Rolul Psihologului In Agentia DE Publicitate

ROLUL PSIHOLOGULUI

ÎN AGENȚIA DE PUBLICITATE

CUPRINS:

Lista tabelelor și figurilor

Introducere

Capitolul 1.Valorile promovate în cadrul demersului publicitar optimizat

1.1.Reprezentarea generalizată a creației publicitare cu ajutorul semiozei

1.2. Interpretatul

1.3. Vehiculul semnic sau simbolistica obiectului publicitar

1.4 Designatum-ul publicitar

Capitolul 2. Considerații psihologice privitoare la premizele muncii de creație publicitară

2.1.Despre comportamentul adecvat și mediul de lucru al publicitarului asistat de psiholog

2.2.Atitudinea angajatului din publicitate

Capitolul 3. Perspectivele inteligenței-creative și aplicabilitatea observațiilor referitoare la aceasta în cadrul firmei de publicitate

3.1.Inteligența-creativă și cunoașterea publicitară

3.2 Claritatea mesajului publicitar

3.3. Continutul informational al mesajului.Modelul clasic al comunicării.Teorii publicitare

3.4 Prezentarea unilaterala si bilaterala ,o altă perspectivă contemporană a problematicii conceperii reclamelor

3.5. Factorul credibilității sursei

3.6 Repetiția ca mijloc de persuasiune

3.7 Memoria și acțiunea imediată în publicitate

3.8. Motivația și promisiunea fericirii din publicitate

3.9. Ilustrări ale trebuintelor ce pot constitui ținta unei reclame publicitare

Capitolul 4. Emoția publicitară

4.1 Motivația

4.2 Sentimentele

4.3 Emoții pozitive în reclamă

4.4. Emoții negative în publicitate

4.5 Umorul și animația publicitară

4.6 Tipuri de umor

4.7 Umorul prin comparație și cel involuntar

4.8 Reacția afectivă

Capitolul 5. Afectele și dependența de publicitate

5.1 Câteva studii de caz pe tema umorului publicitar

5.2 Frica, vina și nesiguranta în publicitate

5.3 Imaginatie, evadare, nostalgie

5.4 .Consistență, familiaritate, autoritate

5.5. Elementele subliminale publicitare

Studii de caz

Cazul 1.Imaginea (brand-ul) ”Elena Udrea

Cazul 2.Curs de comunicare publicitară în cadrul firmei de publicitate

Cazul 3.Repere în evoluția reclamelor Coca-Cola

Concluzii Bibliografie

Lista tabelelor și figurilor:

Tabelul nr.1, indicatori ai valorii de piață Coca-Cola………………….…pag.80

Fig.1 Semioza,exemplificată cu ajutorul afișului-invitație la” Noaptea devoratorilor de publicitate,sursa:google.imagini.com………..………………………………..pag.9

Fig. 2,reprezentând aspectele horror ale afișului ” Noaptea devoratorilor de publicitate”, sursa inițială google.com………………………………………………………pag.10

Introducere

A existat o primă tentație din partea mea de a considera prezența psihologului în agenția de publicitate drept condițe sine-qua non a succesului publicitar,fie că vorbim de agențiile specializate în creație,fie că ne referim la cele complementare acestora-industria de publicitate interesând azi domenii precum viața politică,(așa numita propagandă electorală sau mai nou de război,date fiind pretențiile expansioniste ale Rusiei),social-economică,media și internetul, doar că imediat am înțeles că publicitatea este posibilă în lipsa aplicației psihologice,dacă se dorește transformarea ei într-o loterie cu șanse minime de câștig și pierderi foarte mari,uneori ireparabile la capitole precum imaginea sau bugetul.

Epoca publicității neconforme psihologic(neconformistă poate fi) a trecut,în principal, datorită eșecurilor producțiilor publicitare care nu au respectat regulile de bază ale adresabilității mesajului publicitar, devenind exemple care vorbesc despre cum nu se face publicitate.În lipsa abordării ei psihologice, publicitatea-îmi permit să afirm pentru a duce până la capăt acest raționament-poate fi considerată drept abuz asupra clientului,văduvit de perspectiva succesului intreprinderii sale.

În consecință,mesajul lucrării mele de licență respinge manipularea consumatorului,care doar în aparență oferă câștig de cauză,unul efemer sau de scurtă durată,susținând cu argumente și exemple clare intervenția psihologului din agenție din perspectiva mijloacelor de persuasiune corecte,a instrumentelor și artificiilor psihologice care asigură deopotrivă acceptarea,împrietenirea și identificarea clientului cu produsele și serviciile oferite.

Având la dispoziție,prin intermediul psihologului,paleta completă a ideilor și sentimentelor umane,echipa publicitarilor se poate concentra și își permite o libertate mult mai mare de creație,are de câștigat atât funcționarea echipei la capitole precum relațiile interpersonale, deblocarea eventualelor impasuri emoționale,tabu-uri,reticențe, complexe de superioritate sau inferioritate ale membrilor grupurilor,problematică rezolvată în cadrul ședințelor de grup sau în cadrul unor mini-ședințe individualizate de consiliere psihocomportamentală,cât și echipa de marketing și vânzări a firmei de publicitate;Aceasta din urmă poate beneficia de pe urma prezenței psihologului din mai multe puncte de vedere,amintesc aici doar recomandările acestuia privitoare la prezentarea produsului final,care contribuie uneori decisiv la încheierea cu succes a afacerii.

Firma de ”publicitate psihologizată” este singura care performează și se poate adapta cu ușurință parteneriatului cu clienții,pentru că le oferă acestora soluții viabile,pe termen lung,axate pe elemente observaționale standardizate;În felul său,psihologul participă la semnarea fiecărui contract și este,printre altele, numitorul comun al succesului publicitar.

Capitolul 1. Valorile promovate în cadrul demersului publicitar optimizat

Foto1 : Ion Luca Caragiale,sursa:arhivafoto.pozeunicat/blogspot.com

„Nu mă atrage decât mecanismul omenesc

și simt o plăcere să-i demontez resorturile.”

I.L.Caragiale

1.1.Reprezentarea generalizată a creației publicitare cu ajutorul semiozei.

Instrumentele psihologului sunt de natură pur teoretică,în aparență,dar de o precizie și o consistență egală,dacă nu mai mare decât instrumentarul chirurgului.

Instrumentarul nostru conceptual permite o adaptare permanentă la observarea și modelarea proceselor psihologice,acesta făcând abstracție în mod natural de elementelele improprii demersului psihologic,după cum se poate observa în continuare.

S-au încercat mai multe abordări menite să expliciteze resorturile și faptele psihologice. Mi-au atras atenția și le consider utile în mod special,cele care privesc teoria informației și analiza valorilor.O creionare în aparență simplistă și depășită a conceptului de valoare poate fi regăsită la Gheorghe Achiței în lucrarea ”Ce se va întâmpla mâine?”,apărută în anul 1972. Într-un demers critic și de sancționare a superficialului care invadează societatea modernă,autorul român răspunde la întrebarea care ne preocupă în mod deosebit pe noi și anume ce sunt valorile?

Gheorghe Achiței își începe prudent discursul: la întrebarea ce sunt valorile prin observația că ”nimeni nu poate răspunde exact”.Totuși ”întâlnim,de obicei,două tipuri de explicații. Prima reflectă o anumită atitudine optimist-empirică;valorile sunt:adevărul,binele,frumosul… A doua reflectă o anumită atitudine optimist abstractă; la nivelul existenței umane noi distingem valorile materiale ce nu interesează filosofia și valorile spirituale,a căror teorie a fost fundamentată în cercurile neo-kantiene,spre sfârșitul secolului trecut.Valorile spirituale sunt instrumente de lucru ale rațiunii și sentimentul cu ajutorul căruia fiecare om se orientează pentru a urma o linie de conduită determinată”.Autorul continuă:

”Semnificative în această privință mi se par două poziții axiologice moderne.Una privește accepțiunea termenului de valoare la Charles Morris format la școala gândirii filosofice americane,întotdeauna nutrind ambiții pragmatice și pozitiviste,Moris e de părere că noi trăim într-un univers de permanentă semioză.După el semioza reprezintă procesul în care ceva funcționează ca semn.Va trebui să distingem mai întâi:vehiculul semnic sau semnul ce acționează ca atare(S),apoi:designatum(D)realitatea la care se referă un semn oarecare, apoi: interpretatul(I),efectul asupra unui interpret pe care îl poate provoca orice semn.”

Deși în lucrarea citată nu există reprezentarea schematică a relației la care se face referire (semioza),mi-am imaginat următoarea figură,aplicabilă demersului publicitar:

Fig.1 Semioza,exemplificată cu ajutorul afișului-invitație la” Noaptea devoratorilor de publicitate”:

1.2 Interpretatul (I),în corelație cu (D) designatum-ul reprezentat de afișul propriu-zis și (S) realitatea spectacolului de proiecție,desemnează-în ultimă instanță,dubla perspectivă a faptului vizualizării și atitudinii privitorului.Aceasta este influențată de factori precum mediul înconjurător-simțurile-căruia se adresează mesajul publicitar,în cazul nostru este vorba despre un stimul vizual,și corelațiile pe care le face receptorul mesajului publicitar,bazate pe experiența lui de viață(câmpul afectiv,capacitatea de concentrare a atenției,condiționări diverse).

În planul câmpului afectiv grupul țintă cu cea mai mare adresabilitate a mesajului se identifică în funcție de caracteristici precum vinovăția,fobiile,trăsăturile de personalitate specifice vârstei,specificul național,cultural,zonal și enumerarea poate continua.

Vinovăția,de exemplu,se bazează pe un câmp afectiv amplificat,pe o sensibilitate mai mare la propriile emoții și la stările celorlalți,forma de persuasiune la care acești oameni răspund cel mai rapid și mai des este șantajul emoțional.

Și la vârsta adultă suntem influențați de părinți prin inducerea sentimentului de vinovăție:”Nu m-ai sunat de două zile și nu ai mai trecut pe aici de o săptămână.Nu îți pasă de mine…” Sigur că nu este chemarea psihologului fapta de a face pe cineva mai receptiv la un mesaj prin crearea unei vinovații artificiale,știm bine cât este de nociv sentimentul de vinovație,care în cazuri cronice limitează dezvoltarea de sine,potențialul înnăscut-mai mult,blocându-și exprimarea autentică,cei afectați își valorifică infim calitățiile și abilitățiile;Trăind într-o presiune interioară mare,cei care suferă de vinovăție exagerată,sunt predispuși la diverse afecțiuni fizice,tulburări psihosomatice sau de comportament.În acest sens,regăsim produsul la care se face reclamă drept soluție de rezolvare a problemelor sugerate.

Exemple sunt multe,bine cunoscut pentru mediocritatea lui fiind spotul publicitar la băutura alcoolică ”Unirea”,în care un muncitor pe nume Dorel este terorizat de către colegii de muncă,clip interzis la un moment dat de către Consiliul Național pentru supravegherea Audiovizualului (C.N.A.) și de oprobiul public.Interpretatul devine,astfel,o probă universală a eficienței reclamelor,care poate fi anticipată prin analiza psihologică.

1.3 Vehiculul semnic sau simbolistica obiectului publicitar,(S) reprezintă un complex de aspecte studiate în cadrul școlilor și academiilor de arte vizuale,la care se adaugă elementele scriptice,în principal textul.Predomină culoarea roșie,urmată de negru,acestea sugerând atmosfera terifiantă a spectacolului promis.Tema afișului pare a fi o veritabilă întâlnire cu lumea fantastică a vârcolacilor,simbolic ilustrată de mâinile contorsionate și luna plină, frumos desenată.

Pe acest fond coloristic deprimant,care îl trimite pe cititor imediat în zona filmelor din categoria ”zombi”,apare textul scris cu majuscule,de culoare albă.Grafica bine realizată apropie multe afișe de artă.

În privința textului,forma literelor contează,de asemenea,în exemplul dat,este amintit invitatu și la stările celorlalți,forma de persuasiune la care acești oameni răspund cel mai rapid și mai des este șantajul emoțional.

Și la vârsta adultă suntem influențați de părinți prin inducerea sentimentului de vinovăție:”Nu m-ai sunat de două zile și nu ai mai trecut pe aici de o săptămână.Nu îți pasă de mine…” Sigur că nu este chemarea psihologului fapta de a face pe cineva mai receptiv la un mesaj prin crearea unei vinovații artificiale,știm bine cât este de nociv sentimentul de vinovație,care în cazuri cronice limitează dezvoltarea de sine,potențialul înnăscut-mai mult,blocându-și exprimarea autentică,cei afectați își valorifică infim calitățiile și abilitățiile;Trăind într-o presiune interioară mare,cei care suferă de vinovăție exagerată,sunt predispuși la diverse afecțiuni fizice,tulburări psihosomatice sau de comportament.În acest sens,regăsim produsul la care se face reclamă drept soluție de rezolvare a problemelor sugerate.

Exemple sunt multe,bine cunoscut pentru mediocritatea lui fiind spotul publicitar la băutura alcoolică ”Unirea”,în care un muncitor pe nume Dorel este terorizat de către colegii de muncă,clip interzis la un moment dat de către Consiliul Național pentru supravegherea Audiovizualului (C.N.A.) și de oprobiul public.Interpretatul devine,astfel,o probă universală a eficienței reclamelor,care poate fi anticipată prin analiza psihologică.

