Importanta Tratamentelor Fitosanitare Efectuate In Plantatiile de Vita de Vie

Partea I

1.Importanța tratamentelor fitosanitare efectuate in plantatiile de vita de vie

Din complexul de lucrari care alcatuiesc tehnologia de intretinere a culturilor agricole si horticole, lucrarile pentru combaterea bolilor si daunatorilor au o insemnatate deosebita pentru cantitatea si calitatea productiei.Se poate aprecia ca pierderile de productie datorate bolilor si daunatorilor pot ajunge pana la 35%, iar in unele cazuri productia se poate compromite in totalitate.

Protecția fitosanitară a viței de vie reprezintă cea mai importantă verigă pentru realizarea unor culturi sanătoase,stabile si eficiente din punct de vedere economic. Vita de vie este afectata de un numar insemnat de boli si daunatori; de aceea, masurile de protectie fitosanitara ocupa un loc important in tehnologiile de cultura.

Pe langa masurile de prevenire (efectuarea la timp a lucrarilor solului distrugerea buruienilor,strangerea resturilor vegetal atacate de boli si daunatori, aplicarea lucrarilor si operatiunilor in verde, fertilizarea echilibrata, etc.), un rol important in mentinerea sanatatii plantelor si evitarea pierderilor de recolta, combaterea chimica ramane mijlocul de baza in tratarea bolilor si daunatorilor.Combaterea chimica consta in administrarea unor substante chimice (sau a unui amestec), cunoscute sub numele de pesticide sau produse fito- farmaceutice pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. astăzi nu poate fi concepută cultura viței de vie fără a se folositratamente chimice împotriva câtorva boli (mană, oidium, putregai cenușiu, ș.a.), al căror efect distructiv nu poate fi limitat numai prin măsuri agrofitotehnice.Tratamentele chimice se aplică de multe ori la„avertizare” împotriva unor boli grave(mana, putregai cenușiu, oidium), în funcție de biologia agentului patogen, condițiileclimatice cât și de fenofaza în care se găsește vița de vie. Substanțele folosite, care nu suntuniversale, se stabilesc în funcție de natura agentului patogen, în timp ce concentrația utilizatănu trebuie să fie fitotoxică; în timpul repausului vegetativ, iarna sau primăvara până la pornirea în vegetație se folosesc concentrații mari, iar în timpul verii concentrații mai mici. In comert exista o multitudine de produse gata de folosire care contin una sau mai multe substante active (s.a) care asigura eficacitatea produsului respectiv. In momentul fabricarii, substanta activa este incorporata intr-un suport. Acesta reprezinta o substanta solida sau lichida, precum si un adjuvant (o substanta inactiva biologic, dar cu rol de de inbunatatire a calitatilor fizico chimice, ca de exemplu: solventi, dispersanti, diluanti, adezivi).

In functie de grupa de agenti patogeni impotriva carora se folosesc, pesticidele se grupeaza in fungicide, insecticide, acaricicide.

Fungicidele sunt pesticide folosite in combaterea bolilor care sunt produse de ciuperci. In functie de de natura lor chimica ele pot fi anorganice, organice si organo- minerale.

Insecticidele sunt produse fitofarmaceutice folosite in combaterea insectelor daunatoare. Ele pot fi: de ingestie, care actioneaza dupa ce au fost introduse in organism odata cu hrana; de contact, care patrund in corpul insectei dupa contactul cu tegumentul; gazoase, care patrund prin caile respiratorii si paralizante, care ataca centrii nervosi.

Acaricidele sunt destinate combaterii acarienilior (paianjenilor).Pentru o combatere eficienta a bolilor si daunatorilor vitei de vie trebuie sa se tina cont de unele aspecte:

-este mai usor sa se previna un atac decat sa se combata dupa aparitie;

-folosirea mijloacelor chimice se va face numai dupa ce toate celelalte au fost epuizate;

-tratamentele trebuiesc aplicate la momentul optim cand au cea mai mare eficacitate.

-se recomanda aplicarea tratamentelor combinate pentru combaterea concomitenta a mai multor boli si daunatori cu conditia ca produsele sa fie compatibile (sa nu-si modifice proprietatile fizico- chimice).

Pentru ținerea sub control a bolilor și a dăunătorilor, se va acorda o deosebită atenție efectuării tratamentelor fitosanitare în plantațiile cu viță de vie, care se aplică periodic, la 10-12 zile, în funcție de condițiile climatic și de produsele utilizate.
Pentru a avea eficiența scontată, la fiecare tratament trebuie folosită altă gamă de produse sau, în cel mai rău caz, un produs poate fi folosit la cel mult două tratamente. 
Folosirea acelorași produse pentru efectuarea mai multor tratamente scade eficiența acestora, din cauza dezvoltării unor sușe de rezistență în populațiile de agenți patogeni.

Bolile criptogamice sunt bolile care produc cele mai însemnate pagube culturii viței de vie. În strategia de combatere a acestor boli, metodele cele mai eficiente sunt, din păcate, metodele chimice.

Vița de vie este o cultură importantă din punct de vedere economic pentru România, însă din punct de vedere fitopatologic este o specie care necesită o întreținere specială, datorită numărului mare de patogeni.

In mod normal in cadrul tehnologiei de cultura a vitei de vie, atentia viticultorilor si a cercetatorilor din tara noastra a fost indreptata pentru prevenirea si combaterea principalelor boli criptogamice cunoscute. Acest lucru a permis aparitia si extinderea in ultimii 20 de ani, in majoritatea plantatiilor viticole din tara noastra, a unor noi boli cauzate de agenti patogeni considerati secundari sau potentiali care au complicat situatia viticulturii, deja dificila.

2.1.Principalele boli ale viței de vie

Mana viței de vie – Plasmopara viticola

Simptome. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari ierbacei, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2, adică atunci când prezintă osteolul stomatelor deschis și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcție de momentul când se produce infecția. În primăvară, petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie, au un contur difuz, atingând dimensiuni ce variază de la câțiva mm la câțiva cm (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete se brunifică, frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Pe partea inferioară a limbului, în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii, se constată prezența unui puf albicios, alcătuit din sporangioforii și sporangii ciupercii. În funcție de condițiile climatic (temperatură ridicată în jur de 20-22oC și umiditate accentuată), ce determină o perioadă de incubație foarte scurtă, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele prezintă pe fața inferioară acel puf albicios caracteristic.

Lăstari ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de din sporangiofori și sporangi. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună, dispuse în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este mortificată. Coardele atacate nu se maturează normal iar substanțele de rezervă acumulate în celule se găsesc în cantitate mai redusă decât în coardele sănătoase.

Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are loc prin pedunculul inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a pedicelului de la baza boabelor. Aceștia se îngălbenesc și se acoperă cu sporangiofori și sporangi de culoare albă pe timp umed (rot-gris) sau se brunifică și se usucă pe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din sporangiofori și sporangi, deoarece bacele tinere prezintă stomatele epidermei deschise, neacoperite de pruină, ceea ce permite ieșirea acestora în exterior. Infecția pe boabe continuă și după închiderea stomatelor, când ciuperca pătrunde prin stomatele ce se găsesc pe partea lățită a pedicelului de la baza bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobițele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală, poartă numele "rot-brun" .

Combaterea chimică a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă bordoleză 0,5 %-1 % sau cu alte produse cuprice. În anii cu condiții climatice normale se aplică 3-4 tratamente, astfel: stropitul întâi, cu zeamă bordoleză 0,5 -1 % se efectuează când lăstarii au 6-8 frunze; stropitul al doilea, se face înainte de înflorit; stropitul al treilea și eventual al patrulea, după înflorit și la formarea ciorchinilor.

