ofere resursele de care are nevoie pentru o mai bună dezvoltare din punct de vedere psihic, cognitiv, comportamental, deoarece familia este primul cadru prietenos în care copilul va deprinde primele semene de caldura sufleteasca, educatie, sprijin neconditionat.

Concluzii

Indiferent de caracteristicile familiei, copilului trebuie să i se asigure cel puțin strictul necesar (adapost, igienă, hrană, educație, școlarizare) pentru a avea un comportament adecvat în societate, dar și în familie.

Este foarte important mediul familiei în care trăiește, cât și resursele ce le deține aceasta deoarece cel mic este influențat de gesturile, vocabularul, obiceiurile, situația financiară pe care le observă în preajma acestuia adoptându-le ulterior în avantajul sau dezavantajul lui din simplu motiv că minorul nu are capacitatea în primii ani de viață să distingă binele de rău. În această privință rolul parintelui este foarte important, ca atunci când copilul necesită ajutor din partea tutorilor lui în îndrumare ce îi va fi necesară la dezvoltarea prielnica din punct de vedere psiho-socio-afectiv.

Privind în cealaltă extremă unde familia din motive personale renunță sa fie alături de copilul lor pe parcursul dezvoltării acestuia și nu ma refer doar la a fi un simplu spectator în viața micuțului, ci și la participarea intensă la creșterea și dezvoltarea acestuia. Din nefericire sunt numeroase cazuri de familii în care se optează pentru aceasta opțiune care nu de multe ori este ceș prielnică pentru micuț. Percepția de acceptare a detașării parțiale a copilului de familie nu este tocmai placută, acesta se simte abandonat pentru că nu are siguranța că se va mai întoarce în familia biologică chiar dacă speranța nu va dispărea. Acest pas poate sa producă o traumă la nivel psihic ce poate avea o influență majoră negativă sau pozitivă atat în privința comportamentului, căt și a limbajului ce o sa le manifeste.

Din nefericire nu toți copii ce au fost instituționalizați se reintorc în familiile biologice, dar din fericire există și cazuri în care minorii au șansa sa fie reintegrați în familiile naturale cu ajutorul oferit de personalul din cadrul instituțiilor (ajutor social, prestatii sociale sau indemnizatii). Din momentul revenirii copilului în cadrul familiei, parinții au o sarcină foarte importantă de a-i ajuta sa se adapteze la cutumele, reguli, mediul familial, cat și în societate chiar daca pe parcursul timpului în care a locuit în instituții și a deprins obiceiuri ce ii sunt favorabile sau nu.

Modul în care abordează tutorele această situație este foarte importantă, acesta trebuie sa fie întelegator si să-i trasmită micuțului siguranța și afecțiunea de care necesită.

Adaptarea copilului în cadrul familie cât și în societate depinde de persoanele ce-l înconjoară (familia, rude, prieteni, colegi, cadre didactice, vecini), care îi oferă încredere, stabilitate pentru a construi, dar si a menține un echilibru socio-psiho-emotional.

Bibliografie

Alexandru, L.M., Reforma sistemului de protecție a copilului și familiei în Romania, Editura Universitații din București, 2008.

Roth Maria, Asistența socială ca activitate de mediere în societate. Cluj-Napoca, 1995.

Andre Berge, Educatii familiale, p.281

Anderson și Colombo, 2003, p. 201,apud.D.Petrovai

Blair, 2002; Carlton și Winsler, 1999; Greenberg și Snell, 1997 apud.D.Petrovai, 2011

Chelsea S. Metodologia cercetarii sociologice metode cantitative si calitative,-Bucuresti, 2001.

Corina Bistriceanu, Sociologia familiei, Ed. Fundației Romania de Mâine, 2006, p.145.

Howe, D., 2001, Introducere în teoria asistenței sociale, UNICEF, Bucuresti.Henry H. Stahl, apud Mihailescu, I., 2003, pag.162.

Halberstadt, Denham și Dunsmore, 2001, cit. în Denham

Legea 1/2011 reprezentând educația națională;

Legea 292/2011 a asistenței sociale;

Legea 277/2010 reprezentând alocația de susținere a familiei;

Legea 416/2001 reprezentând venitul minim garantat;

Legea 208/1997 reprezentând cantinele de ajutor social;

Legea 61/1993, reprezentând alocația de stat pentru copii;

Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

Legea 292/2011 privind legea asistenței sociale

Mihailescu, Ioan (coord), 2000, Un deceniu de tranziție. Situația copilului și familiei în Romania, UNICEF.

Marshall Gordon , Dicționar de sociologie, Oxford, Editura Universul Enciclopedic, București, 2003.

Mircea Alexiu Teodor, art. cit., în"Revista de Cercetări Sociale" pp. 139-140

Nistor, Gheorghita Familia și scoală: factori importați în prevenirea excluziunii sociale a copilului, în Revista Protecția socială a copilului, revista de pedagogie și asistență socială, nr. 4(33)/2008, editată de Federația Internațională a Comunitătțlor Educative- FICE Romania, Editura Universitară.

OUG nr 26/1997, reprezentând protecția copilului aflat în dificultate, publicată în Monitorul Oficial nr. 120 din 12 iunie 1997

Payne Malcom, Teoria modernă a asistenței sociale; trad: Theodora E.D.Ene.-Iasi: Polirom,2011.

Scripcaru Gheorghe, Tandeusz Pirozynski, Petru Boișteanu, Atașamentul și proiecția sa comportamentală, Editura PsihOmnia, Iași, 1998, p.12.

Sion Grațiela, Psihologia vârstelor, Editura Fundației Romănia de Mâine, București, 2007, p. 170.

Voinea Maria, Sociologia familiei,  s. n., Bucuresti,1993, p. 35.

Index de autori

Gresham și Elliott, 1984 apud D.Petrovai.

Good W., 1970, p.35.

Holt Romania,2002,pag.35.

Zamfir E., 1995,p 100

Stănciulescu Elisabete, 2002, p.91.

Mitrofan N., 2003, p.87,

Mitrofan N., 1991, p. 72.

Șchiopu U., 1997, p.92

Anexe

RAPORT PSIHO-SOCIAL NR. 1

Privind reevaluarea situației copilului T. M. R.

aflat în Centru social “Sf. Macrina” , conform Sentinței Civile nr. 1246/09.04.2015 emisă de

Tribunalul Bucuresti Secția a V-a Civilă

DATE DE IDENTIFICARE COPIL:

Nume și prenume: T. M.-R.

Părinți: N. și T. D.

Data si locul nașterii: 04.02.1998, București, sectorul 3

CNP: X

Act de identitate: C.I. seria X, nr.X, eliberat la data de 03.04.2012 de SPCLEP Sector 3.

MAMA

Nume și prenume: T. D

Părinți: I. ș E.

Data si locul nașterii: 14.10.1980, București, sector 6

CNP: [anonimizat]

Act de identitate: C.I. seria X, nr. X

Domiciliul în drept: Str. Săveni, nr. 21, sector 1, București.

PERSONALITATEA, STAREA FIZICĂ ȘI MENTALĂ A COPILULUI

Conform raportului de evaluare psihologică nr. 477/03.04.2015, efectuat de către psihologul Vasile Matus, au fost evidențiate următoarele aspecte: sociabil, relaționează facil cu egalii de vârstă, însă este rejectat adesea de grupul din care face parte, este etichetat frecvent de către copii, fapt ce îi creează sentimente de inferioritate și inadecvare. Sensibil, emoțional, ușor timid, dorește să primească atenție și afecțiune. Evoluția constanta pozitiva, este responsabil privind realizarea sarcinilor cu caracter educativ, însă întâmpină dificultăți în efectuarea temelor, necesită ajutorul asistentilor sociali.

Asistentii sociali nu întâmpină dificultăți în creșterea și educarea copilului, adoptă un stil educațional adecvat și stimulează abilitățile manuale prin implicarea în diverse activități practice.

Psihologul copilului recomandă: abordarea copilului cu multă înțelegere, calm și disponibilitate pentru discutii deschise despre probleme, trăirile și sentimentele acestuia; încurajarea în a comunica deschis despre acestea; stimularea memoriei logice prin exemple concrete; implicarea copilului în diverse activităti practice pe care le desfășoară membrii centrului pentru stimularea abilitatilor manuale.

ANTECEDENTE MEDICALE ȘI EDUCAȚIONALE ALE COPILULUI

Copilul a fost mutat in Centru de Plasament „Sf. Maria” conform varstei.

Conform Certificatului de expertiză și orientare școlară/profesională nr. 218/29.05.2008 copilul este orientat Scoala cu clasele I-VIII nr. 19 "TUDOR ARGHEZI"

Copilul este înscris pe listele medicului de familie Dr. Platon Monica. Conform adeverinței medicale eliberată în data de 03.02.2010 copilul este clinic sănătos.

Conform caracterizarii intocmite de dirigintele clasei, copilul s-a acomodat cu regulile școlare de grup, are o atitudine prietenoaă, dezvoltând relații interpersonale. Nu prezinta tulburări de comportament, este acceptat de colectivul clasei. Copilul face față cerintelor curriculumui de clasa a VI a la matematica si limba romana.

Copilul este înscris pe listele medicului de familie Dr. Platon Monica. Conform adeverinței medicale eliberată în data de 16.10.2012 copilul este clinic sanatos.

Conform adeverinței medicale eliberată în data de 21.03.2013, de dr. Platon Monica, copilul Trandafir Robert Marian este clinic sanatos.

In prezent, in data de 06.03.2015, atat starea de sanatate este buna, cat si situatia scolara este favorabila.

CONDIȚIILE ÎN CARE COPILUL A FOST CRESCUT ȘI MEDIUL ÎN CARE A TRĂIT

Din actele de la dosar reiese faptul că minorul T. R. M., născut la data de 04.02.1998 a fost lasat din cauza situatiei materiale de catre mama ajutorul D.G.A.S.P.C Sector 1 cerand ajutorul.Avand dorinta sa aibe voie sa-l viziteze.

Prin Hotărârea nr. 1592/10.12.2011, CPC sector 1 a stabilit transferul copilului de la CP „Sf. Maria” la CP „Sf. Macrina”, iar prin Hotărârea nr. 767/19.05.2000..

Mama copilului, numitaTrandafir Daniela a fost invitată să se prezinte la sediul D.G.A.S.P.C. Sector 1 prin adresele nr. 10130/26.04.2012, nr. 30663/05.09.2012 și nr. 30662/16.10.2012, aceasta prezentandu-se si sustinand verbal dorinta de a-l reintegra pe copil in familie atunci cand va detine conditiile necesare pentru cresterea si educarea acestuia.

În data de 29.11.2012 numita Trandafir Daniela a contactat telefonic reprezentanții D.G.A.S.P.C.Sector 1 și a declarat că dorește reintegrarea în familie a copilului și că se va prezenta la sediul acestora. În data de 03.12.2012 numita Trandafir Daniela s-a prezentat la sediul D.G.A.S.P.C. sector 3, unde a solicitat învoirea copilului în perioada 21.12.2012-04.01.2013.

Din adresa nr. 59079/21.12.2012 a D.G.A.S.P.C. Sector 3 reiese că mama copilului, care locuiește împreună cu familia concubinului, deține condițiile necesare creșterii și îngrijirii copilului pe perioada învoirii.

Prin adresa nr. 16430/03.05.2013, numita Trandafir Daniela a fost invitată la sediul DGASPC Sector 1 pentru a-si exprima opinia privitoare la situatia copilului său aflat în plasament, însă aceasta nu a dat curs invitației motivand ca starea de sanatate nu-i permite deplasarea.

Prin adresa nr. 16421/05.05.2013, s-a solicitat D.G.A.S.P.C. Sector 3 efectuarea unei anchete sociale la domiciliul mamei copilului Trandafir Marian din Bucuresti, str. Vasile Lucaci nr. 93.Insa din pacate nu indeplineste conditiile necesare pentru a-l creste pe T.M, aceasta locuind fara forme legale si neavand un serviciu stabil.

Prin adresa nr. 23858/14.09.2013 s-a solicitat Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date informații privind domiciliul actual al bunicilor materni ai copilului. Conform adresei de răspuns nr. 36255/26.09.2013 a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date bunicul matern, numitul Trandafir Marin figurează cu domiciliul în București, str. Grohotișului nr. 23, sector 1, iar bunica maternă, numita Trandafir Elisabeta figurează cu acelaș domiciliul.

Conform declarației cu nr. 39153/16.10.2013, mama copilului, Trandafir Daniela solicită menținerea măsurii de protecție pentru fiul său, deoarece nu dispune de condiții locative și financiare. Aceasta se obligă să mențină legătura cu fiul său prin vizite.

Conform raportului de consiliere cu nr. 51/26.10.2013, întocmit de managerul de caz, Ionela Băluță reies următoarele: dna T. D. are domiciliul în drept în str. Săveni, nr. 21, sector 1, aceasta are o relație de concubinaj cu dl A.F. Dna T.( mama copilului) locuiește împreună cu mama sa, dna T. E.; aceștia locuiesc cu chirie într-o casă la curte, formată din 2 camere, fără apă și gaze, dar cu electricitate și cablu TV. Aceștia plătesc o chirie de 400 lei. Dna T. D. a declarat că lucreaza de 5 luni ca Agent Comercial la SC.Repede si Bun.SRL, iar salariul este de 1000 de lei/luna. Aceasta si-a manifestat verbal dorinta a-si integra in familie, insa atunci cand va indeplini conditiile necesare.

In data de 07.03.2014, managerul de caz, Ionela Băluță a efectuat o vizită la Centrul Social “Sf.Macrina” și a discutat cu asistentul social despre evoluția copilului. Copilul are o evoluție școlară corespunzătoare, profesoara de limba romană a comunicat profesorului de sprijin al copilului că acesta nu mai are nevoie de suport la această materiei deoarece se descurca singur fără probleme. Marian a făcut pregătire suplimentară doar la matematică. Acesta era responsabil în ce privește efectuarea temelor, are formate deprinderile personale de viață independentă, relaționează adecvat cu egalii de vârstă și cu adulții. Asistentul social a discutat cu copilul despre posibilitatea reîntâlnirii cu mama sa, iar acesta si-a manifestat dorinta de a se muta cu mama lui, insa si o reintalnire ar dori sa aibe loc.

Copilul a terminat anul școlar cu rezulatate bune, dar dna dirigintă, Dincă Maria a menționat că copilul va avea nevoi de sprijin suplimentar în următorul an școlar. În perioada vacanței, copilul a efectuat o parte din temele date la școală, încercând să se sustragă cât mai mult de la această sarcină.

Prin adresa cu nr. 27516/03.08.2014, s-a solicitat D.G.A.S.P.C sector 3 sprijinul în efectuarea unei anchete sociale la domiciliul bunicului matern al copilului, T.., din Str. Săveni, nr. 21, sector 1, București precum și declarația acestuia și a rudelor până la gradul IV privind situația copilului T. M.

Conform adresei de răspuns, înregistrată cu nr. 44786/23.09.2014, bunicul matern al copilului, T.I. locuiește singur într-o casă, proprietate personală, compusă din 2 camere, o bucatarie, un grup sanitar și un hol. Acesta beneficiază de o pensie in cuantum de 1500 lei/luna, nu deține alte bunuri. Conform declarației cu nr. 44877/23.09.2014, dl T. I. a spus că dispune de condiții locative și financiare pentru creșterea nepotului T.M. si doreste ca si fata dansului sa locuiasca cu acestia.

Conform Raportului de deplasare nr.716/07.10.2014, responsabilul de caz, Simona Filip a efecuat o deplasare la domiciliul mamei copilului, dna Trandafir Daniela. Aceasta nu se afla la domiciliu, dar din discuția purtată cu un vecin, dl Blaj Dan a reieșit că aceasta era plecată în provincie, urmând să se întoarcă peste o săptămână.

În data de 30.11.2014, managerul de caz a contactat-o telefonic pe mama copilului, însă a discutat cu bunica copilului, dna T.E. Aceasta a menționat că atât ea cît și fiica sa doresc să reia legătura cu copilul și nu sunt de acord cu deschiderea procedurii de adopție internă pentru copil. Aceasta a mai declarat că mama copilului se afla internată la Spitalul Pantelimon și că după externare se va prezenta la sediul D.G.A.S.P.C. Sector 1 pentru a discuta cu managerul de caz privind situația fiului său.

In data de 20.03.2015, dna T.D. si-a exprimat dorinta de a-l reintegra pe copil in familie. Aceasta va locui cu domnul T.I, bunicul matern al copilului si cu baiatul.

