Integrarea Sociala Si Stima de Sine

Integrarea sociala si stima de sine

Introducere

Dificultăți de integrare socială întâlnim foarte des în societatea noastră. Sunt foarte mulți indivizi, de diferite vârste, plecând de la copii până la bătrâni care fie nu s-au putut integra niciodată, preferând să adopte un comportament indezirabil care să-i scutească de responsabilități, fie din cauza unor eșecuri pe plan familial sau social au ajuns în situații din care nu au mai avut puterea să iasă, ori nu au știut cum. Cauze care duc la eșecul integrării sociale sunt multiple: consumul de alcool, droguri, lipsa de educație care de multe ori este „ereditară”, frustrările, fobiile care duc la apariția anxietății, a nevrozelor de diferite tipuri, stima de sine scăzută, imaginea de sine deteriorată ce conduce la agresivitate, etc. Atunci cînd imaginea este pozitivă, copilul/ adolescentul se va autovaloriza și autoaprecia, iar dacă aceasta este negativă, el nu va avea încredere în forțele proprii, având tendința de autodevalorizare, autodepreciere, descriindu-se într-o imagine defavorablă.

Autocunoașterea și imaginea de sine

”Eul reprezintă nivelul integrativ cel mai înalt în cadrul sistemului de personalitate. Eul este nucleul central al personalității, care asigură integrarea dinamică și permanentă a informațiilor despre sine, despre ceilalți și despre lume, generând astfel sentimentul identității, continuității și unității propriei existențe.”(M.C. Țuțu, 2007,166)

M. Zlate spune despre natura psihică a Eului că este o conștiință însoțită de gândire, fiind esențial pentru individ ”intenționalitatea sa, orientarea finalistă spre realizarea scopurilor”, în cazul Eului fiind vorba despre conștiința de sine. Procesele prin care omul ajunge la conștiința de sine prin care se realizează trecerea la Eul ca subiect al cunoașterii de la Eul obiect al cunoașterii sunt gândirea, reflexivitatea și intenționalitatea.

Viziunea psihologiei umaniste dezvoltate de C. Rogers și A. Maslow, este aceea că fiecare persoană este valoroasă în sine. Pentru integrarea socială acceptarea și cunoașterea de sine sunt sunt variabile fundamentale în adaptarea optimă la mediul social cu scopul mentinerii sănătații mentale și emoționale. În condițiile în care mediul este apt să ofere individului posibilitatea de actualizare a sinelui, acesta are capacitatea de a-și valida calitățile și caracteristicile pozitive, de a se dezvolta și de a-și alege propriul destin.

M. C. Țuțu (2007) dă următoarele concepte cheie referitoare la :

„conștiință reflexivă : conștiința de sine; conștiința clară a unui Eu care acționează în mod responsabil; formă complexă de reflectare la nivelul căreia subiectul care reflectă și obiectul reflectat coincid (reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile-i idei, sentimente, acțiuni).

imagine de sine: totalitatea ideilor și credințelor individului despre propria persoană (Eu); include informații despre Eul fizic, Eul psihologic și Eul social; factor mediator între solicitările interne și cele externe.

autocunoaștere: act de reflectare a personalității complexe a unui individ în propria-i conștiință, ce presupune capacitatea de autoanaliză și autoevaluare, o bună imagine de sine, realism, intuiție, responsabilitate.”( M.C. Țuțu, 2007)

Pentru că imaginea de sine presupune constientizarea a „ cine sunt eu” și „ ce pot sa fac eu” poate ajuta (sau nu) la integrarea socială a adolescentului în funcție de cum simte acesta percepția lumii în raport cu propriile comportamente. Imaginea de sine scăzută va tinde sa-l facă să simtă, să gândească, să se comporte negativ, posedând o paletă largă de pattern-uri afective, motivaționale, cognitive și comportamentale defectuoase care duc spre o inadaptabilitate socială, în comparație cu adolescenții ce au imaginea de sine crescută, gândesc pozitiv, comunică cu ușurință cu cei din jur, nu de lasă descurajați de eșecuri, sunt încrezători în forțele proprii și de aici vor veni și realizările sociale.

2 Dinamica stimei de sine în cazul unui adolescent

Stima de sine reflectă rezultatul autoevaluării performanței în domenii relevante pentru eul sau sinele unei personae, sau că reprezintă o raportare afectivă constantă ce include valorizarea, acceptarea și evaluarea eu-lui.