Cele mai des utilizate produse fungicide împotriva manei sunt următoarele: Champion 50 WP-3 kg/ha, Funguran OH-50 WP-4 kg/ha; Kocide 101-0,4 % (4 kg/ha/100 l), Oxicig 50 PU-6 kg/ha, [NUME_REDACTAT] FL-3 l/ha, Turdacupral 50 PU-6 kg/ha, Antracol 70 WP-0,2-0,3 %, Dithane M-45 NG-0,2 %, Efmanzeb 80 WP-0,2 %, Mancozeb-0,2 %, Nemispor 80 WP-0,2 %, Novozir MN 80-0,2 %, Polyram combi-0,2 %, Polyram df-0,2 %, Trimangol 80 pu-0,2 %, Vondozeb-0,2,%,Topsin M-ULV-2,25 l/ha, Delan 700 VDG-0,5 kg/ha, Bravo 500 SC-2 l/ha, Captadin 50 PU-0,2 %, Captan 80 WP-0,125 %, Folpan 50 WP-0,2 %, Folpan 80 WP-1,5 kg/ha, Merpan 50 WP-0,2 %, Curzate 50 WP-0,25 kg/ha ,Mancuvit PU-0,2 %, Mikal B-4 kg/ha, Mirage F-75WP-2,5 kg/ha, Patafol PU-2 kg/ha, [NUME_REDACTAT] MZ-2,5 kg/ha, [NUME_REDACTAT] 42,5 WP-3 kg/ha, Sabitane EC-0,3 l/ha, Shavit F 71,5 WP-2 kg/ha, un ușor efect stimulator asupra plantelor tratate, ceea ce face ca în școlile de viță rezultatele obținute să fie din cele mai bune. Deoarece produsele organice sunt spălate destul de repede în timpul ploilor (7-8 zile), se recomandă alternarea acestora cu zeamă bordoleză, care are o remanență mai mare pe organele tratate.

Făinarea -Uncinula necator

Simptome. Sunt atacate frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu.

Pe frunze se observă un miceliu albicios, ectoparazit, fin, cu aspect pulverulent, ce se întinde formând pete pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori pulverulente, sunt opriți din creștere iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor microorganisme. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate exală un miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de Oidium sunt supuse infecțiilor cu Botrytis fuckeliana, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența cleistoteciilor care apar ca niște formațiuni punctiforme mici, de culoare neagră. Atacurile tardive pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ, la suprafața acestora formându-se numeroase pete necrotice.

Combaterea chimică se face cu o gamă largă de produse de contact sau sistemice cum sunt: Fluidosoufre-30 kg/ha, Kumulus DF-0,3 %, Microthiol-0,4 %, Microthiol special-0,2-0,3 %, Polisulfură de calciu L-2 %, Sulfomat P-20 kg/ha, Sulfomat PU-4 kg/ha, Thiovit 0,4-0,5 %, Bavistin DF-0,085/0,85 kg/ha, Bavistin 50WP 0,05-0,07 %, Benlate 0,06-0,1 %, Derosal 50 SC 0,08-0,1 %, Metoben 70 PU 1,5-2 kg/ha, Topsin 70 PU 0,1-0,12 %, Karathane FN 57 -0,1 %, Karathane LC-0,05 %, Folpan 50 WP-0,2 %, Saprol 190 EC 1-1,5 l/ha, Afugan EC-0,05 %, Rubigan 12 CE-0,25 l/ha, Anvil 5 SC-0,25 l/ha, Bayleton 5 PU 1-1,5 kg/ha, Folicur SOLO 250 EW 0,4 l/ha, Orius 25 EW- 0,4 l/ha, Punch 40 EC-0,05 l/ha, Systhane 12,5 CE-0,2 l/ha

Putregaiul cenușiu al strugurilor – Botryotinia fuckeliana

Atacul cel mai cunoscut de viticultori apare toamna, pe struguri, după ce se acumulează suficient zahăr în celule. Pielița este brunificată, se desprinde ușor de pulpă și întreaga boabă putrezită se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în totalitate . Dacă intervine o perioadă secetoasă, ciorchinii se usucă iar boabele, pe care se dezvoltă și alte ciuperci saprofite, se mumifiază și se scutură foarte ușor. Boala este favorizată de atacul larvelor Cochylis și Eudemis și de

viespi, de prezența rănilor produse de grindină, cât și de crăparea bobițelor în pârgă, fenomen ce apare frecvent în timpul ploilor din toamnă, mai ales după atacul de Uncinula. În urma secretării de către parazit a oxidazei, substanțele aromatice și colorante din boabe sunt distruse, nemaiputându-se obține vinuri.

În urma vinificării strugurilor atacați se obțin vinuri cu o cantitate necorespunzătoare de alcool, supuse îmbolnăvilor (casare, băloșire etc.). În unele regiuni ale Franței (Champagne, Bordeaux etc.) cât și pe valea Rinului, ciuperca produce așa-numitul "mucegai nobil". În urma infecțiilor,

miceliul ciupercii consumă o cantitate de apă din boabe, sporind concentrație în zahăr a țesuturilor . Pielița boabelor se stafidește, capătă o culoare vineție, iar ciuperca nu mai fructifică. Mustul obținut are o aromă deosebită iar concentrația ridicată în zahăr duce la obținerea vinurilor licoroase, tari, de o deosebită calitate. Acest "mucegai nobil" dorit de viticultori scade producția cu peste 40 %.

Stropirile se vor face cu produse ca: Fluidosoufre-30 kg/ha, Dithane M-45 -0,2 %, Vondozeb-0,2 %, Bavistin DF-0,85 kg/ha (0,085 %), Bavistin 50 WP 0,06-0,1 %, Benlate 50 WP 0,06-0,1 %, Benomyl 50 WP-1 kg/ha (0,1 %), Derosal 50 SC 0,08-0,1 %, Metoben 70 PU 1,5-2 kg/ha, Topsin 70 PU 0,1-0,12 %, Bravo 500 SC-2 l/ha, Captadin-0,2 %, Captan 50 WP-0,2 %, Captan 80 WP-0,125 %, Folpan 50 WP-0,2 %, Folpan 80 WDG-1,5 kg/ha, Merpan 50 WP-0,2 %, Ronilan 50 WP-0,75 kg/ha, Rovral 50 WP-1 kg/ha, Rovral PU-0,2 %, Sumilex 50 PU 1-1,5 kg/ha, Punch 40 EC-0,05 l/ha, Euparen 50 WP-0,25 %, Calidan SC-2 l/ha, Cuprofix F-5

kg/ha, Folicur 50 WP-2,5 kg/ha.

2.2. Principalii daunatori ai vitei de vie

Molia verde a strugurilor (eudemisul) – Lobesia botrana Den et Schiff., ordinul Lepidoptera, familia [NUME_REDACTAT] verde a strugurilor este considerat ca cel mai important dăunător al viței de vie, fiind răspăndit mai ales în regiunile viticole din Europa CentralMeridională, în Africa de Nord, [NUME_REDACTAT], India, Japonia, etc. În țara noastră este frecventă în toate podgoriile, producănd pagube de 30 – 50% la toate cele trei generatii, începănd cu înfloritul viței de vie și pănă la recoltatul strugurilor. Pentru larvele din generatia I-a și a II-a se pot folosi produsele: Actellic 50 CE – 0,1%, Carbetox 37 CE – 0,4%, Ekalux 25 CE – 0,1%, Nogos 50 CE -0,1%, Vapona 48 CE – 0,1%, Zolone 35 CE – 0,2%, Decis 2,5 CE – 0,03%, Ripcord 40 CE – 0,03%, Karate 2,5 CE – 0,025%.Pentru larvele generației a III-a se folosesc produse biologice: Dipel 2X WP-0,1%.

Molia brună a strugurîlor (cochilisul) – Eupoecilla amblguella Hb., ordinul Lepidoptera, familia [NUME_REDACTAT] țara noastră se întălnește mai ales în regiunile viticole mai nordice, găsindu-se împreună cu molia verde a strugurilor.La combatere se folosesc aceleasi produse care au fost specificate la molia verde a strugurilor.

Acarianul galicol al viței de vie – Eriophyes vitis Nal., ordinul Acari, familia [NUME_REDACTAT] atacate și mod de dăunare. Atacă numai vița de vie. Pagubele mai mari se înregistrează în primăverile si verile secetoase și călduroase. Acarienii atacă în colonii pe partea inferioară a frunzelor, întepănd și sugănd seva din țesuturi. În timpul hrănirii secretă o substantă toxică, care acționează asupra tesuturilor foliare determinănd hipertrofierea lor si aparitia pe partea superioară a frunzelor a unor umflături sub forma unor gale. Din această cauză, acest atac,

este cunoscut și sub denumirea de "bășicare" sau "erinoza" vitei de vie.

Combatere. In plantatiile puternic infestate se vor aplica tratamente chimice, primăvara devreme, în fenofaza umflarii mugurilor cu zeama sulfocalcică 8 – 10% sau polisulfură de bariu 4%.În timpul perioadei de vegetație se vor aplica tratamente chimice cu acaricide selective, pentru protejarea acarienilor prădători. Se pot folosi următoarele acaricide: Kelthane 18,5CE – 02%, Mitigan 18,5 CE – 0,2%, Neoron

500 CE – 0,1%, Omite 57 E – 0,1%, Tedion V 18 – 0,2%.

2.Tehnologii folosite privind aplicarea tratamentelor fitosanitare la plantatiile de vita de vie

2.1.Aspecte generale

In toate tarile cu viticultura avansata se manifesta un interes sustinut pentru modernizarea proceselor de lucru destinate lucrarilor de ingrijire ale plantatiilor de vita de vie.Rezultate pozitive obtinute in acest domeniu se pot atribui,in mare masura,eforturilor pentru mecanizarea lucrarilor specific.Merita sa fie semnalat faptul ca din ansamblul lucrarilor de ingrijire ale vitei de vie,progrese s-au inregistrat in activitatile de prevenire si de combatere a bolilor si daunatorilor.Aceasta situatie se explica prin prezenta unei game variate de aparate,masini si instalatii care permit distribuirea de produse fitosanitare.

