Plasticitate Neuronala Si Modificabilitate Cognitiva In Invatarea Si Corectarea Comportamentala

PLASTICITATE NEURONALĂ ȘI MODIFICABILITATE COGNITIVĂ ÎN ÎNVĂȚAREA ȘI CORECTAREA COMPORTAMENTALĂ

CUPRINS

CAPITOLUL I – Ipoteza, scopul și obiectivele studiului preliminar

Introducere

Ipoteza studiului preliminar

Scopul studiului preliminar

Obiectivele studiului preliminar

CAPITOLUL II – Metodologie de investigare

2.1. Descrierea exercițiilor utilizate

2.2. Descrierea echipamentelor

2.3. Metodologia de sincronizare a echipamentelor

2.4. Metodologia de analiză a datelor EEG

2.5. Metodologia de analiză a datelor EMG

CAPITOLUL III – Organizarea cercetării

CAPITOLUL IV – Rezultate și discuții

CAPITOLUL V – Concluzii ale studiului preliminar

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

CAPITOLUL I – IPOTEZA, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI PRELIMINAR

INTRODUCERE

Dacă în primul raport am avut ca obiectiv principal conturarea conceptelor care stau la baza lucrării de doctorat, în acest raport îmi propun să verific metodologia de investigare și de analiză a studiului experimental, metodologie care va sta la baza următorului raport pentru îndeplinirea obiectivelor principale ale acestui demers științific.

IPOTEZA STUDIULUI PRELIMINAR

Ipoteza studiului preliminar este:

Metodologia folosită poate oferi informații despre modalitatea în care se modifică comportamentul sportivului de performanță.

1.3.SCOPUL STUDIULUI PRELIMINAR

Scopul studiului preliminar este acela de a testa aparatura utilizată și de a stabili o metodologie de investigare proprie, eficientă pentru determinarea modalității de manifestare comportamentală a sportivului de performanță cu intenția ca ea să devină utilizabilă în faza de selecție în toate ramurile sportive.

1.4. OBIECTIVELE STUDIULUI PRELIMINAR

Pentru acest studiu preliminar, mi-am propus să ating urmăroarele obiective:

Stabilirea acțiunilor motrice vizate în studiul experimental și obiectivizarea lor

Stabilirea grupelor musculare implicate în acțiunile motrice stabilite anterior

Stabilirea echipamentelor de investigare care să pună în evidență influența plasticității neuronale și a modificabilității cognitive în învățarea și corectarea motrică

Sincronizarea echipamentelor de investigare pentru o analiză cât mai eficientă

Măsurarea unor aspecte ale activității cerebrale, musculare, a calității controlului neuromuscular și a modalității de utilizare a informației în sportul de performanță

Analiza modalității de prelucrare a datelor, astfel încât să pună în evidență modalitatea de manifestare a sportivului prin analizarea comportamentului motric

Stabilirea metodologiei finale de lucru și a condițiilor în care aceasta se va desfășura

CAPITOLUL II – METODOLOGIE DE INVESTIGARE

Manifestările comportamentale ale sportivului de performanță sunt strâns legate de felul în care acesta primește informația dar și de cum o utilizează în îndeplinirea obiectivului. Plecând de la premisa că influențeză și definește tipul de comportament motric, am ales să utilizez o serie de acțiuni motrice nespecifice unei anumite ramuri sportive tocmai pentru a demonstra faptul că indiferent de sportul practicat, modalitatea în care sportivul primește informația poate genera modificări cognitive care pot influența comportamentul motric al sportivului de performanță și pot genera comportamente diferite la nivelul expresiei electrice a activității corticale.

În cele ce urmeză voi prezenta acțiunile motrice pe care sportivul trebuie să le execute.

2.1. DESCRIEREA EXERCIȚIILOR UTILIZATE

Pentru măsurarea calității controlului neuromuscular, exercițiul poate fi descris astfel:

din șezând pe scaun cu membrele superioare întinse sus, se realizează o tracțiune înainte-jos prin flectarea antebrațului pe braț și coborârea coatelor. Menționez faptul că am ales această acțiune nespecifică datorită faptului că ea face parte dintr-o serie de teste din laboratorul de biomotrie al Institutului Național de Cercetare pentru Sport, teste pe care doresc să le îmbunătățesc și să le obiectivizez în vederea introducerii lor în selecția primară și secundară a sportivilor care vizează înalta perfomanță.

Fig.nr.1. Acțiune motrică nespecifică

Pentru determinarea calității controlului neuromuscular, sportivul va executa această acțiune motrică în diferite condiții de lucru. În vederea determinării acestuia am ales ca și parametrii de obiectivizare și evaluare forța (exprimată în daN- 1 decaNewton [daN] = 1.01971621297793 kilograme-forță [kgf]) pe care acesta o imprimă bastonului în momentul tracțiunii raportată la un model prestabilit (de ex. : 4 daN) și lungimea (exprimată în m) pe care se desfășoară acțiunea. Consider că cei doi parametri sunt suficienți pentru determinarea calității controlului neuromuscular al sportivului în acest stadiu.

Fig.nr.2. Exemplu de exercițiu ce vizează controlul neuromuscular

Pentru determinarea modalității în care acesta folosește informația, adică dacă procesele de reglaj sunt dominant exteroceptive, dacă se bazează mai mult pe informația vizuală, dacă folosește sau nu reperele exterioare eficient pentru îndeplinirea sarcinii sau se situează în zona proprioceptivă, în care se bazează mai mult pe senzații și percepții pentru a îndeplini obiectivul, am ales ca cele trei serii de câte 20 de tracțiuni să fie executate în următoarele condiții: cu monitorul oprit (prima serie), cu feedback vizual (seria a doua) și cu ochii închiși (în seria a treia). În cazul modificării unor parametri ai aparaturii care asigură opoziția la mișcare, se pot obține condiții în care, respectând același model de acțiune, viteza de derulare a exercițiului se poate modifica. În consecință, am repetat exercițiile, în aceeași ordine și la viteză mare de execuție. Presupun că această succesiune de serii oferă și informații privitoare la procesul de învățare al sportivului și că acesta îi influențeză comportamentul motric.

În finalul seriilor, am ales și 2 serii de tracțiuni în care modelul are două paliere de forță, subiectul fiind obligat să treacă de la un palier de forță la altul (4 daN/8daN, 8daN/4daN), trecere care presupun că oferă informații legate de capacitatea lui de adaptare rapidă și controlată la diverse situații de tranziție de la o sarcină motrică la alta. Fiecare dintre seriile de exerciții de câte 20 de tracțiuni executându-se atât în condiții ce impun o viteză mică de execuție cât și în condiții ce au ca rezultat controlul mișcărilor executate la viteză mare.

