Servicii Sociale Eficiente In Slujba Cetateanului Bucurestean

Psihologie

Servicii Sociale Eficiente In Slujba Cetateanului Bucurestean

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

despre proiect

Contextul proiectului

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Aspecte metodologice

REZULTATELE ANALIZEI CALITATIVE

pERSOANELE CU DIZABILITĂȚI

PERSOANELE VÂRSTNICE

VICTIMELE VIOLENȚEI ÎN FAMILIE

COPIII AFLAȚI ÎN DIFICULTATE

PERSOANELE DE ETNIE RROMĂ

TINERII CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

CONSUMATORII DE DROGURI

IMIGRANȚII/REFUGIAȚII

rezultatele analizei cantitative

REZULTATE MUNICIPIUL BUCUREȘTI

analiza socio-demografică

rezultate pe sectoare – sectorul 1

rezultate pe sectoare – sectorul 2

rezultate pe sectoArE – sectorul 3

rezultate pe sectoare – sectorul 4

rezultate pe sectoare – sectorul 5

rezultate pe sectoare – sectorul 6

Concluzii și recomandări

ANEXE

despre proiect

SERVICII SOCIALE EFICIENTEÎN SLUJBA CETĂȚEANULUI BUCUREȘTEAN

„Servicii sociale eficiente în slujba cetățeanului bucureștean” este un proiect inițiat de Direcția Generală de Asistență Socială a Muncipiului București, finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative. Proiectul are ca obiectiv fundamental imbunătățirea serviciilor de asistență socială oferite cetățenilor municipiului București.

Ideea acestui proiect a pornit de la două probleme majore cu care Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București se confruntă frecvent în activitatea sa zilnică, și anume: lipsa unei game diversificate de servicii de asistență socială oferite, în concordanță cu nevoile și cerințele din ce în ce mai complexe ale cetățenilor și, în al doilea rând, repartizarea neregulată a serviciilor sociale la nivel sectorial, care nu permite un acces echitabil la serviciile de asistență socială.

În acest context, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București și-a propus să își completezeși poate să și restructurezeserviciile oferite, iar pimul pas in realizarea acestui proces este de a înțelege nevoile cetățenilor municipiului București. Urmărind scopul propus, Direcția Generală de Asistență Socială a desfășurat în perioada ianuarie – februarie 2011 un studiu sociologic de largi dimensiuni, prin care au fost culese informațiile necesare pentru realizarea unei imagini cât mai complexe asupra nevoilor și problemelor sociale atât ale beneficiarilor direcți de servicii sociale, cât și ale potențialilor beneficiari.

Broșura de față prezintă într-o manieră succintă rezultatele și concluziile acestei ample cercetări, care are o importanță majoră în planul de modernizare a sistemului de asistență socială al municipiului București, oferind o radiografie generală a nevoilor de asistență socială ale cetățenilor municipiului București.

Contextul proiectului

Pe fondul aderării la Uniunea Europeană, și în plin proces de integrare deplină, instituțiile statului abilitate au depus eforturi susținute pentru a putea oferi tuturor cetățenilor săi servicii sociale la standarde europene, care să le permită acestora un trai mai bun.

Având în vedere schimbările socio-demografice și economice care au afectat țara noastră în ultima perioadă, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București și-a menținut viu interesul de a oferii cetățenilor municipiului București servicii sociale la standardele Uniuni Europene. În acest demers se înscrie și Strategia de Dezvoltare și Modernizare a Sistemului de Asistență Socială în Municipiul București 2008 – 2013, care constituie cadrul de referință al proiectului „Servicii sociale eficiente în slujba cetățeanului bucureștean”. Așa cum este statuat și în strategia anterior menționată, scopul unanim este de a asigura„un acces echitabil și nediscriminatoriu alcetățenilor din toate sectoarele municipiului București la servicii și prestații socialeadaptate la nevoile sociale actuale în vederea creșterii calității vieții și promovăriiprincipiilor de coeziune și incluziune socială la nivelul municipiului București, înconcordanță cu standardele naționale și europene în domeniu.” (p. 6)

Niciunul din scopurile propuse de aceste inițiative nu pot fi duse la bun sfârșit fără consultarea directă a cetățenilor acestui municipiu, a actualilor si potențialilor beneficiari ai serviciilor de asistență socială, care s-au aratat mai mult decât dornici să își spună punctul de vedere, în speranța că opinia lor va fi de folos în realizarea problemelor existente, fapt ce va duce la eficientizarea structurală a sistemului.

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Pentru ca obiectivul general al proiectului „Servicii sociale eficiente în slujba cetățanului bucureștean”, și anume, acela de a îmbunătăți structura și procesele utilizate în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, astfel încât această instituție să poată răspunde nevoilor sociale actuale ale cetățenilor capitalei, să fie atins,a fost necesară o evaluare cât mai obiectivă a situației curente, bazate pe o cercetare sociologică riguroasă din punct de vedere metodologic, care să identifice nevoile și să propună soluțiile potrivite.

Astfel, obiectivele principale ale acestei cercetări au fost:

Identificarea principalelor probleme cu care se confruntă sistemul de asistență socială din perspectiva cetățenilor municipiului București;

Identificarea principalelor probleme cu care se confruntă sistemul de asistență socială din perspectiva experților care lucrează în sistem;

Identificarea nevoilor de asistență socială în rândul categoriilor de beneficiari, dar și la nivelul cetățenilor care nu se află în postura de beneficiari;

Percepția asupra serviciilor furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București și a calității acestora în momentul prezent;

Gradul de cunoaștere al serviciilor sociale oferite și al instituțiilor abilitate la nivelul sectorial și al Bucureștiului;

Gradul de satisfacție cu serviciile de asistență socială oferite de Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București.

Aspecte metodologice

O abordare integrată, bazată pe combinarea unor metode, tehnici și instrumente de cercetare apreciate pentru eficiența lor în cercetarea socială, a fost elaborată pentru a îndeplini obiectivele acestui studiu.Așadar, a fost realizată o cercetare cantitativă și calitativă pentru înțelegerea în profunzime a nevoilor de asistență socială în rândul beneficiarilor și potențialilor beneficiari (cetățeni cu venituri scăzute ai municipiului București).

În cele ce urmează vom prezenta în detaliu pentru fiecare metodă în parte toate aspectele metodologice necesare.

SONDAJ DE OPINIE TELEFONIC

A fost realizat un sondaj de opinie de tip call-center asupra unui eșantion de 7000 de persoane. Populația țintă este reprezentată de cetățenii adulți (>18 ani), rezidenți ai municipiului București. Eșantionul a fost elaborat luându-se în considerare datele publice furnizate de Institutul Național de Statistică și publicate în Anuarul Statistic. Tipul eșantionului este multi-stratificat, probabilist și reprezentativ la nivelul municipiului București. Marja maximă de eroare este de +/- 1,54% pentru un interval de încredere de 95%. Contactele telefonice au fost apelate în baza eșantionului, având ca punct de reper diferite cote statistice pe sub-categorii socio-demografice (vârstă, sex). Chestionarul aplicat a avut o durată medie de 10 minute. O copie a chestionarul este atașată la anexă.Datele au fost ponderate după mărimea sectorului, pentru a compensa eventualele abateri ce au avut loc în structura eșantionului.