Tratamentele fitosanitare, în majoritatea cazurilor, reprezintă substanțe cu un înalt risc de poluare atât a apelor de suprafață și subterane, cât și a solului. De aceea, întotdeauna este necesară alegerea produsului cu cel mai redus impact și risc asupra mediului și sănătății omului. Preponderent, trebuie aplicate preparatele biologice de protecție a plantelor sau îmbinarea lor optimă cu cele chimice și, numai ca excepție, ultimele de sine stătător. Totuși, utilizarea mijloacelor toxice pentru combaterea bolilor și dăunătorilor la plante se face cu scopuri preventive sau curative.

În termene optime și doze strict determinate, aceste preparate se aplică, de obicei, prin tratamente umede, sub formă de stropiri, pulverizări sau aerosoli.

Stropirile se efectuează cu ajutorul aparatelor de spate sau carosabile. Pulverizările se fac cu utilaje cu acționare pneumatică. Aerosolii se obțin cu ajutorul generatoarelor de ceață.

De peste un secol,tehnologiile de aplicare ale tratamentelor de combatere a bolilor si daunatorilor sunt parte a activatii viticole.De-a lungul timpului tehnologiile de aplicare ale tratamentelor fitosanitare au evoluat de la metode de aplicare manuale la cele aplicate cu ajutorul masinilor si echipamentelor.

2.2.Tehnologii de combatere a bolilor si daunatorilor prin stropiri

Tehnnologiile de stropire utilizate in cadrul aparatelor,echipamentelor și mașinilor de combatere a bolilor si daunatorilor in plantatiile viticole se clasifica astfel:

‐ cu dispersare hidraulică;

‐ cu dispersare pneumatică;

-cu dispersare hidropneumatica;

1. Echipamente si masini folosite la aplicarea tratamentelor fitosanitare in plantatiile de vita de vie cu dispersare hidraulica

Dispersarea hidraulică constă în trecerea sub presiune a lichidelor prin orificii calibrate, înguste. Dispersia se obține datorită faptului că lichidul sub presiune, refulat de o pompă, părăsește cu viteză orificiul calibrat sub forma unui jet divergent care se freacă foarte puternic cu aerul, fragmentându‐se în picături din ce în ce mai mici. Un astfel de jet este caracterizat prin debit, formă și unghi de dispersie. Dimensiunile particulelor dispersate depind de presiunea lichidului și de parametrii geometrici ai orificiului calibrat prin care se realizează evacuarea lichidului toxic.

1.1. Mașinile de stropit cu dispersare hidraulică și jet proiectat sunt utilizate în special pentru aplicarea primelor tratamentelor fitosanitare in plantatiile de vita de vie. Dispersarea hidraulica se realizeaza prin trecerea fortata a lichidului prin orificii calibrate(duze).Lichidul din rezervor este aspirat de pompa prin robinet si filtru,apoi este dirijat catre distribuitor,care este prevazut cu un manometru si regulator de presiune.Din corpul de distributie,o parte din lichid este transmis in rezervor prin conducta de agitare hidraulica,iar o alta parte este dirijat catre rampa de stropit.

.

Schema mașinii de stropit cu dispersare hidraulică și jet proiectat:

1‐ rezervor; 2, 7‐ robinet; 3‐ pompă; 4‐ distribuitor; 5‐ supapă de siguranță (regulator de presiune); 6‐ manometru; 8‐ conductă de agitare hidraulică; 9‐ filtru; 10‐ rampă de stropit; 11‐ cap de pulverizare.

Aceste masini se folosesc pentru tratamente cu insecto-fungicide la presiuni de 5-50 de bari.Reglarea debitului de lichid se realizeaza fie prin modificarea presiunii de lucru actionand regulatorul de presiune,fie prin utilizarea unor duze cu sectiune de trecere diferita.Dimensiunile particulelor dispersate depind de presiunea lichidului si geometria orificiului (duzei) care are diametre intre 0,5 si 3,0 mm.Se obtin astfel picaturi cu diametrul intre 150 si 350 µm.

1.2. Mașinile de stropit cu dispersie hidraulică și jet purtat au construcție asemănătoare cu cele cu jet proiectat, dar mai au în componență un ventilator. Pentru a se asigura cresterea gradului de depunere a particulelor de lichid pe suprafata supusa tratamentului, particulele de lichid sunt supuse unei turbionari suplimentare, cu ajutorul unui ventilator axial,al carui curent de aer are rolul de a transporta picaturile dispersate pe cale hidraulica.

Schema mașinii de stropit cu dispersare hidraulică cu jet purtat: 1‐ rezervor; 2, 7‐ robinet; 3‐ pompă; 4‐ distribuitor; 5‐ supapă de siguranță (regulator de presiune); 6‐ manometru; 8‐

conductă de agitare hidraulică; 9‐ filtru; 10‐ ventilator; 11‐ cap de pulverizare; 12‐

ventilator.

2. Echipamente si masini folosite la aplicarea tratamentelor fitosanitare in plantatiile de vita de vie cu dispersare pneumatica

Mașinile de acest tip au o construcție mai simplă: rezervor de lichid, pompă, dozator, ventilator, dispozitiv de pulverizare, conducte și robinete .În timpul lucrului, pompa aspiră lichidul toxic din rezervor și‐l refulează spre rampa de distribuție, de unde se ramifică în două direcții, o parte din lichid se întoarce în rezervor pentru agitare, iar alta spre dozator de unde ajunge la dispozitivul de pulverizare. Lichidul toxic ajuns în curentul de aer creat de ventilator este pulverizat în stropi fini și purtat până la suprafețele de tratat. Dispersarea pneumatică constă în aducerea lichidului cu presiune mică, sub formă peliculară, într‐un curent de aer cu o viteză foarte mare (100 – 150 m/s). Datorită impactului, curentul de aer dispersează pelicula de lichid în particule foarte fine, sub 150 μm.

Schema de funcționare a mașinii de stropit cu pulverizare

pneumatică:

1‐ rezervor; 2, 6‐ robinete; 3‐ pompă; 4‐ rampă de distribuție; 5‐ manometru; 7‐ robinet dozator; 8‐ ventilator; 9‐ dispozitiv de pulverizare.

Echipamentele cu dispersare pneumatica realizeaza o pulverizare mai fina si mai omogena decat celelalte echipamente prezentate anterior.Ajustarea fluxului de lichid se realizeaza prin robinetul dozator,iar presiunea de alimentare este de 1,5 si 5 bari.Pentru realizarea acestor performante este necesar a se folosi tractoare cu puteri mai mari de 35 cp.

3.MAȘINI DE STROPIT CU DISPERSARE HIDROPNEUMATICĂ 

Aceste mașini constituie o combinație între cele cu dispersare hidraulică  și cele cudispersare pneumatică  prin emisie. Ele sunt realizate din aceleași părți componente ca  șicele cu pulverizare hidraulică  în plus sunt prevăzute cu un ventilator  și un dispozitiv de pulverizare pneumatic.

Scheme de introducere a lichidului toxic în curentul de aer.  

      a. – în echicurent;

      b.-perpendicular  pe  direcția  curentului

Soluția de lichid toxic este dispersată  cu  ajutorul  capetelor  hidraulice  de  pulverizare   în curentul de aer foarte puternic, generat deventilator (100 – 150 m/s), care continuă dispersarea, asigurând o pulverizare foarte fină și totodată transportul picăturilor până la locul tratamentului. 

Schema mașinii de stropit cu dispersare hidropneumatică:    

1‐ rezervor; 2, 7‐ robinet; 3‐ pompă; 4‐ distribuitor; 5‐ supapă de siguranță (regulator de presiune);  6‐ manometru; 8‐ conductă de agitarhidraulică; 9‐  filtru; 10‐  cap  de  pulverizare; 11‐ ventilator; 12‐ dispozitiv de pulverizare.

