Dezvoltarea MMPI-ului

MMPI

CUPRINS

Dezvoltarea MMPI-ului……………………………………………… pag.3

Scalele clinice………………………………………………………… pag.8

Codurile MMPI……………………………………………………… pag.27

Subscalele Harris – Lingoes (subscalele scalelor clinice)…………… pag.36

Scalele de conținut…………………………………………………… pag.43

Itemii scalei MMPI…………………………………………………… pag.45

Apendix……………………………………………………………………………………..pag.61

DEZVOLTAREA MMPI_-ULUI

(Inventarul multifazic de personalitate Minnesota)

MMPI a fost publicat prima dată în 1943. Autorii testului Starke Hathaway Ph. D., I. Charnaley McKinley, MD care lucrau la Universitatea din Minnesota, s-au așteptat ca MMPI să fie folositor pentru evaluarea diagnostica de rutină. În perioada anilor 1930 și 1940 o funcțiune fundamentală a psihologilor și psihiatrilor a fost să repartizeze etichete psihodiagnostice potrivite cazurilor individuale.

Hathaway și McKinley au folosit în cercetare modalități de codare empirice în construirea variatelor scale MMPI.

Această concepție, care necesită ca cineva să determine codarea itemilor care diferențiază între grupuri de subiecți, este o tehnică obișnuită astăzi, dar a reprezentat o inovație semnificativă în momentul construcției MMPI-ului.

Majoritatea inventarelor de personalitate anterioare fuseseră construite conform unui concept logic. Pe baza acestor concepte itemii de teste au fost selectați sau generați în mod rațional pentru a realiza validitatea și răspunsurile au fost conforme judecății subiective a autorilor de teste, în legătură cu ce fel de răspunsuri erau probabile a fi indicate.

Atât experienta clinică cât și datele de cercetare au pus sub semnul întrebării serios adecvarea acestui concept logic.

A devenit o realitate faptul că subiecții pot falsifica sau deforma răspunsurile lor scrise pentru a se prezenta în orice fel doresc ei. Mai târziu, studiile empirice au indicat că răspunsurile subiective nu erau adesea consistente atunci când avem de- a face cu un grup de subiecți.

În procedura empirică nou introdusă răspunsurile la itemii din testele individuale erau tratate ca necunoscute și analiza empirica a itemilor a fost utilizată pentru a identifica itemii de teste care diferențiau între grupurile de criterii. Asemenea concept a depășit multe din dificultățile asociate cu conceptele subiective de mai înainte.

Dezvoltarea scalei clinice

Primul pas în construirea scalelor MMPI a fost colectarea unui larg fond comun a potențialilor itemi de inventar.

H & M au selectat o varietate de tipuri de personalitate din surse precum istorii de cazuri, rapoarte psihologice și psihiatrice, cărți, scale publicate anterior, obținând aproximativ 1000 de itemi, autorii testului selectad 504 itemi pe care ei i-au considerat independenți unii de alții.

Următorul pas a fost selectarea grupurilor potrivite.S-au utilizat două grupuri, unul care a constituit norma, format din (ex. rudele pacienților) subiecți care au absolvit un liceu și grupul subiecților clinici, pacienți, psihiatri ai spitalului Minnesota. Acest grup de subiecți includea pacienți reprezentând toate categoriile psihiatrice mai importante, nu erau incluși în grup dacă există vreo îndoială privind diagnosticul clinic al unui pacient sau existau mai multe diagnostice pentru un singur subiect.

Următorul pas a fost administrarea testului original de 504 itemi primului grup de subiecți și pacienților din fiecare dintre grupurile clinice. Analiza itemilor a fost realizată separat pentru fiecare grup clinic pentru a identifica itemii din cei 504 care erau în total, care diferențiau în mod semnificativ grupurile clinice între ele și față de grupul de subiecți normali. Itemii individuali MMPI indentificati prin această procedură au fost incluși în scalele clinice ale MMPI-ului.

În încercarea de a valida scalele clinice, fiecare scală (ex. scală de depresie) era administrată noilor grupuri de subiecți normali, subiecților clinici cu diagnosticul respectiv (depresie) și subiecților cu alte diagnostice clinice.

Dacă diferențe semnificative erau găsite între scorurile celor trei grupuri experimentale, s-a considerat că scala a fost validata în mod adecvat și astfel era gata pentru utilizarea în diagnosticele diferențiale ale noilor pacienți ale căror simptome nu erau în totalitate cunoscute.

Ceva mai târziu s-au construit încă două scale clinice. Prima, scala M-F a fost construită cu scopul de a distinge homosexualii de heterosexuali. Din cauza dificultăților de identificare a numărului adecvat a itemilor care diferențiau cele două grupuri (homo și heterosexuali), Hathaway & McKinley au lărgit ulterior conceptul în ceea ce privește construcția scalei M-F.

În plus față de ceilalți itemi care discriminau între homo și heterosexuali, alți itemi au fost identificați.

A doua scală introdusă a fost scală de introversiune socială, dezvoltată de DRAKE 1946.

Ultima versiune a MMPI revizuit MMPI-2 include 567 itemi.

S-au stabilit unele criterii pe baza cărora unii itemi urmau să fie incluși în ultima broșură ce cuprindea totalitatea itemilor MMPI-2. Prima dată toți itemii scalelor de validitate și scalele clinice au fost provizoriu incluși în noul MMPI-2, din acest fond de itemi provizorii un număr de itemi au fost eliminați pe baza cercetărilor precedente, considerați a fi neadecvați (ex.practici și atitudini religioase, preferințe sexuale etc.)

Nu au fost schimbați mulți itemi din majoritatea scalelor și mai puțini au fost scoși definitiv din scalele de bază.

MMPI-2 este similar în majoritatea modurilor cu MMPI-1.

Nu toate scalele suplimentare puteau fi din originalul MMPI.

Îmbunătățirea în MMPI-2 include un eșantion de standardizare contemporan și mai reprezentativ, itemi îmbunătățiți, eliminarea itemilor neconcordanți și scale noi.

Administrarea MMPI-2

Pentru majoritatea persoanelor testul poate fi administrat atât individual cât și în grup utilizând formele testului și hârtii de răspunsuri adecvate.

Pentru persoanele cu o inteligență deasupra mediei, timpul de testare este de 1 ora-1ora și jumătate, pentru indivizii mai puțin inteligenți sau cu alte complicații sau handicapuri testarea poate dura 2 ore. Deși s-ar părea că testul ar putea fi realizat și acasă, această procedură este inacceptabilă. Testul trebuie completat într-o ambianță și o supraveghere adecvată, într-un loc liniștit și confortabil.

Înainte de administrarea MMPI-2 examinatorul trebuie să stabilească un raport cu subiectul ce urmează să fie testat. Cel mai bun mod de a asigura cooperarea subiectului este de a explica de ce MMPI-2 este administrat, cine va avea acces la rezultate și de ce este importantă cooperarea acestuia în timpul testării.

Examinatorul trebuie să fie disponibil (capabil) să răspundă eventualelor întrebări din partea subiectului ce ar putea să apară.

A se avea grijă ca examinatorul să se asigure că subiectul citește cu atenție instrucțiunile testului și că le înțelege, întrebările apărute în timpul testului trebuie tratate prompt și confidențial. Majoritatea întrebărilor pot fi tratate prin îndrumarea subiectului de a citi din nou instrucțiunile.

Materialele utilizate

Spre deosebire de MMPI-1, MMPI-2 există într-o broșură. Itemii sunt astfel aranjați încât realizează validitatea standard. Dacă doar scalele standard sunt necesare, subiecții trebuia să completeze doar 370 itemi, dar pentru cuprinderea scalelor suplimentare este necesară utilizarea a tuturor itemilor (567).

Pentru subiecții care au dificultăți în a completa testul există multe alte posibilități de testare.

CONSTRUIREA PROFILULUI

Foaia profilului standard care se folosește de obicei pentru MMPI-2 este cea care aplica o corecție X la câteva din scorurile brute ale scorurilor clinice.

NCS oferă foi de profil care permit construcția profilurilor non K corectate. Se recomandă să fie folosite pentru cele mai multe scoruri k corectate. Interpretarea MMPI-2 se bazează în majoritate pe scoruri K corectate. Interpretarea MMPI-2 se bazează în majoritate pe scoruri K necorectate și nu poate fi aplicată direct la scoruri necorectate sau la profile de scoruri. (Manualul testelor Butcher 1989 discuta circumstanțele când scorurile necorectate sunt preferabile !).

În general scorurile K corectate pot duce la supraestimarea devierii la subiecții nonclinici, în particular a celor bine educați. În asemenea cazuri, scorurile necorectate pot să reflecte mai corect nivelul de ajustare a subiectului comparat cu eșantionul reprezentativ. Totuși, n-ar trebui să se folosească scorurile necorectate pentru a genera afirmații privind caracteristicile personalității sau simptonele clinice ale subiectului.

Un prim pas în construirea profilului este transferul scorurilor brute de pe foaia de răspuns în spațiile adecvate în josul foii de profil, verificând dacă profilul este cel adecvat pentru genul persoanei.

În acest moment este important să fim singuri că datele de identificare (nume, vârstă, dată, educație) sunt notate pe foaia de profil.

Notarea MMPI-2

→A computer – foi speciale de răspuns

→B manual

A.Utilizând computerul notarea se face prin:

1).NCS (Național Computer system) – furnizează programe care înregistrează validitatea standard și scalele clinice precum și scalele suplimentare. Dacă testul a fost dat pe computer răspunsurile sunt înmagazinate în memoria computerului și programul poate fi aplicat direct.

2).Se poate atașa un scanner (analizator) la computer – foile de răspuns sunt în acest caz scanate repede și răspunsurile sunt raportate la program.

B. În cazul notarii manuale sunt disponibile tabele pentru validitatea standard și scalele clinice și pentru numeroase scale suplimentare.

Modelele de notare sunt ușor de făcut. Fiecare model se plasează deasupra unei foi de răspunsuri care este făcută special pentru notarea manuală. Numărul spațiilor înnegrite este numărat și reprezintă scorul brut.

Atenție! Notarea scalei 5 MF se face folosind tabelul adecvat genului subiectul testat.

Pentru anumite scale doar un tabel este disponibil iar pentru altele două tabele fata-spate. Evident când se folosesc 2 grile scorul brut reprezintă suma spațiilor înnegrite pe ambele părți.

Scorurile brute pentru validitatea standard și scalele clinice sunt notate în spațiile existente pe foaia de răspuns, pentru scalele suplimentare scorurile brute sunt înregistrate în spațiile furnizate pe foi separate.

În acest punct o corecție K este adăugată la scorurile brute pentru scalele 1Hs, 4Pd, 7Pa, 9Ma. Proporția scorurilor K care trebuie adăugată la fiecare din acestea se ridică pe modelul de profil. Pe aceste scale scorul total(scorul original brut+corecția K) este calculat și notat în căsuța de pe foaia de profil.

(Pentru fiecare scală E. va trebui să se raporteze la numerele din coloana de deasupra etichetei scării). Numărul din coloana corespunzând scorului brut (sau K corectat) de pe scala este marcat de către E. fie cu un mic X sau un mic punct. Scorurile brute de pe scala “Cannot say” sunt înregistrate pe foaia de profil dar nu sunt considerate ca o parte a profilului (!-scala 5MF). Trebuie să luăm în considerare faptul că pentru bărbați scoruri brute mai înalte produc scoruri T mai înalte în timp ce pentru femei scoruri brute mai înalte produc scoruri T mai joase.

După ce s-a notat cu un punct sau un X în coloana de deasupra fiecărei etichete de scală profilul MMPI pentru persoana eximanata este realizat prin legarea punctelor sau X între ele.

Tradițional, cele 3 scale de validitate sunt cuplate dar nu sunt conectate cu cele 10 scoruri ale scalelor clinice.

Proceduri similare se folosesc și pentru scalele suplimentare.

Deoarece scorurile T sunt tipărite pe fiecare parte a foii de profil notând scorurile în maniera descrisă aici, scorurile brute pentru fiecare scală pot fi convertite vizual în scoruri T.Un scor T însemna o medie de 50 și o deviație standard de 10. Pentru scalele L, F, K, 5 și 0 scorurile T folosite sentru fiecare scală pot fi convertite vizual în scoruri T.Un scor T însemna o medie de 50 și o deviație standard de 10. Pentru scalele L, F, K, 5 și 0 scorurile T folosite sunt liniare în timp ce pentru scalele 1, 2, 3, 4, 6,7 și 9 se folosesc scoruri T speciale uniforme. Conversiunile scorurilor T furnizate pe foaia de profil sunt bazate pe răspunsurile la esnationul normativ standardizat.

CODAREA PROFILULUI

Chiar dacă este posibil să se obțină informații suplimentare interpretând scorul T al unui subiect pe o singură scala multe din informațiile relevante pentru interpretarea protocoalelor MMPI sunt furnizate interviului clinic. Adjunant la scorurile de interpretare individuală sunt patternurile de scoruri. Pentru a facilita interpretarea profilului codarea este o procedură de a înregistra cea mai mare parte a informațiilor esențiale, despre un profil într-o formă concisa și pentru reducerea numărului posibil de profile diferite la o dimensiune acceptabilă. Codarea transforma informațiile despre scoruri într-un interval în care se situează scorurile, permite deasemenea gruparea ușoară a profilelor similare folosind tot sau doar o parte din cod.

Sistem de codare:

HATHAWAY’S

WELSH

BUTCHER & WILLIAMS – au modificat sistemul lui Welsh

Primul pas

Folosiți numărul în locul numelui pentru fiecare scală:

1 HD HYPOCHANDRIASIS 6 Pa Paranoia

2 D Depresia 7 Pt Psihastenia

3 Hv Histeria 8 Sc Schizofrenia

4 Pd Deviațiile psihopatice 9 Mă Hipomania

5 M7 Masculinitate-feminitate 0 Și Introversiune

socială

Înregistrați cele 10 numere ale scalelor clinice după scorurile T de la cel mai înalt în stânga către cel mai jos în dreapta.

În dreapta și separat de scalele clinice înregistrați cele 3 scale de validitate L, F, K, în ordinea scorurilor T cu cel mai mare în stânga și cel mai jos în dreapta.Nu includeți scala.

Setul de scale clinice și setul de scale de validitate sunt codate separat. Scalele suplimentare nu sunt incluse.

Când scalele adiacente sunt în spațiu unui punct scor T sunt subliniate. Când scalele adiacente au același scor T ele sunt plasate în secvența ordinala găsită pe foaia de profil și subliniate.

Pentru a indica valoarea scalei simboluri adecvate sunt inserate după numărul scalei după cum urmează:

Dacă un interval de 10 puncte în scor T nu conține nici o scală simbolul adecvat pentru acea notare trebuie inclus. Nu este necesar să se includă un simbol în stânga scalei cu cel mai înalt scor sau în dreapta scalei cu cel mai jos scor.

Repetați pasul 4 și 5 pentru scalele de validitate.

SCORUL “CANNOT SAY”

Scorul este numărul de itemi omiși (inclusiv cei la care se răspunde și cu A și cu F). Sunt multe motive pentru care oamenii omit itemi. Câteodată se omit din cauza lipsei de atenție sau confuzie. Itemii omiși pot reflecta o încercare de a afirma lucrurile nedorite despre cineva fără a minți direct. Persoanele indecise, care nu pot decide între 2 alternative de răspuns, pot lăsa mulți itemi fără răspuns. Anumiți itemi pot fi omiși din cauza lipsei de informație sau experienței necesare pentru un răspuns inteligibil.

În afară motivelor de omitere a itemilor un mare număr de astfel de itemi pot duce la scoruri scăzute pe alte scale; astfel, validitatea unui protocol cu mulți itemi omiși ar trebui pusă sub semnul întrebării.

Manualul MMPI-2 sugerează că protocoalele cu 30 sau mai mulți itemi omiși trebuie considerate foarte suspecte, dacă nu complet invalidate. Acest criteriu pare să fie prea liberal.

Practică acestui autor sugerează să se interpreteze cu mare grijă protocoalele cu mai mult de 10 itemi omiși și să se interpreteze toate cele cu mai mult de 30 de itemi omiși. Totuși cea mai bună procedură este să ne asigurăm că se vor omite cât mai puțini itemi: dacă sunt încurajați, înaintea testului, să răspundă la toți itemii, subiecții vor omite foarte puțini.

Deasemenea, dacă experimentatorul primește foile de răspuns în timpul testului și încurajează persoanele să încerce să răspundă la itemii omiși anterior, cei mai mulți vor completă toți sau aproape toți itemii.

SCALA L

Scala L a fost realizată pentru detectarea unei încercări deliberate și mai degrabă nesofisticate din partea subiecților de a se prezenta ei înșiși într-o lumină favorabilă.

Toți cei 15 itemi rational-derivati din scală L originală au fost menținuți în MMPI-2. Itemii lucrează cu lipsurile și slăbiciunile minore pe care cea mai mare parte a persoanelor sunt gata să le recunoască (exemplu: nu citesc fiecare editorial în fiecare zi, nu-mi plac toți pe care îi cunosc).

Totuși indivizii care încearcă deliberat să se prezinte într-o lumină foarte favorabilă nu doresc să admită chiar astfel de lucruri mărunte. Astfel de oameni dau scoruri pe scala L înalte. Chiar dacă la cei mai mulți itemi nu se răspunde în direcția notată (fals), mulți indivizi normali aprobă anumiți itemi în direcția notată. Numărul mediu de itemi L aprobați în direcția notată de către subiectul eșantionului normativ au fost aproximativ 3, chiar dacă s-a raportat că persoanele mai bine educate, mai sclipitoare și mai sofisticate din clasele sociale înalte au avut scoruri mai joase pe scala L a MMPI-uluioriginal, analize preliminare sugerează că relațiile dintre scorurile T pe scala L a MMPI-ului 2 și aceste caracteristici demografice sunt triviale și nu trebuie luate în calcul când se interpretează scorurile pe scala L.

SCORURI ÎNALTE PE SCALA L

Când un subiect are un scor înalt pe scala L (T= 65), va trebui să luăm în calcul posibilitatea ca persoană nu a fost cinstită în răspunsuri. Rezultatele unei astfel de atitudini este că scorurile individuale pe cea mai mare parte sau pe toate scalele clinice au fost diminuate artificial în scopul unei ajustări psihologice.

Scorurile T între 55-65 sugerează o reacție defensivă din partea subiectului dar protocolul rezultat poate fi interpretat dacă reacția defensivă este luată în calcul. Totuși scoruri peste 65 sugerează o asemena apărare încât protocolul n-ar trebui intrerpretat. Deoarece toți itemii pe scala L sunt marcați în direcția falsă a persoanelor care răspund fals la toți sau aproape toți itemii, MMPI-2 va produce un scor foarte ridicat pe scala L. TRIN (inconsistența răspunsului adevărat) ne poate ajuta să determinăm dacă înclinația spre un răspuns fals contează într-un scor pe scala L ridicat.

Scoruri T pe scala TRIN mai mari de 80 (în direcția falsă) indică înclinare spre răspunsul fals care invalidează protocolul. În plus, pentru a sugera o atitudine defensivă, scoruri L înalte (56-65) tind să fie asociate cu alte caracteristici și componente importante.

Cei care realizează scoruri înalte pe scala L tind să fie extrem de convenționali, conformiști sociali, ei sunt rigizi și moraliști și supraevaluează propria valoare, utilizează represia și negația în mod excesiv și își cunosc puțin sau deloc propriile motivații. Deasemenea, nu se preocupă de consecințele comportării lor asupra altor oameni. În anumite cazuri (când și scalele F și K sunt eronate), un scor extrem de mare pe scala L poate sugera confuzie clinică (organică sau functianala).

SCORURI JOASE PE SCALA L

Scoruri sub medie (T<50) indică de obicei că persoana a răspuns cinstit la itemi și că ea însăși a fost destul de încrezătoare în sine pentru a fi capabilă să admită greșeli minore sau lipsuri.

Cei care realizează scoruri mici sunt descriși că perceptivi, responsabili social, încrezători în ei înșiși și independenți, deasemenea, sunt puternici, naturali și relaxați și funcționează eficient în roluri de conducere. Sunt capabili să-și comunice ideile eficient, chiar dacă câteodată pot să pară celorlalți cinici și sarcastici.

Câteodată, scoruri sub medie sugerează o atitudine devianta în care subiecții sunt extrem de autocritici și pot exagera problemele și caractersticile negative. Această interpretare a scorurilor joase pe scala L este cea mai adecvată când și scala K este destul de joasă și scorul F este foarte înalt.

Un set cu toate răspunsurile adevărate produce scoruri foarte joase pe scala L.

Scala TRIN poate fi utilă în a determina dacă un scor jos pe scala L este datorat unei înclinații spre un răspuns adevărat. Scorurile > 80 pe scala TRIN (în direcția adevărat), indică o înclinație către răspunsuri adevărate care invalidează protocolul.

SUMARUL DESCRIPTORILOR PENTRU SCALA L:

Scoruri înalte, T>55 indica persoane care:

încearcă să creeze o impresie favorabilă despre ei, nefiind cinstiți în răspunsul la itemi;

pot să fie defensive, nagatoare, represoare;

pot fi confuze;

își explică puțin sau deloc motivațiile;

nu le pasă de consecințele comportamentului lor pentru alții;

supraevaluează propria valoare

tind să fie convenționale și conformiste social;

sunt neoriginale în gândire și inflexibile în rezolvarea problemelor;

sunt rigide și moralistice;

au slabă toleranța pentru stres și presiuni.

Scoruri L joase T<50 indica persoane care:

probabil au răspuns cinstit la itemi;

sunt destul de încrezători în ei înșiși pentru a fi capabili să admită greșeli minore și lipsuri;

în anumite cazuri pot exagera caracteristicile negative;

sunt perceptive și demne de încredere;

sunt văzute că puternice, naturale și relaxate;

sunt încrezătoare și independente;

funcționează eficient în roluri de conducere;

comunica eficient ideile;

pot fi descrise de ceilalți că cinice și sarcastice.

SCALA F

Inițial, scala F a fost dezvoltată pentru a detecta moduri deviante sau atipice de a răspunde la itemi. Cei 64 de itemi din scală F originală au fost cei la care s-a răspuns în direcția notată. De mai puțin de 10% din subiecții adulți normali câțiva din itemii scalei F au fost șterși din MMPI 2 din cauza conținutului, lăsând scala cu 60 de itemi.

O analiză a scalei F originală a identificat 19 dimensiuni de conținut, evaluând diverse caracteristici că: gândirea paranoida, atitudini antisociale sau comportamente de ostilitate, slabă sănătate fizică, etc.

O persoană poate obține un scor înalt marcând itemi în câteva, dar nu neapărat în toate din aceste 19 arii de conținut.

În general, și pentru că scalele MMPI 2 sunt intercorelate, scoruri înalte pe scala F sunt de obicei ascociate cu scoruri înalte pe scalele clinice (6, 8). În esntionul normativ MMPI 2 scorurile F sunt legate de vârstă și etnicitate, cu adolescenți americani, africani, americani nativi și hispanici, marcând aproximativ cu 5 puncte T mai mult decât alte grupuri. Folosită de clinicianul practician, scala F are 3 funcții importante:

1. este un index al atitudinii față de test și este folositoare în detectarea seturilor de răspunsuri deviante;

2. deși se poate exclude profiul invalidității, scala F este un indicator credibil al gardului de psihopatologie, scoruri mai mari sugerând osihopatologie mai mare;

3. scorurile pe scala F pot fi folositoare pentru a genera inferențe privind alte caracteristici și comportamente în afară testului.