Pentru măsurarea modalității de utilizare a informației într-o serie de probe de control al echilibrului postural static în poziție stând:

din stând, cu brațele pe lângă corp, trebuie să își mențină starea de echilibru timp de 20 de secunde în situația în care are informație exterioară dar fără feedback al acțiunii sale (faza I), cu ochii închiși (faza II), cu feedback în timp real al acțiunii sale (respectiv cu marcarea pe ecran a proiecției centrului general de masă în planul platformei printr-un marker roșu) și cu sarcina de a stabiliza markerul roșu (faza III), cu sarcina de stabilizare a centrului de masa într-un reper fix (faza IV).

Fig.nr.3. Exercițiu pentru determinarea modalității de utilizare a informației

În decursul timpului, am observat faptul că testul de echilibru descris mai sus, în afara datelor ce vizează strict calitățile fizice, poate oferi și informații legate de calitățile psihice, de modalitatea în care acesta se raportează la el sau în care percepe mediul înconjurător. Presupun că aceste rezultate îmi pot da informații legate de modalitatea în care acesta obișnuiește să abordeze anumite situații, că felul în care primește și alege să utilizeze informația poate produce modificabilitate cognitivă și faptul că toate aceste intervenții pot influența comportamentul motric al sportivului începând chiar cu procesul de învățare.

Din dorința de a încerca să privesc sportivul de performanță în integritatea sa și plecând de la premisa că orice tip informație cu care acesta intră în contact îi modifică comportamentul motric, am ales să investighez și la nivel muscular activitatea electrică care se manifestă în raport cu sarcinile motrice descrise anterior. Descrierea echipamentelor folosite va fi făcută într-o secțiune ulterioară. De aceea, pentru măsurarea activității electrice musculare în situația în care acesta realizează sarcinile motrice ce vizează controlul neuromuscular pe simulatorul de condiții, am ales să investighez principalele grupe musculare, atât de pe partea dreaptă cât și de pe partea stângă a corpului, care sunt implicate în acțiunile stabilite anterior:

Marele pectoral

Triceps brahial

Biceps brahial

Flexorul degetelor

Lombar

Marele dorsal

Deltoid

Trapez

Fig.nr.4. Repartizarea electrozilor EMG pe principalele grupe musculare (modificată după http://www.delsys.com/products/wireless-emg/)

Pentru măsurarea activității electrice musculare, pe platforma de echilibru, în condiții diferite de oferire a informației am ales să investighez principalele grupe musculare atât de pe partea dreaptă cât și de pe partea stângă, care sunt implicate în acțiunile stabilite anterior:

Solear

Gastrocnemian intern

Gastrocnemian extern

Tibial anterior

Biceps femural

Drept femural

Drept abdominal

Lombar

Fig.nr.5. Repartizarea electrozilor EMG pe principalele grupe musculare (modificată după http://www.delsys.com/products/wireless-emg/)

Pentru o măsurătoare cât mai exactă a zonelor anatomice funcționale ale creierului cât și a corespondenței acestora cu rezultatul acțiunilor motrice am dorit să investighez principalele zonele funcționale ale cortexului cerebral și ale cerebelului:

Zona vizuală (vedere, recunoaștere de imagini, percepția imaginilor)

Zona de asociație (memoria de scurtă durată, echilibrul, emoții)

Zona motorie (inițierea mișcării voluntare)

Zona Broca (mușchii vorbirii)

Zona de asociație auditivă (auzul)

Zona emoțiilor (durere, furie)

Zona de asociere a simțurilor

Zona olfactivă (mirosul)

Zona senzorială (senzația de la mușchi și piele)

Zona somestezică (evaluarea greutății, texturii, temperaturii, recunoașterea obiectelor)

Zona Wernicke (întelegerea limbajului și scrisului)

Zona motorie (mișcările ochiului, orientarea spațială)

Zona higher mental (concentrare, planificare, judecată, expresii emoționale, creativitate, inhibiție)

Zona motorie a cerebelului (coordonarea mișcării, echilibru, postură)

Fig.nr.6. Anatomia funcțională a zonelor creierului (http://www.amicusvisualsolutions.com/cgibin/reference.cgi?topic=0711092_BrainAnatomyFunction)

Cu toate că acțiunile motrice stabilite anterior nu au un răspuns semnificativ pentru toate ariile enumerate, am dorit să realizez un mapping cerebral care să le includă pentru a avea o informație completă a activității la nivel cerebral chiar dacă sunt unele zone în care aceasta este foarte scăzută sau nu este relevantă pentru studiul de față.

2.2. DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR

Pentru îndeplinirea obiectivelor studiului preliminar am folosit un electromiograf de tip Trigno™ Digital Wireless EMG System, cu 16 senzori. Cu ajutorul electrozilor de suprafață se culeg valori ale activității electrice a mușchiului.

Fig. nr.7. Trigno™ Wireless Systems(http://www.delsys.com/products/wireless-emg/)

Senzorii Trigno au fost fixați direct pe piele cu o bandă adezivă specială.

Fig.nr. 8. Poziționarea senzorului pe musculatura stabilită

Pentru măsurarea calității controlului neuromuscular am folosit simulatorul de condiții. Acest echipament oferă, printre altele, posibilitatea de a măsura calitatea controlului neuromuscular într-o acțiune motrică stabilită anterior, în diferite medii de lucru, atât la viteze mici de execuție cât și la viteze mari, în situații în care subiectul a avut acces la informația exterioară lui, dar și în condițiile în care acesta a fost privat de informația rezultată din acțiunea lui.

Fig.nr.9. Simulator de condiții pentru sporturi nautice

Pentru măsurarea modalității de utilizare a informației în sportul de perfori controlului neuromuscular am folosit simulatorul de condiții. Acest echipament oferă, printre altele, posibilitatea de a măsura calitatea controlului neuromuscular într-o acțiune motrică stabilită anterior, în diferite medii de lucru, atât la viteze mici de execuție cât și la viteze mari, în situații în care subiectul a avut acces la informația exterioară lui, dar și în condițiile în care acesta a fost privat de informația rezultată din acțiunea lui.