1.3 Vehiculul semnic sau simbolistica obiectului publicitar,(S) reprezintă un complex de aspecte studiate în cadrul școlilor și academiilor de arte vizuale,la care se adaugă elementele scriptice,în principal textul.Predomină culoarea roșie,urmată de negru,acestea sugerând atmosfera terifiantă a spectacolului promis.Tema afișului pare a fi o veritabilă întâlnire cu lumea fantastică a vârcolacilor,simbolic ilustrată de mâinile contorsionate și luna plină, frumos desenată.

Pe acest fond coloristic deprimant,care îl trimite pe cititor imediat în zona filmelor din categoria ”zombi”,apare textul scris cu majuscule,de culoare albă.Grafica bine realizată apropie multe afișe de artă.

În privința textului,forma literelor contează,de asemenea,în exemplul dat,este amintit invitatul special,producătorul (Dan Chișu) și este precizat locul,respectiv ora de începere a spectacolului de proiecție.

Acestea sunt principalele elementele simbolice cu care mentalul persoanei care întâlnește afișul interacționează,ele formează chemarea,mesajul propriu-zis,care poate fi verbalizat prin lecturare și au un prim plan,o vedetă,un ”element cârlig”,cum este numit în publicitate ”ceva-ul” care ne fascinează și influențează sau manipulează în sensul dorit.În exemplul afișului luat ca exemplu,acest element simbolistic de maximă afinitate pentru un public țintă pasionat de lumea reclamei este,cred eu,promisiunea atmosferei terifiante-specifică filmului horror:

Fig. 2,reprezentând aspectele horror ale afișului ” Noaptea devoratorilor de publicitate”,sursa inițială google.com

1.4.Designatum(D) este spectacolul propriu-zis al proiecției de reclame publicitare,cu o durată variabilă.de obicei până dimineața și este împărțită pe categorii:sunt vizionate reclame grupate pe categorii,internaționale-autohtone, reclame care pun accent pe simțul umorului sau care apelează la sentimente precum dragostea,sacrificiul de sine-generozitatea aici intrând cu precădere clipurile sociale,ș.a.m.d., în funcție de inspirația directorului de festival și a producțiilor disponibile/existente.

Consider că la acest capitol,al prezenței,intră toate aspectele (de organizare a) spectacolului publicitar,din toate punctele de vedere-inclusiv planificarea,participarea și observarea indirectă a proceselor care compun festivalul publicitar.

Aceste aspecte pot fi studiate și analizate separat,astfel problematica pe care doresc să o clarific apare în dinamica ei,rolul psihologului în firma de publicitate fiind reprezentat,printre altele, de administrarea acestui liant informațional însuflețit,pasional,de comunicare și ”cuminecare”,de fuzionare personală și trăire artistică.

Aceasta este,de altfel,frontiera exterioară psihologică a psihismului publicitar, spațiului extern de manifestare a publicității-reprezentat de totalitatea canalelor de comunicare si de orice imixtiune posibilă sau bruiaj,conceput pentru a modela comportamentul consumatorului.Comportamentul consumatorului,așa cum este indus de publicitate este simptomul acesteia.

În concluzie,semioza este un demers explicitar complet al fazelor creative și implicit al demersului creativ,respectiv a creației în sine,care poate fi observat în toate domeniile de activitate ce presupun implicarea nemijlocită a persoanei.Este un act de identificare și redescoperire a individualitații prin intermediul convenției,un proces de modelare atitudinală și a comportamentului de consum,asemănătoare unei participări la un spectacol de teatru din mai multe ipostaze:de scenarist,actor,spectator,ș.a.m.d.

Gestionarea resorturilor și aspectelor complexe ale acestei experiențe umane este apanajul psihologiei,iar scena publicității ne aparține nouă psihologilor de fapt.

Foto: 3. Foto: 4

Foto 3 și 4:Săli de proiecție cinematografică. Sursa www.sălicinema.com

Foto 5: Presa,prezență constantă în festivalurile de creație publicitară, Sursa google.com

Capitolul 2. Considerații psihologice privitoare la premizele muncii de creație publicitară

2.1.Despre comportamentul adecvat și mediul de lucru al publicitarului asistat de psiholog.

Publicitatea este de multă vreme o marcă definitorie a societății contemporane. O întâlnim pretutindeni: de la bannerele din oraș, reclamele luminoase, ambalajele unui pachet de biscuiți sau paginile de ziar și până la clipurile sofisticate de la TV sau de pe internet. Reclamele recreează pentru imaginația noastră lumea în care trăim și ne determină, adesea, stilul de viață.Una dintre concluziile mele privitoare la publicitate are legătură cu rolul crescând pe care aceasta îl poate juca în viața și societatea contemporană,fiind de datoria tuturor să expliciteze și să facă cunoscut,inclusiv în mediul școlar,resorturile acesteia.

Publicitatea este un domeniu de activitate provocator, în continuă expansiune. Cu toții avem imaginație, dar a face publicitate nu se rezumănumai la asta. Secretele meseriei și legile captării atenției potențialilor clienți pot fi corect sistematizate doar în cadrul demersurilor de analiză psihologică.

În privința locului de muncă al persoanei care lucrează în publicitate,sunt de părere că publicitarul trebuie pus într-un mediu cât mai interesant și acolo să fie mereu provocat de stimuli diferiți.Angajatul din publicitate este bine să interacționeze pe tematici noi,într-o manieră controlabilă,nu stresantă,cu oameni necunoscuți-nu doar cu colegii.Să existe o rutină a noului,în această privință nu funcționează principiul contradicției în termeni,operațiune care trebuie făcută după o anumită strategie psihologică,de un anumit număr de ori pe săptămână.Creativii din publicitate-publicitarii,după cum sunt numiți în termenii consacrați,au de câștigat și de pe urma ședințelor de consiliere individuală sau de grup.Programul de îmbunătățire pe care îl propun fiind util nu doar activității firmei de publicitate,dar și îmbunătățirii calității vieții,mai ales pentru oamenii în vârstă.

Această orientare psihologică axată pe stimularea creativității angajaților,de a fi cât mai activ,să fii sănătos,să poți învăța,explora,a cuprins pe lângă domeniul predilect al creației publicitare,exponenți fiind Graffiti/BBDO,Tempo Advertising,Mindshare,McCann-Erickson, Leo Burnett&Target,Saatchi&Saatchi,Fred&Farid și lista lor poate continua,firme din domeniul I.T.(tehnologia informației):Microsoft,Google sau Yahoo,Facebook sau celelalte firme de succes,care are tangență cu creativitatea angajaților:Rolex,Omega sau Tissot în domeniul ceasurilor,aceste exemple fiind confirmări ale necesității implicării psihologului. Legătura dintre publicitate,comerț și psihologie fiind corect surprinsă în dictonul popular conform căruia ”Publicitatea este sufletul comerțului”.

În continuare prezint o scală a emoțiilor utilă demersurlui publicitar,asemenea unei palete coloristice:

Fig.3.Scala emoțiilor

Angajații corect stimulați sunt mult mai eficienți-din puncte de vedere precum calitatea activitățiilor pe care le desfășoară în cadrul firmei,flexibilitatea,rezistența la stres sau puterea de concentrare,adaptare,ș.a.m.d. decât cei lăsați să se plieze strict pe fișa postului. Cultura organizațională asumată se identifică,în fapt,cu psihologia firmei.

2.2.Atitudinea angajatului din publicitate

Munca de creație publicitară presupune,pe lângă cunoștințe specifice domeniului,cum sunt tehnicile de lucru,șablonare,fimare,etc.talent de scenarist și viziune creativă.

Foto.6.Ședința,Sursa google.imagini.com

Pe aceste coordonate se întâlnește echipa de creație publicitară,a cărui liant trebuie să fie amabilitatea,prietenia,comunicarea și deschiderea membrilor care o compun.

Ședințele de brainstorming nu ar avea sens într-un cadru de lucru conflictual ,dacă ar exista autocenzură la nivel individual,performanța creativă necesită o atmosferă deschisă,de conlucrare axată pe subiect și procesul de creație urmărit.

Psihologul este chemat să mențină aceast echilibru psihic,această curățenie sufletească a echipei de creație,evitând conflictele și ceea ce psihanalistul Charles Melman considera a fi ”concepția de relaționare sadomasochistă a relațiilor,unde (cultura) rezultatului incită la instrumentalizarea celuilalt fără scrupule”

Referitor la condiția pe care și-o asumă publicitarul,părerile sunt împărțite,o parte dintre publicitari sunt adepții viziunii potrivit căreia în creația publicitară nu există reguli de formare individuală și profesională și din nefericire pentru exponenții culturii noastre publicitare, specificul pe care l-am sesizat în ceea ce îi privește are legătură cu stilul de viață boem al artiștilor secolelor trecute,cu sfidarea concurenților,discursuri autoapreciative și într-o sărăcie ideatică greu de anticipat,pe care nu avem cum să o punem pe seama substanțelor euforizante sau a emoțiilor din platourile de televiziune sau pe nevoia de a comunica cât mai succint,în cazul site-urilor pe care le gestionează,artiștii publicitari puri sfârșesc rău,repede și de obicei neînțeleși.

Rezultatele sunt de altfel pe măsura ”talentului„ pe care încearcă,uneori în disperare de cauză să și-l impună cu forța,beneficiind de bugete mult peste gradul de încredere cu care ar trebui să fie creditați.

În opoziție cu publicitarii și patronii autohtoni,speriați și amenințați parcă de creativitatea colegilor,respectiv a propriilor angajați,oamenilor din echipele de creație cu mentalitate și supervizare psihologică-străini le este încurajată inițiativa personală și creativitatea, ajungându-se până acolo încât cei de la Google au permisiunea de a lucra la un proiect propriu pe timpul și banii companiei în fiecare lună ”și de aia Google este cea mai tare companie din lume”

Foto 7 :sursa google.imagini.com

Capitolul 3.Perspectivele inteligenței-creative și aplicabilitatea observațiilor referitoare la aceasta în cadrul firmei de publicitate.

3.1.Inteligența-creativă și cunoașterea publicitară

Intelegența-creativă deși există ca și concept,nu este explicat ca relație dintre inteligență și creație,în acest sens consider că observațiile care urmează sunt de natură să consolideze conceptul în psihologie,desemnând atitudinea pro-activă,axată pe proces și scop,a creatorului-de publicitate și nu numai.

Foto 8 : sursa facebook.com

Cunoașterea publicitară-(sau ”savoir faire”-ul )

Când unui cumpărător i se prezinta o reclama, în mintea lui se declanseaza un proces de cunoastere, prin care el evalueaza informatia despre obiectul sau serviciul oferit si ajunge la opinii (in cazul in care informatia i se pare insuficienta) sau convingeri (cand considera ca informatia este indestulatoare).A existat o primă etapă a publicității din România în care a ști să faci publicitate intuitiv,inspirat și aparent bine era suficient,doar că realitatea faptică a succesului publicității este dată de vânzarea produsului sau serviciului oferit,nu este doar un act artistic și gratuit.Majoritatea firmelor nu au conștiința faptului că ”savoir faire”-ul publicitar,adică a ști să faci publicitate doar de dragul artei,nu mai ajunge.

Se impune ca o necesitate neîndurătoare tipul demersului publicitar eficient,bazat pe analiza psihologică a grupului țintă.

Opiniile sau convingerile induse de reclama trebuie să aibă o tenta afectiva semnificativă pentru decizia de cumparare, dar aceasta nu este suficientă pentru a influența decisiv voința cumpărătorului,a clientului.Intervin o multitudine de aspecte complementare și necesare,dacă ne dorim performanță publicitară pe termen lung.

Foto.9. Echipa națională de tenis de câmp a României,2015,sursa www.adevarul.ro

Cele două concepte, inteligența-creativă și cunoașterea publicitară,se întrepătrund și sunt completate de o mulțime de aspecte complementare și care ne îndreptățesc să observăm importanța deosebită pe care o are psihologul în firma de publicitate.

Într-un an de excelență a tenisului de câmp românesc,moment al cărui principal artizan este tenismena Simona Halep,fotografierea echipei naționale de tenis care susține cu mândrie steagul României și are în spate logo-ul firmei Dedeman-câinele constructor-reprezintă, pentru a parafraza un slogan prezidențial de actualitate,un demers publicitar pe cât de subtil pe atât de bine făcut.

3.2 Claritatea mesajului publicitar

Pentru ca mesajul publicitar sa fie convingator, în primul rând el trebuie sa fie inteligibil.

Aceasta depinde de:

– lungimea frazei (numarul de cuvinte);

– frecventa cuvintelor derivate (numarul de prefixe si sufixe);

– frecventa referirilor la destinatarul mesajului sau la alte persoane;

– frecventa substantivelor insotite de doua sau mai multe adjective;

– frecventa semnelor de punctuatie;

– folosirea sublinierii, a cursivelor, a literelor ingrosate.

Cu cât o reclama are un text mai complicat, mai aglomerat, cu atat este mai greu de inteles. Pentru accesibilitatea mesajului publicitar se recomanda evitarea neologismelor, regionalismelor, terminologiei de stricta specialitate. J. L. Anderson si M. A. Jalson (1980) au descoperit ca folosirea unui numar mai mare de termeni tehnici ii face pe consumatorii obisnuiti sa creada ca produsul este mai putin durabil, mai dificil de utilizat si mai scump.

Foto 10.Sursa www.print-publicitate.ro

3.3. Conținutul informational al mesajului.Modelul clasic al comunicării.

Teorii publicitare.