În teoriile umaniste (Rogers, 1959) o persoană cu stima de sine ridicată se respectă, este mulțumită de sine, se percepe ca fiind întotdeauna o ființă valoroasă își recunoaște și acceptă defectele sale.

Formarea stimei de sine la un adolescent are o strânsă legatură cu stima de sine formată în copilărie.Cea mai hotărâtoare influență exercitată asupra formarea stimei de sine aparține părinților, pentru că tehnicile de educare și mediul familial influențează stima de sine. Pentru a avea copii cu stimă de sine ridicată, părinții trebuie să manifeste atitudini și comportamente educative, de exemplu: să fie afectuoși, înțelegători și implicați în problemele copilului, dar severi atunci cănd au promovat cu fermitate și consecvență anumite reguli, încurajând copiii la ajungerea unui standard înalt de comportament; democratici în sensul în care, de exemplu, vizionarea unor filme la tv. a fost lăsat la oportunitatea copiilor, însă implicându-i activ în stabilirea planurilor familiale; folosirea modelelor nonviolente de disciplină analizând în același timp cauzele comportamentului necorespunzător și explicând copiilor nocivitatea acestuia.

Adolescentul fiind la vârsta când începe conturarea accentuată a personalității sale, când dorește să fie unic și independent și să iasă în evidență față de colegi, prieteni, profesori, trebuie să fie ajutat să depășească dificultățile, motivat și implicat în activități care să-i dezvolte o imagine de sine favorabilă ce va duce la creșterea stimei de sine. Astfel, aprecierile pozitive și încurajările primite de la profesori, părinți, prieteni pentru orice mică realizare dezirabilă a sa vor avea efecte benefice pentru prezent și viitor.

Există totuși persoane care în adolescență au avut o stimă de sine scăzută și care au reușit să se realizeze profesional, de exmplu urmând studii superioare având apoi un srviciu pe măsura studiilor, utilizând strategii eficiente de integrare socială.

“Formarea unei stime pozitive, la adolescenți, se realizează prin punerea în balanță a așteptărilor pe care ceilalți (parinți, profesori, familie) o au de la ei și realitatea pe care o poate atinge.”(Sursa: http://www.7p.ro/Default.aspx?PageID=1621)

 
Studiu de caz

Program de consiliere în vederea integrării școlară a unui adolescent cu stima de sine scăzută

Prezentare caz

Florin L , este un băiat de 13 ani, provine dintr-o familie destrămată, părinții fiind divorțați de șapte ani. Tatăl s-a recăsătorit și locuieste în alt județ, păstrează relația cu băiatul, vorbesc la telefon, se interesează de situația școlară a copilului, și uneori îl duce în vizită la domiciliul lui.

Mama a plecat de trei ani în Franța, la muncă, împreună cu concubinul, copilul rămânând în grija bunicii din partea mamei. Mama menține de asemenea relația cu copilul său telefonic, însă se văd rar, de două, trei ori pe an. Copilul este afectat de absența părinților, este lipsit de afecțiunea acestora, iar pentru a compensa lipsa lor bunica adesea îl supraprotejează.

Florin L. este elev în clasa a VIII a, la o școala din oraș, începând din anul acesta, când a fost luat pentru îngrijire și educare de o mătușă, sora mamei .

Florin fiind singur la părinți a locuit cu mama sa și apoi după plecarea ei, la bunica, în comuna natală, frecventând cursurile școlii din comuna, inclusiv până în clasa a VIIa.

Gândindu-se la binele nepotului, mătușa, cu acceptul parintilor, îl aduce pe Florin în Ploiești, crezând că-i oferă condiții mai bune și o supraveghere mai atentă a anturajului și a educației, deoarece bunica nu se mai înțelege cu el.

Mătușa locuiește la bloc, este căsătorită, atât ea cât și soțul au serviciu și au doi copii mari care sunt plecați la studii în Bucuresti, unde și-au găsit și câte un job. Relațiile interfamiliale sunt bune, organizate, bazate pe dragoste și înțelegere, sunt favorabile creșterii și dezvoltării echilibrate a copilului, există o atmosferă destinsă și o preocupare deosebită pentru dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere.Condițiile materiale și igienico-sanitare sunt normale.