Fig.nr.9. Simulator de condiții pentru sporturi nautice

Pentru măsurarea modalității de utilizare a informației în sportul de performanță am utilizat Platforma de echilibru Tip PEV07. Echipamentul utilizează know-how și soluții tehnologice care se circumscriu conceptului CASINOR (Computer ASsisted INformational ORthotics) și MotriX TechnologyTM. (http://donnamaria.ro/suport/Aplic/Echilibru/Manual_PE_ro.pdf). “Echipamentul permite studiul evoluției poziției proiecției pe un plan orizontal a centrului de masă a subiectului – centrul de presiune, prin achiziționarea datelor privind evoluția în timp a poziției centrului de presiune, furnizarea unei reacții informaționale vizuale în timp real către subiect, efectuarea unor calcule standard asupra datelor privind evoluția poziției centrului de presiune, precum și arhivarea datelor.” (http://donnamaria.ro/suport/Aplic/Echilibru/Manual_PE_ro.pdf).

Acest tip de echipament permite o analiză a modalității de manifestare a sportivului la nivel comportamental în diferite situații de lucru, situații ce vizează atât zona proprioceptivă cât și cea exteroceptivă.

Fig.nr.10. Platformă de echilibru(http://donnamaria.ro/suport/index.html)

În cazul măsurării activității cerebrale în partea de fundamentare teoretică a lucrării am prezentat o serie de echipamente care permiteau o măsurătoare cât mai precisă a zonelor cerebrale stabilite anterior. Însă în cadrul acestui studiu preliminar am optat pentru a utiliza echipamentul Emotiv Systems, în acest moment fiind unicul echipament la care am avut acces. Emotiv EPOC are 14 canale de achiziție și 2 senzori de referință, iar semnalul este transmis wireless.

Fig.nr.11. Emotiv Epoc(http://emotiv.com/product-specs/Emotiv%20EPOC%20Specifications%202014.pdf)

Pentru că nu voi avea posibilitatea să îmi îndeplinesc obiectivul inițial, acela de a măsura zonele de la nivel cerebral stabilite anterior, voi atașa schema celor 14 senzori pentru cele 14 canale de achiziție și zonele în care aceștia înregistrează activitatea cerebrală.

Fig.nr.12. Poziționarea celor 14 senzori (http://emotiv.com/product-specs/Emotiv%20EPOC%20Specifications%202014.pdf)

2.3. METODOLOGIA DE SINCRONIZARE A ECHIPAMENTELOR

Pentru a reuși să asociez cât mai exact momentele măsurate cu ajutorul celor 3 echipamente ce se folosesc simultan (simulator de condiții, EEG și EMG –într-un caz; platformă de echilibru, EEG și EMG – în celălalt caz) a fost necesară realizarea unei sincronizări a instrumentelor de măsurare.

Sincronizarea achiziției datelor a necesitat dezvoltarea unei aplicații dedicate, datorită existenței unor diferențe între modalitățile de sincronizare externă specifice fiecărui echipament în parte. Pentru dezvoltarea acestei secțiuni am beneficiat de ajutorul colegei mele de la INCS Andra Băltoiu.

Software-ul Simulatorului de Condiții și al Platformei de Echilibru permit sincronizarea externă prin trimiterea unui semnal de tip DSR pe o conexiune serială, ce declanșează achiziția datelor.

Casca EEG nu dispune de o funcție dedicată sincronizării, însă, pe toată durata unei înregistrări pot fi primite semnale pe o conexiune serială, pe care software-ul TestBench le înregistrează ca markere în fișierul de achiziție. Se poate semnala astfel începerea unui probe, finalizarea acesteia, cât și o serie întreagă de alte momente, pentru a fi analizate ulterior. Semnalele alese au fost caracterul “a” pentru start și caracterul “b” pentru stop trimise pe conexiunea serială.

Din considerente practice, în cazul echipamentelor de mai sus, s-a optat pentru utilizarea unor seturi de porturi virtuale, și nu fizice, ce au fost deschise cu ajutorul programului Virtual Serial Port Driver, Eltima Software, versiunea Demo.

Suita software dedicată achiziției de date de la senzorii EMG conține o aplicație ce permite transmiterea datelor în timp real, prin protocolul TCP/IP. Datele pot fi memorate și ulterior salvate într-un format convenabil. Pentru aceasta este necesară realizarea unei aplicații responsabile cu stabilirea conexiunii, de multiplexarea datelor pe numărul de senzori utilizați, stocarea și salvarea acestora.

Aplicația dezvoltată pentru sincronizarea echipamentelor este realizata în limbajul C# și are următoarele funcționalități:

Permite alegerea și conectarea unui port serial (COMx) pentru transmiterea semnalului de start către aplicația TestBench a căștii EEG.

Permite alegerea și conectarea unui port serial (COMx) pentru transmiterea semnalului de start către aplicațiile Simulatorului de Condiții și Platformei de Echilibru.

Permite recitirea porturilor seriale disponibile pe PC și deconectarea tuturor conexiunilor realizate.

Stabilește conexiunea TCP/IP pentru primirea datelor de la senzorii EMG și permite atât vizualizarea status-ului conexiunii, cât și a valorilor înregistrate de la fiecare senzor, în timp real.

Permite alegerea unui director și unui nume de fișier pentru salvarea datelor înregistrate. Salvarea se face într-un fișier de tip csv automat la finalizarea achiziției.

Opțional, permite înregistrarea sub formă de cap de tabel a informațiilor referitoare la plasarea senzorilor pe mușchi.

La apăsarea butonului Start este transmis semnalul de sincronizare pentru Simulator/Echilibru, markerul de început pentru casca EEG și se începe achiziția datelor de la senzorii EMG. Butonul Stop oprește achiziția pentru Simulator/Echilibru, transmite markerul de final căștii EEG, oprește achiziția datelor de la senzorii EMG și salvează fișierul cvs ce conține datele recepționate de la aceștia.

Fig.nr. 13.Interfața softului de sincronizare a echipamentelor utilizate în experiment (Băltoiu, 2015)

Menționez faptul că sincronizarea tuturor echipamentelor ridică o reală problemă, în această fază reușind să sincronizez doar echipamentele EEG, EMG, urmând ca în raportul III să sincronizez și restul echipamentelor.

2.4. METODOLOGIA DE ANALIZĂ A DATELOR EEG

Datorită faptului că atât casca Emotiv cât și EMG-ul au fost analizate cu un alt tip de program decât cel original al instrumentului este necesară stabilirea unei metodologii personale de analiză a datelor achiziționate cu cele 2 instrumente.

Pentru analiza datelor EEG am utilizat software-ul open source “eeglab”, dezvoltat de Swartz Center for Computational Neuroscience, versiunea 13_4_4b. Aplicația în sine este un instrument software (toolbox Matlab) ce permite procesarea, vizualizarea și analiza datelor provenite de la o serie de echipamente EEG, suportând și formatul de achiziție specific căștii Emotiv. Voi prezenta în continuare metodologia de analiză utilizată, cât și o serie de funcții specifice programului eeglab.