Studiile privind continutul reclamei au aratat ca, exista numeroase categorii distincte de informatie, fiecare mesaj publicitar foloseste doar cateva. A. Resnick si B. L. Stern (1977) au identificat 14 categorii generale de informatie: pret/valoare, performante, accesibilitate pe piata, calitate, avantaje speciale (reduceri de preturi), garantii, parti /piese componente, elemente de noutate, gust, calitati nutritive, securitate, impachetare, expertize independente privind activitatea si produselor firmei, cercetările firmei în legatură cu creearea produsului.

Foto.11.sursa google.nestle.com

Publicitatea este abordata si explicata din cel putin trei perspective culturale, fiecare generând si o anumita atitudine fata de acest fenomen socio-comunicational.

Foto.12.sursa google.imagini.com

teoria „persuasiunii clandestine” – publicitatea reprezinta o forma de manipulare, ori potrivit legii nimeni nu are dreptul de a manipula. Publicitatea nu manipuleaza doar in formele sale, ci în insăși substanta ei,fiind o formă de persuasiune clandestină unanim acceptată.

Lucrările de specialitate publicitară prezintă o serie de tehnici de persuasiune puse la punct de publicitate cu ajutorul specialistilor in cercetarea motivatiilor, autorul analizand sub  acest aspect campaniile electorale si propaganda politica. Conform publicitarilor, unii agenti de publicitate cred ca publicul a devenit foarte sceptic la subiectele de reclama, astfel incat psihicul si comportamentul său nu mai poate fi influentat prin intruziuni si atacuri exterioare; de aceea, pentru a depasi neincrederea noastra constienta s-a recurs tot mai des in ultimele decenii la atacarea palierelor preconștiente și a subconștientului.

Foto 13.sursa google.imagini.com

teoria publicitatii ca factor de democratie – fără a se confunda cu propaganda, ea presupune creativitate, originalitate, seductie, chiar daca totul se decide la nivelul suprafetei exterioare. Partidele politice si statul se folosesc de aceasta publicitate, „publicitatea de serviciu public si de interes general”; este vorba despre semnalizarea rutiera, promovarea programelor de protectie a pensionarilor, de asistenta sociala etc. Dincolo de aceste aspecte, publicitatea se dovedeste de o importanta decisiva pentru agentii economici, dar fara consecinte majore pentru ceilalti: puterea ei este superficiala, frivola, vizand auxiliarul si indiferentul. Aceasta teorie, destul de limitata, pare sa explice mai degraba incompatibilitatea dintre publicitate si logica totalitara, decat virtutile sale democratice.

Foto 14,  ”logo-ul de țară al României”,sursa google.imagini.com

teoria functionalistă a lui Merton, care a recunoscut funcția publicitara a comunicarii de masa. Teoriile structural-lingvistice se axeaza pe analiza semiologica a mesajului. Limita acestei analize consta in faptul ca sunt vizate doar semnificatiile intentionale, neglijandu-se contextul socio-cultural al comunicarii si rolul activ al receptorului, care decodifica mesajul si instituie propriile semnificatii. Jean Baudrillard defineste publicitatea drept regina pseudo-evenimentului

Foto 15. Sursa facebook.com

Fig.4 , Modelul general al comunicării

Din perspectiva psihologului,canalul adecvat de comunicare poate contribui,alături de mesaj, în mod decisiv la succesul campaniei.Suplimentar pot fi identificate capacitațiile senzoriale predilecte ale grupului țintă vizat-auditive,olfactive,vizuale,etc. sau combinații ale acestora.

Psihologul cunoaște faptul că adolescenții și copii au un prag auditiv sensibil superior persoanelor adulte,mergându-se până întra-colo încât se pot imagina reclame dedicate exclusiv lor,pe frecvența la care doar tinerii au acces,de exemplu în săli de cinematograf, mijloace de transport în comun,înregistrări audio și video,ș.a.m.d. Direcție de activitate complementară mesajelor subliminale din publicitate.

Prezentarea unilaterala si bilaterala , o altă perspectivă contemporană a problematicii conceperii reclamelor

Formula de reclama unilaterală,care să prezinte doar avantajele produsului este azi de domeniul trecutului,fiind recomandabil să fie evitată.

Din perspectiva unei comunicări eficiente psihologic,doar reclama bilaterală care prezintă odată cu meritele si avantajele produsului/serviciului și problematica acestuia merită atenție și reușește să consolideze într-o primă fază încrederea clientului.

Reclama bilaterala consta in introducerea mai intai a aspectelor pozitive ale marfii sau ale firmei producatoare si abia apoi a limitelor calitative, de performanta sau de posibilitati.

Este de retinut insa faptul ca ordinea optima a argumentarii este pro – contra ceea ce inseamna ca este mai convingator sa se prezinte intai argumentele in sprijinul produsului/serviciului promovat si apoi pozitiile critice.

3.5. Factorul credibilității sursei

La capitolul factorilor determinanți în modelarea deciziei de cumpărare,un loc de cinste îl ocupă credibilitatea sursei,care afectează palierul încrederii în produs.

Este un factor puternic de persuasiune , ocupantii de pozitii ierarhice inalte si expertii sunt considerati mai competenti si li se acorda mai multa incredere. De aceea, in special in reclama tehnica, acreditarea produselor/serviciilor se face adesea de catre specialisti cu renume.

Documentatiile ce însotesc in reclame anumite produse si care cuprind metode de determinare,standarde,reguli pentru verificarea calitatii, preparare si utilizare, garantii, ambalare, transport, studiul performantelor tehnologice ale produsului, evidentiaza aspecte menite sa accentueze credibilitatea mesajului.

3.6 Repetitia ca mijloc de persuasiune

Repetarea mesajului afectează decizia de cumpărare pe două căi:

1) influenteaza pozitiv evaluarea produsului/serviciului promovat,prin mărirea șanselor ca mesajul să ajungă la clienți.

2) măreste memorabilitatea mesajului publicitar și șansele ca el să determine decizia de achiziționare a produsului oferit.

Mesajele publicitare sunt testate pentru a evita orice ambiguitate, orice interpretari cauzale alternative, in special de provenienta externă,ori rolul psihologului în interpretarea corectă a semnificațiilor posibile în grupul țintă este hotărâtor pentru succesul publicității.

Foto: 16 Model,sursa www.envy.ro

3.7 Memoria și acțiunea imediată în publicitate

În aparență,singura legatura directă între reclamă și acțiune poate fi văzută în publicitatea direct răspunzătoare, în care consumatorul poate urma sfaturile si comanda-un caz particular fiind procesul de personificare a mesajului,ca și în cazul prezentărilor prin degustare,la sală sau în magazine,respectiv în cazul vânzărilor door-to-door.

Psihologul schimbă radical datele problemei.Pot fi enumerate o mulțime de influente care acționează asupra deciziei consumatorului, cum ar fi experientele anterioare cu produsul si marca respectivă ,sau amintirile care determină într-o măsură oarecare afinitatea cu produsul propus.Această mulțime a aspectelor pur psihologice, a căror sinergie face ca publicitatea asistată de psiholog să fie urmată,în marea majoritate a cazurilor de vînzarea produsele și serviciilor propuse,face prezența psihologului în agenția de publicitate cât se poate de importantă.

Există o discuție simplistă asupra îndemnurilor de a cumpăra,prezente în reclame. Multe reclame se termina cu verbe de miscare care cheama la actiune: incearca, cumpara, intreaba, alatura-te, salveaza, simte, gusta, scrie, trimite, ofera. Deoarece actiunea are loc dupa reclama este vorba de o chemare la o actiune viitoare. Pe de altă parte,există reclame care nu includ o directivă explicită, ele au doar un slogan: 'Stalinskaya, pentru oameni puternici !'. Consumatorului nu ii este explicit spus ce sa cumpere.

Din cauza 'prapastiei' de timp intre vizionarea reclamei si cumpararea produsului publicitarii au identificat memorarea drept conditia principala pentru actiune.

Asa se explica folosirea in textul reclamei a figurilor de stil ca aliteratia, asonanța, repetitia, a rimei, a lait motivului muzical.

Foto:17 Doza de Coca-Cola,sursa google.imagini.com

3.8. Motivația și promisiunea fericirii din publicitate

Pentru a face un consumator sa cumpere produsul/serviciul oferit, reclama incepe prin a-i explica acestuia de ce este bine sa faca achizitia, ce trebuinte ii vor fi rezolvate – deci ii face implicit promisiuni de satisfactie.

În cazul creatorilor de reclame, este foarte important să stie ce fel de trebuinte are publicul consumator vizat,pentru a putea prezenta fiecare produs/serviciu ca solutie optima la o anumita problema.

Foto 18.sursa facebook.com

3.9. Ilustrări ale trebuintelor ce pot constitui ținta unei reclame publicitare.

Jib Fowles a stabilit cincisprezece nivele de motivatie ce pot constitui tinta unei reclame publicitare.

Fig.5. Nivelele de motivație ale reclamei publicitare

In ordine descrescatoare sub aspectul intensitatii reactiei la care se face apel, lista lui Fowles arată astfel:

Foto 19, Mc.Donald s și Coca-Cola,sursa euronet.com

1) Nevoia de sex

Nevoia de sex – este, in opinia majorității publicitarilor coarda cea mai sensibila la care poate face apel o reclama. Dar si cea mai eficace, fie ca mesajul erotic este, pe cat de discret, pe atat de difuz, fie ca trimiterea este directă simulând un act sexual.

Foto 20, sursa:arhiva personală.Fotografie pe care am obținut-o într-un bar de categ.a II-a.Se pot observa afișele care promovează cu ajutorul imaginii feminine și a ipostazelor lascive o băutură alcoolică.

Mărturisit sau nu, orice receptor (potential cumpărător) reactioneaza imediat la o provocare de acest tip, din unghiul creatorului fiind mai putin important daca reactia respectiva este una pozitiva sau, din contra, una de contestare,cât timp mesajul emis este corect pozționat.

De exemplu cazul condamnării violenței sexuale în clipurile domestice.

Foto 21 : sursa google.imagini.com

2) Nevoia de afiliere

Foto 22 : sursa nastratin.ro

Nevoia de afiliere ar putea fi ilustrată de o minunată schiță apărută pe prima pagină a revistei umoristice ”Nastratin”,în care se poate observa o domnișoară aflată în dificultate deoarece urmează să își recunoscă partenerul de întâlnire pe baza revistei care se regăsește în mâinile tuturor bărbaților din parcul cu pricină.

Respectiv de panoul publicitar care face distincție între București și Budapesta,vizată fiind apartenența consumatorilor la neamul românesc,la specificul național românesc.

foto:23,sursa http://www.panotajpublic.ro/

Nevoia de afiliere defineste propensiunea individului către un grup social (cuplu, familie, colectivitate profesionala). S-a constatat ca nevoia de afiliere sau, altfel spus: nevoia de celalalt/ceilalti este deosebit de intensa chiar si acolo unde convietuirea sociala are ca baza afirmarea puternica a valorii individuale: societatea americana sau cea japoneza, de pildă.

3) Nevoia de a ocroti

Foto.24, Un bebeluș pe care sunt desenate sigle publicitare.Sursa facebook.com

Nevoia de a ocroti se refera la trebuinta naturala, dar si 'formata' de a proteja lucrurile si, mai cu seama, fiintele de mici dimensiuni, lipsite de aparare, de ajutor, de suport, de consolare, de protectie, de asistenta, de comfort. Apelul la realitatile diminutivale face ca receptarea unei reclame sa fie, din start, productiva.

4) Nevoia de a fi ocrotit

Foto 25, Siguranța și confortul financiar asigurate prin serviciile publicitare, www.Google.com

Nevoia de a fi ocrotit, Jib Fowles(2005) afirmă că ne caracterizeaza pe fiecare dintre noi, pentru ca, in fond, in fiecare dintre noi se ascunde un copil, care pastreaza aproape nealterata de-a lungul intregii vieti nostalgia spatiului securizat al pantecului matern.

Aceasta nevoie se opune practic, precedentei, prin aceea ca fiecare dintre noi simte nu doar trebuinta de a conduce, dar si de a fi condus, nu doar pe aceea de a proteja, dar si de a fi protejat.Această dialectică eu o consider a fi una recesivă,în sensul că nevoia de a fi protejat stă în coasta celei de a proteja,în mod similar nevoia de a fi condus învinge în cele din urmă spiritul de leader,la mijloc fiind o bătălie între principiul nostru de conservare și legea minimului efort,care sfârșește invariabil prin a se impune,la fel cum starea de boală învinge sănătatea,răul învinge binele iar moartea-viața.

5) Nevoia de agresiune

Foto 26, Sursa google.imagini,com

Foto 27 ,sursa google.imagini.com

Nevoia de agresiune exista în orice fiintă umană, poate ca o reminiscenta a primitivitatii și adaptabilității noastre la situații primejdioase.Există o luptă între produsul promovat și celelalte-similare-concurente,din care iasă învingător,desigur,eroul căruia i se face reclamă.

6) Nevoia de ascensiune

Nevoia de ascensiune,pe scara profesională sau personală,este principala sursa de energie care alimenteaza progresul individual. Murray(2007) o defineste ca ”pe 'o dorinta nestavilita de a invinge ceea ce este greu de depăsit, de a trece peste obstacole si de a atinge standarde cat mai inalte, de a depasii propria conditie si de a-i surclasa pe ceilalti”.

Aproape fara exceptie, reclamele americane, de pilda, fac apel la acest mit al invingatorului caruia i se asociaza intodeauna sintagme precum numarul unu in lume, cel mai bun, cel mai performant si asa mai departe.