Atitudinea mătușii față de problemele de educație a copilului:

Mătușa este interesată în mod deosebit de instruirea și educarea copilului. Există o permanentă legătură între școală și familie (unchi, mătușa, bunica) încercând să obțină cât mai mult posibil de la acest copil.

Durata programului: 6 ședințe

Durata ședințelor: 60 min.

Participanți: 1 elev și familia lărgită

Numărul participanților: 2 persoane

Grupul țintă este reprezentat de elevul Florin L. care manifestă stare de depresie, imagine de sine scăzută și anxietate.

  Problema: Datorită plecării în străinătate a parinților, elevul a dezvoltat anumite comportamente indezirabile cognitiv defensive.

Scopul programului: Reechilibrarea elevului din punct de vedere comportamental, cognitiv, emoțional, creșterea stimei de sine.

STABILIREA OBIECTIVELOR:

(1 )generale

– optimizarea capacității de autocunoaștere în vederea luării deciziei

(2) de referință

– dezvoltarea capacității de autoevaluare realistă;

-conștientizarea resurselor personale;

-formarea unei atitudini pozitive, responsabile;

-dezvoltarea și optimizarea competenței interpersonale;

-formarea abilității de a lucra în echipă, în cooperare.

(3) operaționale:

1. Identificarea emoțiilor și cognoțiilor disfuncționale;

2. Restructurarea cognitivă și emoțională a elevului în raport cu situația familială și școlară

3. Formarea unei imagini de sine pozitivă

4. Creșterea stimei de sine

Parteneri : consilierul școlar, psiholog, psihiatru (reprezentantul Departamentului de Protecție a Copilului)

Planificarea ședințelor:

Ședința 1: Evaluarea inițială și creșterea interesului față de sine

Scop: Identificarea problemelor elevului

Obiective:

Cunoaștera situației familiale și a interesului manifestat de mătușa elevului pentru acesta.

Descrierea simptomelor deficienței și sugestii pentru mătușa elevului consiliat.

Metode și tehnici : Aplicarea scalei “Self Eteem Scale”, observația, conversația

Evaluare și concluzii: Am efectuat evaluarea psihologica a elevului Florin L., care a evidențiat un QI corespunzător inteligenței normale, frustrări și tendințe ușoare agresive, iar la aplicarea scalei “Self Eteem Scale” obține un scor =10

Ședința 2: Exerciții de autocunoaștere, de cunoaștere a celor din jur, de dezvoltare personală.

Această ședință a fost pentru inițierea de relații de comunicare deschisă între Florin cu un grup de alți 5 elevi care aveau probleme asemănătoare. Această primă întâlnire a fost un prilej de a-l pregăti pe elev pentru o participare reală la grup și pentru stabilirea unui climat de grup pozitiv care să ajute la integrarea lui socială.

Scopul : este de a oferi elevului un mediu sigur în care să se exprime și să experimenteze diferite modalități de autocunoaștere și gestionare a propriilor nevoi, emoții, de a comunica eficient și de a îmbunătăți relațiile cu propria persoană, și cu cei din jur.

Obiective:

Îmbunătățirea abilităților de comunicare și de relaționare

Creșterea acceptării față de sine

Creșterea flexibilității și toleranței față de ceilalți

Îmbunătățirea imaginii și a stimei de sine

Metode și tehnici : jocul, explicatia, problematizarea, observația, conversația, exercițiu

Evaluare și concluzii : Întâlnirea de grup a reprezentat pentru elev o experiență nouă, un prilej de întâlnire cu experiențele personale ale tinerilor de aceeași vârstă, o ocazie de autocunoaștere și de formulare de probleme. El a simțit bucuria întâlnirii cu celălalt, remarcând mediul favorabil, deschis, tolerant, pentru schimburile de experiențe, pentru împărtășire personală într-un climat de încredere. S-a remarcat suportul pe care îl oferă grupul, fiecare elev simțindu-se securizat, valorizat. Fiecare poate deveni prietenul celuilalt!

Ședința 3: Întărirea comportamentului asertiv

Această ședință a fost proiectată să-l implice mai mult pe Florin în integrarea socială, prin participarea împreună cu același grup din ședința precedentă, de data aceasta folosind tehnica jocului pentru o socializare eficientă, în care feedback-l este aproape instantaneu.

