Influenta Violentei Domestice Asupra Inteligentei Emotionale LA Preadolescenti

INFLUENȚA VIOLENȚEI DOMESTICE ASUPRA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE LA PREADOLESCENȚI

ADNOTARE

ANNOTATION

Introducere

Compartimentul I: Abordari teoretico-conceptuale ale inteligenței emotionale în contextul fenomenului violentei domestice

Inteligența emoțională: determinări teoretice prin prisma evoluției conceptului.

Violența domestică: delimitări conceptuale, teorii de referință, factori și forme.

Particularitățile inteligenței emoționale la preadolescenți în contextul fenomenului violenței domestice.

Concluzii la Copartimentul I.

Compartimentul II: Poziționări experimentale privind influența violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenți

2.1 Repere metodologice în determinarea inteligenței emoționale la preadolescenți.

2.2 Analiza influenței violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenti.

2.3. Concluzii la Compartimentul II.

Concluzii generale și recomandări

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Violența în orce formă are un impact negativ asupra întregii omeniri, deoarece ”violența naște violență”. Violența domestică este un fenomen actual și răspîndit în societatea contemporană.Victimele violenței în familie sunt de obicei femeile și copiii.

Violența în familie este un fenomen extins și include în sine toate aspectele de violență apărute într-o relație de tip familial. Violența domestică are o istorie veche, fenomenul a fost prezentat public în Statele Unite ale Americii și în Europa Occidentală drept o problemă generală gravă a societății abia în ultimile trei decenii ale secolului XX. Anii ’90 au adus recunoașterea violenței domestice drept o încălcare a drepturilor omului. Astăzi violența continuă să terorizeze milioane de femei și copii indiferent de localizarea georgafică, origine sau statut socio-economic.

Analizînd Raportul “Ascuns la Vedere: O analiză statistică a violenței asupra copiilor” realizat de UNICEF Moldova, putem determina următoarele :

• Disciplinarea prin violență: Aproximativ 17% din copiii din 58 de țări sunt supuși unor forme severe de pedeapsă fizică (loviri în cap, tras de urechi sau lovituri dure și repetate). La nivel global, trei din zece adulți consideră că este nevoie de pedepse fizice pentru a crește copiii bine. În Republica Moldova 76% din copiii cu vârsta de 2-14 ani au fost supuși disciplinei violente, dintre care 48% pedepsei fizice, iar 69% agresiunii psihologice.

• Atitudinile față de violență: Aproape jumătate din fetele adolescente cu vârste între 15 și 19 ani la nivel mondial consideră că soțul are o justificare în a-și lovi soția în anumite circumstanțe. În Republica Moldova 11% din femeile cu vârsta de 15-49 ani și 13% din bărbați consideră că soțul este justificat să-și bată soția sau partenera.

• Intimidare: Un pic mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste între 13 și 15 ani, la nivel mondial, sunt brutalizați cu regularitate în școală. Aproape o treime din elevii cu vârste între 11 și 15 ani din Europa și America de Nord afirmă că au brutalizat alți copii – în Letonia și România aproape 6 din 10 recunosc că brutalizează alți copii. În Republica Moldova rapoartele despre sănătatea și dezvoltarea adolescenților arată că aproape fiecare al doilea adolescent cunoaște un coleg care este intimidat.

• Violența sexuală: La nivel mondial, în jur de 120 de milioane de fete sub vârsta de 20 de ani (aproximativ 1 din 10) au avut contact sexual forțat, iar una din trei fete adolescente măritate vreodată, cu vârsta între 15 și 19 ani (84 de milioane), au fost victime ale violențelor emoționale, fizice sau sexuale comise de soții sau partenerii lor. Cea mai comună formă de violență sexuală pentru ambele sexe a fost victimizarea în spațiul virtual (pe internet). În Republica Moldova un studiu național cu privire la Violența împotriva Femeilor realizat în 2011 a arătat că 10,5% dintre femeile cu vârste cuprinse între 15-24 de ani au fost supuse vreodată violenței sexuale de către soțul sau partenerul lor.

• Omuciderea: O cincime din victimele omuciderii la nivel global sunt copii și adolescenți sub vârsta de 20 de ani, rezultând un număr de aproape 95.000 de morți în 2012. Din țările Europei de Vest și Americii de Nord, rata cea mai mare de omucideri este deținută de Statele Unite ale Americii. În Republica Moldova din cele 215 omoruri comise în 2013, opt victime au fost copii.[33 ]

În Republica Modova există puține date concrete privind violența asupra femeilor și copiilor această situație fiind caracterizată prin ”existența unei culturi a tăcerii” cum menționează Dunăreanu I. [ 7 p.25]. Datele statistice ne demonsrează că 86% din parinții chestionați au spus că prin bătaie îl fac pe copil să-i asculte și să-i respecte; 13% din părinți își bat copiii pentru că au fost și ei, la rîndul lor pălmuiți de părinții lor, iar 12% din părinți au răspuns că își bat copiii pentru ca îi iubesc și le vorbinele [1 p. 8]. Analizînd studiile UNICEF putem constata că 25% din copii sunt bătuți de propriii părinți, 13% sunt pedepsiți pe cale violentă de profesori, iar 10% au fost abuzați sexual sau molestați cel puțin o dată. Dacă ar fi să adunăm împreună toți copiii – victime ale violenței, ei ar completa mai mult de jumătate din școlile din Moldova. Cel mai grav lucru, care e valabil și pentru Republica Moldova este că violența e privită de cele mai multe ori ca un lucru firesc dar nu ca lezarea a drepturilor omului.

Violența sub orice formă are un impact negativ asupra dezvoltării psihice a puberului deoarece, preadolescența este o etapă de restructurare afectivă și intelectuală a personalității, descrisă ca o perioadă dificilă atât pentru adolescenți cât și pentru cei care se află în contact cu ei. Preadolescența este o perioadă de transformări pe plan social, fizic și psihic. Transformările fizice, sunt adesea foarte brutale și adolescenții le trăiesc ca pe o mare metamorfoză și pot determina sentimente de jenă, timiditate, refuzul comunicării etc. Deosebit de importantă este relația pe care adolescentul o are cu propriul său corp aflat în plină transformare [6 p.42].

Emoțiile se manifestă cu un mare dinamism, au loc treceri bruște de la stări de fericire la stări de descurajare sau deprimare, de la sentimentul de putere la cel de îndoială, de scădere a stimei față de sine, iar pentru a face față acestor emoții, adolescenții dezvoltă reacții de agresivitate și de opoziție față de tot ceea ce înseamnă autoritate adică: părinți, profesori, instituții [9 p.17]. În perspectiva secolului XXI, a fi inteligent, nu înseamnă doar inteligență academică, ci

inclusiv inteligență socială – autocontrolul emoțiilor, empatia, toleranța, deschiderea etc. – ce

asigură dezvoltarea optimă a personalității.[autoreferat] Inteligența emoțională este o „formă de inteligență care implică abilitatea monitorizării sentimentelor, emoțiilor proprii și ale altora, facilitează discriminarea dintre acestea și folosește informația pentru a controla unele situații sau acțiuni” [17 p. 188 ]. Ea este aptitudinea identificării și gestionării eficiente a propriilor emoții în raport cu scopurile personale, finalitatea constând în atingerea scopurilor, cu un minim de conflicte inter și intrapersonale. Inteligența emoțională, înțeleasă drept capacitate de control și autocontrol al stresului și emoțiilor negative, este unul dintre cele mai studiate concepte în practica educațională a zilelor noastre.[18 p.434] Studiile privind inteligența emoțională sunt relativ recente, ele debutând în jurul anilor ‘90.

Inteligența emoțională cuprinde elemente esențiale ca: întelegerea mai bună a propriilor emoții, gestionarea eficientă a emoțiilor, înțelegerea celor din jur, un confort ridicat în relațiile interumane, însă violența în familie inhibă toate acestea, oferind tensiune, supunere și stare de anxietete permanentă, din aceste considerente putem menționa că inteligența emoțională pentru puberi în contextul violenței domestice devine o provocare cu care urmează să trăiască tot parcursul vieții.

Motivația alegerii temei de cercetare: Menționînd interesul multor cercetători pentru problema violenței domestice, identificăm totodată că nu sunt studiate un șir de aspecte, cum ar fi:

– influența violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenți;

– particularitățile inteligenței emoționale la preadolescenți în contextul fenomenului violenței domestice;

Astfel, constatăm că, pe de o parte în știința pedagogică și în practica sa, se studiază mult această problemă, iar pe de altă parte, o serie de probleme, nu sunt suficient studiate si cercetate.

Contradicția vizată mai sus permite formularea problemei cercetării noastre: Influența violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenți

Gradul ce cercetare a temei:În literatura de specialitate din România și Republica Moldova au fost preocupați de problema respectivă următorii cercetători: Bodrug-Lungu V., Zmucila L., Violența domestică: strategii de prevenire și combatere, Dunăreanu Ion D., Violența în familie, Neculau A., Violența. Aspecte psihosociale, Roco M., Creativitate și inteligență emoțională, Crețu T., Pedagogie pentru învățămînt primar și preșcolar. Psihologia adolescentului și adultului. Zagaievschi C., Fundamente teoretice și metodologice ale dezvoltării inteligenței emoționale prin comunicare la adolescenți etc.

În literatura de specialitate străină a fost cercetată tema respectivă de următorii specialiști: Schornstein Sherii L., Violența Domestică și asistența medicală, Goleman D., Inteligența emoțională, Salovey P. & Mayer J., The Intelligence and Emotional Intelligence, Stein S.J., Book H. E., Forța inteligenței emoționale ș.a.

Obiectul cercetării: Influența violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenți.

Scopul cercetării: Determinarea influenței violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenți.

Ipoteza generală: Violența domestică influențează nivelul inteligenței emoționale a preadolescenților.

Ipoteza de lucru: Preadolescenții ce provin din familii în care persistă violență dispun de un coeficient al inteligenței emoționale mai mic comparativ cu cei ce provin din familii în care nu există violență;

Obiectivele cercetării:

Analiza retrospectivă a abordărilor teoretice ale conceptului de inteligență emoțională.

Identificarea delimitărilor conceptuale, a teroriilor de referință, factorilor și formelor violenței domestice.

Determinarea particularităților inteligenței emoționale la preadolescenți în contextul fenomenului violenței domestice.

Analiza influenței violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenți.

Elaborarea concluziilor și recomandărilor referitor de problema cercetată.

Metode de cercetare:

Metode teoretice: analiza și sinteza, generalizarea, deducția.

Metode empirice:

Chestionarea – Chestionar pentru a identifica elevii ce sunt supuși violenței domestice;

Testarea – Test de inteligenta emoțională (variantă adaptată de psihologul român Mihaela Roco);

Intervievarea – Ghid de interviu semistructurat pentu identificare a elevilor care se confruntă cu situații de violență în familie.

3) Metode statistico- matematice de prelucrare si interpretare a datelor

Valoarea teoretică a cercetării:constă în fundamentarea conceptului de reglare emoțională în contextul migrației; determinarea particularităților dezvoltării emoționale la vârsta adolescenței.

Valoarea aplicativă a cercetării: determinarea particularităților strategiilor de reglare emoțională la adolescenții din familii migrante.

Baza conceptuala a cercetării: La baza cercetării a stat Teoria învățarea socială sau învățarea prin imitație a lui Bandura A., Teoria dezvoltării psihosociale a lui Erikson E.; Teoria ” violenței fundamentale” a lui Bergeret.

Baza experimentală a cercetării: În cadrul investigației efectuate a fost inclus un eșantion constituit din 60 de preadolescenți de la Liceul Teoretic ”Lucian Blaga”. Vîrsta subiecților este cupr situații de violență în familie.

3) Metode statistico- matematice de prelucrare si interpretare a datelor

Valoarea teoretică a cercetării:constă în fundamentarea conceptului de reglare emoțională în contextul migrației; determinarea particularităților dezvoltării emoționale la vârsta adolescenței.

Valoarea aplicativă a cercetării: determinarea particularităților strategiilor de reglare emoțională la adolescenții din familii migrante.

Baza conceptuala a cercetării: La baza cercetării a stat Teoria învățarea socială sau învățarea prin imitație a lui Bandura A., Teoria dezvoltării psihosociale a lui Erikson E.; Teoria ” violenței fundamentale” a lui Bergeret.