In data de 28.03.2015, responsabilul de caz a efectuat o deplasare la domiciliul domnului T.I si a constatat ca doamna T.D se mutase si intretinea apartamentul. Conditiile favorabile pentru ca baiatul sa se poata muta in acel apartament.

In data de 03.04.2015 copilul a fost intrebat de catre responsabilul de caz daca doreste sa se mute cu mama acestuia si cu bunicul matern. Acesta s-a aratat foarte încantat de aceasta decizie si asteapta cu nerabdare acest pas.

Conform Raportului de mutare a copilului cu 345/06.04.2015, responsabilul de caz impreuna cu doamna T.D. au efectuat ultimele demersuri pentru mutarea acestuia.

Dupa primele demersuri efetuate de responsabilul de caz la domiciliul Str. Săveni, nr. 21, sector 1, București s-au constatat urmatoarele: copilul este ingrijit, ajuta la treburile casnice, are lucrurile ordonate, este fericit.

La contactul cu diriginta baiatului, aceasta ne-a spus ca se vede o imbunatatire in comportamentul acestuia, este mai jovial, receptiv, comunicativ, are note intre 7-10.

V. RELAȚIA CU FAMILIA NATURALĂ

De la instituirea măsurii de plasament copilul T.M. R. a fost vizitat ocazional de către mamă, numita T. D. De asemenea, mama a învoit copilul în perioda 21.12.2012-08.01.2013.

Prin adresele nr. 37494/10.12.2013, nr. 16583/02.07.2014 mama copilului, numita T.D.a fost invitată să se prezinte la sediul D.G.A.S.P.C. Sector 1, iar aceasta isi exprima dorinta de a-l integra pe copilul acesteia in familie.

Prin adresa cu nr. 12748/28.03.20145, mama copilului, T. D. a fost invitată la sediul D.G.A.S.P.C. Sector 1 pentru clarificarea situației copilului său, T. M. Aceasta si-a exprimat dorinta de al integra in familie, iar copilul in momentul cand i s-au adresat intrebari referitoare la mutarea cu mama si cu bunicul matern acesta si-a manifestat incantarea.

Pana la efectuarea demersurilor de integrare in familie, mama acestuia la vizitat constant pe T.M.R, iar acesta era foarte incantat de prezenta mamei.

VI. CONCLUZII SI PROPUNERI

Având în vedere situația prezentată, propunem menținerea copilului T. M. R in cadrul familiei. Născut la data de 04.02.1998, la domiciliul din Str. Săveni, nr. 21, sector 1, București unde locuiesc atat mama acestuia. T.D, cat si bunicul matern T.I.

Data:

09.04.2015

RAPORT PSIHO-SOCIA Nr. 2

privind situatia copilului U.M.A.

TRIMEATRUL III 2015

DATE DE IDENTIFICARE COPIL :

Nume și prenume : U. M.A.

Mama : U. G.

Tata : Natural

Data nașterii : 20.06.2000

Locul nașterii : București, sector 1

CNP: X

Act de naștere: Certificat de naștere seria X nr.X

DATE DESPRE PARINTI :

MAMA:

Nume și prenume: U. G.

Părinții : Natural și U. I. (în prezent P.)

Data și locul nașterii: 04.02.1980, sector 6, Bucuresti

CNP : [anonimizat]

Act de identitate : C.I. X, RD nr. X.

Domiciliul : legal: Localitatea Bolintin Vale, Judetul Giurgiu

TATAL: NATURAL, B.S.

PERSONALITATEA, STAREA FIZICA SI MENTALA A COPILULUI

Din evaluarea psihologică efectuată în data de 478/08.05.2013 de către psihologul Vasile Matus, reies următoarele aspecte :

Anxietatea cu lipsa încrederii în forțele proprii, impulsivitate și agresivitate ca urmare a frustrării dorinței de independență și libertate în acțiune. Abilă, atentă la detalii, cu aptitudini în manipularea celor pe care îi cunoaște, poate să-și adapteze comportamentele în funcție de necesități și are o bună rezistență la frustrare, variază între încrederea în sine și dorința de a scăpa de prsiunile care i se impun, adoptă atitudini pasive și indiferență. In mediul centrului social se simte securizată afectiv și valorizată în mod corespunzator, realizează cu plăcere activități gospodărești. În mediul școlar minora adoptă un comportament agresiv și îl deplasează asupra anturajului, transformându-se în persoana amenințătoare, amgoasa acestuia fiind convertită în sentimentul de siguranță.

Este atașată de de colegii din centru, cat si de personalul centrului , cu care petrece mult timp împreună.

Nu au intervenit modificări semnificative ale caracteristicilor funcțiilor și proceselor psihice, în ultimul trimestru.

Recomandarea psihologului: Vrea să-și extindă sfera de activitate și insistă pe realismul dorințelor și ideilor. Este copleșită de teama de a fi împiedicată de a face ceea ce își dorește. Are nevoie atât de condiții mai liniștite, cât și de o încurajare mai calmă pentru a-și restabili încrederea în forțele proprii.

Abordarea copilului cu multă înțelegere, calm și disponibilitate pentru discuții deschise despre trăirile, problemele și sentimentele acesteia; de susținut și încurajat copilul în activitățile pe care le intreprinde; de stimulat abilitățile manuale prin implicarea în diverse activități practice împreună cu membrii familiei; de format deprinderi de viață independentă.

ANTECEDENTE SOCIO-MEDICALE SI EDUCATIONALE.

Copilul a fost în evidența medicului de familie, dr. Iordache Rosciupchin Isabelle Luminița. În vederea monitorizării stării de

7,53.

Conform adeverinței medicale eliberată la data de 31.05.2012 de CMI dr. Sasu Mariana, copilul era clinic sănătos, nu era în evidență cu boli cronice.

În data de 01.10.2012, copilul a efectuat analize medicale uzuale la SC Pirasan Srl Bucuresti..

CONDITIILE IN CARE COPILUL A FOST CRESCUT SI IN CARE A TRAIT

Sănătate a copilului, s-au efectuat investigații de laborator la recomandarea medicului de familie, după cum reiese din Buletinul de analize din data de 24.01.2007.

Copilul este înscris la medicul de familie Dr. Sasu Mariana Marilena și este sănătoasă din punct de vedere clinic, conform adeverintei din data de 16.09.2011.

Conform caracterizării efectuate de diriginta clasei, dna B. C. la data de 26.02.2012, copilul U. M.A. a dezvoltat relatii de prietenie cu colegii de clasa, cu preocupari si interese asemanatoare, ceea ce-i influenteaza modalitatea si durata de petrecere a timpului liber. In primul semestru a avut media generala 7,46, iar in al doilea se remerca un ușor regres. Dna B. i-a mentionat asistentul social, S.C. ca mama se intereseaza permanent de situatia elevei la scoala.

Copilul a fost înscris la Scoala cu clasele I-VIII nr. 85 "VASILE BUNESCU" sector 2 , conform adeverinței cu nr. 420/23.05.2012. Copilul U. M. a terminat anul școlar cu media

Prin Dispoziția nr. 512/16.08.2009, emisă de către D.P.D.C. Sector 3, copilul a fost preluat in regim de urgenta la Fundatia „Ciresarii", iar prin Hotărârea nr. 1165/20.07.2010 emisă de către C.P.C. Sector 3, s-a stabilit domiciliul și plasamentul copilului la C.P. “SF.Macrina ”.

Prin adresa nr. 29506/02.10.2009, numita U. G. a fost invitată la sediul DGASPC Sector 3 pentru clarificarea situației familiale a minorei U. M.A. Aceasta a dat curs invitației in data de 04.10.2009 mentionand ca situatia financiara este in continuare instabila nepermitandu-i posibilitatea de o creste pe U.M.A.

Prin adresa nr. 349/07.01.2010 s-a solicitat D.G.A.S.P.C. Giurgiu efectuarea unei anchete sociale la domiciliul fără forme legale al numitei U. G. Din Localitatea Bolintin Vale, judetul Giurgiu . Din adresa de răspuns nr. 4948/02.02.2010 reies următoarele:

Numita U. G. locuiește la adresa de mai sus împreună cu concubinul său V. Ș. S. Aceștia locuiesc de aproximativ un an și jumătate în fostul uscător al primariei, prin bunăvoința comitetului primariei nu plătesc chirie.

Spațiul de locuit este format dintr-o camera racordata la sursa de căldură, rețeaua de apă curentă și canalizare. Interiorul este modest mobilat dar curat întreținut.

Venitul lunar al familiei este constituit din salariul numitei U. G. în valoare de 800 lei și salariul numitului V. Ș. S. în cuantum de 800 lei. Aceștia lucrează ca îngrijitori la primarie.

Referitor la situația fiicei sale U. M.A., numita U. G. a declarat verbal și scris că dorește menținerea măsurii de plasament pentru fiica sa, deoarece dânsa nu deține o locuință proprie și nu indeplineste conditiile propice pentru buna dezvoltare a acesteia, insa doreste sa revina in Bucuresti pentru a locui cu chirie si a-si creste fata, pe numita U.M.A.

Prin adresa nr. 37961/16.12.2010, s-a solicitat D.G.A.S.P.C.Ilfov efectuarea unei anchete sociale la domiciliul bunicii materne P. I. situat în str. Daliilor nr. 61, jud. Ilfov. Din adresa de răspuns nr. 14577/06.04.2011 reies urmăoarele:

La adresa menționată locuiește bunica maternă P. I., într-o casă de paiantă formată din 2 camere, fără bunuri, condiții de igienă precare, proprietatea personală a străbunicii materne U. M..

Din discuțiile purtate cu bunica maternă a minorei U. M. A., aceasta a declarat că nu are posibilitatea de a o integra în familie, deoarece starea de sănătate și situația materială nu îi permit creșterea și educarea nepoatei.

Prin adresa nr. 12827/27.05.2012, s-a solicitat D.G.A.S.P.C. sector 5 efectuarea unei anchete sociale la domiciliul ce locuieste in chirie al numitei U. G. din Str. Samuil Vulcan, nr. 17, sector 3, Bucuresri. Din adresa de răspuns inregistrata cu nr. 22322/12.07.2012 reies următoarele: numita U.G. locuieste la acea adresa de aproximativ doua saptamani. Aceasta lucreaza ca ingrijitoare la asociatia de locatari a blocului.

In vederea clarificarii situatiei socio-familiale a copilului, mama in data de 19.07.2013 a efectuat o declaratie cu 43567/19.07.2013 scrisa catre catre DGASPC sector 3 prin care aceasta doreste ca din data de 01.09.2013 are posibilitati materiale pentru a-si intretine copilul. Acesta detine documente doveditoare ce atesta ca este chiriasa unui apartament din sectorul 3 si venitul lunar este de 1200 de lei.

In data de 19.02.2013 a avut loc intalnirea membrilor echipei multidisciplinare, in vederea evaluarii situatiei copilului si inceperea efectuarii demersului pentru ca acesta sa locuiasca cu mama. In urma discutiilor membrii echipei au considerat ca este in favoarea minorului ca acesta sa locuiasca cu mama avand in vedere atasamentul pe care acesta si-l manifesta catre U.M.A.

In data de 25.02.2013 prin declaratia nr. 48921/25.02.2013, copilul U.M.A. reiese ca este de acord sa locuiasca cu mama acestuia.

In data de 18.04.2013, i s-a analizat comportamentul copilului si prezinta formate deprinderile de viata independenta, conform varstei. Ii place sa petreaca timpul liber cu prietenii in parc, sau citind.

Astfel, Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a Civila a dispus, prin Sentinta Civila nr. 40 /04.06.2013 a stabilit mutarea copilului la mama copilului, si efectuarea vizitelor trimestriale la domiciliul mamei pentru a se confirma ca evolutia socio-psiho- emotionala a minorului este favorabila.

Conform rapoartelor de monitorizare intocmite de responsabilul de caz, copilul U. M. A. are o evolutie favorabila la asistentul maternal profesionist, acesta oferidu-i conditii optime de crestere si dezvoltare fizica si psihica. Copilul are prieteni atat la scoala cat si printre vecini, cu care se joaca dupa terminarea temelor. Mari ajuta si la treburile casnice si face mici cumparaturi. Situatia scolara este buna, copilul avamd note de la6 la 10.

Conform rapoartelor de monitorizare intocmite de responsabilul de caz, copilul U. M.A. are o evolutie favorabila la domiciliul mamaei, in ultimul semestru Maria a avut un progres in plan scolar, comportamentul fiind adecvat atat la scoala cat si acasa, cat si limbajul adecvat fata de diriginta, de colegi si de U.G.

Conform Notei telefonice cu nr. 249/28.05.2014, managerul de caz I. B. a contactat-o pe dna U.G., pentru a se interesa de evoluția copilului U. M.A., aflat in ingrijirea acesteia.

Din discuția cu aceasta au reieșit următoarele: Copilul are o situație școlară satisfăcătoare, un comportament corespunzător atât acasă, cât și la școală, nu a întâmpinat probleme de sănătate în ultímele luni. Copilul ajută la treburile casnice, își păstreaza camera curată.

Conform raportelor de monitorizare, copilul U. M. A. are o evoluție corespunzătoare în familia naturala. Doamna U.G. a menționat că nu întâmpină probleme în creșterea copilului, aceasta o ajută la activitățile casnice atunci când o solicită, în timpul liber aceasta se joacă în curte sau cu prietenele sale, în apropierea casei.

Conform caracterizării psiho-pedagogice nr. 8/08.01.2015, întocmită de profesor diriginte, dna D.D., copilul U. M. a făcut progrese in ultimul trimestru, citește cursiv și expresiv, are deprinderi de calcul mintal, rezolvând exercițiile simple cu ușurință. Este atentă la ore, nu deranjează și nu creează probleme. Are spirit critic și autocritic, nesfiindu-se să-și critice colegii când e cazul. Este veselă, sociabilă și autoritară.

Doamna U.G. a declarat că nu întâmpină probleme în creșterea și îngrinjirea adolescentei.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Având în vedere evolutia favorabila a copilului U. M.A., născut la data de 20.06.2000, la domiciliul doamnei U.G, la adresa Str. Samuil Vulcan, nr 17, Bucuresti, sector 3. Se propune ca minora sa ramana cu doamna U.G.

Data:

29.05.2015

Raport trimestrial privind situatia copilului nr. 3.

R. F. A.

Trimestru IV/2015

DATE DESPRE COPIL 

Nume si prenume : R. F. A.

Data si locul nasterii: 24.01.2000, in Bucuresti, sector 3

CNP :[anonimizat]

Parinti : R. (in prezent M.) C. si R. M.

Domiciliul : Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

Forma de scolarizare : clasa a VII-a la Scoala cu clasele I-VIII, nr.19 "Tudor Arghezi”.sector 3.

DATE DESPRE PARINTI

Tatal

Nume si Prenume: R. M.

Data si locul nasterii: 01.06.1975

Parinti:I. si M.

Domiciliu: Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

Mama

Nume si Prenume: M. C.(fosta R.)

Data si locul nasterii: 14.07.1977, in Bucuresti, sector 2

Parinti:V. si S.

C.N.P.: X

Act de identitate: B.I. seria X nr. X

Domiciliul: Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

PERSONALITATEA, STAREA FIZICA SI MENTALA A COPILULUI :

Din raportul de evaluare psihologica, anexat la dosar, realizat de psiholog Camelia Vasilica, la data de 21.03.2015, reiese faptul ca R.F.A. are nevoie de consiliere in vederea echilibrarii emotionale si comportamentale in relatia cu familia ; consiliere in vederea dezvoltarii superioare a empatiei ; consiliere in vederea unei mai bune intelegeri a utilitatii si necesitatii normelor de conduita morala si sociala ; stimularea dezvoltarii intelectuale a copilului, prin oferirea de sprijin la efectuarea temelor dar si in sprijinirea achizitiei de cunostinte noi ; continuitate in activitatea extrascolara aleasa (fotbal la Clubul Sportiv Arsenal) ; consiliere in vederea dezvoltarii deprinderilor de viata, angajandu-se in activitatile inteprinse in cadrul apartamentului, pana ajung la un nivel satisfacator pentru a deveni autonom la implinirea varstei de 18 ani.

ANTECEDENTE SOCIO-MEDICALE SI EDUCATIONALE:

Din raportul de evaluare medicala, din data de 18.11.2014, realizat de dr. Ionescu Luminita, anexat la dosar, reise faptul ca acest copil este clinic sanatos si este inscris la medicul de familie Dr. Radu Elena. Are o dezvoltare armonica si a fost diagnosticat cu astigmatism.