FOCUS GRUPURI

Focus grupurile au avut ca scop evaluareain profunzime a reacțiilor, atitudinilor și percepțiilor cetățenilor asupra serviciilor de asistență socială ale Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București. În acest scop au fost realizate un număr de 14 focus grupuri cu persoanele beneficiare de servicii sociale, fiind acoperite 7 categorii de beneficiari si potențiali beneficiari de servicii sociale. Persoanele intervievate au fost cetățeni ai municipiului București și au fost împărțite în sub-grupuri specifice în funcție de sex, vârstă, venit și sector.

*locuitori ai sectoarelor 1-6

GRUPURI DE TIP DELPHI

Au fost realizate 11 grupuri de tip Delphi cu experți pentru urmatoarele 5 categorii de beneficiari: persoanele de etnie romă, victimele violenței în familie, copii aflați în dificultate, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități.

INTERVIURI ÎN PROFUNZIME

Au fost efectuate 30 de interviuri în profunzime cu: consumatorii de droguri, refugiați și imigranți, persoane de etnie rromă, victime ale violenței în familie și copii aflați în dificultate.

REZULTATELE ANALIZEI CALITATIVE

Cercetarea sociologică, faza calitativă, ce a constat în discuții deschise cu beneficiari, potențiali beneficiari si experți în cadrul instituțiilor care se preocupă de protecția socială (Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București si Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru sectoarele 1-6),dar și din cadrul unor ONG-uri de profil, a pus în evidență faptul că,deși s-au făcut progrese importante în ultimii ani în sistemul de protecție socială, mai ales în ceea ce privește protecția copilului, încă există aspecte esențiale care necesită reale imbunătățiri.

Privind serviciile sociale ca acele servicii care ajută/ susțin individul pe perioada în care acesta se află într-o situație de risc, urmărind în același timp integrarea sau reintegrarea acestuia în societate, pentru a nu rămâne într-o situație de dependență, putem spune, în urma cercetării, că acestea nu își indeplinesc misiunea decât într-o anumită măsură, partea de integrare/reintegrare socială și de diminuare a dependenței față de sistem fiind atinse în mai mică parte.

Problemele principale cu care instituțiile ce oferă prestații și servicii sociale se confruntăîn prezent sunt încălegate de lipsa reglementărilor legislative necesare pentru unele situații sociale (de ex. intervenția este încă limitată în cazurile de violență în familie, chiar și în cazurile de violență asupra copilului)și mai mult, de lipsa promovării și implementăriilegislației în vigoare,practicanții simțind lipsa instrumentelor/ procedurilor necesare pentru abordarea corectă a cazurilor sociale.

Deasemenea problemele sunt legate de lipsa fondurilor si a personalului, mai ales a celui specializat și nu în ultimul rând a organizării instituțiilor abilitate în oferirea de protecție socială astfel încât să ofere servicii cu adevărat eficiente pentru cetățeni (percepția este că încă există suprapuneri între diverse instituții pentru anumite tipuri de servicii).

Astfel, punând accent în primul rând pe serviciile sociale și mai puțin pe partea de prestații sociale cercetarea calitativă scoate în evidență următoarele aspecte care sunt considerate de către experții în domeniu a fi piedici importante în oferirea unor servicii cât mai cuprinzătoare, si totodată,eficiente:

Lipsa unei baze de date electronice cu beneficiarii serviciilor de asistență socială comune tuturor instituțiilor care sunt implicate în oferirea de protecție socială

Oparte din problemele cu care sistemul de asistență socială se confruntă în prezent sunt legate de faptul că există cazuri de beneficiari care cumulează mai multe tipuri de ajutoare sociale în lipsa unei baze de date care să cuprindă toate “intrările și ieșirile” din sistem, tipul de prestație primită si tipul de programe la care persoana solicitantă a participat de-a lungul perioadei în care a fost beneficiar al serviciilor de asistență socială.

Neexistând această bază comună pentru toate instituțiile/ direcțiile care oferă servicii sociale atât la nivel central, cât și la nivel sectorial/local se poate întâmpla ca unele persoane să poată aplica și chiar și beneficia de mai multe ori fie de același tip de ajutor, fie de mai multe tipuri de ajutor social, fără să existe o cuantificare per total a sprijinului acordat.

În momentul prezent, încă nu există baze de date electronice cu beneficiarii de servicii socialare să cuprindă toate “intrările și ieșirile” din sistem, tipul de prestație primită si tipul de programe la care persoana solicitantă a participat de-a lungul perioadei în care a fost beneficiar al serviciilor de asistență socială.

Neexistând această bază comună pentru toate instituțiile/ direcțiile care oferă servicii sociale atât la nivel central, cât și la nivel sectorial/local se poate întâmpla ca unele persoane să poată aplica și chiar și beneficia de mai multe ori fie de același tip de ajutor, fie de mai multe tipuri de ajutor social, fără să existe o cuantificare per total a sprijinului acordat.

În momentul prezent, încă nu există baze de date electronice cu beneficiarii de servicii sociale nici la nivel de instituție ( în sensul că nu toate instituțiile/ direcțiile care se ocupă de protecția socială au o bază de date electronică care să cuprindă toate informațiile necesare despre fiecare beneficiar în parte).

Lipsa monitorizarii continue a beneficiarilor, mai ales a celor care rămân dependenți de serviciile sociale o perioadă mai îndelungată de timp

În general, în organizarea actuală a serviciilor de asistență socială, cazurile ce necesită protecție socială/ beneficiarii prestațiilor și serviciilor sunt monitorizați de diverse instituții/ sau direcții în diferite etape, însă nu există un responsabil/ manager pentru fiecare caz în parte (exceptând protecția copilului unde există o obligativitate în acest sens, și anume, de a exista o persoană care se ocupă de fiecare caz în parte pe întreaga perioadă de asistare), în acest fel multe aspecte pierzându-se de la etapa la etapă (cazul poate fi sesizat de o instituție/ direcție/ serviciu, dosarul pentru aplicare este primit și aprobat de o altă instituție/ direcție/ serviciu, ancheta socială urmând să fie realizată de către un alt serviciu/ direcție etc.).

Astfel, percepția beneficiarilor, și în mare parte și a reprezentanților experți din instituțiile în cauză, este că în acest mod serviciile oferite pot avea lacune, fiind mai puțin eficiente pentru unele cazuri mai speciale.

Mai mult decât atât, în lipsa unei monitorizări continue de către o singură instituție/ direcție/ serviciu este foarte puțin probabil să se poată asigura o complementaritate a prestațiilor și serviciilor sociale oferitepentru cazurile aflate în situație de risc pentru care scopul final este reintegrarea socială.

Un alt efect al lipsei unei monitorizări continue a cazurilor sociale asistate este faptul că de cele mai multe ori nu se intervine cu nimic în cazurile care arată/ manifestă dependență prin perioada îndelungată în care beneficiază de prestațiile și/ sau de serviciile de asistență socială (din discuțiile libere cu beneficiariia reieșit că există persoane care beneficiază de cantină socială de peste 20 de ani și nu se află în imposibilitatea de a munci).

În finalul acestui paragraf dorim să menționăm că din punct de vedere legislativ există recomandarea stabilirii unui manager/ responsabil de caz pentru fiecare beneficiar în parte, însă acest lucru nu se întâmplă încă în procesul de implementare.