Baza experimentală a cercetării: În cadrul investigației efectuate a fost inclus un eșantion constituit din 60 de preadolescenți de la Liceul Teoretic ”Lucian Blaga”. Vîrsta subiecților este cuprinsă între 13-14 ani. În cercetare nu s-a ținut cont de mediul de proveniență al subiecților (urban/rural). Subiecții au fost selecționați în mod aleator, doar în corespundere cu cenzul de vîrstă. Participarea subiecților la cercetare a fost benevolă.

Structura lucrării : Lucrarea este alcătuită din introducere, 2 compartimente, bibliografie, concluzii și recomandări și anexe.

Primul compartiment: Abordari teoretico-conceptuale ale inteligenței emotionale în contextul fenomenului violentei domestice. Aici este abordată partea teoretică, precum definirea conceptului de inteligență emoțională,violență domestică, teorii de referință, factori și forme și particularitățile inteligenței emoționale la preadolescenți în contextul fenomenului violenței domestice. Punem accent pe cuvintele cheie ale cercetării, acestea fiind, inteligență emoțională, preadolescență, violență domestică.

În compartimentul doi: Poziționări experimentale privind influența violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenți. Aici va fi abordată cercetarea empirică a influenței violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenti, reperele metodologice în determinarea inteligenței emoționale la preadolescenți și analiza datelor ce sunt obținute în urma aplicării metodelor empirice și interpretarea acestora.

Cuvinte cheie: Violența domestică, inteligență emoțională, preadolescenți, emoții.

COMPARTIMENTUL I: Abordari teoretico-conceptuale ale inteligenței emotionale în contextul fenomenului violentei domestice

1.1 Inteligența emoțională: determinări teoretice prin prisma evoluției conceptului

Incursiunea în evoluția conceptului de inteligență emoțională a permis constatarea că sfera emoțională a provocat interes pe întreg parcursul existenței civilizației umane, începînd cu Aristotel ( a 384-322 î. Hr. ), Platon ( a 437-347 î. Hr. ), Socrate ( 470-399 î. Hr. ), chiar dacă pînă acum 20 de ani, rațiunea a fost estimtă ca fiind mai important decît afectivitatea, cercetările din ultimile decenii s-au axat pe tendința de a fundamenta teoretic conceptul de inteligență emoțională, demonstrîndu-i importanță pentru inserția socio-profesională a individului iar preocupările actuale ale savanților, în acest domeniu continuă să producă rezultate remarcabile, prin apariția numeroaselor lucrări științifice și de popularizare. [ 26 p.3]

Termenul ”inteligența emoțională” a fost formulat pentru prima dată într-o teză de doctorat în Statele Unite ale Americii în 1985. Wayne Leon Payne consideră că inteligența emoțională este o abilitate care implică o relaționare creativă cu stările de teamă, durere și dorință. Defapt D. Wechsler, autorul setului de teste standartizate pentru inteligență ( academică sau teoretică), a remarcat că adaptarea individului la mediul în care trăiește se realizează atît prin elementele cognitive, cît prin cele non-cognitive. Aspectele non-cognitive ale inteligenței includ factori de ordin afectiv, personal și social, fiind esențiale pentru reușita în viața individului. Studiile privind inteligența emoțională sunt relativ recente, ele debutând în jurul anilor ‘90. S-au conturat trei mari direcții în definirea inteligenței emoționale, reprezentate de John D. Mayer și Peter Salovey, Reuven Bar-On și Daniel Goleman:

1. Mayer J. și Salovey P. susțin ideea că gîndirea face posibilă perceperea corectă a propriilor emoții, exprimarea și reglarea lor, ca și cunoașterea și înțelegerea emoțiilor celorlalți. Dezvoltarea intelectuală a unei persoane, depinde în mare măsură de starea ei emoțională;

2. Bar-On R. grupează componentele inteligenței emoționale după comportamente observabile care se pot regla în procesul educațional: aspectul intrapersonal, aspectul interpersonal, adapdabilitatea, controlul stresului, dispoziția generală;

3. Goleman D. identifică la nivelul inteligenței emoționale o serie de componente care ar putea fi considerate și trăsături de caracter ale ființei umane: conștiința de sine, autocontrolul, motivația, empatia, aptitudinile sociale.[26 p. 4]

Mayer J. și Salovey P. consideră că inteligența emoțională implică abilitatea de a percepe cât mai corect emoțiile și de a le exprima, abilitatea de a genera sentimente atunci când ele facilitează gândirea, abilitatea de a cunoaște și de a percepe emoțiile, de a le regulariza pentru a promova dezvoltarea emoțională și intelectuală. Inteligența emoțională, înțeleasă drept capacitate de control și autocontrol al stressului și emoțiilor negative, este unul dintre cele mai studiate concepte în practica educațională a zilelor noastre [18 p. 435 ].

În anul 1992, Bar-On R. a stabilit componentele inteligenței emoționale pe care le grupează astfel:

Aspectul intrapersonal: conștientizarea propriilor emoții – abilitatea de a recunoaște propriile sentimente; optimism (asertivitate) – abilitatea de a apăra ceea ce este bine și disponibilitatea de exprimare a gândurilor, credințelor, sentimentelor, dar nu într-o manieră distructivă; respect – considerație pentru propria persoană – abilitatea de a respecta și accepta ce este bun, în esență; autorealizare – abilitatea de a realiza propriile capacități potențiale, capacitatea de a începe să te implici în căutarea unor scopuri, țeluri care au o anumită semnificație pentru tine; independență -abilitatea de a te direcționa și controla singur în propriile gânduri și acțiuni, capacitatea de a fi liber de dependențele emoționale.

Aspectul interpersonal: empatie – abilitatea de a fi conștient, de a înțelege și aprecia sentimentele celorlalți; relații interpersonale – abilitatea de a stabili și menține relații interpersonale reciproc pozitive; responsabilitate socială – abilitatea de a-ți demonstra propria cooperativitate ca membru contribuabil și constructiv în grupul social căruia îi aparți sau pe care l-ai format.

Adaptabilitate: rezolvarea problemelor – abilitatea de a fi conștient de probleme și de a le defini pentru a implementa potențialele soluții; testarea realității – abilitatea de a stabili, a evalua corespondențele între ceea ce înseamnă o experiență și care sunt obiectivele existente; flexibilitate -abilitatea de a-ți ajusta gândurile, emoțiile și comportamentul pentru a schimba situația și condițiile.

Controlul stressului: toleranța la stress – abilitatea de a te împotrivi evenimentelor stresante fără a te poticni, precum și abilitatea de a face față acestora în mod activ și pozitiv; controlul impulsurilor, abilitatea de a rezista sau amâna impulsivitatea și de a goni tentația care te determină să acționezi în grabă.

Dispoziția generală: fericire – abilitatea de a te simți satisfăcut de propria viață, de a te simți bine singur și împreună cu alții; optimism – abilitatea de a vedea partea frumoasă a vieții [21 p.135-137 ]

În acest context Caruso D. a continuat munca de cercetare începută de Mayer J. și Salovey P., mergând pe aceeași idee, definind inteligența emoțională ca “abilitatea de a procesa informațiile emoționale, în special, cele care presupun percepția, asimilarea, înțelegerea și controlul emoțiilor”. Astfel, după Caruso D., inteligența emoțională constă în următoarele “patru ramuri ale abilității mentale”: identificarea emoțională, percepția și exprimarea; facilitarea emoțională a gândurilor; înțelegerea emoțională; managementul emoțional. Savantul susține ideea că „inteligența emoțională este adevărata formă de inteligență care, însă, nu a fost măsurată în mod științific până când nu s-a început munca de cercetare” [4 p. 35]. Observăm că Caruso D. se sociază ideii lansată de Wechsler D. și susținute de Bar-On R., conform căreia inteligența emoțională, construită dintr-o sumă de abilități mentale ce reprezintă factori majori ai inteligenței generale, poate fi evaluată prin intermediul testelor specializate.

Mehrabian A., stabilește cinci aspecte ale inteligenței emoționale: perceperea curată (dreaptă), ordonată a emoțiilor personale și ale altora; exersarea capacității de a răspunde cu emoția și comportarea adecvată (realist, nedistorsionat, adaptat) la situațiile variate din viață; implicarea într-o relație interpersonală, având capacitatea de a exprima onest emoțiile, echilibrat, arătând considerație și respect; alegerea muncii (îndeletnicirii) care aduce satisfacție emoțională, evitând amânarea, dubiile și nerealizările; capacitatea de a lucra echilibrat și de a se recrea [31 p. 20].

Goleman D. sumează teoriile existente cu privire la un altfel de inteligență decât cea pur rațională, de tip IQ, și explică minuțios caracteristicile și importanța acesteia. Conform opiniei acestuia inteligența emoțională, are următoarele componente: conștientizarea (identificarea) propriilor emoții: capacitatea de a le recunoaște și a le denumi, de a înțelege cauza lor; gestionarea (autocontrolul) emoțiilor: capacitatea de a construi conștientizarea de sine, stăpânirea emoțiilor; motivarea personală (utilizarea productivă a emoțiilor): punerea emoțiilor în serviciul unui scop, autocontrolul; empatia: recunoașterea emoțiilor în ceilalți; receptivitate (senzitivitate) la sentimentele celorlalți; dirijarea relațiilor interpersonale: vizează competența socială, îndemânarea socială, comunicarea, conducerea, colaborarea [10 p. 63].Conform viziunii lui Daniel Goleman, constructele care compun această formă a inteligenței sunt: conștiința de sine – încredere în sine; auto-controlul – dorința de adevăr, conștiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea; motivația – dorința de a cuceri, dăruirea, inițiativa, optimismul; empatia – a-i înțelege pe alții, divesitatea, capacitatea politică; aptitudinile sociale – influența, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relații, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru în echipă.

În prezent, există un dezacord dacă inteligența emoțională e mai mult un potențial înnăscut ori dacă ea reprezintă un set de abilități, competențe sau îndemânări învățate. D. Goleman, amintit de psihologul român Roco M., susține că „spre deosebire de gradul de inteligență, care rămâne același de-a lungul vieții sau de personalitatea care nu se modifică, competențele bazate pe inteligența emoțională sunt abilități învățate” Cu alte cuvinte, în opinia acestuia, orice om îți poate ridica gradul de inteligență emoțională prin educație și exerciții, însă unele componente ale inteligenței emoționale, tratate ca însușiri de personalitate, nu s-ar putea modifica pe parcursul vieții individului. [ 16 p. 142-143]. Pentru a reuși în viață, Goleman D. consideră că fiecare dintre noi ar trebui să învețe și să exerseze principalele dimensiuni ale inteligenței emoționale: conștiința propriilor emoții, controlul emoțiilor, motivarea personală (exploatarea, utilizarea emoțiilor în mod productiv); empatia –citirea emoțiilor; dirijarea (conducerea) relațiilor interpersonale. Abilitatea emoțională trebuie să fie dezvoltată astfel încât coeficientul de emoționalitate să reușească să se ridice peste medie. Abilitatea emoțională va fi foarte utilă în creșterea și educarea copiilor. Părinții și educatorii vor putea să le dezvolte copiilor potențialul emoțional și social învățându-i să adopte și să-și dezvolte caracteristicile inteligenței emoționale: să-și identifice sentimentele personale și să le diferențieze, să învețe mult mai mult despre modul cum și unde se pot exterioriza sentimentele, să-și dezvolte empatia – abilitatea de a-și pune sentimentele în acord cu alți, să citească limbajul trupurilor și alte aspecte nonverbale și paraverbale, pentru a înțelege comunicarea, să învețe să asculte, să învețe să fie constructivi.

Cercetătorul Hein S. a subliniat că, inteligența emoțională înseamnă:

Să fii conștient de ceea ce simți tu și de ceea ce simt alții și să știi ce să faci în legătră cu aceasta;

Să știi să deosebești ce-ți face bine și ce-ți face rău și cum să treci de la rău la bine;

Să ai conștiință emoțională, sensibilitate și capacitate de conducere care să te ajute să maximizezi pe termen lung fericirea si supraviețuirea.