Formatul fișierului și încărcarea achiziției

Fișierul de achiziție a datelor EEG prezintă următoarea structură de câmpuri:

1.1.Title – denumire stabilită înaintea salvării

1.2. Recorded – data și ora achiziției

1.3. Sampling – perioada de eșantionare (eșantioane pe secudă), mai exact 128

1.4. Subject – nume subiect

1.5. Coloanele de date

COUNTER, INTERPOLATED, AF3 F7 F3 FC5 T7 P7 O1 O2 P8 T8 FC6 F4 F8 AF4 RAW_CQ CQ_AF3 CQ_F7 CQ_F3 CQ_FC5 CQ_T7 CQ_P7 CQ_01 CQ_02 CQ_P8 CQ_T8 CQ_FC6 CQ_F4 CQ_F8 CQ_AF4 CQ_CMS CQ_DRL GYROX GYROY MARKER

COUNTER – numărător de pachete – baza de timp

INTERPOLATED – anunță dacă respectivul pachet conține informațiile măsurate sau estimate, ca urmare a unei erori de transmitere

AF3…AF4 – canalele EEG propriu-zise

RAW_CQ – date privind valoarea conductivității măsurate, utilizată pentru a determina calitatea contactului

CQ_A F3..CQ_A F4, CQ_CMS, CQ_DRL – indicatoarele calității contactului pentru fiecare canal și pentru referințe

GYROX, GYROY – diferențele pe orizontală și verticală față de momentul precedent ale datelor gyro

MARKER – marcajele și evenimentele introduse manual sau automat

1.6.Chan – numărul total de coloane (36 la o achiziție completă)

1.7.Units – unități de măsură (emotiv – aproximativ un microvolt)

Figura de mai jos ilustrează modul de vizualizare a datelor brute pentru cele 14 canale de achiziție și un marker (=97) ce semnalizează începutul unei etape a probei. Aceasta a fost obținută în urma încărcării fișierului și selectării canalelor 3:16 (pentru senzori) și 36 (pentru marker). Programul permite vizualizarea valorii de timp și de amplitudine prin poziționarea mouse-ului deasupra graficului.

Fig.nr.14. Vizualizarea semnalelor brute și a markerelor de sincronizare

Conform protocolului de achiziție, atât în cazul probei de echilibru, cât și al celei de control de forță, toate fazele probei au fost înregistrate într-un singur fișier de achiziție .EDF, etapele fiind delimitate de markere diferite ce semnalizează începutul înregistrării sincronizate. Din acest motiv, selectarea unui moment sau eveniment de interes pentru analiza din fisierul .EDF trebuie să țină cont de numărul fazei din care acesta face parte.

Un exemplu de calcul poate fi urmărit în continuare:

Să prespunem că am identificat un moment de interes în cadrul celei de-a doua faze a probei de echilibru, care începe la momentul t0 = 18.352 a acestei faze și se termină la momentul t1 = 19.006. Pentru început se identifică momentul de început al etapei, t_faza = 42.540. Prin urmare, intervalul de interes se obține astfel:

T0’ = t_faza + t0,

T1’ = t_faza + t1

Preprocesarea datelor

Programul eeglab conține o serie de funcții pentru preprocesarea datelor, eliminarea zgomotelor și artefactelor, dintre care amintim:

Remove Baseline / Remove DC Offset – aducerea în 0 prin eliminarea mediei fiecărui canal sau a componentei continue

Reject Artifacts – rejecția artefactelor

Filtrarea datelor utilizând o serie de filtre: FIR (finite impulse response), filtru FIR Parks-McClellan, filtru FIR cu medie alunecătoare.

Identificarea zonelor-sursă responsabile pentru configurația de amplitudini măsurată pe cele 14 canale utilizând algoritmul Independent Component Analysis.

Problematica identificării surselor de semnale în cazul achizițiilor EEG se referă la localizarea spațială a activității cerebrale și reprezintă un subiect important în literatura de specialitate. Nu există un corespondent unu la unu între locația senzorilor și zonele ce produc activitatea măsurată. Aceasta depinde de o serie de parametrii biologici ce țin de anatomia și proprietățile electrice ale diferitelor regiuni ale creierului. Prin urmare, există nenumarate configurații de activare la nivelul creierului ce pot genera aceeași configurație de intensități măsurate la suprafață. O soluție o reprezintă utilizarea unui algoritm iterativ de identificare, numit Independent Component Analysis, implementat și în programul eeglab.

Pentru rularea acestuia este necesară o etapă de stabilire a localizării exacte pentru fiecare senzor. Aceasta se poate face manual, dacă se cunosc aceste informații din datele producătorului, sau se poate modifica un fișier de locații generic al eeglab, în care pozițiile fiecărui senzor sunt reprezentate în coordonate polare.

Pentru identificarea zonelor de activare am utilizat locații generice, din fișierul, conținând următoarele poziții:

1 -18 0.53644 Fp1 (AF3)

2 -54 0.51111 F7

3 -39 0.33333 F3

4 -69 0.39444 FC5

5 -90 0.51111 T7

6 -126 0.51111 P7

7 -162 0.51111 O1

8 162 0.51111 O2

9 126 0.51111 P8

10 90 0.51111 T8

11 69 0.39444 FC6

12 39 0.33333 F4

13 54 0.51111 F8

14 18 0.53644 Fp2 (AF4)

Conform indicațiilor din manualul de utilizare al căștii Emotiv, am ales aplicarea unui filtru trece-sus, începând de la frecvența minimă de tăiere de 0.6Hz, nemaifiind necesară etapa de aducere în 0. Testarea rezultatelor în cazul utilizării altor filtre sau metode de preprocesare nu a reprezentat obiectul curentului raport.

Funcții de vizualizare

Indentificarea activărilor pe benzile de frecvență Alfa, Beta, Delta, Theta

Este cunoscută corespondența între diferitele benzi de frecvență (Alfa, Beta, Delta, Theta) și anumite aspecte ale activității cerebrale. Programul eeglab permite vizualizarea configurației de activare (medii pe un interval de timp) pentru fiecare frecvență aleasă, ca în imaginea următoare:

Fig.nr.15. Activitatea corespunzătoare diferitelor frecvențe

Figura de mai sus prezintă zonele activate pe o perioadă de 1 secundă din proba de echilibru, etapa fără feedback vizual pentru subiect. Am ales spre reprezentare atat capetele benzilor de frecvență alfa (7-13Hz), beta(13-30Hz), delta(1-4Hz), theta(4-7Hz), și câte o frecvență în cadrul fiecărei benzi.