Comunicare interinstituțională precară privind rezolvarea eficientă a cazurilor de asistență socială

Din discuțiile cu experțiia reieșit, în primul rând, faptul că pentru cele mai multe dintre cazurile de beneficiari ai prestațiilor și serviciilor sociale comunicarea interinstituțională este esențială în rezolvarea și oferirea unor servicii eficiente(de ex. pentru tinerii care părăsesc sistemul de asistență socială comunicarea dintre direcțiile de asistență socială, centrele de plasament sau cele rezidențiale și oficiile forței de muncă este foarte importantă, la fel pentru victimile violenței în familie comunicarea între adăposturile destinate acestora și oficiile fortei de muncă în vederea reintegrării victimei pe piața forței de muncă, și bineînțeles sociale, este esențială.).

Însă, în momentul actual percepțiile celor care lucrează în mod concret cu persoanele asistate, asistenții sociali, sunt mai degrabă că această comunicare interinstituțională funcționeză în special la nivel formal urmărindu-se în mică măsură colaborarea reală în vederea oferirii unor serviciide susținere eficiente și de calitate.

Lipsa unor proceduri standard pentru abordarea cazurilor care necesită asistență socială în practica de zi cu zi a asistenților sociali

Deși lipsa procedurilor în abordarea cazurilor aflate în dificultate a fost o problemă des menționată atât de către asistenții sociali care se ocupă în mod concret de aceste cazuri, cât și de experții din cadrul direcțiilor de asistență socială , cercetarea a scos în evidență faptul că la nivel legislativ modul și etapele care trebuiesc urmărite în abordarea unui caz social sunt reglementate și stabilite.

Așadar, concluzia este că în momentul prezent există un distanță destul de mare între reglementările legislative și ceea ce se întâmplă în caz concret în practica de zi cu zi în abordarea cazurilor de asistență socială.

Promovarea redusă a reglementărilor legislative la nivelul instituțiilor abilitate să ofere servicii sociale este una din cauzele creării acestui spațiu gol între ceea ce este stabilit la nivel legislativ și procedurile de lucru cu beneficiarii.

Accentul pe ajutor financiar/ prestație socială și mai puțin pe servicii sociale în vederea reintegrării/ integrării sociale

Instituțiile de stat par să se focuseze și să ofere servicii sociale în mai mică măsură în comparație cu furnizarea de prestații sociale în percepția atât a beneficiarilor cât și a experților în domeniu. De cele mai multe ori pentru oferirea de servicii sociale se lucrează cu organisme particulare, fie că este vorba de firme acreditate, fie ONG-uri.

Accent redus pe situațiile de prevenire

In general, serviciile oferite de către direcțiile de asistență socială sunt axate pe asistarea cazurilor aflate în nevoie/ situație de risc și mai puțin pe prevenire.

Deasemenea, o altă problemă cu care sistemul de asistență socială se confruntă în momentul de față este lipsa personalului, și mai ales, a celui specializat. Mai mult decât atât, personalul existent în momentul de față pare să aibă o motivație scăzută datorată, în primul rând, lipsei de eficință a serviciilor oferite și, în al doilea rând, lipsei de apreciere percepută la nivel social a poziției de asistent social.

Nu în ultimul rând trebuie menționat faptul că, în prezent, la nivel local deși protecția socială revine ca sarcină autorităților locale, implicarea acestora în oferirea de servicii este redusă, cauzele fiind multiple, de la lipsa fondurilor și a personalului specializat până la lipsa promovării eficiente a recomandărilor legislative pentru ca acestea să poată fi aplicate cu o frecvență mai mare.

pERSOANELE CU DIZABILITĂȚI

Context

În contextul actual, după părerea specialiștilor în domeniu, sistemul de asistență socială se confruntă cu un număr din ce în ce mai ridicat de persoane cu dizabilități, beneficiari pentru care serviciile sociale actuale acoperă o parte relativ redusă a nevoilor lor. Tipul de ajutor care primează pentru această categorie de beneficiari este cel de tip prestație socială, partea de reintegrare socială ocupând un loc secundar în practică.

Accentul pe ajutorul de tip prestație socială în detrimentul programelor de reintegrare socială conduce la creșterea dependenței beneficiarilor cu dizabilități de sistem. Paradoxul este că persoanele diagnosticate cu boli ce intră la categoria dizabilități s-au dovedit a deveni într-o anumită măsură dependenți chiar de boală în sine pentru a-și menține venitul provenit din prestația socială (un exemplu în acest sens sunt persoanele care nu se îngrijesc și nu își iau medicamentele înainte de analizele prin care se stabilește dacă se mai încadrează sau nu în condițiile necesare acordării prestației sociale, exemplu provenit din focus grupurile cu persoanele cu dizabilități).

Soluția găsită pentru numărul redus de servicii sociale oferit de direcțiile de asistență socială (aflată deja în proces de implementare) sunt programeledesfășurate în colaborare cu diferite ONG-uri care funcționează pe baza principiului punerii în comun a resurselor: direcțiile de asistență socială oferă sprijinul financiar, iar ONG-urile oferă expertiza și personalul necesar oferirii de servicii socio-medicale la domiciliu.

Probleme specifice

Asistarea, îngrijirea și acordarea șansei derecuperare au fost menționate de către persoanele cu dizabilități ca fiind cele mai importante nevoi pe care ei le au. Legat de acoperirea acestor tipuri de nevoi de către serviciile sociale, perceția beneficiarilor este că nivelul de acoperire este mai degrabă mic, centrele care oferă aceste servicii fiind foarte puține, numărul de cazuri aflate în nevoie depășind numărul de locuri disponibile.

Nevoile de îngrijire pot fi acoperite și la domiciliul persoanei, însă nici în acest caz serviciile nu sunt acoperite în mai mare măsură, în momentul actual, fiind nevoie de mult mai multe persoane specializate, în comparație cu ce există în prezent ca și angajați, pentru a îndeplini această activitate.

Cu toate că, nu toate sectoarele s-au dovedit a avea acces direct la un centru pentru persoane cu dizabilități (cum este cazul sectorului 5), în acestă situație fiind nevoie a i se căuta, beneficiarului, un loc la un centru în alte sectoare, direcția de asistență socială din sectorul de reședință suportând cheltuielile aferente în limita bugetului destinat acestei categori țintă.

Referindu-ne la nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități, ce locuiesc deja într-un centru destinat lor, acestea s-au dovedit a fi legate de socializare, de activități socio-recreative și de activități de lucru pe măsura posibilităților, activități ce ar putea da un sens persoanelor cu dizabilități ce sunt deja dependente de sistem. Respondenții au sugerat că o cooperare între aceste centre și potențiali agenți economici ar fi benefică de ambele părți, ar putea reprezenta un câștig atât pentru pentru centru (din punct de vedere financiar)cât și pentru persoanele beneficiare.

Sugestii de îmbunătățire a serviciilor:

Mutarea accentului pe dezvoltarea serviciilor de recuperare și îngrijire a persoanelor cu dizabilități reducând astfel dependența pe care aceștia o dezvoltă față de sistemul de asistență socială.

Motivarea beneficiarilor cu dizabilități ce primesc prestații sociale (ajutor financiar) pentru activități de reintegrare socială și susținere proprie prin căutarea unor activități potrivite pentru ei.