S. Hein a mai enumerat o serie de componente specifice ale inteligenței emoționale, care au fost preluate din lucrările lui Mayer și ale lui Solovey:

Conștiința de sine – să fii conștient de propriile emoții, atunci cîn acestea te cuprind;

Să fii cunoscător din punct de vedere emoțional – să fii cpabil să identifici și să etichetezi sentimente specifice în tine în tine însuți și în alții; Să fii capabil să discuți despre emoții și să le comunici în mod clar și direct;

Capacitatea de a fi empatic – în raport cu ceilalți, de asimți compasiune pentru ei, de a-i confirma, de a-i motiva, de a-i inspira, de a-i încuraja și de a-i consula;

Capacitatea de a lua decizii înțelepte folosind un echilibru sănătos al emoțiilor și al rațiunii, de a nu fi nici prea emoțional, nici prea rațional;

Capacitatea de a reuși să-ți asumi responsabilitatea pentru propriile emoții, mai ales responsabilitatea pentru propria motivare și propria fericire. [ S. Hein apud. 16 p. 143]

1.2 Violența domestica: delimitări conceptuale, teorii de referință, factori și forme

Conform Legii cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie violență reprezintă "orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alți membri de familie, inclusive contra copiilor, precum și contra proprietății comune sau personale."[33]

Cercetătoarea Bodrug-Lungu V. este de părere că violența reprezentă un comportament agresiv acut, caracterizat prin „folosirea forței fizice și prin limitarea, în timp, cu angajare și realizarea rapida” [2 p.15].

Conform Dicționarului de Psihologie – violența „ține de nivelul de reactivitate al sistemului nervos dar mai ales de structura caracterială, de lipsa de stăpânire de sine, de impulsivitate, de slabă organizare a vieții psihice, de lipsa autocontrolului sau insuficiența reacțiilor emotiv-impulsive, de emoții puternice, de conștiință de sine dilatată, de forță brută needucată, de lipsa de morala” [Șchiopu U., 22 p. 624]

Termenii de violență în familie și violență între rude sunt folosiți pentru a se referi la orice act care este săvârșit cu intenția de a răni sau de a face rău din punct de vedere fizic individului cu care persoana se înrudește din punct de vedere legal ori este rudă de sânge. Gherasimenco V. definește violența domestic ca "orice act violent comis de o persoană de pe poziția unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire asupra altor persoane cu roluri reciproce". Atacul fizic poate fi însoțit de intimidări sau de abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparțin victimei, izolarea de prieteni de familie sau de alte potențiale surse de sprijin, amenințări la adresa altor personae importante pentru victimă, inclusiv a copiilor, flirturi, control asupra banilor sau lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului și al altor surse de îngrijire și protecție.

Violența domestică a fost considerată multă vreme un fenomen normal și ascuns în societatea tradițională, pentru că barbații aveau dreptul de a exercita putere asupra membrilor familiei [28 p. 141]; Violența domestică include toate aspectele de violență apărute într-o relație de tip familial între rude de sînge, rude prin alianță, soți sau concubini [1 p.12].

Studiile recente au arătat că violența domestică se manifestă în întreaga lume, are loc în toate grupurile etnice, rasiale, economice, religioase, de vîrstă și clasă. Agresorii și victimile lor pot fi tineri sau bătrini, bogați sau săraci, cultivați sau analfabeți, oameni cu studii superioare, sportivi faimoși sau șomeri [19 p.16]. În prezent violența domestică continuă să terorizeze milioane de femei și copii. În Republica Moldova există puține date sigure privind acest fenomen, cum menționează Dunăreanu I., această situație este caracterizată, de ”existența unei culturi a tăcerii”, cel mai grav lucru este că în Republica Moldova violența domestică este privită de cele mai multe ori ca ceva firesc și nu sunt conștientizate consecințe acestui fenomen, cel mai grav este că violența e tolerată și considerată o normă în societate [ 7 p. 25].

De multe ori, violența domestică este privită ca modalitate de educație a copiilor, de exprimarea a autorității bărbatului față de femeie sau părinți față de copii. În opinia expertului UNPFA Moldova, Gâlcă B., studiile în domeniul fenomenului violenței domestice în R.Moldova, relevă că fiecare al șaselea părinte strigă la propriu copil, fiecare al cincilea părinte îl amenință cu bătaia, iar fiecare al patrulea părinte își bate copilul. De asemenea se atestă că 86% din părinții chestionați, în studiile sus menționate, au spus că prin bătaie îl fac pe copil să-i asculte și să-i respecte; 13% din părinți își bat copii pentru că au fost și ei, la rîndul lor bătuți de părinții lor, iar 12% din părinți au răspuns că își bat copiii pentru că îi iubesc și le vor binele [ 27 p.25].

Copiii care cresc într-un mediu violent sunt mult mai susceptibili față de copii care au o viață de familie liniștită.

În legătură cu violența domestică au fost emise unele teorii psihologice, sociologice și feministe, care încearcă să explice cauzele apariției unul comportament.

1. Teoriile psihologice – teoria ciclului violenței, teoria sindromului femeii bătute, teoria Sindromului Stockholm, teoria atașamentului traumatic, oferă explicații cu privire la „paralizia psihologică” a femeilor, cu privire la dezvoltarea „vulnerabilității individuale”, precum și asupra reticenței și ambivalenței femeilor în ceea ce privește trimiterea în judecată a agresorului sau menținerea acuzațiilor.

2. Teoriile sociologice și anume, teoria sistemelor familiale, teoria învățării sociale, teoria resurselor, teoria schimbului și teoria etichetării, atrag atenția asupra importanței mediului familial și educațional, precum și asupra consecințelor reacțiilor sociale, astfel responsabilizând mult mai mult societatea, decât individul.

3. Teoriile feministe susțin ideea că violența domestică nu este o parte a vieții care ține doar de biografia personală, ci este o manifestare a unei forme de control social a cărei concepte cheie sunt: clasa, puterea și ideologia. Teoria feministă are la bază câteva idei principale. În primul rând, ea consideră comportamentul în general, dar cel deviant în special, ca având origini structurale, accentul fiind pus pe relația dintre comportamentul deviant și organizarea economică a societății capitaliste, precum și pe ideea inegalității de putere. În al doilea rând, remarcăm ideea alegerii libere, prin care se susține capacitatea persoanelor de a putea alege între comportamentul violent sau non-violent. Perspectiva feministă susține că societățile umane sunt ierarhizate și ceea ce distinge grupurile între ele e diferența de statut. În urma ierarhizărilor, se realizează o stratificare socială în urma căreia grupurile dominante acaparează control [ 15 p. 135].

Cercetătoarea Munteanu A., identifică, în funcție de comportamentul agresorilor, următoarele două tipuri de violențe :

violență expresivă – se caracterizează prin comportamente explozive în situații conflictuale din partea agresorilor, acestora lipsindu-le resursele necesare pentru a se controla; agresorul expresiv seamănă cu un " isteric înghesuit într-un colț":

violență instrumentală- persoana în cauză nu are un caracter impulsiv, el exercitându-și violența în mod deliberat, conștient, în vederea obținerii unui scop.

Ambele forme de violență nu se pot exprima și exercita dacă nu beneficiază de un context socializator, care permite învățarea și perpetuarea comportamentelor violente. Violența intra-familială este un act sau un ansamblu de acte la săvârșirea cărora se folosește un anumit grad de forță fizică, realizat în cadrul unui grup care îndeplinește funcțiile familiale [12 p. 145 ].

În același context facem referințe la factorii care condiționează violența domestică și anume:

Consumul de alcool – persoanele în stare de ebrietate preiau un comportament agresiv ceea ce duce la abuzarea a celor mai ”slabi” și anume femeile sau copiii;

Factorii economici determină dependența economică a femeilor față de bărbați, la fel și săracia este un motiv pentru agresori de a-și descărca furia asupra victimilor [7 p.42];

Factorii culturali ce cuprind: valorile ce dau bărbatului prioritate asupra femeilor și copiilor,credința în superioritatea inerentă a bărbaților, familia privită ca o sferă privată, aflată sub controlul bărbaților;

Factorii juridici adică funcționalitatea inadecvatăa legislației existente și indiferența opiniei publice față de fenomenul violenței, în special al copiilor agresați [ 3 p.16];

Factorii politici și anume subestimarea problemei la nivel național și lipsa voinței politice a guvernaților de a înterprinde pași radicali și lipsa voinței politice a guvernaților de a întreprinde pași radicali întru eliminarea violentei domestice și tratarea institutului familiei drept o chestiune privatăcare se află în afara controlului statului [ 1 p.24];

Rădulescu M., identifică următoarele tipuri de violență domestică:

violența fizică activă – prin care provoacă celuilalt membru de familie o serie de vătămări;

violența -fizică pasivă – care impune victimei izolarea, inclusiv refuzul de a-și vizita copiii;

violența psihologică activă – reprezentată de agresiunile verbale periodice și susținute la adresa victimei , inclusiv poreclirea acesteia;

violența psihologică pasivă – constă în întreruperea sau insuficiența relațiilor sociale și sexuale, oprirea accesului la bani sau la alte mijloace economice;

violența sexuală – forțarea la activitate sexuală nedorită, realizarea unor acte cu conotații sexuale, atingerea fizică a numitor părți ale corpului [ 15 p.75 ].

Bodrug-Lungu V. și Zmucila L. au identificat alte patru tipuri de violență domestică:

Violența fizică este considerat act de violență fizică orice acțiune orientată spre un alt membru al familiei cum ar fi:

Îmbrîncirea;

Lovirea cu plama, pumnul, piciorul, obiecte sau alte moduri de provocare a durerii prin lovire;

Aruncarea cu obiecte în direcția persoanei;

Provocarea de răni cu utilizarea armelor de foc sau albe;

Împiedicarea solicitării ajutorului medical;

Împiedicarea realizării necesităților fiziologice de mișcare, hrană, apă, somn;

Menținerea unei atmosfere tensionate, provocatoare de chinuri fizice ulterioare – îmbolnăviri.

Violența sexuală – orice act de violență sexuală orientat spre un membru al familiei:

Obligarea la prostituare;

Viol – act sexual împotriva voinței;

Acte de gelozie neîntemeiată, învinuire și insinuare cu referință la raporturi sexuale în afara cuplului;

Neglijarea sexuală

Violența emotivă constă în :

Critica neîntemeiată permanentă orientată spre altă persoană;

Ignorare a stărilor emoționale și sentimentelor;

Umilirea credințelor și intereselor;

Crearea de bariere în realizarea profesională și socială;

Minipularea prin minciună și interdicții;

Urmărirea în cadrul serviciului

Pedepsirea ființelor apropiate și împiedicarea în scopul actelor violente în raport cu acestea;

Violența economică orice acțiune din cele relatate mai jos îndreptate spre un membru al familiei:

Limitarea accesului la mijloace financiar-economice ale familiei;

Lipsirea de dreptul la proprietate și de posibilitatea de a utiliza tot ce se află în proprietate în conformitate cu propriile necesități;

Lipsirea de mijloace care satisfac necesitățile primare materiale: hrană, îmbrăcăminte, medicamente [1 p. 15-17].

Conform Legei nr. 45 din 01.03.2007. în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 18.03.2008, cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie s-au identificat următoarele tipuri de violență:

violență fizică – vătămare intenționată a integrității corporale ori a sănătății prin lovire, îmbrîncire, trîntire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, prin otrăvire, intoxicare, alte acțiuni cu efect similar;

violență sexuală – orice violență cu caracter sexual sau orice conduită sexuală ilegală în cadrul familiei sau în alte relații interpersonale, cum ar fi violul conjugal, interzicerea folosirii metodelor de contracepție, hărțuirea sexuală; orice conduită sexuală nedorită, impusă; obligarea practicării prostituției; orice comportament sexual ilegal în raport cu un membru de familie minor, inclusiv prin mîngîieri, sărutări, pozare a copilului și prin alte atingeri nedorite cu tentă sexuală; alte acțiuni cu efect similar;

violență psihologică – impunere a voinței sau a controlului personal, provocare a stărilor de tensiune și de suferință psihică prin ofense, luare în derîdere, înjurare, insultare, poreclire, șantajare, distrugere demonstrativă a obiectelor,; implicare în viața personală; acte de gelozie; impunere a izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială; izolare de familie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizării profesionale, interzicere a frecventării instituției de învățămînt; deposedare de acte de identitate; privare intenționată de acces la informație; alte acțiuni cu efect similar;

violență spirituală – subestimare sau diminuare a importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, prin interzicere, limitare, luare în derîdere sau pedepsire a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase; impunere a unui sistem de valori personal inacceptabile;

violență economică – privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate;

Toate formele de violență sînt reflectate în proiectul Legii cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie în calitate de tipuri ale constrîngerilor violente: fizică, psihologică, economică, și spirituală. Aceste forme de consrîngere în cele mai multe cazuri se manifestă cocomitent, fiecare din ele întrunind diferite caracteristici ale violențe [ 33 ].