Acest tip de mașini de stropit este folosit cu precădere în plantațiile viticole. Datorită taliei plantelor  și volumului foarte mare al masei vegetale supuse tratamentului, la aceste culturi este necesar transportul dispersiei la distanțe mari și cu o viteză inițială capabilă să penetreze această masă vegetală.Mașinile care execută  tratamente în plantațiile horticole trebuie să  realizeze  tratarea în spațiu (tridimensional), nu pe suprafață  ca la culturile de câmp  și legumicole(culturi cu talie joasă).

4.MAȘINI DE STROPIT CU DISPERSARE TERMOMECANICĂ

Aceste mașini se încadrează în categoria celor cu consum ultraredus de lichid toxic. Metoda tratamentelor cu consum ultraredus de lichid toxic constă în dispersarea unei cantități foarte mici ( 1 – 5 l/ha) de produs toxic condiționat în ulei, pe unitatea de suprafață. În categoria aparatelor și mașinilor cu dispersare termomecanică se încadrează generatoarele de aerosoli, care dispersează lichidul toxic în particule foarte fine (cu diametrul sub 120 μm ) cu ajutorul energiei termice și mecanice a gazelor arse evacuate de un motor clasic sau pulsoreactor.

Generatoarele purtate pe autovehicule funcționează cu gazele arse evacuate de motoarele clasice ale acestora.

Generatoarele de aerosoli purtate de om sunt dotate cu motoare pulsoreactoare, care sunt mult mai simple și mult mai ușoare decât motoarele clasice. Un generator de aerosoli cu motor pulsoreactor are în componență: motorul pulsoreactor, care reprezintă generatorul de gaze arse, rezervor, filtru, dozator, preîncălzitor, pompă manuală de pornire.

Funcționare: lichidul toxic, sub acțiunea presiunii realizate cu pompa manuală, trece prin robinet, filtru, dozator, conductă de preîncălzire și ajunge în contact cu gazele arse. Datorită temperaturii ridicate a acestora, trece în stare de vapori și împreună cu gazele arse ajunge în atmosferă, unde la contactul cu aerul rece condensează în particule foarte mici care formează o ceață ce rămâne în suspensie în aerul care le transportă pe suprafața plantelor de tratat.

Atat pe plan national cat si pe plan international aceste tehnologii cu dispersare termomecanica sunt practicate mai putin datorita complexitatii masinilor si echipamentelor.

Extinderea tratamentelor de combatere pe suprafețe foarte mari și repetarea lor de mai multe ori chiar și în cursul aceluiași sezon de vegetație, determină cheltuirea unor fonduri însemnate, fapt care poate pune în discuție problema rentabilității lor. În scopul măririi eficienței lucrărilor de combatere s-a urmărit a se cerceta în ce măsură este posibilă o reducere a numărului de tratamente ce se aplică într-un sezon de vegetație precum și reducerea cantității de substanță fitosanitară administrată pe hectar, folosind metoda avertizării momentelor optime de tratare.

2.3. Tehnologii de combaterea a bolilor si daunatorilor din plantatiile viticole prin prafuiri

Aparatele și mașinile de prăfuit realizează distribuția, dispersarea și transportul

particulelor fine de substanță toxică condiționată sub formă de praf (pulbere) la locul tratamentului. Spre deosebire de tratamentele prin stropire, cele prin prăfuire prezintă unele avantaje, dar și dezavantaje.

Dintre avantaje merită menționate:

– cantitățile distribuite pe hectar sunt mai mici decât la stropirile cu volum normal;

– aparatele și mașinile utilizate la prăfuit sunt mai simple, au capacitate de lucru mai mare, au siguranță mare în exploatare;

– distribuția și dispersarea pulberilor se realizează mai ușor, cu mijloace mai simple;

– consumul energetic este mai redus.

Dintre dezavantaje trebuie subliniate:

– aderența și fixarea substanțelor de combatere condiționate sub formă de pulbere este mai scăzută;

– particulele de pulbere sunt supuse fenomenului de derivă (au diametrele cuprinse între 15 și 30 μm) și ca atare, de multe ori ajung să polueze culturile apropiate, solul, apele de suprafață etc.;

– pentru înlăturarea derivei, prăfuirile se execută numai la o viteză a vântului sub 2 m/s, ceea ce implică întârzieri în efectuarea tratamentelor.

După modul de dozare a prafului: aparate și mașini de prăfuit cu dozare mecanică, aparate și mașini de prăfuit cu dozare pneumatică.

2.3.1.APARATELE ȘI MAȘINILE DE PRĂFUIT CU DOZARE MECANICĂ realizează

dozarea mecanică a prafului toxic, iar pentru transportul particulelor toxice până la locul tratamentului se apelează la metoda pneumatică.

Schema unei mașini de prăfuit cu dozator mecanic:

1 – rezervor; 2 – agitator; 3 – dozator; 4 – conductă de aspirație; 5 – conductă de refulare; 6 – ventilator; 7 – zonă de aspirație; 8 – dispozitiv de prăfuire;

În timpul funcționării, praful toxic este dozat în cantitatea stabilită, de dozatorul montat la baza rezervorului de pulbere. Praful doza ajunge în curentul de aer din conducta de aspirație, este aspirat de ventilator și refulat o dată cu aerul prin dispozitivul de prăfuire, spre locul de tratat. Un capăt al conductei de aspirație este situat în conducta de refulare, unde se creează presiune și unul în zona de aspirație a ventilatorului, unde se creează depresiune, prin conductă scurgându‐se în permanență un curent de aer dinspre zona de presiune spre zona de depresiune.

2.3.2.APARATELE ȘI MAȘINILE DE PRĂFUIT CU DOZARE PNEUMATICĂ asigură agitarea, dozarea și transportul prafului toxic pe cale pneumatică. La acest tip de mașini rezervorul trebuie să fie închis etanș. În timpul funcționării , o parte din curentul de aer refulat de ventilator este introdus în rezervor prin conducta pentru agitare prevăzută cu orificii, asigurând agitarea și dozarea uniformă a prafului.

Schema de funcționare a unei mașini de prăfuit cu dozare pneumatică:

1 – rezervor; 2 – conductă pentru agitare; 3 – clapetă de dozare; 4 – ventilator; 5 – conductă de evacuare; 6 – dispozitiv de pulverizare.

Particulele de praf antrenate de aerul pătruns prin orificiile agitatorului, ajung la partea

superioară a rezervorului, pătrund în conducta de evacuare și ajung în curentul de aer refulat de ventilator. Curentul de aer încărcat cu particulele de praf toxic, prin intermediul dispozitivului de pulverizare, este dirijat spre locul de tratat.

Reglarea debitului de praf se realizează cu ajutorul clapetei dozatorului pneumatic

care modifică secțiunea de trecere a aerului spre conducta pentru agitare.

Cele mai periculoase produse pentru mediu și pentru sănătatea omului sunt pulberile diferitelor substanțe. [NUME_REDACTAT], practic, nu mai există produse astfel aplicate, cu excepția sulfului, care este însă un produs cu tentă ecologică, fiind natural, biodegradabil, și cu toxicitate redusă pentru alte organisme decât cele țintă.

3. APARATE ȘI MAȘINI COMBINATE PENTRU STROPIT ȘI PRĂFUIT

Mașinile de stropit și prăfuit sunt mașini complexe care au în componență echipamente de stropit și echipamente de prăfuit. Ele pot executa tratamente prin stropire, prăfuire, prăfuire umedă sau concomitent prin stropire și prăfuire.

Aparatele complexe de stropit și prăfuit purtate de om sunt acționate de un motor

propriu. Aparatele și mașinile combinate pot executa tratamente pentru protecția culturilor de câmp și legumicole, a plantațiilor vitipomicole și silvice, ele fiind prevăzute cu rampe și dispersoare adecvate pentru fiecare situație.

Schema de funcționare a unei mașini combinate de stropit și prăfuit: 1 – rezervor de praf; 2 – rezervor de lichid; 3 – pompă; 4 – robinet cu trei căi; 5 – sorb; 6 – sursă de apă; 7 – robinet; 8 – robinet de dozare; 9 – clapetă dozare aer; 10 – agitator pneumatic; 11 – conductă evacuare praf; 12 – ventilator; 13 – rampă de dispersare; 14 – dispersor; 15 – duze lichid.

Alimentarea rezervorului cu lichid se realizează manual în cazul aparatelor și mecanic

în cazul mașinilor, iar a rezervorului de praf, se realizează manual. Pentru alimentarea mecanică cu lichid mașinile folosesc pompa de lichid proprie, pentru această situație fiind prevăzute și cu o conductă flexibilă cu sorb, sau o pompă separată.