PERSOANELE VÂRSTNICE

Context

În Romania actuală, ne confruntăm cu o pătură largă de persoane vârstnice cu venituri mici și foarte mici pentru care asigurarea nevoilor de bază (de locuire, hrană și sănătate) devine o problemă din ce în ce mai acută.

Discuțiile libere de tip focus grup cu persoanele vârstnice (fie beneficiari ai sistemului, fie doar potențiali beneficiari)au pus în valoare faptul că această categorie se confruntă cu o serie de probleme ce sunt acoperite, însă în mică măsură de sistemul de asistență socială.

Problemele specifice

Ponderea cheltuielilor cu medicamentele necesare în venitul lunar este foarte mare, ba chiar multe dintre persoane nu își pot achiziționa toate medicamentele de care au nevoie;

Lipsa locuinței s-a remarcat a fi o problemă pentru un număr considerabil de persoane din această categorie. Lipsa locuinței poate avea mai multe cauze printre care se află și cel al evacuării din casele naționalizate unde proprietarii au intrat în posesia acestora. Deși, persoanele vârsnice care se află în această situație beneficiază de un program de susținere din partea primăriei(prin plata chiriei pe o perioadă de timp) situația lor este una cu fără prea multe speranțe, luând în considerare faptul că oportunitățile sunt limitate pentru această categorie;

Lipsa centrelor de îngrijire pentru bătrâni. Discuțiile cu experții care se ocupă de categoria vârstnicilor au pus în valoare faptul că pe lângă faptul că nu există locuri suficiente în centrele existente, există sectoare care nu au afiliat nici un centru, accesul lor la acestea fiind mult mai redus.

Așteptările vârstnicilor cu privire la aceste centre sunt legate nu numai de asigurarea îndeplinirii nevoilor de bază (de hrană și de locurie) ci și de nevoile de socializare și petrecere a timpului într-un mod plăcut alături de alte persoane din aceeași categorie.

Sugestii de îmbunătățire a serviciilor:

Mai multe programe de consiliere și reintegrare în familie a persoanelor vârstnice;

Promovarea și informarea categoriilor țintă privind existența unor astfel de programe;

Atragerea/ mobilizarea în mai mare măsură a companiilor private în implicarea în proiectelor cu co/ finanțare europeană pentrudeschiderea unui număr mai mare de centre pentru bătrâni;

Programe de formare de îngrijitori la domiciliu pentru persoanele vârstnice.

VICTIMELE VIOLENȚEI ÎN FAMILIE

Context

În ceea ce privește victimele violenței în familie, putem spune că ne aflăm în procesul de armonizare cu legislația europeană privind violența și protecția victimelor. Pentru asistenții sociali care se ocupă de acest grup țintă,limitările legislative privind modalitatea de acțiune a lor în situațiile de violență au fost percepute a fi una dintre problemele importante cu care ei se confruntă.

Deasemenea, resursele materiale necesare pentru oferirea serviciilor în cazul victimelor violenței în familie (centre ce ofera locuință temporară și hrană, servicii de consiliere etc.) sunt următoarele pe lista de nevoi pentru asigurarea unor servicii eficiente și de calitate.

Problemele specifice

Lipsa de informare privind drepturile pe care victimele violenței în familiele au, de cele mai multe ori acestea rămân în situația existentă fără a-și cere drepturile și fără a acționa în nici un fel, încurajând în acest mod manifestarea violenței;

Reglementările legislative actuale privind protecția victimei violenței împotriva agresorului – în prezent victima este nevoită să plece din locuința comună, neexistând încă o măsura legislativă prin care agresorul să fie obligat să părăsească el locuința comună în caz de violență;

Părăsirea locuinței comune cu agresorul de către victimă ridică alte probleme și anume cele legate de adăpost, hrană pentru victimă și posibilii copii aflați în întreținere;

O altă problemă la fel de importantă este cea legată de integrarea pe piața forței de muncă a femeilor (fiind victime ale violenței în familie în cele mai multe cazuri) care nu au lucrat niciodată fiind întreținute de persoana cu care locuiau (agresorul).

Sugestii de imbunătățire a serviciilor:

Crearea mai multor centre pentru victimele violenței în familie, centre rezidențiale care să ofere adăpost și hrană pentru situațiile de urgență. În acest sens, o nevoie menționată de beneficiarii acestor tipuri de centre este mărirea perioadei de locuire în centru (perioada de două luni fiind considerată prea mică pentru rezolvarea problemelor cu care acestea se confruntă);

Deasemenea, oferirea mai multor tipuri de servicii/ programe de reintegrare a victimei în societate pentru beneficiarii din centre, ajutându-i pe aceștia să își rezolve problemele;

Dezvoltarea mai multor programe destinate victimelor violenței în familie, cu accent și pe etapa de prevenire, nu numai pe cea de ajutor în caz de nevoie;

Împlicare crescută, a instituțiilor care oferă servicii pentru această categorie, pe partea de informare privind drepturile victimelor și serviciilor la care se pot adresa în caz de nevoie;

Propuneri legislative și organizarea unui număr de întâlniri intra și interinstituționale care să urgenteze procesul de armonizare legislativă cu legislația europeană privind violența în familie;

Nu în ultimul rând, dezvoltarea mai multor parteneriate cu oficiile forțelor de muncă și cu ONG-uri de profil pentru integrarea/ reintegrarea victimelor pe piața forței de muncă, devenind independente financiar.

COPIII AFLAȚI ÎN DIFICULTATE

Context

Protecția copilului este unul dintreaspectele care s-au aflat în continuă dezvoltare, în ultimii ani, atât pe partea de reglementări legislative cât și pe partea de servicii dedicate și eficiente pentru aceștia. Legislația actuală respectă normele europene privind protecția copilului și în cazul serviciilor acordate de sistemul de asistență socială s-auînlocuit centrele de plasament cu centrele rezidențiale și plasamentul familial.

Un alt aspect pozitiv, a fost legat de înființarea centrelor de zi, care au ajutat și ajută în continuare copiii lipsiți de sprijin din partea familiei, mai ales pe partea de educație să rămână integrați în sistemul educațional și să își petreacă timpul liber în diverse modalități potrivite vârstei lor.

Însă, cele mai multe probleme legate de protecția copiilor, rămân la categoria persoanelor cu venituri foarte mici/ aflate în sărăcie, în general familii cu mulți copii, care nu le pot asigura un nivel de trai și educațional satisfăcător.

Problemele specifice

Lipsa unui sprijin real din partea familiei, atât în ceea ce privește îngrijirea necesară unui copil aflat în dezvoltare cât și în ceea ce privește aspectul educațional;

Întreruperea studiilor este încă o problemă pentru copiii aflați în dificultate, lipsindu-le sprijinul atât din partea familiei cât și din partea școlii, de cele mai multe ori;

Tendința către marginalizare, în primul rând școlară și apoi socială cauzată de accesul redus la resursele educaționale (rechizite școlare, calculator etc.);

Implicarea copiilor în treburi casnice care uneori le depățesc atribuțiile,limitându-le timpul pentru activitățile educaționale și joc (este cazul în special al fetelor care sunt nevoite să aibă grijă de frații mai mici).

