Metode de Prevenire a Cariei Dentare la Dintii Temporari Si la Dintii Permanenti Tineri

Psihologie

Metode de Prevenire a Cariei Dentare la Dintii Temporari Si la Dintii Permanenti Tineri

Byadmin ianuarie 1, 2024

METODE DE PREVENIRE A CARIEI DENTARE LA DINȚII TEMPORARI ȘI LA DINȚII PERMANENȚI TINERI

Cuprins

INTRODUCERE

PARTEA GENERALĂ

CAP. 1. GENERALITĂȚI

CAP. 2. CONTROLUL MECANIC AL PLĂCII BACTERIENE

2.1. PERIAJUL DENTAR

2.1.1. PERIAJUL MANUAL

2.1.2. PERIAJUL ELECTRIC

2.2. MIJLOACE AUXILIARE DE IGIENĂ ORALĂ

2.3. PERIAJUL PROFESIONAL

2.3.1. INDICAȚIILE PERIAJULUI PROFESIONAL

2.3.2. CONTRAINDICAȚIILE PERIAJULUI PROFESIONAL

CAP.3.CONTROLUL CHIMIC AL PLĂCII BACTERIENE

3.1. PASTA DE DINȚI

3.2. PERIAJUL DENTAR CU GELURI DE CLORHEXIDINĂ SAU FLUOR

3.3. CLĂTIRILE ORALE CU APE DE GURĂ

CAP. 4. ALIMENTAȚIA CARIOPROFILACTICĂ

4.1.RECOMANDĂRILE MEDICULUI STOMATOLOG PRIVIND IGIENA ALIMENTAȚIEI

4.2.STABILIREA PERICLITĂRII STRUCTUREI DENTARE PRIN ALIMENTAȚIE

CAP.5.PROFILAXIA PRIMARĂ, SECUNDARĂ ȘI TERȚIARĂ A CARIEI DENTARE

5.1. PROFILAXIA PRIMARĂ

5.2. PROFILAXIA SECUNDARĂ

5.3. PROFILAXIA TERȚIARĂ

CAP. 6. PROFILAXIA PRIN FLUOR

6.1. ADMINISTRARE ENDOGENĂ

6.2. ADMINISTRARE EXOGENĂ

6.2.1. PROCEDEE DE AUTOADMINISTRARE

CAP.7. SIGILAREA ȘANȚURILOR ȘI FOSETELOR

CAP.8. MOTIVAREA COPIILOR PENTRU DEPRINDEREA UNEI IGIENE ORALE CORECTE

8.1. LA COPII PREȘCOLARI

8.2. LA COPII ȘI ADOLESCENȚI

8.3. LA PUBERTATE

8.4. ADULTUL TÂNĂR

8.5. ADULȚII VÂRSTNICI

8.6. CONSILIERE DIETETICĂ

PARTEA SPECIALĂ

CAP. 9. STUDIU DE CAZ

9.1. CAZ NR.1

9.2. CAZ NR.2

9.3. CAZ NR.3

CAP. 10. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

În această lucrare am încercat să le enumăr metodele de prevenire a cariei dentare, cu scopul de a înțelege cât de important e să previi decât să tratezi.

Caria dentară este o leziune foarte frecventă, care apare atât in rândul copiilor, al adolescenților, cât și al adulților, mai ales în grupurile socio-economice defavorizate.

Medicul dentist are obligația să informeze toți pacienții, mai ales copii cât de important e o igienă orală corectă, zilnică, o alimentație sănătoasă și consultații periodice. Consider că este foarte important ca populația să conștientizeze importanța vizitei regulate la medicul stomatolog.

Mulți dintre pacienți se prezintă la medicul dentist doar atunci când au apărut complicațiile dureroase a cariilor dentare.

Părțile cele mai dispuse la carii dentare sunt fețele ocluzale a premolarilor și molarilor, acestea având potențial de reținere a resturilor alimentare ce nu pot fi îndepărtate prin periaj simplu.

Sigilarea dinților este o altă metodă de prevenire a cariei dentare, care constă în protejarea suprafeței masticatorie a primilor molari temporari și/sau permanenți, cu o rășină albă cu eliberare de fluor, care umple șanțurile și fosetele acestor dinți, care reprezintă locurile unde apar cariile dentare.

Acesta este motivul pentru care am ales această temă, consider că dispensarizarea populației ar face ca leziunile carioase să fie depistate la timp, tratate corect, evitându-se complicațiile ulterioare.

CAP. 1. GENERALITĂȚI

Dată fiind incidența crescută a cariei dentare, apariția la vârste mici, creșterea ratei de îmbolnăvire, înmulțirea cazurilor de carii multiple, cu o evoluție rapidă, imposibilitatea procedurilor terapeutice de a realiza o reducere însemnată a morbidității, fac ca profilaxia cariei, să constituie o problemă de sănătate publică. Aceasta implică introducerea unor programe complexe de profilaxie primară și secundară, atât colectivă cât și individuală.

Caria dentară reprezintă una dintre afecțiunile cele mai frecvente ale cavității orale.

Prevenția cariei dentare devine o prioritate în cadrul promovării stării de sănătate oro-dentară și trebuie să se înscrie în obiectivele activităților practice ale oricărui medic stomatolog.

Prevenția ocupă un teren tot mai larg, fiind tot mai mult adoptată atât de pacienți, cât și de medici, cunoscut fiind faptul că este mai ușor să previi decât să tratezi.(fig.1.1.)

Până nu demult, caria dentară era considerată un proces distructiv ireversibil al țesuturilor dentare dure prin acțiunea microorganismelor din placa bacteriană dentară. Stadiul actual al științei referitor la etiopatogenia cariei a putut conduce, prin aplicarea unor măsuri preventive țintite, la scăderea semnificativă a incidenței cariei dentare. Este vorba de programe preventive aplicate pe plan național dar și în cadrul fiecărui cabinet stomatologic, în școli, grădinițe, scopul principal fiind informarea marelui public cu ajutorul materialelor educative.

Această strategie are la bază atât rațiuni medicale, cât și rațiuni financiare, terapia conservativă înregistrând costuri mult mai mari față de terapia profilactică.

Figura 1.1. Controale periodice obligatorii

CAP. 2. CONTROLUL MECANIC AL PLĂCII BACTERIENE

Controlul mecanic al plăcii bacteriene se realizează prin:

periajul dentar

mijloacele auxiliare de igienă orală

igienizările profesionale cu ocazia dispensarizării.

Periajul dentar

Posibilitatea de a controla flora microbiană de la nivelul cavității orale și implicit pe cea a plăcii bacteriene este legată în mod special de practica igienei orale.

Igiena orală este obligatorie și argumentată de aspecte ca:

interfața dintre flora microbiană și hidrații de carbon nu are loc, în general, în mediul salivar, ci numai pe suprafețele dentare și în mod special, în zonele retentive acoperite de placa bacteriană

producerea acidului începe în placa bacteriană la câteva minute după ingestia de zahăr

inițierea decalcificării este rezultatul producerii de acid, dar mai ales a persistenței acestuia pe suprafața dentară la adăpostul plăcii bacteriene.