SCORURI ÎNALTE PE SCALA F:

Când scoruri T pe scala F sunt 100, posibilitatea unui set de răspunsuri invalid trebuie luată în calcul. Persoanele care obțin scoruri la acest nivel s-ar putea să fi răspuns într-un mod aleatoriu.

Scala VRIN (inconsistența răspunsului variabil) este utilă dacă scorul T pe scala F > 100 și scorul VRIN T>80, când avem răspunsuri aleatorii.

SUMARUL DESCRIPTORILOR:

Scor T > 100 indica persoane care:

se poate să fi răspuns aleatoriu;

se poate să fi răspuns adevărat sau fals la toți itemii;

se pot încadra la “faking bad”;

dacă sunt pacienți spitalizați psihiatric, pot prezenta:

iluzii;

halucinații vizuale și/sau auditive;

vorbire redusă;

retragere;

slabă judecată;

scurtă durată de atenție;

lipsa cunoasetrii motivelor spitalizării;

diagnosticare psihiatrică;

semne extratest de organicitate.

Scoruri T cuprinse între 80 – 99 indica persoane care:

pot fi ipohondre;

pot exagera simptomele și problemele că o pledoarie pentru ajutor;

pot fi destul de rezistente la procedura de testare;

pot fi clar psihotici.

Scoruri T cuprinse între 65 – 79 indica persoane care:

pot avea convingeri sociale, politice sau religioase foarte deviante;

pot manifesta afecțiuni neurotice sau psihotice clinic severe;

dacă relativ sunt în afară psihopatologiei sunt descrise ca:

capricioase;

fără odihnă;

nesatisfăcute;

instabile;

curioase și complexe;

încăpățânate;

oportuniste.

Scoruri T cuprinse între 50 – 65 indica persoane care:

au marcat itemii relevanți pentru o zonă de probleme particulare

în mod tipic, funcționează adecvat în cele mai multe aspecte ale vieții lor.

SCORURI JOASE PE SCALA F

Scoruri T< 50 indica persoane care:

au răspuns la itemi ca și oamenii normali;

par să fie în afară psihopatologiei grave;

sunt conformiste social;

poate fi vorba de “faking – good”

SCALA K

Când experiență anterioară cu MMPI a indicat că scala L era destul de insensibilă la anumite deformări ale testului, scala K a fost dezvoltată mai subtil și mai eficient pentru surprinderea încercărilor subiecților de a nega psihopatologia și de a se prezenta într-o lumină favorabilă, sau dimpotrivă, de a exagera psihopatologia și de a încerca să apară într-o lumină foarte nefavorabilă. Scorurile înalte pe scala K au fost astfel asociate cu o abordare defensivă a testului, în timp ce scorurile joase au fost asociate cu o sinceritate neobișnuită și o atitudine autocritică.

Pentru a identifica aceste deviații în atitudinea față de test a fost dezvoltată o procedură statistică pentru a corecta scorurile în câteva dintre scalele clinice. Scala K originală includea 30 de itemi care erau identificați empiric prin contrastarea răspunsurilor indivizilor anormali care dădeau profile normale cu răspunsurile unui grup de subiecți normali. Versiunea MMPI include toți acești 30 de itemi originali; itemii scalei K acoperă câteva arii de conținut în care o persoană poate să nege problemele (ostilitate, suspiciune, dezacorduri familiale, lipsa de încredere în sine, teamă excesivă).

Itemii scalei K tind să fie mult mai subtili decât cei din scală L, astfel este și mai puțin probabil că o persoană să recunoască scopul itemilor și să fie capabilă să se ferească de detectare.

Cercetări ulterioare și experiențe au indicat că scala K este mult mai complexă decât s-a crezut inițial.

Scorurile pe scala K a MMPI-ului original au fost puse în legătură cu nivelul educațional. Persoanele mai bine educate tind să obțină un punctaj mai mare la MMPI 1. Astfel a apărut recomandarea că nivelul de educație să fie luat în calcul în interpretare.

Datele disponibile acum sugerează că relația dintre nivelul educațional și scorurile scalei K este minimala și că aceeași interpretare poate fi făcută indiferent de nivelul educațional.

Chiar dacă scoruri deasupra mediei pe scala K indica reacție defensivă, scoruri moderate reflectă câteodată puterea ego-lui și resurse psihologice. Nu există un mod definit de a determina când scoruri ridicate indica reacția clinică de apărare și când indica caracteristici pozitive. Totuși, dacă scorurile înalte apar la persoane care nu par să aibă probleme psihologice, ar trebui luată în calcul posibilitatea că scorul K reflecta mai degrabă caracteristici pozitive decât reacția de apărare.

Deoarece cea mai mare parte a datelor privind interpretatrea scorurilor MMPI au fost bazate pe scoruri K corectate, s-a menținut corecția K și pentru MMPI 2. Totuși, nu există multe cercetări care să spijine utilizarea de rutină a corecției K.

Rezultatele studiilor de cercetare au fost combinate: câteva studii au indicat că corecția K nu duce la predicții mai corecte pentru subiecții testului. Folosirea corecției K nu a fost problematica în special în cazul eșantioanelor normale. Până acum nu s-au publicat studii despre eficacitatea corecției K pentru MMPI 2.

SUMARUL DESCRIPTORILOR:

SCORURI FOARTE ÎNALTE (T> 65) indică persoane care:

pot să fi răspuns fals la cea mai mare parte a itemilor;

poate fi vorba de “faking good”.

SCORURI ÎNALTE MODERATE (T cuprins între 56 și 65 ) indică persoane care:

se poate să fi abordat testul într-o manieră defensivă;

se poate să fi încercat să dea aparența de control, suficientă și eficacitate;

sunt timide și inhibate;

sunt ezitante privind implicarea emoțională cu alte persoane;

sunt intolerante, neacceptând atitudini și idei neconvenționale la alții;

nu sunt capabili de autointrospectie și autointelegere;

nu par să manifeste comportamente delicvente deschise;

dacă scalele clinice sunt ridicate, pot fi serios afectați psihologic dar se sesizează puțin;

dacă nu sunt afectați psihologic pot să aibă puterea ego-lui și alte caracteristici pozitive deasupra mediei.

SCORURI MEDII (T cuprins între 40 și 55) indică persoane care:

au menținut o balanță sănătoasă între autoevaluarea pozitivă și autocritica în răspunsurile la itemi;

sunt psihologic bine ajustate;

arata puține semne evidente de dezechilibru emoțional;

sunt independente și încrezătoare;

sunt capabile să se descurce în viața zilnică;

arata interese largi;

sunt ingenioase, întreprinzătoare, versatile și pline de resurse;

gândesc clar și abordează problemele în moduri raționale și sistematice;

se integrează bine social;

sunt entuziaste și fluente verbal;

iau un rol ascendent în relațiile cu alte presoane.

SCORURILE JOASE (T< 40) indică persoane care:

se poate să fi răspuns adevărat la cea mai mare parte a itemilor;

poate fi vorba de “faking bad”;

se poate să fi exagerat problemele pentru a solicita ajutor;

se poate să fi manifestat confuzie acută psihotică sau organică;

sunt critice și autocritice și nu sunt mulțumite de ele înșale;

sunt ineficiente în rezolvarea problemelor zilnice;

sunt capabile de o slabă introspecție a motivelor și comportamentelor proprii;

sunt conformiste social;

sunt extrem de compliante cu autoritatea;

au un tempo personal încet;

sunt inhibate, retrase și superficiale;

sunt “stângace” social;

sunt “tocite” și supărătoare social

sunt cinice, sceptice, caustice, neîncrezătoare;

șut suspicioase privind motivațiile altora.

SCALA 1 : HYPOCHONDRIASIS

Scala 1 a fost inițial dezvoltată pentru a identifica pacienții care manifesta un pattern simptomatic asociat cu un nivel de hipocondrie. Simptomele au fost caracterizate în termeni clinici prin preocuparea asupra corpului concomitent cu frică de îmbolnăvire. Chiar dacă astfel de temeri de obicei nu sunt false, fără temei, în esență tind să fie persistente. O excudere a unui item din cauza conținutului discutabil a redus scala 1 de la 33 la 32 de itemi.

Dintre toate scalele clinice, scala 1 pare să fie cea mai omogena și unidimensionala. Toți itemii tratează probleme somatice sau competenta fizică generală. Analiza factorială a indicat că cea mai mare a variantei în scala 1 este realizată de un singur factor, cel caracterizat de negarea sănătății și admiterea unei varietăți de simptome somatice.

Pacienții cu probleme fizice realizează scoruri ceva mai ridicate (aproximativ 60). Subiecții mai în vârstă tind să producă scoruri ceva mai înalte decât cele ale subiecților normali, probabil reflectând sănătatea în declin tipic asociată cu înaintarea în vârstă.

REZUMATUL DESCRPTORILOR PENTRU SCALA 1:

Scorurile înalte pe scala 1 indica persoane care:

se preocupă exterm de probleme fizice;

pot să sufere de tulburări de conversie sau somatizare (dacă T > 80)

descriu probleme somatice care sunt, în general, vagi, dar, dacă sunt specifice, este foarte probabil să fie de natură epigastrică;

se plâng de oboseală cronică, lipsa de energie și tulburări ale somnului;

dacă sunt spitalizați, pot prezenta o puternică componenta fiziologică a bloii;

este probabil să fie diagnosticate cu tulburări somatoforme, dureri somatoforme, depresie sau tulburări de anxietate;

probabil nu se vor manifesta în exterior într-o manieră psihopatologică;

par egoiste, autocentrate și narcisiste;

au o perspectivă pesimistă, cinică și defensivă asupra vieții;

sunt nefericite și nesatisfăcute;

îi fac pe ceilalți nefericiți;

se plâng;

comunica într-o manieră nesigură;

sunt critice și revendicative față de ceilalți;

își exprimă ostilitatea indirect;

sunt descrise ca neentuziaste, neambitioase și șterse;

le lipsește ușurință în exprimarea verbală;

în general nu arata mult anxietate manifesta;

par să fi funcționat la un nivel scăzut de eficienta perioade lungi de timp;

se percep că având probleme medicale și cauta tratament medical;

le lipsește capacitatea de introspecție și sunt rezistente la interpretările psihologice;

nu sunt “candidați” prea buni pentru consiliere sau psihoterapie;

sunt critice față de terapeuți;

termina prematur terapia când terapeuții sugerează motive psihologice pentru simptomele lor și îi percep că neacordându-le destul suport și atenție.

SCALA 2 : DEPRESIA

A fost inițial dezvoltată pentru evaluarea depresiei simptomatice. Caracteristicile primare ale depresiei simptomatice sunt: moralul scăzut, lipsa speranței în viitor și insatisfacția generală privind viața.

Din cei 60 de itemi originali s-au reținut 57. Mulți itemi din scală tratează variate aspecte ale depresiei că: negarea fericirii și a valorii personale, scăderea psihomotorie și regresie, lipsa de interes pentru mediu.

Alți itemi de pe scara acoperă o varietate de simptome și comportamente incluzând: acuze somatice, teamă sau tensiune, negarea impulsurilor ostile, dificultate în controlul proceselor mentale.

Scala 2 pare să fie un indicator excelent al discomfortului, insatisfacției în problemele vieții, în timp ce scoruri foarte înalte sugerează depresie clinică, scorurile mai moderate indică o atitudine generală sau un stil de viață caracterizat prin moral scăzut și lipsa de implicare.

Scorurile variază în funcție de vârsta: la subiecții mai în vârstă avem 5 sau 10 puncte T mai mult decât la eșantionul normativ.

Subiecții recent spitaizati sau încarcerați tind să manifeste creșteri moderate care reflectă insatisfacția față de circumstanțele curente mai degrabă decât depresie clinică.

REZUMATUL DESCRIPTORILOR PENTRU SCALA 2:

Scorurile înalte pe scala 2 indica persoane care:

manifesta simptome depresive (mai ales dacă scorul T este mai mare de 70);

se simt triste, nefericite sau disforice;

sunt destul de pesimiste în legătură cu viitorul;

pot să vorbească de suicid;

au sentimente de vină și autodepreciere;

pot să plângă, să refuze să vorbească și să manifeste retard psihomotor;

sunt diagnosticate adesea că depresive;

raportează vise urâte, probleme fizice, slăbiciune, oboseala, și pierderea energiei;

sunt agitate și tensionate;

sunt descrise ca iritabile, nervoase și înclinate spre îngrijorare și agitație;

au un sentiment de frică că ceva rău li se va întâmpla;

le lipsește încrederea în sine;

se simt inutile și incapabile de a funcționa;

se simt neajutorate și renunță ușor;

se simt ratate la școală sau la lucru;

au stiluri de viață caracterizate prin retragere și lipsa de implicare în relațiile cu ceilalți;

sunt introverte, timide, secretoase și bat în retagere;

sunt detașate și mențin o distanță psihologică față de ceilalți oameni;

pot se creadă că celorlalți nu le pasă de ele;

se simt lezate cu ușurință;

au o gamă de interese restrânsă;

se retrag din activitățile la care participaseră anterior;

sunt foarte precaute și convenționale și nu sunt creative în rezolvarea prolemelor;

iau decizii cu dificultate;

se simt depășite când sunt puse în fața unor decizii majore în viață;

se supracontroleaza și își neagă propriile implusuri;

evita situațiile neplăcute și fac concesii pentru a evita confruntarea;

din cauza suferinței personale este probabil să fie motivate pentru psihoterapie sau consiliere;

pot termina prematur terapia dacă trece criză imediată.

SCALA 3: HISTERIA HY

A fost dezvoltată pentru a identifica pacienții care au reacții histerice în condiții de stres. Sindromul histeric este caracterizat de lipotimii involuntare psihogenice sau afecțiuni funcționale.

S-au reținut toți cei 60 de itemi inițiali. Câțiva tratează negarea ganerala a sănătății fizice și o varietate de acuze somatice, mai degrabă specifice, incluzând dureri de inimă său piept, greață și vomă, somn agitat și dureri de cap. Un alt grup de itemi implica o negare generală a problemeor psihologice și emoționale și a discomfortului în situații sociale. Chiar dacă aceste două grupuri de itemi sunt destul de independente la subiecții normali, persoanele care folosesc apărarea histerică par să aibă scoruri mari în ambele.

Scorurile sunt în funcție de abilitatea intelectuală, persoanele mai sclipitoare având scoruri mai mari. În plus, scoruri brute înalte sunt mult mai comune printre femei decât printre bărbați, atât în populația normală cât și cea psihiatrică.

Este important să luăm în calcul nivelul scorurilor. În timp ce creșteri marcate T > 80 sugereza o condiție patologică caracterizată de o simptomatologie histerică clasică, nivelurile moderate sunt asociate cu caracteristici care sunt consistente în afecțiunile histerice, dar nu include simptomele histerice clasice.

Ca și la scala 1 pacienții cu probleme medicale pentru care nu avem componenta psihologică tind să obțină scoruri T care 60.

REZUMATUL DESCRIPTORILOR PENTRU SCALA 3:

Scoruri înalte pe scala 3 indica persoane care:

reacționează la stres și evită responsabilitățile prin inducerea de simptome fizice;

pot să raporteze dureri de cap, discomfort stomacal, dureri de piept, slăbiciune sau tahicardie;

pot să aibă simptome care apar și dispar brusc;

nu trec prin mari agitații emotinale;

raportează rar halucinații, iluzii și suspiciuni;

dacă sunt pacienți psihiatrici sunt diagnosticați ca având tulburări de conversie sau reclama dureri psihogene;

le lipsește capacitatea de introspecție în ceea ce privește cauzele simptomelor lor;

le lipsește capacitatea de introspecție în ceea ce privește propriile motive și sentimente;

sunt infantile , copilăroase și imature din punct de vedere psihologic;

sunt centrate pe sine, narcisiste și egocentrice;

se așteaptă la multă atenție și afecțiune din partea celorlalți;

folosesc mijloace indirecte și înșelătoare pentru a atrage atenția celorlalți;

nu își manifesta ostilitatea și resentimentele deschis;

tind să se implice emoțional, să fie prietenoase, vorbarețe și alerte;

au relații interpersonale imature și superficiale;

sunt interesate de ce ar putea face ceilalți pentru ele;

ocazional răbufnesc într-o manieră sexuală sau agresivă cu o capacitate aparent

mică de insight despre actuinile lor;

inițial sunt entuziaste în legătură cu tratamentul;

se percep pe sine că având probleme medicale și cer tratament medical;

sunt rezistente la interpretările psihologice;

probabil renunța la tratament dacă terapeutul insistă pe examinarea cauzelor psihologice ale simptomelor;

pot fi dispuse să vorbească despre problemele lor atât timp cât nu sunt percepute că inducându-și simptomele somatice;

adesea răspund bine la sfaturile directe și la sugestii;

dacă sunt implicate în terapie discuta despre eșecul la școală său serviciu, nefericirea maritală , lipsa acceptării și despre problemele cu figurile autoritare;

au fost respinse în trecut de tați.

SCALA 4 : DEVIANTA PSIHOPATICĂ

A fost dezvoltată pentru identificarea pacientior diagnosticați ca personalități psihopatice de tip asocial sau amoral. Deoarece subiecții incluși în grupul original erau caracterizați în comportamentul zilnic de fapte delicvente că: minciună, furt, promiscuitete sexuală, nu s-au inclus tipuri majore criminale; s-au menținut toți cei 50 de itemi. Itemii acopra o vastă arie de subiecte incluzând absența satisfacției în viață, probleme familiale, delicventa, probleme sexuale și dificultăți cu autoritățile. Interesant este faptul că răspunsurile include atât admiterea neîncadrării sociale cât și asertia echilibrului social și încrederii. Scorurile tind să fie în funcție de vârstă, persoanele tinere având scoruri ceva mai mari decât cele în vârstă.

În eșantioanele normative, subiecții caucazieni și asiatici au dat punctaje ceva mai joase(5 – 10 puncte T) decât subiecții africani, americani, americani nativi și hispanici.

Un mod de conceptualizare a ceea ce evaluează scala 4 este să ne gândim la ea ca la o măsură a rebeliunii, scorurile mai înalte indicând rebeliune iar scorurile mai joase acceptarea autorității și a status – quo –ului.

Cei cu scoruri mari se revoltă acționând antisocial și criminal, cei cu scoruri moderate își pot exprima revoltă în moduri mai acceptabile social iar cei cu scoruri joase pot fi extrem de convenționali și acceptă autoritatea.

REZUMATUL DESCRIPTORILOR PENTRU SCALA 4:

Scorurile înalte pe scala 4 indica persoane care:

au dificultăți în asimilarea valorilor și standardelor societății;

se pot angaja în acte asociale și antisociale, inclusiv minciuni, înșelătorii, furturi, acting ouț sexual și consum excesiv de alcool și / sau droguri (mai ales dacă T > 75);

sunt rebele față de persoanele autoritare;

au relații furtunoase cu familia;

dau vina pe membrii familiei pentru problemele lor;

au dat dovadă de subrealizari în trecut;

au tendința să aibă probleme conjugale;

sunt impulsive și se luptă pentru gratificarea imediată a impulsurilor;

nu își planifica bine cmportamentul;

au tendința să actioneza fără să se gândească la consecințele acțiunilor lor;

sunt impacientate și au o toleranță limitată la frustrare;

au un raționament sărac și își asumă riscuri;

au tendința să nu profite de experiența lor;

sunt percepute de ceilalți că imature și copilăroase;

sunt narcisiste, autocentrate , egoiste și egocentrice;

sunt ostentative și exhibiționiste;

sunt insensibile față de nevoile și sentimentele celorlalți;

sunt interesate de alții în sensul profitării de aceștia;

probabil creează o primă impresie bună;

au relații superficiale, de suprafață;

par incapaile să lege realtii calde cu alte persoane;

sunt extroverte și expansibile;

sunt vorbărețe, active, adventuroase, energetice și spontane;

sunt văzute de ceilalți ca fiind inteligente și încrezătoare în sine;

au o gamă largă de interese , dar comportamental, le lipsește o direcție clară;

au tendința să fie ostile, agresive, ranchiunoase, rebele, antagonice, și refractare;

au atitudini cinice și sarcastice;

pot acționa în moduri agresive;

dacă este femeie, își poate exprima agresiunea pasiv, indirect;

pot simula vină și remușcări dacă au necazuri;

nu sunt percepute ca fiind copleșite de tumultul emoțional;

pot recunoaște că se simt triste, temătoare și îngrijorate în legătură cu viitorul;

manifesta absența unui răspuns emotionl profund;

se simt pustiite și plictisite;

dacă sunt pacienți psihiatrici, este probabil să fie diagnosticate cu tulburări de personalitate pasiv – agresivă antisocială;

au o prognoză proastă pentru psihoterapie și consiliere;

pot fi de acord cu tratamentul pentru a evita ceva mai neplăcut;

au tendința de a întrerupe definitiv tratamentul;

în cadrul tratamentului au tendința să intelectualizeze excesiv și să îi blameze pe ceialti pentru dificultățile lor.

SCALA 5 : MASCULINITATE – FEMINITATE

A fost dezvoltată pentru identificarea persoanelor de sex masculin inversate homosexual. Autorii testului au identificat un număr foarte mic de itemi care au diferențiat homosexualii de heterosexuali, prin urmare s-au adăugat itemi la scala dacă au diferențiat între bărbați normali și femei normale în eșantionul standardizat. S-au adăugat itemi din testul TERMAN & MILES de atitudini. Autorii au încercat fără succes să dezvolte o scală corespunzătoare pentru identificarea inversiei sexuale la femei. 52 de itmi sunt marcați în aceeași direcție pentru ambele genuri, în timp ce 4 itemi, tratând clare probleme sexuale se marchează opus pentru bărbați și femei. După ce se obțin scorurile brute, conversiile sunt inversate pentru sexe astfel încât un scor brut mare la bărbați da un scor T înalt, în timp ce un scor brut înalt la femei da un scor T mic. Rezultatul este că scoruri T înalte pentru ambele genuri indica deviația genului unuia.

S-au menținut 65 din cei 60 de itemi existenți în MMPI .

Chiar dacă câțiva au conținut sexual explicit, cei mai mulți itemi nu au natură sexuală și acoperă o diversitate de subiecte, incluzând interese profesionale și de divertisment, temeri, senzitivitate excesivă și relații familiare. Chiar dacă scorurile originale erau puternic dependente de educație, relația ste mult mai modestă în MMPI 2.

S-a raportat o corelație de .348 între scoruri și anii de educație pentru bărbați și esnationul normativ. Pentru femei corelația a fost de .152, astfel, bărbații mai educați tind să obțină scoruri ceva mai ridicate decât cei mai puțin educați.

Femeile mai educate tind să obțină scoruri mai joase decât cele mai puțin educate. Aceste diferențe probabil reflectă interesele mai largi ale bărbaților și femeilor mai educați / educate și nu sunt destul de mari pentru a necesita scale diferite de interpretare pentru persoane cu nivele diferite de educație.

REZUMATUL DESCRIPTORILOR PENTRU SCALA 5 :

Scoruri înalte pe scala 5 pentru bărbați indica persoane care:

pot să aibă probleme și neliniști sexuale (dacă T > 65);

nu se încadrează în stereotipul intereselor masculine.

Scoruri înalte pe scala 5 pentru femei indica persoane care:

resping rolul tradițional feminin;

au interese care tind să fie, stereotipic, mai mult masculine decât feminine.

Scoruri joase pe scala 5 pentru bărbați indica persoane care:

se prezintă pe sine extrem de masculin;

au interese stereotipic masculine.

Scoruri joase pe scala 5 pentru femei indica persoane care:

au multe interese stereotipic feminine;

probabil găsesc satisfacții în rolurile lor de soții și mame;

pot fi tradițional feminine sau androgine.