Sugestii de imbunătățire a serviciilor:

Programe mai active și mai numeroase privind reintegrarea copiilor în familie (este vorba de cei pe care îi abandonează părinții pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp și care locuiesc în centrele de plasament);

Dezvoltarea unor programe educaționale pentru copiii cu părinți fără venituri, beneficiari sau nu de prestații sociale, aceștia aflându-se în situație de risc urmând de cele mai multe ori modelul părinților, astfel devenind la rândul lor dependenți de protecția socială;

Creșterea numărului de locuri în centrele de zi în funcție de nevoi;

Informarea și consilierea părinților privind utilitatea centrelor de zi și beneficiul educației pentru copiii lor.

PERSOANELE DE ETNIE RROMĂ

Context

În ceea ce privește categoria persoanelor de etnie rromă, experții în domeniu sunt de părere că aceștia nu ar trebui să fie considerați un grup țintă de sine stătător, ca vârstnicii, persoanele cu dizabilități, etc., pentru sistemul de asistență socială. Deși, se poate considera o categorie cu nevoi și probleme specifice, programele destinate în special lor ar constitui cazuri de discriminare pozitivă. Astfel, recomandarea este pentru integrarea rromilor în restul de programe sociale în funcție de nevoile pe care le au, așa cum se întâmplă și în momentul prezent.

Problemele specifice

Una dintre cele mai mari probleme legate de categoria în cauză este lipsa întegrării acestora pe piața legală a forței de muncă. Lipsa veniturilor oficiale îi plasează în categoria persoanelor fără venit, fiind eligibili pentru prestațiile sociale;

O altă problemă importantă legată de categoria rromilor este faptul că aceștia se percep a fi într-o oarecare măsură dependenți de prestațiile sociale fiind mai puțin interesați de partea activă a serviciilor sociale, de programele de reintegrare socială și în special de reintegrare pe piața forței de muncă;

Ceea ce merită o atenție deosebită este faptul că dependența față de sistem pare a se perpetua și la următoarea generație, copiii fiind deja educați în cere ajutor din partea statului (de ex. majoritatea copiilor de rromi cu care s-a vorbit în focus grupurile cu copii aflați în dificultate erau deja beneficiari de cantină socială);

Renunțarea la educația copiilor s-a dovedit a fi deasemenea un aspect ce este necesar a fi luat în considerare într-o mai mai mare măsură;

Și nu în ultimul rând, lipsa locuințelor și locuințele aflate într-o stare precară este una din problemele acute cu care comunitatea rromă se confruntă.

Posibile soluții, sugestii de imbunătățire a serviciilor

Atragerea către programele de consiliere profesională, în special a femeilor rrome tinere, ce s-au dovedit a fi mai deschise către integrarea pe piața forței de muncă;

Continuarea și intensificarea programelor de planning familial pentru tinerele famili din comunitatea rromă, având mai puțini copii le vor putea crea un nivel de trai mai ridicat, ocupându-se mai bine și de educația acestora;

Informarea părinților cu copii la școală despre existența centrelor de zi unde copiii pot fi ajutați la teme după orele de școală, ceea ce ar putea contribui la reducerea abandonului școlar în rândul copiilor rromi;

Monitorizarea cazurilor de asistați social și comunicarea permanentă privind programele de consiliere și reintegrare socială cu cei care rămân dependenți de sistemul de asistență socială o perioadă mai îndelungată de timp.

TINERII CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Context

Cercetarea a pus în evidență faptul că tinerii care părăsesc sistemul de asistență socială este una dintre categoriile de beneficiari căreia i se acordă o importanță deosebită în ultimul timp. Există mai multe programe care se axează pe integrarea treptată a acestora în societate, prin susținerea cheltuielior cu locuința o perioadă limitată de timp după externare, cursuri și programe de consiliere profesională și chiar oferirea unei sume de bani pentru a avea avea șansa la un start pozitiv în procesul de integrare socială.

Probleme specifice

Una din principalele și cele mai importante probleme pe care tinerii care părăsesc sistemul de asistență socială le au sunt legate de nivelul ridicat de dependență pe care aceștia îl au față de sistemul de protecție socială;

Acest grup țintă s-a dovedit a fi mai mereu în căutarea unui ajutor exterior, fie că este vorba de instituțiile statului, fie că este vorba de organizații non-profit de profil, negășindu-și resursele interne necesare pentru o integrare sănătoasă și de durată în sistemul social;

Alte probleme, pe care tinerii, care sunt externați din centrele de plasament sau cele rezidențiale le au, sunt legate de lipsa de perseverență si continuitate în procesul de integrare socială, aceștia manifestând o toleranță foarte mică la stres și la efortul îndelungat pe care trebuie să îl facă pentru a se integra social, pentru a-și găsi și păstra un loc de muncă care să le aducă venituri permanente devenind independenți în traiul de zi cu zi.

Însă, nu numai lipsa lor de continuitate în cautarea și păstrarea unui loc de muncă plătit este o problemă ci intervine și problema tipului de locuri de muncă obținute de către aceștia,fiind lipsiți de experiență și neavând o calificare anume, acest aspect fiind din nou o piedică în câștigarea independenței dorite.

Posibile soluții, sugestii de îmbunătățire a serviciilor

Mai mult accent pe integrarea tinerilor din sistemul de asistență socială în programe de formare profesională, ceea ce le va mări șansele obținerii unui loc de muncă platit astfel încât să își poată asigura traiul într-un mod independent;

Încurajarea acestora pentru continuarea studiilor, chiar și după terminarea liceului;

Continuarea programelor de susținere financiară o perioadă de timp după părăsirea sistemului de asistență socială, programe evaluate foarte pozitiv de către beneficiari;

Facilitarea comunicării și orientarea tinerilor către ONG-uri de profil pentru a beneficia de programele de integrare socială oferite de către acestea;

Monitorizarea tinerilor care părăsesc sistemul, o perioadă stabilită de timp, pentru a-i ajuta cu consiliere în caz de nevoie.

CONSUMATORII DE DROGURI

Context

Interviurile în profunzime realizate cu persoanele consumatoare de droguri au scos în evidență faptul că acestea manifestă un risc crescut de marginalizare și auto-excludere socială, risc cauzat de imposibilitatea de a deșfășura o activitate de muncă, blamul social, tendința spre delicvență și actele de agresiune asociate.

Pentru această categorie, serviciile sociale sunt asigurate mai degrabă de către ONG-urile de profil, direcțiile de asistență socială fiind mai puțin implicate în mod direct. În plus, pentru categoria consumatorilor de droguri s-au desfășurat de-a lungul timpului o serie de proiecte în colaborare cu diverse ONG-uri de profil.

Probleme specifice

Dependența creată de substanțele folosite este cea mai mare problemă a consumatorilor de droguri. De aceea aceștia au nevoie de asistență medicală permanentă, de centre specializate care să le poată oferi asistență și medicație la orice oră din zi;

Mai mult, odată ce își conștientizează dependența, vor avea nevoie de consiliere de specialitate pentru consumatorii de droguri, consiliere care să îi ajute/ să îi susțină în procesul de dezintoxicare;

Nu în ultimul rând, după perioada de dezintoxicare, consumatorii de droguri vor avea nevoie de programe de consiliere atât pentru reintegrarea în familie și societate cât și pentru reintegrarea pe piața muncii; în lipsa unui program de susținere în procesul de reintegrare, vulnerabilitatea caracteristică grupului țintă îi poate conduce la consumul de droguri, din nou.