Periajul dentar este principalul mijloc de realizare și menținere a igienei orale, prin spălarea, curățirea dinților și aplicarea elementelor medicamentoase din pastele de dinți. De asemenea, este cel mai frecvent și eficient mijloc actual de prevenire și eliminare a plăcii bacteriene de pe suprafețele vestibulare, linguale și orale ale dinților, având o eficiență redusă la nivelul suprafețelor interdentare (aproximale). Periajul dentar are și rolul de a stimula circulația, vascularizația și keratinizarea normală a gingiei, cu creșterea tonusului funcțional.

Periajul obligatoriu este cel de seară, după masă, înainte de culcare. Acest periaj gingivo-dentar este esențial deoarece menținerea în cavitatea orală a plăcii bacteriene, a resturilor alimentare, în condiții constante de temperatură și umiditate, oxigenare redusă, repausul părților moi, favorizează dezvoltarea florei microbiene și potențarea acțiunii patogene a unor tulpini microbiene asupra dinților și parodonțiului marginal.

Periajul gingivo-dentar de dimineață, înainte de masă, acționează ca un masaj asupra gingiei, stimulează tonusul, keratinizarea normală, circulația și vascularizația gingivală.

Completarea periajului de dimineață și seară prin clătirea gurii cu soluții antiseptice favorizează o bună igienă orală.

Timpul de periaj este de 3-5 minute. El trebuie efectuat zilnic.

Periajul gingivo-dentar se realizează cu perii de dinți obișnuite, acționate manual sau cu perii de dinți electrice.

Periajul manual

Tehnica periajului presupune selecționarea unor mișcări care să imprime părții active a periuței dentare un efect de curățire a tuturor suprafețelor dentare(fig.2.2.). Din acest punct de vedere, în literatură se descrie o mare varietate de metode și tehnici.

În funcție de mișcările periuței dentare, acestea se pot clasifica în:

rotație (periajul rotativ și periajul STILLMAN modificat)

vibrație (tehnica BASS, tehnica STILLMAN, tehnica CHARTERS)

verticală (tehnica LEONARD)

orizontală (tehnica SCRUB-BRUSH)

circulară (tehnica FONES).

Instruirea pacientului pentru efectuarea unui periaj gingivo-dentar eficient se face de către asistenta medicală de profilaxie sau de medic, pe un model pe care sunt reproduse direcțiile de deplasare ale periuței de dinți, în funcție de tehnica de periaj recomandată fiecărui pacient. Acesta va continua în fața oglinzii periajul cu o perie umezită, fiind corectat la nevoie. Evidențierea în prealabil a plăcii bacteriene prin colorare, ușurează și orientează aceste încercări ale pacientului de a efectua un periaj corect.

Periajul gingivo-dentar trebuie completat cu periajul lingual. Bacteriile sunt dispuse și pe mucoaselor obrajilor și a limbii. Metoda de periaj vizează poziționarea periuței de dinți pe fața dorsală a limbii, în zona ei posterioară, făcându-se câteva mișcări dinspre posterior spre anterior.

Figura 2.2. Periuță dentară

Periajul electric

Făcând o comparație între periajul electric și cel manual, se poate observa că:

Timpul de periaj este similar (adică periajul electric nu curăță mai repede dinții față de cel manual).

Pentru o igienizare corectă pacientul trebuie să respecte aceleași reguli referitoare la tehnica de periaj și să igienizeze sistematic toți dinții. Periuța electrică trebuie dirijată și ghidată de către utilizator deoarece ea nu igienizează „de la sine” dinții.

Pacientul trebuie să efectueze periajul cu mișcări vibratorii la nivelul șanțului gingival deplasând apoi periuța vertical de la „roșu la alb” adică de la gingie spre fața ocluzală / incizală a dinților.

În anumite condiții periajul electric poate fi mai eficient în ceea ce privește reducerea plăcii bacteriene și implicit a gingivitelor.(fig.2..3.)

Periajul electric nu se asociază cu substanțe de albire a dinților.

Figura 2. 3. Periuță electrică

Mijloace auxiliare de igienă orală

Spațiile interdentare sunt zone de retenție a plăcii bacteriene care nu pot fi igienizate eficient prin periajul dentar. Lor le sunt destinate mijloacele auxiliare de igienă orală, care sunt:

firul de mătase(fig.2.5.):

Indicații:

firul de mătase este cel mai eficient mijloc de îndepărtare a plăcii bacteriene de pe suprafețele aproximale ale dinților

utilizarea sa este indicată înaintea periajului dentar.

Cele mai frecvent folosite fire de mătase sunt cele cerate, necerate, cu sau fără fluor. Floss-ul impregnat cu ceară este mai rezistent decât cel necerat și trece mai ușor prin punctele de contact foarte strânse.

Pentru igienizarea lucrărilor protetice conjuncte se folosește port-firul de mătase, un dispozitiv asemănător cu cel de introducere a aței în acul de cusut.

La pacienții care nu au dexteritate pentru această manoperă se poate produce secționarea papilelor interdentare prin exercitarea unor presiuni excesive în timpul introducerii firului de mătase. Folosirea îndelungată cu presiune excesivă poate produce recesiune gingivală și abrazia structurilor dentare dure proximale.

Scobitorile

sunt indicate pentru îndepărtarea plăcii bacteriene interdentare și pentru stimularea gingivală.

Sunt confecționate din lemn moale și au formă rotundă sau triunghiulară pe secțiune transversală. Cele rotunde se folosesc

pentru îndepărtarea plăcii bacteriene aproximale

în zona furcațiilor

în jurul dispozitivelor ortodontice

în șanțul gingival.

Cele triunghiulare se folosesc pentru îndepărtarea plăcii bacteriene la nivel aproximal.

stimulatoarele sau conurile interdentare

aceste dispozitive se indică pentru igienizarea suprafețelor aproximale, a furcațiilor dezgolite și pentru stimularea circulației sanguine gingivale.

Sunt confecționate din material plastic sau cauciuc și se pot adapta la mânere speciale.

periuțele interdentare (fig2.4.):

sunt dispozitive destinate îndepărtării plăcii bacteriene de la nivelul furcațiilor radiculare descoperite, a tremelor și pentru igienizarea corpurilor de punte.

Există două variante: cilindrice și conice.

Partea activă a periuței se atașează la un mâner lung și angulat pentru un acces ușor în zona dinților posteriori. Partea activă este alcătuită din filamente sintetice montate pe un fir de sârmă (asemănător cu spălătorul de sticle).

perio-aid(fig.2.6.)

Figura2. 4. Periuță interdentară

Figura 2. 5. Fir de mătase

Figura 2.6. Apă de gură

Periajul profesional

În cadrul ședințeloționate din lemn moale și au formă rotundă sau triunghiulară pe secțiune transversală. Cele rotunde se folosesc

pentru îndepărtarea plăcii bacteriene aproximale

în zona furcațiilor

în jurul dispozitivelor ortodontice

în șanțul gingival.