Particularitățile inteligenței emoționale la preadolescenți în contextul fenomenului violenței domestice.

Din analiza literaturii de specialitate am identificat că în mediile familiale, în care se manifestă în mod frecvent violența, nevoile de bază ale copiilor: de siguranță, de afecțiune, de încredere, viața ordonată nu sunt respectate și asigurate în mod constant. În familiile în care se manifestă violența, funcția parentală nu mai poate fi îndeplinită corespunzător. Uneori, această funcție este preluată total de un singur părinte, de obicei de mama, alteori unul din frații mai mari dar când și aceștia sunt victime ale violenței, nu mai pot fi capabili să asigure îngrijirea de bază necesară copilului sau să-1 protejeze de violența celuilalt părinte. În relațiile cu copiii, părinții din astfel de medii își pierd autoritatea în fața acestora, ei nu se mai bucură de calitatea de educatori pe care trebuie să o exercite în familie. Dragostea părintească se manifestă printr-un amestec bizar de tandrețe și violență, care întreține o continuă incertitudine, ce va conduce la dezvoltarea unui mecanism de apărare din partea minorului (izolare socială, negare, neîncredere în adulți etc). Copilul va învăța că relațiile sociale se bazează pe raporturi de forță, de supunere a celui slab, devenind foarte sensibil la aceste forme de manifestare și va fi mereu preocupat de găsirea diferitelor mijloace de a scăpa, de a se sustrage din situații cu potențial factor de risc. Minorul va fi în prezența timorat și se va aștepta oricând la izbucniri violente din partea părinților chiar dacă nimic nu prevestește izbucnirea unui conflict sau a unei stări conflictuale. De cele mai multe ori lucrurile nu se opresc aici, violența familială influențează și randamentului școlar al copilului, performanțele lor fiind mult diminuate, din considerente că părintele nu acordă sprijin afectiv copilului, nu-l motivează întru a atinge rezultate semnificative la școală, doar aminințîndu-l cu diferite forme de violență Agresivitatea tinde să influenfeze și sa implementeze modelele de comportament ulterioare, copiii și tinerii fiind înclinați să emite și sa-și însușească ulterior aceste comportamente. Se crede că tatăl oferă un model violent pentru fii, în timp ce mamele oferă un model nepotrivit pentru fete – viitoarele mame. Violența domestică poate fi rezultatul unui model comportamental, pe care copilul 1-a văzut în familia de origine și care constituie o manieră, o metodă de rezolvare a diferitelor situații apărute în viața de zi cu zi a familiei, nevînd capacitatea de a însuși un alt model de interelaționare[12 p. 134].

Într-o familie violentă, copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază (nevoia de siguranță, de viață ordonată, de dragoste) sunt profund neglijate, astfel, orice formă de violență asupra copilului poate duce la retard în dezvoltarea intelectuală, la tulburări de echilibru emoțional și la consecințe fizice pe plan psiho- social. Structurarea personalității copilului va suporta efectele abuzului și va fi marcată de o atitudine reticentă în stabilirea relațiilor interpersonale, de sentimentul de stigmatizare, de imagine de sine negativă, dînd dovadă de agresivitate sau cealaltă extremă izolare.

Simptomatologia frecvent descrisă de către medicii pediatrii este următoarea; tulburări de somn și coșmaruri (imagini legate de evenimentul abuzului reapar în timpul somnului sub forma viselor și a coșmarurilor). Tulburările de somn includ: insomniile, incapacitatea de relaxare și odihnă; anxietate generalizată; hipervigilență, comportament precaut, circumspect, în special dacă se află într-un loc similar cu cel în care s-a produs evenimentul; evitarea unor locuri, persoane, obiecte sau alimente care amintesc de momentul evenimentului traumatic[8 p.67-68 ]. Puberii, încep să învețe că violența este calea cea mai potrivită pentru a rezolva conflictele într-o relație deseori ei văd violența ca o problemă a părinților lor și consideră victima ca fiind vinovată. Conflictele dintre părinți au o influență profundă asupra dezvoltării adolescenților și a comportamentului lor ca adulți și este cel mai puternic predictor al delincvenței violente.

Există numeroase efecte la copiii martori ai violenței domestice și unele efecte subtile. Cel mai bine documentate și notabile fiind creșterea agitației preluînd un comportament agresiv, depresia și anxietatea, reeșind din acest context Tiberiu R. a evidențiat principalele efecte ca:

Comportament agresiv și neobedient – Copiii care au fost martori ai violenței în familie deseori devin agresivi cu colegii, prietenii și profesorii. Ei tind să fie neobedienți, iritabili și ușor de înfuriat. Copiii care distrug obiectele și au tendința de a se implica în conflicte, pot dezvolta o personalitate delincventă în adolescență.

Emoții și conflicte interioare – Problemele emoționale interioare, cum ar fi anxietatea, depresia, stima de sine scăzută, închiderea în sine și letargia, au fost identificate la copiii expuși la violența domestică. Alți copii prezintă afecțiuni somatice (suferințe corporale, dureri și îmbolnăviri fără o cauză medicală). Aceste simptome apar pentru că există o tensiune internă acumulată, la copiii care nu găsesc moduri de rezolvare a unor probleme, care nu își pot exprima conflictele sau nu pot căuta ajutor. Mulți observatori au constatat că interiorizarea problemelor, alături de nevoia de a se comporta exemplar și dorința exagerată de a-și ajuta mama, sunt caracteristice fetelor care au fost martore ale abuzurilor în familie.

Efecte la nivelul dezvoltării sociale și educaționale – copii martori ai violențelor sunt influențați la nivelul dezvoltării sociale și educaționale. Copiii care sunt sau au fost implicați în incidente familiale violente sunt preocupați de această problemă și nu se pot concentra asupra cerințelor educaționale. Dezvoltarea lor socială poate fi afectată pentru că ei sunt foarte triști, anxioși sau prea preocupați ca să se implice; sau tendința lor de a folosi strategii violente în rezolvarea problemelor interpersonale îi fac nepopulari și se simt respinși [ 24 p.54-55 ]. Violența în familie determină la copii întîrzieri în dezvoltare sau regresie, performanțe școlare slabe, capacitate scăzută de adaptare la situații noi, slabă apreciere de sine, dificultăți în relaționare. De asemenea, de multe ori, ei dezvoltă la nivel psihic sentimente de frică, de furie, de neîncredere, de vinovăție și de neajutorare. Mulți dintre copiii victime a violenței vor fugi de acasă, vor avea un comportament și un limbaj agresiv.

Cercetătorul Goleman D. menționează că: “viața de familie este prima școală a emoțiilor. În acest creuzet intim, învățăm să recunoaștem atât emoțiile proprii, cât și reacțiile celorlalți la emoțiile noastre; cum să gândim aceste emoții și cum să alegem reacțiile; cum să citim și să ne exprimăm speranțele și temerile” [9 p. 11]. Din păcate, familia actuală nu mai oferă nici modelul, nici “creuzetul” cel mai potrivit pentru dezvoltarea coeficientului de inteligență emoțională, unul dintre factorii esențiali ai acesteia fiind violența domestică.

Concluzii la copartimentul I

Sfera emoțională a provocat interes pe întreg parcursul existenței civilizației umane, însă bazele cercetării empirice au fost puse în anii ’90, în prezent fiind unul dintre cele mai studiate concepte în practica educațională a zilelor noastre. Cel ce a făcut recunoscută noțiunea de inteligență emoțională și a alcătuit un test pentru a o măsura este Goleman D., la fel și alți psihologi au fost preocupați în studerea inteligenței emoționale cum sunt: Salovey P., Mayer J, Roco M. Inteligența emoțională fiind înțeleasă drept capacitate de control și autocontrol al stressului și emoțiilor negative.

Violență domestică reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alți membri de familie, inclusive contra copiilor, precum și contra proprietății comune sau personale. Comportamentul violent poate fi explicat prin prisma mai multor teorii și anume: 1. Perspectiva psihologică – teoria ciclului violenței, teoria sindromului femeii bătute, teoria Sindromului Stockholm, teoria atașamentului traumatic; 2. Perspectiva sociologică – teoria sistemelor familiale, teoria învățării sociale, teoria resurselor, teoria schimbului și teoria etichetării; 3. Perspectiva teoriilor feministe;

Astfel printre factorii ce condiționează violența domestică menționăm: factorii economici; factorii culturali; factorii juridici; factorii politici;

Deasemenea am analizat particularitățile inteligenței emoționale la preadolescenți în contextul fenomenului violenței domestice, din care reiese că violența domestică are o conotație negativa asupra stării psiho-emoționale a copilului. Printre principalele urmări enumerăm:

Stagnări din punct de vedere afectiv;

Vulnerabilitate în fața fluxului de emoții și sentimente;

Incapacitate de a gestiona emoțiile și sentimentele.

Compartimentul II: Poziționări experimentale privind influența violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenți

2.1 Repere metodologice în determinarea inteligenței emoționale la preadolescenți

În cadrul experimentului de constatare am utilizat următoarele metode empirice:

Chestionarea – Chestionar pentru a identifica elevii ce sunt supuși violenței domestice;

Testarea – Test de inteligenta emoțională (variantă adaptată de psihologul român Mihaela Roco);

Intervievarea – Ghid de interviu semistructurat pentu identificare a elevilor care se confruntă cu situații de violență în familie.

a) Chestionarea – am elaborat un chestionar alcătuit din 7 întrebări a cîte 4 variante de răspuns, din care am determinat dacă subiectul chestionat provine din familie în care persistă violență domestică sau provine din familie funcțională. Prima întrebare constă în identificare confortului psihologic al subiectului chestionat aflat în sînul familiei, apoi am propus subiectului să aprecieze relațiile lui cu proprii părinți. Întrebarea numărul 3, se referă la frecvența pedepselor aplicate de părinți, pe subiecții testați și respectiv a urmat întrebarea numărul 4 ” pentru ce te pedepsesc părinții tăi?”. Ne-am propus să identificăm și tipurile de pedepse, formulînd întrebarea numărul 5. De aici reesă întrebarea numărul 6 ce constă în reacția subiectului la pedepsele părinților și întrebarea numărul 7 fiind formulată astfel: ” Cunoști cazuri în care prietenii, cunoscuții tăi sunt bătuți acasă”. Chestionarului a fost interpretat în dependență de răspunsurile oferite de subiecții chestionați, din care am identificat confortul psihologic al subiectului în familie, relațiile acestuia cu părinții, apsența sau prezența pedepselor, tipurile de pedepse și reacția subiectului la pedepse.

b) Testul de măsurare a inteligenței emoționale a fost elaborat de Daniel Goleman, autorul cărții „Intelegența emoțională”, apărută în 1995. Testul este adaptat de Mihaela Rocco și constă în 10 întrebări ce prezintă unele situații (scenarii) în care se poate afla o persoana. Completarea testului are în vedere, pe de o parte, asigurarea pe cît posibil a transpunerii individului în situația respectivă, iar pe de altă parte alegerea uneia dintre variantele de răspuns, din 4 posibile, care prezintă unele modalități concrete de a reacționa în situațiile indicate de întrebări.

Scenariile conținute de itemurile sînt următoarele:

Persoana se află într-o situație critică, ce îi amenință viața. Trei dintre variantele de răspuns privesc capacitatea de a fi conștient de emoțiile personale, de a cunoaște situația din punct de vedere afectiv și de a răspunde adecvat, echilibrat la situațiile neobișnuite, critice sau stresante.

Un copil este foarte supărat, iar adulții care se află în preajma lui încearcă să-l ajute să depășească această stare emoțională negativă. Părinții, educatorii sau adulții în general, ce-i care au un nivel ridicat al inteligenței emoționale, folosesc situația pentru a-i antrena emoțional pe copii, ajutîndu-i să înțeleagă de unde provine starea emoțională negativă ( supărarea), ce anume îi determină să fie supărați, să înțeleagă ceea ce simt, să observe alternativele pe care le pot încerca pentru a găsi soluțiile adecvate.