Sugestii de imbunătățire a serviciilor:

Derularea unor acțiuni de prevenire a consumului de droguri prin campanii de informare asupra efectelor nocive a acestui tip de comportament;

Stabilirea unor protocoale de colaborare cu ONG-uri de profil, pentru a suplini lipsa serviciilor dedicate acestei categori țintă, în cadrul serviciilor sociale oferite de direcțiile de asistență socială;

Consumatorii de droguripot fi incluși, de asemenea, în programele si serviciile de consiliere și reintegrare socio-profesională.

IMIGRANȚII/REFUGIAȚII

Context

Interviurile în profunzime cu persoanele cu statut de imigrant/refugiat au scos în evidență faptul că aceste persoane beneficiază în mică parte de servicii de asistență socială. În principal, sprijinul acestor persoane vine din partea altor entități,ca ONG-urile care au ca domeniu de activitate sprijinirea refugiaților, sau din partea formelor de organizare religioasă corespunzătoare etniei din care face parte refugiatul/imigrantul.

Refugiații/imigranții se adresează în principal organizațiilor și fundațiilor internaționale care vin în sprijinul acestora sau instituțiilor religioase a etniei din care fac parte.

Probleme specifice

Una din principalele nevoi pentru acest grup țintă este cea de adăpost. De cele mai multe ori, adăpostul este asigurat prin centre de cazare puse la dispoziție de structuri guvernamentale;

Dificultățile de reintegrare socio-profesională au fost menționate ca fiind o problemă reală având în vedere faptul că acomodarea într-o altă țară poate fi foarte dificilă, mai ales în cazul necunoașterii limbii vorbite;

Pentru imigranții cu copii, integrarea acestora în gradinițe sau școli a fost percepută ca fiind o problemă în anumite cazuri;

În cazul celor ce beneficiază de o formă de adăpost, se constată o lipsă a posibilității de petrecere a timpului, activități cu scop de socializare sau recreere;

Principalele nevoi pe care le semnalează chiar beneficiarii sunt cele de sprijin financiar, adăpost și sprijin în găsirea unui loc de muncă.

Sugestii de îmbunătățire a serviciilor:

Un prim pas recomandat este facilitarea accesului imigranților/refugiaților la serviciile de asistență socială ale direcțiilor de asistență socială (adăposturi, centre de zi pentru copii, ajutor alimentar de tip cantină socială etc). Apoi, ca acțiuni se recomandă acordarea de sprijin pentru integrarea socio-profesională a refugiaților/imigranților (cursuri de limba străină, cursuri de specializare sau reconversie ș.a).

Deasemenea, o modalitate foarte eficientă de ajutor și sprijin, în lipsa serviciilor adresate refugiaților în cadrul direcțiilor de asistență socială o constituie colaborarea cu ONG-urile de profil și/ sau cudiverse instituții religioase pentru străini.

rezultatele analizei cantitative

Principalele concluzii care au reieșit în urma sondajului de opinie realizat în rândul cetățenilor municipiului București sunt:

Serviciul de asistentă socială se confruntă cu o problema atât în ceea ce privește gradul de cunoaștere al instituțiilor, cât și de imagine în rândul cetățenilor, deoarece doar 1 din 2 respondenți cunosc instituțiile sociale la care pot apela în caz de nevoie, în timp ce 3 din 10 respondenți au o impresie favorabilă despre serviiciile de asistență socială oferite la nivelul municipiului și al sectoarelor.

În ceea ce privește beneficiarii de servicii sociale doar 11% din respondenți au beneficiat de un astfel de serviciu, declarându-se în peste 50% dintre cazuri mulțumiți de serviciile de asistență socială. Principalele probleme pentru care aceștia s-au adresat serviciului de asistență socială fiind legate de sănătate, solicitarea ajutorului de handicap, șomaj sau a subvenției pentru încălzirea locuinței.

Persoanele cu dizabilități, copiii aflați în dificultate și persoanele vârstinice sunt, în opinia respondentilor, primele trei categorii sociale cele mai importante care trebuie să se afle în atenția serviciului de asistență socială.

Principalul aspect care necesită o îmbunătățire în opinia cetățenilor este modul în care legea este aplicată în sistemul de asistență socială.

Respondenții au identificat ca principale probleme cu care se confruntă sistemul de asistență socială la nivelul municipiului București fondurile insuficiente și lipsa comunicării servciilor/programelor și instituțiilor sociale.

REZULTATE MUNICIPIUL BUCUREȘTI

analiza socio-demografică

rezultate pe sectoare – sectorul 1

Dimensiune esantion: 893 persoane intervievate

Marja de eroare: 3,27%

rezultate pe sectoare – sectorul 2

Dimensiune esantion: 1,336 persoane intervievate

Marja de eroare: 2,68%

rezultate pe sectoArE – sectorul 3

Dimensiune esantion: 1,475 persoane intervievate

Marja de eroare: 2,55%

rezultate pe sectoare – sectorul 4

Dimensiune esantion: 910 persoane intervievate

Marja de eroare: 3,24%

rezultate pe sectoare – sectorul 5

Dimensiune esantion: 987 persoane intervievate

Marja de eroare: 3,07%

rezultate pe sectoare – sectorul 6

Dimensiune esantion: 1,399 persoane intervievate

Marja de eroare: 2,62%

Concluzii și recomandări

Rezultatele cercetării au pus în evidență faptul că în ultimii ani s-au realizat progrese importante în sistemul de protecție și asistență socială, în special pe partea de legislație, urmărindu-se atât crearea unui cadru legal coerent care să permită și mai mult, să faciliteze furnizarea de prestații și servicii sociale potrivite nevoilor cetățenilor statului.

În același timp a reieșit faptul că,în practică, atât asistenții sociali cât și beneficiarii sistemului de asistență socială se lovesc încă, de o serie de probleme ce îi împiedică și pe unii și pe alții să ofere și respectiv să primească servicii sociale eficiente, adică servicii care să suțină categoriile aflate în dificultate pe o perioadă limitată de timp, susținându-i în această perioadă în procesul de integrare/ reintegrare socială. Reintegrarea socială fiind scopul final ce este necesar a fi urmărit de sistemul de asistență socială.

Astfel, luând în considerare cele de mai sus, ceea ce constituie încă o problemă a sistemului de asistență socială este distanța considerabilă care există între nivelul teoretic, reprezentat de lege și practica efectivă, oferirea și desfășurarea serviciilor și programelor de asistență socială. Cauzele acestei distanțe create și menținute între lege și ceea ce se întâmplă în mod real, poate fi legatăatât de lipsa unei promovări mai eficiente a legislației în domeniu, cât și de unele lipsuri instituționale, organizatorice, de resurse financiare și de personal sau chiar legate de legislație în sine, necesitând a fi completată și/ sau revizuită în punctele în care nu funcționează eficient.

Și la nivel de percepție în rândul cetățenilor municipiului București, serviciile de asistență socială se confruntă cu o problemă de imagine (doar 3 din 10 respondenți au o impresie favorabilă despre serviciile de asistență socială oferite la nivelul municipiului și al sectoarelor). Iar principalul aspect care necesită o îmbunătățire în opinia cetățenilor este modul în care legea este aplicată în sistemul de asistență socială.