Vizualizarea activării la fiecare moment de timp

Aceasta este funcția cea mai des utilizată în cadrul analizei de față, datorită gradului sporit de detalii cu privire la zonele de activitate cerebrală. Selectând din graficul de semnale un moment de timp se poate genera o hartă a zonelor activate la acel moment. Se poate reconstrui astfel, un întreg interval de timp, urmărindu-se dinamica activării fiecărei zonei.

Statistici

Programul permite de asemenea calculul și vizualizarea unor date statistice pentru datele provenite de la fiecare canal de achiziție. În figura următoare este exemplificată histograma pentru senzorul F7, în cazul unui interval de 1 secundă din etapă fără feedback vizual a probei de echilibru. În plus, există posibilitatea calculării mediei, dispersiei, deviației standard și a altor parametri statistici.

Fig.nr.16. Histograma pentru senzorul F7, Subiectul 1, Proba echilibru etapa fără feedback vizual

2.5. METODOLOGIA DE ANALIZĂ A DATELOR EMG

După cum am menționat în capitolul despre procedura de sincronizare a echipamentelor, datele achiziționate de la senzorii EMG au fost salvate în fișiere de tip .csv, fiecare reprezentând câte o etapă a probelor de echilibru și simulator.

Datele brute au fost ulterior procesate, într-un prim nivel, în Matlab, conform indicațiilor din manualul de utilizare a software-ului Delsys EMGworks. În prima fază, pe semnalul brut provenit de la fiecare din cei 16 senzori s-a aplicat o procedură de aduce în 0, prin extragerea mediei pe fiecare canal.

Datele astfel rezultate au fost ulterior filtrate, cu un filtru Butterworth de ordin 2, în mod similar procedurii de filtrare ce poate fi realizată cu software-ul EMGworks. Datorită particularităților semnalului, în procedura standard de prelucrare cu ajutorul EMGworks se setează frecvența de tăiere de 6Hz. Datele au fost achiziționate cu frecvența de eșantionare de 2000Hz.

Datele astfel procesate au fost salvate pentru analiza în format .xlsx.

CAPITOLUL III – ORGANIZAREA CERCETĂRII

Experimentul s-a desfășurat în cadrul Institutului Național de Cercetare pentru Sport, în cadrul laboratorului de biomotrie.

Am considerat a fi suficient un singur subiect pentru a verifica metodologia stabilită și pentru a observa dacă acțiunile motrice, grupele musculare, modalitatea de măsurare a activității cerebrale și sincronizarea echipamentelor au fost alese și utilizate eficient pentru îndeplinirea obiectivelor lucrării.

Echipamentele pe care le-am utilizat în acest demers științific aparțin Institutului Național de Cercetare pentru Sport, excepție făcând echipamentul Emotiv EPOC care aparține Institutului de Științe Spațiale.

Metodologia de lucru a fost următoarea:

S-au poziționat cei 16 electrozi EMG pe grupele musculare stabilite pentru măsurarea activității electrice musculare de suprafață pentru realizarea exercițiului ce determină modalitatea de utilizare a informației

S-au poziționat cei 14 electrozi ai echipamentului Emotiv Epoc conform manualului de utilizare

Sportivul s-a poziționat pe platforma de echilibru conform intrucțiunilor operatorului

Sportivul a primit instrucțiunile necesare pentru realizarea primei probe pe platforma de echilibru

S-au sincronizat echipamentele și s-a realizat prima achiziție care a durat 20 de secunde, timp în care sportivul a trebuit să își mențină centrul de masă fix având posibilitatea să își ia repere exterioare lui

Sportivul a primit instrucțiunile necesare pentru realizarea celei de a doua achiziții pe platforma de echilibru

S-au sincronizat echipamentele și s-a realizat cea de a doua achiziție care a durat 20 de secunde, timp în care sportivul a trebuit să își mențină centrul de masă fix bazându-se doar pe senzații și percepții, el având ochii închiși

Sportivul a primit instrucțiunile necesare pentru realizarea celei de a treia achiziții pe platforma de echilibru

S-au sincronizat echipamentele și s-a realizat cea de a treia achiziție care a durat 20 de secunde, timp în care sportivul a trebuit să își mențină centrul de masă fix primind feedback vizual în timp real a acțiunii lui

Sportivul a primit instrucțiunile necesare pentru realizarea celei de a patra achiziții pe platforma de echilibru

S-au sincronizat echipamentele și s-a realizat cea de a patra achiziție care a durat 20 de secunde, timp în care sportivul a trebuit să își stabilizeze centru de masă într-un marker fix situat la 4 grade de centrul platformei

S-a finalizat sincronizarea dintre electromiograf și casca EEG

S-au repoziționat cei 16 electrozi EMG pe următoarele grupe musculare implicate în realizarea tracțiunilor

S-au poziționat cei 14 electrozi ai echipamentului Emotiv EPOC conform manualului de utilizare

S-a sincronizat electormiograful cu casca EEG, sportivul s-a poziționat la simulatorul de condiții conform instrucțiunilor și în primul exercițiu de 20 de tracțiuni a trebuit să își imagineze că exercită o presiune constantă de 4 daN pe baston pe toată durata tracțiunii la 0. Acesta a avut monitorul oprit în timpul exercițiului.

În cea de a doua serie de 20 de repetări sportivul a trebuit să realizeze modelul impus (4 daN, 0,8 m lungimea tracțiunii, viteză mică de execuție). Acesta a avut feedback în timp real al acțiunii sale.

În cea de a treia serie de tracțiuni sportivul a avut ochii închiși, sarcina fiind aceeași (să își imagineze că exercită o presiune constantă de 4 daN pe baston pe toată durata tracțiunii la o viteză mică de execuție).

Au urmat încă trei serii de exerciții identice în care sarcina era aceeași, modificându-se doar viteza de execuție.

Următoarele 2 serii de câte 20 de tracțiuni fiecare au fost realizate cu ochii deschiși, cu feedback vizual în timp real, în care modelul pe care trebuia să îl realizeze a fost construit din 2 trepte: în prima serie 4 daN/8daN iar în cea de a doua 8daN/4daN. Exercițiul a fost realizat la viteză de execuție mică.

CAPITOLUL IV – REZULTATE ȘI DISCUȚII

Datorită complexității creierului uman și a multitudinii de modificări ce se produc la nivel cerebral într-un timp foarte scurt am ales ca analiza datelor achiziționate cu casca Emotiv să fie centrată pe momentele în care sportivul se apropie cât mai mult și cât mai puțin de cerințele sarcinii stabilite anterior.