SCALA 6 : PARANOIA

A fost dezvoltată original pentru identificarea pacientior despre care se credea că au simptome paranoide că: idee de referință, sentimente de persrcutie, autoconcepte grandioase, suspiciune, senzitivitate excesivă și poinii și atitudini rigide. Chiar dacă scala a fost considerată ca preliminară din cauza problemelor în validarea încrucișată, un motiv sigur pentru reținerea ei a fost că a produs relativ puține false pozitive.

Persoanale cu scoruri mari au, de obicei, simptome paranoide, totuși, anumiți pacienți cu simptome paranoide clare sunt capabili să realizeze scoruri medii pe scala 6.

S-au menținut toți cei 40 de itemi, chiar dacă anumiți itemi tratează evidente comportamente psihotice (suspiciune, idei de referință, idei de persecuție și grandoare), mulți itemi acoperă diverse arii că: senzitivitate, cinism, comportament asocial, virtute morală excesivă și acuze aduse altor persoane. Se poate obține un scor mai mare de 65 fără a marca vreunul din itemii evident psihotici.

REZUMATUL DESCRIPTORILOR PENTRU SCALA 6 :

Creșterile extrme (T > 70) pe scala 6 indica persoane care:

pot manifesta clar un comportament psihotic;

pot avea o gândire distorsionată, iluzii de persecuție sau grandoare și idei de referință;

se simt tratate rău și tachinate;

se simt supărate și refractare;

poartă pică;

utilizează proiecția ca un mecanism de apărare;

dacă sunt pacienți psihiatrici, adesea sunt diagnosticați cu tulburări paranoide și schizofernice.

Scoruri moderate (T cuprins între 60 și 70 ) pe scala 6 indica persoane care:

au predispoziții paranoide;

au tendința să fie excesiv de sensibile și exagerat de înțelegătoare față de opiniile altora;

simt că nu sunt tratate corespunzător de viață;

tind să raționalizeze și dau vina pe alții pentru dificultățile lor;

sunt suspicioase și se păzesc;

sunt ostile , supărăcioase și au maniere argumentative;

sunt morale și rigide în opinii și atitudini;

supraestimează raționalitatea;

dacă sunt femei pot manifesta tristețe, retragere și anxietate;

dacă sunt femei sunt percepute de ceilalți că labile emoțional și schimbătoare;

au prognoze slabe pentru terapie;

nu agrează discuțiile despre probleme emotinale;

în cadrul terapiei raționalizează excesiv;

au dificultăți în stablirea unei relații terapeutice;

în cadrul terapiei releva ostilitate și resentimente față de membrii familiei.

SCALA 7 : PSIHASTENIA

A fost dezvoltată pentru a măsura modelul simptomatic general etichetat ca psihastenie. Chiar dacă acesta nu se folosește în mod curent astăzi, casnd s-a dezvoltat scala el era popular.

Printre categoriile diagnosticate în mod curent, probabil tulburarea obsesiv – compulsiva este cea mai aproape de etichetarea originală. Persoanele diagnosticate că psihastenice au gândirea caracterizată de îndoieli excesive, compulsiuni și obsesii și temeri neraționale. Acest model de simptom a fost mult mai comun printre pacienții nespitalizați, deci numărul de persoane utilizat pentru construcția scalei a fost mic. S-au menținut toți cei 48 de itemi; ei acoperă o varietate de simptome și comportamente, dar mulți tratează gândirea incontrolabilă sau obsesivă, sentimentul de teamă și anxietate și îndoielile despre propria abilitate. Nefericirea, problemele fizice și dificultățile în concentrare sunt, deasemenea, reprezentate.

REZUMATUL DESCRIPTORILOR PENTRU SCALA 7 :

Scorurile înalte pe scala 7 indica persoane care:

trec printr-o stare de discomfort și agitație psihologică;

se simt agitate, tensionate și anxioase;

sunt îngrijorate, temătoare, nervoase, încordate;

întâmpina dificultăți în a se concentra;

adesea sunt diagnosticate cu tulburări de anxietate;

sunt introspective;

pot să raporteze temeri și simt că își pierd mințile;

au gândire obsesivă, comportament compulsiv și ritualistic și ruminații;

se simt nesiguri și inferiori;

le lipsește încrederea în sine;

sunt autocritice, autoconstiente și autodenigrante;

sunt chinuite de dubii referitoare la propria persoană;

au tendința să fie rigide și morale;

au standarde ridicate pentru performntele lor și ale altora;

sunt perfecționiste și conștiincioase;

se simt deprimate și vinovate dacă eșuează în îndeplinirea scopurilor;

sunt curate, organizate și meticuloase;

sunt persistente și de încredere;

le lipsește ingeniozitatea în abordarea problemelor;

sunt percepute de ceilalți că anoste și formale;

au dificultăți în luarea deciziilor;

distorsionează importanta problemelor și exagerează în reacțiile la situații stresante;

au tendința să fie timize și nu interacționează bine social;

sunt descrise ca fiind dificil de cunoscut;

se îngrijorează în legătură cu popularitatea și acceptarea lor socială;

sunt văzute de ceilalți că sentimentale, împăciuitoare, sensibile și blânde;

sunt descrise ca dependente, neasertive și imature;

pot să aibă plângeri de natură fizică centrate pe:

inima;

sistemul genito – urinar;

oboseala, epuizare, insomnii și coșmaruri.

pot fi motivate pentru terapie din cauza neliniștii interioare;

nu răspund la terapie sau consiliere de scurtă durată;

manifesta puțină capacitetate de introspecție pentru problemele lor;

raționalizează și intelectualizează excesiv;

sunt rezistente la interpretări;

pot să manifeste ostilitate față de terapeut;

fac terapie mai mult decât majoritatea pacientior;

înregistrează un progres încet dar sigur în cadrul terapiei;

discuta, în cadrul terapiei, probleme ce includ dificultăți cu persoanele autoritare, capacități scăzute de lucru, grijă față de impulsurile homosexuale.

SCALA 8 : SCHZOFRENIA

Scala a fost dezvoltată pentru a identifica pacienții diagnosticați ca schizofrenici. Această categorie include un grup heterogen de tulle, caracterizate prin: disociații în gândire (dispozitive) și comportament. Interpretarea greșită a realității, iluzii și halucinații pot fi, deasemenea, prezente. Afectivitatea ambivalenta sau constrângerile emoționale sunt normale pentru subiectul schizofren. Comportamentul poate fi restrictiv, agrsiv său bizar.

Se mențin toți cei 78 de itemi. Câțiva tratează simptome clar psihotice că: bizarerii în gândire și comportament, iluzii de persecuție, halucinații. Alte arii atinse includ alienarea socială, slabe relații inrafamiliale, probleme sexuale, dificultăți în controlul impulsului și concentrare, temeri și insatisfacții. Scorurile sunt în funcție de vârstă și rasă. Studenții obțin adesea scoruri cuprinse între 50 și 60, probabil reflectând tumultul asociat cu ceasta perioada de viață.

Subiecții afro – americani, nativi americani și hispanici din eșantionul normativ au obținut cu aproximativ 5 puncte mai mult decât subiecții caucazieni. Scorurile ridicate pentru subminoritari nu sugerează neapărat o psihpatologie mai mare, dar pot să ridice geadul de alienare și înstrăinare socială a membrilor grupului minoritar. Anumite creșteri pot să apară mla subiecții care raportează un număr mare de experiențe neobișnuite, senzații și percepții legate de folosirea anumitor madicamente (amfetamine). Desemenea, anumite persoane cu tulburări de tip epileptic sau de șoc marchează itemi care duc la scoruri înalte.

REZUMATUL DESCRIPTORILOR PENTRU SCALA 8 :

Scorurile înalte pe scala 8 indica persoane care:

pot să sufere de o tulburare psihotică (mai ales dacă T este cuprins între 75 și 90);

pot să fie confuze, dezorientate și dezorganizate;

pot să raporteze gânduri și atitudini neobișnuite și halucinații;

pot să aibă o capacitate de raționament extrem de slabă;

pot să se găsească într-o stare de agitație psihologică acută;

pot să-și exagereze devianta ca un semnal de alarmă;

au tendința spre un stil de viață de tip schizoid;

nu se percep că o parte a mediului lor;

se simt izolate, alienate, neînțelese și neacceptate;

sunt retrase, secretoase, seclusive și inaccesibile;

evita contactul cu persoane necunoscute și situații noi;

sunt descrise ca timide, neimplicate și detașate;

sunt cuprinse de teamă și anxietate generalizate;

au coșmaruri;

se pot simți triste sau supărate;

pot să aibă sentimente de ostilitate, agresivitate și scârba;

sunt incapabile să-și exprime sentimentele negative;

în mod tipic răspund la stres prin retragerea în lumea fanteziei și reveriei;

au dificultăți în separarea realității de fantezie;

sunt consumați de dubii depre propria persoană;

se simt inferioare, incompetente și nesatisfăcute;

renunța cu ușurință când sunt confruntate cu situații problema;

pot să aibă preocupări de natură sexuală și / sau confuzie a rolului asociat sexului lor;

sunt nonconformiste, neobișnuite, neconvenționale și excentrice;

se plâng de probleme fizice vagi dar de durată;

câteodată pot să fie încăpățânate, schimbătoare și să țină la opiniile lor;

câteodată pot fi văzute ca fiind generoase, împăciuitoare și sentimentale;

sunt descrise ca fiind imature, impulsive, aventuroase, agere, conștiente și tensionate;

pot să aibă o gamă largă de interese;

pot să fie creative și imaginative în abordarea problemelor;

au scopuri abstracte și vagi;

pare să le lipsească informațiile de bază necesare rezolvării de probleme;

au o prognoză slabă pentru psihoterapie din cauza naturii de lungă durată a problemelor lor și reluctantei manifestete în stabilirea unei relații terapeutice plină de înțeles;

au tendința să facă terapie mai mult decât majoritatea pacienților;

în cele din urmă pot ajunge să aibă încredere în terapeut;

cer referințe medicale pentru a evalua eficienta unei chimioterapii.

SCALA 9 : HIPOMANIA

A fost dezvoltată petru identificarea pacienților care manifestau simptome hipomaniace. Acestea sunt caracterizate de capriciozitate, vorbire accelerată și activitate motorie, iritabilitate, fugă de idei și scurte perioade de depresie. Toți cei 46 de itemi au fost menținuți; câțiva tratează în mod specific componentele tulburării hipomaniace (nivel de activitate, excitailitate, iritabilitate, grandomanie), alții se referă la alte subiecte ca relațiile familiale, valorile și atitudinile morale, problemele corporale sau fizice. Nici o singură dimensiune nu contează prea mult în variația scorului și cea mai mare parte a surselor de variație reprezentate în scale nu sunt duplicate în alte scale clinice. Scorurile sunt în legătură cu rasă și vârsta. Subiecții mai tineri (studenții), obțin tipic scoruri între 50 și 60 iar pentru subiecții mai în vârstă scorurile sub 50 sunt normale.

Scala 9 poate fi văzută ca o măsură a energiei fizice și psihice, cei cu scoruri mari având energie excesivă. Când scorurile sunt mari se așteaptă ca caracteristicile sugerate de alte aspecte ale profilului vor fi exprimate în mod deschis (exemplu: scoruri înalte pe scara 4 sugerează tendințe antisociale; dacă scala 9 este ridicată, împreună cu scala 4, este posibil ca aceste tendințe să fie exprimate deschis în comportament).

REZUMATUL DESCRIPTORILOR PENTRU SCALA 9 :

Scorurile înalte pe scala 9 indica persoane care:

dacă scorul T este mai mare de 80, pot să manifeste caracteristicile unui episod maniacal, inclusiv:

activitate excesivă fără scop;

vorbire accelerată;

halucinații;

labilitate emoțională;

iluzii de grandoare;

confuzie;

fugă ideilor;

sunt supra – active;

dau dovadă de autoevaluări nerealiste;

sunt pline de energie și vorbărețe;

prefera acțiunea gândirii;

au o gamă largă de interese;

desfășoară mai multe proiecte în același timp;

nu își utilizează energiea cu înțelepciune;

adesea nu își duc la capăt proiectele;

pot să fie creative, întreprinzătoare și ingenioase;

manifesta un interes scăzut pentru rutină și detalii;

au tendința să se plictisească și să devină neliniștite foarte ușor;

au o toleranță scăzută la frustrare;

au dificultăți în inhibarea expresiei impulsurilor;

au episoade periodice de iritabilitate, ostilitate și izbucniri agresive;

sunt caracterizate de un optimism nerealist și neavenit;

au aspirații grandioase;

au o evaluare exagerată a sinelui;

sunt incapabile să își vadă propriile limite;

pot recurge la utilizarea de droguri ilegale;

pot să aibă necazuri cu legea;

sunt gregare, sociabile și îndrăznețe;

apreciază compania altora;

fac o primă impresie bună;

îi impresionează pe ceilalți părând prietenoase, plăcute, entuziaste, echilibrate și încrezătoare în sine;

încearcă să-i domine pe ceilalți;

au relații destul de superficiale cu ceilalți;

sunt percepute, în cele din urmă, că manipulatoare, înșelătoare și de neincedere;

în spatele aparentei de încredere și echlibru ascund sentimente de insatisfacție;

pot să se simtă supărate, tensionate, nervoase, anxioase și agitate;

se pot descrie pe sine că înclinate spre îngrijorare;

pot să aibă, periodic, episoade de depresie;

în cadrul psihoterapiei pot manifesta sentimente față de partenerul dominant, dificultăți la școală său serviciu și o varietate de comportamente delicvente;

au o slabă prognoza pentru terapie;

sunt rezistente la interpretări;

nu participa regulat la terapie;

este probabil să termine prematur terapia;

se angajează excesiv în intelectualizare;

își repetă problemele într-o manieră stereotipa;

nu devin dependente de terapeut;

pot să facă din terapeut tinta ostilității și agresiunii lor.

SCALA 0 : INTROVERSIUNEA SOCIALĂ

Chiar dacă scala O a fost dezvoltată mai târziu, acum se utilizează în mod curent. Scala a fost desemnată să evalueze tendința unui subiect de a se retrage de la contacte sociale și responsabilități. Itemii au fost selectați contrastând cei cu scoruri mari și cei cu scoruri mici la scala Introversie – Extoversie socială din Minnesota T – S – E Inventory. S-au folosit doar subiecți de gen feminin, dar acum se utilizează și la bărbați. S-au menținut 69 din cei 70 de itemi. Itemii sunt de 2 tipuri generale: un grup tratează participarea socială, în timp ce celălalt tratează neajustarea generală de tip neurotic și autodeprecierea.

Scorurile înalte pot fi obținute marcând fiecare fel de itemi sau ambele. Scorurile sunt destul de stabile pe perioade lungi de timp.

REZUMATUL DESCRIPTORILOR PENTRU SCALA O:

Scorurile înalte pe scala O indică persoane care:

sunt introverte din punct de vedere social;

se simt foarte nesigure și incomfortabil în situații sociale;

au tendința să fie timide, rezervate și retrase;

se simt mai bine singure sau cu câțiva prieteni apropiați;

nu participa la multe activități sociale;

pot se se simtă incomfortabil mai ales în prezența persoanelor de sex opus;

le lipsește încrederea în sine și au tendința să se prezinte estompat;

sunt dificil de cunoscut ;

sunt descrise de ceilalți ca fiind reci și distanțe;

sunt sensibile față de ceea ce cred alții despre ei;

este posibil să se simtă deranjate de lipsa lor de implicare în relațiile cu cielalti;

manifesta un autocontrol exagerat și este posibil să nu își poată arăta deschis sentimentele;

sunt supuse și compliante în relațiile interpersonale;

sunt extrem de obediente în fața unei autorități;

sunt descrise ca fiind serioase și că având un tempo personal încet;

sunt demne de încredere și poți să te bazezi pe ele;

tind să abordeze convențional, cu precauție și neoriginal problemele;

tind să renunțe cu ușurință;

sunt destul de rigide și inflexibile în atitudini și opinii;

au mari dificultăți chiar și atunci când au de luat decizii minore;

par să se bucure de muncă pe care o prestează și au mari satisfacții de pe urma realizărilor personale;

tind să se îngrijoreze, să fie iritabile și să se simtă anxioase;

sunt descrise de ceilalți ca fiind schimbătoare;

pot să aibă episoade de depresie;

par să fie lipsite de nergie;

nu au multe iterese.

Scorurile joase pe scala O indică persoane care:

sunt sociabile și extroverte;

sunt gregare, prietenoase, vobarete și cu inițiativa;

simt o puternică nevoie să se afle în jurul oamenilor;

se integrează bine;

sunt văzute de ceilalți ca fiind expresive și fluente verbal.

12 / 21

Cele mai proeminente componente ale codului 12 / 21 sunt discomfortul somatic și durerea. Indivizii cu acest tip de cod se autoreprezintsa că bolnavi fizic, chiar dacă nu există argumente clinice pentru aceasta. Sunt foarte preocupați de sănătate și, de obicei, reacționează excesiv la disfuncții fizice minore. Pot să prezinte acuze somatice sau simptomele pot fi restrânse la un sistem particular. Chiar dacă uneori survin dureri de cap și acuze cardiace, d eobicei este implicat sistemul digestiv. Ulcerul, în special la nivelul tractului gastrointestinal superior, poate se apăra; de asemenea, pot fi prezente anorexia, greață și vomă. Indivizii se pot plânge de amețeală, insomnie, slăbiciune și oboseală. Tind să reacționeze la stres cu simptome fizice și rezistă tentativelor de a explica simptomele în termenii unor factori emoționali sau psihologigi. Indivizii sunt în general anxioși, tensionați și nervoși. Deaemenea, sunt încordați și înclinați să-și facă griji despre multe lucruri și tind să fie neliniștiți și iritabili.

Chiar dacă depresia clinică pronunțată nu este obișnuită pentru astfel de persoane, ei pot să raporteze (să aibă ) sentimente de nefericire, stagnare și lipsa de inițiativă. Persoanele sunt auto conștiente, sunt introvertiți și timizi în situații sociale, în special față de membrii sexului opus și tind să fie într-un fel retrași și izolați. Au multe îndoieli în ceea ce privește propriile abilități și sunt indeciși chiar în problemele minore zilnice. Sunt hipersenzitivi în legătură cu ceea ce gândesc alții despre ei și pot să fie suspicioși și neîncrezători în relațiile interpersonale. Au tendința să fie pasivi în relațiile lor, dependenți, și pot să manifeste ostilitate față de oamenii pe care îi percep că neoferind destulă atenție și sprijin.

Folosirea excesivă a alcoolului poate fi o problemă mai ales pentru pacienții psihiatrici. Istoriile lor pot include amnezii, pierderea slujbei, arestări, probleme familiale asociate cu abuzul de alcool. Aceste tipuri de persoane sunt, cel mai adesea, diagnosticate că având probleme de anxietate, afecțiuni depresive sau somatoforme; un mic procent poate fi diagnosticat ca fiind schizofreni.În acest ultim grup, scala 8 este indicată împreună cu scalele 1 și 2.

Astfel de indivizi nu au un prognostic bun pentru psihoterapiile tradiționale. Pot tolera nivele înalte de discomfort înainte de a fi motivați să se schimbe. Ei utilizează excesiv regresia și somatizarea și le lipsește introspecția și autointelegerea. În plus, stilul lor de viață pasiv, dependent, face dificilă acceptarea propriului comportament; chiar dacă schimbarea, pe termen lung, după psihoterapie, nu este prea probabilă, deseori survin schimbări simptomatice scurte.

13 / 31

Codul 13 / 31 este mai comun femeilor și persoanelor mai în vârstă decât bărbaților și persoanelor tinere. Pacienții psihiatrici cu codul 13 / 31 au priit, de obicei un diagnostic de tulburare somatoforma. Conversia clasică a siptomelor poate fi prezentă în special dacă scala 2 este considerabil mai scăzută decât scalele 1 și 3 (așa numita conversie a patternurilor V). În timp ce anumite tensiuni pot fi suportate, anxietatea severă și depesia lipsesc, de obicei, ca și simptome psihotice clare.Individul nu este puternic afectat în acțiunile sale, dar își continuă muncă doar la un nivel de eficienta redus.

Acuzele somatice prezente include dureri de cap, dureri de piept, de spate, amorțeli și tremur al extremităților. Sunt prezente și probleme nutriționale, inclusiv anorexia, greață, voma, obezitatea. Alte acuze fizice includ slăbiciune, oboseala și probleme de somn. Simptomele fizice cresc în perioada de stres și deseori există o creștere secundară calra asociată cu simptomele.

Indivizii se autoreprezintă că normali, responsabili și fără greșeală. Folosesc excesiv negarea, proiecția și raționalizarea și îi blamează pe ceilalți pentru problemele lor. Prefera explicații medicale pentru simptome și le lipsește introspecția în factorii psihologici, dedesuptul simptomelor. Manifestă o vedere optimistă și “pollyannaish” a situațiilor lor și a lumii în general și nu par foarte interesați de simptomele și problemele lor. Persoanele tind să fie mai degrabă imature, egocentrice și egoiste. Sunt nesigure și au o puternică nevoie de atenție, afecțiune și simpatie. Sunt foarte dependente dar se simt inconfortabil în dependența și dezvolta conflicte din această cauză. Chiar dacă sunt deschise și extovertite social, relațiile lor tind să fie superficicale și le lipsește implicarea emoțională adevărata față de alți oameni. Tind să exploateze relațiile sociale într-o tentativă de a-și împlini propriile nevoi. Le lipsește îndemânarea în relațiile cu sexul opus și pot să aibă probleme în comportamentul heterosexual. Indivizii prezintă sentimente de ostilitate și resentimente față de ceilalți, în special față de cei percepuți că neîmplinind nevoia lor de atenție.

Cea mai mare parte a timpului se autocontrolează și exprima sentimentele lor negative în moduri indirecte, pasive, dar, ocazional, își pierd controlul în mod furios, dar nemotivat. Pentru ei este important comportamentul într-o manieră acceptabilă social. Au nevoie să convingă alți oameni ca ei sunt logici și raționali și sunt convenționali și conformiști în atitudini și valori. Din cauza neacceptării factorilor psihologici că o cauză a simptomelor aceste persoană sunt dificil de motivat în psihoterapia tradițională. Sunt reluctanți la discutarea factorilor psihologici care ar putea fi în legătură cu simptomele somatice și dacă terapeuții insistă, aceste persoane vor abandona prematur terapia. Câteodată e posibio să se poarte o discuție cu aceste persoane, dar numai atâta timp cât nu este sugerată nici o legătură cu simptome somatice. În terapie ei așteaptă de la terapeut să le dea răspunsuri clare și soluții la problemele lor. Și ei ar putea să abandoneze terapia când terapeuții nu le răspund la cereri. Deoarece tind să fie sugestibili, deseori vor încerca activități sugerate de terapeuți.

14 / 41

Acest tip de cod nu se întâlnește frecvent în practică clinică și este mai frecvent la bărbați decât la femei. Persoanele raportează frecvent simptome somatice severe în special dureri de cap nespecifice; deasemenea, par să fie nedeciși și anxioși. Chiar dacă sunt extrovertiți social, le lipsește îndemânarea în relațiile cu sexul opus. Pot să se simtă rebeli față de casă și părinți, dar nu își exprimă direct aceste sentimente. Folosirea excesivă a alcoolului poate fi o problemă și este posibil ca aceste persoane să fi prezentat anterior dependenta alcoolică, să-și fi pierdut slujba și să fi avut probleme familiale asociate cu comportamentul tipic alcoolicilor. La școală sau la slujba acestor persoane le lipsește motivația și nu au scopuri bine definite. Sunt nesatisfăcuți și pesimiști iar în ceea ce privește abordarea vieții sunt petentiosi. Deoarece neagă problemele psihice, tind să fie rezistenți la psihoterapia tradițională.