Funcționarea echipamentelor de stropit și de prăfuit este descrisă la mașinile de

stropit și de prăfuit.Pentru tratamente prin stropit se pune în funcțiune numai echipamentul de stropit, pentru cele prin prăfuit se acționează echipamentul de prăfuit, iar pentru prăfuiri umede sau tratamente combinate (stropit și prăfuit) se acționează atât echipamentul de stropit cât

și cel de prăfuit.

Mașinile combinate care se produc în prezent, folosesc pentru dispersarea lichidelor și transportul picăturilor principiul pneumatic sau hidropneumatic, iar pentru distribuirea și dispersia prafului toxic, principiul pneumatic.

3.Masini si echipamente folosite pe plan national si international la combaterea bolilor si daunatorilor din plantatiile de vita de vie

3.1 SCURT ISTORIC AL APARATELOR ȘI MAȘINILOR UTILIZATE PENTRU PROTECȚIA PLANTELOR

Combaterea dăunătorilor a constituit o preocupare încă din Antichitate. Astfel în scrierile asiriene și romane se amintește folosirea capcanelor pentru prinderea a păsărilor.

Mai tarziu o metoda de combatere a bolilor si daunatorilor pe terenurilor viticole a fost ,în epoca modernă, cu piatră vânătă(sulfat de cupru) și lapte de var. Abia în secolul XIX, odată cu descoperirea acțiunii fungicide a sulfatului de cupru și a sulfului la combaterea manei și a făinării s-au construit în America primele aparate purtate în spate pentru aplicarea soluțiilor de stropit. Mai târziu această pâlnie de stropit a fost înlocuită cu un pulverizator cu corp de turbionare care lucra la presiunea de scurgere a lichidului din rezervor.

O productivitate mai mare se poate realiza prin folosirea aparatelor carosabile cu pompă acționată manual. Un astfel de aparat de stropit carosabil a fost fabricat în urmăcu trei decenii și în România (AC-1). Actualmente se utilizează rar, fiind pe cale de a fi înlocuit cu

aparate carosabile echipate cu pompă acționată mecanic.

Aceste aparate au fost ulterior perfecționate și pe la începutul secolului al XX-lea au apărut primele utilaje purtate în șa de cai sau cu tracțiune animală. Tot în aceastăperioadă(începutul secolului XX) s-au construit și primele mașini de stropit culturi de câmp cu tracțiune animală, prevăzute cu rampe de stropit orizontale cu pulverizatoare hidraulice.

Mai târziu au apărut primele mașini prevăzute cu pompe cu acționare mecanică(1925) și o dată cu înlocuirea tracțiunii animale cu tractoare, modele constructive care lucrează în agregat cu tractoare agricole așa cum le cunoaștem în prezent.

O altă categorie de utilaje pentru protecția fitosanitară a culturilor, care s-au dezvoltat în paralel cu cele de stropit o constituie aparatele și mașinile de prăfuit.

În secolul XX, odată cu dezvoltarea razantă științei și a tehnicii au apărut și s-au introdus în practică o serie de mijloace și de metode noi de combatere și utilajele corespunzătoare acestora.

3.2.APARATE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE LA COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR DIN PLANTATIILE VITICOLE

Aparatele, echipamentele și mașinile de stropit au ca destinație dispersarea lichidului toxic în picături fine și cantități determinate,

transportul și repartizarea uniformă a picăturilor pe suprafețele de tratat.In viticultura,nu se folosesc echipamente cu caracter universal.Aceste echipamente trebuie să răspundă următoarelor cerințe:

● să realizeze o dispersie foarte bună a lichidelor;

● să asigure o acoperire uniformă a suprafețelor tratate;

● să realizeze un grad maxim de uniformitate a repartizării picăturilor;

● să lucreze într‐o gamă largă de norme;

● să nu producă vătămări plantelor tratate;

● să aibă capacitate de producție mare și consum energetic mic;

● să aibă manevrabilitate ridicată;

● să fie cât mai simple, ușor de exploatat și să prezinte siguranță mare în exploatare.

Pe plan national si international se utilizeaza o serie de echipamente pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare in plantatiile viticole.Acestea se clasifica,in functie de sursa de energie folosita,astfel:

1)aparate de stropit purtate de om și acționate manual sau de motor:

– actionate manual:

Vermorelul 16 l TG,prevazut cu :

– Regulator de presiune (1,5 bari-3 bari-deschis) 

– Curele reglabile, cu perinite 

– Cleme de fixare pentru brat si lance  

– Duza reglabila si adaptor pentru alte accesorii 

– Maner pentru transportare 

– Reversibil: se poate folosi si de stangaci 

– actionate de motor:

Atomizor purtat de om

Nivel de zgomot – 50 dB

Tip motor – TEZ in 2 timpi

Putere – 3CP;

Raza de actionareorizontal- 10 m

Raza de actionare vertical – 8 m

Capacitate rezervor combustibil – 1.4 L

Capacitate rezervor substante – 14 L

[NUME_REDACTAT] Stropire – picatura/ceata

Acestea sunt adesea folosite in plantatii cu suprafete mici,unde distanta dintre randuri nu permite accesul tractoarelor.

2) aparate de stropit carosabile, acționate manual sau de motor;

Aparat de stropit IC2080

Motor: E-Mak, 2 timpi

Putere: 2.1 CP – 1.6 kW

Cilindree: 50.2 cc

Capacitatea rezervorului de lichid: 80 L

Debit maxim: 19 L/min

Presiune maxima: 20 bar

Dimensiuni de gabarit: 800x710x550 cm

Masa: 33 Kg

3) mașini de stropit cu tracțiune animală, acționate de la roțile de susținere sau de motor;

Instalatiile cu tractiune animala au capacitati de 25 litri, 50 litri si 200 litri.Se utilizeaza pentru a efectua stropiri in vii, livezi, culturiile de porumb, furaje, gazan, etc. Pulverizatoarele sunt robuste si fiabile utilizate pentru a lucra cu insecticide, fungicide si cu ingrasaminte lichide. Masina cu tractiune animala de prafuit in vii este destinata pentru prafuit in vii acolo unde exista distanta intre randuri de 1.1-1.5m, precum si in culturi de camp, in acest caz se echipeaza cu lanci orizontale. Este tractata de un cal, deservita de om si se actioneaza de la rotile de transport.

4) instalații de stropit purtate pe avioane sau elicoptere;

Intervenția rapidă cu mijloace terestre de protecție a culturilor agricole este uneori limitată de existența unor terenuri accidentate, a unor   suprafețe foarte mari cultivate, aumidității excesive a solului, a atacului masiv al bolilor sau dăunătorilor. În astfel de cazuri se apelează la mijloacele de protecție aeropurtate (avioane sau elicoptere utilitare) care vin să completeze mașinile terestre. Avioanele sau elicopterele utilitare sunt aparate de zbor de dimensiuni relativ mici, pe care sunt montate echipamente de stropit sau prăfuit clasice sau

speciale.  

a. Avionul utilitar folosit pentru protecția culturilor agricole are ca

destinație efectuarea  tratamentelor prin stropire sau prăfuire în culturi

cultivate pe parcele cu lungimea suficient de mare (pentru reducerea    întoarcerilor), pe teren relativ plan  și fără  obstacole (pomi, rețele

electrice,  etc.).  Motoarele  acestor  avioane dezvoltă puteri reduse, cuprinse între 150  și450 CP , care asigură  în lucru viteze de 50 – 100 km/h  și o capacitate de încărcare cu produse toxice de 150 – 1500 kg. În plantațiile de viță  de  vie și livezi nu asigură  penetrarea corespunzătoare a masei vegetale, de aceea nu sunt recomandate.

b. Elicopterele utilitare folosite în protecția culturilor au puteri ale motoarelorcuprinse între 250  și 500 CP  și pot transporta o încărcătură de pesticide de 200 – 250 kg.Viteza maximă de zbor în lucru este de 100 km/h.  Comparativ cu avioanele, elicopterele întrebuințate în protecția culturilor agricole,horticole și silvice prezintă o serie de avantaje, hotărâtoare fiind:

‐  manevrabilitatea ridicată; penetrarea foarte bună  a masei vegetale de jetul de picături,datorită curenților verticali creați de aripile rotative; nu necesită  terenuri special amenajate pentru decolare și aterizare; este mai puțin pretențios la condițiile de teren.