Foto 28 sursa google.imagini.com

Un caz particular,umoristic,a nevoii de ascensiune,dar de acestă dată în accepțiunea zborului uman devenit posibil la propriu,prin consumul băuturii respective, este ilustrat cu ajutorul animației care prezintă băutura energizantă Red bull,având sloganul Red Bull îți dă aripi”.

Foto: 29 ,sursa www.goodfood.com

7) Nevoia de a domina

Foto 30,sursa google.imagini.com

Nevoia de a domina se fundamentează pe dorinta naturală de a cuceri si de a lua in stapanire, de a fi omnipotent si de a demonstra acest lucru. Mai ales barbatii, dar si femeile sunt sensibili/sensibile la orice le suscita aspiratia subconstienta catre o pozitie dominanta. Iar daca pozitia dominanta are ca plan de referinta sexul opus, argumentatia publicitara care reuseste sa o induca are toate sansele de izbandă.

Comunicarea între două persoane presupune, inevitabil, o ierarhizare a rolurilor. Cineva domină și cineva este dominat. Nu întotdeauna aceeași persoană domină o discuție de la un capăt la celălalt. De fapt, de cele mai multe ori este un dans al dominării și acesta este un semn al sănătății relației. O relație în care aceeași persoană domină este disfuncțională, chiar dacă este vorba de o relație șef-angajat.

Foto 31 :sursa www.femina.com

Cuvântul „dominare” are o conotație negativă, dar asta pentru că a fost folosit abuziv. O dominare optimă, însă, este naturală și necesară. O dominare obsesivă, intruzivă sau o neimplicare, o umilință perpetuă este semn de sensibilitate, de fragilitate emoțională.

Ambele sunt semne de fragilitate: și cel care domină prea mult și cel care nu domină deloc. O persoană care domină constant a învățat cum să nu se confrunte cu problema ei reală, adică fragilitatea. A găsit o metodă să fugă de ea toată viața.În acest joc al rolurilor psihologul poate și trebuie să intervină dacă apar probleme.

O persoană echilibrată nu intră în această luptă a dominării, decât dacă a nu intra este deranjant,fapt valabil și în cadrul firmei de publicitate.

Foto 33 ,sursa www.femina.com

De ce domină oamenii? Dacă două persoane poartă o discuție, ce ar determina pe una dintre acestea să preiau conducerea discuției? Desigur, pentru a transmite sau obține informații. Dacă o interesează… unde ai fost în concediu, conduce discuția într-acolo.

Domină conversația potrivit principiului Tu răspunzi la ce te întreb eu. Tu nu alegi despre ce să vorbești, eu aleg. Cel care pune întrebările și/sau cel care alege subiectele de discuție domină. Cel care se conformează la subiect, activitate, sesiunea de întrebări-răspunsuri este cel dominat. A ne lăsa dominați este un lucru foarte bun și foarte util de cele mai multe ori. Dacă nu ne-am lăsa niciunul dintre noi dominați, nu ne-am mai înțelege unul pe celălalt. Fiecare ar insista cu subiectul lui și s-ar discuta în contradictoriu,paralel.Doar că dialectica discuției în contradictoriu trebuie să fie pozitivă,constructivă,psihologul având și de această dată un rol foarte important în cadrul comunicării.

Foto 34.Sursa google.imagini.com

Psihologul firmei de publicitate are un răspuns clar la întrebarea „De ce unii oameni sunt foarte dominanți?”

Da.Există certitudinea că unora le este frică de faptul că ar putea să nu-și atingă obiectivele, pe de o parte și, pe de alta, asta este modalitatea pe care au învățat-o. Dacă eu vreau să obțin ceva de la tine, voi încerca să te domin. Până aici este ceea ce se întâmplă într-o relație obișnuită. Dar dacă ceea ce vreau să obțin este foarte, foarte important pentru mine, iar tu nu prea vrei să-mi dai, voi face tot posibilul să te pun la pământ, să te oblig să-mi dai. Unele lucruri chiar sunt importante, gen atenție de la colaborator sau partener/ă. Alteori totul credem că este important. ”Orice refuz mă doare, așa că te calc în picioare ca să fiu sigur că nu mă refuzi.”

O persoană este foarte în controlul situațiilor vieții și domină toate relațiile când este prea fragilă pentru a face viață întâmplărilor neașteptate ale vieții și dorințelor egoiste ale altora, „nu pot să cred cât de egoist este! ”nu se gândește deloc la mine!”

Foto 35,sursa google.imagini.com

8) Nevoia de proeminență

Foto 36,sursa google.imagini.com

Nevoia de a domina se fundamenteaza pe dorinta naturala de a cuceri si de a lua in stapânire, de a fi omnipotent si de a demonstra acest lucru. Mai ales barbatii, dar si femeile sunt sensibili/sensibile la orice le suscita aspiratia subconstienta catre o pozitie dominanta. Iar dacă pozitia dominantă are ca plan de referinta sexul opus, argumentatia publicitara care reuseste sa o inducă are toate sansele de izbandă.

Foto 37,sursa google.imagini.com

În afișul electoral se poate observa sala de ședință a Parlamentului European,una dintre cele mai importante instituții ale Uniunii Europene da transferul de autoritate funcționează și în cazul vedetelor de televiziune,cinema,a scriitorilor,oamenilor de știință sau a persoanelor publice.

Foto 38,sursa google.imagini.com

9) Nevoia de atentie

Foto 39,sursa google.imagini.com

Nevoia de atentie sau, nevoia de a fi in centrul atentiei este alimentata de orgoliul fiecaruia dintre noi, de dorinta, mărturisita ori ascunsa, a oricui de a atrage privirile si interesul celor din jur.Într-unul dintre studiile de caz îmi propun analiza acestui tip de abordare publicitară și de imagine,din perspectiva campaniei politicianului Elena Udrea.(Studiul de caz nr1)

10) Nevoia de autonomie

Foto 40,sursa google.imagini.com

Nevoia de autonomie caracterizeaza orice individ,libertatea de expresie și posibilitatea de exprimare a ideilor si convingerilor jurnalistice fiind de natură să coaguleze în jurul unei situații tragice o întreagă comunitate.

Aceasta nevoie, se accentueaza odata cu trecerea timpului, se nuanteaza, fara insa a-si modifica esenta. Tragedia atacului terorist de la redacția revistei de satiră Charlie Hebdo ilustrează și prin intermediul paginii de copertă a primului număr de după atac nevoia oamenilor de autonomie și libertate.

11) Nevoia de evadare

Foto 41,sursa google.imagini.com

Nevoia de evadare este, intr-un fel, congruenta cu cea de autonomie si opusa celei de proeminenta. Este, in fond, expresia de netagaduit a aspiratiei catre libertatea individuala, in afara oricarei oprimari, a oricarei constrangeri, a oricarei presiuni, inacceptabile din unghi individual.

12) Nevoia de siguranta

Foto 42,sursa google.imagini.com

Nevoia de siguranta. Este greu de crezut ca cineva simte nevoia de a fi amenintat, agresat, hartuit, violentat, excluzand cazurile patologice. Orice om considerat normal are, in schimb, o nevoie aproape naturala de a se simti in siguranta.

13) Nevoia de trăire estetică

Foto 43,sursa google.imagini.com

Nevoia de trăire estetică se consideră a fi ”un dat aproape natural al psihologiei umane”. Oricât de scăzut ar fi nivelul de educatie al cuiva, e greu de conceput ca spiritul sau nu poate fi sensibilizat macar de reprezentarea, intr-o forma oarecare, a frumosului.

14) Nevoia de satisfacere a curiozitatii

Foto 44,sursa google.imagini.com

Nevoia de satisfacere a curiozitatii: ”fiintele umane – notează Jib Fowels – sunt curioase prin natura, interesate de lumea din jur, intrigate de limitele cunoasterii si pasionate de orice pas inainte al acesteia […]. Orice reclama care e conceputa intr-un format de tipul intrebare – raspuns provoaca aceasta nevoie”.

15) Nevoile fiziologice

Nevoile fiziologice ocupa, in piramida lui Fowles un loc privilegiat, ele facând parte, cum am văzut inainte, din categoria trebuintelor primare, organice sau biologice.

Foamea, setea, nevoia de somn nu pot fi ignorate de creatorul de publicitate, atunci cand isi stabileste tactica de concepere a reclamei.

In proiectarea reclamelor se are in vedere nivelul general de trebuinte, la momentul respectiv, ale potentialilor cumparatori ai produsului/serviciului promovat.

Pe masura ce o societate devine mai bogata, iar nevoile primare ale publicului consumator pot fi satisfacute in mare masura, accentul in reclama se deplaseaza spre calitatile imateriale ale produselor (eleganta, originalitate), destinate sa satisfaca trebuintele secundare, mult mai individualizate ale populatiei.

Foto 45,sursa google.imagini.com

Astfel, categorii motivationale elevate, cum sunt nevoile de eleganta si extravaganta, genereaza decizii de cumparare ad-hoc, bazate adesea pe imitatie si asocieri.

Reclama valorifica aceasta observatie si foloseste intensiv personalitati mondene pentru acreditarea produselor de lux, de arta, de satisfacere a capriciilor.

Dorinta de a ne expune în asa fel incat sa-i determinam pe ceilalti sa ne priveasca – noteaza Jib Fowles(1993)- este un instinct primitiv, irepresibil',la fel cum sunt nevoile de bază precum potolirea setei sau a foamei,a somnului sau cele care vizează siguranța și sănătatea noastră .

Foto.46,sursa google.imagini.com

Reclamei i se aduce adesea acuzatia ca în loc sa apeleze la nevoile reale ale populatiei inventeaza altele noi, si astfel impinge consumatorii sa cumpere lucruri inutile.

Achizitiile motivate de nevoi asa – zis false – scopul lor fiind exprimarea sau castigarea afectiunii, dobandirea unui plus de prestigiu, imbunatatirea imaginii de sine, manifestarea si cultivarea personalitatii, a talentelor etc. sunt consecințe firești ale economiei de piață,de consum.Legat de acest aspect Stefan Prutianu a observat faptul că:

”Cu cât o societate este mai bogata si satisface in mai mare masura nevoile primare ale populatiei, cu atat argumentarea in reclama a diferentelor dintre produse se deplaseaza mai mult spre motivatia secundara.”

Problema designer-ilor de reclama este adecvarea argumentatiei. Privită de la un nivel diferit de trebuinte, motivatia invocată în reclamă nu numai ca este neconvingatoare, dar are un efect iritant, produce aversiune fata de produs, de ofertant si fata de categoriile sociale cu venituri și nevoi sensibil diferite.

Foto.47,google.com.vitrina unui magazin second-hand.

Un argument primar-în accepțiunea scalei propuse de către J.Fowles,este mai convingator decât unul secundar, iar ambiguitatea asocierii dintre Jeans si sex potentiaza efectul persuasiv,exponențial.

a. b.

Foto 48 :colaj de poze a. și b. publicitare,pentru jeansi,sursa www.google.com

Pseudomotivatia poate aduce sponsorilor de reclamă succese de vânzare imediate, dar este o practica riscanta pentru propria lor profesie, de multe ori putând discredita produsul.Inclusiv personalizarea produselor devine problematică,dacă nu se poate adapta fiecăriu consumator.

Foto 49,poza din campania publicitară,sursa www.coca-cola.com

Ideal a fi atinse sunt valențele pozitive ale unei viziuni pe termen lung a produsului.

Foto 50,sursa google.imagini.com

Vectorii publicitari de tipul actorilor pot și ei apropia sau respinge clienții de produsul pe care îl promovează.Dacă publicul țintă este non-violent,de exemplu.nu va simpatiza și nu va putea rezona cu produsul prezentat într-un context violent.

O persoană care nu agreează rezolvarea problemelor prin violență nu se va simți inspirată de eroul unui serial care promovează acest gen de soluții.

Foto 51,actorul Carl Seagan,www.http/facebook/werter.cotrade/e45/givcom

În schimb publicul țintă format din categoria care simpatizează cu respectiva atitudine, se va mobiliza în sensul că va imita comportamentul de cumpărare astfel indus.

Existența unei mărturii,audio sau fotografice vine să completeze de asemenea cu succes un articol publicitar,comparația și identificarea fiind un silogism publicitar asemănător unei rețete de succes.

Foto 52 :sursa doarluka.wordpress.com

Capitolul 4. Emoția publicitară

4.1 Motivația – sau determinarea este cea care dă impulsul de cumpărare, emotia asociată mesajului publicitar accelereazâ achizitionarea unui produs sau frâneaza procurarea altuia.

Emotia reprezinta o stare constienta de excitatie, generata de satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinte umane. Ea depinde in mare masura de dispozitiile afective ale fiecarei persoane, de fondul emotional al comportamentului sau.

Foto 53 , sursa coca-cola.com

In receptarea reclamei mai pot interveni si alte fenomene emotionale.

Procesele emotionale primare, se manifesta ca dispozitii organice specifice unor stari de oboseală, neliniste, euforie etc., sau unor izbucniri de genul furiei, disperarii, groazei etc.

Emotiile propriu-zise sunt mai moderate si mai interiorizate decat procesele emotionale primare. Ele sunt controlate constient si se preteaza la invatare, la modelare sociala. Din perspectiva efectelor, ele sunt clasificate in: emotii stenice si emotii astenice. Reclama trebuie plasata in zona emotiilor stenice, deoarece prin ea se urmareste stimularea actiunii de cumparare.