Un subiect adult se află într-o situație care trebuie să fie modificată în vederea obținerii unor beneficii. Acest item al testului se referă la motivația proprie, intrinsecă, la capacitatea de a elabora un plan pentru a trece peste obstacole, frustrări și capacitatea de a urmări un scop. Este vizată ” speranța” ca dimensiune a inteligenței emoționale.

Scenariul prezentat în cel de-al patrulea item al testului se referă la o persoană, care are eșecuri repetate, într-o anumită situație. Doar una dintre variantele de răspuns se referă la gradul de optimism al persoanei, care o ajută să treacă peste piedici, să continue, să persevereze, fără a se blama pe sine sau a se demoraliza.

În situația prezentată de test se urmărește comportarea persoanei față de minorități, atitudinea ei cu privire la diversitatea etnică, rasială, culturală e.t.c; doar una dintre variantele de răspuns indică modul optim de a crea o atmosferă deschisă diversității. Este vizată schimbarea perejudecăților prin acțiunea asupra lor și prin adoptarea unui mod democratic de relaționare.

Scenariul acestui item se referă la modul în care se poate calma o persoană furioasă. Varianta corectă de răspuns se referă la capacitatea empatică a persoanei, la modalitățile de stăpînire a furiei.

Se prezintă o situație în care unul dintre personaje este stăpînit de agresivitate, este mînios. Cel mai indicat răspuns în cazul unei dispute puternice este să se ia o pauză, interval în care persoana se poate calma, și astfel nu mai distorionează percepția situației în care se află, nu se mai lansează în atacuri violente, pe care le regretă ulterior. După această perioadă de relaxare, persoana respectivă va fi mult mai pregătită pentru o discuție utilă, productivă.

Într-un colectiv trebuie găsită o situație pentru o problemă delicată sau plicticoasă. Prin răspunsul dat se arată că răspunsul membrilor unei echipe trebuie să li se asigure relații armonioase, un climat psihic confortabil, care să le permită exprimarea ideilor personale într-un mod natural, degajat și creativ.

Un copil, un tînăr sau un adult se pot afla în situații relativ stresante datorită, pe de o parte timidităților lor personale, iar pe de altă parte situațiilor relativ noi neobișnuite, care le accentuiază starea de teamă. Răspunsul corect vizează implicarea persoanelor respective în situații noi, atragerea lor în mod progresiv în relații interpersonale.

În acest ultim tip de scenariu se arată că o persoană care are inițiativa schimbărilor în activitatea ei este mult mai pregătită să se angajeze cu plăcere într-un nou gen de acțiune,
Învață mai repede cum să obțină performanțe superioare. Este important ca cineva să fie capabil să încerce și altceva decît ceea ce face în mod curent, dezvoltîndu-și astfel unele talente ascunse [16 p. 155-156].

Modul de notare si interpretare a răspunsurilor la testul de inteligență emoțională constă în a aduna punctele corespunzatoare celor patru variante de răspuns de la cei zece itemi, dupa care se raporteaza punctajul obținut la etalon vezi tabelul 2.1.1

Tabelul 2.1.1 Reprezentarea etalonată de interpretare a testului de Inteligență emoțională

Se adună punctele la cele 10 răspunsuri și obținem nivelul de inteligență emoțională după cum urmează:

La 100 puncte: sub medie

100-150 puncte: mediu

Peste 150 puncte: peste medie

200 puncte: excepțional

c) Ghid de interviu – Am elaborat un semistructurat pentu identificarea elevilor care se confruntă cu situații de violență în familie, subiecții intervievați fiind profesorii diriginți a claselor în care a fost realizată partea experimentală a cercetării noastre și psihologul școlar. Ghidul de interviu semistructurat este alcătuit din 5 întrebări, din care am determinat dacă în activitatea lor de profesori diriginți/ psiholog, școlar au identificat careva elevi ce se confruntă cu situații de violență în familie, cîte cazuri și ce forme de violență intrafamilială predomină, apoi au fost enumerați indicatorii ce le-au permis identificarea situațiilor de violență în familie, apoi au fost enumerate deosebirile comportamentale a elevilor cu ce provin din familii în care persistă violența domestică și masurile înterprinse pentru diminuarea efectelor violenței asupra elevilor sus numiți.

2.2 Analiza influenței violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenti

Prezenta cercetare vizează depistarea influenței violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenți. Subiecții participanți la cercetare au fost selectați în baza unui chestionar compus din 7 întrebări ce identifică prezența situațiilor de violență în familie, respectiv studiul a fost realizat pe 2 eșantioane formate din cîte 30 de subiecti, 30 subiecți ce provin din familii ce persistă violență domestică și 30 subiecți ce provin din familii funcționale, cu vîrsta cuprinsă între 13-14 ani din cadrul Liceului Teoretic ”Lucian Blaga”. Fiecărui subiect i s-a solicitat să completeze Testul de inteligență emoțională, (elaborat de Goleman D., adaptat de Roco M.). Nu a existat un timp limită de completare, însă durata medie a fost de 10 minute pentru fiecare participant. Rezultatele obținute atît pentru subiecții ce provin din familii ce persistă violență domestică, cît și pentru subiecți ce provin din familii funcționale au fost concentrate în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.2.1. Rezultatele obținute a inteligenței emoționale

Din cele expuse mai sus observăm că: preadolescenții ce provin din familii în care există violență domestică, prevalează nivelul de inteligență emoțională sub mediu avînd 26 de subiecțI și doar doar 4 subiecți nivel mediu de inteligență emoțională, în comparație cu preadolescenți de provin din familii în care nu există violență domestică, putem menționa că nivelul de inteligență emoțională e mai ridicat avînd 12 subiecți cu nivel sub mediu, 6 subiecți cu nivel mediu, 7 subiecți cu nivel peste mediu, 5 subiecți cu nivel de inteligență emoțională excepțional. Rezultatele obținute le-am reprezentat în Figura 2.2.1.

Figura 2.2.1. Prezentarea nivelul inteligenței emoționale în rîndul preadolescenților participanți la cercetare

Astfel pentru a interpreta rezultatele obținute am apelat și la metoda de prelucrare statistică a datelor- criteriul t –student diferenței dintre două medii, pentru eșantioane mari, 30 subiecți ce provin din familii în care persistă violența domestică și 30 de subiecți ce provin din familii funcționale.

A fost aplicată formula:

a) Criteriul t – Student, semnificația diferenței dintre două medii, pentru eșantioane mari N>30

Z=, unde

– este media eșantionului 1

– este media eșantionului 2

– dispersia eșantionului 1

– dispersia eșantionului 2

n1 – numărul de subiecți , eșantonul 1

n2 – numărul de subiecți, eșantionul 2

Pentru a demonstra semnificația diferenței dintre două medii, am elaborat un tabel ( vezi tabelul 2.2.3), în care am calculat suma mediei nivelului de inteligență emoțională a preadolescenților ce provin din familii în care persistă violență domestică și preadolescenții din familii funcționabile.

Tabelul 2.2.2. Calcularea mediei a nivelului de inteligenței emoțională în rîndul preadolescenților participanți la cercetare

Tabelul 2.2.3 Reprezentarea mediei valorilor niveluilui de inteligență emoțională în rîndul preadolescenților parcicipanți la cercetare

În urma aplicării formulei am oținut rezultatul: 4,73 , ceea ce ne permite să concluzionăm că există diferențe semnificative între mediile obținute în cadrul celor 2 eșantioane. Adică, violența domestică are o influență majoră asupra inteligenței emoționale (vezi figura 2.2.2).

Figura 2.2.2 Reprezentarea mediei de inteligență emoțională în rîndul preadolescenților parcicipanți la cercetare

Obținînd un rezultat semnificativ de 4,73 putem menționa că întradevăr violența domestică influențează nivelului de inteligență emoțională la preadolescenți, deaorece inteligența emoțională se formează pe tot parcursul vieții, ea se cultivă în copil din primii ani de viață, cînd un copil provine ditr-o familie funcțională în care predomină dragostea, înțelegerea, stima reciprocă atunci copilul prea acest model și are o dezvoltare afectivă normală, iar cînd în familie predomina violența, ura, agresivitatea, copilul nu are un model în față de construcția unor relații interpresonale fructuase, el nu știe ce înseamnă dragoste, afecțiune, buna înțelegere, deaceea și nu poate face față acestor stări, manifestînd ”proteste” valurilor de emoții ce-l înconjoară. Preadolescenții cu un nivel înalt de inteligență emoțională își pot regla stările de spirit, își stăpînesc impulsurile, emoțiile, au capacitatea de a se motiva, de-a face față frustrărilor, de a reacționa adecvat la unele momente imprevizibile, cei cu nivel mai mic de inteligență emoțională sunt mai vulnerabili din acest punct de vedere, din considerente că ei nu au formată capacitatea de autoreglare a emoțiilor, fiind impulsivi, agresivi sau timizi, închiși în sine sau chiar izolați. Rezultatul semnificativ dintre cele 2 eșantioane independente ne permite să distingem diferența dintre mediile nivelului de inteligență emoțională a preadolescenților cu violență în familie, fiind mai anxioși, cu un potențial preluat din familie de comportament agresiv, cu incapacitatea de a primi sau oferi afectivitate celor din jur, fiind sensibili emoțional în situații neprevăzute și preadolescenții ce provin din familii funcționabile în care predomină relații armonioase de creștere și educare, avînd un un model de dezvoltare a relațiilor interpersonale, care primesc și pot oferi afectivitate, cu stăpînire de sine și asertivitate răspunzînd la situații imprevizibile.

b) Criteriul t – Student, compararea a două proporții, pentru eșantioane mari N>30

A fost aplicată formula:

Rezultatele sunt concentrate în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.2.5. Rezultatele obținute pentru nivelul de inteligență emoțională sub mediu

Din cele expuse mai sus, reiese că există diferențe semnificative între proporțiile frecvenței nivelului EQ sub mediu, unde T = 4,28, ceea ce ne permite să afirmăm că, într-adevăr, violența domestică afectează nivelul inteligenței emoționale la preadolescenți. Rezultatele obținute le-am reprezentat în Figura 2.2.3

Figura 2.2.3 Reprezentarea nivelului de inteligență emoțională sub mediu a preadolescenților participanți la cercetare

Preadolescenții ce provin din familiile în care persistă violență domestică au un nivel al inteligenței emoționale mai scăzut comparativ cu cei ce provin din familii în care nu există violență domestică. Așadar, conform rezultatelor obținute putem să conchidem că preadolescenții ce habitează într-un mediu violent în mare măsură au un coeficient de inteligență emoțională mai mic comparativ cu cu preadolescenții ce provin din familii funcționle.

Preadolescenții cu nivel sub mediu de inteligență emoțională sunt mult mai infantili din punct de vedere a dezvoltării emoționale, de multe ori dau dovadă de un comportament de extremă: sau hiper activi cu tendințe de manifestare a agresivității, lipsa unui control emoțional în situații stresante, impulsivitate excesivă, sau izolare, inhibare, deprimare. În contextul violenței domestice formarea inteligenței emoționale suferă stagnări și preadolescentul nu poate reacționa adecvat la fluxul de impulsuri emoționale primite și merge în extreme de la agresivitate la izolare completă.

Pentru o sondare mai profundă a problemei, am intervievat profesorii diriginți ai claselor a VII-a A, a VII-a B și a VIII-a și respectiv psihologul școlar. În discuția noastră profesorii și psihologul au răspuns la cinci întrebări structurate cu răspuns dechis.

Prima întrebare a fost: în activitatea dvs. de psiholog școlar/profesor diriginte, ați identificat careva elevi ce se confruntă cu situații de violență în familie? psihologul școlar și diriginții intervievați au confirmat faptul că a avut elevi ce se confruntă cu situații de violență în familie.