Echipamentele de stropit montate pe elicopterele utilitare sunt reprezentate prin trei tipuri, cu principii de dispersare diferite:

Echipamentul de stropit cu dispersare mecanică folosește aerul comprimat de la turbina de gaze a motorului pentru a crea o presiune în rezervorul de lichid, de unde, lichidul sub presiune ajunge la dispersoarele cu pastilă  de turbionare  și supapă  antipicurare, care

obturează  orificiul de trecere a lichidului spre duză, când presiunea scade sub valoarea minimă de lucru (2 – 2,5 bari).

Echipamentul de stropit cu dispersare mecanopneumatică, la care aerul comprimat ajunge la rezervor dar și la duzele de dispersare de tip cu fante tangențiale și priză de aer,unde turbionarea lichidului este amplificată, determinând o dispersare mai fină.

Echipamentul cu dispersare pneumatică, la care dispersoarele sunt prevăzute cu un spațiu circular prin care circulă  aerul  și care asigură  finețea picăturilor. Dacă  presiunea aerului se situează sub limita presiunii minime de lucru, orificiul duzei este obturat de o supapă  sferică. Creșterea presiunii aerului peste valoarea presiunii    minime de lucru, determină  deschiderea orificiului duzei care trimite lichidul în curentul de aer. Datorită frecării foarte intense dintre lichid și aer, se realizează dispersarea lichidului în picături fine care ajung pe suprafețele de tratat.

Echipamentele de prăfuit montate pe elicoptere sunt ca  și în cazul avioanelor, cu distribuție mecanică (cu distribuitori cu degete sau palete) acționate de regulă, de un motor electric. Aerul necesar pentru preluarea prafului din rezervor, este obținut cu ajutorul unei turbine eoliene. Praful dozat ajunge în ajutajul dispozitivului de dispersare, de unde este preluat de curentul de aer creat de deplasarea aparatului.

5) mașini de stropit cu tracțiune mecanică, tractate sau purtate și acționate de la priza de putere a tractorului;

Acestea prezinta cea mai mare pondere in vederea utilizarii in viticultura. Elementul de bază după care sunt cunoscute și clasificate

mașinile și echipamentele de stropit este considerat a fi modul de realizare a dispersiei lichidului.

In cadrul plantatiilor de vita de vie de practica mai multe densitati de plantare in functie de fertilizarea si vigoarea soiului,de inaltimea tulpinii si de forma de conducere ceea ce influenteaza distantele dintre randuri,astfel se practica urmatoarele distante intre randuri:1,6 m,1,8m,2,2m sau chiar 3,0 m ori 3,2 m.In consecinta,masinile si echipamentele de stropit cu tractiune mecanica sunt adaptate acestor distante,asftel in plantatiile viticole cu distante mai mici intre randuri de folosesc echipamente purtate,iar in plantatiile viticole cu distante mai mari intre randuri sunt utilizate echipamente tractate.

-Echipamentele purtate au capacitate a bazinului cuprinsa intre 200-400 l si pot fi actionate de tractoare cu putere de 25-65 cp.

Atomizor G-jet capacitate 300l

Diametru ventilator: 810mm

Debit pompa: 50L/min/40bar

Nr. duze: 10;Greutate: 150kg

-Echipamentele tractate necesita distante intre randuri mai mari,respectiv zone de intoarcere mai largi.Acestea pot avea capacitati de la 600l la 2000l.

ATOM 1000:

Lățime de lucru 3-8 m (in conditii atmosferice normale)

Inălțime de lucru 3-7 m (in conditii atmosferice normale)

Dimensiuni de gabarit: 1,6 x 2,98 x 1,45 m (LxlxH)

Capacitate rezervor 1000 L

Cantitatea de lichid administrata – 9 l/min

Diametrul si debitul ventilatorului (mm ; mc/h) – 800 ; 30000-35000 (o turatie)

Tractor necesar 45-65 CP

Tipul pompei – cu membrana si piston (import Italia)

Sistem de alimentare – cu furtun sorb

Sistem de agitare cu amplificator hidraulic

Dotare standard (utilizare universala) – 6+6 duze din material ceramic

distribuitor cu actionare manuala DM ventilator D815

4.SITUATIA NORMELOR SI STANDARDELOR CE REGLEMENTEAZA CONSTRUCTIA MASINILOR PENTRU LUCRARI FITOSANITARE IN ROMANIA

[NUME_REDACTAT], lipsa normelor ce trebuie sa le îndeplinească mașinile pentru tratamente fitosanitare in concordanta cu noile tehnologii, cumulat cu lipsa unei legislatii ecologice active, determina ca producătorii de echipamente de protectia plantelor sa aprecieze personal modalitatile de modernizare a mașinilor.Criteriile de apreciere a masinilor pentru tratamente fitosanitare sunt multe: fiabilitatea, productivitatea, calitatea lucrarilor executate, eficienta acestora, modul de distribuire a solutiei pe planta sau pe sol, pierderi minime de solutie etc.

În lipsa unor norme care sa impuna anumite conditii in ce priveste constructia masinilor pentru tratamente fitosanitare (norme care sunt absolute necesare si aceasta trebuie sa fie o actiune strategica si prioritara), conducatorul unitatii de productie a apreciat personal eficienta investitiei in modernizarea echipamentelor. De remarcat este faptul ca daca in Romania erau inainte de 1989 doar trei intreprinderi importante pentru fabricat echipamente pentru tratamente fitosanitare (Codlea, Aiud, Bontida), la ora actuala numarul lor este mult mai mare, iar paleta tehnica a acestora este mult mai diversificata. Lipsa insa a normelor ce trebuie sa le indeplineasca masinile pentru tratamente fitosanitare in concordanta cu noile tehnologii, cumulat cu actuala situatie economica din agricultura si lipsa unei legislatii ecologice active, beneficiarii (agricultorii- utilizatori de asemenea tehnica) stau in expectativa, nerealizand ca masina este o substitutie si nu o investitie, preferand echipamentele ieftine celor scumpe. Dar scaderea pretului conduce automat la lipsa unor echipamente suplimentare de pe masina, ce sunt esentiale in aplicarea corecta a tratamentelor fitosanitare.
Masinile pentru tratamente fitosanitare trebuie sa fie sigure,rezistente,fiabile si sa realizeze o lucrare de calitate in conditiile practice din teren.Ele trebuie sa fie facute din materiale rezistente,care sa nu se deterioreze in timpul lucrului,deteriorare ce poate afecta performantele masinii,securietatea utilizatorului si protectia mediului.Toate masinile pentru tratamente fitosanitare trebuie sa raspunda la urmatoarele exigente:

1.Prinderea pe tractor a masinii trebuie sa fie sigura.

2.Toti arborii ce se rotesc trebuie sa fie protejati cu aparatori astfel ca orice parte ce se misca sa fie vizibila.

3.Toate elementele care pot provoca rani,cum ar putea fi sistemele de articulatie a rampelor sau ale mecanismelor de reglare a inaltimii trebuie sa fie prevazute cu sisteme de siguranta.

4.Spatiul de trecere pentru a umple rezervorul principal nu trebuie sa fie la inaltime mai mare de 1-1,5 m de sol sau de platforma si maxmum 0,3 m intre persiana care pune produsul si gura de umplere.

5.Sistemul de umplere trebuie sa permita o umplere usora,in deplina securitate,pana la limitea maxima prescrisa,fara sa debordeze sau sa faca spuma.

6.Toate partile exterioare alea masinii trebuie astfel realizate incat sa nu retina solutia pe suprafata,iar diferitele reziduuri chimice acumulate sa nu poata fi usor inalaturate.

7.Masina trebuie sa ramana stabila atunci cand este lasata pe o panta de 10 % in orice pozitie si indiferent de nivelul solutiei din rezervor.Aceasta este valabila si pentru masinile tractate atunci cand sunt decuplate de la tractor.

8. Reglarea masinilor,intretinerea,golirea si spalarea trebuie sa se realizeze usor,fara a fi nevoie de unelte speciale.

9.Toate comenzile trebuie sa poata fi manipulate de utilizator in conditii normale de lucru.

10.Toate elementele componente alea masinilior pentru tratamente fitosanitare trebuie sa fie fabricate din materiale care nu absorb lichidele toxice si care nu sunt afectate de compozitia chimica a acestora.

STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR LA NIVEL INTERNAȚIONAL

Prin pulverizare se dispersează lichidul în picături cu diametru mic, diametrul mediu

al picăturilor rezultate poate fi foarte diferit, de la câțiva microni (µm) până la 2-3 mm. În funcție de mărimea medie a picăturilor se disting următoarele forme (categorii) de dispersare a lichidului pulverizat: atomizare, pulverizare fină, stropire și ploaie (artificială). Teoretic se consideră că pentru obținerea unui efect biologic bun trebuie să se asigure în medie un număr de 100 de picături pe cm2 de subiect stropit.