Foto 54, Reclamă chinezească ,sursa:www.aiko.com

4.2 Sentimentele sunt stări emotionale, mai complexe si mai durabile, ce se exprima prin atitudini afective fata de oameni, obiecte, evenimente. S-a evidentiat faptul ca experientele emotionale sunt determinate la unii oameni mai mult de factori externi, situationali, iar la altii emotiile sunt legate de factori interni, ce tin de individul insuși.

Foto 55, Copilul crede că aparatul este o armă și se predă când este fotografiat, Sursa facebook.com/Osman Sagirli

Dacă ar fi să identificăm baza publicității,cu siguranță aceasta ar fi emoția.

4.3 Emoții pozitive în reclamă

Prin simpla repetare a reclamei se obtine o atitudine pozitiva a cumparatorului fata de informatiile pe care le-a mai receptat, imaginile si sunetele pe care le-a mai intalnit, obiectele despre care i s-a mai vorbit,cu care se poate identifica sau pe care le doreșt

Foto 56,colaj de fotografii identice,sursa coca-cola.ro

Satisfacerea trebuintelor. O firma producatoare de bauturi racoritoare, de pilda, poate apela la sete – o trebuinta fiziologica, de la primul nivel maslowin – ilustrând în reclamă placerea de a bea ceva rece pe o vreme călduroasă.

Foto 57,sursa:google.imagini.com

O altă firmă producatoare de echipamente chirurgicale,care are de promovat un nou aparat, poate apela în ilustratia reclamei la trebuinta de autorealizare de la nivelul al cincilea, prezentand o echipa de medici în urma unei operatii in premiera, care a reusit datorita noului produs.

Foto 58, sursa google.imagini.ro

Strategia de reclama bazata pe emotiile naturale asociate cu utilizarea produsului/serviciului promovat poate recurge fie la exemplul altor consumatori care se bucura de produsul/serviciul respectiv, fie la evocarea experientelor placute ale receptorului legate de utilizarea aceleiasi marfi sau a altor produse sau servicii apartinand firmei ofertante.

Foto 59, sursa google.imagini.com

Manipularea emotiilor pozitive in reclama este mai dificila pentru marfuri sau servicii banale a caror utilizare nu declanseaza spontan stari afective placute.

Repetarea continua in campania de reclama a stimulului neconditionat in prezenta produsului promovat, face ca produsul sa fie treptat asociat cu acea stare agreabila.

4.4. Emoții negative în publicitate

O tactica persuasiva de mare efect este invocarea de emotii negative pe care produsul/serviciul promovat in reclama le poate preintampina.

Fig,6 reprezentarea emoțiilor negative,sursa google.com

In vreme ce reclama bazata pe emotii pozitive impinge consumatorii spre actul de cumparare prin oferirea unei senzatii de confort psihic, reclama bazata pe emotii negative promite o recuperare a achizitiei prin inlaturarea unei senzatii de discomfort fizic sau psihic.

Avantajul folosirii de emotii negative este acela ca socheaza, contrasteaza, cu peisajul publicitar contemporan dominat net de aspectele pozitive ale produselor/serviciilor.

Foto 60,sursa google.imagini.com

4.5 Umorul și animația publicitară

In reclama tiparita, abordarile cu cele mai mari sanse de reusita sunt banda desenata si caricatura. Spoturile publicitare ,de asemenea utilizeaza cu succes animatia. La baza acestei simpatii se află,cel mai probabil,vizionarea din copilărie a desenelor animate,a benzilor desenate și a reprezentărilor grafice de tipul caricaturilor.

O formula cu sanse considerabile de reusita este compania construita pe umor situational, in care produsul apare ca 'erou' de mini comedii si este cu atat mai indragit cu cat inventivitatea creatorilor lungeste mai mult 'serialul' comic.

Un bun exemplu în acest sens este producția în care guma de mestecat la care se face reclamă îl ajută pe eroul-interpretat de Antonio Banderas-să scape de resturile de mâncare personificate de ”bandiții” gogoși roz,cafea și înghețată.

Foto 61,sursa google.imagini.com

Rezultatele cercetarilor asupra impactului reclamelor ce utilizeaza umorul sunt relativ controversate. Părerea mea este că emoția pozitivă ajută mult la formarea comportamentului de achiziție și acceptare .

Foto 62, sursa www.zeitgeistcolombia.com

Am comparat impactului reclamei cu umor versus al celei fara umor asupra formarii atitudinii fata de produsul coca-cola,a reacției afective vis-a-vis de reclamă si a intentiei comportamentale de cumpărare.Atitudinile au fost investigate pe baza convingerilor consumatorilor reali fata de produsul în cauza.(Studiul de caz nr.3)

Rezultatele sustin eficienta reclamei umoristice in crearea unei reactii favorabile fata de reclama, a unei atitudini pozitive fata de produs, insa nu determina si intentie comportamentala in sensul achizitiei produsului. Tocmai de aceea, se recomanda utilizarea acestui tip de reclama doar sub anumite forme si cu anumite restrictii, in funcție de condiții specifice produselor.Psihologul este primul chemat să armonizeze aceste date.

Foto 63.sursa facebook.com

Se estimează că 10-15% din totalul reclamelor ar conține umor. Procentul variază de la o țară la alta și de la o cultură la alta, însă ceea ce este cert și general valabil este că există o tendință clară a publicitarilor de a face apel la umor în reclame.

Dar ce este o reclamă amuzantă? Sunt reclamele amuzante într-adevăr eficiente? O să încerc să răspund la aceste întrebări în cele ce urmează.

În primul rând, umorul decurge din lipsa de congruență a elementelor expuse într-un mesaj. Astfel, suntem forțați să asociem temporar două sau mai multe lucruri care există deja în mintea noastră, dar care sunt, în mod normal, incompatibile sau care nu se află, în contexte normale, în relații de cauză-efect.

Ca să rezumăm, putem identifica, la modul general, două componente principale pe care le conține o reclamă amuzantă:

o asociere de elemente aparent incompatibile;

o modalitate inventivă de a le pune temporar laolaltă și de a le face, în universul particular al acelei reclame, compatibile.

Cu cât este mai mare gradul de necongruență, cu atât mai amuzantă este considerată a fi acea reclamă.

Ideile menționate mai sus reprezintă doar o descriere generală a elementelor specifice reclamelor amuzante.

4.6.Tipuri de umor

La un nivel mai detaliat, se pot identifica ușor o multitudine de tehnici retorice de creare a unor mesaje publicitare care să provoace râsul. Le vom menționa pe cele mai utilizate dintre acestea:Umorul voluntar-prin comparație(glume,bancuri prelucrate) și cel involuntar.

4.7 Umorul prin comparație și cel involuntar

Una dintre cele mai răspândite tehnici de construcție a mesajelor amuzante este comparația. Prin alăturarea, la nivel textual sau vizual, a unor elemente incompatibile, se generează râsul. „Bancherul-Zână” din reclamele Băncii Transilvania este un exemplu în acest sens.

Foto 64,sursa google.com

4.8 Reacția afectivă

Emotiile joaca un rol foarte important în reclama. Indivizii „incărcați” din punct de vedere afectiv sunt mai putin predictibili decât cei calmi, deci s-a acordat din ce în ce mai multă atentie în ultima vreme laturii afective. Astfel, devine extrem de important modul în care v-om atrage atentia asupra unui stimul,deoarece emoția poate accesa inconștientul și determina actul de achiziție sau cumpărare.

De asemenea, starea afectiva influenteaza modul de procesare a informatiilor,conștientul, dar această premisă nu este suficientă. In general, persoanele fericite tind sa examineze argumentele oferite (pretinsele beneficii ale utilizarii unui produs) într-o măsura mai mica, de vreme ce nu vor sa piarda tocmai aceasta buna-dispozitie (fericire) prin a se gandi prea mult la aceasta problema.Reclamele vesele („fericite”) sunt plăcute mai mult de public, si sunt reținute și reamintite mai bine.

4.9 Convingerile

Consumatorii au o serie de convingeri despre un produs. Acestea pot fi pozitive (cafeaua are un gust bun), negative (cofeina poate crea dependenta), sau neutre (cafeaua este neagra). Astfel, este foarte greu sa exprimam global toate aceste convingeri, si sa spunem daca un „obiect” este „bun” sau „rău” la modul general.Psihologul poate identifica publicul țintă al produselor pe baza acestor valori subiective.

Foto 65, sursa www.kfc.ro

Capitolul 5: Afectele (afinitățiile) și dependența de publicitate

5.1 Câteva studii de caz pe tema umorului publicitar

Consumatorii nutresc anumite sentimente fața de produse sau mărci. Cateodata, aceste afecte se bazeaza pe convingeri (o persoana poate simti dezgust gândindu-se la un hamburger, pentru că acesta contine multe calorii),însă pot exista și sentimente care sunt oarecum indepedente față de convingeri. De exemplu, un ecologist poate considera ca nu sunt corecte defrișările, însă un brad de Craciun nu este considerat ceva negativ deoarece îi stârnește amintiri plăcute din copilarie.

Foto. 66 sursa:www.mcdonalds.com

Impactul reclamei asupra consumatorilor a fost subiectul a nenumarate studii comandate de advertiseri.Umorul joaca un rol important in crearea politicii promotionale pentru diverse produse.Relevam aici rezultatul catorva cercetari avand ca obiect – umorul.

Studiul nr.1.

Sutherland & Sethu (1987). Efectul umorului asupra credibilitatii si a memoriei reclamelor T.V. In acest studiu sunt investigati 219 studenti. Materialul utilizeaza reclame de televiziune ce fac apel la umor, atat in cazul unor produse cunoscute (familiare), cat si al unora noi. Acestea sunt comparate cu reclame fara umor, obtinute din indepartarea elementelor umoristice din aceleasi spoturi. Rezultatele indica faptul ca reclamele cu umor nu sunt mai eficiente decat cele obisnuite in a creste credibilitatea mesajului sau masura in care acesta este reamintit.

Studiul nr.2.

Gelb & Zinkhan (1986). Umor si publicitate. Efectul expunerii repetate la reclame radio. Este testat un model ipotetic asupra reamintirii, atitudinilor, intentiei comportamentala in sensul achizitionarii produsului si comportament actual. Rezultatele indica o corelatie pozitiva intre umor si atitudinile fata de marca. Nu se descopera insa o relatie semnificativa intre umor si probabilitatea de achizitie a produsului sau comportamentul de alegere a acestuia.

Studiul nr.3.

Duncan & Nelson (1985). Efectele umorului intr-un experiment asupra reclamelor radio. Se distinge intre umorul perceput si umorul manipulat experimental. Rezulatatele indica efecte semnificative ale umorului perceput asupra atentiei pentru spot, reactiei afective pozitive fata de reclama si produs. Umorul perceput are insa impact redus asupra contraargumentelor si intentiei de achizitie.

Studiul nr.4.

Duncan, Nelson, & Frontczak (1983). Efectul umorului asupra comprehensiunii mesajului publicitar. Se investigheaza impactul umorului asupra comprehensiunii prin manipularea tipului de umor si a locatiei acestuia in clip. Subiectii sunt 157 de studenti, barbati, care sunt expusi unei reclame audio de 60 secunde, la un sampon barbatesc necunoscut. Rezultate: umorul perceput faciliteaza comprehensiunea mesajului si ofera suport pentru procesarea informatiilor asupra produsului.

Studiul nr.5.

Belch & Belch (1983). Efectul repetitiei asupra reactiilor cognitive si afective la reclame T.V. umoristice si „serioase”. Experiment de laborator. Rezultate: plictiseala datorata numarului mare de expuneri repetate ale aceluiasi clip poate fi redusa prin introducerea umorului in reclama.

Eficienta umorului-impact redus al umorului

Sutherland & Sethu (1987): reclamele cu umor nu sunt mai eficiente in a creste credibilitatea mesajului sau masura in care acesta este reamintit.

Gelb & Zinkhan (1986):

· corelatie pozitiva intre umor si atitudinile fata de marca

· relatie nesemnificativa intre umor si probabilitatea de achizitie a produsului

Duncan,Nelson& Frontczak (1983):

umorul perceput faciliteaza comprehensiunea mesajului si ofera suport pentru procesarea informatiilor asupra produsului

Duncan & Nelson (1985):

· efecte semnificative ale umorului perceput asupra reactiei afective fata de reclama si produs

· impact redus asupra intentiei de achizitie

Foto .67,sursa:googleoldfotopub.com

Belch & Belch (1983): plictiseala datorată numarului mare de expuneri repetate ale aceluiasi clip poate fi redusa prin introducerea umorului in reclama

Reclama cu umor este utila in atragerea atentiei clientilor. Se recomanda utilizarea ei alternativ cu alte reclame la acelasi produs. Odata atitudinea pozitiva fata de reclamă este formată-determinată, consumatorii vor fi mai receptivi la celelalte reclame ale aceluiasi produs. Astfel, acestea pot duce la influentarea structurilor cognitive si la intentia comportamentală de achizitie a produsului.

Foto.68, sursa google/mouviepicturepub.com

Legea de aur a reclamei este sa faca publicul sa se simta bine privind, cumpărand și folosind produsul/serviciul promovat.

5.2 Frica, vina și nesiguranta în publicitate

Unele reclame se folosesc,pentru a fi mai eficiente decât altele,de frica umana: frica de a nu-si pierde partenerul, pierderea respectului, statutului, pierderea de bunuri materiale, si vin apoi sa le rezolve prin marca. La mijlocul secolului trecut publicitarii au concentrat reclamele pe vina si frica de proasta apreciere in plan social. Ei foloseau nostalgia dupa viata rurala combinand inventia si traditia in reclama.