În cazul exercițiilor de pe Plaforma de echilibru, am hotărât ca, în momentul de față, în cadrul acestui studiu preliminar, să iau în calcul doar fazele II și III și anume exercițiul în care sportivul trebuie să realizeze sarcina cu ochii închiși (faza II) și exercițiul în care primind feedback vizual în timp real a acțiunii lui, acesta trebuie să își mențină centrul de masă fix.

Analiza activității cerebrale a subiectului în proba COR4 pe Platforma de echilibru

Fig.nr. 17.Rezultatul celor 4 faze ale exercițiului de pe Platforma de echilibru ale subiectului 1cu evidențierea fazelor de interes

Pentru faza a II-a a exercițiului am ales pentru analiză secunda 18 -19 ca moment în care sportivul se apropie cât mai puțin de sarcina impusă.

Fig.nr. 18.Rezultatul fazei a II-a a exercițiului COR4 de pe Platforma de echilibru

Fig.nr.19.Semnalele prelucrate din secunda 18-19 ai celor 14 senzori de la casca Emotiv și evidențierea zonelor de interes.

După o analiză a activității cerebrale pe întreaga hartă a creierului și pentru toată plaja de frecvențe între 1 Hz și 30 de Hz, am ales să împart această secundă în 2 momente : mometul în care începe să se observe vizibil o modificare de semnal pe toți cei 14 senzori și în momentul în care acesta începe să se apropie de sarcina pe care trebuie să o îndeplinescă.

Fig.nr.20. Rezultatul secundei 18-19 în momentul în care acesta se destabilizează semnificativ

Activitatea din zona cortexului prefrontal din emisfera stângă începe să scadă semnificativ la începutul secundei 18-19 în timp ce restul ariilor cerebrale prezintă o activitate medie a zonelor activate, iar pe măsură ce acesta începe să se distanțeze de sarcina pe care trebuie să o realizeze, zona cortexului prefrontal din aceeași emisferă începe să prezinte o activitate mult mai intensă față de cea precedentă, începând totodată să se activeze și zona motorie împreună cu zona responsabilă de planificare, concentrare dar și inhibiție.

Fig.nr. 21.Rezultatul secundei 18-19 în momentul în care acesta se redresează

În situația în care acesta începe să se apropie de sarcină, zonele cu o activitate intensă sunt cele a căror funcție inițiază mișcările voluntare ale mușchilor, zonele cortexului prefrontal, zona occipitală a emisferei stângi și zona în care funcționează concentrarea, planificarea și se inițiază și expresiile emoționale dar și zona auditivă a emisferei drepte.(http://www.amicusvisualsolutions.com/cgibin/reference.cgi?topic=0711092_BrainAnatomyFunction)

Pentru momentul în care sportivul se apropie cât mai mult de sarcina impusă, am ales să analizez secunda 9,8 – 10,8 din faza a II-a a exercițiului COR4 de pe Platforma de echilibru.

Fig.nr. 22.Rezultatul fazei a II-a a exercițiului COR4 de pe Platforma de echilibru

Fig.nr. 23.Rezultatul secundei 9.8 – 10.8 în momentul în care acesta se apropie de sarcina impusă

Aici se poate observa faptul că primele zone în care activitatea cerebrală începe să fie semnificativă sunt zonele emisferei stângi, zona cortexului auditiv, zona somatosenzitivă, cea a cortexului vizual din emisfera dreaptă, iar cea mai intensă activitate se regăsește în zona funcțiilor mentale în lobul frontal.

Faza a III-a exercițiul COR4 este aceea în care acesta trebuie să își mențină centrul de masă fix, primind feedback vizual în timp real a acțiunii lui.

Pentru momentul în care acesta se apropie cât mai puțin de cerințele sarcinii am ales ca și moment de analiză secunda 0.9 – 2.1.

Fig.nr.24. Rezultatul fazei a III-a a exercițiului COR4 de pe Platforma de echilibru

Fig.nr. 25.Rezultatul primei părți a secundei 0.9 – 2,1 în momentul în care acesta se apropie cât mai puțin de sarcina impusă

Ceea ce iese în evidență este activitatea lobilor parietali din cele 2 emisfere. În emisfera stângă aceasta este mult mai redusă față de activitatea din emisfera dreaptă, în special în aria senzitivă, iar pe măsură ce se apropie de momentul în care începe să se redreseze, activitatea lobilor parietali ai emisferei stângi se evidențiază cu o activitate intensă.

Fig.nr.26. Rezultatul părții celei de a doua a secunde 0.9 – 2,1 în exercițiul COR4 pe Platforma de echilibru.

Și aici se poate observa intensitatea activității lobilor parietali, pe toată durata redresării acțiunii sportivului. Zonele cu o activitate mai intensă de pe finalul acțiunii sunt cele responsabile cu auzul, din emisfera stângă și lobul prefrontal al cortexului.

Pentru momentul în care acesta se apropie cât mai mult de cerințele sarcinii am ales ca și moment de analiză secunda 3.6 – 4.9. din faza a III-a a exercițiului de pe Platforma de echilibru.

Fig.nr.27. Rezultatul fazei a III-a a exercițiului COR4 de pe Platforma de echilibru

Fig.nr. 28.Rezultatul primei părți a secundei 3.6 – 4.9, în exercițiul COR4 pe Platforma de echilibru

Activitatea mai intensă se produce în zonele lobilor frontali, zona senzitivă, zona auditivă a emisferei drepte și zona motorie.

Analiza activității cerebrale a primului subiect în proba de control neuromuscular pe Simulatorul de condiții

În procesul de analiză a rezultatelor exercițiilor de control neuromuscular am ales să abordez acceași metodă și anume să aleg o execuție cât mai apropiată și una cât mai depărtată de cerințele exercițiului atât la K= 80% cât și la K =10%, în condițiile în care subiectul execută tracțiunile cu ochii deschiși și cu ochii închiși.

Datorită complexității proceselor care se desfășoară pe parcursul acțiunilor motrice, pentru acest studiu preliminar am considerat suficiente cele 2 modalități de executare a tracțiunilor renunțând la acțiunile motrice care vizau executarea tracțiunilor pe cele 2 paliere de forță descrise anterior.

Pentru tracțiunea cea mai apropiată de cerințele exercițiului de control neuromuscular am ales momentul cuprins între milisecundele 7600 – 8000 a achiziției cu K =80% cu feedback vizual.