Cele triunghiulare se folosesc pentru îndepărtarea plăcii bacteriene la nivel aproximal.

stimulatoarele sau conurile interdentare

aceste dispozitive se indică pentru igienizarea suprafețelor aproximale, a furcațiilor dezgolite și pentru stimularea circulației sanguine gingivale.

Sunt confecționate din material plastic sau cauciuc și se pot adapta la mânere speciale.

periuțele interdentare (fig2.4.):

sunt dispozitive destinate îndepărtării plăcii bacteriene de la nivelul furcațiilor radiculare descoperite, a tremelor și pentru igienizarea corpurilor de punte.

Există două variante: cilindrice și conice.

Partea activă a periuței se atașează la un mâner lung și angulat pentru un acces ușor în zona dinților posteriori. Partea activă este alcătuită din filamente sintetice montate pe un fir de sârmă (asemănător cu spălătorul de sticle).

perio-aid(fig.2.6.)

Figura2. 4. Periuță interdentară

Figura 2. 5. Fir de mătase

Figura 2.6. Apă de gură

Periajul profesional

În cadrul ședințelor de dispensarizare se realizează o igienizare profesională care constă în detartraj supra- și subgingival și periaj profesional, care consolidează și completează îndepărtarea plăcii bacteriene. Se acordă atenție și spațiilor aproximale.

Periajul profesional repetat cu ocazia fiecărei ședințe de dispensarizare poate duce la pierderi semnificative de smalț. Dacă nu se folosește o pastă adecvată, pot fi afectate obturațiile din materiale compozite.

Fluorul se cantonează în straturile superficiale ale smalțului. Prin periaj și lustruire se îndepărtează acele straturi superficiale, mai bogate în fluor, care conferă rezistență crescută smalțului față de atacul acid. Se impune astfel fluorizarea consecutiv periajului profesional, respectiv lustruirii dinților după detartraj.

Cementul și dentina, având o duritate mai mică decât smalțul, pot fi îndepărtate cu ușurință în urma periajului profesional la nivel radicular. Cementul radicular se abrazează de 35 de ori mai repede decât smalțul iar dentina descoperită se abrazează de 25 de ori mai repede decât smalțul.

Periajul profesional și lustruirea dinților se face cu paste de lustruit în asociere cu cupe de cauciuc simple sau separate în interior de lamele fine. Se mai poate face cu perii în formă de pâlnie sau perii roată. Se recomandă umezirea periuțelor în apă fierbinte pentru a dobândi un grad oarecare de flexibilitate și astfel să fie mai puțin abrazive Se aleg paste cu indice de abrazivitate redus.

Indicațiile periajului profesional

se limitează în ceea ce privește frecvența acestuia

se face când se impune din considerente estetice pe suprafețe dentare vizibile

se face în prepararea dinților înainte de obturații fizionomice și înaintea aplicării de elemente ortodontice fixe (BRACKET-uri).

Contraindicațiile periajului profesional

absența pigmentațiilor exogene

pigmentații exogene încorporate în placa dentară sau în tartrul dentar, care se pot îndepărta cu instrumente de detartraj cu ultrasunete, sonice sau manuale

suprafețele radiculare descoperite: cement sau dentină radiculară, zone de hiperestezie

dinții recent erupți, deoarece mineralizarea suprafeței este incompletă

pacienți cu afecțiuni contagioase, care pot fi răspândite prin aerosoli

pacienți susceptibili la bacteriemii (pacienți cu valvule cardiace artificiale, valvulopatii cardiace, afecțiuni cardiace reumatismale, by-pass coronarian efectuat în ultimele 6 luni, pacienți supuși dializei, pacienți imunodeprimați)

pacienți cu susceptibilitate ridicată la infecție care poate fi transmisă prin aerosoli contaminați (pacienți cu afecțiuni respiratorii prin afectare pulmonară, cu dificultăți de deglutiție și care sunt imunodeprimați)

lustruirea imediat după instrumentarea subgingivală

la dinții temporari, cu camera pulpară mare. Aceștia sunt mai sensibili la căldura produsă de lustruirea dinților

dinții susceptibili la carie:

zonele cu pete cretoase

zonele de demineralizare

smalț subțire sau deficitar

carii radiculare, carii galopante, carii post-iradiere, carii recidivă, zone de abrazie, xerostomie

suprafețe dentare restaurate (restaurațiile din aur pot fi ușor zgâriate de către agenții abrazivi; obturațiile de amalgam își pot pierde luciul; se evită folosirea sistemelor abrazive la nivelul obturațiilor fizionomice)

implanturile din titan (nu se recomandă nici sistemele abrazive nici sistemele de pulverizare cu agenți abrazivi)

CAP.3. CONTROLUL CHIMIC AL PLĂCII BACTERIENE

PASTA DE DINȚI

PERIAJUL DENTAR CU GELURI DE CLORHEXIDINĂ SAU FLUOR

CLĂTIRILE ORALE CU APE DE GURĂ

Pasta de dinți

Periajul dentar se asociază cu paste de dinți, care contribuie la controlul chimic al plăcii dentare.

Pastele de dinți conțin o serie de substanțe antiseptice, detergenți, abrazivi, precum și substanțe medicamentoase de stimulare a remineralizării (fluoruri(fig.3.7.), ioni de calciu, fosfați, triclosan etc.).

Figura3.7. Pastă de dinți cu conținut de fluor

Periajul dentar cu geluri de clorhexidină sau fluor

Pentru pacienții care prezintă o receptivitate crescută la carie se poate recomanda utilizarea unor produse mai concentrate care conțin substanțe antibacteriene de tipul clorhexidinei sau gelurilor cu fluor.

Aceste geluri speciale se pot indica pentru utilizarea individuală acasă. Pacientul aplică gelul în gutiere sau efectuează periaj dentar cu aceste preparate timp de până la 6 săptămâni. După periaj pacientul nu clătește gura cu apă.

Gelurile pe bază de clorhexidină au o concentrație de 1% (ex.: gelul PLAK OUT).

Clătirile orale cu ape de gură

Apele de gură contribuie la îndepărtarea plăcii bacteriene și detritusurilor alimentare dizlocate în timpul periajului dentar, reduce cantitatea de microorganisme din cavitatea orală și oferă o senzație de prospețime.

Apele de gură sunt destinate clătirilor orale zilnice, săptămânale sau lunare.

Pot conține anumite substanțe care contribuie la controlul chimic al plăcii bacteriene. Printre acestea amintim:

fluoruri – fluorura de sodiu, fluorura de staniu(fig.3.8.)

clorhexidină(fig.3.9.)

uleiuri volatile sau extracte de plante

alte ingrediente: substanțe astringente, calmante, substanțe care neutralizează aciditatea, agenți dezodorizanți, coloranți etc.

Contraindicațiile folosirii apelor de gură:

Copii sub vârsta de 6 ani, deoarece pot înghiți soluția de clătire. Apa de gură se clătește și se scuipă.

Apele de gură cu conținut în alcool nu se recomandă pacienților cu antecedente de alcoolism.