O companie care nu a oferit rezolvarea fricilor a fost primul set de informatii comerciale, guvernamentale anti – SIDA in America anilor '80. 'Ei au spus doar oamenilor sa nu mai faca sex. Telespectatorul a fost lasat sa se mire: Oh Doamne, nu exista rezolvare decat abstinenta! Frica a fost atat de mare incat multi au respins reclama. Oamenii si-ar fi dorit o alternativa dar reclama respectiva nu a oferit-o.' (www.adacademy.ro)

5.3 Imaginatie, evadare, nostalgie

Reclamele folosesc imaginatia si evadarea in publicitate ( de exemplu reclamele Bounty – 'gustul paradisului').

Foto.69,sursa bounty.com

Scopul acestor reclame nu este sa se invite consumatorii sa se inchipuie in spotul publicitar ca fiind asteptati de un om dezbracat,ci de a-l determina să cumpere produsul,ciocolata.

Reclamele au intentia de a asocia miturile, metaforele si stereotipiile care inconjoara conceptiile noastre despre paradis: plaje tropicala, palmieri, relaxare.

Elementele familiare sunt mai importante decat cele nefamiliare. Muzica este un mod popular de a evoca trecutul. 'Cel mai potrivit mod de a trezi emotiile este folosirea unui cantec care se afla in topuri cand media de varsta a publicului tinta era saptesprezece ani.

5.4 .Consistență, familiaritate, autoritate

Vanzatorii si publicitarii opereaza cu principiul simplu ca oamenilor le place sa faca afaceri cu cei pe care ii cunosc. Sarcina principala a publicitarului este sa castige increderea consumatorului. Consistenta face comunicarea mai usoara si mai ieftina. Oamenii vor recunoaste o reclama a unei anumite companii fara sa o mai citeasca.

Foto.70, sursa nosmok.com

Când produsul se modifică, publicitarii incearca sa convinga consumatorul ca este acelasi produs din totdeauna, doar ca a fost imbunatățit. Marca trebuie sa aiba consistenta si autoritate. Cand publicitarii sustin ceva in legatura cu produsele lor, apare problema evidenta a credibilitatii,fără de care nu se poate.

Foto.71, sursa nosmok.com

Ei pot cauta autoritatea prin dominare concurențială (Marlboro, Coca – Cola, Pepsi) sau având drept solutie o persoana faimoasa, o figura autoritara care sa faca reclama produsului.

Foto.72,sursa google.com

Creativii din publicitate includ oamenii de stiinta( medicii,farmaciștii), mamele, designer-ii si prietenii sau vedetele cunoscute publicului (actori, prezentatori de televiziune, fotbalisti sau manechine) , altfel spus modele culturale ale vremii în creațiile lor.Inclusiv personajele vedetă ale rețelelor de socializare pot deveni instrumente de atragere a atenției și determinare a consumului prin modelare comportamentală.

Foto.73, sursa www.catena.com

Rețelele de socializare (blogurile,facebook-ul,twiter,messenger,etc.) și-au deschis de mult porțile publicității. Internetul a devenit,în timp, un mediu ideal pentru psihologul firmei de publicitate,chemat să impulsioneze activitatea specifică prin obținerea unor rezultate cât mai bune; Această rețea de rețele,cum mai este numit internetul oferă perspective multiple utilizatorului,îi permite să interacționeze cu mesajele vehiculate sub forma unor forțe de convingere noi și sporite. Odată cu punerea la dispoziția clienților a unor filme,a muzicii lor preferate,motoarele de căutare și site-urile oferă spații publicitare firmelor interesate oferind diverse facilități: reduceri de tarife sau timp de expunere mai îndelungat,găzduire permanentă a conținutului și regăsirea mesajului în căutări,etc.Si este de așteptat ca odată cu implicarea rețelelor de socializare în viața noastră administrativ-birocratică,influența și spiritul de convingere a mesajului publicitar să fie tot mai consolidat în ființa noastră.

Studiu de caz nr.1

Brandul ”Elena Udrea”

Preambul

Pentru a determina cu exactitate elementele care susțin imaginea doamnei Elena Udrea prezint,pentru început,un punct de vedere partizan acesteia,având ca sursă wikipedia,urmat apoi de o prezentare cât se poate de caustică,așa cum poate fi regăsită în ziarul on-line Cotidianul.ro.Am denumit cele două ipostaze ale subiectului ”alb” și ”negru”.

Am considerat necesar și util să trasez aceste extreme similar modalității în care a fost inventat termometrul,de către Celsius(1714),pentru a observa împreună,pe o scală cât mai realistă dinamica imaginii acestui brand,din perspectiva metodei pe care o propun în această lucrare-semioza publicitară-și a rolului pe care îl joacă psihologul în procesul de brand-ing.

Eu nu mi-am propus și desigur nu formulez opinii sau constatări ”personale”, care să îi aducă atingere în vreun fel,doamnei vizate,demersul se rezumă la observarea vectorilor de imagine utilizați de către ceea ce dânsa numește echipa de comunicare, în campaniile de imagine desfășurate în decursul ultimilor zece ani.

Elena Udrea este un personaj care la o analiză atentă se conturează negativ.Dar cum semioza facilitează demersul observațional(în timp real),al actului de creație,vă invit să ne ocupăm locurile privilegiate și să observăm cum brandul Elena Udrea pare a se evapora,pe măsură ce sunt devoalate resorturile care îl animă,ca și cum ar fi vorba despre cămășile unei cepe galbene care odată tăiate în totalitate, lasă loc unui ceva care a fost și nu mai poate fi susținut de consistența pierdută.

Acest studiu de caz departe de a ne influența negativ subconștientul,demonstrează o dată în plus coerența și forța descriptivă a unui fenomen de imagine,așa cum transpare din utilizarea unui tip de analiză psihologică inovator,cum este cel pe care l-am propus în prezenta lucrare.

Strict din considerente care privesc necesitatea studiului nostru de a fi stabilite extremele pe scala valorizării subiectului Elena Udrea,limite care să permită ulterior analiza psihologică din perspectiva dinamicii fenomenului,sunt prezentate ad-literam cele două caracterizări pro și contra,parte intrinsecă a cercetării.

1.Alb.

Date personale așa cum apar pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Udrea

Elena Udrea (nume complet Elena Gabriela Udrea; n. 26 decembrie1973, Buzău, România) ”este o politiciană română care din 2008 deține funcția de deputat, actualmente fiind reținută în arest.

Foto.74.Elena Udrea coborând din mașina poliției,sursa: google.com

În trecut a deținut funcțiile de consilier prezidențial, șef al Cancelariei Prezidențiale, ministru al turismului și ministru al dezvoltării regionale și turismului. Udrea este considerată o apropiată a președinteluiTraian Băsescu, căruia îi datorează ascensiunea politică.

Foto.75.Elena Udrea și Traian Băsescu,fostul Președinte al României.sura:google.imagini.com

A fost membră a Partidului Național Liberal și a Partidului Democrat Liberal.

Foto.76.sursa:google.imagini.com

La 30 ianuarie 2014, Udrea a demisionat din PDL și s-a alăturat Partidului Mișcarea Populară.

Foto.77.sursa google.imagini.com

Din 2014 este președintele ales al acestui partid. Deși anunțase inițial candidatura lui Cristian Diaconescu pentru alegerile prezidențiale din 2014, Elena Udrea a oprit strângerea de semnături pentru acesta.Diaconescu și-a dat demisia din PMP, astfel că Elena Udrea a fost desemnată a doua zi candidată din partea partidului pentru alegerile prezidențiale.

Foto.78.sursa.google.imagini.com

 La 22 septembrie 2014 și-a depus candidatura la Biroul Electoral Central, prezentând 400.000 de semnături.

Foto.79,Afiș electoral,sursa:google,imagini.com

2.Negru.

Date personale așa cum apar pe http://www.cotidianul.ro/ amanunte- de-sub-si-de-langa-fusta-doamnei-elena-udrea-149468/

”Elena Udrea e fiica unui țigan din Pleșcoi, șofer de autobuz (angajat la Întreprinderea Județeană de Transport Local Buzău, pe autobuzele 6 și 7), decedat în martie 2009 si înhumat pe șest la Ghencea de fii-sa. Șoferul se numea Dumitru (dupa alte surse, Gheorghe) Udrea (NeaMitică), originar din Pietrosu.

Într-o zi, acesta a făcut o cursa lungă-lungă, pînă în comuna lui Nicolae Labiș, Mălini (jud. Suceava). Acolo a întîlnit-o pe Maria Veliceasa (născută in 1951), femeie de serviciu la Dispensarul din localitate. Cei doi s-au căsătorit, iar la 26 decembrie 1973 s-a născut un copil de sex feminin, care avea să primească două nume: Elena,Gabriela.

Faptul că este țigancă a fost recunoscut de Mădălin Voicu, care a declarat, invitat fiind la una din emisiunile lui Mihai Morar, că: "Mă abțin, pentru că Elena Udrea este co-etnica de-a mea. Nu vreau să spun mai multe, dar știu ce vorbesc, pentru că le cunosc "pedigree-ul" tuturor. Sunt sigur de ce spun", a declarat artistul si omul politic de origine rromă.

Bunicul din partea mamei, Vasile Veliceasa, a fost un bețiv, care avea ca avere două bordeie si ceva teren din care vindea cate o bucată când rămânea fară bani. Căsătorit de 2 ori, a avut 8 copii: 4 i-a ținut in bătătură (Ioniță, Paraschiva, Garoafa și Gheorghe), iar pe ceilalți 4 i-a dat la caminul pentru copii fără posibilități (Costică, Pavel,Viorica și Maria,viitoare mamă a Elenei Udrea).

Familia Udrea a locuit în Pleșcoi, apoi in gazdă la Buzău începand cu 1979 când Gabriela avea 6 ani, în casa unei femei pe nume Mariana Dragomir,contabilă la ADAS. Soțul acestei femei lucra pe același autobuz, cu schimbul, cu Mitică Udrea. Tot acolo s-a angajat si Maria ca taxatoare de bilete pe autobuz (cum era pe atunci). Atunci când Elena Gabriela Udrea era în clasa a VI-a (la scoala nr. 16), familia s-a mutat la o altă adresă in Buzău .

În ultimele clase de liceu (facut la B.P.Hasdeu, intre 1988-1992) , fata a început să-și "alerge caii", devenind, efectiv, prostituată. În mod concret, ea "presta" la o matroană pe nume Petruța, care ținea un bordel clandestin, în două apartamente, pe aceeași scară (unul lîngă altul), dintr-un bloc cu 4etaje, situat în Cartierul Micro V din Buzău .

"Tanti" Petruța îi făcea "lipeala" și cu clienți din București, unde "eleva" Găbița se ducea cu trenul, dar se întorcea cu limuzina, plină de bani și atenții. Miliția de Moravuri din Buzău o avea în evidență.

La școală, Ciocănitoarea Woodrea mergea tîrîș-grăpiș, fiind aproape repetentă.

După ce s-a mutat cu familia de la Pleșcoi la Buzău, la vîrsta de 6 ani, Elena Udrea și-a petrecut verile în satul Pietrosul (comuna Costesti), situat pe Valea Buzăului, la bunicul din partea tatălui (Gheorghe Udrea, zis Cantoneru), unde acesta avea o moștenire de familie. Aici l-a cunoscut pe Cătălin Predoiu, care, și el venea, în timpul verii, la bunici, care locuiau la capătul uliței, în același sat. Mai mare cu aproape 6 ani decît ea, Cătălin Predoiu i-a devenit bun prieten. Legătura lor a fost una trainică (se pare că tălâmbul ăsta, cu gură de babă, a fost primul ei amant), ulterior, "împerecherea" stînd la baza ascensiunii politice a "independentului" Predoiu.

Prietenia din copilărie și adolescență dintre Elena Udrea și Cătălin Predoiu este necunoscută publicului larg, care nu a priceput, nici pînă astăzi, cum acest Neica-Nimeni a câștigat încrederea Dictachiorului Traian Băsescu și a rămas ministru în mai multe variante de guvern, cu sau fără partid la spate. Acest mutulică a introdus-o în cercurile "bune" ale tinerilor din Buzău și a sfătuit-o să dea admitere la liceul pe care îl absolvise el, cu 2 ani mai devreme (B.P. Hașdeu), secția limbi (?!) străine.

Unul dintre prietenii lui Cătălin Predoiu, poreclit Papuc, a fost cel care a prezentat-o pe Gabriela (așa cum o știau colegii de clasă și anturajul pe Elena Udrea) celebrei matroane locale "Tanti Petruța".

"Tanti Petruța" a fost cea care a propulsat-o mai departe, în cercurile prostituției din București, aceasta fiind în legătură cu unul dintre faimoșii "pești" ai Capitalei anilor '90, Ion Răget, poreclit Prințișoru'. "Tanti Petruța" îi furniza, la comandă, Prințișorului, pe bază de comision,"prospătură" pentru străinii cazați la Intercontinental, în marea lor majoritate arabi și turci, care se dădeau investitori străini aflați în prospectarea pieței. Prietena și partenera Nimfei din Pleșcoi, Beatrice Comăniceanu, l-a cunoscut, și ea, foarte bine, pe putregaiul Răget, pe care l-a și apărat în instanță, cam prin anul 2002, cînd acesta a primit cîțiva ani cu suspendare (apoi, borfașul a fugit în Spania).