Alte probleme ale sistemului actual de asistență socială, din perspectiva în special a experților în domeniuși mai puțin a beneficiarilor, sunt legate de:

lipsa unei baze de date electronice cu beneficiarii serviciilor de asistență socială comune tuturor instituțiilor care sunt implicate în oferirea de protecție socială;

lipsa monitorizarii continue a beneficiarilor, mai ales a celor care rămân dependenți de serviciile sociale o perioadă mai îndelungată de timp;

comunicarea interinstituțională precară privind rezolvarea eficientă a cazurilor de asistență socială;

lipsa unor proceduri standard pentru abordarea cazurilor care necesită asistență socială în practica de zi cu zi a asistenților sociali;

accentul pe ajutor financiar/ prestație socială și mai puțin pe servicii sociale în vederea reintegrării/ integrării sociale;

accent redus pe situațiile de prevenire.

Luând în considerare concluziile studiului se contureaza următoarele recomandări generale:

Dezvoltarea serviciului de monitorizare continuă a beneficiarilorcu stabilirea unui manager/ responsabil pentru fiecare caz în parte, modalitate prin care la fiecare beneficiar să ajungă exact serviciile de care are nevoie pentru a-l susține în procesul de reintegrare socială;

Susținerea proiectului privind crearea unei baze de date comune cu beneficiarii sistemului de asistență socială; această bază de date poate fi de un real folos și în procesul de monitorizare constantă a cazurilor prezente în sistem.

Pentru ca toate acestea să fie realizabile este nevoie ca ele să fie completate de creșterea accesului la aplicații tehnologice moderne de comunicare și procesare a informației;

Crearea unor departamente speciale pentru relația cu celelalte instituții (direcții de sector, ministere s.a) care să aibă ca obiectiv colaborarea în vederea atingerii scopului unei strategii comune de dezvoltare a serviciilor;

Îmbunătățirea protocoalelor de colaborare prin care să se pună bazele unei funcționari mai eficiente a instituțiilor în rezolvarea cazurilor concrete, este vorba de colaborareaîntre direcțiile de asistență sială la nivel de sector, colaborarea cu ONG-urile de profil, etc.

.

ANEXE

Cuprins

Anexa 1 – Chestionar sondaj de opinie telefonic

Anexa 2 – Ghid de discutie focus grup

Anexa 1

Chestionar sondaj de opinie

Bună ziua! Mă numesc _______________________ și vă sun din partea companiei ELICOM. Efectuăm un sondaj de opinie pentru a cunoaște părerile dvs. despre unele aspecte legate de problemele sociale din București. Chestionarul durează doar câteva minute. Părerea dumneavoastră este foarte importantă pentru studiul nostru. Părerile și datele dvs. nu vor fi făcute publice.

INTREBARE FILTRU

Q1. Pentru început, v-aș ruga să îmi spuneți anul nașterii dumneavoastră

1 9 |__||__|

Q2. SEXUL – INREGISTRATI

KNOW1. Cât de bine ați spune că cunoașteți instituțiile serviciilor sociale care funcționează la nivelul municipiului București? O SINGURA VARIANTA DE RASPUNS

KNOW2. Dar la nivel de sector? O SINGURA VARIANTA DE RASPUNS]

BENEF1. Dumneavoastră personal ați beneficiat de în nod direct de servicii de asistență socială puse la dispoziție de Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București?

BENEF2. [DOAR PENTRU PERSOANELE CARE AU RASPUNS 1. DA LA BENEF1]

Cât de mulțumit sunteți de serviciile de asistență socială? O SINGURA VARIANTA DE RASPUNS

BENEF3. [DOAR PENTRU PERSOANELE CARE AU RASPUNS 1. DA LA BENEF1]Imi puteti spune care au fost motivele pentru care v-ati adresat serviciului de asistenta sociala?

………………………………..

9. Nu știu/Nu răspund

EVAL1. Impresia dumneavoastră despre serviciile de asistentă socială la nivelul municipiului București este mai degraba O SINGURA VARIANTA DE RASPUNS

EVAL2. Dar despre serviciile de asistență socială la nivelul sectorului în care locuiți? O SINGURA VARIANTA DE RASPUNS

PROB1. Care ați spune că sunt principalele probleme ale sistemului de asistență socială la nivelul municipiului Bucuresti? MAXIM 3 PROBLEME

………………………….

Nu știu/Nu răspund

PROB2. Care dintre acestea considerați că este cea mai gravă?

…………………………. 9. Nu știu/ Nu răspund

TARGET1. Dintre următoarele categorii de persoane, care credeți că ar trebui să constituie preocuparea serviciilor de asistență socială, in general? [OPERATOR: BIFEAZA MAXIM 5 CATEGORII]

TARGET2. Și care dintre cele selectate de dumneavoastră considerați că este cea mai importantă?

…………………………. 9.Nu știu/ Nu răspund

IMPROVE. Care considerati ca sunt aspectele care necesita imbunatatire in sistemul de asistenta sociala?

[OPERATOR: NOTEAZA MAXIM 3 ASPECTE]

SOCIO-DEMOGRAFICE

SECTOR. Imi puteti spune sectorul in care locuiti?

|__| 9.NS/NR

OCUP. Vă rog să îmi spuneți care este ocupația dumneavoastră actuală.

INCOME. Îmi puteți spune care este venitul dumneavoastră personal lunar APROXIMATIV?

EDUC. În final, îmi puteți spune care este ultima școală absolvită de dumneavoastră?

Anexa 2

Ghid de discuție focus grup

cetateni ai municipilui Bucuresti si diferite categorii de beneficiari –

Teme urmarite pe parcursul discutiei:

Perceptii si atitudini asupra sistemului de asigurari sociale cu accent pe evaluarea nevoilor existente in momentul prezent:

la nivel de tara;

la nivel de oras (focus pe Bucuresti);

Focus pe nevoi acoperite vs. nevoi neacoperite de serviciile actuale de asistenta sociala;

Cunoasterea servicilor de asistenta sociala de catre cetatenii municipiului Bucuresti;

Surse de informare privind serviciile de asistenta sociala;

Perceptii asupra modului de functionare a serviciilor de asistenta sociala:

cunoasterea motivelor si procedurii pentru inscrierea in sistemul de asistenta sociala in randul cetatenilor;

special pentru beneficiari:parerea asupra modalitatii de inscriere in sistemul de asistenta sociala (acte necesare, etc.), parerea asupra modului de functionare a serviciilor, sugestii de imbunatatire;

special pentru beneficiari:evaluarea in profunzime a serviciilor de asistenta sociala de care beneficiaza persoanele aflate in nevoie;

Sugestii si propuneri de imbunatatire; Focus special pe cuprinderea in sistem a persoanelor cu nevoi speciale si extinderea serviciilor de asistenta sociala si asupra altor categorii de beneficiari;

Aspecte si probleme specifice fiecarui grup tinta.

Daca ar fi sa ne gandim la o societate ideala, o societate in care toti oamenii sunt fericiti si impliniti care are fi acele aspecte care ar face functionala o asemenea societate? De ce anume ar avea nevoie oamenii dintr-o astfel de societate pentru a fi fericiti, pentru a le fi bine?

Daca nu se mentioneaza spontan, ce rol ar avea statul intr-o astfel de societate?