Obiective :

-dezvoltarea încrederii în sine

-exersarea atenției, a concentrării;

– deprinderi: accentul se va pune pe cele socio-afective – feedback pozitiv la orice progres; dezvoltarea capacității de exprimare a propriilor convingeri, trăiri, gânduri, fermitate în a-și apăra drepturile într-un mod onest care să respecte drepturile și punctele de vedere a celor din jur; recunoașterea propriilor nevoi și exprimarea dorințelor într-un mod direct și deschis

Metode și tehnici : jocul, explicatia, problematizarea, observația, conversația, exercițiu.

Metode de autocunoaștere a personalității prin autocaracterizare : Cum mă văd eu? Cum mă văd ceilalți? Cum aș vrea să fiu? sunt întrebări ale căror răspunsuri developează relația cu sinele, relația cu ceilalți și importanța proiectării propriului Eu, aspecte care influențează istoria personală.

Evaluare și concluzii : Evaluarea acestei ședințe a urmărit faptul că mulți oameni se simt izolați de semenii lor, incapabili să stabileasca niste relații cu adevărat semnificative, care să treacă dincolo de o interacțiune de suprafață; avem nevoie de ceilalți, să ne simțim înțeleși si apreciați și, în egală măsură, să învățăm de la ei.

Ședința 4: Confruntarea sau rezolvarea problemei

Această ședință a avut ca scop consilierea elevului împreună cu matușa sa pentru o mai bună cunoaștere reciprocă.

Durata : 60 min

Scop: cunoașterea personalității copilului consiliat de catre mătușa lui

Obiective:

– schimbarea imaginii de sine negativă într-una pozitivă

– dezvoltarea abilităților de comunicare mătușă – copil;

Metode și tehnici: exercițiul, conversația, observația, jocul, pantomima.

Evaluare și concluzii: În cadrul evaluării ședinței, am discutat cu elevul faptul că atitudini negative anticipative cum ar fi "nu pot rezolva această problemă", suprageneralizarea "niciodată nu voi putea fi ca…", ori radicalizarea sau a vedea totul fie în alb fie în negru, de exemplu: "Asta e! Am dat peste cap totul…" sunt alte blocaje specifice gândirii negative care împiedică procesul de rezolvare a problemelor. Așa cum apariția problemelor este firească și rezolvarea acestora este firească. De altfel fiecare "problemă" conține în ea însăși rezolvarea ei si că numai încercând să rezolvi problemele le poți rezolva, iar în acest proces se dezvoltă sentimentul de competență, de autoeficiență și de încredere în sine.

Ședința 5: Formarea abilităților de identificare a domeniilor competente în care își poate dezvolta calitățile

Această ședință a fost inițiată pentru a decoperi tipul de personalitate al lui Florin și, în funcție de rezultatele obținute, pentru integrarea lui profesională și socială, sugestionarea acestuia la ce școală profesională/liceu să se înscrie după terminarea clasei a VIII-a, având în vedere faptul că Florin simțea în ceea ce privește drumul de urmat nu are un scop definit.

Scop : Îmbunătățirea capacităților elevului de a urma instrucțiunile pentru integrarea sa socială și profesională în viitorul apropiat, creșterea încrederii în propriile forțe.

Obiective:

– identificarea calităților personale

– identificarea imaginii de sine dezirabilă

– identificarea calităților colegilor din grup

– stabilirea de relații reciproc suportive

Metode și tehnici: Metode de cunoaștere a personalității celui consiliat prin teste și chestionare de interese profesionale, jocul, explicatia, problematizarea, observația, conversația, exercițiu, testul Holland.

-tehnici comportamentale: feedback pozitiv/negativ și economia recompensei simbolice Evaluare și concluzii: În cadrul evaluării ședinței, am discutat cu elevul faptul că atitudini negative anticipative cum ar fi "nu pot rezolva această problemă", suprageneralizarea "niciodată nu voi putea fi ca…", ori radicalizarea sau a vedea totul fie în alb fie în negru, de exemplu: "Asta e! Am dat peste cap totul…" sunt alte blocaje specifice gândirii negative care împiedică procesul de rezolvare a problemelor. Așa cum apariția problemelor este firească și rezolvarea acestora este firească. De altfel fiecare "problemă" conține în ea însăși rezolvarea ei si că numai încercând să rezolvi problemele le poți rezolva, iar în acest proces se dezvoltă sentimentul de competență, de autoeficiență și de încredere în sine.