Copilul este inscris in clasa a VII–a, la Scoala cu clasele I-VIII, nr.19 "Tudor Arghezi”.sector 3,Bucuresti.

CONDITIILE IN CARE A FOST CRESCUT COPILUL SI IN CARE A TRAIT

Copilul R. F. A., nascut la data de 24.01.2000, provine din relatia de concubinaj a mamei, numita R. C. (actuala M.) cu numiul N. R., in timp ce era casatorita cu R. M. La momentul nasterii copilului d-nul N. R. se afla in arest.

Din actele prezente la dosar rezulta faptul ca prin Hotararea nr. 559/05.08.2003 a CPC, sector 3 s-a dispus includerea copilului R.F.A. in programul Centrului de Zi “Licurici” deoarece numita M. C. divortase si nu dispunea de conditii materiale si locative necesare cresterii si ingrijirii copilului.

Prin Hotararea nr. 1202/2004, CPC sector 3 a dispus plasamentul copilului la Centrul de Primire Minori ”Pinocchio”, deoarece mama acestuia nu respecta programul centrului de zi si nu dispunea de conditii locative si financiare pentru a se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia.

In urma reevaluarii situatiei copilului, in conformitate cu Legea 272/2004, precum si in urma constatarii ca circumstantele care au determinat dispunerea masurii de plasament au ramas neschimbate, Tribunalul Bucuresti a dispus prin Sentinta Civila nr.1162/20.10.2005 masura de protectie speciala – plasamentul pentru copilul R.F.A., masura urmand sa fie asigurata de Centrul de Primire Minori ”Pinocchio”.

Dna M.C. a solicitat in repetate randuri reintegrarea copilului R.F.A. in familie (cererea nr. 91681/16.11.2010, nr. 61248/27.09.2011, nr. 71274/12.11.2011; nr. 33522/08.06.2012, nr. 7948/30.01.2013 ) insa, de fiecare data nu a completat dosarul pentru a-i fi solutionata cererea de reintegrare.

Copilul a fost invoit din centru in familie, in special in timpul weekendurilor si al vacantelor scolare. In repetate randuri, personalul centrului a observat ca, la intoarcerea din familie, copilul era ingrijit si voios.

In vederea reevaluarii situatiei copilului s-au facut demersuri permanente la Directia de Evidenta a Persoanelor Sector 3, pentru identificarea domiciliului parintilor copilului, numitii M.C. si R.M. (conform raspunsurilor primite tatal copilului-dnul R. M. figureaza cu domiciliul in strada Buchetului, nr. 5-7, bl.4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti iar mama- dna M. C. in strada Aleea Florin Ciungan, nr. 3, bl. 67, sc.1, ap.46, sector 3, Bucuresti.

In data de 19.11.2013 managerul de caz si responsabilul de caz s-au deplasat la domiciliul legal al domnului R. M., in strada Buchetului nr. 5-7, bl.4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti si au aflat de la presedintele blocului si de la administratora imobilului, ca dnul R. M. nu mai locuieste de circa 10 ani la acea adresa. Conform declaratie presedintelui blocului 4, dnul A. N. (nr. 78873/22.11.2013), reiese faptul ca nu detine informatii despre locuinta actuala a numitului R. M..

Dna M.C. are depus dosar pentru o locuinta sociala, la Spatiu Locativ din cadrul Primariei Sector 3, Bucuresti, avand dosarul nr. 16873/12.10.1999, care era inclus in lista de prioritati a anului 2013 pentru locuinte, la pozitia 196.

Dupa implinirea varstei de 10 ani, in cadrul intalnirilor echipei multidisciplinare, s-a stabilit inceperea demersurilor de transfer al copilului intr-unul dintre apartamentele familiale, intrucat centrul Pinocchio nu mai corespundea varstei copilului.

In data de 13.11.2013 (adresa nr. 70082) a fost solicitata realizarea de catre DGASPC Sector 2 a unei anchete sociale, la domiciliul in fapt al mamei copilului, situat in Strada Duzilor nr. 8, Sector 2, Bucuresti.

Prin adresa nr. 70751/13.11.2013 a fost solicitata Directiei de Evidenta a Persoanelor Sector 3, identificarea domiciliului actual al tatalui copilului-R.M. Tatal copilului-dnul R. M. figureaza in Registrul National de Evidenta a Persoanelor (adresa DEP nr. 86568/03.12.2012) cu domiciliul legal la adresa cunoscuta de noi (unde nu mai locuieste de circa 10 ani), respectiv Aleea Buchetului nr.5-7, bl. C4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti.

In cadrul intalnirii echipei pluridisciplinare din data de 19.11.2013 a fost stabilit ca este in interesul superior al copilului transferul la un apartament din cadrul Centrului de ingrijire in Centru de plasament “SF. Macrina”, intrucat Centrul Pinocchio un mai corespunde varstei copilului. Mama baiatului, dna M. C. a fost invitata telefonic sa participe la intalnirea echipei, acesta acceptand invitatia si a fost foarte atasata de R.F.A, dar si copilul de M.C. interesandu-se de conditiile in care va locui, orele de vizita, regulile interioare, etc.

La sfarsitul vizitei Florin s-a aratat incantat de transferul de la CP “Pinocchio” la Centru rezidential “Sf. Macrina” si dornic sa fie mutat cat mai curand.

Privitor la rudele paterne ale copilului, doamna M. C. declara ca nu detine informatii unde s-ar afla acestea in prezent, iar despre dnul R. M.a afirmat ca acesta este plecat din tara, posibil in Germania.

Prin declaratia nr. 87311/04.12.2013 copilul R. F. A. si-a exprimat acordul pentru a fi transferat la Centru de plasament “Sf. Macrina” .

In data de 24.01.2014 cand copilul a fost audiat in instanta, in vederea transferului de la Centrul de plasament “ Pinocchio” la Centru de plasament “Sf. Macrina”, acesta a declarat ca nu doreste mutarea in centru, ci vrea sa mearga acasa, in familie.

Prin cererea nr. 7948/30.01.2014 doamna Maslina Camelia a solicitat reintegrarea copilului in familie.

In vederea evaluarii situatiei locative si sociale a familiei copilului si a completarii dosarului de reintegrare, prin adresa nr. 10702/08.02.2014 a fost solicitata realizarea unei anchete sociale la domiciliul doamnei M. Camelia., situat in Strada Duzilor nr. 8, Sector 3, Bucuresti.

Prin adresa nr. 10717/08.02.2014 i-au fost solicitate mamei copilului actele necesare pentru completarea dosarului de reintegrare.

Conform raspunsului primit de la DGASPC Sector 2 cu privire la ancheta sociala realizata la domiciliul mamei copilului a reiesit faptul ca numita M. C. locuieste in proprietatea domnului B. C., fratele domnului M. V. Imobilul este compus din 3 camere, baie si bucatarie. Camerele sunt intr-o stare buna, asigura conditii favorabile, fiind ingrijite. Recomandarile reprezentantilor DGASPC Sector 2 au fost acceptarea reintegrarii copilul in familie la adresa din Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti. Cu mentiunea ca domnul M.V. a efectuat o declarare cu nr 23434/ 08.02.2014 in care isi va lua angajamentul de a le oferi celor trei persoane stabilitate in acest imobil.

Conform raspunsului primit (adresa nr.78892/12.11.2014) rezulta faptul ca reintegrarea familiala se poate realiza, mama copilului dispunand de conditii locative, materiale si financiare pentru a creste copilul in familie, aceasta avand salariu de 1200 de lei ca vanzatoare si M.V. salariul de 1000 lei, lucrand ca agent de paza.

CONCLUZII SI PROPUNERI:

Avand in vedere cele mentionate anterior, situatia locativa si financiare a familiei permite reintegrarea in familie a copilului R. F alaturi de mama acestuia M.C si tatal acestuia R.F la adresa Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti/

Data:

06.05.2015

Raport trimestrial privind situatia copilului nr 4.

R. F. A.

Trimestru IV/2015

DATE DESPRE COPIL 

Nume si prenume : R. F. A.

Data si locul nasterii: 24.01.2000, in Bucuresti, sector 3

CNP :[anonimizat]

Parinti : R. (in prezent M.) C. si R. M.

Domiciliul : Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

Forma de scolarizare : clasa a VII-a la Scoala cu clasele I-VIII, nr.19 "Tudor Arghezi”.sector 3.

DATE DESPRE PARINTI

Tatal Nume si Prenume: R. M.

Data si locul nasterii: 01.06.1975

Parinti:I. si M.

Domiciliu: Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

Mama

Nume si Prenume: M. C.(fosta R.)

Data si locul nasterii: 14.07.1977, in Bucuresti, sector 2

Parinti:V. si S.

C.N.P.: X

Act de identitate: B.I. seria X nr. X

Domiciliul: Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

PERSONALITATEA, STAREA FIZICA SI MENTALA A COPILULUI :

Din raportul de evaluare psihologica, anexat la dosar, realizat de psiholog Camelia Vasilica, la data de 21.03.2015, reiese faptul ca R.F.A. are nevoie de consiliere in vederea echilibrarii emotionale si comportamentale in relatia cu familia ; consiliere in vederea dezvoltarii superioare a empatiei ; consiliere in vederea unei mai bune intelegeri a utilitatii si necesitatii normelor de conduita morala si sociala ; stimularea dezvoltarii intelectuale a copilului, prin oferirea de sprijin la efectuarea temelor dar si in sprijinirea achizitiei de cunostinte noi ; continuitate in activitatea extrascolara aleasa (fotbal la Clubul Sportiv Arsenal) ; consiliere in vederea dezvoltarii deprinderilor de viata, angajandu-se in activitatile inteprinse in cadrul apartamentului, pana ajung la un nivel satisfacator pentru a deveni autonom la implinirea varstei de 18 ani.

ANTECEDENTE SOCIO-MEDICALE SI EDUCATIONALE

Din raportul de evaluare medicala, din data de 18.11.2014, realizat de dr. Ionescu Luminita, anexat la dosar, reise faptul ca acest copil este clinic sanatos si este inscris la medicul de familie Dr. Radu Elena. Are o dezvoltare armonica si a fost diagnosticat cu astigmatism.

Copilul este inscris in clasa a VII–a, la Scoala cu clasele I-VIII, nr.19 "Tudor Arghezi”.sector 3,Bucuresti.

CONDITIILE IN CARE A FOST CRESCUT COPILUL SI IN CARE A TRAIT

Copilul R.F.A., nascut la data de 24.01.200, provine din relatia de concubinaj a mamei, numita R.C. (actuala M.) cu numitul N.R., in timp ce era casatorita cu R.M. La un momentul nasterii copilului d-nul N.R. se afla in arest.

Din actele presente la dosar resulta faptul ca prin Hotarea nr. 559/05.08.2003 a CPC, sector 3 s-a dispus includerea copilului R.F.A. in programul Centrului Zi “Licurici” deoarece numita M.C. divortase si un dispunea de conditii materiale si locative necesare cresterii si ingrijirii copilului.

Prin Hotararea nr. 1202/2004, CPC sector 3 a dispus plasamentul copilului la Centrul de Primire Minori “Pinochio”, deoarece mama acestuia nu respecta programul centrului de zi si nu dispunea de conditii locative si financiare pentru a se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia.

In urma reevaluarii situatiei copilului, in conformitate cu Legea 272/2004, precum si in urma constatarii ca circumstantele care determinat dispunerea masurii de plasament au ramas neschimbate, Tribunalul Bucuresti a dispus prin Sedinta Civila nr.1162/20.10.2005 masura de protectie speciala – plasamentul pentru copilul R.F.A., masura urmand sa fie asigurata de Centrul de primire Minori “Pinochio”.

Dna M.C. a solicitat in repetate randuri reintegrarea copilului R.F.A. in familie (cererea nr. 91681/16.11.2010, nr.61248/27.09.2011, nr.71274/12.11.2011; nr.33522/08.06.2012, nr. 7948/30.01.2013 ) insa, de fiecare data nu a completat dosarul pentru a-i fi solutionata cererea de reintegrare.

Copilul a fost invoit din centru in familie, in special in timpul weekendurilor si al vacantelor scolare. In repetate randuri, personalul centrului a observat ca, la intoarcerea din familie, copilul era ingrijit si voios.

In vederea reevaluarii situatiei copilului s-au facut demersuri permanente la Directia de Evidenta a Persoanelor Sector 3, pentru identificarea domiciliului parintilor copilului, numitii M.C. si R.M. (conform raspunsurilor primite tatal copilului-dnul R. M. figureaza cu domiciliul in strada Buchetului, nr. 5-7, bl.4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti iar mama- dna M. C. in strada Aleea Florin Ciungan, nr. 3, bl. 67, sc.1, ap.46, sector 3, Bucuresti.

In data de 19.11.2013 managerul de caz si responsabilul de caz s-au deplasat la domiciliul legal al domnului R. M., in strada Buchetului nr. 5-7, bl.4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti si au aflat de la presedintele blocului si de la administratora imobilului, ca dnul R. M. nu mai locuieste de circa 10 ani la acea adresa. Conform declaratie presedintelui blocului 4, dnul A. N. (nr. 78873/22.11.2013), reiese faptul ca nu detine informatii despre locuinta actuala a numitului R. M..

Dna M.C. are depus dosar pentru o locuinta sociala, la Spatiu Locativ din cadrul Primariei Sector 3, Bucuresti, avand dosarul nr. 16873/12.10.1999, care era inclus in lista de prioritati a anului 2013 pentru locuinte, la pozitia 196.

Dupa implinirea varstei de 10 ani, in cadrul intalnirilor echipei multidisciplinare, s-a stabilit inceperea demersurilor de transfer al copilului intr-unul dintre apartamentele familiale, intrucat centrul Pinocchio nu mai corespundea varstei copilului.

In data de 13.11.2013 (adresa nr. 70082) a fost solicitata realizarea de catre DGASPC Sector 2 a unei anchete sociale, la domiciliul in fapt al mamei copilului, situat in Strada Duzilor nr. 8, Sector 2, Bucuresti.

Prin adresa nr. 70751/13.11.2013 a fost solicitata Directiei de Evidenta a Persoanelor Sector 3, identificarea domiciliului actual al tatalui copilului-R.M. Tatal copilului-dnul R. M. figureaza in Registrul National de Evidenta a Persoanelor (adresa DEP nr. 86568/03.12.2012) cu domiciliul legal la adresa cunoscuta de noi (unde nu mai locuieste de circa 10 ani), respectiv Aleea Buchetului nr.5-7, bl. C4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti.

In cadrul intalnirii echipei pluridisciplinare din data de 19.11.2013 a fost stabilit ca este in interesul superior al copilului transferul la un apartament din cadrul Centrului de ingrijire in Centru de plasament “SF. Macrina”, intrucat Centrul Pinocchio un mai corespunde varstei copilului. Mama baiatului, dna M. C. a fost invitata telefonic sa participe la intalnirea echipei, acesta acceptand invitatia si a fost foarte atasata de R.F.A, dar si copilul de M.C. interesandu-se de conditiile in care va locui, orele de vizita, regulile interioare, etc.

La sfarsitul vizitei Florin s-a aratat incantat de transferul de la CP “Pinocchio” la Centru rezidential “Sf. Macrina” si dornic sa fie mutat cat mai curand.

Privitor la rudele paterne ale copilului, doamna M. C. declara ca nu detine informatii unde s-ar afla acestea in prezent, iar despre dnul R. M.a afirmat ca acesta este plecat din tara, posibil in Germania.

Prin declaratia nr. 87311/04.12.2013 copilul R. F. A. si-a exprimat acordul pentru a fi transferat la Centru de plasament “Sf. Macrina” .

In data de 24.01.2014 cand copilul a fost audiat in instanta, in vederea transferului de la Centrul de plasament “ Pinocchio” la Centru de plasament “Sf. Macrina”, acesta a declarat ca nu doreste mutarea in centru, ci vrea sa mearga acasa, in familie.

Prin cererea nr. 7948/30.01.2014 doamna Maslina Camelia a solicitat reintegrarea copilului in familie.

In vederea evaluarii situatiei locative si sociale a familiei copilului si a completarii dosarului de reintegrare, prin adresa nr. 10702/08.02.2014 a fost solicitata realizarea unei anchete sociale la domiciliul doamnei M. Camelia., situat in Strada Duzilor nr. 8, Sector 3, Bucuresti.

Prin adresa nr. 10717/08.02.2014 i-au fost solicitate mamei copilului actele necesare pentru completarea dosarului de reintegrare.