Fig.nr.29. Rezultatul primelor 200 de milisecunde din intervalul 7600 – 8000 din exercițiul de control neuromuscular cu K =80% cu feedback vizual

Prima modificare care se observă este cea legată de modalitatea în care formează marginile zonelor de activitate cerebrală și de asemenea faptul că prima zonă cu cea mai mare activitate se regăsește în cortexul prefrontal, activitate care ulterior se diminuează iar următoarea zonă cu o activitate intensă devine cea responsabilă de vederea spațială, auzul, zona senzorială somatosenzitivă și continuă cu zonele în care apare concentrarea, judecata și expresiile emoționale până în momentul în care aceste încep să scadă din intensitate, păstrându-se însă activă pâna aproape de finalul celor 200 de milisecunde zona prefrontală a cortexului din emisfera dreaptă.

Fig.nr. 30.Rezultatul ultimelor 200 de milisecunde din intervalul 7600 – 8000 din exercițiul de control neuromuscular cu K =80% cu feedback vizual

Zonele care se remarcă printr-o activitate intensă pe toată durata tracțiunii sunt zonele responsabile de auz, vedere spațială și zona senzitivă. (http://www.amicusvisualsolutions.com/cgibin/reference.cgi?topic=0711092_BrainAnatomyFunction).

Pentru tracțiunea cea mai îndepărtată de cerințele exercițiului de control neuromuscular am ales momentul cuprins între milisecundele 620 – 1028 a achiziției cu K =80% cu feedback vizual.

Fig.nr. 31.Rezultatul tracțiunii din intervalul 620 – 1028 milisecunde din exercițiul de control neuromuscular cu K =80% cu feedback vizual

Din punct de vedere al intensității activității se remarcă zonele cortexului vizual în special în prima parte a tracțiunii, zona cortexului prefrontal, zona senzitivă și cea de planificare și concentrare.

Pentru tracțiunea cea mai apropiată de cerințele exercițiului de control neuromuscular am ales momentul cuprins între milisecundele 9420 – 9830 a achiziției cu K =80% cu ochii închiși.

Fig.nr.32. Rezultatul tracțiunii din intervalul 9420 – 9830 milisecunde din exercițiul de control neuromuscular cu K =80% cu ochii închiși

.

Zona cortexului vizual, zona senzitivă și zona responsabilă cu atenția și concentrarea (conform literaturii de specialitate) prezintă o activitate intensă față de restul ariilor.

Pentru tracțiunea cea mai îndepărtată de cerințele exercițiului de control neuromuscular am ales momentul cuprins între milisecundele 4800 – 5200 a achiziției cu K =80% cu feedback vizual.

Fig.nr. 33.Rezultatul tracțiunii din intervalul 4800 – 5200 milisecunde din exercițiul de control neuromuscular cu K =80% cu ochii închiși.

Față de exercițiul anterior, zonele care rămân în continuare active sunt zonele cortexului prefrontal dar și zona responsabilă cu vederea spațială.

Aceeași metodologie de analiză a datelor se va aplica și pentru exercițiile cu frână 10, analiză pe care o voi realiza în întregime în raportul III.

Analiza datelor referitoare la modalitatea de utilizare a informației în proba COR4 pe Platforma de echilibru

Parametrii pe care am ales să îi iau în considerare pentru această analiză sunt ariile conturului maxim al traseului și drumul total al traseului.

Fig.nr. 34.Rezultatul celor 4 faze ale exercițiului COR4 pe platforma de echilibru

Fig.nr. 35.Evoluția parametrilor celor 4 faze

După cum se observă, sportivul a reușit să își controleze mult mai bine proiecția centrului de masă în momentul în care a avut repere exterioare lui, fără însă să primească și un feedback al evoluției sale în timp real. În momentul în care a avut acces la această informație (faza III), proiecția centrului de masă a început să oscileze mai mult ajungând pâna la 10.98 mm² și obținând o lungime a traseului de 519.47 mm.

Dacă analizăm doar fazele II și III la care am făcut referire în analiza activității la nivel cerebral, se observă faptul că proiecția centrului de masă al sportivului oscilează mai puțin atunci când are ochii închiși, când nu are nici un fel de informație vizuală, lungimea traseului fiind și ea mai mică în comparație cu cea de la faza a –III-a care ajunge până la 519.47mm.

În momentul în care sportivul se află în situația de a-și stabiliza centrul de masă într-un punct fix atât aria conturului maxim al traseului cât și lungimea acestuia cresc până la 40.63 mm², respectiv până la 649.67 mm.

Pentru o mai bună vizualizare a diferențelor de comportament voi insera următoarele grafice cu valorile obținute în toate cele 4 faze.

Fig.nr.36. Reprezentarea grafică a valorilor ariilor în cele 4 faze din COR4

Fig.nr.37. Reprezentarea grafică a valorilor lungimii traseului în cele 4 faze din COR4

Analiza datelor referitoare la determinarea calității controlului neuromuscular

Parametrii pe care am ales să îi iau în considerare pentru această analiză sunt forța (exprimată în daN- 1 decaNewton [daN] = 1.01971621297793 kilograme-forță [kgf]) pe care acesta o imprimă bastonului în momentul tracțiunii raportată la un model prestabilit (4 daN) și lungimea (exprimată în m) pe care se desfășoară acțiunea.

Viteză de execuție mică

Fig.nr.38. Rezultatul celor 20 de tracțiuni Fig.nr. 39.Rezultatul celor 20

cu feedback vizual de tracțiuni cu ochii închiși

Analizând parametrii stabiliți anterior, se observă că sportivul a îndeplinit sarcina impusă, reușind să imprime atât forța cât și viteza necesare pentru ca majoritatea tracțiunilor să urmărească graficul impus, indiferent de faptul că acesta a avut posibilitatea să vadă în timp real rezultatul tracțiunilor sale pentru a se corecta sau că a trebuit să realizeze exercițiul cu ochii închiși.

Viteză de execuție mare

Fig.nr.40. Rezultatul celor 20 de tracțiuni Fig.nr. 41.Rezultatul celor 20 de

cu feedback vizual tracțiuni cu ochii închiși

În acestă situație, unde viteza de execuție este mai mare, se observă faptul că subiectul nu reușește să imprime forța și viteza necesare pentru urmărirea modelului stabilit în prima parte și să le mențină constante până la finalul execuției.

Analiza datelor referitoare la activitatea musculară în COR4

Pentru a demonstra validitatea metodologiei de analiză a datelor am ales să analizez din puctul de vedere al activității musculare secunda în care acesta se apropie cel mai mult de cerințele acțiunii motrice de pe Platforma de echilibru.

Prin urmare, voi expune graficele realizate în urma analizării secundei în care subiectul de apropie cel mai mult de sarcina din COR4.