18 / 81

Persoanele prezintă sentimente de ostilitate și agresiune și sunt incapabili să-și exprime sentimentele într-o manieră adaptativă modulata: fie că își inhiba aproape complet, fie că sunt războinici și abrazivi.

Persoanele se simt inadecvate social, mai ales lângă membrii sexului opus. Le lipsește încrederea în alți oameni și îi țin la distanță pe ceilalți; în general se simt alienați și izolați.Sunt frecvente realizări profesionale slabe și un stil de viață nomad. Adesea, pacienții psihiatrici sunt diagnosticați ca shizofrenici, chiar dacă se dau câteodată diagnostice că: probleme de anxietate și afecțiuni de personalitate schizoidă.

Persoanele tind să fie nefericite și deprimate și pot arăta apatic. Prezintă probleme somatice, inclusiv dureri de cap și insomnii care sunt atât de intense, încât provoacă iluzii. Persoanele pot fi confuze în gândire și sunt foarte distractibile.

19 / 91

Persoanele cu acest profil au avut, în general, o mulțime de probleme și de griji. Ele tind să fie anxioase, tensionate și fără odihnă. Sunt frecvente acuzele somatice, inclusiv probleme gastro-intestinale, dureri de cap și oboseala excesivă; aceste persoane ezită să accepte explicații psihologice ale simptomelor. Chiar dacă la suprafață indivizii par să fie verbali, extrovertiți social, agresivi și războinici, ei sunt, de fapt, persoane pasiv – dependente, dar care încearcă să nege acest aspect al personalității lor.

Indivizii sunt foarte ambițioși și așteaptă un nivel înalt de realizare de la ei înșiși, dar le lipsește un scop clar definit. Sunt frustrați de incapacitatea de a atinge un astfel de nivel înalt.

Tipul 19 / 91 este întâlnit câteodată la indivizii cu leziuni cerebrale care prezintă dificultăți în adaptarea la propriile limite și deficiențe.

23 / 32

Chiar dacă persoanele nu manifestă anxietate incapacitanta, ei prezintă nervozitate, agitație, tensiune și teamă. Deasemenea, se simt triști, nefericiți și deprimați. Sunt frecvente oboseala excesivă și slăbiciunea. Le lipsește interesul și implicarea în situațiile vieții lor și au dificultăți în începerea unui lucru. De obicei apar și acuze somatice și scade nivelul activității fizice.

Indivizii sunt mai degrabă pasivi, docili și independenți. Sunt dominați de îndoieli și simt inadecvarea, insecuritatea și neajutorarea; tind să solicite ajutor comportamental de la alții. În orice caz, persoanele sunt foarte interesate de realizări, stătut și putere. Pot părea competitive, abile și motivate, dar nu se implica în situații competitive directe în care ar putea să eșueze. Cauta responsabilități crescute, dar se tem de stresul și tensiunea asociate. Deseori simt ca realizările lor nu sunt recunoscute și sunt ușor răniți chiar de cele mai mici critici.

Persoanele sunt extrem de autocontrolate, au dificultăți în exprimarea sentimentelor, tind să nege impulsurile neacceptabile și când negarea nu reușește se simt anxioși și vinovați. Persoanele se simt inadecvate social și tind să evite implicarea socială. Se simt mai ales, incomfortabil în relațiile cu membrii sexului opus, iar inadecvarea sexuală include frigiditatea și impotență.

Tipul este mult mai comun printre femei decât printre bărbați. Mai degrabă decât indicarea simptomelor incapacitante, tipul sugerează un nivel scăzut de eficientă pentru perioade prelungite. Problemele sunt de lungă durată și persoana a învățat să tolereze un grad ridicat de nefericire. Printre pacienții psihiatrici diagnosticul cel mai frecvent este acela de afecțiune depresivă. Diagnosticul de personalitate asocială este foarte rar.

Răspunsul la psihoterapie este slab. Nu sunt introspectivi, le lipsește introspecția în propriul comportament, resping formulările psihologice ale problemelor și tolerează multă nefericire înainte de a fi motivați să se schimbe.

24/42

Persoanele intră în atenția clinicianului de obicei după ce au avut probleme cu familiile lor și cu legea. Sunt impulsivi și incapabili să amâne satisfacerea impulsurilor. Au respect redus pentru standardele sociale și deseori se găsesc în conflict cu valorile societății. Comportamentul lor implica folosirea excesivă a alcoolului și trecutul include arestări, pierderi de slujbe și dezacord familial din cauza băuturii.

Persoanele se simt frustrate de propria lipsa de împlinire și sunt refractari la cererile adresate lor de ceilalți. Pot reacționa la stres luând excesive sau folosind droguri. După perioade de nepăsare, exprima remușcări numeroase și vinovăție în legătură cu greșelile lor. Pot să se simtă deprimați, anxioși și neînsemnați, dar expresiile lor nu par să fie sincere. În ciuda deciziei de a se schimba, tind să greșească din nou. S-a notat în literatura că dacă scalele 2 și 4 sunt puternic orientate spre o tendință suicidară, tentativele de suicid sunt chiar posibile. Deseori tentativele sunt făcute pentru a-I face pe alții să se simtă vinovați.

Când nu au probleme personale pot apărea energice, sociabile și deschise. Ei creează prime impresii favorabile, dar tendința lor de a-i manipula pe ceilalți produce resentimente în cazul relațiilor pe termen lung. Dincolo de fațadă exterioară de persoane competențe și confortabile, indivizii tind să fie introvertiți, conștienți și dependenți pasivi. Prezintă sentimente de inadecvare, insatisfacție și se simt inconfortabil în relațiile sociale-in special în contact cu sexul opus. Câteodată par să fie rigizi și superintelectualizati. Cel mai des li se dă diagnosticul de afecțiuni de personalitate. Chiar dacă persoanele își pot exprima nevoia de ajutor și dorința de a se schimba, prognoza pentru psihotici nu este prea bună. Tind să termine terapia prematur când apare stresul situațional sau când își rezolvă problemele. Chiar dacă persistă în terapie nu prea există îmbunătățiri.

27/72

Indivizii tind să fie anxioși, nervoși, tensionați, încordați și nerăbdători. Își fac probleme excesiv și sunt vulnerabili la amenințări reale și imaginare. Tind să anticipeze problemele înainte ca ele să se întâmple și să suprareactioneze la stresuri minore. Simptomele somatice sunt frecvente și de obicei implica acuze mai degrabă vagi de epuizare și oboseala excesivă. Dar se întâlnesc și niromania, anorexia și dureri cardiace. Depresia este de asemene un simptom important. Chiar dacă persoanele pot să nu se simtă triste și nefericite, ele prezintă simptome de depresie clinică incluzând pierdere în greutate, temperatura și procese de gândire întârziate. Ei sunt extrem de pesimiști asupra lumii în general și mai specific asupra probabilității de a rezolva problemele, meditând asupra problemelor în cea mai mare parte a timpului. Indivizii au o mare nevoie de realizare și recunoaștere a faptelor. Au mari așteptări de la ei înșiși și se simt vinovați când nu-și ating scopurile. Tind să fie indeciși și prezintă sentimente de inadecvare, inferioritate și insecuritate. Sunt intropunitivi, autoinvinovatindu-se pentru toate problemele din viață. Sunt rigizi în gândire și în rezolvarea problemelor, meticuloși și perfecționiști în activitățile lor zilnice. Pot fi foarte religioși și extrem de moraliști.

Persoanele tind să fie docile și dependent pasive în relație cu alți oameni, de fapt deseori gaasesc că dificil să fie asertivi. Au capacitatea de a forma legături emoționale profunde și în perioade de stres devin extrem de atașate și dependente. Neagresive sau beligerantetind să solicite îngrijire și comportament de ajutor de la ceilalți. Din cauza disconfortului puternic pe care îl simt sunt motivați pentru psihoterapie. Tind să rămână în psihoterapie mai mult decât ceilalți și se poate aștepta un progres încet dar probabil.

Pacienți primesc de obicei un diagnostic de afecțiune de anxietate depresivă sau afecțiune obsesiv-compulsiva. Diagnosticul de afecțiune de personalitate antisocială este foarte rar.

29/92

Persoanele tind să fie egoiste și narcisiste, meditând excesiv asupra propriilor probleme. Chiar dacă pot să exprime preocupări despre realizare la un înalt nivel, deseori se pare că ei sunt de vină pentru eșec. La persoanele mai tinere codul poate fi sugestibil pentru o criză de identitate caracterizată prin lipsa de direcționare personală și vocaționala.

Persoanele se simt tensionate și anxioase, plângerile somatice localizate pe tractul pastrointestinal superior sunt frecvente. Chiar dacă nu pot părea deprimați clinic în momentul examinării, antecedentele sugerează perioade de depresie severe. Folosirea excesivă de alcool poate fi utilizată ca o scapqare de stres și presiune.

Acest tip de cod este găsit în principal printre indivizii care neagă sentimente ascunse de inadecvare și neînsemnătate și se apăra împotriva deprimării prin activitate excesivă. Perioadele alternative de activitate crescută și de oboseală pot surveni. Chiar dacă cel mai comun diagnostic este afecțiune bipolară, se găsește câteodată la pacienții cu leziuni cerebrale care și-au pierdut controlul emoțional sau care încearcă se rezolve deficiențele prin activitate excesivă.

34/43

Cea mai proeminentă caracteristică a acestor persoane este furia intensă. Simt impulsuri ostile și agresive dar sunt incapabile să-și exprime sentimentele negative adecvat.

Dacă scala 3 este mai mare decât scala 4, avem expresia indirectă pasivă a furiei. Persoanele cu scala 4 mai mare decât scala 3 apar ca autocontrolate în cea mai mare parte a timpului, dar pot surveni și scurte perioade de acțiuni agresive. Deținuții cu acest tip de cod au antecedente de crime violente. În anumite instante rare, indivizii cu acest tip de cod se autodisociaza de comportamentul lor agresiv. Indivizilor le lipsește introspecția în consecințele și originile comportamentului lor. Tind să fie extrapunitivi și să dea vina pe ceilalți pentru propriile dificultăți. Ceilalți ar defini comportamentul lor că problematic dar ei nu văd lucrurile la fel.

Persoanele sunt ocolite de anxietate incapacitanta și depresie dar pot apărea acuze de dureri de cap și probleme cu tractul gastrointestinal superior. Chiar dacă aceste persoane se pot simți supărate câteodată, ea nu apare în legătură că stresul extern. Cea mai mare parte a dificultăților provin din sentimente profunde, crescute împotriva membrilor familiei. Ei cer atenție și aprobare de la ceilalți, sunt foarte sensibili la îndepărtare și devi ostili când sunt criticați. Chiar dacă par de afară că conformiști sociali, în interior sunt destul de rebeli. Pot să fie neadaptați sexual cu instabilitate maritală și promiscuitate sexuală. Gânduri suicidare și tentative sunt caracteristice; de obicei urmează perioadelor de consum excesiv de alcool și de comportament agresiv.

Diagnosticul de afecțiune de personalitate este cel mai frecvent, cu personalitate pasiv agresivă.

36/63

Indivizii cu acest tip de cod pot raporta tensiune moderată și anxietate și pot să aibă acuze fizice incluzând dureri de cap și disconfort gastrointestinal, dar problemele lor nu par să fie acute și incapacitante. Cea mai mare parte a dificultăților lor provin din sentimentul adânc crescut de ostilitate împotriva membrilor familiei. Ei nu exprima aceste sentimente direct și cea mai mare parte a timpului s-ar putea să nu le recunoască. Când sunt preveniți asupra furiei lor încearcă să și-o justifice în termeni comportamentului altora. În general, indivizii sunt temători, necooperativi și este greu să se ajungă la un acord cu ei.

Ar putea să-și exprime suspiciuni ușoare și resentimente în privința celorlalți și sunt foarte autocentrati și narcisiști. Neagă probleme psihologice serioase și exprima o atitudine foarte naivă asupra lumii.

38/83

Persoanele cu acest tip de cod prezintă un mare tumult psihologic. Se simt anxioși, tensionați și nervoși. De asemenea sunt temători și pot prezenta fobii. Depresia și sentimentele de disperare sunt frecvente și au dificultăți în luarea deciziilor chiar minore. O largă varietate de acuze fizice pot fi prezente că disconfort gastrointestinal și musculo-scheletal, amețeli, vedere încețoșată, dureri de piept, genitale, de cap și insomnie. Persoanele tind să fie vagi și evazive când vorbesc de acuze și dificultăți. Ele sunt imature și dependente și au nevoie de afecțiune și atenție. Prezintă reacții intrapunitive la frustrații. Nu sunt implicate activ în situațiile vieții lor, sunt apatice și pesimiste. Abordează problemele neoriginal și stereotipic. Codul sugerează prezenta gândirii.

Indivizii cu acest cod se plâng ca nu sunt capabili să gândească clar, că au probleme în concentrare și lapsusuri. Pot să aibă idei bizare și asociațiile lor ideaționale pot fi mai degrabă “dezbinate”. Meditații obsesive și / sau halucinații, vorbire incoerentă.

Cel mai frecvent diagnostic este schizofrenia, dar sunt diagnosticați uneori cu afecțiuni somatoforme. Chiar dacă răspunsul la psihoterapie nu-I prea bun, deseori beneficiază de o relație terapeutică susținută.

46/64

Persoanele cu acest tip de cod sunt imature , narcisiste și indulgente cu ele însele. Sunt indivizi pasivi, dependenți, care cer atenție și simpatie excesivă de la ceilalți, dar ei sunt reticenți chiar și la cea mai mică cerere făcută de ceilalți.

Femeile cu acest tip de cod par foarte identificate cu rolul tradițional al femeii și sunt foarte dependente de bărbați.

Atât bărbații cât și femeile nu sunt de acord cu ceilalți din punct de vedere social și sunt în mod special în încurcătură lângă membrii sexului opus. Sunt suspicioși la motivațiile celorlalți și evita implicarea emoțională profundă. În general au cariere slabe și problemele maritale sunt frecvente.

Ostilitatea represata și furia sunt caracteristice acestor persoane. Apar ca iritabili, “tavnosi”, argumentativi și în general nesuferiți. Par să fie alergici la autoritate și o pot contesta.

Indivizii tind să nege problemele psihologice serioase, ei raționalizează și transfera vină la ceilalți acceptând responsabilități puține sau deloc pentru propriul comportament. Sunt întrucâtva nerealisi și grandioși în autoapreciere.

Deoarece neagă problemele emoționale serioase, în general sunt nereceptivi la terapia tradițională.

Printre pacienții psihiatrici diagnosticul asociat este egal divizat între personalitate pasiv agresivă și schizofrenie de tip paranoid. În general, când cresc scorurile scalelor 4 și 6 și scala 6>4 o afecțiune prepsihotica sau psihotică devine mai probabilă. Indivizii prezintă acuze emoționale și psihice vagi. Ei se simt nervoși și deprimați și sunt indeciși și nesiguri. Simptomele fizice pot include astm, febră, HTA, dureri de cap, astenie și acuze cardiace.

47/74

Persoanele pot alterna între perioade de mare nepăsare față de consecințele acțiunilor lor și grijă excesivă pentru efectele comportamentului lor. Episoade ce include abuz de alcool și promiscuitate sexuală pot fi urmate de perioare de vinovăție și autocondamnare. Totuși, remușcarea nu inhiba episoadele ulterioare de recădere. Indivizii pot prezenta plângeri vagi incluzând dureri de cap și stomac. Totuși pot să se simtă tensionați, obosiți. Sunt mai degrabă dependenți, ondependenti nesiguri care cer o reasigurare aproape constantă a valorii.

Un diagnostic de personalitate pasiv agresivă este dat deseori. În psihoterapie tind să răspundă simptomatic la sprijin și reasigurare, dar schimbările pe termen lung sunt improbabile.

48/84

Indivizii par să nu se potrivească în mediu. Sunt caracterizați ca: ciudați, individuali, stranii. Sunt neconformiști și reticenți față de autoritate și deseori Îmbrățișează religii sau vederi politice radicale.

Comportamentul lor este extravagant, impredictibil și au probleme cu controlul impulsivității. Tind să fie furioși, iritabili, reticenți și acționează în moduri antisociale. Când delictele sunt comise de aceste persoane, ele tind să fie răutăcioase și violente, deseori fără sens, slab planificate și slab executate. Prostituția, promiscuitatea și deviația sexuală sunt destul de frecvențe. Acesta este cel mai frecvent tip de cod printre violatori. Pot surveni abuzul de alcool și de droguri ( halucinogene). Antecedentele indivizilor indica de obicei o realizare inferioară, performante inegale și ajustare marginală.

Persoanele au semtimente profunde, insecuritate și nevoie exagerată de atenție și afecțiune. Au autoconceptii reduse și se pare că se autoghideaza spre îndepărtare și eșec. Pot să aibă perioade în care în care să fie obsedați de ideații suicidare. Persoanele sunt neincrezatoere în ceilalți și evită relațiile apropiate. Când sunt implicați interpersonal și au empatie redusă încearcă să-I manipuleze pe ceilalți ca să-și satisfacă nevoile. Le lipsește îndemânarea socială și tind să fie îndepărtați și izolați social. Lumea este văzută ca un loc amenințător și răspunsul lor este îndepărtarea sau izbucnirea de furie împotriva a ceea ce ar putea să-I rănească. Acceptă responsabilitate redusă pentru propriul comportament și raționalizează excesiv dând vina pe ceilalți. Persoanele tind să aibă preocupări serioase în privința masculinității sau feminității. Pot să fie obsedați sexual, dar le e teamă că nu pot să se descurce adecvat în anumite situații sexuale. Pot să se implice în acte sexuale antisociale pentru a demonstra capacitatea.

Pacienții psihiatrici tind să fie diagnosticați ca schizofrenici sau că având o personalitate antisocială, schizoida sau paranoida.

Dacă ambele scale sunt foarte relevante și în special dacă scala 8>4 probabilitatea de psihoză, incluzând gândire bizară și suspiciune paranoida crește.

49/94

Cea mai proeminentă caracteristică este un dispreț marcat pentru standardele și valorile sociale. Deseori au probleme cu autoritățile datorită comportamentului antisocial. Au o conștiință slab dezvoltată, moralitate slabă și valori etice fluctuante. Alcoolismul, bătăile, problemele sociale, descărcarea sexuală și o arie largă de acte delincvente sunt printre dificultățile în care pot fi implicați. Acesta este un tip frecvent pentru persoanele care abuzează de alcool și alte substanțe.

Indivizii sunt narcisiști, autoindulgenti, egoiști. Sunt impulsivi și incapabili să amâne manifestarea impulsurilor. Prezintă judecata redusă, deseori acționând fără a lua în considerare consecințele actelor și nu învață din experiență. Nu vor să accepte responsabilitatea pentru propriul comportament, raționalizând eșecurile și greșelile și dând vina pe alții, au o slabă toleranța pentru frustrație și deseori sunt capricioși, iritabili și caustici.

Au sentimente intense de furie și ostilitate și acestea sunt exprimate în izbucniri emoționale și ocazionale.

Persoanele tind să fie ambițioase și energice și sunt superactive. Par să caute stimularea emoțională și excitarea. În situații sociale tind să fie neinhibați, extravertiți și vorbăreți și creează o primă impresie bună. Totuși din cauza autocentrarii și neîncrederii în oameni relațiile lor vor fi superficiale și nu cu foarte bune rezultate. Par să fie incapabili să formeze legături emoționale profunde și îi țin pe ceilalți la o distanță emoțională.

Dincolo de fațadă autoconfidentei și securității, indivizii sunt imaturi, nesiguri și persoane dependente care încearcă să nege aceste aspecte. Diagnosticul de personalitate antisocială este asociat de obicei chiar dacă pacienții cu această afecțiune sunt diagnosticați ca având o dezordine bipolară.

68/86

Persoanele au sentimente intense de insecuritate și inferioritate. Le lipsește autoconfidenta și autostima. Se simt vinovați din cauza eșecurilor percepute. Îndepărtarea de la treburile zilnice și apatia emoțională sunt frecvente; poate apărea ideație suicidară. Persoanele nu sunt implicate emoțional cu alții. Ele sunt suspicioase și neîncrezătoare și evită legături emoționale profunde. Prezintă deficiențe serioase în comportamentul social și sunt mai confortabili singuri. Sunt refractari la cererile adresate lor și ceilalți îi văd că iritabili, capricioși, neprietenoși și negativiști.

În general stilul lor de viață se caracterizează că schizoid.

Chiar dacă anumite persoane sunt diagnosticate că având personalitate schizoidă sau paranoida, printre pacienții psihiatrici se întâlnește schizofrenia tipul paranoid mai ales dacă scalele 6 și 8 sunt mai înalte decât scala 7. Indivizii par să manifeste comportament psihiatric evident. Gândirea este descrisă ca: autista, fragmentată, tangențială și circumstanțiala, conținutul ei părând bizar. Sunt frecvente dificultățile în concentrare și urmărire, deficite în memorie și judecata slabă. Iluzii de persecuție și/sau grandoare sau halucinații pot fi prezente și se raportează sentimente de irealitate.

Persoanele sunt deseori preocupate cu probleme abstracte sau teoretice până la excluderea aspectelor specifice, concrete din aspectele vieții. Afectul poate fi “tacit” și vorbirea poate fi rapidă și uneori incoerentă. Sistemele de apărare par să lipsească și aceste persoane răspund la stres și tensiune prin îndepărtare în vis și fantezii. Consultația medicală pentru a determina adecvarea medicației psihologice se impune. Deseori este dificil pentru persoane să distingă între fantezie și realitate.

69/96

Indivizii acestui cod prezintă dependența și o puternică nevoie de afecțiune. Sunt vulnerabili la amaginile amenințătoare și se simt anxioși și tensionați cea mai mare parte a timpului. Par a fi copilăroși și sensibili. O superreacție marcantă la stresuri minore este caracteristica persoanelor cod 69/96.

Răspunsurile tipice la stresuri severe sunt retrageri în fantezie. Indivizii sunt incapabili să-și exprime emoțiile într-un mod adaptativ modulat și pot să alterneze între supracontrol și izbucniri emoționale necontrolate directe.

Pacienții deseori primesc un diagnostic de schizofrenie tip paranoid și par să arate semne de afecțiune ale gândirii și semne de dezordine a gândirii. Se plâng de dificultăți în gândire și concentrare și vde gândire este încetinită. Ei sunt meditativi, superideationali și obsesivi. Pot să aibă iluzii și halucinații și vorbirea lor pare irelevantă și incoerentă. Par dezorientați și perplecși și pot să prezinte judecata slăbită.

78/87

Indivizii în general au o viață aglomerată. Nu ezită să admită problemele psihologice și par să le lipsească autoprotectia adecvată pentru a se simți confortabil. Se simt deprimați, temători, tensionați și nervoși. Când sunt văzuți pentru prima dată profesional pot să pară confuzi și într-o stare de panică.

Prezintă judecata slabă și par să nu profite din experiență. Sunt introspectivi, meditativi și superideationali.

Persoanele cu codul 78/87 au sentimente cronice de insecuritate, inadecvanta și inferioritate și tind să fie indeciși. Le lipsește chiar și un număr mediu de experiențe de socializare și nu sunt echilibrați și confidenți sociali.