Conform raspunsului primit de la DGASPC Sector 2 cu privire la ancheta sociala realizata la domiciliul mamei copilului a reiesit faptul ca numita M. C. locuieste in proprietatea domnului B. C., fratele domnului M. V. Imobilul este compus din 3 camere, baie si bucatarie. Camerele sunt intr-o stare buna, asigura conditii favorabile, fiind ingrijite. Recomandarile reprezentantilor DGASPC Sector 2 au fost acceptarea reintegrarii copilul in familie la adresa din Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti. Cu mentiunea ca domnul M.V. a efectuat o declarare cu nr 23434/ 08.02.2014 in care isi va lua angajamentul de a le oferi celor trei persoane stabilitate in acest imobil.

Conform raspunsului primit (adresa nr.78892/12.11.2014) rezulta faptul ca reintegrarea familiala se poate realiza, mama copilului dispunand de conditii locative, materiale si financiare pentru a creste copilul in familie, aceasta avand salariu de 1200 de lei ca vanzatoare si M.V. salariul de 1000 lei, lucrand ca agent de paza.

CONCLUZII SI PROPUNERI:

Avand in vedere cele mentionate anterior, situatia locativa si financiare a familiei permite reintegrarea in familie a copilului R. F alaturi de mama acestuia M.C si tatal acestuia R.F la adresa Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti/

Data

06.05.2015

RAPORT TRIMESTRIAL nr 5.

privind situatia copilului C.R.F.

TRIMESTRUL III 2015

DATE DE IDENTIFICARE COPIL :

Nume si prenume : C.R.F.

Data si locul nasterii: 12.12.1998. Localitatea Bucuresti.

Fiul lui: Natural al C. M.

C.N.P. : X

Situatia scolara : elev in clasa a IX-a, la Liceul Theodor Pallady.

Domiciliul : str. Ilarie Chendi, nr.14, Sector 2, Bucuresti la Fundatia "Ajutor si Recuperare Medico-Sociala pentru copii in dificultate" A.R.M.S – Centrul social “Sf Macrina|”

DATE DESPRE PARINTI:

MAMA :

Nume si prenume: C. M.

Data si locul nasterii : 23.11.1982, Localitatea Bucuresti.

Fiica lui: I. si R.E.

C.N.P. X

Carte de identitate provizorie : Seria X nr. X eliberat la data de 15.06.2013 de SPCLEP Bucuresti, conform prev. art. 73 alin 1 lit b din HG nr. 1375/2006 pentru persoanele din categoria celor lipsite de adapost, care nu pot declara adresa unui imobil cu destinatie de locuinta.

Domiciliul : in drept : Localitatea Bucuresti.

in fapt : necunoscut

TATAL : Natural, V.R.V.

Frati/Surori

Frate :

Nume si prenume : C.C.

Data si locul nasterii : 04.02.2006, Rupea, judetul Brasov

PERSONALITATEA, STAREA FIZICA SI MENTALA A COPILULUI:

Din caracterizarea intocmita de psiholog Camelia Vasilica reiese faptul ca C.R. face eforturi sa finalizeze cu bine anul scolar 2014/2015 stiind ca urmeaza sa treaca in ciclul liceal care il va orienta spre o specializare profesionala si care ii va facilita insertia in societate cand va ajunge la maternitate. R. este integrat intr-un program de consiliere de la inceputul lunii februarie 2013, in vederea imbunatatirii comportamentului atat la scoala cat si in cadrul apartamentului de tip familial; imbunatatirea rezultatelor scolare pentru a obtine o medie care sa-i faciliteze inscrierea intr-un liceu tehnic, pastrarea continuitatii pe linie sportiva, copilul dorindu-si sa abandoneze antrenamentele la karate dupa o frecventa de 4 ani; infranarea si o mai buna gestionare a conflictelor care apar in a cadrul apartamentului.

Psihologul recomanda: Suport din partea personalului educativ pe linie cognitiva, cu scopul de a reduce carenetele acumulate in timp, tratament corect, bazat pe evidentierea progreselor sale prin lauda si incurajare; consiliere pentru cresterea stimei de sine si a increderii in calitatile sale; consilere in vederea imbunatatirii conduitei si rezultatelor scolare, motivarea si stimularea copilului pentru cresterea nivelului de implicare in activitati extrascolare (activitati sportive), pentru dobandirea unui sentiment de participare colectiva, putandu-i facilita pe termen lung o relationare interumana mai usoara.

ANTECEDENTE SOCIO-MEDICALE SI EDUCATIONALE

Copilul este clinic sanatos, conform evaluarii medicale din data de 01.08.2014, intocmita de Dr. Luminita Ionescu. Este inscris la medicul de familie Dr. Dan Sanda Maria.

Este inscris in anul scolar 2014-2015, in clasa a IX – a , la invatamant de zi, la Liceul Theodor Pallady.

Continua cursurile de karate la CSS4, unde merge de patru ori pe saptamana.

CONDITIILE IN CARE A FOST CRESCUT COPILUL SI IN CARE A TRAIT

Copilul C.R. F., nascut la data de 12.12.1998 este fiul natural al lui V.R.V. si C.M. Desi nu a fost recunoscut de tata, din actele prezente la dosar reiese faptul ca tatal biologic al copilului este numitul V.R.V.

Prin cererea inregistrata la Directia pentru Protectia Copilului sector 3 cu nr. 16816/27.09.2009, numita C.M. (bunica materna a minorului), a solicitat plasamentul copilului C.R., deoarece mama acestuia l-a lasat in grija sa plecand in Sibiu si n-a mai luat legatura cu minorii si nici cu aceasta.

Astfel, Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a Civila a dispus, prin Sentinta Civila nr. 10/04.12.2009, plasamentul copilului C.R.F. la numita C. M. In urma decesului doamnei C. M., prin Dispozitia nr. 745/15.03.2010 data de Directorul General al DGASPC sector 3, s-a dispus plasamentul in regim de urgenta pentru copilul C. R. F., la Fundatia "Ajutor si Recuperare Medico-Sociala pentru copii in dificultate" A.R.M.S – Centrul social “Sf Macrina|” pama cand mama va face demersurile necesare pentru a i se incredinta copii mamei.

In ceea ce priveste bunicii materni, in urma demersurile efectuate, a reiesit faptul ca : numitul C.I. (bunicul matern al copilului), a decedat la data de 30.06.1996, conform Extrasului din Registrul de Deces nr.19/21.01.2008 .

Prin adresa nr. 3319/23.05.2010 Colegiul National Sportiv “Cetate” a solicitat sprijinul in vederea selectarii unor copii cu varste cuprinse intre 5-14 ani.

La data de 08.06.2010 copilul C.R. a participat la preselectia organizata in cadrul Colegiului National Sportiv “Cetate”, acesta fiind printre copiii care au obtinut rezultate bune la sustinerea probelor sportive impuse.

Prin declaratia nr. 59609/17.06.2010, copilul C.R. a declarat ca este de acord cu transferul la Colegiul National Sportiv “Cetatate”.

In cadrul intalnirii echipei pluridisciplinare la care au participat: responsabilul de caz, managerul de caz, psihologul copilului, persoana de referinta a copilului, copilul C.R. s-a hotarat ca este in interesul superior al copilului sa participe la cursurile Colegiului National Sportiv “Cetate” si au inceput formalitatile pentru transferul copilului.

Prin adresa nr.73807/25.11.2010 s-a solicitat DGASPC sector 3 un raport din care sa reiasa evolutia psihosociala a copilului.

Prin adresa nr. 80027/30.12.2010 DGASPC sector 3 a transmis un raport privind evolutia scolara si integrarea elevilor inscrisi in cadrul Colegiului National Cetate Deva, din care a reiesit ca R. era un elev cu potential intelectual de nivel mediu, cu reale posibilitati de achizitie dar slaba motivare si nivel redus de implicare in activitatile scolare. Deprinderile de studiu individual erau insuficient consolidate, copilul avand nevoie de sustinere si motivare permanenta pentru a-si duce la bun sfarsit sarcinile scolare. Prezenta numeroase lacune in achizitii si nu se implica in activitatile de studiu individual sau de pregatire a temelor. In cadrul activitatilor de pregatire sportiva a fost evidentiat pentru progresul obtinut.

In cadrul intalnirii echipei multidisciplinare din data de 10.02.2011 s-a discutat situatia scolara si comportamentul copilului in cadrul Complexului Sportiv « Cetate «-  Deva si s-a stabilit ca baiatul sa fie adus din Deva in Bucuresti, unde va fi consiliat in vederea diminuarii comportamentelor negative (furt si minciuna) si inceperea demersurilor pentru transferul scolar, la Scoala 196 din Bucuresti, sustinerea corigentelor la romana si matematica (la Complexului Sportiv « Cetate «  Deva) si continuarea demersurilor de identificare a mamei copilului.

In cadrul intalnirii lunare de echipa din 28.07.2011, s-a stabilit ca baiatul sa fie sprijinit educational de persoana de referinta pentru a sustine examenele de corigenta. In toata perioada, pana la data sustinerii examenelor, persoana de referinta a lucrat impreuna cu baiatul pentru recuperarea lacunelor scolare.

In urma discutiilor din 22.09.2011 in cadrul intalnirii echipei pluridisciplinare, membrii echipei au stabilit ca baiatul sa continue programul de consiliere individuala, pentru acomodarea in centru social si la scoala. Comportamentele negative (furt, absente nemotivate de la scoala) nu au mai aparut. Baiatul s-a reintegrat bine, atat in cadrul scolii cat si in apartament.

In cadrul intalnirii echipei multidisciplinare din data de 15.12.2011 s-a stabilit ca baiatul sa beneficieze in continuare de consiliere psihologica, precum si de sprijin si motivare pentru finalizarea scolii.

Baiatul este inscris la cursurile de karate, la Clubul Sportiv Dinamo, unde merge de patru ori pe saptamana.

In data de 03.01.2012 copilul a fost vizitat de catre domnul V. R.V.(persoana ce se recomanda a fi tatal biologic al copilului), insotit de V. I.(presupus bunic patern al copilului) si sotia acestuia. Copilul ii cunoastea pe cei trei si stia ca ii sunt rude. Vizita acestora l-a bucurat foarte mult.

Desi a fost sprijinit si motivat permanent pentru a obtine rezultate scolare cat mai bune, rezultatele scolare ale lui R.erau slabe.

R. a continuat activitatea extrascolara-cursuri de karate, unde s-a clasat la unul dintre concursuri pe locul III.

Este bine integrat in cadrul centrului social si are insusite deprinderile de viata independenta, conform varstei.

In urma discutiilor intalnirii pluridisciplinare din data de 31.05.2012, membrii echipei pluridisciplinare au stabilit ca este in interesul superior al copilului sa practice o activitate sportiva si sa continue cursurile de karate. In ceea ce priveste rudele identificate s-a stabilit de managerul de caz sa informeze presupusul tata, V. R. V., cu privire la demersul juridic ce il poate face pentru recunoasterea paternitatii, incurajand mentinerea relatiei cu copilul.

In perioada 02.06.2012-03.06.2012 copilul impreuna cu altii copii din cadrul serviciului, au fost plecati in Delta, in localitatea Partizani. A avut ocazia sa pescuiasca si sa se plimbe pe Dunare cu vaporul.

Prin adresa nr. 41795/25.07.2012 a fost trimisa o invitatie domnului V. R., (presupusul tata biologic al copilului), in vederea unei intalniri cu managerul de caz pentru clarificarea situatiei copilului, sprijinirii si motivarii acestuia pentru a recunoaste legal copilului. In data de 28.08.2012 scrisoarea a fost returnata, domnul V. R. nelocuind la adresa cunoscuta de noi.

Contactat telefonic la numerele de telefon afisate in momentul in care il suna pe copil, domnul V. R. nu a raspuns, iar unele dintre numere nu au mai fost valabile.

Copilul nu a mai fost vizitat de catre presupusul tata (domnul V.R.) si nici de catre presupusul bunic patern si sotia acestuia, din luna ianuarie 2013, insa mama sa, dna C.R. l-a vizitat constant, o data pe saptamana din propria initiativa sustinand in repetate randuri dorinta de a-l lua acasa, insa acest demers fiind impiedicat de neajunsurile situatiei financiare.

C.R. participat la taberele de vara organizate de Fundatia "Ajutor si Recuperare Medico-Sociala pentru copii in dificultate" A.R.M.S – Centrul social “Sf Macrina|” in perioada 09.08.2013-16.08.2013 la Moeciu si in perioada 19.08.2013-26.08.2013, la Costinesti.

Copilul este bine integrat in cadrul centru social si are insusite deprinderile de viata independenta, confrom cu varsta sa. Este indrumat de persoana de referinta pentru curatenie, ordine si igiena personala. Se implica in activitatile din apartament mai greu si putin fortat de comportamentul colegilor, care se implica fara a fi indrumat. Ajuta la cumparaturi in centru.

Din data de 03.01.2013(data la care baiatul a fost vizitat in apartament de presupusul tata biologic-V.R.V. si de domnul V.I., presupusul bunic patern) baiatul nu a mai fost vizitat de catre acestia, dar a mentinut legatura telefonica cu domnul V.R.V., pana in luna noiembrie 2014, caruia i se adreseaza spunandu-i tata.

In data de 19.02.2013 a avut loc intalnirea membrilor echipei multidisciplinare, in vederea evaluarii situatiei copilului. In urma discutiilor membrii echipei au considerat ca finalizarea demersurilor pentru recunoasterea juridica a paternitatii copilului de catre domnul V.I. este un obiectiv ce un poate fi atins in lipsa interesului acestuia pentru copil.

Conform referatului intocmit de referent Paduraru Floarea, copilul manifesta un comportament nedorit atat la scoala cat si in cadrul apartamentului (adreseaza cuvinte urate colegilor, profesorilor si colegilor din centru).

In vederea analizarii acestui comportament, in data de 09.04.2013, membrii echipei pluridisciplinare s-au intalnit impreuna cu copilul, stabilind continuarea programului de consiliere psihologica, pentru a-si modifica in mod favorabil comportamentul. Copilul a afirmat ca este tratat cu indiferenta de catre cadrele didactice si de catre elevi, de aceea reactioneaza in acest mod.

In vederea clarificarii situatiei socio-familiale a copilului, mama in data de 19.07.2013 a efectuat o declaratie cu 35794/19.07.2013 scrisa catre Fundatia "Ajutor si Recuperare Medico-Sociala pentru copii in dificultate" A.R.M.S – Centrul social “Sf Macrina|” si catre DGASPC sector 3 prin care aceasta doreste ca din data de 01.10.2013 are posibilitati materiale pentru a-si intretine copilul. Acesta detine documente doveditoare ce atesta ca este proprietarea unui apartament din sectorul 3 si venitul lunar este de 1500 de lei.

In data de 19.02.2014 a avut loc intalnirea membrilor echipei multidisciplinare, in vederea evaluarii situatiei copilului si inceperea efectuarii demersului pentruca acesta sa locuiasca cu mama. In urma discutiilor membrii echipei au considerat ca este in favoarea minorului ca acesta sa locuiasca cu mama avand in vedere atasamentul pe care acesta si-l manifesta catre C.M.

In data de 25.07.2014 prin declaratia nr. 59609/30.07.2014, copilul C.R. a declarat ca este de acord sa locuiasca cu mama acestuia.

In data de 18.09.2014, i s-a analizat comportamentul lui C.R. si prezinta formate deprinderile de viata independenta, conform varstei, dar trebuie mereu impulsionat. Isi face curatenie in dulap si in camera dar nu pastreaza ordinea. Ii place sa petreaca timpul liber cu prietenii in parc, la fotbal, sau in centru, jucandu-se pe calculator. Este impulsionat de catre personal sa citeasca mai mult. Participa la activitatile inteprinse cu grupul si in afara lui, continuand activitatea sportiva-cursurile de karate. La antrenamente nu mai este atent si le distrage atentia si celorlalti copii.

Astfel, Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a Civila a dispus, prin Sentinta Civila nr. 10/04.12.2014 a stabilit mutarea copilului la C.M (mama copilului), si efectuarea vizitelor trimestriale la domiciliul mamei pentru a se confirma ca evolutia socio-psiho- emotionala a minorului este favorabila.

In data de 25.01.2015 la efectuarea vizitei de catre personalul copetent din cadrul DGASPC-ului sector 3, acesta constata starea igienico-sanitara favorabila, comportamentul pe care-l manifesta copilul atat individual, cat si fata de mama acestuia este comunicativ, receptiv, ordonat, este in acelasi grup de prieteni participand la fotbal, in parc, continua cursurile de karate la CSS4, de patru ori pe saptamana.