Următoarea întrebare a fost: Daca ar fi să vă referiți la elevii din clasele a VII-a și a VIII-a, există persoane afectate de violență familială? Câte cazuri? Ce forme ale violenței intrafamiliale predomină? Psihologul școlar Botnari Ina, a răspuns că: ”există un caz grav în clasa VII-a ca consecință a violenței fizice intrafamiliale, copilul a fugit de acasă, avea nereușită școlară- la moment fiind cu abandon școlar. În consilierea cu mama, aceasta nega orice formă de violență, însă copilul afirma că este maltratat emoțional și pedepsit prin bătaie dură de fratele mamei pentru a-l disciplina, în clasa a VIII-a am dedus cîteva cazuri de violență psihologică violența fizică nu am identificat”; Diriginta clasei a VII-a B Burunchi Lucia a menționat că a identificat cîteva cazuri de violență familială și anume ”bătaia, ridicarea vocei, neglijența”; Diriginta clasei a VII-a A a menționat că cunoaște cîteva cazuri de violență psihologică. Diriginta clasei a VIII-a Sinenoc Lilia: ” Am depistat în clasa VIII-a patru elevi la care situația este mai agravată, părinții își pedepsesc copiii impunîndu-le careva restricții, predominînd violență psihologică și cea verbală”.

La întrebarea: Care au fost indicatorii, ce v-au permis să identificați situațiile de violența în familiile elevilor sus numiți? Psihologul școlar și diriginții intervievați au menționat următorii indicatori:

Indicatorii psiho-emoționali: izolarea de colectiv, timiditate, intră greu în contact cu adulții cu profesorii și psihologul, manifestînd un grad înalt de neîncredere și suspiciune.

Indicatorii fizici- ”vizibilitatea echimozelor, hematomelor la nivelul capului- întrebat deschis elevul afirma că a căzut de pe bicicletă, iar în timpul consilierii a recunoscut că sînt consecințele bătaii”.

Indicatori comportamentali- fuga de la lecții, eșec școlar, fuga de acasă, la moment abandon școlar. Agitația elevilor, ”atunci cînd le ziceam că îi voi spune tatei unul din elevi se schimba în comportament și o dată chiar a plîns”. Rezultate scăzute la învățătură.

Interzicerea de a participa la orele extrașcolare, de implicare în activități extracurriculare;

Discuțiile între colegi, cu alți profesori, cu părinții;

Următoarea întrebare a fost: Elevii respectivi se deosebesc comportamental, afectiv față de ceilalți copii? Am primit doar răspunsuri afirmative, psihologul școlar susține că: ” sigur! absolut! și se poate exprima în două extreme: de la izolare și timiditate la agresivitate, violență fizică, verbală (comportament imitativ al agresorului)” Diriginții menționează că elevii respectivi se deosebesc foarte mult comportamental fiind agresivi, avînd un comportament neadecvat în sala de clasă, predominînd în mare parte vulgaritatea,”se comportă urît cu colegii de clasă” ;”nu conștientizează că lucrurile pe care le face și vorbele pe care le zice pot răni persoanele din jur”.

Întru diminuarea efectelor violenței domestice diriginții și psihologul școlar înterprind următoarele măsuri:

Mese rotunde cu părțile implicate elev-părinte-diriginte-psiholog școlar

Discuții individuale cu copilul

Încadrarea în diverse activități extracurriculare și extrașcolare ( cercuri, excursii)

Consiliere individuală a elevului, a părinților, apoi cea de grup, toți împreună.

Concluzii la compartimentul II

Pentru a demonstra ipoteza lansată am selectat drept grup țintă un eșantion constituit din 60 de preadolescenți, care au fost chestionați întru a identifica violența domestică, apoi subiecții chestionați au fost clasificați în două grupuri: preadolescenții ce provin din familii în care persistă violență domestică și cei ce provin din familii fără violență domestică. Pe două eșantioane independente am aplicat un test de măsurare a inteligenței emoționale. În urma aplicării formulei statistico-matematică am oținut rezultatul t = 4,73 , ceea ce ne permite să concluzionăm că există diferențe semnificative între mediile obținute în cadrul celor 2 eșantioane.

Rezultatul semnificativ dintre cele 2 eșantioane independente ne permite să distingem diferența dintre mediile nivelului de inteligență emoțională a preadolescenților cu violență în familie, fiind mai anxioși, cu un potențial preluat din familie de comportament agresiv, cu incapacitatea de a primi sau oferi afectivitate celor din jur, fiind sensibili emoțional în situații neprevăzute și preadolescenții ce provin din familii funcționabile în care predomină relații armonioase de creștere și educare, avînd un un model de dezvoltare a relațiilor interpersonale, care primesc și pot oferi afectivitate, cu stăpînire de sine și asertivitate răspunzînd la situații imprevizibile.

În interviul realizat cu profesorii diriginți și psihologul școlar s-a evidențiat faptul că subiecții ce provin din familii în care persistă violență domestică se deosebesc afectiv-comportamental prin agresivitate conturată, intimidarea altor colegi, aplicarea violenței fizice și psihologice asupra colegilor mai mici, sau se izolează fiind exterm de timizi.

În acest context putem menționa că în urma rezultatelor obținute, ipoteza lansată se adeverește și că întradevăr preadolescenții ce provin din familii în care persistă violență dispun de un coeficient al inteligenței emoționale mai mic comparativ cu cei ce provin din familii funcționale.

Concluzii generale și recomandări

Sfera emoțională a provocat interes pe întreg parcursul existenței civilizației umane, însă bazele cercetării empirice au fost puse în anii ’90, în prezent fiind unul dintre cele mai studiate concepte în practica educațională a zilelor noastre. Cel ce a făcut recunoscută noțiunea de inteligență emoțională și a alcătuit un test pentru a o măsura este Goleman D., la fel și alți psihologi au fost preocupați în studerea inteligenței emoționale cum sunt: Salovey P., Mayer J, Roco M. Inteligența emoțională fiind înțeleasă drept capacitate de control și autocontrol al stressului și emoțiilor negative.

Violență domestică reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alți membri de familie, inclusive contra copiilor, precum și contra proprietății comune sau personale. Comportamentul violent poate fi explicat prin prisma mai multor teorii și anume: 1. Perspectiva psihologică – teoria ciclului violenței, teoria sindromului femeii bătute, teoria Sindromului Stockholm, teoria atașamentului traumatic; 2. Perspectiva sociologică – teoria sistemelor familiale, teoria învățării sociale, teoria resurselor, teoria schimbului și teoria etichetării; 3. Perspectiva teoriilor feministe;

Astfel printre factorii ce condiționează violența domestică menționăm: factorii economici; factorii culturali; factorii juridici; factorii politici;

Deasemenea am analizat particularitățile inteligenței emoționale la preadolescenți în contextul fenomenului violenței domestice, din care reiese că violența domestică are o conotație negativa asupra stării psiho-emoționale a copilului. Printre principalele urmări enumerăm:

Stagnări din punct de vedere afectiv;

Vulnerabilitate în fața fluxului de emoții și sentimente;

Incapacitate de a gestiona emoțiile și sentimentele.

Pentru a demonstra ipoteza lansată am selectat drept grup țintă un eșantion constituit din 60 de preadolescenți, care au fost chestionați întru a identifica violența domestică, apoi subiecții chestionați au fost clasificați în două grupuri: preadolescenții ce provin din familii în care persistă violență domestică și cei ce provin din familii fără violență domestică. Pe două eșantioane independente am aplicat un test de măsurare a inteligenței emoționale. În urma aplicării formulei statistico-matematică am oținut rezultatul t = 4,73 , ceea ce ne permite să concluzionăm că există diferențe semnificative între mediile obținute în cadrul celor 2 eșantioane.

Rezultatul semnificativ dintre cele 2 eșantioane independente ne permite să distingem diferența dintre mediile nivelului de inteligență emoțională a preadolescenților cu violență în familie, fiind mai anxioși, cu un potențial preluat din familie de comportament agresiv, cu incapacitatea de a primi sau oferi afectivitate celor din jur, fiind sensibili emoțional în situații neprevăzute și preadolescenții ce provin din familii funcționabile în care predomină relații armonioase de creștere și educare, avînd un un model de dezvoltare a relațiilor interpersonale, care primesc și pot oferi afectivitate, cu stăpînire de sine și asertivitate răspunzînd la situații imprevizibile.

În interviul realizat cu profesorii diriginți și psihologul școlar s-a evidențiat faptul că subiecții ce provin din familii în care persistă violență domestică se deosebesc afectiv-comportamental prin agresivitate conturată, intimidarea altor colegi, aplicarea violenței fizice și psihologice asupra colegilor mai mici, sau se izolează fiind exterm de timizi.

În acest context putem menționa că în urma rezultatelor obținute, ipoteza lansată se adeverește și că întradevăr preadolescenții ce provin din familii în care persistă violență dispun de un coeficient al inteligenței emoționale mai mic comparativ cu cei ce provin din familii funcționale

Deasemenea am elaborat un set de recomandări, privind diminuarea violenței domestice și efectele acesteia:

Pentru preadolescenții supuși violenței domestice:

Să se adreseze organelor de drept, sesizînd violența în familie;

Să discute cu profesorul dirigine, și psihologul școlar, respectînd indicațiile acestora;

Să încearce să dețină control asupra propriilor emoții și să le gestioneze corect;

În situații stresante să-și pastreze calmul, să gîndească logic la rezolvarea problemei, fără a fi copleșit de emoții.

Pentru profesori diriginți, psihopedagogi și psihologi școlari:

Să realizeze ore educative, mese rotunde cu elevii și părinții acestora, pe tematici ce abordează fenomenul violenței asupra copiilor;

Să ofere consiliere individuală și de grup elevilor ce provin din medii violente;

Inițierea și organizarea orelor educative ce abordează tematica educației parentale pozitive (metode de disciplinare pozitivă);

Să organizeze evenimente (săptămîna combaterii violenței asupra copilului, expoziții tematice, ) ce ar determina senzibilizarea părinților referitor la fenomenul violenței.

Să formeze în elev abilitatea de a-și exprima emoțiile, sentimentele indiferent de circumstanțele vieții.

Să organizeze activități extrașcolare (excursii, vizite la teatru, muzeu) întru formarea relațiilor armonioase dintre părinți și copii

Pentru părinți:

Sa participe în diverse Programe ce stimulează educația parentală pozitivă;

Să diminueze comportamentul agresiv, pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a personalității copilului;

Să exerseze asupra formării unui stil de comunicare asertiv, întru a-și exprima emoțiile dificile, cum ar fi furia sau indignarea.

BIBLIOGRAFIE

Bodrug-Lungu V., Zmucila L. Violența domestică: strategii de prevenire și combatere. Chișinău: CEP USM, 2007. 147 p.

Bodrug-Lungu V., Violenta domestica – aspecte sociale si legislative, Chisinau: CE USM, 2005. p. 27

Bodrug-Lungu . Violența prin prisma de Gender. Chișinău: CE USM, 2003. 105 p.

Carusso D. Aplicabilitatea practică a modelului inteligenței emoționale la locul de muncă. București: 1999. 215 p

Cojocaru-Borozan M. Metodologia cercetării culturii emoționale. Chișinău: UPSC, 2012. 208 p

Crețu T. Pedagogie pentru învățămînt primar și preșcolar. Psihologia adolescentului și adultului. Ministerul Educației și Cercetării, 2005. 130 p.

Dunăreanu Ion D. (coord.) ,Avram E., Dunăreanu F., Odobleja V. Violența în familie. Târgu-Mureș: Editura Universității ”Petru Maior”, 2003. 123 p.

Ekman P. Emoții date pe față. București: Trei, 2012. 352 p

Goleman D. Inteligența emoțională. București: Curtea veche, 2001. 424 p.

Goleman, D. Inteligența emoțională. Ediția a III-a. București: Curtea Veche, 2008. 430 p

Mitrofan N., Agresivitatea- Psihologie socială, Iași: Polirom, 1996

Munteanu A., Violență traumă reziliență, Iași: Polirom 2008. 344 p.

Neculau, A., Ferreol G. Violența. Aspecte psihosociale. Iași: Polirom, 2003. 336 p.

Păunescu, C., Agresivitatea și condiția umană, București: Editura Tehnică, 1994, p.

Rădulescu, M. S., Sociologia violenței intrafamiliale, victime și agresori în familie, București: Editura Luminalex, 2001. 350 p.

Roco M. Creativitate și inteligență emoțională. Iași : Polirom, 2004. 250 p

Salovey P., Mayer J. Emotional intelligence, in Imagination, Cognition and Personality, Yale University New Haven: Bayood Publishing, 1990. p.185-211

Salovey P., Mayer J. The Intelligence and Emotional Intelligence. In Intelligence, Yale University New Haven, 1993. p. 433-442

Schornstein Sherri L. Violența Domestică și asistența medicală. Chișinău: Epigraf, 2003. 204 p

Stoica (Eftimie) S. G., Agresivitatea în adolescență. Teză de doctor în pedagogie București 2009. 237p.