În paralel, Elena Udrea și prietena ei, Beatrice Comăniceanu, mergeau "la produs " și în zona căminelor studențești de la Grozăvești. Acolo e un restaurant-bordel, al arabului Nassar (cumnat cu parlamentara PSD Rodica Nassar), unde se culcau, pe bani, mai ales cu studenți mediciniști (tot arabi).

Generalul Cornel Baltă știe totul despre "cartea de muncă" a Elenei Udrea. Prințișoru' a fost cel care i-a făcut Elenei Udrea cunoștință cu tiganul Dorin Cocoș, un obscur bișnițar, care aducea marfă din Turcia și o vindea în bazar. E adevărat ce spune în presă "avocata" Beatrice Comăniceanu, că l-au cunoscut pe Cocoș într-un club, dar probabil că acolo era și "șeful" lor, Răget.

În tot ceea ce face, de cel puțin 15 ani încoace, Elena Udrea se servește de practicile de "magie neagră" ale cunoscutei vrăjitoare Cati, de la Mărăcineni, bună prietenă cu mama Elenei Udrea (aproape de Pleșcoiul natal al tatălui ei). Se pare că așa le-a sucit mințile lui Dorin Cocoș și Traian Băsescu. Prin farmece și magie neagră, făcută de vrăjitoare, Cocoș a luat-o de nevastă pe /editat/ deși știa ce "specializare" are Găbița și ce muncă prestează în schema de afaceri a Prințișorului.

"Dispeceratul" rețelei de prostituție pe care o patrona, în București, Ion Răget, se afla pe Str. Ștefan Furtună nr. 9, la etajul 2 al unui bloc vechi (vizavi de Muzeul Militar și aproape de Gara de Nord – de altfel, aproape toată strada e un fel de Crucea de Piatră). Acolo se duceau prostituatele, inclusiv Elena Udrea, să-și primească banii și viitoarele comenzi și să regleze și alte chestiuni. Iată numai cîțiva dintre membrii (sau simpatizanții) PDL care i-au făcut "bucuria" Ciocănitoarei Woodrea: Traian Băsescu, Cezar Preda, Cristian Poteraș, Florin Popescu, GabrielOprea, Cătălin

Predoiu, consilierul ei, Ștefan Șușai ș.a.

"Cariera" /editat/ s-a declanșat odată cu solicitarea lui Cocoș către Oprea, de a-i aranja intrarea. Acum ea fără studii, sugace amărată de la țară, și vorbind cu parteneru' lui de afaceri Gabriel Oprea, ce zice Cocoș? -Băi Oprea, tu ai relații peste tot, eu sunt un țigan amărât, bag-o bă și tu in politică. Bă… da n-are studii. –Lasă, bă, că avem bani. Si, uite așa, îi făuriră o diplomă în drept, la rapid, la universitatea Dimitrie Cantemir, intre 1992-1996, iar ulterior Oprea, ca director la Colegiul Național de Apărare (2000-2001 și "profesor" din 2001), i-a băgat și vreo două diplome de acolo. Mai precis, a "urmat" cursurile Colegiului Național de Apărare, pe care le-a terminat cu o lucrare pe tema intereselor NATO în zona Mării Negre și Caucaz. Ce cunostințe are in geopolitică, numai săracii arabi supți o mai știu. Si, uite așa, îi făcură un CV, mai cu bube, dar universitar. Toată tărășenia pleacă de la restaurantul Trei Cocoși. Dacă verificați, Gabriel Oprea a fost partener cu Cocoș, dar pentru că trebuia să devină prefectul capitalei (intre 2002-2003) a trebuit să iasă din afaceri. Așa se leagă diplomele "Udrei" cu funcțiile lui Gabriel Oprea . In 1997 i-a deschis Cocoș si un butic de avocatură, șpaga fiind la data respectivă de cca. 20.000 euro, dar pentru asta ar trebui luați la bani mărunți șefii de la Baroul București, ei știu mai bine.

Prin urmare, in "biografie" apare ca avocat titular al Cabinetului Individual de Avocatură "Udrea Elena Gabriela" din București – că de, geniul pleșcoian trebuia sa presteze (ca de altfel și chiloțarul Gabi fixativ, ajuns din căpitan de chiloți-izmene la hotelul Agat, unde făcea trafic cu calcan, fix general de justitie). In plus, deoarece acum era plină de știință juridică cum era odinioară plină de altceva, a fost puțin între iunie 2004 și februarie 2005 consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului București, președinte al Comisiei Juridice și de Disciplină, din partea PNL – unde presta la data respectivă (WTF??!!).

In politică a împins-o Virgil Asztaloș Măgureanu, care a dirijat-o pe /editat/ către PSD, prin Cozmin Gușă. Apoi, a fost teleghidată către PNL, prin Varujan Vosganian. În 2002 a intrat în Partidul Național Liberal, iar în iunie 2004 a devenit consilier municipal din partea PNL.

Pe 21 octombrie 2005 a demisionat din PNL, iar la 12 februarie 2006 se înscrie în PD – si incepe ascensiunea fulminantă, sub atenta oblăduire a Chiorului. La PD, și implicit la Traian Băsescu, a ajuns prin intermediul Mioarei Mantale. Lumea vorbește că această nimfomană din Pleșcoi s-ar fi tăvălit și cu următorii: Varujan Vosganian, Paul Păcuraru, Sebastian Vlădescu, S.O. Vântu, C.P. Tăriceanu, Dinu Patriciu, Theodor Stolojan.

Până în octombrie 2005, a fost consilier de stat la Administrația Prezidențială, șef al Cancelariei prezidențiale (evident, datorita adâncii "competențe" politico -juridice), funcție deținută acum de Cătălin Avramescu.

În toamna anului 2005, ea a demisionat din funcția deținută la Președinție, invocând atacurile "profund nedrepte" îndreptate asupra sa și a altor persoane care susțin lupta anticorupție, precum și faptul că nu dorește ca prin insinuările la adresa sa să devină "o vulnerabilitate a demersurilor președintelui".

În 13 aprilie 2005 apare în Academia Cațavencu un interviu în care Elena Udrea este întrebată dacă este iubita lui Traian Băsescu. Răspunsul ei a fost: "Știți de când aștept întrebarea asta? La întrebarea asta pot să vă răspund peste zece ani?".

Deși nu mai era consilier prezidențial, făcea vizite nocturne la Cotroceni, așa cum a dezvăluit Jurnalul Național, Președinția și SPP, refuzând să explice scopul acestor vizite. Conform unor surse din Palatul Cotroceni, citate de presă, Elena Udrea intra foarte des în sediul administrației prezidențiale, după ce și-a dat demisia din funcția de șef al Cancelariei prezidențiale. Sursele amintite susțin că, timp de un an, ea și-a păstrat chiar și biroul din vecinătatea cabinetului lui Traian Băsescu. Întrebată despre vizitele nocturne, a răspuns sec: "Nu comentez". Întrebat și el de ce mașina Elenei Udrea intră noaptea la Palat, Traian Băsescu a spus sec: "Spuneți o minciună. Confundați o mașină cu o femeie. Eu n-aș face confuzia asta". Apoi a argumentat ca a venit să alimenteze, că era combustibilul mai ieftin!

În 30 noiembrie 2008, Elena Udrea a fost aleasă deputat.Restul e istorie. O istorie a rușinii naționale.

Așteptăm cu nerabdare s-o vedem in funcția de prim- ministru, apoi de președinte. Astfel, va ajunge acolo unde n-au ajuns celelalte două prostituate celebre – Elena Lupescu si Elena Ceausescu”.

3.Construcția brand-ului Elena Udrea

Construcția imaginii politicianului Elena Udrea,departe de a fi unitară și axată pe un proces care să îl hrănească,să îl valorizeze,conține multiple elemente contradictorii.

Statistic dacă 1% (un procent) din biografia neromanțată a doamnei Elena Udrea este în concordanță cu realitatea faptică,este posibil și chiar probabil ca imaginea dânsei,consolidată în mentalul colectiv,să fie foarte afectată-negativ,cauza ar fi ceea ce popular se traduce cu sintagma un măr stricat afectează întreg coșul și psihologia confirmă cu observațiile referitoare la influența majoră pe care informația greșit poziționată o are asupra subconștientului.

Nu s-au clarificat o mulțime de speculații,unele care o situează pe doamna Udrea în imediata proximitate a primarului și ulterior președintelui României,domnul Traian Băsescu,acesta răsplătindu-i serviciile cu unele contracte avantajoase încă de pe vremea când doamna Udrea conducea o casă de avocatură.Rămâne fapt cert,recunoscut de fostul președinte,rolul de protejată a lui,utilitatea relației de imagine și transfer a blondei de la Cotroceni,pe o axă și a președintelui României,pe cealaltă,fiind un element corect din punct de vedere psihologic, doar că sunt mult prea puține acestea.

Conceptul de imagine este neconsistent,deoarece nu ține cont de subconștientul ”clienților”,în acest caz al alegătorilor. Abordarea imaginii Elenei Udrea din perspectiva psihologiei publicitare,ar fi impus un model comportamental stabil,mai puțin senzual,în care să primeze ideile și sentimentele cetățenilor.In schimbul acestei certitudini,echipa de comunicare a politicianului Elena Udrea a lansat o mulțime de ipostaze,care o avantajau în aparență și pe moment,pe aceasta,cedând unei tentații narcisiste-artificiale,a se vedea foto în care Elena Udrea se substituie inclusiv măcelarului.

Foto.80.Elena Udrea ”sacrificând porcul” în Ajun de Crăciun.Sursa:google.imagini.com

Foto.81,Elena Udrea ”grădinărind”. Sursa:google.imagini.com

Foto.82,Elena Udrea ”dansând”. Sursa:google.imagini.com

Foto.83,Elena Udrea iubește copii,”este mamă” Sursa:google.imagini.com

Foto.84,Elena Udrea este biciclistă,”ecologistă și aproape de oameni”. Sursa:google.imagini.com

Foto.85,Ea este aproape de minoritarii din etnia rromă. Sursa:google.imagini.com

Foto.86.De intelectuali. Sursa:google.imagini.com

Foto.87.Participă la nunți. Sursa:google.imagini.com

Foto.88,La sărbătorile pascale. Sursa:google.imagini.com

Foto.89.Este amatoare de ceai sau cafea. Sursa:google.imagini.com

Foto.90. Elena Udrea ”face sport”,sursa.google.imagini.com

Și cum lista acestor deghizări nereușite este foarte lungă opresc aici periplul fotografic cu un colaj de fotografii în care transpar elementele seducției:

a. b. c.

d. e.

Colaj foto.91,a,b,c,d,e,sursa google.imagini.com

În principal există,consider eu,patru coordonate de bază ale imaginii Elenei Udrea. Mai întâi personalitatea pe care și-a asumat-o în cercul apropiaților.Temperamentul ei dominator transpare în multe dintre situațiile pe care le-a gestionat public,direct.În continuarea acestei linii există și dovadă indirectă a asumării,de către Elena Udrea,a unei viziuni nonconformiste vis-a-vis de limitările societății,din perspectiva temperamentului oamenilor din jurul ei-dominatorii.

a.

b.

c

Colaj foto92,a,b,c,sursa: google.imagini.com

A doua coordonată relațională a Elenei Udrea este dezvoltată pe relația cu persoanele asertive,cu alegătorii și simpatizanții ei asertivi-rezonabili.

Pentru aceștia dezvoltă oportunist și cameleonic discursuri și ipostaze ”normale”,începând de la sacrificatul porcului pentru a termina cu seducția sexuală. Dar diversitatea ipostazelor în care apare Elena Udrea erodează,tulbură și distorsoniază imaginea ei în mintea cetățenilor și mentalul colectiv,deoarece subconștientul alegătorului negativist-bulversat de avalanșa imaginilor,găsește corespondent și dă crezare elementelor negative din mesaje.

Foto93 :Elena Udrea ”divă”,sursa google.imagini.com

Aceste jocuri de imagine se adresează și celui de-al treilea segment țintă:pasivii. Oamenii care acceptă idealul reprezentat și o apreciază necondiționat pentru realizările sale. Un exemplu,în acest sens îl reprezintă buna ei prietenă și consilieră de imagine,Ruxandra Dragomir.Dar și un procent de 8% dintre repondenții unui sondaj dat astazi publicității.

Foto94,Elena Udrea și Ruxandra Dragomir,sursa.facebook.com

În loc de concluzii,

Observația preliminară care se impune are la bază constatarea faptului că nenumăratele fațete ale brand-ului Elena Udrea,în loc să-și adauge reciproc plus valoare și să funcționeze sinergetic-prin multitudinea categoriilor de persoane cărorara se adresează, obține efectul invers,de respingere și dezaprobare; Categoriile cărora se adresează ”echipa de comunicare” a doamnei Elena Udrea se cumulează și sfârșesc,paradoxal, prin a forma un curent de opinie defavorabil acesteia;Sfatul unui psiholog ar fi evitat,cel puțin,acest blocaj comunicațional.

Cercetarea mea relevă prezența unor multiple disfuncționalități la nivelul conceptului și a modelului de imagine a Elenei Udrea,care sfârșește prin a crea observatorului impresia unei personalități multiple,de tip dominator,pe care intuiția asertivă,normalul popular,a reușit să o identifice și să o sancționeze,cel puțin în cazul opțiunilor de vot.

Probabil că s-ar fi impus ca înainte de a intra în politică,fapt valabil nu doar pentru Elena Udrea,să fi avut loc un demers asistat de psiholog de curățare a subconștientului,identificare a punctelor tari și a celor slabe fapt urmat de o corectă poziționare a imaginii publice.