Recomandări privind densitatea picăturilor/cm2 și mărimea picăturilor, în funcție de tratamentul aplicat:

În tabelul este prezentată dependența dintre diametrul picăturilor și numărul picăturilor realizate din același volum de lichid. Analizând valorile din tabel, se observă că din aceeași cantitate de lichid se poate obține o singură picătură cu diametrul de 500 µm (în cazul unei pulverizări grosiere), sau 64 de picături cu diametrul mediu de 125 µm (în cazul unei pulverizări fine). Dacă o picătură cu diametrul de 500 µm se depune fără pierderi de volum sub formă de calotă sferică, suprafața acoperită de aceasta va fi de 0, 312 mm2 . Suprafața acoperită de picături cu diametrul de 125 µm, rezultate din același volum de lichid, va fi de 1,2226 mm2

.

Modificarea traiectoriei picăturilor de lichid sub acțiunea curenților de aer, numită fenomen de derivă, determină deplasarea acestora în alte locuri decât cele supuse tratamentului și implicit pierderi de lichid toxic, totodată determină contaminarea altor culturi, a apelor de suprafață, a solului, etc., constituind o problemă pentru protecția mediului ambiant.

Pentru a asigura protecția mediului înconjurător dar și eficacitatea tratamentului, se recurge la soluții de compromis: efectuarea tratamentelor cu dispersoare care realizează picături cu diametre medii și grosiere, afectate mai puțin de fenomenul de derivă, combinate cu utilizarea rampelor de tip tunel și tunel cu reciclare, care reduc procentul de pierderi prin derivă, reducerea tensiunii superficiale a lichidului toxic prin adăugarea de aditivi, folosirea dispersoarelor hidropneumatice, care formează picături cu diametre mai mari, datorită bulelor de aer din picătură, etc.

Cap II.SCOPUL, OBIECTIVELE, METODA DE LUCRU, LOCUL CERCETĂRILOR ȘI APARATURA UTILIZATĂ

1.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

In lupta pentru competivitate și rentabilitate, agricultura,respectiv horticultura au devenit un factor major distructiv și de poluare a mediului datorită practicilor agricole intensive și agresive, a supermecanizării și superchimizării. Poluarea apei și solului cu o multitudine de agenți poluanți, de la nutrienți și pesticide până la metale grele și produse petroliere, proveniți din agricultură, afectează grav sănatatea oamenilor și distrug ecosisteme întregi. Aceast aspect nefast al agriculturii din zilele

noastre este accentuat și de riscurile pe care le induc chiar produsele agricole

asupra sănătații oamenilor având în vedere că o parte din acești agenți poluanți

trec în produse alimentare,fructe si struguri.

In vederea combaterii poluarii solului , in plantatiile viticole,s-au aplicat o serie de abordari, printre care:folosirea echipamentelor cu dispersare pneumatica unde se realizeaza flux de aer de mare viteza si care folosesc cantitati reduse de solutii;o alta modalitate a fost mutarea prizelor aer-lichid cat mai aproape de planta in scopul diminuarii distantei de pulverizare.Cu toate acestea,metodele folosite nu au fost eficiente dovada fiind testele efectuate in mai multe podgorii in care s-au inregistrat scurgeri de solutii la nivelul solului.

Prin cercetarile intreprinse pentru elaborarea acestei lucrari ne-am propus sa aducem contributii teoretice si practice privind gradul de poluare a solului in urma efectuarii tratamentele fitosanitare intr-o plantatie viticola.

Din punct de vedere teoretic,prin rezultatele obtinute se aduc unele contributii la imbogatirea cunostintelor de specialitate cu o serie de date referitoare la cantitatea de solutie recuperata.

Lucrarea de fata prezinta studiile de teren efectuate cu un echipament folosit la combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie dotat cu un sistem de reciclare a solutiei pierdute in vederea reducerii poluarii solului.Caracteristicile sale au fost comparate,in ceea ce priveste calitatea de distributie si a pierderilor solutiei,cu acelasi echipament,dar fara sistemul de reciclare.

Din scopul lucrării rezultăurmătoarele obiective principale:

stabilirea pe bază de investigații bibliografice și rezultate ale cercetărilor proprii a echipamentului folosit in combaterea bolilor si daunatorilor intr-o plantatie viticola;

stabilirea efectuarii experimentului in diferite stadii de vegetatie ale vitei de vie;

stabilirea vitezei reale de deplasare in timpul efectuarii tratamentului;.

.

2. MATERIALUL SI METODA UTILIZATE IN DESFASURAREA EXPERIENTELOR

2.1 [NUME_REDACTAT] pentru recuperarea surplusului de soluție s-a montat pe o mașină universală de stropit, de tipul TA 200 PITON TURBO, folosită pentru combaterea bolilor și dăunătorilor în plantații viticole și în cele pomicole intensive. Mașinile de stropit cu pulverizare hidraulică și jet purtat sunt prevăzute cu un ventilator axial care acționează asupra jetului de picături proiectate de capsule, realizând astfel o pulverizare mai fină și mai uniformă a acestora. Aceste mașini sunt preferate în efectuarea tratamentelor fitosanitare în vii și livezi, deoarece curentul de aer agită frunzele și permite ca soluția să pătrundă printre frunze astfel ajungând pe ambele fețe ale ei.

Masina de stropit conventionala are in componenta urmatoarele: rezervor,agitator,filtru,furtune de presiune,pompa,regulator de presiune,supapa de presiune,distribuitor,manometru,ventilator,rampe cu duze.

Fig. Schema masinii de stropit Taral 200 Turbo (Sursa: cartea tehnica Taral 200 Turbo)

1– rezervorul de solutie;

2 – furtunul agitatorului;

3 – filtrul de suctiune;

4 – furtunul de suctiune (de la filtru la pompa);

5 – furtunul de presiune (de la pompa la regulatorul de presiune);

6 – pompa;

7 – regulatorul de presiune;

8 – distribuitorul;

9 – unitatea ventilatorului;

10 – furtunul de presiune ( de la distribuitor la rampe);

11 – rampa de stropit;

12 – dispersor (duza);

Rezervorul are rolul de a inmagazina o cantitate de lichid toxic,necesara aplicarii tratamentelor.Capacitatea rezervorului este de 200 l.

Agitatorul este montat in interiorul rezervorului cu rol de a mentine omogenitatea suspensiei sau solutiei pe toata durata efectuarii tratamentului.

Filtrul utilizat are rolul de a retine impuritatile din lichidul toxic antrenate de poma,prevenind infundarea duzelor si uzura prematura a pompei; acesta se schimba sau se curata periodic.

Pompa aspira lichidul din rezervor prin filtru si il refuleaza sub presiune catre dispozitivele de dispersare si de agitare.[NUME_REDACTAT] 200 [NUME_REDACTAT] are in componenta o pompa cu piston-membrana care combina capacitatea de ridicare la presiuni ridicate a pompei cu piston cu proprietatile de elasticitate a pompei cu membrana.Datorita debitarii neuniforme atat a pompei cu piston cat si a celei cu membrana,aceasta este prevazuta cu o camera de uniformizare a presiunii.Pompa realizeaza un debit maxim de 55 l/min si o presiune de lucru care poate fi reglata pentru intervalul 0 – 4,0 MPa.Sarcina maxima de lucru este indeplinita la viteza de 540 rpm a prizei de putere a tractorului.

Regulatorul de presiune este prevazut cu un circuit de retur care permite ca o parte din lichidul refulat de pompa care echipează mașina de stropit să fie deversat înapoi spre rezervor. Cantitatea de lichid deversat în rezervor este variabilă, modificând presiunea din circuitul de dispersare.Masina este dotata cu un regulator de presiune mecanic prin care se ajusteaza manual presiunea si debitul.Pe corpul regulatorului de presiune este amplasata o supapa de siguranta care are rolul de a preveni eventualele depasiri ale presiunii maxime admise.

Distribuitorul are rolul de a deschide sau de a inchide circuitul lichidului sub presiune spre tronsoanele cu dispozitivele de dispersare.Acesta este compus din mai multe robinete distribuitoare care prin inchiderea lor pe rand influenteaza atat debitul de lichid pompat cat si presiunea de lucru la toate dispozitivele de dispersare ramase in functiune.

Manometrul reprezinta instrumentul de control al presiunii de lucru si este de tip clasic (analog).Acesta este montat pe corpul regulatorului de presiune.