La intalnirea cu psihologul copilului si cu mama sa din data de…. Acesta a dorit sa efectueaze o sedinta doar cu minorul pentru a constata nivelul starea psihica a acestuia fara a fi influentat de mama. Copilul manifesta un comportament adecvat varstei lui, acesta fiind jovial exprimandu-si bucuria acestei schimbari.

In urma examenului de capacitate a fost repartizat la Liceul Theodor Pallady, unde a inceput cursurile clasei a IX. Rezultatele la examenul de capacitate au fost favorabile: notele obtinute la matematica 8 si la romana 7,50 ; media generala fiind 7,40.

Managerul de caz in data de 25.03.2015 a investigat situatia scolara cat si in cadrul apartamentului : vocabularul cat si comportamentul fata de colegi este imbunatatit, trateaza cu mai mult respect profesorii si si rezultatele la invatatura sunt bune (din relatarile dirigentei. In ceea ce priveste locuinta, este prielnica pentru copil fiind utilitata cu toate obiectele imobiliare necesare.

CONCLUZII SI PROPUNERI :

Avand in vedere cele mai sus mentionate: motivele stabilirii unei masuri de protectie s-au schimbat, iar reintegrarea in familia naturala a fost posibila, starea psihica a copilului este buna, comportament ce-l mainifesta fata de mama acestuia si in societate este adecvat varstei lui se propune mentinerea copilului langa C.M. la adresa Str. Mihail Teodorescu, nr 5, sector 3, Bucuresti.

Data:30.03.2015

Bibliografie

Alexandru, L.M., Reforma sistemului de protecție a copilului și familiei în Romania, Editura Universitații din București, 2008.

Roth Maria, Asistența socială ca activitate de mediere în societate. Cluj-Napoca, 1995.

Andre Berge, Educatii familiale, p.281

Anderson și Colombo, 2003, p. 201,apud.D.Petrovai

Blair, 2002; Carlton și Winsler, 1999; Greenberg și Snell, 1997 apud.D.Petrovai, 2011

Chelsea S. Metodologia cercetarii sociologice metode cantitative si calitative,-Bucuresti, 2001.

Corina Bistriceanu, Sociologia familiei, Ed. Fundației Romania de Mâine, 2006, p.145.

Howe, D., 2001, Introducere în teoria asistenței sociale, UNICEF, Bucuresti.Henry H. Stahl, apud Mihailescu, I., 2003, pag.162.

Halberstadt, Denham și Dunsmore, 2001, cit. în Denham

Legea 1/2011 reprezentând educația națională;

Legea 292/2011 a asistenței sociale;

Legea 277/2010 reprezentând alocația de susținere a familiei;

Legea 416/2001 reprezentând venitul minim garantat;

Legea 208/1997 reprezentând cantinele de ajutor social;

Legea 61/1993, reprezentând alocația de stat pentru copii;

Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

Legea 292/2011 privind legea asistenței sociale

Mihailescu, Ioan (coord), 2000, Un deceniu de tranziție. Situația copilului și familiei în Romania, UNICEF.

Marshall Gordon , Dicționar de sociologie, Oxford, Editura Universul Enciclopedic, București, 2003.

Mircea Alexiu Teodor, art. cit., în"Revista de Cercetări Sociale" pp. 139-140

Nistor, Gheorghita Familia și scoală: factori importați în prevenirea excluziunii sociale a copilului, în Revista Protecția socială a copilului, revista de pedagogie și asistență socială, nr. 4(33)/2008, editată de Federația Internațională a Comunitătțlor Educative- FICE Romania, Editura Universitară.

OUG nr 26/1997, reprezentând protecția copilului aflat în dificultate, publicată în Monitorul Oficial nr. 120 din 12 iunie 1997

Payne Malcom, Teoria modernă a asistenței sociale; trad: Theodora E.D.Ene.-Iasi: Polirom,2011.

Scripcaru Gheorghe, Tandeusz Pirozynski, Petru Boișteanu, Atașamentul și proiecția sa comportamentală, Editura PsihOmnia, Iași, 1998, p.12.

Sion Grațiela, Psihologia vârstelor, Editura Fundației Romănia de Mâine, București, 2007, p. 170.

Voinea Maria, Sociologia familiei,  s. n., Bucuresti,1993, p. 35.

Index de autori

Gresham și Elliott, 1984 apud D.Petrovai.

Good W., 1970, p.35.

Holt Romania,2002,pag.35.

Zamfir E., 1995,p 100

Stănciulescu Elisabete, 2002, p.91.

Mitrofan N., 2003, p.87,

Mitrofan N., 1991, p. 72.

Șchiopu U., 1997, p.92

Anexe

RAPORT PSIHO-SOCIAL NR. 1

Privind reevaluarea situației copilului T. M. R.

aflat în Centru social “Sf. Macrina” , conform Sentinței Civile nr. 1246/09.04.2015 emisă de

Tribunalul Bucuresti Secția a V-a Civilă

DATE DE IDENTIFICARE COPIL:

Nume și prenume: T. M.-R.

Părinți: N. și T. D.

Data si locul nașterii: 04.02.1998, București, sectorul 3

CNP: X

Act de identitate: C.I. seria X, nr.X, eliberat la data de 03.04.2012 de SPCLEP Sector 3.

MAMA

Nume și prenume: T. D

Părinți: I. ș E.

Data si locul nașterii: 14.10.1980, București, sector 6

CNP: [anonimizat]

Act de identitate: C.I. seria X, nr. X

Domiciliul în drept: Str. Săveni, nr. 21, sector 1, București.

PERSONALITATEA, STAREA FIZICĂ ȘI MENTALĂ A COPILULUI

Conform raportului de evaluare psihologică nr. 477/03.04.2015, efectuat de către psihologul Vasile Matus, au fost evidențiate următoarele aspecte: sociabil, relaționează facil cu egalii de vârstă, însă este rejectat adesea de grupul din care face parte, este etichetat frecvent de către copii, fapt ce îi creează sentimente de inferioritate și inadecvare. Sensibil, emoțional, ușor timid, dorește să primească atenție și afecțiune. Evoluția constanta pozitiva, este responsabil privind realizarea sarcinilor cu caracter educativ, însă întâmpină dificultăți în efectuarea temelor, necesită ajutorul asistentilor sociali.

Asistentii sociali nu întâmpină dificultăți în creșterea și educarea copilului, adoptă un stil educațional adecvat și stimulează abilitățile manuale prin implicarea în diverse activități practice.

Psihologul copilului recomandă: abordarea copilului cu multă înțelegere, calm și disponibilitate pentru discutii deschise despre probleme, trăirile și sentimentele acestuia; încurajarea în a comunica deschis despre acestea; stimularea memoriei logice prin exemple concrete; implicarea copilului în diverse activităti practice pe care le desfășoară membrii centrului pentru stimularea abilitatilor manuale.

ANTECEDENTE MEDICALE ȘI EDUCAȚIONALE ALE COPILULUI

Copilul a fost mutat in Centru de Plasament „Sf. Maria” conform varstei.

Conform Certificatului de expertiză și orientare școlară/profesională nr. 218/29.05.2008 copilul este orientat Scoala cu clasele I-VIII nr. 19 "TUDOR ARGHEZI"

Copilul este înscris pe listele medicului de familie Dr. Platon Monica. Conform adeverinței medicale eliberată în data de 03.02.2010 copilul este clinic sănătos.

Conform caracterizarii intocmite de dirigintele clasei, copilul s-a acomodat cu regulile școlare de grup, are o atitudine prietenoaă, dezvoltând relații interpersonale. Nu prezinta tulburări de comportament, este acceptat de colectivul clasei. Copilul face față cerintelor curriculumui de clasa a VI a la matematica si limba romana.

Copilul este înscris pe listele medicului de familie Dr. Platon Monica. Conform adeverinței medicale eliberată în data de 16.10.2012 copilul este clinic sanatos.

Conform adeverinței medicale eliberată în data de 21.03.2013, de dr. Platon Monica, copilul Trandafir Robert Marian este clinic sanatos.

In prezent, in data de 06.03.2015, atat starea de sanatate este buna, cat si situatia scolara este favorabila.

CONDIȚIILE ÎN CARE COPILUL A FOST CRESCUT ȘI MEDIUL ÎN CARE A TRĂIT

Din actele de la dosar reiese faptul că minorul T. R. M., născut la data de 04.02.1998 a fost lasat din cauza situatiei materiale de catre mama ajutorul D.G.A.S.P.C Sector 1 cerand ajutorul.Avand dorinta sa aibe voie sa-l viziteze.

Prin Hotărârea nr. 1592/10.12.2011, CPC sector 1 a stabilit transferul copilului de la CP „Sf. Maria” la CP „Sf. Macrina”, iar prin Hotărârea nr. 767/19.05.2000..

Mama copilului, numitaTrandafir Daniela a fost invitată să se prezinte la sediul D.G.A.S.P.C. Sector 1 prin adresele nr. 10130/26.04.2012, nr. 30663/05.09.2012 și nr. 30662/16.10.2012, aceasta prezentandu-se si sustinand verbal dorinta de a-l reintegra pe copil in familie atunci cand va detine conditiile necesare pentru cresterea si educarea acestuia.

În data de 29.11.2012 numita Trandafir Daniela a contactat telefonic reprezentanții D.G.A.S.P.C.Sector 1 și a declarat că dorește reintegrarea în familie a copilului și că se va prezenta la sediul acestora. În data de 03.12.2012 numita Trandafir Daniela s-a prezentat la sediul D.G.A.S.P.C. sector 3, unde a solicitat învoirea copilului în perioada 21.12.2012-04.01.2013.

Din adresa nr. 59079/21.12.2012 a D.G.A.S.P.C. Sector 3 reiese că mama copilului, care locuiește împreună cu familia concubinului, deține condițiile necesare creșterii și îngrijirii copilului pe perioada învoirii.

Prin adresa nr. 16430/03.05.2013, numita Trandafir Daniela a fost invitată la sediul DGASPC Sector 1 pentru a-si exprima opinia privitoare la situatia copilului său aflat în plasament, însă aceasta nu a dat curs invitației motivand ca starea de sanatate nu-i permite deplasarea.

Prin adresa nr. 16421/05.05.2013, s-a solicitat D.G.A.S.P.C. Sector 3 efectuarea unei anchete sociale la domiciliul mamei copilului Trandafir Marian din Bucuresti, str. Vasile Lucaci nr. 93.Insa din pacate nu indeplineste conditiile necesare pentru a-l creste pe T.M, aceasta locuind fara forme legale si neavand un serviciu stabil.

Prin adresa nr. 23858/14.09.2013 s-a solicitat Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date informații privind domiciliul actual al bunicilor materni ai copilului. Conform adresei de răspuns nr. 36255/26.09.2013 a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date bunicul matern, numitul Trandafir Marin figurează cu domiciliul în București, str. Grohotișului nr. 23, sector 1, iar bunica maternă, numita Trandafir Elisabeta figurează cu acelaș domiciliul.

Conform declarației cu nr. 39153/16.10.2013, mama copilului, Trandafir Daniela solicită menținerea măsurii de protecție pentru fiul său, deoarece nu dispune de condiții locative și financiare. Aceasta se obligă să mențină legătura cu fiul său prin vizite.

Conform raportului de consiliere cu nr. 51/26.10.2013, întocmit de managerul de caz, Ionela Băluță reies următoarele: dna T. D. are domiciliul în drept în str. Săveni, nr. 21, sector 1, aceasta are o relație de concubinaj cu dl A.F. Dna T.( mama copilului) locuiește împreună cu mama sa, dna T. E.; aceștia locuiesc cu chirie într-o casă la curte, formată din 2 camere, fără apă și gaze, dar cu electricitate și cablu TV. Aceștia plătesc o chirie de 400 lei. Dna T. D. a declarat că lucreaza de 5 luni ca Agent Comercial la SC.Repede si Bun.SRL, iar salariul este de 1000 de lei/luna. Aceasta si-a manifestat verbal dorinta a-si integra in familie, insa atunci cand va indeplini conditiile necesare.

In data de 07.03.2014, managerul de caz, Ionela Băluță a efectuat o vizită la Centrul Social “Sf.Macrina” și a discutat cu asistentul social despre evoluția copilului. Copilul are o evoluție școlară corespunzătoare, profesoara de limba romană a comunicat profesorului de sprijin al copilului că acesta nu mai are nevoie de suport la această materiei deoarece se descurca singur fără probleme. Marian a făcut pregătire suplimentară doar la matematică. Acesta era responsabil în ce privește efectuarea temelor, are formate deprinderile personale de viață independentă, relaționează adecvat cu egalii de vârstă și cu adulții. Asistentul social a discutat cu copilul despre posibilitatea reîntâlnirii cu mama sa, iar acesta si-a manifestat dorinta de a se muta cu mama lui, insa si o reintalnire ar dori sa aibe loc.

Copilul a terminat anul școlar cu rezulatate bune, dar dna dirigintă, Dincă Maria a menționat că copilul va avea nevoi de sprijin suplimentar în următorul an școlar. În perioada vacanței, copilul a efectuat o parte din temele date la școală, încercând să se sustragă cât mai mult de la această sarcină.

Prin adresa cu nr. 27516/03.08.2014, s-a solicitat D.G.A.S.P.C sector 3 sprijinul în efectuarea unei anchete sociale la domiciliul bunicului matern al copilului, T.., din Str. Săveni, nr. 21, sector 1, București precum și declarația acestuia și a rudelor până la gradul IV privind situația copilului T. M.

Conform adresei de răspuns, înregistrată cu nr. 44786/23.09.2014, bunicul matern al copilului, T.I. locuiește singur într-o casă, proprietate personală, compusă din 2 camere, o bucatarie, un grup sanitar și un hol. Acesta beneficiază de o pensie in cuantum de 1500 lei/luna, nu deține alte bunuri. Conform declarației cu nr. 44877/23.09.2014, dl T. I. a spus că dispune de condiții locative și financiare pentru creșterea nepotului T.M. si doreste ca si fata dansului sa locuiasca cu acestia.

Conform Raportului de deplasare nr.716/07.10.2014, responsabilul de caz, Simona Filip a efecuat o deplasare la domiciliul mamei copilului, dna Trandafir Daniela. Aceasta nu se afla la domiciliu, dar din discuția purtată cu un vecin, dl Blaj Dan a reieșit că aceasta era plecată în provincie, urmând să se întoarcă peste o săptămână.

În data de 30.11.2014, managerul de caz a contactat-o telefonic pe mama copilului, însă a discutat cu bunica copilului, dna T.E. Aceasta a menționat că atât ea cît și fiica sa doresc să reia legătura cu copilul și nu sunt de acord cu deschiderea procedurii de adopție internă pentru copil. Aceasta a mai declarat că mama copilului se afla internată la Spitalul Pantelimon și că după externare se va prezenta la sediul D.G.A.S.P.C. Sector 1 pentru a discuta cu managerul de caz privind situația fiului său.

In data de 20.03.2015, dna T.D. si-a exprimat dorinta de a-l reintegra pe copil in familie. Aceasta va locui cu domnul T.I, bunicul matern al copilului si cu baiatul.

In data de 28.03.2015, responsabilul de caz a efectuat o deplasare la domiciliul domnului T.I si a constatat ca doamna T.D se mutase si intretinea apartamentul. Conditiile favorabile pentru ca baiatul sa se poata muta in acel apartament.

In data de 03.04.2015 copilul a fost intrebat de catre responsabilul de caz daca doreste sa se mute cu mama acestuia si cu bunicul matern. Acesta s-a aratat foarte încantat de aceasta decizie si asteapta cu nerabdare acest pas.

Conform Raportului de mutare a copilului cu 345/06.04.2015, responsabilul de caz impreuna cu doamna T.D. au efectuat ultimele demersuri pentru mutarea acestuia.

Dupa primele demersuri efetuate de responsabilul de caz la domiciliul Str. Săveni, nr. 21, sector 1, București s-au constatat urmatoarele: copilul este ingrijit, ajuta la treburile casnice, are lucrurile ordonate, este fericit.

La contactul cu diriginta baiatului, aceasta ne-a spus ca se vede o imbunatatire in comportamentul acestuia, este mai jovial, receptiv, comunicativ, are note intre 7-10.

V. RELAȚIA CU FAMILIA NATURALĂ

De la instituirea măsurii de plasament copilul T.M. R. a fost vizitat ocazional de către mamă, numita T. D. De asemenea, mama a învoit copilul în perioda 21.12.2012-08.01.2013.

Prin adresele nr. 37494/10.12.2013, nr. 16583/02.07.2014 mama copilului, numita T.D.a fost invitată să se prezinte la sediul D.G.A.S.P.C. Sector 1, iar aceasta isi exprima dorinta de a-l integra pe copilul acesteia in familie.