Clasificare:

Ape de gură cu conținut de fluoruri

pot avea următoarele concentrații:

0,02-0,05% pentru clătiri zilnice (ex. ORAL B, AQUA FRESH)

0,2% pentru clătiri săptămânale

0,1% pentru clătiri zilnice

Ape de gură cu clorhexidină (PLAK OUT, PERIDEX)

au efect antiplacă și de reducere a gingivitei

prin utilizarea prelungită, contribuie la apariția unor pigmentații reversibile

se utilizează 6 luni, după care se face o pauză

soluția de clătiri orale are o concentrație de 0,12-0,2%

Ape de gură pe bază de uleiuri esențiale, fenoli (LISTERINE)

conțin: timol, mentol, eucalyptol, metilsalicilat într-o soluție alcoolică la un pH de 5,0

au efect antiplacă, antiinflamator gingival.

Clătirile cu apă de gură nu substituie periajul dentar, dar reprezintă mijloace adjuvante prețioase în anumite condiții, care plasează pacientul în categoria de risc la carie sau parodontopatie

igienă orală deficitară

manualitate redusă

aparate ortodontice fixe

postchirurgical

pacienți cu imunodepresie

pacienți instituționalizați etc.

Figura 3.8. Apă de gură pentru clătiri zilnice(pe bază de fluor)

Figura 3.9. Apă de gură cu clorhexidină

CAP.4. ALIMENTAȚIA CARIOPROFILACTICĂ

Recomandările OMS privind stilul de viață sanogen implică următoarele condiții:

mese regulate, cu alimentație completă și complexă din punct de vedere al principiilor nutritive

alimente ce conțin celuloză, fibre

evitarea alimentelor tip „fast food”

aport scăzut de glucide cu masă moleculară redusă

ceea ce se consumă între mese să nu conțină în nici un caz zahăr

limitarea fumatului și a consumului de alcool.

În ceea ce privește formarea cariei dentare, hidrații de carbon fermentabili, cum ar fi zaharoza, fructoza, maltoza, lactoza, amidonul etc. vor fi descompuse de microorganismele cariogene.

Aprecierea cariogenității unui aliment este dificilă și depinde de mai mulți factori:

Tipul hidraților de carbon

Cantitatea hidraților de carbon

Compoziția chimică (proporția de grăsimi, proteine)

în prezența grăsimilor placa bacteriană aderă mai greu la suprafețele dentare grăsimile sunt considerate, într-o oarecare măsură, factori de protecție

tot în această categorie se numără nucile și brânza

Proprietățile fizice (adezivitate, duritate)

Produse alimentare care conțin zahăr sub formă mascată

Existența unor elemente de protecție

Produse alimentare ce conțin o combinație de zahăr cu amidon rafinat sunt deosebit de cariogene.

Factorii cu potențial cariogen, care țin de fiecare individ în parte, se referă la:

Frecvența ingestiei

Ordinea ingestiei

Rata clearance-ului oral

Fluxul salivar

Poziția dinților

Igiena orală

4.1. Recomandările medicului stomatolog privind igiena alimentației:

scăderea aportului de zahăr între mese și înlocuirea lui cu produse necariogene (fără zahăr sau cu îndulcitori necariogeni)

recomandări specifice pentru gravide

la copiii mici, sugari – ingestia frecventă de băuturi și alimente, mai ales în biberon, duce la apariția cariei de biberon (distrucția rapidă a dinților temporari); chiar și aportul frecvent de lapte sau sucuri de fructe în biberon, mai ales în timpul nopții, conduce la asemenea carii

în cazul eroziunii, se atrage atenția asupra rolului băuturilor acidulate, răcoritoare, citrice, alimente acide, preparate cu vitamine, medicamente. Se va recomanda un periaj mai puțin abraziv.

DA pentru alimentele care conțin fibre celulozice

NU pentru alimentele cariogene: toate dulciurile, ciocolata, înghețata, miere, marmeladă, suc de struguri, banane, conserve cu fructe, fructe uscate, alte dulciuri lipicioase pentru că rata de clearance este îndelungată

cunoașterea și evitarea alimentelor care conțin zahăr sub formă mascată

între mese se recomandă: lapte și produse lactate (iaurt, brânză de vaci), fructe, legume, sucuri, nuci, atâta timp cât aceste produse nu sunt suplimentate cu zahăr. Se recomandă brânzeturile naturale deoarece ele conțin minerale și vitamine

la sfârșitul unei mese să se consume un fruct sau legume proaspete: țelină, morcov, măr sau portocală, care curăță îndepărtând o parte din depozitele moi rezultate după masă

gumele de mestecat fără zahăr, după masă, pot fi de folos.

4.2. Stabilirea periclitării structurilor dentare prin alimentație

Cariogenitatea alimentelor depinde în primul rând de conținutul în glucide cu masă moleculară redusă, ușor fermentabile. În aceste cazuri se produc acizi organici de către bacteriile din placa dentară.

Există, de asemenea, alimente cu conținut în acizi care pot duce la leziuni dentare (eroziuni) prin demineralizarea directă a suprafeței dentare.

Frecvența și intervalul de timp în cavitatea orală este importantă pentru a permite salivei să-și exercite efectul tampon și să contribuie la remineralizarea leziunilor din smalț.

Sucurile de fructe, preparatele de vitamine și altele, considerate a fi alimente sănătoase, pot favoriza în consum excesiv eroziuni.

Exemple de băuturi cu valori scăzute ale pH-ului, care pot cauza eroziuni dentare:

suc de lămâie pH = 2

suc de portocale pH = 3,5

cola pH = 3,5

apă minerală cu mult acid carbonic pH = 5,2

apă minerală cu puțin acid carbonic pH = 6,3

CAP.5. PROFILAXIA PRIMARĂ, SECUNDARĂ ȘI TERȚIARĂ A CARIEI DENTARE

Profilaxia cariei dentare este nespecifică și constă în motivarea pacientului, educația sanitară și detectarea pacienților cu carioreceptivitate crescută.

5.1. Profilaxia primară

Constă în:

prevenirea apariției bolii în condițiile prezenței infecției cavității orale cu microorganisme cariogene

controlul plăcii bacteriene prin igiena orală

fluorizare

consiliere asupra alimentației cariogene și carioprofilactice

sigilarea fisurilor

reducerea nivelului infecțios prin preparate cu clorhexidină

5.2. Profilaxia secundară

Constă în:

prevenirea formării cariei dentare și acționarea precoce asupra afecțiunilor în stadiu incipient pentru a preveni progresia afecțiunii

reducerea colonizării dinților permanenți, în situația în care a avut loc infectarea dinților temporari (carii la dinții temporari)

depistarea timpurie a leziunilor inițiale de carie

remineralizare, sigilarea fisurilor

5.3. Profilaxia terțiară

Constă în:

terapia leziunilor constituite în vederea evitării progresiunii sau a apariției recidivelor, respectiv asanarea cavității orale

împiedicarea recolonizării dinților și a pungilor parodontale restante

evitarea iatrogeniilor: margini debordante ale obturațiilor prin utilizarea de matrici, icuri dentare etc.

Profilaxia primară, secundară și terțiară sunt intricate deoarece într-o cavitate orală se găsesc adesea dinți sănătoși alături de dinți cariați.