Fig.nr.42. Activitatea electrică musculară la nivelul solearului drept

Fig.nr.43. Activitatea electrică musculară la nivelul solearului stâng

Fig.nr.44. Activitatea electrică musculară la nivelul gastrocnemianului intern drept

Fig.nr.45. Activitatea electrică musculară la nivelul gastrocnemianului intern stâng

Fig.nr.45. Activitatea electrică musculară la nivelul gastrocnemianului extern drept

Fig.nr.46. Activitatea electrică musculară la nivelul gastrocnemianului extern stâng

Fig.nr.46. Activitatea electrică musculară la nivelul tibialului drept

Fig.nr.47. Activitatea electrică musculară la nivelul tibialului stâng

Fig.nr.48. Activitatea electrică musculară la nivelul bicepsului femural drept

Fig.nr.49. Activitatea electrică musculară la nivelul bicepsului femural stâng

Fig.nr.50. Activitatea electrică musculară la nivelul dreptului femural drept

Fig.nr.51. Activitatea electrică musculară la nivelul dreptului femural stâng

Fig.nr.52. Activitatea electrică musculară la nivelul abdominalului drept de pe partea dreaptă

Fig.nr.53. Activitatea electrică musculară la nivelul abdominalului drept de pe partea stângă

Fig.nr.54. Activitatea electrică musculară la nivelul lombarului drept

Fig.nr.54. Activitatea electrică musculară la nivelul lombarului stâng

Înainte de a interpreta rezultatele obținute trebuie să menționez faptul că la nivelul solearului stâng, tibialului stâng, bicepsului femural atât de pe partea dreaptă cât și de pe partea stângă, dreptului femural stâng și abdominalului stâng, activitatea electrică a fost influențată de niște artefacte de înregistrare, de aceea datele achiziționate nu vor fi luate în considerare și analizate.

Așa cum se poate constata pe baza graficelor de mai sus, subiectul, cu toate că prezintă un echilibru bun atunci când are ochii închiși, partea stângă este mult mai activă decât cea dreaptă, ceea ce însemnă faptul că el are tendința de a se dezechilibra spre dreapta iar musculatura implicată în efort, de pe partea stângă, prezintă o activitate mai mare pentru a obține stabilitatea cerută.

CAPITOLUL V – Concluzii ale studiului preliminar

Datorită modului complex în care funcționează creierul uman dar și a dificultăților care au apărut o dată cu încercarea de a obiectiviza testele descrise într-unul din capitolele anterioare, am decis în urma experimentului realizat în studiul preliminar să renunț la unele dintre activitățile motrice pe care îmi propusesem să le investighez, rămânând astfel o singură activitate motrică și anume tracțiunea înainte- jos prin flectarea antebrațului pe braț și coborârea coatelor pentru determinarea calității controlului neuro-muscular.

De asemenea, în urma analizei datelor înregistrate cu ajutorului echipamentului EMG, am ajuns la concluzia că acestea nu sunt concludente și nu servesc îndeplinirii obiectivelor cercetării propriu-zise deci în raportul III voi renunța la măsurarea activității de la nivel muscular.

O altă problemă importantă pe care am întâlnit-o a fost cea a sincronizării tuturor echipamentelor, problemă pe care am reușit să o soluționez doar pentru două dintre acestea (casca Emotiv și EMG). Datorită faptului că am decis ca cercetarea să continue pe o singură acțiune motrică, urmează ca în raportul III să sincronizez Simulatorul de condiții cu casca Emotiv. Metodologia de prelucrarea a datelor obținute de la unele dintre echipamente s-a dovedit a fi un proces destul de dificil, în special în cazul căștii Emotiv, datorită faptului că acesta este un echipament semi-profesionist destinat, în special, publicului larg și nu zonei de cercetare sau celei de investigare profesionistă, unde metoda de achiziție și prelucrare de date este una semnificativă pentru demersul științific.

În urma studiului preliminar am reușit să îmi îndeplinesc unele dintre obiectivele propuse și anume am stabilit care sunt acțiunile motrice și echipamentele cu ajutorul cărora îmi voi continua cercetarea.

Metodologia folosită oferă informațiile necesare pentru continuarea investigațiilor în vederea îndeplinirii obiectivului principal al lucrării.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

SUKEL, K., 2011, Neuroanatomy- A Primer, The Dana Fundation, http://www.dana.org/News/Details.aspx?id=43515 accesat la 23.02.2015

http://donnamaria.ro/suport/Aplic/Echilibru/Manual_PE_ro.pdf accesat la 16.02.2015

http://www.delsys.com/products/wireless-emg/ accesat la 16.02.2015

http://emotiv.com/product-specs/Emotiv%20EPOC%20Specifications%202014.pdf accesat la 16.02.2015

http://sccn.ucsd.edu/eeglab/ accesat la 27.02.2015

Emotiv TestBench User Manual accesat la 27.02.2015

https://www.sci.utah.edu/publications/zhukov00/ieee_emb99.pdf Independent Component Analysis For EEG Source Localization In Realistic Head Models Leonid Zhukov, David Weinstein and Chris Johnson Center for Scientific Computing and Imaging University of Utah accesat la 27.02.2015

http://www.amicusvisualsolutions.com/cgi- bin/reference.cgi?topic=0711092_BrainAnatomyFunction accesat la 26.02.2015

http://www.delsys.com/KnowledgeCenter/NetHelp3/default.htm?turl=HTMLDocuments%2Femgworks37usersguide.htm accesat la 25.02.2015

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

SUKEL, K., 2011, Neuroanatomy- A Primer, The Dana Fundation, http://www.dana.org/News/Details.aspx?id=43515 accesat la 23.02.2015

http://donnamaria.ro/suport/Aplic/Echilibru/Manual_PE_ro.pdf accesat la 16.02.2015

http://www.delsys.com/products/wireless-emg/ accesat la 16.02.2015

http://emotiv.com/product-specs/Emotiv%20EPOC%20Specifications%202014.pdf accesat la 16.02.2015

http://sccn.ucsd.edu/eeglab/ accesat la 27.02.2015

Emotiv TestBench User Manual accesat la 27.02.2015

https://www.sci.utah.edu/publications/zhukov00/ieee_emb99.pdf Independent Component Analysis For EEG Source Localization In Realistic Head Models Leonid Zhukov, David Weinstein and Chris Johnson Center for Scientific Computing and Imaging University of Utah accesat la 27.02.2015

http://www.amicusvisualsolutions.com/cgi- bin/reference.cgi?topic=0711092_BrainAnatomyFunction accesat la 26.02.2015

http://www.delsys.com/KnowledgeCenter/NetHelp3/default.htm?turl=HTMLDocuments%2Femgworks37usersguide.htm accesat la 25.02.2015