Stein S.J., Book H. E. Forța inteligenței emoționale. București: Alfa, 2003. 278 p.

Șchiopu, U. (coord), Dictionar de psihologie, București: Editura Babel, 1997, 721 p.

Verza E. Psihologia vârstelor. București: PRO Humanitate, 2000. 310 p

Tiberiu R., Familia în fața conduitelor greșite ale copilului, București: Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ, 1981. 232 p.

Turliuc, M. N., Huțuleac, A.C., Dănilă, O., Violența în familie. Teorii, particularități și intervenții specifice. Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” 2009

Zagaievschi C., Fundamente teoretice și metodologice ale dezvoltării inteligenței emoționale prin comunicare la adolescenți, Autoreferat, Chișinău: Tipografia UPS ”Ion Creangă”, 2013

Gâlcă B. A pune capăt discriminării și violenței împotriva femeilor. / În: Practici pozitive de elaborare și promovare a legislației în violența domestică. Materialele Conferinței Regionale Chișinău, 4-5 decembrie 2006. Chișinău: Sofart Studio, 2007. p. 25-27

Gherasimenco V. Prevenirea și combaterea violenței în familie: Dimensiuni sociojuridice. / În : Sociologia: Interferențe naționale și internaționale. Materialele conferinței științifice cu participare internațională, 14-15 noiembrie 2012. Chișinău: CEP USM, 2012. p. 141-145

Gordon, A. J., Moriarty, J. L., The Effects of Domestic Violence Batterer Treatment on Domestic Violence Recidivism, Criminal Justice and Behavior, vol. 30, no. 1, February 2003.

Krantz, G., Ostergrent, P., The association between violence, victimisation and common symptoms in Swedish women in Journal of Epidemiology and Community Health, vol 54, p. 815-821, 2000

Mayer J., Salovey P. What is Emotional Intelligence. In Salovey P., Sluyter D. (ed.), Emotional Development and Emotional Intelligence: Educational Implications, Basic Books, New York, 1997

Zagaievschi C. Educația pentru dezvoltare emoțională. În: Educația din perspectiva valorilor. Materialele Conferinței Științifice Internaționale. România: Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918”, 2012. p. 321-329

http://lex.justice.md/md/327246// Lege cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie Nr. 45 din 01.03.2007. în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 18.03.2008, nr. 55-56 (vizitat: 25.04.15)

http://cnpac.org.md/rom/news/view/noile-statistici-globale-arata-ca-violenta-asupra-copiilor-persista-in-toate-taril//Raportul “Ascuns la Vedere: O analiză statistică a violenței asupra copiilor”( vizitat: 27.04.15)

Anexe

Anexa 1

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE PENTRU PREADOLESCENȚI

Te rugăm să răspunzi sincer la întrebările de mai jos, Asigurăm confidențialitatea răspunsurilor.

Vîrsta ________ Clasa_________________ Inițiale _____________

1. Cît de bine te simți acasă, în sînul familiei, alături de părinți? (alegeți o singură variantă de răspuns)

a)Foarte bine b)Bine c)Puțin bine d)Rău

2. Cum apreciezi relațiile dintre tine și părinți? (alegeți o singură variantă de răspuns )

a)Foarte bune b)Bune c)Tensionate d)Rele

3. Te pedepsesc părinții pentru neascultare, pentru greșelile făcute? (alegeți o singură variantă de răspuns )

a)Foarte des b)Deseori c)Rareori d)Deloc

4. Pentru ce te pedepsesc părinții tăi?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Ce fel de pedepse îți aplică părinții acasă? (alegeți o singură variantă de răspuns )

a)Nu-mi permit să fac ce îmi place

b)Mă impun să muncesc fizic

c) Strigă la mine

d)Mă bat

e) altceva______________________

6. Cum reacționezi tu la pedepsele părinților? (alegeți o singură variantă de răspuns )

a)Accept pedeapsa și mă corectez b) Mă supăr pe ei

c)Mă izolez și nu comunic d)Fug de acasă

7. Cunoști cazuri în care prietenii, cunoscuții tăi sunt bătuți acasă?

a)Foarte multe b) Multe c) Puține d) Nu am auzit de așa ceva

Îți mulțumesc.

Anexa 2

Test de inteligență emoțională

(adaptat de Mihaela Roco)

Alege răspunsul care descrie cel mai bine reacția ta la următoarele scenarii. Răspunde pe baza a ceea ca ai fi vrut să faci în realitate, nu cum crezi tu că trebuie să fie răspunsul.

1. Imagineaza-ți că te afli la ora de curs și dinr-o dată pămîntul începe să se cutremure foarte puternic, cu un zgomot înspăimîntător. Ce faci?

Continui să stai liniștit în bancă și să citești lecția din manual, dînd puțină atenție evenimentului, așteptînd ca aceasta să înceteze curînd ;

Devii plin de grijă față de pericol urmărind profesorul și asculți cu atenție instrucțiunele date de acesta ;

Cîte puțin din a) și b) ;

N-am observat nimic;

2. Ești în curtea școlii în timpul recreației. Unul din colegii tăi nu este acceptat în jocul celorlalți și începe să plîngă. Ce faci?

Nu te bagi, îi lași în pace;

Vorbești cu el și încerci să-l ajuți pe coleg;

Te duci la el (ea) să nu mai plîngă;

Îi dai o bomboană sau altceva care să-l facă să uite;

3. Imaginează-ți că te afli la mijlocul ultimului trimestru și speri să obții un premiu, dar ai descoperit că nu ai nota dorită la o materie, ci una mai mică decât cea la care te așteptai. Ce faci?

Îți faci un plan special pentru a înbunătăți nota, hotărăndu-te cum să-ți urmezi planul;

Te hotărăști să înveți mai bine anul următor;

Îți spui că nu te interesează materia respectivă și te concentrezi asupra altor discipline unde notele tale sunt și pot fi mai mari;

Mergi la învățător/ profesor și încerci să discuți cu el în scopul obținerii unei note mai bune.

4. Consideră că în lipsa învățătorului/ profesorului ești elevul responsabil cu disciplina în clasa. În urma unor acte de indisciplină zece elevi au fost deja avertizați cu scăderea notei la purtare și ești descurajat din cauza acestei situații. Ce faci?

Notezi numele elevilor indisciplinați și predai lista învățătorului a doua zi;

Consideri că nu-ți poți asuma această responsabilitate;

Încerci să discuți cu elevii propunînd soluții pentru păstrarea disciplinei și pentru îndreptarea asituației create;

Dorești să devii responsabil cu altceva.

5. Ești anunțat că de mîine o să aveți un nou coleg rom/ țigan. Surprinzi pe cineva spunînd cuvinte urîte și răutăcioase la adresa lui. Ce faci?

Nu-l ei în seamă considerînd că este numai o glumă;

Îl chemi afară pe colegul răutăcios și îl cerți pentru fapta făcută;

Îi vorbești în prezența celorlalți spunînd că asemenea fapte sunt nepotrivite și nu vor fi acceptate în clsa voastră;

Îți sfătuiești colegul să fie bun și îngăduitor cu toți colegii.

6. Te afli în recreația mare și încerci să calmezi un coleg de clasă înfuriat pe un alt coleg care i-a pus piedică pe hol, riscînd astfel să-i fractureze brațul. Ce faci?

Îi spui să-l ierte pentru că ceea ce s-a întîmplat a fost o glumă;

Îi povestești o întîmplare hazlie și încerci să-l distrezi;

Îi dai dreptate considerînd asemenea lui, că celălalt coleg s-a dat în spectacol;

Îi spui că ți s-a întîmplat și ție ceva asemănător și că te-ai simțit la fel de furios, dar după aceea ți-ai dat seama că cel vinovat putea la rîndul său să cadă și să-și spargă capul.

7. Tu și prietenul tău cel mai bun vă certați și aproape că ați ajuns să vă luați la bătaie. Care este cel mai bun lucru de făcut?

Faceți o pauză de 20 de minute și apoi începeți să discutați din nou;

Te oprești din ceartă și taci;

Spui că-ți pare rău și îi ceri și prietenului tău să-și ceară scuze;

Vă opriți puțin pentru a vă liniști și apoi fiecare pe rînd spune ceea ce gîndește despre problemă.

8. La sfîrșit de an școlar se organizează o sărbătoare. Închipuie-ți că tu ești conducătorul unui grup de elevi și compuneți o scenă hazlie. Cum faci?

Îți faci un orar și acorzi un timp pentru fiecare amănunt;

Propui să vă întîlniți după ore și să vă cunoașteți mai bine;

Îi ceri separat fiecărui copil să vină cu idei;

Vă strînge-ți toți în grup și tu îi încurajezi pe ceilalți să propună diverse variante.

9. Imaginează-ți că ai un frate de 3 ani care în totdeauna a fost foarte timid și puțin înfricoșat de locurile și oamenii străini. Ce atitudine ai față de el?

Accepți că are un comportament timid și cauți să-l protejezi de situații care pot să-l tulbure;

Îl prezinți unui medic cerîndu-i un sfat;

Îl duci cu bună știință în fața oamenilor străini și în locuri necunoscute astfel încît să-și poată înfrînge frica;

Faci cu el o serie permanentă de jocuri și competiții ușor de realizat care îl vor învăța că poate intra în legătură cu oamenii și poate umbla prin locuri noi.

10. Imagineză-ți că-ți place foarte mult desenul. Începi să te pregătești pentru a desena în timpul tău liber. Cum faci?

Te limitezi să desenezi doar o oră pe zi;

Alegi subiecte de desen mai grele care să-ți stimuleze imaginația;

Desenezi doar cînd ai chef;

Alegi subiecte de desenat pe care știi să le faci.

Modul de notare și interpretare a răspunsurilor la testul de inteligență emoțională

Se adună punctele la cele 10 răspunsuri.

La 100 puncte: sub medie

100-150 puncte: mediu

Peste 150 puncte: peste medie

200 puncte: excepțional

Anexa 3

Ghid de interviu semistructurat

de identificare a elevilor care se confruntă cu situații de violență în familie

Stimate dle/dnă Vă invităm să participați în cadrul cercetării pentru proiectul de licență cu tema – Influența violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenți.

În acest context, Vă rugăm să răspundeți sincer la întrebările de mai jos. Ne obligăm să asigurăm confidențialitatea răspunsurilor.

Vă mulțumim pentru colaborare!

Nume____________ Preunume______________ ,

funcția_____________________________

Instituția________________________________

În activitatea dvs. de psiholog școlar/profesor diriginte, ați identificat careva elevi ce se confruntă cu situații de violență în familie? __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Daca ar fi să vă referiți la elevii din clasele a VII-a/ VIII-a, există persoane afectate de violență familială? Cate cazuri? Ce forme ale violenței intrafamiliale predomină?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care au fost indicatorii, ce v-au permis să identificați situațiile de violența în familiile elevilor sus numiți?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Elevii respectivi se deosebesc comportamental, afectiv față de ceilalți copii?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce măsuri se înterprind pentru diminuarea efectelor violenței asupra elevilor sus numiți?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

BIBLIOGRAFIE

Bodrug-Lungu V., Zmucila L. Violența domestică: strategii de prevenire și combatere. Chișinău: CEP USM, 2007. 147 p.

Bodrug-Lungu V., Violenta domestica – aspecte sociale si legislative, Chisinau: CE USM, 2005. p. 27

Bodrug-Lungu . Violența prin prisma de Gender. Chișinău: CE USM, 2003. 105 p.

Carusso D. Aplicabilitatea practică a modelului inteligenței emoționale la locul de muncă. București: 1999. 215 p

Cojocaru-Borozan M. Metodologia cercetării culturii emoționale. Chișinău: UPSC, 2012. 208 p

Crețu T. Pedagogie pentru învățămînt primar și preșcolar. Psihologia adolescentului și adultului. Ministerul Educației și Cercetării, 2005. 130 p.

Dunăreanu Ion D. (coord.) ,Avram E., Dunăreanu F., Odobleja V. Violența în familie. Târgu-Mureș: Editura Universității ”Petru Maior”, 2003. 123 p.

Ekman P. Emoții date pe față. București: Trei, 2012. 352 p

Goleman D. Inteligența emoțională. București: Curtea veche, 2001. 424 p.