Profilaxia cariei dentare se face la nivel individual și la nivelul unei comunități populaționale.

La nivel individual se face:

de către cadrele medicale calificate, medici sau asistenți de profilaxie (sigilări, igiena alimentației etc.)

de către fiecare individ în parte (periaj dentar, dental-flossing etc.)

La nivelul unei comunități se face prin:

fluorizarea apei, fluorizarea sării de bucătărie etc.

campanii de promovare a sănătății

programe de fluorizare la nivel național.

CAP.6. PROFILAXIA PRIN FLUOR

Distribuția fluorului în smalț este inegală, concentrația la suprafață fiind de zece ori mai mare decât la limita amelodentinară. Repartizarea fluorului este inegală și pe suprafața dintelui, de exemplu pe suprafața linguala s-au găsit 17,3ppm, iar pe cea ocluzală 12,9.

Creșterea rezistenței dintelui în administrarea endogenă a fluorului în perioada de formare se datorește și îmbunătățirii cristalinității apatitei, cristalele devin mai mari, mai regulate, duritatea smalțului crește.

Administrat exogen, fluorul poate contribui la maturația posteruptivă a smalțului, la remineralizarea lui în urma atacurilor acide. Acțiunea sa locală se răsfrînge și asupra plăcii muco-bacteriene, blocând degradarea hidraților de carbon prin inhibarea enzimelor glicolizei. Prin scăderea vâscozității salivei reduce și formarea plăcii dentare.

Un alt mecanism local al acțiunii carioprofilactice a fluorului este efectul său antimicrobian.

6.1. Administrare endogenă

Sărăcia in fluor a alimentației moderne, 0,3-0,5mg, și a surselor de apă potabilă, impun necesitatea suplimentării. Adaosul se face prin:apă, lapte, sare, pâine, tablete.

Fluorizarea apei – ar constitui baza tuturor programelor de profilaxie. Ea constă în mărirea concentrației naturale, până la nivelul de 1mg fluor la litru, prin adaosul de fluorură de sodiu sau silicofluorid de sodiu.

Avantaje:

este o măsură de profilaxie colectivă, eficientă

influențează toate vârstele

consumul de apă mediu este de 1litru pe zi, astfel că dozarea este uniformă, continuă si îndelungată

nu implică participare personală

este unul din cele mai ieftine mijloace

Dezavantaje:

cuprinderea populației este parțială, beneficând doar cei care dispun de o sursă centralizată de apă

consumul de fluor nu poate fi individualizat, el depinzând de consumul de apă

necesită instalații speciale, personal calificat, controale periodice.

Date comparative privind morbiditatea prin carie la copii din Cluj și Tg.Mureș unde deși fluorizarea a fost în anumite perioade întreruptă din considerențe tehnice, au relevat scăderea indicilor de intesitate.(Benedek, Csogor).

Fluorizare sării- este recomandată pentru zonele muntoase, cu apă săracă în fluor și lipsite de surse centralizate. Consumul mediu de 6g sare ar asigura necesarul de fluor.

Dezavantaje

variația mare individuală a consumului

nu poate fi aplicată la sugar și copilul mic, al căror consum de sare este foarte redus.

Fluorizarea laptelui- este o metodă potrivită la copii, laptele fiind produsul lor alimentar de bază. Considerând că media de consum este de 1/2l pe zi, adaosul de fluor este de 2mg la litru.

Dezavantaje

ar fi dificultatea controlului în administrarea în colectivități și

posibilitatea inactivării ionilor de fluor de către cazeină.

Tablete de fluor – administrarea fluorului în tablete are avantajul dozării individuale, în funcție de vârstă, concentrația fluorului în apă și alimente, condiții climaticeetc. Pentru a fi eficientă administrarea trebuie începută la gravidă, continuată la mama care alăptează și apoi la copil până la vârsta de 14ani.

Doza zilnică este:

0,25mg până la 2 ani

0,50mg pînă la 4 ani

0,75mg până la 6 ani

1,00mg până la 14 ani.

Doza se administrează odată, tabletele pot fi supte sau dizolvate în ceai, lapte.

6.2. Administrarea exogenă

Are drept scop mărirea rezistenței țesuturilor dentare, efectul său fiind mai redus decât în administrarea endogenă a fluorului.

Răspunsul mărit la aplicările de fluor a dinților recent erupți,poate fi explicat prin permeabilitatea crescută a smalțului, întrucât captarea fluorului în profunzime implică și difuzibilitatea smalțului.

Un alt element important este timpul de acțiune al fluorului – aplicarea de 3-4 minute a soluțiilor fluorate nu este suficientă pentru producerea fluorapatitei.

În efectul local intervin însă și alte mecanisme cum sunt: rolul fluorului în împiedicarea colonizării microbilor și deci a formării plăcii bacteriene, înhibarea dezvoltării streptococului mutans, înhibarea degradării substratului metabolizabil.(Zarnea)

Dezavantajele aplicațiilor locale constau în:

Dispariția efectului prin abrazia dentară

Necesitatea administrărilor repetate

Necesitatea unei pregătiri minuțioase a dinților

Necesitatea prezenței unui personal calificat (asistentă de profilaxie)

Timp de lucru prelungit

Se fac în general 3-4 aplicații la interval de o săptămână, se repetă de 2-4 ori pe an până la vârsta de 13-14ani. Numărul aplicațiilor, intervalele de realizare diferă în funcție de produsul utilizat.

Dispunem de:

Combinații anorganice de fluor, cea mai des folosită fiind fluorura de sodiu, soluție 2%.

Combinații organice de fluor, aminofluoride (Elmex) a căror efect este superior. Datorită fracțiunii aminice aderentă la suprafața smalțului, se prelungește eliberare de ioni de fluor. Adăugarea unor rășini ca în preparatul Duraphat asigură un contact și mai prelungit prin formarea unei pelicule lipicioase persistente.

Combinații de fluor cu acis fosforic, pe lângă creșterea captării permit și reparația microdefectelor cu cristale de fluorapatită nou formate.(Zarnea)

Preparatele se găsesc sub formă de soluții, geluri, lacuri.

6.2.1. Procedee de autoadministrare

În ultimii ani, multe dintre cercetări s-au axat pe tehnici în care copiii pot să-și administreze ei însăși F, în cadrul școlii. Dintre aceste procedee amintim:

Periajele cu soluții de F, geluri sau pulberi

Aplicarea gelurilor în gutiere

Clătiri cu soluții fluorurate

Utilizarea periajelor cu soluții sau geluri de fluor de câteva ori pe an(2-5) a dus la o reducere a cariei cu 20%. Concomitent cu avantajul fluorizării, copiii învață și o tehnică corectă de periaj, deorece timpii sunt următorii:

Periaj atent cu periuța și pasta de dinți

Pe periuță uscată cu prosopul sau pe o altă periuță se aplică 5-6 picături de soluție fluorurată sau gel, cu care se face un nou periaj de 2-3 minute

Nu se face clătire, se îndepărtează de pe buze doar spuma rezultată

Se interzice alimentația 2-3ore

Recomandat individual procedeul se poate aplica seara înainte de culcare.