Ce parere aveti despre faptul ca anumite categorii sociale trebuie ajutate de catre stat pentru a putea trai? Se vor cere mai multe argumente.

Care ar fi dupa parerea dvs. acele categorii care ar trebui si ar merita sa fie ajutate, sustinute de catre stat si anumite institutii?

Care ati spune ca sunt nevoile de asistenta sociala pentru Romania? Care este primul aspect care va vine spontan in minte? Dar referindu-ne la orasul Bucuresti?

Sunt implinite asceste nevoi sau nu in cadrul statului Roman? Argumentati.

In contextul actual, care sunt primele lucruri, cuvinte, imagini care va vin in minte cand va ganditi la serviciile de asistenta sociala disponibile in Romania? Dar cu precadere in orasul Bucuresti?

Ce nevoi sociale ati spune ca sunt acoperite? Argumentati. Si ce nevoi sociale ati spune ca sunt neacoperite? De ce? Cum ar putea fi acoperite aceste nevoi? Exista anumite piedici, obstacole? De ce gen sunt aceste obstacole dupa parerea dvs.?

Cine credeti ca sunt beneficiarii serviciilor de asistenta sociala? Ce caracteristici au aceste persoane? Ce nevoi au aceste persoane? Care ar fi nevoile lor pe care serviciile de asistenta sociala nu le acopera si ar trebui sa le acopere in perceptia dvs.?

Care sunt toate institutiile care ar trebui sa adreseze aceste probleme sociale si ce rol ar fi nevoie sa aiba fiecare institutie in parte? Care este rolul Serviciului de asietenta sociala la nivel de municipiu (DGASMB)? Dar le nivel de sector (DGASPC)?

Ce institutii ati spune ca se ocupa de serviciile de asistenta sociala? Enumeratile si haideti sa discutam despre fiecare in parte, ce fel de activitate si ce servicii ofera fiecare din instutiile mentionate?

Care sunt serviciile de asistență socială pe care le cunoașteți? Cum ati obtinut informatii despre aceste servicii sociale?

Dumneavoastră personal ați apelat sau v-ati gandit sa apelați la serviciile de asistență socială oferite de anumite centre, instituții în București? Care sunt acelea? Dar ale Direcției de Asistență Socială a Municipiului București? La ce nivel (de sector, al Directiei Generale)?

Daca persoana este beneficiar

Cum ati ajuns sa va inscrieti pentru a beneficia de serviciile de asistenta sociala?

Cum anume v-ati informat si ce a fost necesar sa faceti pentru a beneficia de aceste servicii?

De ce tipuri de servicii beneficiati? De cand beneficiati de aceste servicii?

Beneficiati de mai multe tipuri de servicii odata? Cum asa? Cum a fost posibila inscrierea pentru mai multe servicii?

Ce institutii stiti ca ofera servicii de asistenta sociala?

În ce privește persoanele care au venit în sprijinul dumneavoastră din partea Direcției de Asistență Socială a municipiului sau a Direcțiilor de Sector, ce impresie v-au făcut? Ce asteptări aveți față de astfel de persoane? Cum trebuie să se comporte, să se implice și să vină în sprijinul dumneavoastră? Detaliati.

Așa cum este acum, impliacarea institutiilor care ofera servicii de asistenta sociala considerați că este suficientă? De ce este nevoie în plus? Ce alta formă de sprijin ați avea nevoie să găsiți din partea institutiilor care ofera aceste servicii? (probeaza pentru: financiara, de consiliere, de adapost , hrana, socializare) Detaliati.

Care ar trebui să fie implicarea direcțiilor de asistență socială în sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale / cu aceleași nevoi ca dumneavoastră ?

Haideti sa descriem un pic serviciile de care beneficiati, cum sunt acestea, de ce anume beneficiati de fapt?

Pana acum, ce v-au adus aceste servicii, in ce mod v-au ajutat?

Dupa terminarea programului din care ati facut parte, daca este cazul, cum anume v-ati descurcat?

Care sunt punctele tari ale serviciilor de asistenta sociala oferite in prezent? Dar punctele slabe? Argumentati.

Care ar putea fi oportunitatile pentru serviciile de asistenta sociala? Dar amenintarile?

Cum ati dori, cum credeti ca ar trebui sa fiti ajutati de serviciile de asistenta sociala? In ce mod? Pentru ce perioada?

Haideti sa luam toate elementele care intra in sfera unui serviciu de asistenta sociala, ce anume am vrea sa se imbunatateasca la fiecare? (se va verifica pentru: tip de program, tip de ajutor, personal etc.).

Intrebari specifice pentru fiecare categorie de beneficiari

Persoane cu dizabilitati

Ca și persoane cu probleme de handicap cu ce probleme se confruntă cel mai des; ce fel de probleme ar trebui rezolvate prin serviciile de asistenta sociala (de exemplu, facilități pentru transport, sau formare profesională adaptată posibilităților; in ce mod;

Cat de bine cunosc institutiile carora se pot adresa pentru cazurile de handicap; ce tipuri de servicii care i-ar putea ajuta cunosc; de unde anume au informatii despre aceste servicii;

Cum apreciaza/ evalueaza programele destinate problemei lor; ce le este de ajutor si ce nu le este de ajutor;

Sugestii de imbunatatire.

Grup Victime ale violenței în familie

In ce condiții s-a reclamat fenomenul;

Cât de greu le-a fost sa reclame;care a fost primul ajutor primit din partea serviciilor;

În ce moment este mai bine sa se adreseze centrului, este bine sa se adresze în momentul în care agresiunea a fost deja produsă sau ar trebui să existe servicii de consiliere a femeii sau consiliere de cuplu menite sa previna situațile de abuz;

Cat de bine cunosc institutiile carora se pot adresa in cazuri de violenta in familie; ce tipuri de servicii care le-ar putea ajuta cunosc; de unde anume au informatii despre aceste servicii;

Cum apreciaza/ evalueaza programele destinate problemei lor; ce le este de ajutor si ce nu le este de ajutor;

Cum ar vrea sa fie ajutate; in ce fel/ mod etc.;

Sugestii de imbunatatire.

Copii aflati in dificultate

Cum se simt in general; care sunt dorintele lor, care sunt aspiratiile lor;

Cum isi vad ei viitorul; In ce anume au incredere; in ce nu au incredere;

Cum au ajuns în contact cu serviciile de asistență socială; au fost trimiși de părinți, rude, prieteni sau ați fost luați în evidență de persoane din cadrul serviciilor de asistență; in ce context;

Cât de mult vă ajută faptul că sunteți sub protecția serviciilor de asistenta sociala?

Persoane vârstnice

Ca și persoane vârstnice cu ce probleme se confruntă cel mai des; ce fel de probleme ar trebui rezolvate prin serviciile de asistenta sociala (de exemplu, obținerea unor facilități pentru transport, sau formare profesională adaptată posibilităților; in ce mod.

Sugestii de imbunatatire.

Tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului

Odată ce au părăsit sistemul de protecție a copilului ce dificultăți au întâmpinat; care sunt problemele imediate apărute.

Ce fel de ajutor ar simti nevoia sa primeasca in continuare;

Ce sugestii au pentru programele lor.

Persoane de etnie roma

Care sunt problemele cu care se confrunta cel mai des, și care sunt nevoile la care serviciile de asistenta sociala ar trebui să răspunda (consiliere, adapost…);