Goleman, D. Inteligența emoțională. Ediția a III-a. București: Curtea Veche, 2008. 430 p

Mitrofan N., Agresivitatea- Psihologie socială, Iași: Polirom, 1996

Munteanu A., Violență traumă reziliență, Iași: Polirom 2008. 344 p.

Neculau, A., Ferreol G. Violența. Aspecte psihosociale. Iași: Polirom, 2003. 336 p.

Păunescu, C., Agresivitatea și condiția umană, București: Editura Tehnică, 1994, p.

Rădulescu, M. S., Sociologia violenței intrafamiliale, victime și agresori în familie, București: Editura Luminalex, 2001. 350 p.

Roco M. Creativitate și inteligență emoțională. Iași : Polirom, 2004. 250 p

Salovey P., Mayer J. Emotional intelligence, in Imagination, Cognition and Personality, Yale University New Haven: Bayood Publishing, 1990. p.185-211

Salovey P., Mayer J. The Intelligence and Emotional Intelligence. In Intelligence, Yale University New Haven, 1993. p. 433-442

Schornstein Sherri L. Violența Domestică și asistența medicală. Chișinău: Epigraf, 2003. 204 p

Stoica (Eftimie) S. G., Agresivitatea în adolescență. Teză de doctor în pedagogie București 2009. 237p.

Stein S.J., Book H. E. Forța inteligenței emoționale. București: Alfa, 2003. 278 p.

Șchiopu, U. (coord), Dictionar de psihologie, București: Editura Babel, 1997, 721 p.

Verza E. Psihologia vârstelor. București: PRO Humanitate, 2000. 310 p

Tiberiu R., Familia în fața conduitelor greșite ale copilului, București: Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ, 1981. 232 p.

Turliuc, M. N., Huțuleac, A.C., Dănilă, O., Violența în familie. Teorii, particularități și intervenții specifice. Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” 2009

Zagaievschi C., Fundamente teoretice și metodologice ale dezvoltării inteligenței emoționale prin comunicare la adolescenți, Autoreferat, Chișinău: Tipografia UPS ”Ion Creangă”, 2013

Gâlcă B. A pune capăt discriminării și violenței împotriva femeilor. / În: Practici pozitive de elaborare și promovare a legislației în violența domestică. Materialele Conferinței Regionale Chișinău, 4-5 decembrie 2006. Chișinău: Sofart Studio, 2007. p. 25-27

Gherasimenco V. Prevenirea și combaterea violenței în familie: Dimensiuni sociojuridice. / În : Sociologia: Interferențe naționale și internaționale. Materialele conferinței științifice cu participare internațională, 14-15 noiembrie 2012. Chișinău: CEP USM, 2012. p. 141-145

Gordon, A. J., Moriarty, J. L., The Effects of Domestic Violence Batterer Treatment on Domestic Violence Recidivism, Criminal Justice and Behavior, vol. 30, no. 1, February 2003.

Krantz, G., Ostergrent, P., The association between violence, victimisation and common symptoms in Swedish women in Journal of Epidemiology and Community Health, vol 54, p. 815-821, 2000

Mayer J., Salovey P. What is Emotional Intelligence. In Salovey P., Sluyter D. (ed.), Emotional Development and Emotional Intelligence: Educational Implications, Basic Books, New York, 1997

Zagaievschi C. Educația pentru dezvoltare emoțională. În: Educația din perspectiva valorilor. Materialele Conferinței Științifice Internaționale. România: Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918”, 2012. p. 321-329

http://lex.justice.md/md/327246// Lege cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie Nr. 45 din 01.03.2007. în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 18.03.2008, nr. 55-56 (vizitat: 25.04.15)

http://cnpac.org.md/rom/news/view/noile-statistici-globale-arata-ca-violenta-asupra-copiilor-persista-in-toate-taril//Raportul “Ascuns la Vedere: O analiză statistică a violenței asupra copiilor”( vizitat: 27.04.15)

Anexe

Anexa 1

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE PENTRU PREADOLESCENȚI

Te rugăm să răspunzi sincer la întrebările de mai jos, Asigurăm confidențialitatea răspunsurilor.

Vîrsta ________ Clasa_________________ Inițiale _____________

1. Cît de bine te simți acasă, în sînul familiei, alături de părinți? (alegeți o singură variantă de răspuns)

a)Foarte bine b)Bine c)Puțin bine d)Rău

2. Cum apreciezi relațiile dintre tine și părinți? (alegeți o singură variantă de răspuns )

a)Foarte bune b)Bune c)Tensionate d)Rele

3. Te pedepsesc părinții pentru neascultare, pentru greșelile făcute? (alegeți o singură variantă de răspuns )

a)Foarte des b)Deseori c)Rareori d)Deloc

4. Pentru ce te pedepsesc părinții tăi?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Ce fel de pedepse îți aplică părinții acasă? (alegeți o singură variantă de răspuns )

a)Nu-mi permit să fac ce îmi place

b)Mă impun să muncesc fizic

c) Strigă la mine

d)Mă bat

e) altceva______________________

6. Cum reacționezi tu la pedepsele părinților? (alegeți o singură variantă de răspuns )

a)Accept pedeapsa și mă corectez b) Mă supăr pe ei

c)Mă izolez și nu comunic d)Fug de acasă

7. Cunoști cazuri în care prietenii, cunoscuții tăi sunt bătuți acasă?

a)Foarte multe b) Multe c) Puține d) Nu am auzit de așa ceva

Îți mulțumesc.

Anexa 2

Test de inteligență emoțională

(adaptat de Mihaela Roco)

Alege răspunsul care descrie cel mai bine reacția ta la următoarele scenarii. Răspunde pe baza a ceea ca ai fi vrut să faci în realitate, nu cum crezi tu că trebuie să fie răspunsul.

1. Imagineaza-ți că te afli la ora de curs și dinr-o dată pămîntul începe să se cutremure foarte puternic, cu un zgomot înspăimîntător. Ce faci?

Continui să stai liniștit în bancă și să citești lecția din manual, dînd puțină atenție evenimentului, așteptînd ca aceasta să înceteze curînd ;

Devii plin de grijă față de pericol urmărind profesorul și asculți cu atenție instrucțiunele date de acesta ;

Cîte puțin din a) și b) ;

N-am observat nimic;

2. Ești în curtea școlii în timpul recreației. Unul din colegii tăi nu este acceptat în jocul celorlalți și începe să plîngă. Ce faci?

Nu te bagi, îi lași în pace;

Vorbești cu el și încerci să-l ajuți pe coleg;

Te duci la el (ea) să nu mai plîngă;

Îi dai o bomboană sau altceva care să-l facă să uite;

3. Imaginează-ți că te afli la mijlocul ultimului trimestru și speri să obții un premiu, dar ai descoperit că nu ai nota dorită la o materie, ci una mai mică decât cea la care te așteptai. Ce faci?

Îți faci un plan special pentru a înbunătăți nota, hotărăndu-te cum să-ți urmezi planul;

Te hotărăști să înveți mai bine anul următor;

Îți spui că nu te interesează materia respectivă și te concentrezi asupra altor discipline unde notele tale sunt și pot fi mai mari;

Mergi la învățător/ profesor și încerci să discuți cu el în scopul obținerii unei note mai bune.

4. Consideră că în lipsa învățătorului/ profesorului ești elevul responsabil cu disciplina în clasa. În urma unor acte de indisciplină zece elevi au fost deja avertizați cu scăderea notei la purtare și ești descurajat din cauza acestei situații. Ce faci?

Notezi numele elevilor indisciplinați și predai lista învățătorului a doua zi;

Consideri că nu-ți poți asuma această responsabilitate;

Încerci să discuți cu elevii propunînd soluții pentru păstrarea disciplinei și pentru îndreptarea asituației create;

Dorești să devii responsabil cu altceva.

5. Ești anunțat că de mîine o să aveți un nou coleg rom/ țigan. Surprinzi pe cineva spunînd cuvinte urîte și răutăcioase la adresa lui. Ce faci?

Nu-l ei în seamă considerînd că este numai o glumă;

Îl chemi afară pe colegul răutăcios și îl cerți pentru fapta făcută;

Îi vorbești în prezența celorlalți spunînd că asemenea fapte sunt nepotrivite și nu vor fi acceptate în clsa voastră;

Îți sfătuiești colegul să fie bun și îngăduitor cu toți colegii.

6. Te afli în recreația mare și încerci să calmezi un coleg de clasă înfuriat pe un alt coleg care i-a pus piedică pe hol, riscînd astfel să-i fractureze brațul. Ce faci?

Îi spui să-l ierte pentru că ceea ce s-a întîmplat a fost o glumă;

Îi povestești o întîmplare hazlie și încerci să-l distrezi;

Îi dai dreptate considerînd asemenea lui, că celălalt coleg s-a dat în spectacol;

Îi spui că ți s-a întîmplat și ție ceva asemănător și că te-ai simțit la fel de furios, dar după aceea ți-ai dat seama că cel vinovat putea la rîndul său să cadă și să-și spargă capul.

7. Tu și prietenul tău cel mai bun vă certați și aproape că ați ajuns să vă luați la bătaie. Care este cel mai bun lucru de făcut?

Faceți o pauză de 20 de minute și apoi începeți să discutați din nou;

Te oprești din ceartă și taci;

Spui că-ți pare rău și îi ceri și prietenului tău să-și ceară scuze;

Vă opriți puțin pentru a vă liniști și apoi fiecare pe rînd spune ceea ce gîndește despre problemă.

8. La sfîrșit de an școlar se organizează o sărbătoare. Închipuie-ți că tu ești conducătorul unui grup de elevi și compuneți o scenă hazlie. Cum faci?

Îți faci un orar și acorzi un timp pentru fiecare amănunt;

Propui să vă întîlniți după ore și să vă cunoașteți mai bine;

Îi ceri separat fiecărui copil să vină cu idei;

Vă strînge-ți toți în grup și tu îi încurajezi pe ceilalți să propună diverse variante.

9. Imaginează-ți că ai un frate de 3 ani care în totdeauna a fost foarte timid și puțin înfricoșat de locurile și oamenii străini. Ce atitudine ai față de el?

Accepți că are un comportament timid și cauți să-l protejezi de situații care pot să-l tulbure;

Îl prezinți unui medic cerîndu-i un sfat;

Îl duci cu bună știință în fața oamenilor străini și în locuri necunoscute astfel încît să-și poată înfrînge frica;

Faci cu el o serie permanentă de jocuri și competiții ușor de realizat care îl vor învăța că poate intra în legătură cu oamenii și poate umbla prin locuri noi.

10. Imagineză-ți că-ți place foarte mult desenul. Începi să te pregătești pentru a desena în timpul tău liber. Cum faci?

Te limitezi să desenezi doar o oră pe zi;

Alegi subiecte de desen mai grele care să-ți stimuleze imaginația;

Desenezi doar cînd ai chef;

Alegi subiecte de desenat pe care știi să le faci.

Modul de notare și interpretare a răspunsurilor la testul de inteligență emoțională

Se adună punctele la cele 10 răspunsuri.

La 100 puncte: sub medie

100-150 puncte: mediu

Peste 150 puncte: peste medie

200 puncte: excepțional

Anexa 3

Ghid de interviu semistructurat

de identificare a elevilor care se confruntă cu situații de violență în familie

Stimate dle/dnă Vă invităm să participați în cadrul cercetării pentru proiectul de licență cu tema – Influența violenței domestice asupra inteligenței emoționale la preadolescenți.

În acest context, Vă rugăm să răspundeți sincer la întrebările de mai jos. Ne obligăm să asigurăm confidențialitatea răspunsurilor.

Vă mulțumim pentru colaborare!

Nume____________ Preunume______________ ,

funcția_____________________________

Instituția________________________________

În activitatea dvs. de psiholog școlar/profesor diriginte, ați identificat careva elevi ce se confruntă cu situații de violență în familie? __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Daca ar fi să vă referiți la elevii din clasele a VII-a/ VIII-a, există persoane afectate de violență familială? Cate cazuri? Ce forme ale violenței intrafamiliale predomină?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care au fost indicatorii, ce v-au permis să identificați situațiile de violența în familiile elevilor sus numiți?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Elevii respectivi se deosebesc comportamental, afectiv față de ceilalți copii?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce măsuri se înterprind pentru diminuarea efectelor violenței asupra elevilor sus numiți?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________