Ședința 6: Autocunoaștere – Evaluare

Durata: 60 min/sedința

Pentru întărirea comportamentului dezirabil și creșterea sentimentului de comuniune socială prin adeziunea la un grup social de covârstnici (specific vârstei/preocupărilor școlare și sociale), am inițiat această sedință în care Florin și-a întâlnit grupul participant la ședințele 3 și 4, cu care a început să interacționeze constructiv.

Evaluare: criterii și metode de evaluare specifice fiecărei ședințe.

Metode și tehnici psihometrice necesare conturării profilului psihologic și evaluării tabloului comportamental al cazului:
• observația, în special cea direcționată, explicația, problematizarea, conversația,exercițiu;
• chestionarele de colectare a informațiilor referitoare la problemele subiectului;
• Jocul de rol, exerciții de creatie
• Fișe de lucru;

Scop: realizarea proceselor de provocare și proiecție cu scopul producerii insighit-urilor restructurante

Obiective:

– asumarea responsabilității pentru probleme

– identificarea punctelor tari;

– creșterea stimei de sine

Metode și tehnici: Metode de cunoaștere a personalității celui consiliat prin diferite jocuri și exerciții de creație, explicatia, problematizarea, observația, conversația.

Evaluare

Nevoia de apartenență a fost satisfăcută prin facilitarea contactului interpersonal, prin comunicarea directă și deschisă care i-a invitat pe participanți la împărtășirea sinceră a experiențelor, fără temerea de a fi judecați sau evaluați.

Nevoia de afecțiune a fost satisfăcută prin procesele de grup care au contribuit la conștientizarea legăturilor emoționale între membrii grupului, pe baza cărora ei se pot simți securizați, încrezători, acceptați, iubiți.

Evaluarea programului de consiliere

Relevant este faptul că un adolescent cu o problemă cum este cea a stimei de sine scăzută are nevoie permanentă de un sistem de întăriri imediate ale comportamentelor dezirabile, pozitive. Acest lucru nu poate fi realizat fără ajutorul adulților care interacționează cu copilul. Oferirea unor resurse informaționale pentru părinți facilitează adaptarea copilului la mediu și scade probabilitatea unor relații disfuncționale și conflictuale în familie datorate neînțelegerii mecanismului tulburării. Am lucrat în colaborare cu familia lui Florin și le-am sugerat să se concentreze asupra comportamentelor pozitive ale elevului la școală. Familia lucra în acest timp cu medicul și cu personalul de consiliere de la serviciul local pentru a-l ajuta pe copil atât educațional, cât și comportamental. Uneori erau disperați, așa că am înțeles că așteptările familiei fuseseră prea mari. Din această cauză, ei percepeau comportamentul anxios al nepotului lor cu oarecare exagerare.

Când am discutat cu profesorii despre Florin, am înțeles că metodele, stilurile și materialele utilizate, precum și prudența au avut efect asupra evoluției lui. Stima de sine a început să crească când s-a creat un mediu de participare activă, cu întrebări la care putea să răspundă și să primescă feedback la răspunsurile lui.

La jumatatea primului semestru, antrenorul de arte marțiale a format o echipă a școlii. Era un antrenor cu experiență și un bun comunicator. Am vorbit cu matușa lui Florin și am sfătuit-o să-l înscrie la arte marțiale. Florin a început să practice arte marțiale si schimbările observate după aceea au fost uimitoare. Imaginea de sine s-a îmbunătățit considerabil ducând la o stimă de sine bună .

Când l-am întrebat pe antrenor cum lucrează cu Florin, acesta ne-a spus că i-a fost dat un obiectiv la antrenamente și i s-a făcut și un plan de atingere a acestuia. A mai adăugat că prima condiție este situația la învățătură bună. Antrenorul i-a spus lui Florin că trebuie să învețe bine pentru a putea aspira la facultatea de educație fizică, altfel fiind imposibil să ajungi acolo. Acest lucru a crescut motivația lui Florin de a obține rezultate bune la învățătură. Acum Florin are un obiectiv important în viață. Este sigur de el în acest domeniu și și-a concentrat întreaga energie pe muncă.