Clătiri cu soluții fluorurate, necesită deasemeni un periaj minuțios în prealabil, urmat de clătire cu o soluție de NaF. Dacă clătirea se face săptămânal, concentrația soluției este de 0,2%, dacă se face zilnic este de 0,05%. Reducerea frecvenței cariei ar fi de 35%.

Avantaje:

Necesarul de timp limitate (5minute pe săptămână)

Tehnică simplă și ieftină

Acceptată cu plăcere

Dezavantaje:

Efectul topic se menține numai pe durata practicării

Dificultăți în prepararea unor cantități mari de soluții

Lipsa de colaborare a unor cadre didactice

În indicațiile speciale pentru aplicarea locală a fluorului pot fi cuprinși:

Copii cu predispoziție accentuată la carie

Copii cu distrofii dentare

Cu despicături labio-palatine

Cei cuprinși în tratament ortodontic.

CAP. 7. SIGILAREA ȘANȚURILOR ȘI FOSETELOR

Suprafețele de risc care se pretează la sigilare sunt:

→ suprafețele ocluzale -fosetele și fisurile(fig.7.10)

→ fisurile localizate vestibular și fosetele

molarilor de 6 ani (între 6-8 ani)

molarilor de 12 ani (între 11-13 ani)

premolarilor

frontalilor, la foramen caecum.

Figura 7.10. Înainte și după sigilare

Indicații:

toți dinții

dinții cu fisuri colorate, foarte adânci, anfractuoase

fisurile retentive (pentru microorganisme, resturi alimentare)

fisuri dificil de igienizat mecanic (prin periaj)

pacienții cu risc crescut la carie.

Măsuri profilactice înaintea sigilării:

lac cu fluor sub capușonul mucoasei dintelui în curs de erupție

igienizare profesională a tuturor dinților

repetarea după 3 luni.

Înaintea sigilării propriu-zise se face:

aplicarea unui lac cu clorhexidină

aplicații unice de clorhexidină 40% în fisurile ocluzale.

În decurs de aproximativ 22 săptămâni are loc o reducere semnificativă a concentrației de streptococ mutans.

Sigilarea se face după ce dinții vin în contact cu antagoniștii, de preferință, nu mai târziu de 2 ani de la erupție. Această recomandare se face deoarece odată cu atingerea planului ocluzal este posibil controlul umidității, deci este posibilă izolarea în bune condiții a dintelui de sigilat.

De asemenea, pentru a fi sigilat:

→ dintele trebuie să nu prezinte carie. Dacă sunt prezente carii incipiente în zona smalțului la nivelul șanțurilor și fisurilor ADA recomandă sigilarea extinsă

→ dintele trebuie să prezinte un risc moderat / crescut la carie, suprafețe ocluzale cu relief accentuat, fosete și fisuri adânci susceptibile la carie

→ se asociază cu un program de profilaxie, inclusiv cu aplicații topice de fluor

→ la persoane care doresc sigilarea suprafețelor ocluzale ca măsuri preventive suplimentare

→ dacă pacientul provine dintr-o zonă unde apa potabilă nu este fluorizată

→ la copiii cooperanți se poate face sigilarea chiar și la molarii temporari.

Contraindicațiile sigilării:

la nivelul fețelor ocluzale cu procese carioase manifeste

la nivelul fețelor ocluzale cu un relief ocluzal șters

când suprafețele aproximale sunt cariate și este necesară crearea accesului dinspre fața ocluzală

când nu se pot asigura condiții de izolare (fie datorită comportamentului pacientului fie datorită faptului că dintele nu este complet erupt)

risc scăzut la carie dentară (C.I. relativă).

Diagnosticul de carie / absența cariei se pune pe baza:

inspecției clinice în asociere cu palparea fisurii cu sonda stomatologică, cu blândețe, pentru a nu crea o cavitate prin sondare agresivă

nu se recomandă ca și criteriu de diagnostic clinic „agață sonda” deoarece aceasta poate oferi un diagnostic fals pozitiv (fisurile ocluzale sunt invaginații adânci ale smalțului, cu forme foarte diverse , de exemplu , forma literei I, subțire și cu baza de implantare globuloasă, ca un bulb)

iluminarea indirectă cu oglinda dentară

transiluminare

diagnostic radiologic cu film mușcat.

CAP. 8. MOTIVAREA COPIILOR PENTRU DEPRINDEREA

UNEI IGIENE ORALE CORECTE

8.1. La copiii preșcolari

se indică utilizarea periuței de dinți în asociere cu pasta de dinți fluorizată

se urmărește crearea deprinderilor de igienă orală

se recomandă părinților să participe direct la periajul dentar al copiilor. Ei sunt instruiți să efectueze în același timp periajul dentar împreună cu copiii, să corecteze și să completeze periajul acestora. Trebuie să supravegheze cantitatea de pastă de dinți folosită, care nu trebuie să depășească mărimea unui bob de mazăre și care nu trebuie înghițită

la această vârstă tehnica de periaj poate fi cea orizontală

odată cu erupția primilor dinți permanenți se urmărește învățarea tehnicii de periaj vertical, după metoda Bass. De asemenea, se inițiază copiii în folosirea firului de mătase interdentar, care trebuie să devină un element indispensabil în igiena orală

periajul dentar se efectuează de 3 ori pe zi iar utilizarea dental floss-ului se recomandă 1 dată pe zi

8.2. Copii și adolescenți

la vârsta de 10-12 ani, copiii au suficientă dexteritate manuală de a manipula corect floss-ul și de a fi capabili să înțeleagă necesitatea igienei interdentare și să fie interesați să o învețe

ei pot deja aprecia efectele posibile ale unei bune igiene orale asupra comfortului și esteticii personale

8.3. La pubertate

se constată incidența crescută a gingivitei

controalele periodice repetate și ședințele de igienizare profesionala devin indispensabile

pacienții purtători de aparate ortodontice sunt expuși unui risc crescut la carie datorită gradului de dificultate sporit al îndepărtării plăcii bacteriene dat de prezența bracketurilor și al celorlalte elemente componente ale aparatului ortodontic

pacienții trebuie informați asupra existenței acestui risc și trebuie instruiți asupra mijloacelor auxiliare adaptate la tipul aparatelor ortodontice și la particularitățile dento-parodontale specifice anomaliei dento-maxilare pe care o prezintă, în cadrul ședințelor de dispensarizare

vor răspunde foarte bine ideii că sexul opus îi va prefera dacă au dinții curați și frumoși

folosirea unei scobitori pentru a demonstra sângerarea papilei poate fi folositoare atunci când se observă reducerea sângerării de la o ședință la alta folosind floss-ul interdentar

8.4. Adultul tânăr

prezintă de regulă procese carioase restaurate sau nu, corect sau incorect, precum și eventuale lucrări protetice conjuncte

periajul dentar va fi efectuat de 3 ori pe zi, timp de câte 3 minute, după metoda Bass

periuța utilizată este bine să aibă partea activă mai mică și cu șiruri mai multe de fire din material sintetic, asta deoarece permite o accesibilitate mai bună în zonele distale ale arcadelor dentare iar periajul decurge mai consecvent pe grupe mai mici de dinți

dental-floss-ul trebuie utilizat la nivelul tuturor dinților, atât cei indemni de carii cât și cei restaurați, cu obturații sau lucrări protetice conjuncte

pacienților care nu prezintă îndemânare sau răbdare pentru periaj li se poate recomanda periuța de dinți electrică

8.5. Adulții și vârstnicii

Această categorie este adesea confruntată cu un grad crescut de dificultate în menținerea igienei orale.