Prin adresa cu nr. 12748/28.03.20145, mama copilului, T. D. a fost invitată la sediul D.G.A.S.P.C. Sector 1 pentru clarificarea situației copilului său, T. M. Aceasta si-a exprimat dorinta de al integra in familie, iar copilul in momentul cand i s-au adresat intrebari referitoare la mutarea cu mama si cu bunicul matern acesta si-a manifestat incantarea.

Pana la efectuarea demersurilor de integrare in familie, mama acestuia la vizitat constant pe T.M.R, iar acesta era foarte incantat de prezenta mamei.

VI. CONCLUZII SI PROPUNERI

Având în vedere situația prezentată, propunem menținerea copilului T. M. R in cadrul familiei. Născut la data de 04.02.1998, la domiciliul din Str. Săveni, nr. 21, sector 1, București unde locuiesc atat mama acestuia. T.D, cat si bunicul matern T.I.

Data:

09.04.2015

RAPORT PSIHO-SOCIA Nr. 2

privind situatia copilului U.M.A.

TRIMEATRUL III 2015

DATE DE IDENTIFICARE COPIL :

Nume și prenume : U. M.A.

Mama : U. G.

Tata : Natural

Data nașterii : 20.06.2000

Locul nașterii : București, sector 1

CNP: X

Act de naștere: Certificat de naștere seria X nr.X

DATE DESPRE PARINTI :

MAMA:

Nume și prenume: U. G.

Părinții : Natural și U. I. (în prezent P.)

Data și locul nașterii: 04.02.1980, sector 6, Bucuresti

CNP : [anonimizat]

Act de identitate : C.I. X, RD nr. X.

Domiciliul : legal: Localitatea Bolintin Vale, Judetul Giurgiu

TATAL: NATURAL, B.S.

PERSONALITATEA, STAREA FIZICA SI MENTALA A COPILULUI

Din evaluarea psihologică efectuată în data de 478/08.05.2013 de către psihologul Vasile Matus, reies următoarele aspecte :

Anxietatea cu lipsa încrederii în forțele proprii, impulsivitate și agresivitate ca urmare a frustrării dorinței de independență și libertate în acțiune. Abilă, atentă la detalii, cu aptitudini în manipularea celor pe care îi cunoaște, poate să-și adapteze comportamentele în funcție de necesități și are o bună rezistență la frustrare, variază între încrederea în sine și dorința de a scăpa de prsiunile care i se impun, adoptă atitudini pasive și indiferență. In mediul centrului social se simte securizată afectiv și valorizată în mod corespunzator, realizează cu plăcere activități gospodărești. În mediul școlar minora adoptă un comportament agresiv și îl deplasează asupra anturajului, transformându-se în persoana amenințătoare, amgoasa acestuia fiind convertită în sentimentul de siguranță.

Este atașată de de colegii din centru, cat si de personalul centrului , cu care petrece mult timp împreună.

Nu au intervenit modificări semnificative ale caracteristicilor funcțiilor și proceselor psihice, în ultimul trimestru.

Recomandarea psihologului: Vrea să-și extindă sfera de activitate și insistă pe realismul dorințelor și ideilor. Este copleșită de teama de a fi împiedicată de a face ceea ce își dorește. Are nevoie atât de condiții mai liniștite, cât și de o încurajare mai calmă pentru a-și restabili încrederea în forțele proprii.

Abordarea copilului cu multă înțelegere, calm și disponibilitate pentru discuții deschise despre trăirile, problemele și sentimentele acesteia; de susținut și încurajat copilul în activitățile pe care le intreprinde; de stimulat abilitățile manuale prin implicarea în diverse activități practice împreună cu membrii familiei; de format deprinderi de viață independentă.

ANTECEDENTE SOCIO-MEDICALE SI EDUCATIONALE.

Copilul a fost în evidența medicului de familie, dr. Iordache Rosciupchin Isabelle Luminița. În vederea monitorizării stării de

7,53.

Conform adeverinței medicale eliberată la data de 31.05.2012 de CMI dr. Sasu Mariana, copilul era clinic sănătos, nu era în evidență cu boli cronice.

În data de 01.10.2012, copilul a efectuat analize medicale uzuale la SC Pirasan Srl Bucuresti..

CONDITIILE IN CARE COPILUL A FOST CRESCUT SI IN CARE A TRAIT

Sănătate a copilului, s-au efectuat investigații de laborator la recomandarea medicului de familie, după cum reiese din Buletinul de analize din data de 24.01.2007.

Copilul este înscris la medicul de familie Dr. Sasu Mariana Marilena și este sănătoasă din punct de vedere clinic, conform adeverintei din data de 16.09.2011.

Conform caracterizării efectuate de diriginta clasei, dna B. C. la data de 26.02.2012, copilul U. M.A. a dezvoltat relatii de prietenie cu colegii de clasa, cu preocupari si interese asemanatoare, ceea ce-i influenteaza modalitatea si durata de petrecere a timpului liber. In primul semestru a avut media generala 7,46, iar in al doilea se remerca un ușor regres. Dna B. i-a mentionat asistentul social, S.C. ca mama se intereseaza permanent de situatia elevei la scoala.

Copilul a fost înscris la Scoala cu clasele I-VIII nr. 85 "VASILE BUNESCU" sector 2 , conform adeverinței cu nr. 420/23.05.2012. Copilul U. M. a terminat anul școlar cu media

Prin Dispoziția nr. 512/16.08.2009, emisă de către D.P.D.C. Sector 3, copilul a fost preluat in regim de urgenta la Fundatia „Ciresarii", iar prin Hotărârea nr. 1165/20.07.2010 emisă de către C.P.C. Sector 3, s-a stabilit domiciliul și plasamentul copilului la C.P. “SF.Macrina ”.

Prin adresa nr. 29506/02.10.2009, numita U. G. a fost invitată la sediul DGASPC Sector 3 pentru clarificarea situației familiale a minorei U. M.A. Aceasta a dat curs invitației in data de 04.10.2009 mentionand ca situatia financiara este in continuare instabila nepermitandu-i posibilitatea de o creste pe U.M.A.

Prin adresa nr. 349/07.01.2010 s-a solicitat D.G.A.S.P.C. Giurgiu efectuarea unei anchete sociale la domiciliul fără forme legale al numitei U. G. Din Localitatea Bolintin Vale, judetul Giurgiu . Din adresa de răspuns nr. 4948/02.02.2010 reies următoarele:

Numita U. G. locuiește la adresa de mai sus împreună cu concubinul său V. Ș. S. Aceștia locuiesc de aproximativ un an și jumătate în fostul uscător al primariei, prin bunăvoința comitetului primariei nu plătesc chirie.

Spațiul de locuit este format dintr-o camera racordata la sursa de căldură, rețeaua de apă curentă și canalizare. Interiorul este modest mobilat dar curat întreținut.

Venitul lunar al familiei este constituit din salariul numitei U. G. în valoare de 800 lei și salariul numitului V. Ș. S. în cuantum de 800 lei. Aceștia lucrează ca îngrijitori la primarie.

Referitor la situația fiicei sale U. M.A., numita U. G. a declarat verbal și scris că dorește menținerea măsurii de plasament pentru fiica sa, deoarece dânsa nu deține o locuință proprie și nu indeplineste conditiile propice pentru buna dezvoltare a acesteia, insa doreste sa revina in Bucuresti pentru a locui cu chirie si a-si creste fata, pe numita U.M.A.

Prin adresa nr. 37961/16.12.2010, s-a solicitat D.G.A.S.P.C.Ilfov efectuarea unei anchete sociale la domiciliul bunicii materne P. I. situat în str. Daliilor nr. 61, jud. Ilfov. Din adresa de răspuns nr. 14577/06.04.2011 reies urmăoarele:

La adresa menționată locuiește bunica maternă P. I., într-o casă de paiantă formată din 2 camere, fără bunuri, condiții de igienă precare, proprietatea personală a străbunicii materne U. M..

Din discuțiile purtate cu bunica maternă a minorei U. M. A., aceasta a declarat că nu are posibilitatea de a o integra în familie, deoarece starea de sănătate și situația materială nu îi permit creșterea și educarea nepoatei.

Prin adresa nr. 12827/27.05.2012, s-a solicitat D.G.A.S.P.C. sector 5 efectuarea unei anchete sociale la domiciliul ce locuieste in chirie al numitei U. G. din Str. Samuil Vulcan, nr. 17, sector 3, Bucuresri. Din adresa de răspuns inregistrata cu nr. 22322/12.07.2012 reies următoarele: numita U.G. locuieste la acea adresa de aproximativ doua saptamani. Aceasta lucreaza ca ingrijitoare la asociatia de locatari a blocului.

In vederea clarificarii situatiei socio-familiale a copilului, mama in data de 19.07.2013 a efectuat o declaratie cu 43567/19.07.2013 scrisa catre catre DGASPC sector 3 prin care aceasta doreste ca din data de 01.09.2013 are posibilitati materiale pentru a-si intretine copilul. Acesta detine documente doveditoare ce atesta ca este chiriasa unui apartament din sectorul 3 si venitul lunar este de 1200 de lei.

In data de 19.02.2013 a avut loc intalnirea membrilor echipei multidisciplinare, in vederea evaluarii situatiei copilului si inceperea efectuarii demersului pentru ca acesta sa locuiasca cu mama. In urma discutiilor membrii echipei au considerat ca este in favoarea minorului ca acesta sa locuiasca cu mama avand in vedere atasamentul pe care acesta si-l manifesta catre U.M.A.

In data de 25.02.2013 prin declaratia nr. 48921/25.02.2013, copilul U.M.A. reiese ca este de acord sa locuiasca cu mama acestuia.

In data de 18.04.2013, i s-a analizat comportamentul copilului si prezinta formate deprinderile de viata independenta, conform varstei. Ii place sa petreaca timpul liber cu prietenii in parc, sau citind.

Astfel, Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a Civila a dispus, prin Sentinta Civila nr. 40 /04.06.2013 a stabilit mutarea copilului la mama copilului, si efectuarea vizitelor trimestriale la domiciliul mamei pentru a se confirma ca evolutia socio-psiho- emotionala a minorului este favorabila.

Conform rapoartelor de monitorizare intocmite de responsabilul de caz, copilul U. M. A. are o evolutie favorabila la asistentul maternal profesionist, acesta oferidu-i conditii optime de crestere si dezvoltare fizica si psihica. Copilul are prieteni atat la scoala cat si printre vecini, cu care se joaca dupa terminarea temelor. Mari ajuta si la treburile casnice si face mici cumparaturi. Situatia scolara este buna, copilul avamd note de la6 la 10.

Conform rapoartelor de monitorizare intocmite de responsabilul de caz, copilul U. M.A. are o evolutie favorabila la domiciliul mamaei, in ultimul semestru Maria a avut un progres in plan scolar, comportamentul fiind adecvat atat la scoala cat si acasa, cat si limbajul adecvat fata de diriginta, de colegi si de U.G.

Conform Notei telefonice cu nr. 249/28.05.2014, managerul de caz I. B. a contactat-o pe dna U.G., pentru a se interesa de evoluția copilului U. M.A., aflat in ingrijirea acesteia.

Din discuția cu aceasta au reieșit următoarele: Copilul are o situație școlară satisfăcătoare, un comportament corespunzător atât acasă, cât și la școală, nu a întâmpinat probleme de sănătate în ultímele luni. Copilul ajută la treburile casnice, își păstreaza camera curată.

Conform raportelor de monitorizare, copilul U. M. A. are o evoluție corespunzătoare în familia naturala. Doamna U.G. a menționat că nu întâmpină probleme în creșterea copilului, aceasta o ajută la activitățile casnice atunci când o solicită, în timpul liber aceasta se joacă în curte sau cu prietenele sale, în apropierea casei.

Conform caracterizării psiho-pedagogice nr. 8/08.01.2015, întocmită de profesor diriginte, dna D.D., copilul U. M. a făcut progrese in ultimul trimestru, citește cursiv și expresiv, are deprinderi de calcul mintal, rezolvând exercițiile simple cu ușurință. Este atentă la ore, nu deranjează și nu creează probleme. Are spirit critic și autocritic, nesfiindu-se să-și critice colegii când e cazul. Este veselă, sociabilă și autoritară.

Doamna U.G. a declarat că nu întâmpină probleme în creșterea și îngrinjirea adolescentei.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Având în vedere evolutia favorabila a copilului U. M.A., născut la data de 20.06.2000, la domiciliul doamnei U.G, la adresa Str. Samuil Vulcan, nr 17, Bucuresti, sector 3. Se propune ca minora sa ramana cu doamna U.G.

Data:

29.05.2015

Raport trimestrial privind situatia copilului nr. 3.

R. F. A.

Trimestru IV/2015

DATE DESPRE COPIL 

Nume si prenume : R. F. A.

Data si locul nasterii: 24.01.2000, in Bucuresti, sector 3

CNP :[anonimizat]

Parinti : R. (in prezent M.) C. si R. M.

Domiciliul : Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

Forma de scolarizare : clasa a VII-a la Scoala cu clasele I-VIII, nr.19 "Tudor Arghezi”.sector 3.

DATE DESPRE PARINTI

Tatal

Nume si Prenume: R. M.

Data si locul nasterii: 01.06.1975

Parinti:I. si M.

Domiciliu: Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

Mama

Nume si Prenume: M. C.(fosta R.)

Data si locul nasterii: 14.07.1977, in Bucuresti, sector 2

Parinti:V. si S.

C.N.P.: X

Act de identitate: B.I. seria X nr. X

Domiciliul: Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

PERSONALITATEA, STAREA FIZICA SI MENTALA A COPILULUI :

Din raportul de evaluare psihologica, anexat la dosar, realizat de psiholog Camelia Vasilica, la data de 21.03.2015, reiese faptul ca R.F.A. are nevoie de consiliere in vederea echilibrarii emotionale si comportamentale in relatia cu familia ; consiliere in vederea dezvoltarii superioare a empatiei ; consiliere in vederea unei mai bune intelegeri a utilitatii si necesitatii normelor de conduita morala si sociala ; stimularea dezvoltarii intelectuale a copilului, prin oferirea de sprijin la efectuarea temelor dar si in sprijinirea achizitiei de cunostinte noi ; continuitate in activitatea extrascolara aleasa (fotbal la Clubul Sportiv Arsenal) ; consiliere in vederea dezvoltarii deprinderilor de viata, angajandu-se in activitatile inteprinse in cadrul apartamentului, pana ajung la un nivel satisfacator pentru a deveni autonom la implinirea varstei de 18 ani.

ANTECEDENTE SOCIO-MEDICALE SI EDUCATIONALE:

Din raportul de evaluare medicala, din data de 18.11.2014, realizat de dr. Ionescu Luminita, anexat la dosar, reise faptul ca acest copil este clinic sanatos si este inscris la medicul de familie Dr. Radu Elena. Are o dezvoltare armonica si a fost diagnosticat cu astigmatism.

Copilul este inscris in clasa a VII–a, la Scoala cu clasele I-VIII, nr.19 "Tudor Arghezi”.sector 3,Bucuresti.

CONDITIILE IN CARE A FOST CRESCUT COPILUL SI IN CARE A TRAIT

Copilul R. F. A., nascut la data de 24.01.2000, provine din relatia de concubinaj a mamei, numita R. C. (actuala M.) cu numiul N. R., in timp ce era casatorita cu R. M. La momentul nasterii copilului d-nul N. R. se afla in arest.

Din actele prezente la dosar rezulta faptul ca prin Hotararea nr. 559/05.08.2003 a CPC, sector 3 s-a dispus includerea copilului R.F.A. in programul Centrului de Zi “Licurici” deoarece numita M. C. divortase si nu dispunea de conditii materiale si locative necesare cresterii si ingrijirii copilului.

Prin Hotararea nr. 1202/2004, CPC sector 3 a dispus plasamentul copilului la Centrul de Primire Minori ”Pinocchio”, deoarece mama acestuia nu respecta programul centrului de zi si nu dispunea de conditii locative si financiare pentru a se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia.

In urma reevaluarii situatiei copilului, in conformitate cu Legea 272/2004, precum si in urma constatarii ca circumstantele care au determinat dispunerea masurii de plasament au ramas neschimbate, Tribunalul Bucuresti a dispus prin Sentinta Civila nr.1162/20.10.2005 masura de protectie speciala – plasamentul pentru copilul R.F.A., masura urmand sa fie asigurata de Centrul de Primire Minori ”Pinocchio”.