Ca un rezultat se îndepărtează de interacțiunile sociale. Sunt indivizi dependent pasivi care sunt incapabili să aibă un rol dominant în relațiile sociale. Relațiile heterosexuale mature sunt dificile. Se simt inadecvați în rolul sexual tradițional și performanțele sexuale pot fi slabe. În tentativa de a compensa aceste deficite se angajează în fantezii sexuale bogate.

Diagnosticul de schizofrenie afectiv depresive, obsesiv compulsive și de personalitate sunt reprezentate prin acești indivizi. Personalitatea schizoidă este cea mai frecvență. Elenatiile relative a scalelor 7 și 8 sunt importante în diferențierea afecțiunii psihotice de cele nonpsihotice. Când scala 8>7 probabilitatea unei afecțiuni psihotice crește. Chiar și când se aplică o etichetă psihotică, simptome psihotice zgomotoase pot să nu fie prezente.

89/98

Persoanele tind să fie autocentrate și infantile în așteptările celorlalți. Ele cer multă atenție și pot deveni refractari și ostili când cererile lor nu se realizează. Deoarece se tem de implicarea emoțională ei evita relații apropiate și tind să fie izolate și îndepărtate social. Păr în mod special nesiguri în relațiile heterosexuale și adaptarea sexuală slabă este frecvența.

Persoanele sunt caracterizate că labile emoțional și hiperactive, par agitate și excitate și pot vorbi excesiv cu glas tare. Sunt nerealiști în autoapreciere și impresionează pe ceilalți că grandomani, lăudăroși și schimbători.

Sunt vagi, evazivi și negativiști în convorbirile despre dificultățile lor și pot să spună că nu au nevoie de ajutor profesional.

Chiar dacă persoanele au o mare nevoie de realizare și pot să se simtă presate să facă astfel, performanțele lor actuale tind să fie mediocre.

Sentimentele de inferioritate și inadecvare și autostimare redusă limitează extinderea până la care s-ar implica în situații competitive sau orientate spre realizare.

Tipul de cod este sugestiv pentru afecțiunile psihologice serioase mai ales dacă scalele 8 și 9 sunt puternic elenate. Diagnosticul pentru astfel de persoane este schizofrenia.

Perturbări severe ale gândirii sunt frecvente, indivizii sunt confuzi, perplecși și dezorientați și prezintă sentimente de irealitate. Au dificultăți în concentrare și gândire și sunt incapabili să se concentreze asupra scopurilor. Gândirea poate fi ciudată, neobișnuită, autista și circumstanțiala și poate implica asociații sonore și neologisme.

Pot fi prezente iluzii și halucinații.

SUBSCALELE HARRIS-LINGOES

( subscalele scalelor clinice)

Deoarece nu s-a acordat atenție omogenității scalei, cea mai mare parte a scalelor clinice sunt destul de eterogene în termenii conținutului itemilor. Același scor brut total pe o scală clinica poate fi obținut marcând combinații de diferiți itemi.

Un număr de investigatori au sugerat că analiza sistemica a acestor subgrupuri de itemi poate ajuta la interpretarea protocoalelor. Subscalele dezvoltate de Harris și Lingoes reprezintă cel mai comprehensiv effort de acest fel ( scalele lor au devenit larg folosite și sunt notate și raportate în mod frecvent de anumite servicii de interpretare). Cei doi autori au raportat construcția subscalelor pentru 6 din 10 scale standard clinice: 2, 3, 4, 6, 8, 9. Nu au dezvoltat subscale pentru scalele 1 și 7, pentru că le-au considerat omogene, și pentru scalele 5 și 10, deoarece acestea nu au fost considerate scale standard clinice. Fiecare din subscale a fost construită logic, prin examinarea conținutului itemilor în cadrul unei scale standard clinice și gruparea itemilor ce păreau similari în conținut sau care erau considerați că reflectând o atitudine sau trăsătura unică. S-a denumit fiecare subscala pe baza observațiilor clinice asupra conținutului itemilor. Chiar dacă s-a asumat faptul că subscalele rezultate vor fi mai omogene decât scalele de origine, nu s-au furnizat estimări statistice de omogenitate. Chiar dacă s-au dezvoltat 31 de subscale, 3 subscale care se obțin prin sumarea scorurilor pentru alte subscale, în general nu se folosesc în inyerpretarea clinică.

Numărul și numele itemilor și răspunsul notat pentru fiecare item sunt prezentate în Apendix C.

Transformarea T liniara a scorurilor brute este prezentată în Apendix D.

Autorii au plasat același item în mai multe subscale, aastfel suprapunerea printre subscale este considerabilă și poate sta la baza marilor corelații între anumite subscale.

INTERPRETAREA SCALELOR

Scorurile furnizează informații privind felurile de itemi pe care subiecții I-au marcat în direcția notată în obținerea unui scor particular pe o scală clinică. Deoarece anumite subscale au foarte puțini itemi și sunt relativ neelocvente, și deoarece există cercetări dezvoltate corelate, nu ar trebui interpretate independent de scalele lor de origine. Subscalele nu ar trebui interpretate în general decât dacă scalele de origine sunt ridicate semnificativ, T>65, și interpretarea va trebui limitată la încercarea de a înțelege de ce subiecți au obținut scoruri înalte.

Sunt două circumstanțe în care subscalele pot fi de ajutor, sunt util de interpretat:

mai ales, în cazul în care un subiect obține un scor mare pe o scală clinică, în situația în care acest scor nu era de așteptat, din informațiile disponibile clinicianului;

2. subscalele Harris-Lingoes sunt foarte utile în interpretarea scalelor clinice al căror scor este de limită (T=60-65). De exmplu, un scor de 67 pe scala 4 poate indica caracteristici antisociale ale subiectului, însă un scor crescut la subscala Pdi (disconfort familial) poate explica de ce subiectul a obținut un scor peste medie, scorul de 67 fiind interpretat în acest caz moderat.

Întotdeauna, scorurile scalelor clinice trebuie corelate cu scorurile subscalelor Harris-Lingoes.

Este recomandat ca scorurile scăzute pe subscalele Harris-Lingoes să nu fie interpretate, deoarece un scor scăzut ar putea fi interpretat în sensul că subiectul nu poate fi caracterizat prin acei descriptori, dar poate indica și faptul că subiectul nu admite că l-ar caracteriza itemii respectivi ( corelație cu scalele de validitate).

SUBSCALELE SCALEI DE DEPRESIE

D1 Depresie subiectivă

D2 Retardare psihomotorie

D3 Disfuncții fizice

D4 Apatie

D5 Închistare, melancolie ( broading)

D1 (Depresie subiectivă). Scoruri ridicate indica persoane care:

1. se simt nefericite, triste, deprimate în marea majoritate a timpului;

au o capacitate ( energie) scăzută de a-și rezolva problemele cotidiene;

nu sunt interesate de ceea ce se întâmplă în jurul lor;

sunt nervoase și tensionate în marea majoritate a timpului;

au dificultăți de concentrare și atenție;

au un apetit alimentar scăzut și probleme de adormire;

plâng frecvent;

au o încredere în sine scăzută;

se simt inutili și inferiori;

sunt ușor de rănit la critici;

se simt inutili, timizi în situații sociale;

tind să evite interacțiunile cu ceilalți, exceptând relațiile cu prietenii apropiați.

D2 (Retardare psihomotorie). Scoruri ridicate indica persoane care:

se simt imobilizate și retrase;

au o capacitate scăzută de a realiza activități cotidiene;

evita celelalte persoane;

nu prezintă impulsuri ostile și agresive;

D3 (Disfuncții fizice). Scoruri ridicate indica persoane care:

1. sunt preocupate de sănătatea lor fizică;

2. nu au o sănătate bună;

3. prezintă o varietate de simptome somatice, incluzând slăbiciunea fizică, crize de astm, apetit alimentar scăzut, grețuri și vărsături, convulsii.

D4 (Apatie). Scoruri ridicate indica persoane care:

au o capacitate (energie) scăzută de a-și rezolva problemele cotidiene;

se simt tensionate;

au dificultăți de concentrare;

au o memorie slabă și/sau dificultăți de gândire;

au o încredere în sine scăzută;

se simt inferioare față de ceilalți;

se bucura puțin de viață;

considera că viața nu merită trăită.

D5 (Melancolie, închistare). Scoruri ridicate indica persoane care:

sunt melancolice și plâng în marea majoritate a timpului;

au o capacitate (energie) scăzută de a-și rezolva problemele cotidiene;

considera că viața nu merită trăită;

se simt inferioare, inutile și nefericite;

sunt ușor rănite de critici;

simt că-și pierd controlul asupra gândurilor lor.

SUBSCALELE SCALEI DE ISTERIE

Hy1 Negarea anxietății sociale

Hy2 Nevoia de afecțiune

Hy3 Oboseala-indispozitie

Hy4 Acuze somatice

Hy5 Inhibiția agresivității

Hy1(Negarea anxietății sociale). Scoruri ridicate indica persoane care:

sunt extraverte social;

se simt foarte confortabil în interacțiune cu alte persoane ( în relațiile interpersonale);

găsesc ușor un subiect de discuție cu ceilalți;

nu sunt ușor influențabile de standardele sociale și tradiții.

Hy2 ( Nevoia de afecțiune). Scoruri ridicate indica persoane care:

au o puternică nevoie de atenție și afecțiune din partea celorlalți și le este frică că această nevoie nu le va fi satisfăcută dacă sunt prea cinstite în exprimarea sentimentelor și atitudinilor;

sunt optimiste și demne de încrederea celorlalți;

îi vede pe ceilalți ca fiind cinstiți, sensibili și rezonabili;

nu au sentimente negative față de ceilalți;

tind să evite, pe cât posibil, confruntările neplăcute cu cei din jur.

Hy3 (Oboseala- indispoziție). Scoruri ridicate indica persoane care:

se simt inconfortabil și bolnăvicioase;

se simt slăbite și obosite;

nu prezintă acuze somatice sapecifice;

au dificultăți de concentrare, un apetit alimentar scăzut și tulburări de somn;

se simt nefericite și triste;

își considera casă ca ceva neplăcut și neinteresant.

Hy4 (Acuze somatice). Scoruri ridicate indica persoane care:

manifesta multiple acuze somatice;

prezintă dureri în piept și/sau inima;

manifesta lipotimii, amețeli și tulburări de echilibru;

manifesta grețuri, vărsături, scăderea vederii, se plâng ca e prea cald sau prea frig;

manifestă o ostilitate scăzută sau non-ostilitate față de ceilalți.

Hy5 (Inhibiția agresivității). Scoruri ridicate indica persoane care:

nu-și manifesta impulsurile ostile și agresive;

nu sunt interesate să citească despre crime și violență;

sunt sensibile la modul în care alții le răspund;

sunt decise.

SUBSCALELE SCALEI DE DEVIAȚIE PSIHOPATICĂ

Pd1 Disconfort familial

Pd2 Probleme de autoritate

Pd3 Imperturbabilitate socială

Pd4 Alienare socială

Pd5 Alienare de sine

Pd1 (Disconfort familial). Scoruri ridicate indica persoane care:

își considera casă și familia că ceva total neplăcut;

au puține sentimente plăcute față de situațiile familiale;

considera familia lor ca fiind lipsită de iubire, înțelegere, suport;

simt că familia lor este critică, (nervoasă) și îi refuza libertatea și independentă.

Pd2 (Probleme de autoritate). Scoruri ridicate indica persoane care:

detesta regulile sociale, standardele parentale și tradițiile;

au avut probleme cu școală și legea;

au opțiuni definite despre ceea ce este rău și bun;

își apără propriile convingeri;

sunt puțin influențate de valorile și standardele celorlalți.

Pd3 (Imperturbabilitate socială). Scoruri ridicate indica persoane care:

se simt confortabil în situații sociale;

agreează situațiile interpersonale;

nu manifestă dificultăți în comunicarea cu ceilalți;

tind să fie exhibiționiști social și le place să epateze;

au opțiuni bine definite despre interesele lor sociale;

Pd4 (Alienare socială). Scoruri ridicate indica persoane care:

se simt înstrăinate, izolate;

simt că ceilalți oameni nu-I înțeleg;

se simt părăsite, nefericite, neiubite;

simt că primesc prea puțin de la viață;

considera că ceilalți sunt responsabili de problemele și de insuccesele lor;

sunt interesate de părerea celorlalți despre ele, de modul cum se comporta cu ele;

manifesta regrete, vină și resentimente față de acțiunile lor.

Pd5 (Alienare de sine). Scoruri ridicate indica persoane care:

1. se simt inconfortabil și nefericite;

2. au dificultăți de concentrare;

3. nu și-au găsit un scop în viață;

4. manifestă regrete, sentimente de vină față de viața lor;

au consumat alcool în exces.

SUBSCALELE SCALEI DE PARANOIA

Pa1 Idei persecutorii

Pa2 Hipersensibilitate

Pa3 Naivitate

Pa1 (Idei persecutorii). Scoruri ridicate indica persoane care:

considera lumea că pe un loc amenințător;

simt că primesc prea puțin de la viață;

se simt neînțelese;

simt că alții blamează sau pedepsesc;

suntsuspicioase și nu au încredere în ceilalți;

îi blamează pe ceilalți pentru problemele și insuccesele lor;

simt că ceilalți încearcă să-I influențeze și să-I controleze;

cred că ceilalți încearcă să-I otrăvească sau să le facă vreun rău.

Pa2 (Hipersensibilitatea). Scoruri ridicate indica persoane care:

sunt mult mai sensibile decât ceilalți;

au sentimente mutl mai intense decât alții;

se simt izolate și neînțelese;

cauta activități riscante pentru a se simți mai bine.

Pa3 (Naivitate). Scoruri ridicate indica persoane care:

au o atitudine foarte optimistă față de ceilalți;

îi considera pe ceilalți că onești, cinstiți, generoși și altruiști;

sunt încrezătoare;

au un standard moral ridicat;

nu manifestă impulsuri ostile și agresive.

SUBSCALELE SCALEI DE SCHIZOFRENIE

Sc1 Alienare socială

Sc2 Alienare emoțională

Sc3 Lipsa stăpânirii de sine, cognitiva

Sc4 Lipsa stăpânirii de sine, conativa

Sc5 Lipsa stăpânirii de sine prin inhibiție defectivă

Sc6 Experiențe senzoriale bizare

Sc1 (Alienare socială). Scoruri ridicate indica persoane care:

cred că ceilalți nu le înțeleg;

cred că ceilalți încearcă să le rănească;

simt că familia lor este lipsită de afecțiune;

simt că familia lor le tratează mai degrabă ca pe niște copii decât ca pe niște adulți;

se simt izolate și părăsite;

nu au avut cu nimeni o relație de iubire;

își maschează ostilitatea și antipatia față de ceilalți membrii ai familiei;

evita relațiile socoale și relațiile interpersonale, pe cât posibil.

Sc2 (Alienare emoțională). Scoruri ridicate indica persoane care:

manifesta sentimente de depresie și disperare și și-ar dori să fie moarte;

sunt apatice și speriate;

au tendințe sadice și/sau masochiste.

Sc3 (Lipsa stăpânirii de sine, în sens cognitiv). Scoruri ridicate indica persoane care:

simt că-și pier mințile;

au idei și trăiri stranii;

au probleme de concentrare și dificultăți de memorie.

Sc4 (Lipsa stăpânirii de sine, în sens conativ). Scoruri ridicate indica persoane care:

simt că viața este obositoare și manifesta sentimente de depresie și disperare;

au dificultăți de rezolvare a problemelor cotidiene și se plâng excesiv;

răspund la stres prin retragere în fentezie și visare;

nu cred că activitățile lor zilnice sunt interesante și recompensatoare;

renunța la speranța că lucrurile vor merge mai bine;

și-ar dori să fie moarte.

Sc5 (Lipsa stăpânirii de sine prin inhibiție defectivă). Scoruri ridicate indica persoane care:

simt că nu-și pot controla emoțiile și impulsurile și se tem de pierderea controlului;

tind să fie hiperactive și iritabile;

au perioade când râd sau plâng, fără să se poată controla;

au perioade când nu știu ce trebuie să facă și mai târziu nu-și amintesc ce au făcut;

Sc6 (Experiențe senzoriale bizare). Scoruri ridicate indica persoane care:

simt că se schimbă ceva în corpul lor, într-un mod straniu și ciudat (de exemplu, simt că-I cresc urechile, etc.);

manifestă o sensibilitate crescută a pielii, senzații deformate de căldură/ frig, schimbarea vocii;

manifesta halucinații, gânduri ciudate, idei de influența externă.

SUBSCALELE SCALEI DE MÂNIE

Ma1 Amoralitate

Ma2 Accelerație psihomotorie

Ma3 Imperturbabilitate

Ma4 Egocentrism

Ma1(Amoralitate). Scoruri ridicate indica persoane care:

îi percep pe ceilalți că egoiști, necinstiți și oportuniști, manifestându-se comportamental, în concordanță cu sentimentele lor;

găsesc satisfacție în manipularea celorlalți;

Ma2(Accelerație psihomotorie). Scoruri ridicate indica persoane care:

manifesta logoree, hiperactivitate și accelerarea proceselor gândirii;

se simt tensionate și agitate;

se simt excitate și optimiste fără motiv;

se plictisesc ușor și cauta riscul, senzația sau pericolul, pentru a-și depăși plictiseală;

au tendința de a face ceva dăunător sau șocant.

Ma3(Imperturbabilitate). Scoruri ridicate indica persoane care:

nu manifestă anxietate socială;

se simt confortabil în preajma celorlalți;

nu au probleme de comunicare cu ceilalți;

nu sunt interesate de opțiunile, valorile, și atitudinile celorlalți,

sunt nerăbdătoare și iritabile în relațiile interpersonale.

Ma4(Egocentrism). Scoruri înalte indica persoane care:

se cred persoane importante;

sunt refractare când alții le cer ceva, mai ales dacă persoanele care fac cererea sunt percepute că mai puțin caspabile;

se cred tratate incorect.

SUBSCALELE DE INTROVERSIUNE SOCIALĂ

Si1 Timiditate

Si2 Evitare socială, introversiune socială

Si3 Autoalienare sau alt tip de alienare

Si1(Timiditate). Scoruri ridicate indica persoane care:

sunt timide, anxioase și se simt inconfortabil în situații sociale;

plâng ușor;

sunt periate de situațiile noi;

nu sunt vorbarețe și prietenoase;

nu au încredere în ele și renunță ușor;

Scoruri scăzute indica persoane care:

sunt extravertite;

inițiază contacte sociale cu ceilalți;

sunt vorbarețe și prietenoase;

sunt încrezătoare și nu renunța ușor.

Si2(Evitare socială). Scoruri ridicate indica persoane care:

sunt indispuse când se afla într-un grup sau locuri aglomerate;

evita implicarea în activitatea de grup;

Scoruri scăzute indica persoane care:

1.se simt bine în grup sau locuri aglomerate;

2.inițiază contacte sociale cu ceilalți;

Si3(Autoalienare sau alt tip de alienare). Scoruri ridicate indica persoane care:

au o stima de sine scăzută;

nu se simt capabile să efectueze schimbări în viața lor;

au un interes scăzut pentru activitate;

manifesta un locus of control extern.

Scoruri scăzute indica persoane care:

au o stima de sine crescută;

sunt interesate(de) și implicate în diverse activități sociale;

se simt capabile să efectueze schimbări în viața lor.

SCALELE DE CONȚINUT

Scalele de conținut bazate pe itemii MMPI-2 au fost dezvoltate de Butcher, Graham, Williams & Ben-Poratle (1990) pentru evaluarea dimensiunilor de conținut ale acestui instrument revizuit.

Interpretarea scalelor de conținut este utilă în realizarea inferențelor despre o persoană care a avut scoruri relativ înalțe la fiecare scală (T>65). Nu este recomandată interpretarea scalelor de conținut când scorurile sunt sub medie- interpretarea fiind în acest caz discutabilă. În interpretare este necesar să fie luată în considerare atitudinea față de test, persoanele ce abordează testul MMPI2 într-o manieră defensivă, obțin scoruri scăzute la majoritatea scalelor. Astfel, scalele de conținut sunt utile când persoana este cooperantă în realizarea MMPI-2.

Clinicienii pot privi scorurile scalelor de conținut că o comunicare directă între subiectivitatea testului și informațiile din interviu. Caracteristicile reflectate de scorurile ridicate la scalele de conținut pot fi corelate cu informații pe care le avem deja despre subiect. Raportul cu clientul este îmbunătățit când rezultatele scalelor de conținut sunt utilizate ca să ofere un feed-back clientului că suntem conștienți de problemele pe care aceste vrea să ni le comunice, completând MMPI-2.

DEP(Depresie). Scoruri ridicate la scala DEP indica persoane care:

1. se simt deprimate, triste, disperate;

2. sunt rigide și nu le plac schimbările;

se angajează în comportamente compulsive ( că numărarea banilor sau colecționarea unor obiecte);

au fost recent preocupate de moarte și sinucidere;

plâng ușor;

sunt indecise și au o incredeere în sine scăzută;

se simt vinovate;

au probleme de sănătate;

se simt însingurate și pustiite marea majoritate a timpului;

dacă sunt femei, sunt nemulțumite (pline de resentimente) și revendicative;

dacă sunt pacienți psihiatrici, de obicei sunt diagnosticați ca având depresie.

HEA(Acuze somatice). Scoruri ridicate indica persoane care:

neagă faptul că sunt persoane sănătoase;

sunt preocupate de funcționarea și mecanismele interne ale propriului corp;

se simt epuizate;

manifestă o varietate de simptome somatice, incluzând câteva care pot fi sugestive, sau tulburări neurologice.

BÂZ(Mentații bizare). Scoruri ridicate indica persoane care:

au tulburări de gândire de tip psihotic;

manifesta halucinații auditive, vizuale,sau olfactive;

manifesta sentimente de irealitate;

simt că ceilalți spun lucruri urâte (negative) despre ei;

crerd că ceilalți încearcă să le facă vreun rău;

cred că ceilalți le pot citi sau controla gândurile;

dacă sunt pacienți psihiatrici, în general sunt diagnosticați ca avan tulburări de tip psihotic.

ANG(Anger-Iritabilitate). Scoruri ridicate indica persoane care:

se simt iritate și ostile în marea majoritate a timpului;

sunt văzute de ceilalți că iritabile, morocănoase (prost dispuse), nerăbdătoare (nervoase) și încăpățânate;

înjura și cred că spun lucruri grozave

au un temperament “ supărăcios”;

pot să-și piardă controlul sau pot fi abuzive fizic.

CYN(Cinism). Scoruri ridicate indica persoane care:

îi considera pe ceilalți că neonești, egoiști și nepăsători;

chestionează motivațiile celorlalți;

sunr prudente și neincrrezatoare într-o relație interpersonală;

pot fi ostile și arogante;

pot avea resentimente, dar îi detesta pe ceilalți chiar și pentru cele mai neînsemnate resentimente;

nu sunt prietenoase sau de ajutor.

ASP(Practici antisociale). Scoruri ridicate indica persoane care:

în general, au avut probleme cu școală sau legea;

cred că nu este greșit să încalci legea;

le face plăcere să păstreze lucruri ale criminalilor;

au, în general, atitudini cinice despre oameni, considerându-I egoiști și necinstiți;

detesta autoritatea;

dacă sunt bărbați, își manifesta iritabilitatea și ostilitatea prin înjurături, blesteme sau au un temperament “supărăcios”;

dacă sunt femei, își manifesta iritabilitatea și ostilitatea mai puțin direct decât bărbații;

dacă sunt bărbați, utilizează droguri;

dacă sunt femei, îi considera pe ceilalți necinstiți și nu au considerație față de ei.