Se observă cum din perspectiva semiozei,datele problemei subzistă și sunt disponibile pentru analiză,în timp real,fapt util deopotrivă nouă și subiectului în cauză.În acest moment,din păcate,subiectul studiului nostru se află în custodia organelor de anchetă, la Penitenciarul Târgșor.Acuzațiile care i se aduc sunt grave,mită,spălare de bani,ș.a.,echipa de comunicare fiind regrupată pe pagina de facebook a susținătărilor domniei sale.

Din păcate nici în cel de-al douăsprezece-lea ceas,imaginea deputatei nu are parte de respectarea principiilor unei comunicări publicitare corecte din perspectivă psihologică; mesajele de victimizare venind la pachet cu cele în care este prezentată forța și tăria de caracter a deputatei,aflată deocamdată în carantină.În plus,se adaugă faptul deloc îmbucurător al sensibilității Instanțelor de judecată vis-a-vis de implicarea în jocurile de imagine publică.

Ar fi o idee bună,în continuare, pentru subiectul studiului meu,doamna Elena Udrea,să își abandoneze personalitatea cameleonică; Poate că timpul pe care îl petrece în Penitenciar și-l va ocupa inclusiv cu observarea aspectelor semnalate aici,prilej de meditație și motiv de aprofundare a psihologiei de imagine și publicitate.

Modelarea atitudinală a deținutei Elena Udrea ar avea în clarificarea acestei problematici o premiză bună de lucru oferind perspective optimiste de îndreptare a caracterului ei antisocial.

Pentru asigurarea eficienței și performanței comunicării la nivelul firmei de publicitate,în cadrul convențional a ceea ce eu am numit ”studiul de caz nr.2”, parte a unei preocupări constante pentru dezvoltarea personală-motivațională și consolidarea relației dintre psiholog și angajații firmei de publicitate, prezint sub forma câtorva slide-uri comentate, cursul de comunicare publicitară ”COMUNICAREA ȘI PUBLICITATEA”, imaginat sub forma unei întâlniri între angajații agenției de publicitate și psihologul acesteia.

Studiul de caz nr.2:

Cursul de comunicare publicitară în cadrul firmei de publicitate

Preambul

Am conceput prezentul curs de comunicare publicitară,cu scopul de a juca rolul unui instrument de modelare continuă a personalului care activează în firma de publicitate,o constantă cu pretenția de a fi cel mai bun exemplu de abordare a managementului emoțional și de comunicare,aspecte esențiale în munca de creație publicitară.

Poziționarea psihologului,în acest caz,nu o percep ca fiind una didactică.Pe această temă pot fi imaginate și prezentate aspecte relevante situațiilor cu care se confruntă fiecare membru al echipei de creație.Aspect care poate fi subliniat de la bun început angajatorului.

În cazul de față,prezentarea are la bază căteva dintre ideile lui Tony Robbins,la care am adăugat ingredientele pe care eu le consider necesare în dezvoltarea personală de durată a creativului din agenție.

Analiza semiotică a cursului de comunicare publicitară următoarele aspecte,pe care am considerat util să le includ:

1.suportul de prezentare ”power point” are o facilitate de scriere specifică filmelor mute, pe care o utilizez și consider element de rezonanță emoțională sau cârlig,în limbaj publicitar.

2.textul este scris cu majuscule și se pretează la o proiecție facilă,în sala destinată prezentărilor creațiilor publicitare.

3.conținutul ideatic principal prezintă interes pentru participanți deoarece ilustrează ordinea de idei și viziunea unui apreciat dezvoltator(trainer) personal,la următoarea întâlnire poate fi ales un alt trainner,dintre cei cu care angajații pot avea afinități.

4.relația psiholog-angajat se consolidează acum prin elementele complementare ideilor principale,referirile indirecte la situații problematice,apropierea ideatică și fizică,(la un moment dat participanții sunt invitați să maseze zona cefei colegului din dreaptă,după care rolurile se schimbă).

Vă doresc ”vizionare” plăcută a slide-urilor,înțelegere pentru comentariile care le însoțesc,și care pregătesc,indirect, ultimul studiu de caz ”Repere în evoluția reclamelor la Coca-Cola”.

Slide 1

Cu acest prilej,dragi colegi,vă invit să ne minunăm împreună de cele câteva monstre de înțelepciune modernă pe care le regăsim în discursul motivațional al trainer-ului  Tony Robbins.(care este unul dintre cei mai apreciați și scumpi oratori americani).

Slide 2

Îmi doresc mult ca seria mea de prezentări a celor mai în vogă dezvoltatori personali și formatori de opinie,să aibă viață lungă și fericită,să reprezinte o sursă de inspirație pentru dumneavoastră și de ce nu,un prilej de adaptare a proiectelor la contextele propuse publicului, ”inteligent” , de către aceștia.

Slide 3

Comunicarea publicitară presupune a emite,a transmite și recepționa mesaje,emoții,sentimente și opinii,într-un cuvânt socializare.Bătălia pentru mintea consumatorului se poartă la acest nivel,după cum știți adaptată fiind nevoilor fiecărui caz.

Slide 4

Scopul comunicării publicitare ne este clar,să fim auziți,să fim înțeleși,să fim acceptați și să provocăm în cele din urmă o reacție de cumpărare a serviciului sau produsului promovat.Practic prin publicitatea noastră să convingem clienții că ideile-și produsele-promovate își merită prețul,merităm noi,de fapt,să fim subvenționați.

Slide 5

După cum am mai discutat,trebuie să punem mereu preț pe geniul nostru,altfel spus pe capacitățiile noastre de a observa prin actul de creație miracolul fără de care nu se poate,și să îi oferim produsului promovat și clientului,un rol principal în respectivul scenariu.Ori pentru aceasta trebuie să ne curățăm și să ne igienizăm constant subconștientul, îndepărtănd negativismul cu fiecare ocazie ți formă a lui.In toate tipurile de comunicare.

Slide 6

După cum știm există trei tipuri de comunicare.Comunicarea verbală,prin cuvânt,comunicarea paraverbală-vocea,intonația,ritmul și debitul vorbirii și comunicarea nonverbală,postura, mișcările, gesturile,mimica,înfățișarea.Ori este de preferat să ne adaptăm creațiile specificului de receptare a grupului țintă.Stim că verbalul este cea mai elaborată,pregătită,cea mai puțin spontană dintre formele de comunicare,ocupând o pondere de numai 7 % din cât comunicăm.Urmează,in ordine crescătoare comunicarea paraverbală,cu 38% și cea nonverbală,cu 56%.

Slide 7

După cum știți,unul dintre rolurile mele aici este să identific cât mai corect grupul țintă și implicit valorile sale culturale,morale,emoțiile specifice,ș.a.m.d.Si în cadrul focus grupurilor pe care le selectez,din acesti potențiali clienți,să vă ofer feedbaak-ul necesar îmbunătățirii producțiilor dumneavoastră.

Campaniile de lungă durată,în opinia mea,ar trebui să aibă la bază un proces de ascultare activă,să fie amuzante și pozitive,în măsură să reseteze pozitiv subconștientul clienților.

Vă mulțumesc pentru atenție și aștept dialogul,cu dumneavoastră.

Studiu de caz nr.3:

Repere în evoluția reclamelor ”Coca-Cola”

Coca-Cola este considerat unul dintre cele mai puternice branduri la nivel mondial, cunoscut probabil în toate colțurile lumii, de către aproape toți locuitorii planetei.

Ca să dezvolte acest brand competitiv, Coca-Cola a trebuit sa investească mult în imagine sa, încă de la începuturile companiei.

Fotografia publicitară din anul 1889 și celelalte,parte a colajului pe care l-am realizat,au ca surse http://www.toxel.ro/Ads/Istoria-Coca-Cola-in-reclame_1222.html și coca-cola.com

Tema mesajului este că:

”Prin 1886, doctorul John Pemberton a preparat celebra băutura pe baza unei rețete numai de el știută, numele de Coca-Cola fiindu-i sugerat de către bunul său prieten, Frank Robinson.

Nici nu era foarte complicat de găsit un nume sugestiv, din moment ce băutura răcoritoare,la bază un produs medicinal, conținea extract din nuca de cola si urme extrem de mici de cocaină.

Frank Robinson s-a ocupat si de fontul actual, pe care l-a inscriptionat pentru prima oara pe o sticlă,individualizând-o inspirat.

Este de remarcat încrederea pe care o câștigă în rândul consumatorilor brandul Coca-Cola prin evitarea recomandării directe de a fi consumată băutura de către copii,fapt care poate fi întâlnit la începuturile campaniei. Azi se întâlnesc reminescențe ale tentației respective în formula recomandărilor populare,de a fi consumat produsul(de către copii) în cazul indispozițiilor stomacale.Spre revolta nutriționiștilor,care invederează caracterul relativ nesănătos al produsului.

Cu toate aceste semnale de alarmă,laboratoarele multinaționalei Coca-Cola administrează anual,fiecărui român aprox.80 de litri de suc,se pare nu tocmai sănătos.

Investitia fusese de aproximativ 70$, iar primele venituri începand cu mai 1886 de numai 50$, asadar primul an reprezenta de fapt pierdere pentru John Pemberton.Dar azi lucrurile s-au schimbat radical. Valoarea brandului Coca-Cola este apreciată,azi, la peste 72 de miliarde de dolari.

Tabelul nr.1 indicatori ai valorii de piață Coca-Cola

Această creștere spectaculoasă a fost posibilă deoarece, un om de afaceri renumit, Asa Candler, cumpără formula de la John Pemberton pentru 2,300$ si porneste campanii publicitare agresive, inregistrand imediat cresteri in profit de pana la 4000%.Un adevărat miracol publicitar,la acea vreme.

Probabil ca fara mintea lui Candler, lucrurile nu ar fi stat tocmai asa in prezent, cand se consuma peste un miliard de băuturi pe zi.

Mai tarziu, agentia McCann-Erickson s-a ocupat cu grijă de promovarea brandului, făcându-l cunoscut pretutindeni.

Practic, aproape că nu exista restaurant în lume fără Coca-Cola. Melodia "I'd Like to Buy the World a Coke", difuzata initial la radio si apoi la TV, a avut un impact urias asupra publicului, rămânând una dintre cele mai de succes reclame din toate timpurile.

În cazul acestei campanii,care după părere mea se întinde pe un secol și mai bine,se observă cu ușurință și plăcere o îmbinare a artelor de a vorbi,scrie, tăcea,asculta și acționa,specifică demersului psihologic publicitar axat pe client.

Diminutivul coke este preluat în mesaj,iar mesajul surprinde mereu plăcut,coca-cola se consuma tot timpul anului,„setea nu cunoaste anotimpurile”.

Poziționarea produsului Coca-Cola depășește granițele convenționale,ajungând în lumea sărbătorilor de iarnă și în lumea basebalului,mult îndrăgită de către consumatorii americani.

Coca-Cola nu este rasistă,se asociază curent brand-urilor recunoscute și excelenței sportive.

Este pentru toți oamenii de succes.

Muncitori. Coca-Cola sponsorizează diverse competiții si concursuri populare.

Ajungând ca,în zilele noastre,brandul Coca-Cola să își creeze propria lume imaginară prin personificarea grătarului și a celorlalte elemente ale piknic-ului,a introducerii dimensiunii verzi,sănătoase-„bio”,sau a adoptării celor mai noi tehnici de promovare,cum ar fi includerea formulei de animație pe calculator și a imaginii 3d,pentru spoturile de televiziune.

În fapt,Coca-Cola își menține poziția privilegiată în sufletul și mintea consumatorilor datorită psihologizării reclamelor.Principalul ingredient al băuturii răcoritoare.

În cadrul acestui studiu de caz se poate observa foarte clar și argumentat cum coerența și eficacitatea viziunii publicitare,corectă psihologic,au condus la stabilitatea și succesul de piață al produsului și implicit al firmei Coca-Cola,azi omniprezentă.

Concluzii

În această lucrare am demonstrat faptul că rolul psihologului în agenția de publicitate este foarte important și am argumentat astfel că lucrarea mea de licență a ajuns să semene mult cu un manual de psihologie publicitară. Desigur că lectura ulterioară a textului pe mine ma convins,dacă mai era cazul,că se chiar impune o atare disciplină de studiu!

Eu sunt de părere că procesul de clarificare și cunoaștere a resorturilor psihologice care se află în spatele creațiilor publicitare este urmat,cu necesitate,de o mai facilă recunoaștere de către consumator a încercărilor de manipulare.

Metoda pe care o propun în acest sens,semioza,permite observarea elementelor constitutive ale procesului publicitar,în ansamblul său,fiind un foarte puternic instrument psihologic la dispoziția celor interesați.

Pe de altă parte,cunoașterea de către oameni a rolului pe care îl joacă emoțiile în acceptarea unui mesaj;Implicarea sentimentelor și a comunicării în elaborarea discursului publicitar pe specificul grupului țintă;Observațile nemijlocite,surprinse aici cu ajutorul studiilor de caz-a discursurilor motivaționale și de informare din cadrul agenției de publicitate,toate acestea la care se adaugă documentarea permanentă în spirit critic-procesul de învățare continuă,care se promovează la nivel european-sunt elemente care converg spre un tip de atitudine informată și protejată de încercările subtile, atent elaborate,de inducere de către publicitari a comportamentului dorit de aceștia,în contextul eficientizării la maxim a rezultatelor publicității.