Dna M.C. a solicitat in repetate randuri reintegrarea copilului R.F.A. in familie (cererea nr. 91681/16.11.2010, nr. 61248/27.09.2011, nr. 71274/12.11.2011; nr. 33522/08.06.2012, nr. 7948/30.01.2013 ) insa, de fiecare data nu a completat dosarul pentru a-i fi solutionata cererea de reintegrare.

Copilul a fost invoit din centru in familie, in special in timpul weekendurilor si al vacantelor scolare. In repetate randuri, personalul centrului a observat ca, la intoarcerea din familie, copilul era ingrijit si voios.

In vederea reevaluarii situatiei copilului s-au facut demersuri permanente la Directia de Evidenta a Persoanelor Sector 3, pentru identificarea domiciliului parintilor copilului, numitii M.C. si R.M. (conform raspunsurilor primite tatal copilului-dnul R. M. figureaza cu domiciliul in strada Buchetului, nr. 5-7, bl.4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti iar mama- dna M. C. in strada Aleea Florin Ciungan, nr. 3, bl. 67, sc.1, ap.46, sector 3, Bucuresti.

In data de 19.11.2013 managerul de caz si responsabilul de caz s-au deplasat la domiciliul legal al domnului R. M., in strada Buchetului nr. 5-7, bl.4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti si au aflat de la presedintele blocului si de la administratora imobilului, ca dnul R. M. nu mai locuieste de circa 10 ani la acea adresa. Conform declaratie presedintelui blocului 4, dnul A. N. (nr. 78873/22.11.2013), reiese faptul ca nu detine informatii despre locuinta actuala a numitului R. M..

Dna M.C. are depus dosar pentru o locuinta sociala, la Spatiu Locativ din cadrul Primariei Sector 3, Bucuresti, avand dosarul nr. 16873/12.10.1999, care era inclus in lista de prioritati a anului 2013 pentru locuinte, la pozitia 196.

Dupa implinirea varstei de 10 ani, in cadrul intalnirilor echipei multidisciplinare, s-a stabilit inceperea demersurilor de transfer al copilului intr-unul dintre apartamentele familiale, intrucat centrul Pinocchio nu mai corespundea varstei copilului.

In data de 13.11.2013 (adresa nr. 70082) a fost solicitata realizarea de catre DGASPC Sector 2 a unei anchete sociale, la domiciliul in fapt al mamei copilului, situat in Strada Duzilor nr. 8, Sector 2, Bucuresti.

Prin adresa nr. 70751/13.11.2013 a fost solicitata Directiei de Evidenta a Persoanelor Sector 3, identificarea domiciliului actual al tatalui copilului-R.M. Tatal copilului-dnul R. M. figureaza in Registrul National de Evidenta a Persoanelor (adresa DEP nr. 86568/03.12.2012) cu domiciliul legal la adresa cunoscuta de noi (unde nu mai locuieste de circa 10 ani), respectiv Aleea Buchetului nr.5-7, bl. C4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti.

In cadrul intalnirii echipei pluridisciplinare din data de 19.11.2013 a fost stabilit ca este in interesul superior al copilului transferul la un apartament din cadrul Centrului de ingrijire in Centru de plasament “SF. Macrina”, intrucat Centrul Pinocchio un mai corespunde varstei copilului. Mama baiatului, dna M. C. a fost invitata telefonic sa participe la intalnirea echipei, acesta acceptand invitatia si a fost foarte atasata de R.F.A, dar si copilul de M.C. interesandu-se de conditiile in care va locui, orele de vizita, regulile interioare, etc.

La sfarsitul vizitei Florin s-a aratat incantat de transferul de la CP “Pinocchio” la Centru rezidential “Sf. Macrina” si dornic sa fie mutat cat mai curand.

Privitor la rudele paterne ale copilului, doamna M. C. declara ca nu detine informatii unde s-ar afla acestea in prezent, iar despre dnul R. M.a afirmat ca acesta este plecat din tara, posibil in Germania.

Prin declaratia nr. 87311/04.12.2013 copilul R. F. A. si-a exprimat acordul pentru a fi transferat la Centru de plasament “Sf. Macrina” .

In data de 24.01.2014 cand copilul a fost audiat in instanta, in vederea transferului de la Centrul de plasament “ Pinocchio” la Centru de plasament “Sf. Macrina”, acesta a declarat ca nu doreste mutarea in centru, ci vrea sa mearga acasa, in familie.

Prin cererea nr. 7948/30.01.2014 doamna Maslina Camelia a solicitat reintegrarea copilului in familie.

In vederea evaluarii situatiei locative si sociale a familiei copilului si a completarii dosarului de reintegrare, prin adresa nr. 10702/08.02.2014 a fost solicitata realizarea unei anchete sociale la domiciliul doamnei M. Camelia., situat in Strada Duzilor nr. 8, Sector 3, Bucuresti.

Prin adresa nr. 10717/08.02.2014 i-au fost solicitate mamei copilului actele necesare pentru completarea dosarului de reintegrare.

Conform raspunsului primit de la DGASPC Sector 2 cu privire la ancheta sociala realizata la domiciliul mamei copilului a reiesit faptul ca numita M. C. locuieste in proprietatea domnului B. C., fratele domnului M. V. Imobilul este compus din 3 camere, baie si bucatarie. Camerele sunt intr-o stare buna, asigura conditii favorabile, fiind ingrijite. Recomandarile reprezentantilor DGASPC Sector 2 au fost acceptarea reintegrarii copilul in familie la adresa din Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti. Cu mentiunea ca domnul M.V. a efectuat o declarare cu nr 23434/ 08.02.2014 in care isi va lua angajamentul de a le oferi celor trei persoane stabilitate in acest imobil.

Conform raspunsului primit (adresa nr.78892/12.11.2014) rezulta faptul ca reintegrarea familiala se poate realiza, mama copilului dispunand de conditii locative, materiale si financiare pentru a creste copilul in familie, aceasta avand salariu de 1200 de lei ca vanzatoare si M.V. salariul de 1000 lei, lucrand ca agent de paza.

CONCLUZII SI PROPUNERI:

Avand in vedere cele mentionate anterior, situatia locativa si financiare a familiei permite reintegrarea in familie a copilului R. F alaturi de mama acestuia M.C si tatal acestuia R.F la adresa Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti/

Data:

06.05.2015

Raport trimestrial privind situatia copilului nr 4.

R. F. A.

Trimestru IV/2015

DATE DESPRE COPIL 

Nume si prenume : R. F. A.

Data si locul nasterii: 24.01.2000, in Bucuresti, sector 3

CNP :[anonimizat]

Parinti : R. (in prezent M.) C. si R. M.

Domiciliul : Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

Forma de scolarizare : clasa a VII-a la Scoala cu clasele I-VIII, nr.19 "Tudor Arghezi”.sector 3.

DATE DESPRE PARINTI

Tatal Nume si Prenume: R. M.

Data si locul nasterii: 01.06.1975

Parinti:I. si M.

Domiciliu: Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

Mama

Nume si Prenume: M. C.(fosta R.)

Data si locul nasterii: 14.07.1977, in Bucuresti, sector 2

Parinti:V. si S.

C.N.P.: X

Act de identitate: B.I. seria X nr. X

Domiciliul: Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti

PERSONALITATEA, STAREA FIZICA SI MENTALA A COPILULUI :

Din raportul de evaluare psihologica, anexat la dosar, realizat de psiholog Camelia Vasilica, la data de 21.03.2015, reiese faptul ca R.F.A. are nevoie de consiliere in vederea echilibrarii emotionale si comportamentale in relatia cu familia ; consiliere in vederea dezvoltarii superioare a empatiei ; consiliere in vederea unei mai bune intelegeri a utilitatii si necesitatii normelor de conduita morala si sociala ; stimularea dezvoltarii intelectuale a copilului, prin oferirea de sprijin la efectuarea temelor dar si in sprijinirea achizitiei de cunostinte noi ; continuitate in activitatea extrascolara aleasa (fotbal la Clubul Sportiv Arsenal) ; consiliere in vederea dezvoltarii deprinderilor de viata, angajandu-se in activitatile inteprinse in cadrul apartamentului, pana ajung la un nivel satisfacator pentru a deveni autonom la implinirea varstei de 18 ani.

ANTECEDENTE SOCIO-MEDICALE SI EDUCATIONALE

Din raportul de evaluare medicala, din data de 18.11.2014, realizat de dr. Ionescu Luminita, anexat la dosar, reise faptul ca acest copil este clinic sanatos si este inscris la medicul de familie Dr. Radu Elena. Are o dezvoltare armonica si a fost diagnosticat cu astigmatism.

Copilul este inscris in clasa a VII–a, la Scoala cu clasele I-VIII, nr.19 "Tudor Arghezi”.sector 3,Bucuresti.

CONDITIILE IN CARE A FOST CRESCUT COPILUL SI IN CARE A TRAIT

Copilul R.F.A., nascut la data de 24.01.200, provine din relatia de concubinaj a mamei, numita R.C. (actuala M.) cu numitul N.R., in timp ce era casatorita cu R.M. La un momentul nasterii copilului d-nul N.R. se afla in arest.

Din actele presente la dosar resulta faptul ca prin Hotarea nr. 559/05.08.2003 a CPC, sector 3 s-a dispus includerea copilului R.F.A. in programul Centrului Zi “Licurici” deoarece numita M.C. divortase si un dispunea de conditii materiale si locative necesare cresterii si ingrijirii copilului.

Prin Hotararea nr. 1202/2004, CPC sector 3 a dispus plasamentul copilului la Centrul de Primire Minori “Pinochio”, deoarece mama acestuia nu respecta programul centrului de zi si nu dispunea de conditii locative si financiare pentru a se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia.

In urma reevaluarii situatiei copilului, in conformitate cu Legea 272/2004, precum si in urma constatarii ca circumstantele care determinat dispunerea masurii de plasament au ramas neschimbate, Tribunalul Bucuresti a dispus prin Sedinta Civila nr.1162/20.10.2005 masura de protectie speciala – plasamentul pentru copilul R.F.A., masura urmand sa fie asigurata de Centrul de primire Minori “Pinochio”.

Dna M.C. a solicitat in repetate randuri reintegrarea copilului R.F.A. in familie (cererea nr. 91681/16.11.2010, nr.61248/27.09.2011, nr.71274/12.11.2011; nr.33522/08.06.2012, nr. 7948/30.01.2013 ) insa, de fiecare data nu a completat dosarul pentru a-i fi solutionata cererea de reintegrare.

Copilul a fost invoit din centru in familie, in special in timpul weekendurilor si al vacantelor scolare. In repetate randuri, personalul centrului a observat ca, la intoarcerea din familie, copilul era ingrijit si voios.

In vederea reevaluarii situatiei copilului s-au facut demersuri permanente la Directia de Evidenta a Persoanelor Sector 3, pentru identificarea domiciliului parintilor copilului, numitii M.C. si R.M. (conform raspunsurilor primite tatal copilului-dnul R. M. figureaza cu domiciliul in strada Buchetului, nr. 5-7, bl.4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti iar mama- dna M. C. in strada Aleea Florin Ciungan, nr. 3, bl. 67, sc.1, ap.46, sector 3, Bucuresti.

In data de 19.11.2013 managerul de caz si responsabilul de caz s-au deplasat la domiciliul legal al domnului R. M., in strada Buchetului nr. 5-7, bl.4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti si au aflat de la presedintele blocului si de la administratora imobilului, ca dnul R. M. nu mai locuieste de circa 10 ani la acea adresa. Conform declaratie presedintelui blocului 4, dnul A. N. (nr. 78873/22.11.2013), reiese faptul ca nu detine informatii despre locuinta actuala a numitului R. M..

Dna M.C. are depus dosar pentru o locuinta sociala, la Spatiu Locativ din cadrul Primariei Sector 3, Bucuresti, avand dosarul nr. 16873/12.10.1999, care era inclus in lista de prioritati a anului 2013 pentru locuinte, la pozitia 196.

Dupa implinirea varstei de 10 ani, in cadrul intalnirilor echipei multidisciplinare, s-a stabilit inceperea demersurilor de transfer al copilului intr-unul dintre apartamentele familiale, intrucat centrul Pinocchio nu mai corespundea varstei copilului.

In data de 13.11.2013 (adresa nr. 70082) a fost solicitata realizarea de catre DGASPC Sector 2 a unei anchete sociale, la domiciliul in fapt al mamei copilului, situat in Strada Duzilor nr. 8, Sector 2, Bucuresti.

Prin adresa nr. 70751/13.11.2013 a fost solicitata Directiei de Evidenta a Persoanelor Sector 3, identificarea domiciliului actual al tatalui copilului-R.M. Tatal copilului-dnul R. M. figureaza in Registrul National de Evidenta a Persoanelor (adresa DEP nr. 86568/03.12.2012) cu domiciliul legal la adresa cunoscuta de noi (unde nu mai locuieste de circa 10 ani), respectiv Aleea Buchetului nr.5-7, bl. C4, sc.2, ap.63, sector 3, Bucuresti.

In cadrul intalnirii echipei pluridisciplinare din data de 19.11.2013 a fost stabilit ca este in interesul superior al copilului transferul la un apartament din cadrul Centrului de ingrijire in Centru de plasament “SF. Macrina”, intrucat Centrul Pinocchio un mai corespunde varstei copilului. Mama baiatului, dna M. C. a fost invitata telefonic sa participe la intalnirea echipei, acesta acceptand invitatia si a fost foarte atasata de R.F.A, dar si copilul de M.C. interesandu-se de conditiile in care va locui, orele de vizita, regulile interioare, etc.

La sfarsitul vizitei Florin s-a aratat incantat de transferul de la CP “Pinocchio” la Centru rezidential “Sf. Macrina” si dornic sa fie mutat cat mai curand.

Privitor la rudele paterne ale copilului, doamna M. C. declara ca nu detine informatii unde s-ar afla acestea in prezent, iar despre dnul R. M.a afirmat ca acesta este plecat din tara, posibil in Germania.

Prin declaratia nr. 87311/04.12.2013 copilul R. F. A. si-a exprimat acordul pentru a fi transferat la Centru de plasament “Sf. Macrina” .

In data de 24.01.2014 cand copilul a fost audiat in instanta, in vederea transferului de la Centrul de plasament “ Pinocchio” la Centru de plasament “Sf. Macrina”, acesta a declarat ca nu doreste mutarea in centru, ci vrea sa mearga acasa, in familie.

Prin cererea nr. 7948/30.01.2014 doamna Maslina Camelia a solicitat reintegrarea copilului in familie.

In vederea evaluarii situatiei locative si sociale a familiei copilului si a completarii dosarului de reintegrare, prin adresa nr. 10702/08.02.2014 a fost solicitata realizarea unei anchete sociale la domiciliul doamnei M. Camelia., situat in Strada Duzilor nr. 8, Sector 3, Bucuresti.

Prin adresa nr. 10717/08.02.2014 i-au fost solicitate mamei copilului actele necesare pentru completarea dosarului de reintegrare.

Conform raspunsului primit de la DGASPC Sector 2 cu privire la ancheta sociala realizata la domiciliul mamei copilului a reiesit faptul ca numita M. C. locuieste in proprietatea domnului B. C., fratele domnului M. V. Imobilul este compus din 3 camere, baie si bucatarie. Camerele sunt intr-o stare buna, asigura conditii favorabile, fiind ingrijite. Recomandarile reprezentantilor DGASPC Sector 2 au fost acceptarea reintegrarii copilul in familie la adresa din Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti. Cu mentiunea ca domnul M.V. a efectuat o declarare cu nr 23434/ 08.02.2014 in care isi va lua angajamentul de a le oferi celor trei persoane stabilitate in acest imobil.

Conform raspunsului primit (adresa nr.78892/12.11.2014) rezulta faptul ca reintegrarea familiala se poate realiza, mama copilului dispunand de conditii locative, materiale si financiare pentru a creste copilul in familie, aceasta avand salariu de 1200 de lei ca vanzatoare si M.V. salariul de 1000 lei, lucrand ca agent de paza.

CONCLUZII SI PROPUNERI:

Avand in vedere cele mentionate anterior, situatia locativa si financiare a familiei permite reintegrarea in familie a copilului R. F alaturi de mama acestuia M.C si tatal acestuia R.F la adresa Strada Dascalului nr. 92, Sector 2, Bucuresti/

Data

06.05.2015

RAPORT TRIMESTRIAL nr 5.

privind situatia copilului C.R.F.

TRIMESTRUL III 2015

DATE DE IDENTIFICARE COPIL :

Nume si prenume : C.R.F.