TPA(Tipul A de comportament). Scoruri ridicate indica persoane care:

conduc repede, se mișcă repede și sunt orientate spre muncă;

simt că niciodată nu au suficient timp pentru a termina lucrurile;

nu le place să aștepte sau să fie întrerupte;

frecvent sunt ostile, iritabile, și se enervează ușor;

tind să fie arogante și critice în relațiile interpersonale;

tind să fie răzbunătoare;

dacă sunt femei, pot fi tensionate, nervoase, suspicioase.

LSE(Stima de sine scăzută). Scoruri ridicate indica persoane care:

au un concept de sine foarte sărac;

anticipează oboseala și renunță ușor;

sunt foarte sensibile la critici;

le este dificil să accepte complimentele;

sunt pasive în relațiile interpersonale;

au dificultăți în luarea deciziilor;

au numeroase temeri și sentimente de frică.

SOD(Disconfort social). Scoruri ridicate indica persoane care:

sunt timide și introverte social;

tind să stea mai degrabă singure decât cu alții;

le displac petrecerile sau alte activități de grup;

nu inițiază conversații.

FAM(Probleme familiale). Scoruri ridicate indica persoane care:

trăiesc considerabile conflicte în familia lor actuală sau de origine;

își descriu familia că neînțelegătoare, lipsită de dragoste și suport;

detesta sfaturile pe care I le da familia;

văd relația maritală că implicând nefericire și o lipsă de afecțiune.

WRK(Interferențe legate de muncă). Scoruri ridicate indica persoane care:

raportează o varietate de atitudini și comportamente care, mai degrabă, concurează cu performanțe scăzute în muncă;

pot fi chestionate privind alegerea carierei;

afirma că familia nu aprobă alegerea carierei sale;

nu sunt ambițioase și sunt lipsite de energie;

manifesta atituni negative față de colegii de muncă;

au un concept de sine sărac;

au probleme de concentrare și diverse obsesii;

au dificultăți în luarea deciziilor și manifesta judecăți sărace;

se simt tensionate, îngrijorate și manifesta sentimente de frică.

TRT(Indicatorii eficienței tratamentului). Scoruri ridicate indica persoane care:

au o atitudine negativă față de doctori sau orice tratament psihiatric;

simt că nimeni nu-I poate înțelege;

cred că au probleme pe care nu le pot împărtăși cu nimeni;

renunța ușor când au probleme;

se simt incapabile să facă și cele mai semnificative schimbări în viața lor.

ITEMII SCALEI MMPI 2

Îmi plac revistele tehnice.

Am poftă de mâncare.

În general, dimineate mă scol odihnit și bine dispus.

Cred că mi-ar place munca de bibliotecar.

Zgomotul mă trezește cu ușurință.

Tatăl meu este un om bun, (dacă a decedat) tatăl meu era un om bun.

Îmi place să citesc articolele din ziare despre crime și alte delicte.

Mâinile și picioarele îmi sunt de obicei suficient de calde.

Viața mea cotidiană este plină de lucruri care mă interesează.

Am chef de lucru și în prezent, așa cum am avut întotdeauna.

Mai tot timpul mi se pare că am un nod în gât.

Viața mea sexuală este satisfăcătoare.

Oamenii ar trebui să-și înțeleagă visele, să se ghideze după ele, să ia în considerare avertismentele pe care le conțin.

Îmi plac povestirile cu detectivi și mister.

Sunt foarte tensionat când lucrez.

Din când în când mă gândesc la lucruri prea rele pentru a putea fi rostite.

Sunt sigur că viața mă va trata aspru.

Sunt tulburat de crizele de amețeli, vărsături, grețuri.

Când iau o slujbă nouă, îmi place să aflu cu cine trebuie să fiu drăguț.

Rareori sunt constipat.

Uneori am dorit foarte mult să plec de acasă.

Se pare că nimeni nu mă înțelege.

Uneori am izbucniri de râs sau de plâns incontrolabile.

Sunt posedat uneori de spirite rele.

Aș vrea să fiu cântăreț/ cântăreață.

Cu siguranță cred că cel mai bun lucru este să-mi țin gura când sunt în încurcătură.

Când cineva îmi produce un necaz, vreau să-I plătesc cu aceeași monedă, doar din principiu.

Am probleme cu stomacul de câteva ori pe săptămână.

Din când în când am chef să înjur.

Am coșmaruri o dată la câteva nopți.

Mi-e greu să mă concentrez pe o problemă sau sarcina.

Am avut experiențe foarte stranii.

Rareori sunt îngrijorat de sănătatea mea.

Niciodată n-am avut neplăceri datorită comportamentului meu sexual.

Uneori când eram mai tânăr (mai mic) furăm diverse lucruri.

Mai tot timpul tușesc.

Uneori îmi vine să distrug lucruri.

Aveam perioade de zile, săptămâni sau luni, în care nu făceam nimic, pentru că nu puteam “porni traba (lucrul)”.

Somnul meu este spasmotic și tulburat.

Mai tot timpul am senzația că mă doare capul.

Nu spun adevărul întotdeauna.

Dacă oamenii nu mi-ar fi pus bețe-n roate, aș fi avut mai mult succes în viață.

Judecata mea este mai bună ca oricând.

Cel puțin o dată pe săptămână, îmi simt deodată corpul fierbinte, fără vreun motiv real.

Am o sănătate fizică la fel de bună ca majoritatea prietenilor mei.

Prefer să trec pe lângă colegi de școală sau cunoscuți pe care nu I-am văzut de multă vreme, dacă nu-mi vorbesc ei primii.

Nu am aproape niciodată dureri la inimă sau în piept.

Aproape întotdeauna prefeer să stau și să visez cu ochii decshisi decât să fac altceva.

Sunt o persoană foarte sociabilă.

Deseori a trebuit să primesc ordine de la cineva care nu știa la fel de multe ca mine.

Nu citesc fiecare editorial din ziarul cotirdian.

N-am trăit viața care ar fi trebuit.

În unele părți ale corpului am deseori senzația de arsură, de înțepături, furnicături sau amorțeli.

Familia mea nu este de acord cu meseria pe care mi-am ales-o (sau cea pe care vreau să mi-o aleg pentru restul vieții).

Uneori continui cu ceva până când ceilalți își pierd răbdarea cu mine.

Aș vrea să pot fi la fel de fericit cum par ceilalți a fi.

Câteodată simt o durere puternică în ceafă.

Cred că mulți își exagerează ghinioanele pentru a câștiga simpatia și ajutorul celorlalți.

Am probleme datorită disconfortului din cavitatea stomacului o dată la câteva zile sau mai des.

Când mă aflu cu alții mă sâcâie faptul că aud lucruri foarte ciudate.

Sunt o persoană importantă.

Deseori mi-am dorit să fiu o fată (sau dacă ești o fată: n-am regretat niciodată că sunt fată).

Nu sunt ușor de jignit.

Îmi place sas citesc povești de dragoste.

De obicei sunt abătut.

Ar fi mai bine dacă s-ar renunța la majoritatea legilor.

Îmi place poezia.

Uneori necăjesc animalele.

Cred că mi-ar place munca de pădurar.

Într-o polemică sunt ușor de învins.

În ziua de azi cred că este mai greu să nu renunți la speranța de a realiza ceva.

Sufletul îmi părăsește uneori corpul.

Sigur îmi lipsește încrederea în mine.

Mi-ar place să fiu florar/ florăreasa.

În general simt că viața merită trăită.

Îți trebuie multe argumente să convingi majoritatea oamenilor de adevăr.

Din când în când las pe mâine ceea ce am de făcut astăzi.

Sunt plăcut de majoritatea celor care mă cunosc.

Nu mă supăr când sunt luat peste picior.

Mi-ar place să fiu infirmier/ infirmieră.

Cred că mulți ar minți pentru a o lua înaintea altora.

Fac multe lucruri pe care apoi le regret (am mai multe regrete decât par să aibă alții).

Am foarte puține certuri cu cei din familie.

Am fost exmatriculat de la școală o dată sau de mai multe ori pentru indisciplină.

Uneori simt un imbold puternic de a face ceva rău sau de a șoca.

Îmi place să merg la petreceri sau în alte locuri unde lumea se distrează din plin.

M-am confruntat cu situații care prezentau atâtea posibilități încât n-am putut să iau vreo hotărâre.

Cred că femeile ar trebui să aibă la fel de multă libertate sexuală că bărbații.

Cele mai grele lupte le duc cu mine însumi.

Îmi iubesc tatăl, său (dacă a decedat) mi-am iubit tatăl.

N-am probleme deloc sau aproape deloc cu musculatura atunci când trag de ceva sau când sar.

Nu-mi pasă de ceea ce mi se întâmplă.

Uneori, când nu mă simt bine sunt iritabil.

Mare parte din timp, mă simt de parcă aș fi greșit sau aș fi făcut ceva rău.

Sunt fericit în cea mai mare parte a timpului.

Văd în jurul meu lucruri, animale sau oameni pe care ceilalți nu le văd.

Adesea am impresia că am un fel de greutate în cap sau în nas.

Unii sunt atât de autoritari încât îmi vine să fac invers de ceea ce îmi cer, chiar dacă știu că au dreptate.

Unii îmi poartă pică.

Niciodată nu am făcut ceva periculos pentru a da palpitații.

Deseori îmi simt capul ca strâns într-o menghină.

Uneori mă înfurii.

Savurez mai mult un concurs sau un joc când pariez.

În principiu, majoritatea oamenilor sunt cinstiți pentru că se tem să nu fie prinși.

Când eram la școala am fost dus uneori la director pentru indisciplină.

Felul meu de a vorbi este întotdeauna același: nici mai repewde, nici mai încet, nici mai neclar, nici mai răgușit.

Manierele mele la masa nu sunt tot așa de bune acasă ca atunci când ies în oraș în compania altora.

Orice om capabil și dornic să muncească susținut are o bună șansă de a reuși.

Mă consider a fi aproape la fel de capabil și deștept ca majoritatea celor din jurul meu.

Majoritatea oamenilor vor folosi mijloace oarecum necinstite pentru a obține mai bine profituri sau avantaje decât să le piardă.

Am multe probleme cu stomacul.

Îmi place teatrul.

Știu cine este responsabil pentru majoritatea necazurilor mele.

Uneori sunt atât de atras de obiectele personale ale altora, cum ar fi pantofi, mănuși, etc. , încât vreau să le încerc sau să le fur, deși nu-mi folosesc.

Când văd sânge nu mi se face frică și nici rău.

Deseori nu înțeleg de ce sunt atât de iritabil și ursuz.

Nu am vomitat sau tușit niciodată cu sânge.

Nu mă îngrijorez că aș putea lua o boală de la cineva.

Îmi place să colecționez plante sau să cresc plante de casă.

Frecvent simt că este necesar să susțin ceea ce cred că este just.

Nu m-am implicat niciodată În practici sexuale neobișnuite.

Uneori gândurile o luau înaintea putintei de a le rosti.

Dacă aș putea intra la un film fără să plătesc și să fiu sigur că nu sunt văzut, probabil că aș face-o.

De multe ori mă întreb ce motive ascunse poate avea cineva când îmi face o favoare.

Cred că viața mea de acasă este la fel de plăcută ca a majorității celor pe care îi cunosc.

Consider necesară respectarea legilor.

Criticile și certurile mă afectează foarte mult.

Îmi place să gătesc.

Comportamentul meu este în mare parte controlat de comportamentul celor din jurul meu.

Uneori mă simt cu adevărat nefolositor.

În copilăria am avut un grup de prieteni care au încercat să fie loiali în fața oricărui necaz.

Cred în existența vieții după moarte.

Mi-ar place să fiu militar.

Uneori am chef să provoc pe cineva la bătaie.

Deseori am pierdut avantaje pentru că nu m-am hotărât la timp.

Mă deranjează când mi se cere un sfat sau când sunt întrerupt din lucru la ceva important.

Obișnuiam să țin un jurnal.

Cred că se complotează împotriva mea.

Inrt-un joc, prefer să câștig decât să pierd.

De cele mai multe ori mă culc fără gânduri sau idei care mă frământă.

În ultimii ani am fost sănătos mai tot timpul.

N-am avut niciodată crize sau convulsii.

Nici nu mă îngraș, nici nu slăbesc.

Cred că sunt urmărit.

Am impresia că am fost deseori pedepsit fără motiv.

Plâng ușor.

Nu înțeleg ceea ce citesc la fel ca altădată.

Niciodată în viața mea nu m-am simțit mai bine că acum.

Uneori simt o presiune în creștetul capului.

Uneori aș vrea să mă rănesc (fizic) pe mine sau pe altcineva.

Nu-mi place să fiu atât de bine păcălit încât să trebuiască să admit că am fost un prost.

Nu obosesc repede.

Îmi place să cunosc oameni importanți pentru că mă simt important.

Mi-e frică când mă uit în jos dint-un loc înalt.

Nu mi-ar pasă dacă cineva din familie ar avea probleme cu ele.

Nu sunt fericit decât atunci când hoinăresc sau călătoresc.

Nu mă deranjează ceea ce gândesc alții despre mine.

Nu-mi place să fac ceva extravagant (anormal) la o petrecere unde ceilalți fac lucruri de felul acesta.

Niciodată nu am avut stări de sfârșeală.

Mi-a plăcut școală.

De multe ori trebuie să lupt să nu arăt că sunt timid.

Cineva a încercat să mă otrăvească.

Nu mi-e foarte frică de șerpi.

Rareori sau niciodată n-am avut stări de amețeală.

Memoria mea pare bună.

Mă îngrijorează sexul.

Mi-e greu să fac conversație când întâlnesc oameni necunoscuți.

Am avut perioade când am făcut lucruri fără să știu mai târziu ce am făcut.

Când mă plictisesc, îmi place să stârnesc atenția.

Mi-e frică să nu-mi pierd capul.

Nu sunt de acord cu datul banilor la cerșetori.

Deseori observ că-mi tremura mâna când încerc să fac ceva.

Pot citi mult fără să-mi obosească ochii.

Îmi place să studiez și să citesc despre lucrurile la care lucrez.

Mă simt slăbit mai tot timpul.

Am foarte puține dureri de cap.

Mâinile mele nu au devenit stângace sau neîndemânatice.

Uneori, când sunt stânjenit, transpir brusc și acest lucru mă deranjează foarte mult.

N-am avut probleme cu menținerea echilibrului la mers.

Ceva e în neregulă cu mintea mea.

Nu am crize de rinita alergică sau de astm.

Am avut crize în care nu-mi puteam controla mișcările sau vorbirea, deși eram conștient de ceea ce se întâmplă în jurul meu.

Nu-mi place nimeni din câți cunosc.

Nu prea visez cu ochii deschiși.

Aș vrea să nu mai fiu așa timid.

Nu mă tem să manipulez bani.

Dacă aș fi reporter, mi-ar place foarte mult să ofer știri despre teatru.

Îmi plac mai multe genuri de joc și recreere.

Îmi place să flirtez.

Ai mei mă tratează mai mult ca pe un copil decât ca pe un adult.

Mi-ar place să fiu ziarist.

Mama mea este o femeie bună sau (în cazul decesului mamei), a fost o femeie bună.

Când merg pe jos sunt foarte atent la gropile din asfalt.

Niciodată nu m-am îngrijorat pentru vreo erupție de piele (de exemplu: coșuri, bube dulci etc.).

Față de alte familii în a mea e foarte puțină dragoste și concordie.

De multe ori mă surprind îngrijorându-mă de ceva.

Cred că mi-ar place munca unui antreprenor de construcții.

Deseori aud voci despre care nu știu de unde vin.

Îmi place știința.

Nu-mi este greu să cer ajutor de la prieteni, chiar dacă nu pot să întorc favoarea.

Îmi place foarte mult să vânez.

Părinții mei adesea au obiectat față de cei cu care mi-am petrecut timpul.

Uneori mai bârfesc câte puțin.

Auzul meu este în mod evident la fel de bun ca și al celorlalți.

Unii membrii din familia mea au obiceiuri care mă plictisesc și mă enervează foarte mult.

Uneori simt că pot să mă hotărăsc cu o neobișnuit de mare viteză.

Mi-ar place să fiu membru al mai multor cluburi.

Foarte rar îmi simt inima bătând și foarte rar mi se tăie respirația.

Îmi place să vorbesc despre sex.

Îmi place să vizitez locuri în care n-am mai fost niciodată.

M-am inspirat dintr-un program de viață bazat pe datorie, pe care l-am urmat cu grijă.

Am stat, uneori, în calea oamenilor care încercau să facă ceva, nu datorită situației respective, ci din principiu.

Mă înfurii repede, dar îmi trece la fel de rapid.

Am fost destul de independent și liber față de controlul familiei.

Gândesc mult.

Cineva a încercat să mă jefuiască.

Aproape toate rudele mă simpatizează.

Am perioade în care sunt atât de agitat, încât nu pot sta prea mult timp pe scaun.

N-am fost niciodată dezamăgit în dragoste.

Niciodată nu-mi fac probleme despre felul în care arăt.

Visez frecvent lucruri întipărite profund în mintea mea.

Copiii tebuie învățați despre principalele probleme privind sexul.

Cred că nu sunt mai nervos decât ceilalți.

Resimt dureri puține sau deloc.

Felul meu de a face lucrurile este susceptibil de a fi înțeles greșit de alții.

Uneori fără nici un motiv sau chiar când lucrurile merg rău, mă simt fericit de parcă aș fi “deasupra lumii”.

Nu blamez oamenii pentru că încearcă să înhațe tot ce pot obține în lumea aceasta.

Sunt persoane care încearcă să-mi fure gândurile și ideile.

Am avut perioade în viață când activitățile mele s-au întrerupt fără să știu ce se întâmplă în jurul meu.

Pot fi prietenos cu oamenii ce fac lucruri pe care eu le consider rele.

Îmi place să fiu în grupuri în care se glumește unul pe seama altuia.

Uneori, la alegeri, votez oameni despre care știu foarte puțin.

Mă apuc greu de treabă.

Cred că sunt o persoană condamnată.

La școală învățăm greu.

Dacă aș fi artist, mi-ar place să desenez flori.

Nu mă deranjează că nu arăt mai bine.

Transpir cu ușurință, chiar și în zilele răcoroase.

Sunt în întregime încrezător în mine.

Uneori a fost imposibil să mă abțin de la a fura sau a șterpeli ceva din magazine.

Este mai sigur să nu ai încredere în nimeni.

O dată pe săptămână sau chiar mai des devin foarte agitat.

Când sunt într-un grup, am dificultăți în a maq gândi la lucruri adecvate despre care să discut.

Când sunt abătut, ceva excitant mă scoate aproape întotdeauna din acesta stare.

Când plec de acasă, nu-mi fac probleme dacă ușa este încuiată sau ferestrele închise.

Cred că păcatele mele sunt de neiertat.

Simt amorțeala în una sau mai multe regiuni ale pielii.

Nu acuz oamenii care obțin avantaje de la cei ce au acceptat asta.

Vederea mea este tot atât de bună de când mă știu.

Uneori am fost atât de amuzat de istețimea unor infractori, încât am sperat că vor scăpa de pedeapsă.

Am simțit adesea că necunoscuți mă privesc în mod critic.

Totul are același gust.

Beau o cantitate de apă neobișnuit de mare în fiecare zi.

Majoritatea oamenilor își fac prieteni deoarece aceștia le pot fi de folos.

Nu am observat des că urechile mele să-mi sune sau să-mi țiuie.

Câteodată simt ura față de membrii familiei pe care de obicei îi iubesc.

Dacă aș fi reporter mi-ar place foarte mult să prezint știrile sportive.

În timpul zilei pot dormi, dar noaptea nu.

Sunt sigur că se vorbește despre mine.

Din când în când am râs de glume vulgare.

Comparativ cu prietemii mei, foarte puține lucruri îmi inspira teamă.

Într-un grup de oameni nu m-aș simți jenat dacă aș fi rugat să încep o discuție sau să-mi exprim opinia asupra unui subiect pe care îl știu foarte bine.

Întotdeauna mă dezgustă justiția când un criminal este eliberat datorită argumentelor unui avocat abil.

Am consumat alcool în mod axcesiv.

Prefer să nu discut cu oamenii până când ei nu mi se adresează.

N-am avut niciodată probleme cu justiția.

Am perioade în care mă simt neobișnuit de vesel, fără a avea un motiv special.

Aș dori să nu mă frământe gânduri legate de sex.

Dacă niște persoane se afla într-o încurcătură, cea mai bună soluție e să cadă de acord asupra unei versiuni și să se țină de ea.

Nu mă deranjează în mod special să văd animale suferind.

Cred că am trăiri mult mai intense decât majoritatea oamenilor.

Nu mi-a plăcut niciodată să mă joc cu păpușile.

Viataeste un efort pentru mine în cea mai mare parte a timpului.

Sunt atât de sensibil la unele subiecte încât nu le pot aborda.

În școala îmi era foarte greu să vorbesc în fața clasei.

Îmi iubesc mamă sau(dacă a decedat) mi-am iubit mama.

Chiar și atunci când mă aflu în compania altora mă simt singur în cea mai mare parte a timpului.

Obțin toată simpatia pe care o merit.

Refuz să joc anumite jocuri pentru că nu le joc bine.

Cred că îmi fac prieteni aproape la fel de repede ca și ceilalți.

Îmi displace să fiu înconjurat de oameni.

Mi s-a spus că merg în timpul somnului.

Persoană care oferă tentații lăsând obiecte de valoare nesupravegheate este la fel de vinovată că și cel care le fură.

Cred că aproape oricine ar spune o minciună pentru a se feri de încurcături.

Sunt mai sensibil decât majoritatea oamenilor.

În sinea lor, multora le displace să ajute pe alții.

Multe din visele mele sunt legate de sex.

Părinții și familia mea se plâng de mine mai mult decât ar trebui.

Mă simt jenat foarte ușor.

Mă îngrijorează terminarea banilor și afacerilor.

N-am fost niciodată îndrăgostit de nimeni.

M-au înspăimântat faptele pe care unii membrii din familia mea le-au comis.

Nu visez aproape niciodată.

Mi se inflamează gâtul în mod frecvent.

N-am fost niciodată paralizat și n-am simțit niciodată vreo slăbiciune neobișnuită în vreunul din mușchii mei.

Uneori vocea mă părăsește sau se schimbă, deși nu sunt răcit.

Deseori mama și tata m-au determinat să mă supun și să-I ascult chiar și atunci când eu eredeam că nu este rezonabil.

Câteodată simt mirosuri ciudate.

Nu pot să mă gândesc la un singur lucru.

Am motive să fiu gelos pe unu sau mai mulți membri ai familiei mele.

Aproape tot timpul mă simt neliniștit față de ceva sau cineva.

Devin cu ușurință nerăbdător cu oamenii.

În cea mai mare parte a timpului mi-aș dori să fiu mort.

Uneori devin atât de agitat, încât îmi este greu să adorm.

Am cu siguranță mai mult decât “partea mea” de lucruri care să mă îngrijoreze.

Nimănui nu-I păsa prea mult de ceea ce se întâmplă cu tine.

Câteodată aud atât de bine încât mă deranjează.

Uit imediat ceea ce îmi spun oamenii.

De obicei trebuie să mă opresc și să mă gândesc înainte de a acționa chiar și în probleme de mică importantă.

Deseori traversez strada pentru a nu întâlni pe cineva pe care l-am văzut.

Deseori simt ca și cum lucrurile nu ar fi reale.

Singura parte interesantă a ziarelor sunt benzile comice.

Am un obicei în a număra lucruri care nu sunt importante, cum ar fi becurile de pe indicatoarele electrice și altele.