Întâlnim pacienți cu afecțiuni parodontale, lucrări protetice adjuncte și conjuncte, pacienți cu afecțiuni generale care necesită o anumită medicație uneori cu efecte secundare asupra echilibrului din cavitatea orală.

Adulții pot să aibă idei preconcepute despre valoarea igienei dentare, ceea ce poate să facă sarcina de motivație a acestora mult mai dificilă.

Pacienții cu afecțiuni parodontale trebuie instruiți în tehnica de obținere a unei igiene orale optime, care comportă elemente de dificultate datorate descoperirii furcațiilor, prezenței recesiunilor gingivale, a pungilor parodontale, mobilității dentare.

Lucrările protetice conjuncte trebuie igienizate și cu firul de mătase interdentar sau cu periuțe interdentare. Toate acestea se impun cu atât mai mult cu cât la noi în țară mijloacele de igienă orală auxiliare sunt disponibile de relativ puțin timp.

Modificarea comportamentului adultului spre a include în igiena orală zilnică și igienizarea interdentară, clătirile orale, este mult mai dificilă.

8.6. Consilierea dietetică

trebuie să țină cont de vârsta pacientului, de faptul că unii pacienți ascund anumite obiceiuri alimentare

Recomandările trebuie să atingă aspecte principale, precum consumul de zahăr:

trebuie redus, atât cantitativ cât și sub aspectul frecvenței aportului

mai periculos este un aport frecvent comparativ cu o cantitate crescută de zahăr

trebuie evitat consumul de zahăr între mese, aceasta pentru a permite acțiunea sistemelor tampon salivare și pentru a stimula remineralizarea

se recomandă gumele de mestecat fără zahăr, cu xilitol, chiar și cu fluor, atunci când nu se poate efectua periajul dentar(fig.8.11.)

zahărul nu conține nici vitamine, nici săruri minerale.

Figura 8. 11.Gumă de mestecat fără zahăr

CAP.9. STUDIU DE CAZ

9.1 CAZ Nr.1.

Pacientul, Ghiuris Milan, in vârstă de 6 ani, s-a prezentat pentru prima oară la medicul stomatolog.(fig. 9.12.)

Figura 9.12. Ghiuris Milan

Pacientul are o igienă bucală foarte bună cum se vede in figura 9.12, o alimentație carioprofilactică, consumă multe legume și fructe. Se spală pe dinți dimineața și seara obligatoriu, a zis pacientul.

În prima ședință am făcut un periaj profesional:

(fig. 9.13.-9.14.)

Figura 9.13. În timpul periajului

Figura 9.14. După periaj

După care i-am recomandat fluorizarea și sigilarea dinților permanenți, respectiv 3.6 și 4.6, și sigilarea molarilor temporari 7.5 și 8.5.(fig. 9.15, 16, 17, 18, 19)

Figura 9.15. Pregătirea pentru periaj professional, sigilare și fluorizare

Tehnica de aplicare a fluorului are următorii timpi:

periaj profesional

izolarea câmpului cu rulouri pe toată durata aplicării

FluoroDose aderă de dinți inclusiv dacă aceștia sunt umezi

Aplicarea unui strat subțire de lac cu aplicatorul inclus în unidoză

FluoroDose aderă de dinți după aplicare in prezența salivei

Este recomandat ca dupa aplicarea FluoroDosei să nu se perieze pe dinți până la sfârșitul zilei. Periajul poate fi reluat începând cu a doua zi.

Pentru a fi eficient în prevenirea cariei dentare lacul trebuie aplicat cel puțin de 2 ori pe an.

figura 9.16. – 4.6. înainte de fluorizare

Figura 9.17. – 4.6 după fluorizare

Figura 9.18. – 3.6. înainte de fluorizare

Figura 9.19. – 3.6 După fluorizare

Materialul folosit se numește Fluoro Dose de la Centrix (fig. 9.31) care este un lac de fluorizare ce conține 5% fluorură de sodiu ambalat în unidoză.

Avantajele materialului:

procedura într-un singur pas

fără geluri și fără soluții pentru clătire

elimină / reduce pe loc sensibilitatea dentinară

face priză rapid in prezența salivei

rămâne pe suprafața dintelui până la 6-8 ore

nu necesită izolarea dinților, iar pacientul poate pleca imediat după aplicare

nu colorează dinții

Următoarea etapă a fost sigilarea dinților permanenți 3.6 și 4.6, și dinților temporari 7.5 și 8.5: (fig. 9.20, 21, 22, 23, 24)

Tehnica:

periaj cu pastă abrazivă

clătire cu jet de apă

izolarea câmpului operator cu rulouri / cu folie de digă

demineralizarea suprafeței dintelui cu acid fosforic 37% timp de 30 de secunde

spălarea riguroasă a dintelui

uscarea ușoară a dintelui cu aer comprimat

aplicarea sigilantului cu o pensulă de la un cuspid la altul fără a aplica pe crestele de smalț

fotopolimerizarea timp de 20 de secunde

verificarea și adaptarea ocluziei

Controlul sigilării este bine să fie făcut la intervale de 6 luni.

Figura 9.20 – 3.6 și 7.5 înainte de sigilare

Figura 9.21. – 3.6 și 7.5 după sigilare

Figura 9.22. – 4.6 și 8.5 Înainte de sigilare

Figura 9.23. – 4.6 și 8.5 După sigilare

Figura 9.24. La sfârșitul ședinței

Materialul folosit se numește Champ de la Centrix (fig. 9.33), care conține o rășină care tolerează umiditatea și care previne microinfiltrațiile.

Avantajele materialului:

este ambalat la unidoze, 0,25ml + o pensulă

pentru sigilări simple și sigilări extinse

nu necesită bonding(adeziv)

eliberează fluor

rezistă aproximativ 3 ani pe suprafețele ocluzale și aproximativ 5 ani pe suprafețele linguale, palatinale și vestibulare

o simplă aplicare cu pensula de la un cuspid la altul a materialului este suficientă pentru sigilare perfectă

9.2. CAZ Nr.2.

Pacientul, Gereb Istvan în vârstă de 11 ani s-a prezentat la cabinetul stomatologic pentru prima oară.

Starea cavității bucale: multiple carii, tartru, o igienă bucală necorespunzătoare.(fig. 9.25)

În prima ședință i-am explicat tehnica corectă de periaj, în a doua ședință am făcut detartraj ultrasonic, periaj profesional (fig. 9.26, 27, 29) și la final fluorizarea dinților permanenți (fig. 9.28, 30).