Data si locul nasterii: 12.12.1998. Localitatea Bucuresti.

Fiul lui: Natural al C. M.

C.N.P. : X

Situatia scolara : elev in clasa a IX-a, la Liceul Theodor Pallady.

Domiciliul : str. Ilarie Chendi, nr.14, Sector 2, Bucuresti la Fundatia "Ajutor si Recuperare Medico-Sociala pentru copii in dificultate" A.R.M.S – Centrul social “Sf Macrina|”

DATE DESPRE PARINTI:

MAMA :

Nume si prenume: C. M.

Data si locul nasterii : 23.11.1982, Localitatea Bucuresti.

Fiica lui: I. si R.E.

C.N.P. X

Carte de identitate provizorie : Seria X nr. X eliberat la data de 15.06.2013 de SPCLEP Bucuresti, conform prev. art. 73 alin 1 lit b din HG nr. 1375/2006 pentru persoanele din categoria celor lipsite de adapost, care nu pot declara adresa unui imobil cu destinatie de locuinta.

Domiciliul : in drept : Localitatea Bucuresti.

in fapt : necunoscut

TATAL : Natural, V.R.V.

Frati/Surori

Frate :

Nume si prenume : C.C.

Data si locul nasterii : 04.02.2006, Rupea, judetul Brasov

PERSONALITATEA, STAREA FIZICA SI MENTALA A COPILULUI:

Din caracterizarea intocmita de psiholog Camelia Vasilica reiese faptul ca C.R. face eforturi sa finalizeze cu bine anul scolar 2014/2015 stiind ca urmeaza sa treaca in ciclul liceal care il va orienta spre o specializare profesionala si care ii va facilita insertia in societate cand va ajunge la maternitate. R. este integrat intr-un program de consiliere de la inceputul lunii februarie 2013, in vederea imbunatatirii comportamentului atat la scoala cat si in cadrul apartamentului de tip familial; imbunatatirea rezultatelor scolare pentru a obtine o medie care sa-i faciliteze inscrierea intr-un liceu tehnic, pastrarea continuitatii pe linie sportiva, copilul dorindu-si sa abandoneze antrenamentele la karate dupa o frecventa de 4 ani; infranarea si o mai buna gestionare a conflictelor care apar in a cadrul apartamentului.

Psihologul recomanda: Suport din partea personalului educativ pe linie cognitiva, cu scopul de a reduce carenetele acumulate in timp, tratament corect, bazat pe evidentierea progreselor sale prin lauda si incurajare; consiliere pentru cresterea stimei de sine si a increderii in calitatile sale; consilere in vederea imbunatatirii conduitei si rezultatelor scolare, motivarea si stimularea copilului pentru cresterea nivelului de implicare in activitati extrascolare (activitati sportive), pentru dobandirea unui sentiment de participare colectiva, putandu-i facilita pe termen lung o relationare interumana mai usoara.

ANTECEDENTE SOCIO-MEDICALE SI EDUCATIONALE

Copilul este clinic sanatos, conform evaluarii medicale din data de 01.08.2014, intocmita de Dr. Luminita Ionescu. Este inscris la medicul de familie Dr. Dan Sanda Maria.

Este inscris in anul scolar 2014-2015, in clasa a IX – a , la invatamant de zi, la Liceul Theodor Pallady.

Continua cursurile de karate la CSS4, unde merge de patru ori pe saptamana.

CONDITIILE IN CARE A FOST CRESCUT COPILUL SI IN CARE A TRAIT

Copilul C.R. F., nascut la data de 12.12.1998 este fiul natural al lui V.R.V. si C.M. Desi nu a fost recunoscut de tata, din actele prezente la dosar reiese faptul ca tatal biologic al copilului este numitul V.R.V.

Prin cererea inregistrata la Directia pentru Protectia Copilului sector 3 cu nr. 16816/27.09.2009, numita C.M. (bunica materna a minorului), a solicitat plasamentul copilului C.R., deoarece mama acestuia l-a lasat in grija sa plecand in Sibiu si n-a mai luat legatura cu minorii si nici cu aceasta.

Astfel, Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a Civila a dispus, prin Sentinta Civila nr. 10/04.12.2009, plasamentul copilului C.R.F. la numita C. M. In urma decesului doamnei C. M., prin Dispozitia nr. 745/15.03.2010 data de Directorul General al DGASPC sector 3, s-a dispus plasamentul in regim de urgenta pentru copilul C. R. F., la Fundatia "Ajutor si Recuperare Medico-Sociala pentru copii in dificultate" A.R.M.S – Centrul social “Sf Macrina|” pama cand mama va face demersurile necesare pentru a i se incredinta copii mamei.

In ceea ce priveste bunicii materni, in urma demersurile efectuate, a reiesit faptul ca : numitul C.I. (bunicul matern al copilului), a decedat la data de 30.06.1996, conform Extrasului din Registrul de Deces nr.19/21.01.2008 .

Prin adresa nr. 3319/23.05.2010 Colegiul National Sportiv “Cetate” a solicitat sprijinul in vederea selectarii unor copii cu varste cuprinse intre 5-14 ani.

La data de 08.06.2010 copilul C.R. a participat la preselectia organizata in cadrul Colegiului National Sportiv “Cetate”, acesta fiind printre copiii care au obtinut rezultate bune la sustinerea probelor sportive impuse.

Prin declaratia nr. 59609/17.06.2010, copilul C.R. a declarat ca este de acord cu transferul la Colegiul National Sportiv “Cetatate”.

In cadrul intalnirii echipei pluridisciplinare la care au participat: responsabilul de caz, managerul de caz, psihologul copilului, persoana de referinta a copilului, copilul C.R. s-a hotarat ca este in interesul superior al copilului sa participe la cursurile Colegiului National Sportiv “Cetate” si au inceput formalitatile pentru transferul copilului.

Prin adresa nr.73807/25.11.2010 s-a solicitat DGASPC sector 3 un raport din care sa reiasa evolutia psihosociala a copilului.

Prin adresa nr. 80027/30.12.2010 DGASPC sector 3 a transmis un raport privind evolutia scolara si integrarea elevilor inscrisi in cadrul Colegiului National Cetate Deva, din care a reiesit ca R. era un elev cu potential intelectual de nivel mediu, cu reale posibilitati de achizitie dar slaba motivare si nivel redus de implicare in activitatile scolare. Deprinderile de studiu individual erau insuficient consolidate, copilul avand nevoie de sustinere si motivare permanenta pentru a-si duce la bun sfarsit sarcinile scolare. Prezenta numeroase lacune in achizitii si nu se implica in activitatile de studiu individual sau de pregatire a temelor. In cadrul activitatilor de pregatire sportiva a fost evidentiat pentru progresul obtinut.

In cadrul intalnirii echipei multidisciplinare din data de 10.02.2011 s-a discutat situatia scolara si comportamentul copilului in cadrul Complexului Sportiv « Cetate «-  Deva si s-a stabilit ca baiatul sa fie adus din Deva in Bucuresti, unde va fi consiliat in vederea diminuarii comportamentelor negative (furt si minciuna) si inceperea demersurilor pentru transferul scolar, la Scoala 196 din Bucuresti, sustinerea corigentelor la romana si matematica (la Complexului Sportiv « Cetate «  Deva) si continuarea demersurilor de identificare a mamei copilului.

In cadrul intalnirii lunare de echipa din 28.07.2011, s-a stabilit ca baiatul sa fie sprijinit educational de persoana de referinta pentru a sustine examenele de corigenta. In toata perioada, pana la data sustinerii examenelor, persoana de referinta a lucrat impreuna cu baiatul pentru recuperarea lacunelor scolare.

In urma discutiilor din 22.09.2011 in cadrul intalnirii echipei pluridisciplinare, membrii echipei au stabilit ca baiatul sa continue programul de consiliere individuala, pentru acomodarea in centru social si la scoala. Comportamentele negative (furt, absente nemotivate de la scoala) nu au mai aparut. Baiatul s-a reintegrat bine, atat in cadrul scolii cat si in apartament.

In cadrul intalnirii echipei multidisciplinare din data de 15.12.2011 s-a stabilit ca baiatul sa beneficieze in continuare de consiliere psihologica, precum si de sprijin si motivare pentru finalizarea scolii.

Baiatul este inscris la cursurile de karate, la Clubul Sportiv Dinamo, unde merge de patru ori pe saptamana.

In data de 03.01.2012 copilul a fost vizitat de catre domnul V. R.V.(persoana ce se recomanda a fi tatal biologic al copilului), insotit de V. I.(presupus bunic patern al copilului) si sotia acestuia. Copilul ii cunoastea pe cei trei si stia ca ii sunt rude. Vizita acestora l-a bucurat foarte mult.

Desi a fost sprijinit si motivat permanent pentru a obtine rezultate scolare cat mai bune, rezultatele scolare ale lui R.erau slabe.

R. a continuat activitatea extrascolara-cursuri de karate, unde s-a clasat la unul dintre concursuri pe locul III.

Este bine integrat in cadrul centrului social si are insusite deprinderile de viata independenta, conform varstei.

In urma discutiilor intalnirii pluridisciplinare din data de 31.05.2012, membrii echipei pluridisciplinare au stabilit ca este in interesul superior al copilului sa practice o activitate sportiva si sa continue cursurile de karate. In ceea ce priveste rudele identificate s-a stabilit de managerul de caz sa informeze presupusul tata, V. R. V., cu privire la demersul juridic ce il poate face pentru recunoasterea paternitatii, incurajand mentinerea relatiei cu copilul.

In perioada 02.06.2012-03.06.2012 copilul impreuna cu altii copii din cadrul serviciului, au fost plecati in Delta, in localitatea Partizani. A avut ocazia sa pescuiasca si sa se plimbe pe Dunare cu vaporul.

Prin adresa nr. 41795/25.07.2012 a fost trimisa o invitatie domnului V. R., (presupusul tata biologic al copilului), in vederea unei intalniri cu managerul de caz pentru clarificarea situatiei copilului, sprijinirii si motivarii acestuia pentru a recunoaste legal copilului. In data de 28.08.2012 scrisoarea a fost returnata, domnul V. R. nelocuind la adresa cunoscuta de noi.

Contactat telefonic la numerele de telefon afisate in momentul in care il suna pe copil, domnul V. R. nu a raspuns, iar unele dintre numere nu au mai fost valabile.

Copilul nu a mai fost vizitat de catre presupusul tata (domnul V.R.) si nici de catre presupusul bunic patern si sotia acestuia, din luna ianuarie 2013, insa mama sa, dna C.R. l-a vizitat constant, o data pe saptamana din propria initiativa sustinand in repetate randuri dorinta de a-l lua acasa, insa acest demers fiind impiedicat de neajunsurile situatiei financiare.

C.R. participat la taberele de vara organizate de Fundatia "Ajutor si Recuperare Medico-Sociala pentru copii in dificultate" A.R.M.S – Centrul social “Sf Macrina|” in perioada 09.08.2013-16.08.2013 la Moeciu si in perioada 19.08.2013-26.08.2013, la Costinesti.

Copilul este bine integrat in cadrul centru social si are insusite deprinderile de viata independenta, confrom cu varsta sa. Este indrumat de persoana de referinta pentru curatenie, ordine si igiena personala. Se implica in activitatile din apartament mai greu si putin fortat de comportamentul colegilor, care se implica fara a fi indrumat. Ajuta la cumparaturi in centru.

Din data de 03.01.2013(data la care baiatul a fost vizitat in apartament de presupusul tata biologic-V.R.V. si de domnul V.I., presupusul bunic patern) baiatul nu a mai fost vizitat de catre acestia, dar a mentinut legatura telefonica cu domnul V.R.V., pana in luna noiembrie 2014, caruia i se adreseaza spunandu-i tata.

In data de 19.02.2013 a avut loc intalnirea membrilor echipei multidisciplinare, in vederea evaluarii situatiei copilului. In urma discutiilor membrii echipei au considerat ca finalizarea demersurilor pentru recunoasterea juridica a paternitatii copilului de catre domnul V.I. este un obiectiv ce un poate fi atins in lipsa interesului acestuia pentru copil.

Conform referatului intocmit de referent Paduraru Floarea, copilul manifesta un comportament nedorit atat la scoala cat si in cadrul apartamentului (adreseaza cuvinte urate colegilor, profesorilor si colegilor din centru).

In vederea analizarii acestui comportament, in data de 09.04.2013, membrii echipei pluridisciplinare s-au intalnit impreuna cu copilul, stabilind continuarea programului de consiliere psihologica, pentru a-si modifica in mod favorabil comportamentul. Copilul a afirmat ca este tratat cu indiferenta de catre cadrele didactice si de catre elevi, de aceea reactioneaza in acest mod.

In vederea clarificarii situatiei socio-familiale a copilului, mama in data de 19.07.2013 a efectuat o declaratie cu 35794/19.07.2013 scrisa catre Fundatia "Ajutor si Recuperare Medico-Sociala pentru copii in dificultate" A.R.M.S – Centrul social “Sf Macrina|” si catre DGASPC sector 3 prin care aceasta doreste ca din data de 01.10.2013 are posibilitati materiale pentru a-si intretine copilul. Acesta detine documente doveditoare ce atesta ca este proprietarea unui apartament din sectorul 3 si venitul lunar este de 1500 de lei.

In data de 19.02.2014 a avut loc intalnirea membrilor echipei multidisciplinare, in vederea evaluarii situatiei copilului si inceperea efectuarii demersului pentruca acesta sa locuiasca cu mama. In urma discutiilor membrii echipei au considerat ca este in favoarea minorului ca acesta sa locuiasca cu mama avand in vedere atasamentul pe care acesta si-l manifesta catre C.M.

In data de 25.07.2014 prin declaratia nr. 59609/30.07.2014, copilul C.R. a declarat ca este de acord sa locuiasca cu mama acestuia.

In data de 18.09.2014, i s-a analizat comportamentul lui C.R. si prezinta formate deprinderile de viata independenta, conform varstei, dar trebuie mereu impulsionat. Isi face curatenie in dulap si in camera dar nu pastreaza ordinea. Ii place sa petreaca timpul liber cu prietenii in parc, la fotbal, sau in centru, jucandu-se pe calculator. Este impulsionat de catre personal sa citeasca mai mult. Participa la activitatile inteprinse cu grupul si in afara lui, continuand activitatea sportiva-cursurile de karate. La antrenamente nu mai este atent si le distrage atentia si celorlalti copii.

Astfel, Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a Civila a dispus, prin Sentinta Civila nr. 10/04.12.2014 a stabilit mutarea copilului la C.M (mama copilului), si efectuarea vizitelor trimestriale la domiciliul mamei pentru a se confirma ca evolutia socio-psiho- emotionala a minorului este favorabila.

In data de 25.01.2015 la efectuarea vizitei de catre personalul copetent din cadrul DGASPC-ului sector 3, acesta constata starea igienico-sanitara favorabila, comportamentul pe care-l manifesta copilul atat individual, cat si fata de mama acestuia este comunicativ, receptiv, ordonat, este in acelasi grup de prieteni participand la fotbal, in parc, continua cursurile de karate la CSS4, de patru ori pe saptamana.

La intalnirea cu psihologul copilului si cu mama sa din data de…. Acesta a dorit sa efectueaze o sedinta doar cu minorul pentru a constata nivelul starea psihica a acestuia fara a fi influentat de mama. Copilul manifesta un comportament adecvat varstei lui, acesta fiind jovial exprimandu-si bucuria acestei schimbari.

In urma examenului de capacitate a fost repartizat la Liceul Theodor Pallady, unde a inceput cursurile clasei a IX. Rezultatele la examenul de capacitate au fost favorabile: notele obtinute la matematica 8 si la romana 7,50 ; media generala fiind 7,40.

Managerul de caz in data de 25.03.2015 a investigat situatia scolara cat si in cadrul apartamentului : vocabularul cat si comportamentul fata de colegi este imbunatatit, trateaza cu mai mult respect profesorii si si rezultatele la invatatura sunt bune (din relatarile dirigentei. In ceea ce priveste locuinta, este prielnica pentru copil fiind utilitata cu toate obiectele imobiliare necesare.

CONCLUZII SI PROPUNERI :

Avand in vedere cele mai sus mentionate: motivele stabilirii unei masuri de protectie s-au schimbat, iar reintegrarea in familia naturala a fost posibila, starea psihica a copilului este buna, comportament ce-l mainifesta fata de mama acestuia si in societate este adecvat varstei lui se propune mentinerea copilului langa C.M. la adresa Str. Mihail Teodorescu, nr 5, sector 3, Bucuresti.

Data:30.03.2015