Nu am dușmani care să dorească cu adevărat să-mi facă rău.

Am tendința de a fi mai prudent cu oamenii care sunt întrucâtva mai prietenoși decât m-am așteptat.

Am gânduri ciudate și stranii.

Devin neliniștit și îngrijorat când trebuie să fac o mică excursie departe de casă.

De obicei mă aștept să reușesc în acțiunile pe care le fac.

Aud lucruri ciudate când sunt singur.

Îmi era frică de lucruri sau oameni despre care știam că nu mă pot răni.

Nu-mi este teamă să intru singur într-o cameră unde alții s-au adunat deja și discuta.

Îmi este frică să folosesc un cuțit sau orice altceva tăios sau ascuțit.

Uneori îmi face plăcere să-I ofensez pe cei pe care-I iubesc.

Pot cu ușurință să-I fac pe alți oameni să se teamă de mine și uneori o fac pentru a mă distra.

Am mai multe probleme când mă concentrez decât par alții să aibă.

Am renunțat de mai multe ori să fac un lucru, pentru că mi se părea prea mic pentru posibilitățile mele.

Cuvinte imorale, uneori cuvinte teribile îmi vin în minte și nu pot scăpa de ele.

Uneori unele gânduri neimportante îmi trec prin minte și mă deranjează zile întregi.

Aproape în fiecare zi mi se întâmplă ceva care mă sperie.

Din când în când sunt în întregime plin de energie.

Sunt înclinat să iau lucrurile în serios.

Câteodată îmi face plăcere să fiu ofensat de cineva la care țin.

Oamenii spun lucruri insultătoare și vulgare despre mine.

Mă simt neliniștit înlăuntrul meu.

Nu sunt conștiincios într-un mod neobișnuit.

Cineva are control asupra gândurilor mele.

La petreceri prefer să stau singur sau doar cu o altă persoană decât să mă alătur grupului.

Adesea oamenii mă dezamăgesc.

Uneori am simțit că dificultățile sunt atât de mari încât nu le pot depăși.

Îmi place să merg să dansez.

În anumite perioade mintea mea pare să funcționeze mai încet decât de obicei.

În timp ce sunt în tren, autobuz, etc., vorbesc deseori cu srtainii.

Îmi plac copiii.

Îmi place să risc pe miza mică.

Dacă aș fi avut ocazia, aș fi putut face ceva care să fie de folos omenirii.

Am întâlnit adesea oameni care erau considerați experți dar nu erau mai buni decât mine.

Când aud despre succesul unei cunoștințe, resimt aceaste că pe un eșec personal.

Mă gândesc adesea: “aș vrea să fiu copil din nou”.

Nu sunt niciodată mai fericit că atunci când sunt singur.

Dacă aș fi avut ocazia aș fi putut deveni un bun conducător al oamenilor.

Sunt stânjenit de povestirile deocheate.

În general, oamenii pretind mai mult respect pentru drepturile lor decât sunt ei dispuși să țină seama de ale celorlalți.

Îmi plac întrunirile în societate doar pentru a fi cu oamenii.

Încerc să-mi amintesc bancuri bune pentru a le povesti celorlalți.

O dată sau de mai multe ori în viață am simțit că cineva mă determina să fac un lucru hipnotizându-mă.

Dacă m-am lăsat de o treabă, mi-e greu să o las deoparte chiar și pentru puțin timp.

De cele mai multe ori nu bârfesc și nu discut despre grupul din care fac parte.

Adesea am găsit oameni invidioși pe ideile mele bune, doar penru că nu le-au gândit ei primii.

Îmi place agitația unei mulțimi de oameni.

Nu mă deranjează să întâlnesc necunoscuți.

Cineva încearcă să-mi influențeze modul de a gândi.

Pot să-mi amintesc când am făcut pe “bolnavul” pentru a mă eschiva de la ceva.

Necazurile mele par să dispară când intru într-un grup vesel de prieteni.

Renunț repede când lucrurile merg rău.

Îmi place să las oamenii să știe cum stau lucrurile cu mine.

Am avut perioade când mă simțeam atât de plin de energie, încât nu simțeam nevoia să dorm câteva zile în șir.

Oricând este posibil, evit să fiu în aglomerație.

Dau înapoi din fața unei crize sau dificultăți.

Sunt în stare să renunț la ceva ce vreau să fac, când ceilalți cred că nu merită făcut.

Îmi plac seratele și petrecerile.

Mi-am dorit adesea să aparțin celuiulalt sex.

Nu mă supăr ușor.

Am făcut unele lucruri rele în trecut despre care nu am spus nimănui.

Majoritatea oamenilor se folosesc de mijloace cam necinstite pentru a obține succese în viață.

Mă enervează când oamenii îmi pun întrebări personale.

Nu cred că pot să-mi planific propriul viitor.

Nu sunt mulțumit de felul meu de a fi.

Mă supără când prietenii sau familia încearcă să-mi dea sfaturi despre felul în care să-mi trăiesc viața.

Când eram copil de multe ori luăm bătaie.

Mă plictisește să aud oamenii spunând lucruri drăguțe despre mine.

Nu-mi place să aud pe ceilalți oameni spunându-și părerea despre viață.

Adesea am serioase divergențe cu oameni care-mi sunt apropiați.

Când lucrurile merg cu adevărat rău, știu că pot conta pe familia mea pentru ajutor.

Îmi plăcea să joc “casă” când eram copil.

Nu mă tem de foc.

Uneori stau departe de altă persoană pentru că mi-e teamă să nu spun sau să nu fac ceva ce voi regreta mai târziu.

Pot să-mi exprim sentimentele reale numai când beau.

Am foarte rar stări de tristețe.

Mi se spune adesea că sunt înfierbântat, pripit, lipsit de înțelepciune.

Aș dori să pot trece peste îngrijorarea în legătură cu lucruri pe care le-am spus și care ar fi putut răni sentimentele altor oameni.

Mă simt incapabil să spun cuiva totul despre mine.

Mă tem de fulgere.

Îmi place să-I las pe oameni să ghicească ce am să fac în continuare.

Planurile mele mi s-au părut adesea atât de pline de dificultăți încât a trebuit să renunț la ele.

Mi-e frică să stau singur în întuneric.

Deseori mă simt rău fiind greșit înțeles atunci când încerc să opresc pe cineva să facă o greșeală.

Furtuna mă îngrozește.

Cer adesea sfatul oamenilor.

Viitorul este prea nesigur pentru că cineva să-și facă planuri serioase.

Adesea, chiar dacă totul îmi merge bine,simt că nu îmi pasă de nimic.

Nu mă tem de apă.

În general trebuie să mă gândesc mult la un lucru înainte să mă hotărăsc ce să fac.

Adesea oamenii mi-au înțeles greșit intențiile când am încercat să le exprim corect, cinstit și să fiu de ajutor.

N-am nici o problemă la înghițit.

De obicei sunt calm și nu mă tulbur ușor.

Aș fi sigur satisfăcut să-I înving pe criminali în propriul lor joc.

Merit pedepse severe pentru păcatele mele.

Sunt în stare să iau dezamăgirile atât de în serios încât nu mi le pot scoate din minte.

Mă deranjează să se uite cineva la mine când lucrez, chiar dacă știu că mă descurc bine.

Sunt adesea atât de inervat când cineva încearcă să mi se pună în cale la o coadă, încât îi spun acest lucru.

Uneori mă gândesc că nu sunt bun de nimic.

Când eram tânăr lipseam adesea de la școală, chiar și când ar fi trebuit să mă duc.

Unul sau mai mulți membri ai familiei mele sunt foarte nervoși.

Am momente când sunt dur cu oamenii care sunt nepoliticoși și enervanți.

Îmi fac puține griji privind posibilele nenorociri.

Am opinii politice puternice.

Mi-ar place să fiu pilot de curse.

Găsesc că este bine să ocolești legea, dacă realmente nu o încalci.

Sunt anumiți oameni care îmi displac atât de mult încât îmi face plăcere când sunt prinși pentru ceva ce au făcut.

Devin nervos dacă trebuie să aștept.

Sunt în stare să abandonez ceea ce doresc să fac pentru că alții consideră că nu sunt pe drumul cel bun.

Îmi plăcea agitația când eram copil.

Uneori sunt înclinat să-mi ies din fire pentru a impune un punct de vedere cuiva care mă contrazice.

Mă deranjează oamenii din afară, pe stradă, în magazine etc., care se uită la mine.

Persoană cu care am avut cel mai mult de a face când eram copil (tată, tată vitreg, etc.) a fost foarte severă cu mine.

Îmi plăcea să joc șotronul și să sar coarda.

N-am avut niciodată o viziune.

Mi-am schimbat de câteva ori atitudinea față de viața mea profesională.

În afară de rețetele doctorului nu iau niciodată medicamente sau somnifere.

Regret adesea că sunt atât de iritabil și ursuz.

La școală aveam destul de des note rele la purtare.

Focul mă fascinează.

Când sunt încolțit spun acea parte a adevărului care să nu mă rănească.

Dacă aș avea necazuri cu câțiva prieteni care ar fi la fel de vinovați că mine mi-aș asuma întreaga vină decât să-I las baltă.

Adesea mi-e frică de întuneric.

Când un bărbat este cu o femeie se gândește în general la lucruri legate de sexul ei.

De obicei sunt foarte direct cu cei pe care încerc să-I corectez sau să-I perfecționez.

Mă înspăimântă gândul unui cutremur de pământ.

O idee bună mă câștiga cu totul destul de repede.

Mai degrabă rezolv dificultățile singur decât să cer cuiva să-mi arate cum.

Nu-mi place să rămân singur într-o cameră sau spațiu mic închis.

Trebuie să recunosc că am fost câteodată îngrijorat fără motiv de ceva care nu avea cu adevărat importantă.

Nu încerc să-mi ascund părerea proastă sau milă față de ceilalți astfel încât ei să nu știe ce simt.

Sunt o persoană foarte sensibilă.

Am lucrat adesea în subordinea unor oameni care păreau să aranjeze lucrurile astfel încât să obțină încredere că au muncit bine, dar care erau capabili să pună greșelile în seamă subalternilor.

Uneori mi-e greu să mă lupt pentru drepturile mele deoarece sunt o persoană atât de rezervată.

Murdăria mă sperie sau mă dezgustă.

Am o viață plină de fantezii și vise dar pe care nu o povestesc altora.

În familia mea sunt persoane iuți la mânie.

Nu pot face nimic bun.

Adesea mă simt vinovat fiindcă pretind că îmi pare rău de ceva mai mult decât o fac în realitate.

Îmi apar întotdeauna cu fermitate opiniile personale.

Nu mi-e frică de păianjeni.

Viitorul pare fără speranță pentru mine.

Rudele mele apropiate și ceilalți membri ai familiei se înțeleg destul de bine.

Mi-ar place să port haine scumpe.

Ceilalți pot să-mi schimbe gândurile destul de ușor, chiar atunci când am luat o anumită hotărâre.

Unele animale mă enervează.

Pot suporta durerea la fel ca alții.

De mai multe ori am fost cel din urmă care a renunțat la încercarea de a face un lucru.

Dacă cineva mă grăbește simt că-mi sare țandăra.

Nu mi-e frică de șoareci.

De câteva ori pe săptămână mă simt ca și cum ceva îngrozitor e gata să se intamle.

Mă simt obosit o mare parte din timp.

Îmi place să repar încuietoarea de la ușă.

Uneori sunt sigur că alții pot spune la ce mă gândesc.

Îmi place să citesc despre știință.

Mi-e frică să rămân singur într-un spațiu larg deschis.

Uneori simt că sunt gata să mă pierd cu firea.

Un număr de oameni sunt vinovați de conduită sexuală greșită.

Adesea mi-a fost frică în toiul nopții.

Mă enervează destul de tare să nu-mi amintesc unde mi-am pus lucrurile.

Persoană de care am fost cel mai atașat și pe care am admirat-o cel mai mult în copilărie era o femeie.(mamă, sora, mătușa, altă femeie).

Îmi plac mai mult povestirile de aventuri decât cele romantice.

Adesea mă încurc și uit ceea ce intenționam să spun.

Sunt foarte neîndemânatic și stângaci.

Îmi place să joc sporturi dure (ca fotbalul).

Îmi detest întreaga familie.

Unii cred că e greu să mă cunoască.

Îmi petrec singur cea mai mare parte a timpului liber.

Când oamenii fac ceva care mă înfurie îi las să înțeleagă ceea ce simt.

De obicei mi-e greu să decid ce să fac.

Oamenii nu mă găsesc atractiv.

Oamenii nu sunt prea drăguți cu mine.

Adesea simt că nu sunt la fel de bun ca ceilalți oameni.

Sunt foarte încăpățânat.

Mi-a plăcut să folosesc marijuana.

Indispoziția mentală este un semn de slăbiciune.

Am probleme cu drogul sau alcoolul.

Stafiile sau spiritele pot influențe oamenii în bine sau în rău.

Mă simt neajutorat când trebuie să iau niște hotărâri importante.

Întotdeauna încerc să fiu plăcut și agreabil chiar când ceilalți sunt indispuși sau critici.

Când am o problemă, mă ajută să vorbesc despre ea cu ceilalți.

Obiectivele mele esențiale în viață sunt în posibilitățile mele.

Cred că oamenii ar trebui să-și păstreze problemele personale pentru ei.

În aceste zile nu simt o prea mare tensiune sau un prea mare stres.

Mă supără foarte mult să mă gândesc să-mi schimb stilul de viață.

Marile mele probleme sunt cauzate de comportamentul celor apropiați mie.

Mi-e silă să merg la doctor chiar dacă mi-e rău.

Deși nu sunt fericit în viață, nu este nimic de făcut acum.

Este de mai mare ajutor să vorbești cu cineva despre problemele sau îngrijorările tale decât să iei droguri sau medicamente.

Am câteva obiceiuri care sunt cu adevărat dăunătoare.

Când problemele trebuie rezolvate, de obicei îi las pe alții să-și asume responsabilitatea.

Recunosc mai multe defecte personale pe care nu le voi putea schimba.

Sunt atât de bolnav din cauza a ceea ce trebuie să fac în fiecare zi, încât chiar acum aș vrea să renunț la toate.

De curând m-am gândit să mă sinucid.

Deseori devin deosebit de iritat când cineva îmi întrerupe activitatea.

Deseori simt că aș putea să ghicesc gândurile oamenilor.

Necesitatea de a lua decizii importante mă face nervos.

Alții îmi spun că mănânc prea repede.

O dată pe săptămână sau mai mult mă amețesc sau mă îmbăt.

Am avut o tragică pierdere în viață, încât știu că niciodată nu o voi depăși.

Deseori devin atât de supărat și tulburat și nu știu din ce cauză.

Când oamenii îmi cer ceva să fac, mi-e greu să spun nu.

Nu sunt niciodată mai fericit decât atunci când sunt fericit prin mine însumi.

Viața mea este goală și lipsită de semnificație.

Găsesc că este dificil să-ți păstrezi slujba.

În viață am făcut o mulțime de greșeli.

Devin furios pe mine însumi, pentru că cedez prea ușor altora.

În ultima vreme m-am gândit mult să mă sinucid.

Îmi place să iau decizii și să dau slujbe altora.

Chiar în afara familiei mele știu că va fi întotdeauna cineva care să aibă grijă de mine.

La cinematografe, restaurante, evenimente sportive îmi displace când trebuie să stau la coadă.

Nimeni nu știe, însă am încercat să mă sinucid.

Totul se desfășoară prea rapid în jurul meu.

Știu că sunt o povară pentru ceilalți.

După o zi dificilă, am nevoie de obicei de băutură pentru a mă relaxa.

Multe din necazurile mele se datorează ghinionului.

Când și când , nu-mi dau seama că trebuie să mă opresc din vorbit.

Uneori îmi fac rău în mod expres, fără a ști de ce anume.

De regulă, lucrez mai multe ore, chiar dacă slujba mea nu necesită aceasta.

De obicei mă simt mai bine după un plâns zdravăn.

Uit unde pun lucrurile.

Dacă mi-aș putea trăi încă o dată viața, nu aș schimba prea multe.

Devin foarte iritabil când oamenii de care depind nu-și termină treaba la timp.

Dacă mă supăr, sigur voi căpăta o durere de cap.

Mi-ar place să conduc o afacere mare.

Dfn când în când cei mai mulți bărbați sunt necredincioși sotiilor lor.

În ultima vreme mi-am pierdut dorința de a-mi rezolva problemele.

Când sunt beat, devin furios și distrug mobila sau farfuriile.

Lucrez cel mai bine când am un termen precis.

Am devenit atât de furios cu cineva, încât am simțit că aș putea exploda.

Din când în când îmi vin în minte gânduri teribile despre familia mea.

Oamenii îmi spun că am probleme cu alcoolul, dar eu nu sunt de acord.

Am întotdeauna prea puțin timp pentru a-mi isprăvi treburile.

În aceste zile, gândurile mele se întorc mereu spre moarte și viață de apoi.

Adesea păstrez și economisesc lucruri pe care, probabil, nu le voi utiliza niciodată,

Câteodată devin atât de furios, încât lovesc pe cineva într-o luptă fizică.

În ultima vreme, în orice fac simt că sunt testat.

Acum am foarte puțin de a face cu rudele mele.

Câteodată mi se pare că aud gândurile mele ca fiind spuse cu glas tare.

Când sunt trist, vizitarea prietenilor mă scoate din această stare.

Multe din ce mi se întâmplă acum, parcă s-au mai întâmplat și înainte.

Când viața mea întâmpina dificultăți, mă face să vreau să renunț.

Nu pot intra într-o cameră întunecoasă, singur, chiar în propria mea casă.

Mă neliniștește mult terminarea banilor.

Bărbatul trebuie să fie capul familiei.

Singurul loc unde mă simt relaxat este acasă.

Oamenii cu care lucrez nu sunt înțelegători cu problemele mele.

Sunt satisfăcut de banii pe care-I câștig.

De obicei am destulă energie pentru a-mi face treaba.

Îmi este greu să accept complimentele.

În cele mai multe căsătorii, unul sau ambii parteneri sunt nefericiți.

Aproape niciodată nu-mi pierd cumpătul.

Îmi trebuie un mare efort pentru a-mi aminti ce mi-au spus oamenii zilele acestea.

Când sunt trist sau melancolic, este activitatea mea care suferă.

În cele mai multe cupluri maritale, fiecare membru nu arata o prea mare afecțiune pentru celălalt.

APENDIX 1 : LISTELE DE ITEMI CRITICI

ITEMII CRITICI KOSS – BUTCHER:

STARE DE ANXIETATE ACUTĂ:

2.am o poftă de mâncare bună (f)

3. în majoritatea dimineților mă trezesc odihnit și proaspăt. (f)

5. zgomotele mă trezesc ușor. (a)

10. sunt la fel de capabil să lucrez cum am fost întotdeauna. (f)

15. lucrez în condiții foarte tensionate (a)

28. am probleme de deranjament stomacal de câteva ori pe săptămână (a)

39.somnul este chinuit și întrerupt (a)

59. mă deranjează un discomfort în centrul stomacului la ficare câteva zile sau chiar mai des. (a)

140. în cele mai multe nopți adorm fără să mă deranjeze gânduri sau idei. (f)

172. adesea observ că îmi tremură mâna când încerc să fac ceva. (a)

208. rareori observ că îmi bate inima cu putere și că nu mai pot să respir. (f)

218. am momente de un asemenea neastâmpăr încât nu pot să stau mult timp pe un scaun. (a)

223. cred că nu sunt mai nervos decât alții. (f0

301. mă simt anxios față de ceva sau cineva aproape tot timpul. (a)

444. sunt o persoană încordată. (a)

463. de câteva ori pe săptămână am impesia că ceva îngrozitor o să se întâmple. (a)

469. câteodată am impresia că o să mă sparg în bucăți. (a)

IDEAȚIE DEPRESIV SUICIDALA:

9. viața mea zilnică este plină de lucruri care îmi mențin interesul. (f)

38. am avut perioade de zile, săptămâni sau luni în care nu puteam să mă ocup de anumite lucruri pentru că nu puteam să mă mobilizez. (a)

65. de cele mai multe ori mă simt trist. (a)

71. zilele acestea mi se pare dificil să nu-mi pierd orice speranță de a realiza ceva. (a)

75. de obicei cred că viața merită trăită.(f)

92. se pare că nu-mi pasă ce mi se întâmplă. (a0

95. sunt fericit aproape tot timpul. (f)

130. cu siguranță am sentimente de inutilitate câteodată. (a)

146.plâng cu ușurință. (a)

215. meditez mult. (a)

233. am dificultăți în a iniția noi activități. (a)

273. de cele mai multe ori viața este un efort pentru mine. (a)

303. de cele mai multe ori îmi doresc să fi murit. (a)

306. nimeni nu este interesat de ceea ce ți se imtampla. (a)

388. foatre rar am accese de melancolie. (f)

411. câteodată cred că nu sunt bun de nimic. (a)

454. viitorul mi se pare fără speranță. (a)

485. adesea simt că nu sunt la fel de bun ca ceilalți. (a)

506. recent m-am gândit să mă sinucid. (a)

518. am făcut o groază de greșeli în viață. (a)

520. în ultima vreme m-am gândit serios să mă sinucid. (a)

524. deși nimeni nu știe, am încercat să mă sinucid. (a)

BRUSCĂRI ȘI AMENINȚĂRI:

37. câteodată simt nevoia să sparg ceva. (a)

85. câteodată simt un impuls puternic să fac ceva dăunător sau șocant. (a)

134. câteodată simt nevoia să mă încaier cu cineva. (a)

213. mă înfurii ușor și apoi îmi terce repede. (a)

389. adesea se spune că sunt înfierbântat, pripit, lipsit de înțelepciune. (a)

STRES SITUAȚIONAL DATORAT ALCOOLISMULUI:

125. cred că viața mea familială este la fel de plăcută ca a majorității persoanelor pe care le cunosc. (f)

264. am consumat excesiv alcool. (a)

487. mi-a plăcut să consum marijuana. (a)

489. am probleme cu drogurile sau alcoolul. (a)

503. am câteva obiceiuri care sunt foarte nocive. (a)

511. o dată pe săptămână sau mai des mă îmbăt sau mă droghez. (a)

518. am făcut o groază de greșeli în viață. (a)

CONFUZIE MENTALĂ:

24. câteodată sunt posedat de spirite rele. (a)

31. mi se pare dificil să mă concentrez pe o sarcină sau o problemă. (a)

32. am avut experiențe ciudate și neobișnuite. (a)

72. câteodată sufletul meu părăsește corpul. (a)

96. văd în jurul meu lucruri sau animale sau oameni pe care alții nu le văd. (a)

180. este ceva în neregulă cu mintea mea. (a)

198. adesea aud voci fără să știu de unde provin. (a)

299. nu pot să mă concentrez asupra unui singur lucru. (a)

311. adesea am impresia că lucrurile nu sunt reale. (a)

316. am gânduri ciudate și neobișnuite. (a)

325. am mai multe dificultăți în a mă concentra dăcât par să aibă ceilalți. (a)

IDEI DE PERSECUȚIE:

17.sunt sigur că nu voi avea o viață ușoară. (a)

dacă oamenii nu mi-ar fi pus bețe în roate aș fi avut mult mai mult succes. (a)

99. cineva are ceva împotriva mea. (a)

124. adesea mă întreb ce intenții ascunse are o persoană care face ceva drăguț pentru mine. (a)

138. cred că se complotează împotriva mea. (a)

144. cred că sunt urmărit. (a)

145. cred că adesea am fost persecutat fără motiv. (a)