Figura 9.25. Înainte de periaj

Figura 9.26 În timpul periajului

Figura 9.27. După periajul professional

Figura 9.28 În timpul fluorizării

Figura 9.29. După periajul professional

Figura 9.30. În timpul fluorizării

Figura 9.31. FluoroDose, Centrix

9.3.CAZ Nr.3.

Pacientul, Lazar Edvard în vârsta de 12 ani s-a prezentat la cabinetul stomatologic pentru o consultație.

În prima ședință am făcut un periaj professional și am făcut sigilare la 3.4 și la 3.5 :

(fig. 9.32)

Figura 9.32 În timpul fluorizării

Tehnica:

periaj cu pastă abrazivă

clătire cu jet de apă

izolarea câmpului operator cu rulouri / cu folie de digă

demineralizarea suprafeței dintelui cu acid fosforic 37% timp de 30 de secunde

spălarea riguroasă a dintelui

uscarea ușoară a dintelui cu aer comprimat

aplicarea sigilantului cu o pensulă de la un cuspid la altul fără a aplica pe crestele de smalț

fotopolimerizarea timp de 20 de secunde

verificarea și adaptarea ocluziei

Controlul sigilării este bine să fie făcut la intervale de 6 luni.

Figura 9.33. Champ, Centrix

CAP. 10. CONCLUZII

Cariile dentare sunt leziuni care afectează anual conform datelor statistice, milione de oameni din întreaga lume.

Consultațiile periodice la medicul stomatolog ar reduce mult apariția cariilor dentare si complicațiile acestora.

Atât medicul stomatolog, cât și părinții joacă un rol foarte important în igiena orală a copilului. Medicul trebuie să îi explice copilului tehnica corectă a periajului, importanța folosirii a aței dentare, iar părinții trebuie să supravegheze copilul în timpul periajului.

Între 1 – 14 ani este perioada în care se termină mineralizarea dinților permanenți. În aceasta perioadă este foarte important alimentația, evitarea alimentelor și a băuturilor cariogene. Se recomandă brânzeturi naturale deoarece ele conțin minerale și vitamine sau fructe și legume, care curăță îndepărtând o parte din depozitele moi.

Caria dentară apare deobicei prima oară pe fața ocluzală a premolarilor și a molarilor unde rămân resturile alimentare și nu se poate îndepărta prin periaj simplu.

Fluorul este foarte important în prevenirea cariei dentare. Fluorul se poate administra în tablete sau se poate adăuga în apă, lapte, sare, pâine. Se mai poate aplica pe suprafețele dinților sub formă de lac sau gel, de 3 – 4 ori pe săptămână, 2 – 4 ori pe an. Dar dacă nu alegem nicio metodă dintre acestea, să folosim zilnic pastă de dinți cu conținut de fluor.

Bibliografie

Cocârlă Elvira – Stomatologie pediatrică. Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu. Cluj –Napoca, 2000

Mîndra Eugenia Badea, Ramona Avram – Actualități în profilaxia cariei dentare. Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu. Cluj – Napoca, 2002

Badea M E, Dudea D: Premisele necesare unei igiene orale individuale optime. Arta stomatlogică, 1997

Brewer, K P; Retirf, D H; Wallace, M C; Bradley, E L : Cementum fluoride uptake from topical agents. Gerodontics 3:212-214, 1987

Dănilă I, Vataman R, Iliescu A, Ungureanu C: Profilaxie Stomatologică. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1996

Demott K: Know Fluoride Intake Before Supplemmentation. Pediatric News 32:37, 1998

Driesen Gm et al.: Cleaning efficacy of a new electric toothbrush. American Journal Dentistry, 11,7-1, 1998

Gray Gordon, Watts A, Paterson R.: Sealant Restoration Techniques. Dental News for General Practitioner and the PracticeTeam, Supplement British Dental J. 9, 1-3, 1990

Grivu O, Podariu A, Băilă A, Pop I: Prevenția în stomatologie. Editura Mirton Timișoara, 1995

Iliescu A, Gafar M: Cariologie și Odontoterapie restauratoare. Editura Medicală, București, 2001

Karjalainen S: High Sugar Intake May Not Cause Caries in Young Children With Good Oral Hygiene. Community Dent oral Epidemiol, 29: 136-141, 2001

Miller M: Cariostatic mechanisms of fluoride. NY State Dent J. 16:33- 35, 1991

Mitchell D A Mitchell L: Ghid Clinic de Stomatologie. Editura BIC ALL 1999, București

Tanzer JM: Xylitol chewing gum and dental caries, Int Dent J, 45, 65-76, 1995

Toors FA: Chewing gum and dental health. Literature review. Pric Finn Dent Soc 88: 147-153, 1992

Bratu D: Materiale dentare. Editura Helicon, Timișoara, 1994

Bratu E., Schiller E.: Practica pedodontică. Editura Helicon, Timișoara, 1995

Burt B. A.., Ismail A. I.: Diet, Nutrition and Food Cariogenicity. J. Dent. Re., 1986

Goren Koch, Sven Poulsen, Pediatric Dentistry: A clinical approach, 2009

D ănilă Ioan: Dentistică Preventivă. Editura Didactică și Pedagogică București, 2005

Iulia Saveanu, Ioan Danila: Preventie Oro –Dentara.Materiale si tehnici. Editura Gr.T.Popa Iasi, 2009

Sitografie:

http://www.ortotek.cl/product/enjuague-perio-aid-mantenimiento , accesat la data de 07.21.21014.

http://www.sheckys.com/bestbeauty/2010/satinfloss-dental-floss-mint/, accesat la data de 07.21.2014.

http://zambetmetalic.wordpress.com/tag/periuta-interdentara, accesat la data de 07.21.2014.

http://www.emag.ro/periuta-de-dinti-electrica-oral-b-triumph-5000-powered-by-braun-smartguide-8800-oscilatii-5-programe-4-capete-functie-albire-d32-546-triumph/pd/EKV87BBBM, accesat la data de 07.21.2014.

https://comenzi.farmaciatei.ro/ingrijire_personala/ingrijire_orala/periute_dinti/periuta_de_dinti_intradental_medium_albastru_aquafresh-p10037655, accesat la data de 07.21.2014.

http://farmacia-atena.ro/745-listerine-fresh-burst-apa-de-gura-250-ml.html, accesat la data de 07.21.2014.

http://www.pediatrucluj.ro/2012/02/29/masuri-de-prevenire-a-aparitiei-cariilor-dentare-%E2%80%93-sigilarea-fisurilor-si-a-fosetelor/, accesat la data de 07.21.2014.

http://www.andreefarm.ro/ro/categorii/436-igiena_cavitatii_bucale_si_albirea_dintilor.jsp , accesat la data de 07.21.2014.

http://www.infodentis.com/alte-tratamente/profilaxia.html, accesat la data de 07.22.2014.

http://www.coradrive.ro/lujerului/orbit-guma-mestecat-14g-p-1022292–21 ,accesat la data de 07.22.2014.

http://dentstore.ro/promotii/210913-oferta-champ-1-1-g.html, accesat la data de 07.28.2014.