162. cineva a încercat să mă otrăvească. (a)

216. cineva a încercat să mă jefuiască. (a)

228. sunt persoane care încearcă să-mi fure gândurile și ideile. (a)

241. este mai sigur să nu ai încredere în nimeni. (a)

251. adesea am simțit că străinii mă privesc critic. (a)

259. sunt sigur că se discută despre mine. (a)

314. nu am nici un dușman care într-adevăr îmi vrea răul. (f)

333. oamenii spun lucruri vulgare și insultătoare despre mine. (a)

361. cineva încearcă să-mi influențeze mintea. (a)

ITEMII CRITICI LACHAR – WROBEL:

ANXIETATE ȘI TENSIUNE:

15.lucrez în condiții de tensionate. (a)

17. sunt sigur că nu voi avea o viață ușoară. (a)

172. adesea observ că îmi tremură mâna când încerc să fac ceva. (a)

218. am momente de un asemenea neastâmpăr încât nu pot să stau mult timp pe scaun. (a)

223. cred că nu sunt mai nervos decât ceilalți oameni. (f)

261. am foarte puține frici comparativ cu prietenii mei. (f)

299. nu pot să mă concentrez asupra unui singur lucru. (a)

301. mă simt anxios față de ceva sau cineva aproape tot timpul. (a)

320. mi-a fost frică de lucruri sau oameni despre care știam că nu pot să-mi facă rău. (a)

405. de obicei sunt calm și nu mă supăr ușor. (f)

463. de câteva ori pe săptămână am impresia că ceva groaznic o să se imtample. (a)

DEPRESIE ȘI ÎNGRIJORARE:

2.am o bună pofta de mâncare. (f)

3. mă trezesc odihnit sim proaspăt în majoritatea dimineților. (f)

10. sunt la fel de capabil să lucrez cm am fost întotdeauna. (f)

65 . de cele mai multe ori mă simt trist. (a)

73. îmi lipsește cu siguranță încrederea în sine. (a)

75. de obicei am sentimentul că viața merită trăită. (f)

130. cu siguranță câteodată mă simt inutil. (a)

150. câteodată simt că trebuie să fac rău fie mie, fie altei persoane. (a)

165. memoria mea pare să fie în regulă. (f)

180. este ceva în neregulă cu mintea mea. (a)

273. de cele mai multe ori viața este un efort pentru mine. (a)

303. de cele mai multe ori îmi doresc să fi fost mort. (a)

339. câteodată am avut impresia că dificultățile se adună atât de multe, încât nu mai pot să le depășesc. (a)

411. câteodată cred că nu sunt bun de nimic. (a)

415. mă cam îngrijorează posibilele ghinioane. (a)

454. viitorul mi se pare fără speranță. (a)

TULBURĂRI DE SOMN:

5. zgomotele mă trezesc ușor. (a)

30. am coșmaruri la fiecare câteva nopți. (a)

39. somnul meu este chinuit și întrerupt. (a)

140. în cele mai multe nopți adorm fără să am gânduri sau idei care mă deranjează. (f)

328. câteodată, un gând neimportant îmi trece prin minte și mă deranjează zile întregi. (a)

471. am fost adesea înspăimântat în mijlocul nopții (a)

COGNIȚII DEVIANTE:

dacă ceilalți nu mi-ar fi pus bețe în roate, aș fi avut mai mult succes. (a)

99. cineva are ceva împotriva mea. (a)

106. vorbirea mea este așa cum a fost mereu (nici mai repede nici mai încet, nici mai neclară, nici mai răgușită). (f)

138. cred că se complotează împotriva mea. (a)

144. cred că sunt urmărit. (a)

162. cineva a încercat să mă otrăvească. (a)

216. cineva a încercat să mă jefuiască. (a)

228. sunt persoane care încearcă să îmi fure gândurile și ideile. (a)

259. sunt sigur că se discută despre mine. (a)

314. nu am nici un dușman care să îmi vrea într-adevăr răul. (f)

333. oamenii spun lucruri vulgare și insultătoare despre mine. (a)

336. cineva îmi controlează mintea. (a)

355. o dată sau de mai multe ori în viață am avut impresia că cineva mă determina să fac anumite lucruri hipnotizându-mă. (a)

361. cineva încearcă să-mi influențeze mintea. (a)

466. câteodată sunt sigur că ceilalți pot să ghicească ce gândesc. (a)

GÂNDIRE ȘI EXPERIENȚE DEVIANTE:

32. am avut experiențe foarte ciudate și stranii. (a)

60. când sunt înconjurat de oameni mă deranjează faptul că aud lucruri ciudate. (a)

96. văd lucruri sau animale sau oameni în jur pe care alții nu le văd. (a)

122. câteodată gândurile mele o iau înainte și pot să le mai rostesc. (a)

198. adesea aud voci fără să știu de unde provin. (a)

298. adesea simt mirosuri ciudate. (a)

307. câteodată aud atât de bine încât mă deranjează. (a)

316. am gânduri ciudate și stranii. (a)

319. aud lucruri ciudate când sunt singur. (a)

427. nu am avut niciodată vedenii. (f)

ABUZURI DE SUBSTANȚE:

168. am avut perioade în care am făcut lucruri fără că ulterior să știu ce am făcut. (a)

264. am consumat alcool în exces. (a)

429. în afară prescripțiilor doctorului nu iau niciodată medicamente sau somnifere. (f)

ATITUDINI ANTISOCIALE:

dacă sunt nedreptățit de cineva simt că trebuie să ripostez, doar de dragul principiului. (a)

35. câteodată, în tinerețe, mai furăm lucruri. (a)

84. am fost exmatriculat din școala o dată sau de mai multe ori din cauza comportamentului urât. (a)

105. în școala eram chemat câteodată în biroul directorului din cauza comportamentului necorespunzător. (a)

227. nu îi acuz pe cei care încearcă să prindă tot ce le pică în mână în lumea asta. (a)

240. câteodată îmi era imposibil să mă opresc să nu fur sau să nu iau din magazine câte ceva. (a)

254. majoritatea oamenilor își fac prieteni pentru că prietenii le sunt utili. (a)

266. nu am avut niciodată probleme cu legea. (f)

324. pot să îi fac ușor pe alții să se teamă de mine și câteodată o fac doar ca să mă distrez. (a)

CONFLICTE FAMILIALE:

21. câteodată am vrut foarte mult să plec de acasă. (a)

83. am foarte puține neînțelegeri cu membrii familiei mele. (f)

125. cred că viața mea de acasă este le fel de plăcută ca a majorității oamenilor pe care îi știu. (f)

288. părinții și familia îmi găsesc mai multe lipsuri decât ar trebui. (a)

FURIE PROBLEMATICĂ:

85. câteodată simt un impuls puternic să fac ceva dăunător sau șocant. (a)

134. câteodată simt nevoia să mă încaier cu cineva. (a)

213. mă înfurii repede dar apoi îmi terce ușor. (a)

389. adesea se spune că sunt înfierbântat, pripit, lipsit de înțelepciune. (a)

PREOCUPĂRI ȘI DEVIAȚII SEXUALE:

viața mea sexuală este satisfăcătoare. (f)

34. nu am avut niciodată probleme din cauza comportamentului meu sexual. (f)

62. mi-am dorit adesa să fi fost fata / (sau dacă sunteți de sex feminin) nu mi-a părut niciodată rău că sunt fată. (a/f)

121. nu m-am implicat niciodată într-o practică sexuală neobișnuită. (f)

166. mă îngrijorează problema sexului. (a)

268. aș vrea să nu mă supere gânduri legate de sex. (a)

SIMPTOME SOMATICE:

18. mă supără crize de greață și vomă. (a)

28. mă supără deranjamente stomacale de câteva ori pe săptămână. (a)

33. rareori mă îngrijorează sănătatea mea. (f)

40. aproape tot timpul mă doare capul peste tot. (a)

44. odată pe săptămână sau mai des îmi simt corpul fierbinte fără nici un motiv deosebit. (a)

47. aproape niciodată nu mă deranjează dureri de inimă sau în piept. (f)

53. adesea, părți ale corpului meu simț arsuri, pișcături, furnicături sau amorțeli. (a)

57. aproape niciodată nu simt dureri în fundul gâtului. (f)

59. mă supără un discomfort stomacal la fiecare câteva zile sau chiar mai des. (a)

101. adesea am senzația că am în jurul capului o banderolă care mă strânge. (a)

111. am foarte des probleme cu stomacul. (a)

142. nu am avut niciodată crize sau convulsii. (f)

159. nu am leșinat niciodată. (f)

164. rareori sau niciodataa am amețeli. (f)

175. simt o slăbiciune generală aproape tot timpul. (a)

176. am foarte puține dureri de cap. (f)

182. am avut crize în care nu am putut să îmi controlez mișcările sau vorbirea dar în care eram conștient de ceea ce se întâmplă în jurul meu. (a)

224. am foarte puține dureri sau deloc. (f)

229. am avut momente de leșin cu întreruperea activităților în care nu-mi aminteam ce se întâmplă în jurul meu. (a)

247. simt o amorțeală în unul sau mai multe locuri pe piele. (a)

255. nu remarc adesea țiuituri sau sunaturi în ureche. (f)

295. nu am fost niciodată paralizat și nu am simțit niciodată o slăbiciune deosebită a musculaturii. (f)

464. mă simt obosit mult timp. (a)

APENDIX 1 : LISTELE DE ITEMI CRITICI

ITEMII CRITICI KOSS – BUTCHER:

STARE DE ANXIETATE ACUTĂ:

2.am o poftă de mâncare bună (f)

3. în majoritatea dimineților mă trezesc odihnit și proaspăt. (f)

5. zgomotele mă trezesc ușor. (a)

10. sunt la fel de capabil să lucrez cum am fost întotdeauna. (f)

15. lucrez în condiții foarte tensionate (a)

28. am probleme de deranjament stomacal de câteva ori pe săptămână (a)

39.somnul este chinuit și întrerupt (a)

59. mă deranjează un discomfort în centrul stomacului la ficare câteva zile sau chiar mai des. (a)

140. în cele mai multe nopți adorm fără să mă deranjeze gânduri sau idei. (f)

172. adesea observ că îmi tremură mâna când încerc să fac ceva. (a)

208. rareori observ că îmi bate inima cu putere și că nu mai pot să respir. (f)

218. am momente de un asemenea neastâmpăr încât nu pot să stau mult timp pe un scaun. (a)

223. cred că nu sunt mai nervos decât alții. (f0

301. mă simt anxios față de ceva sau cineva aproape tot timpul. (a)

444. sunt o persoană încordată. (a)

463. de câteva ori pe săptămână am impesia că ceva îngrozitor o să se întâmple. (a)

469. câteodată am impresia că o să mă sparg în bucăți. (a)

IDEAȚIE DEPRESIV SUICIDALA:

9. viața mea zilnică este plină de lucruri care îmi mențin interesul. (f)

38. am avut perioade de zile, săptămâni sau luni în care nu puteam să mă ocup de anumite lucruri pentru că nu puteam să mă mobilizez. (a)

65. de cele mai multe ori mă simt trist. (a)

71. zilele acestea mi se pare dificil să nu-mi pierd orice speranță de a realiza ceva. (a)

75. de obicei cred că viața merită trăită.(f)

92. se pare că nu-mi pasă ce mi se întâmplă. (a0

95. sunt fericit aproape tot timpul. (f)

130. cu siguranță am sentimente de inutilitate câteodată. (a)

146.plâng cu ușurință. (a)

215. meditez mult. (a)

233. am dificultăți în a iniția noi activități. (a)

273. de cele mai multe ori viața este un efort pentru mine. (a)

303. de cele mai multe ori îmi doresc să fi murit. (a)

306. nimeni nu este interesat de ceea ce ți se imtampla. (a)

388. foatre rar am accese de melancolie. (f)

411. câteodată cred că nu sunt bun de nimic. (a)

454. viitorul mi se pare fără speranță. (a)

485. adesea simt că nu sunt la fel de bun ca ceilalți. (a)

506. recent m-am gândit să mă sinucid. (a)

518. am făcut o groază de greșeli în viață. (a)

520. în ultima vreme m-am gândit serios să mă sinucid. (a)

524. deși nimeni nu știe, am încercat să mă sinucid. (a)

BRUSCĂRI ȘI AMENINȚĂRI:

37. câteodată simt nevoia să sparg ceva. (a)

85. câteodată simt un impuls puternic să fac ceva dăunător sau șocant. (a)

134. câteodată simt nevoia să mă încaier cu cineva. (a)

213. mă înfurii ușor și apoi îmi terce repede. (a)

389. adesea se spune că sunt înfierbântat, pripit, lipsit de înțelepciune. (a)

STRES SITUAȚIONAL DATORAT ALCOOLISMULUI:

125. cred că viața mea familială este la fel de plăcută ca a majorității persoanelor pe care le cunosc. (f)

264. am consumat excesiv alcool. (a)

487. mi-a plăcut să consum marijuana. (a)

489. am probleme cu drogurile sau alcoolul. (a)

503. am câteva obiceiuri care sunt foarte nocive. (a)

511. o dată pe săptămână sau mai des mă îmbăt sau mă droghez. (a)

518. am făcut o groază de greșeli în viață. (a)

CONFUZIE MENTALĂ:

24. câteodată sunt posedat de spirite rele. (a)

31. mi se pare dificil să mă concentrez pe o sarcină sau o problemă. (a)

32. am avut experiențe ciudate și neobișnuite. (a)

72. câteodată sufletul meu părăsește corpul. (a)

96. văd în jurul meu lucruri sau animale sau oameni pe care alții nu le văd. (a)

180. este ceva în neregulă cu mintea mea. (a)

198. adesea aud voci fără să știu de unde provin. (a)

299. nu pot să mă concentrez asupra unui singur lucru. (a)

311. adesea am impresia că lucrurile nu sunt reale. (a)

316. am gânduri ciudate și neobișnuite. (a)

325. am mai multe dificultăți în a mă concentra dăcât par să aibă ceilalți. (a)

IDEI DE PERSECUȚIE:

17.sunt sigur că nu voi avea o viață ușoară. (a)

dacă oamenii nu mi-ar fi pus bețe în roate aș fi avut mult mai mult succes. (a)

99. cineva are ceva împotriva mea. (a)

124. adesea mă întreb ce intenții ascunse are o persoană care face ceva drăguț pentru mine. (a)

138. cred că se complotează împotriva mea. (a)

144. cred că sunt urmărit. (a)

145. cred că adesea am fost persecutat fără motiv. (a)

162. cineva a încercat să mă otrăvească. (a)

216. cineva a încercat să mă jefuiască. (a)

228. sunt persoane care încearcă să-mi fure gândurile și ideile. (a)

241. este mai sigur să nu ai încredere în nimeni. (a)

251. adesea am simțit că străinii mă privesc critic. (a)

259. sunt sigur că se discută despre mine. (a)

314. nu am nici un dușman care într-adevăr îmi vrea răul. (f)

333. oamenii spun lucruri vulgare și insultătoare despre mine. (a)

361. cineva încearcă să-mi influențeze mintea. (a)

ITEMII CRITICI LACHAR – WROBEL:

ANXIETATE ȘI TENSIUNE:

15.lucrez în condiții de tensionate. (a)

17. sunt sigur că nu voi avea o viață ușoară. (a)

172. adesea observ că îmi tremură mâna când încerc să fac ceva. (a)

218. am momente de un asemenea neastâmpăr încât nu pot să stau mult timp pe scaun. (a)

223. cred că nu sunt mai nervos decât ceilalți oameni. (f)

261. am foarte puține frici comparativ cu prietenii mei. (f)

299. nu pot să mă concentrez asupra unui singur lucru. (a)

301. mă simt anxios față de ceva sau cineva aproape tot timpul. (a)

320. mi-a fost frică de lucruri sau oameni despre care știam că nu pot să-mi facă rău. (a)

405. de obicei sunt calm și nu mă supăr ușor. (f)

463. de câteva ori pe săptămână am impresia că ceva groaznic o să se imtample. (a)

DEPRESIE ȘI ÎNGRIJORARE:

2.am o bună pofta de mâncare. (f)

3. mă trezesc odihnit sim proaspăt în majoritatea dimineților. (f)

10. sunt la fel de capabil să lucrez cm am fost întotdeauna. (f)

65 . de cele mai multe ori mă simt trist. (a)

73. îmi lipsește cu siguranță încrederea în sine. (a)

75. de obicei am sentimentul că viața merită trăită. (f)

130. cu siguranță câteodată mă simt inutil. (a)

150. câteodată simt că trebuie să fac rău fie mie, fie altei persoane. (a)

165. memoria mea pare să fie în regulă. (f)

180. este ceva în neregulă cu mintea mea. (a)

273. de cele mai multe ori viața este un efort pentru mine. (a)

303. de cele mai multe ori îmi doresc să fi fost mort. (a)

339. câteodată am avut impresia că dificultățile se adună atât de multe, încât nu mai pot să le depășesc. (a)

411. câteodată cred că nu sunt bun de nimic. (a)

415. mă cam îngrijorează posibilele ghinioane. (a)

454. viitorul mi se pare fără speranță. (a)

TULBURĂRI DE SOMN:

5. zgomotele mă trezesc ușor. (a)

30. am coșmaruri la fiecare câteva nopți. (a)

39. somnul meu este chinuit și întrerupt. (a)

140. în cele mai multe nopți adorm fără să am gânduri sau idei care mă deranjează. (f)

328. câteodată, un gând neimportant îmi trece prin minte și mă deranjează zile întregi. (a)

471. am fost adesea înspăimântat în mijlocul nopții (a)

COGNIȚII DEVIANTE:

dacă ceilalți nu mi-ar fi pus bețe în roate, aș fi avut mai mult succes. (a)

99. cineva are ceva împotriva mea. (a)

106. vorbirea mea este așa cum a fost mereu (nici mai repede nici mai încet, nici mai neclară, nici mai răgușită). (f)

138. cred că se complotează împotriva mea. (a)

144. cred că sunt urmărit. (a)

162. cineva a încercat să mă otrăvească. (a)

216. cineva a încercat să mă jefuiască. (a)

228. sunt persoane care încearcă să îmi fure gândurile și ideile. (a)

259. sunt sigur că se discută despre mine. (a)

314. nu am nici un dușman care să îmi vrea într-adevăr răul. (f)

333. oamenii spun lucruri vulgare și insultătoare despre mine. (a)

336. cineva îmi controlează mintea. (a)

355. o dată sau de mai multe ori în viață am avut impresia că cineva mă determina să fac anumite lucruri hipnotizându-mă. (a)

361. cineva încearcă să-mi influențeze mintea. (a)

466. câteodată sunt sigur că ceilalți pot să ghicească ce gândesc. (a)

GÂNDIRE ȘI EXPERIENȚE DEVIANTE:

32. am avut experiențe foarte ciudate și stranii. (a)

60. când sunt înconjurat de oameni mă deranjează faptul că aud lucruri ciudate. (a)

96. văd lucruri sau animale sau oameni în jur pe care alții nu le văd. (a)

122. câteodată gândurile mele o iau înainte și pot să le mai rostesc. (a)

198. adesea aud voci fără să știu de unde provin. (a)

298. adesea simt mirosuri ciudate. (a)

307. câteodată aud atât de bine încât mă deranjează. (a)

316. am gânduri ciudate și stranii. (a)

319. aud lucruri ciudate când sunt singur. (a)

427. nu am avut niciodată vedenii. (f)

ABUZURI DE SUBSTANȚE:

168. am avut perioade în care am făcut lucruri fără că ulterior să știu ce am făcut. (a)

264. am consumat alcool în exces. (a)

429. în afară prescripțiilor doctorului nu iau niciodată medicamente sau somnifere. (f)

ATITUDINI ANTISOCIALE:

dacă sunt nedreptățit de cineva simt că trebuie să ripostez, doar de dragul principiului. (a)

35. câteodată, în tinerețe, mai furăm lucruri. (a)

84. am fost exmatriculat din școala o dată sau de mai multe ori din cauza comportamentului urât. (a)

105. în școala eram chemat câteodată în biroul directorului din cauza comportamentului necorespunzător. (a)

227. nu îi acuz pe cei care încearcă să prindă tot ce le pică în mână în lumea asta. (a)

240. câteodată îmi era imposibil să mă opresc să nu fur sau să nu iau din magazine câte ceva. (a)

254. majoritatea oamenilor își fac prieteni pentru că prietenii le sunt utili. (a)

266. nu am avut niciodată probleme cu legea. (f)

324. pot să îi fac ușor pe alții să se teamă de mine și câteodată o fac doar ca să mă distrez. (a)

CONFLICTE FAMILIALE:

21. câteodată am vrut foarte mult să plec de acasă. (a)

83. am foarte puține neînțelegeri cu membrii familiei mele. (f)

125. cred că viața mea de acasă este le fel de plăcută ca a majorității oamenilor pe care îi știu. (f)

288. părinții și familia îmi găsesc mai multe lipsuri decât ar trebui. (a)

FURIE PROBLEMATICĂ:

85. câteodată simt un impuls puternic să fac ceva dăunător sau șocant. (a)

134. câteodată simt nevoia să mă încaier cu cineva. (a)

213. mă înfurii repede dar apoi îmi terce ușor. (a)

389. adesea se spune că sunt înfierbântat, pripit, lipsit de înțelepciune. (a)

PREOCUPĂRI ȘI DEVIAȚII SEXUALE:

viața mea sexuală este satisfăcătoare. (f)

34. nu am avut niciodată probleme din cauza comportamentului meu sexual. (f)

62. mi-am dorit adesa să fi fost fata / (sau dacă sunteți de sex feminin) nu mi-a părut niciodată rău că sunt fată. (a/f)

121. nu m-am implicat niciodată într-o practică sexuală neobișnuită. (f)

166. mă îngrijorează problema sexului. (a)

268. aș vrea să nu mă supere gânduri legate de sex. (a)

SIMPTOME SOMATICE:

18. mă supără crize de greață și vomă. (a)

28. mă supără deranjamente stomacale de câteva ori pe săptămână. (a)

33. rareori mă îngrijorează sănătatea mea. (f)

40. aproape tot timpul mă doare capul peste tot. (a)

44. odată pe săptămână sau mai des îmi simt corpul fierbinte fără nici un motiv deosebit. (a)

47. aproape niciodată nu mă deranjează dureri de inimă sau în piept. (f)

53. adesea, părți ale corpului meu simț arsuri, pișcături, furnicături sau amorțeli. (a)

57. aproape niciodată nu simt dureri în fundul gâtului. (f)

59. mă supără un discomfort stomacal la fiecare câteva zile sau chiar mai des. (a)

101. adesea am senzația că am în jurul capului o banderolă care mă strânge. (a)

111. am foarte des probleme cu stomacul. (a)

142. nu am avut niciodată crize sau convulsii. (f)

159. nu am leșinat niciodată. (f)

164. rareori sau niciodataa am amețeli. (f)

175. simt o slăbiciune generală aproape tot timpul. (a)

176. am foarte puține dureri de cap. (f)

182. am avut crize în care nu am putut să îmi controlez mișcările sau vorbirea dar în care eram conștient de ceea ce se întâmplă în jurul meu. (a)

224. am foarte puține dureri sau deloc. (f)

229. am avut momente de leșin cu întreruperea activităților în care nu-mi aminteam ce se întâmplă în jurul meu. (a)

247. simt o amorțeală în unul sau mai multe locuri pe piele. (a)

255. nu remarc adesea țiuituri sau sunaturi în ureche. (f)

295. nu am fost niciodată paralizat și nu am simțit niciodată o slăbiciune deosebită a musculaturii. (f)

464. mă simt obosit mult timp. (a)