Ventilatorul realizeaza curentul de aer necesar pentru dispersarea picaturilor de lichid.Pentru o constructie mai simpla in vederea asigurarii unei fiabilitati mai mari si a costurilor de intretinere scazute,unitatea ventilatorului este antrenata direct printr-un sistem de curele , fara interventia vreunui amplificator de turatie.Ventilatorul acestei masini este de tip axial,realizand un debit de aer de 7920 m3 /h.

Masina prezina doua rampe verticale de pulverizare prin care se dirijeaza lichidul toxic catre dispersoare.Fiind un echipament ce poate fi folosit si in plantatii pomicole,rampele sunt arcuite in forma de evantai.Acestea sunt dotate cu cate 5 dispersoare hidropneumatice (duze) cu posibilitatea de reglare a traiectoriei sau de inchidere individuala.Duzele permit obtinerea unor picaturi de lichid cu diametrul cuprins intre 100 – 200 µm.

Echipamentul pentru recuperarea soluției are în componență următoarele subansamble (fig1):

un cadru metalic (2), care se fixează pe mașina de stropit, prevăzut cu suporți rabatabili (6) pentru panourile de recuperare a picăturilor de soluție. Suporții rabatabili permit montarea panourilor la diferite distanțe față de axa longitudinală a agregatului, respectiv de: 1300, 1500, 1700, 1900 și 2100 mm. Totodată suporții permit montarea panourilor de colectare la diferite înălțimi față de sol, respectiv: 300, 400, 500, 600 și 700 mm.

două panouri (9) din policarbonat pentru recuperarea picăturilor de soluție, care sunt montate pe câte un suport rabatabil (6), pentru a permite acestora să fie reglate în două poziții, respectiv pentru colectarea surplusului de pesticid (fig. 2.a), prin dispunerea de o parte și alta a rândurilor care sunt tratate și pentru transport (fig.2.b), când panourile sunt așezate în spatele mașinii de stropit paralel cu axa agregatului (această poziție este folosită și pentru întoarcerea agregatului la capătul rândurilor). Panourile sunt prevăzute la partea inferioară cu jgheaburi pentru colectarea soluției și cu pompe prin care aceasta este transferată în recipiente pentru măsurarea cantității colectate.

instalația hidraulică a mașinii de stropit a fost completată cu două debitmetre, prin care se măsoară cantitatea de soluție pulverizată prin cele două rampe (fig.3), iar soluția recuperată de panourile laterale este colectată în jgheaburile de la partea inferioară a acestora, după care este măsurată prin intermediul a doi cilindri gradați. Soluției recuperată și colectată de jgheaburi este transportată, prin intermediul unor pompe centrifuge, în doi cilindri gradați (3).

2.2.METODA DE LUCRU

În concordanță cu obiectivele cercetărilor inițiale s-au folosit metodele: experimentării, cercetării, completată de cea a observației și de analiză rezultatelor obținute. Observația este o metodă curent folosită deoarece este simplă, expeditivă și accesibilă, nu pretinde personal de cercetare cu un grad ridicat de calificare și constituie un prim indiciu în activitatea de cercetare.

Datorită specificului problemelor de rezolvat, cercetările s-au efectuat atât în laborator cât și pe teren.

Cercetarea în laborator oferă posibilitatea observațiilor făcute în teren în cazul concret al cercetărilor noastre, ea devenind utilă pentru determinarea principalelor caracteristici ale masinii de stropit.

Cercetarea în câmp este o metodă specifică și se face în câmpul plantatiei de vita de vie.Respectarea cerintelor de baza in conditiile particulare ale culturii de vita de vie impune ca lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor sa se faca numai prin folosirea unor echipamente specifice.

Premisele de baza pentru efectuarea unei lucrari de efectuare a tratamentelor fitosanitare de calitate sunt:folosirea unui echipament sau a unei masini adecvate cu functionare ireprosabila si reglare corespunzatoare a acesteia.

In ceea ce priveste aparatul utilizat,in metodica s-a prevazut efectuarea experimentarilor in conditii de teren ce a prevazut urmatoarele etape:

Identificarea conditiilor pedologice favorabile din cadrul plantatiei viticole;

Pregatirea aparatelor de lucru;

Efectuarea propriu-zisa a tratamentului;

In prima etapa se indentifica daca conditiile pedologice sunt favorabile si anume: umiditatea solului trebuie favorabila pentru deplasarea normala a tractorului in vederea stabilirii unei viteze reale de deplasare.

A doua etapa consta in stabilirea distantei de deplasare care s-a hotarat a fi 100 m in vederea stabilirii vitezei de deplasare si a cantitatii de solutie pulverizate,respectiv recuperate.

O a treia etapa o reprezinta efectuarea efectiva a stropirii vitei de vie care se realizeaza pe cate doua randuri o data si repetata in functie de mai multi factori,si anume:trei repetitii in functie de presiunea de lucru utilizata,trei repetitii in functie de viteza de deplasare si alte trei repetitii in functie de starea de vegetatie in care s-a efectuat tratamentul.Datele s-au prelevat pentru fiecare rampa(stanga si dreapta) in parte.

2.2.1.Pregatirea terenului

Aceasta lucrare consta in nivelarea cat mai fidela a terenului dintre randurile de vita de vie pentru a nu influenta deplasarea liniara a agregatului si a inregistrarii unor eventuale pierderi de solutie din sistemul de recirculare.Aceasta nivelare se efectueaza cu grapa cu discuri pentru vie (GV 12-0-R) cu latimea de lucru reglata la 1,50 m si adancimea 60 cm.Aceste tehnologii s-au adoptat deoarece aratura efectuata precedent a influentat negativ desfasurarea experimentului.

2.2.2.Pregatirea aparatelor de lucru

In cadrul pregatirii de lucru se verifica starea tehnica a masinii de stropit,executandu-se reglajele necesare. Se insistă în special pe verificarea etanșeităților îmbinărilor, buna funcționare a supapelor de siguranță (de suprapresiune), a regulatoarelor de presiune și a robinetelor. Având apă în rezervor, se pune în functiune mașina, la o presiune mai mare decât cea de lucru, pentru a verifica dacă nu există scurgeri la furtunele de legătură. Fisurile furtunelor de aspiratie determină scăderea presiunii și producerea spumei în rezervor, iar cele ale furtunelor de refulare duc la pierderea de solutie. Totodata se realizeaza si solutia de stropit cu produsele: Dithane M-45 (2 l/ha) pentru combaterea manei si Kumulus DF (3 l/ha) pentru combaterea fainarii.Pentru fiecare repetitie in parte,masina se regleaza pe rand la urmatoarele presiuni: 0,4 (MPa), 0,6 Mpa si respectiv 0,8 Mpa.Echipamentul de stropit si inclusiv sistemul de recuperare a solutiei se pun in pozitie de lucru,si anume:

a. masina se regleaza la o anumita inaltime fata de sol asfel incat arborele cardanic sa fie in plan paralel cu priza de de putere a tractorului

b. se regleaza presiunile de lucru mentionate anterior din regulatorul de presiune;

c. panourile de recuperare se monteaza la distanta de 1900 mm fata de axa longitudinala a agregatului si se regleaza la 500 mm distanta fata de sol;

2.2.3 Executarea lucrarilor de combatere

Experimentul se executa in mai multe etape,in trei stadii diferite de vegetatie ale vitei de vie.Stadiul initial de vegetatie reprezinta faza cand lastarii inregistreaza 20-25 cm lungime (a doua decada a lunii mai),stadiul intermediar de vegetatie il consideram ca fiind perioada de dinaintea infloritului (prima decada a lunii iunie),iar stadiul final de vegetatie coincide cu perioada de dupa inflorit (ultima decada a lunii iunie.

Testele s-au realizat in plantatia de vita de vie din ferma ”V.Adamachi”, cu deplasarea agregatului pe interval, efectuand stropirile pe cele doua randuri simultan, iar panourile de captare a surplusului de solutie fiind plasate pe intervalele dintre randurile alaturate.Pentru respectarea conditiilor de exploatare a masinii,priza de putere a tractorului a fost reglata la turatia de 540 rpm.S-au realizat teste in functie de reglarea masinii la anumite presiuni de 0,4 Mpa (4 bari), 0,6 MPa (6 bari) si 0,8 MPa (8 bari),luandu-se in considerare viteze diferite de deplasare a agregatului.In vederea stabilirii unor viteze reale de deplasare s-a cronometrat deplasarea intregului agregat pe distanta de 100 de m cu scopul de a elimina orice eroare,prin urmatoarea metoda: 360 secunde (numarul secundelor dintr-o ora) : timpul cronometrat (secunde).Vitezele de deplasare care s-au luat in calcul si in functie de care s-au desfasurat testele au fost de 2 km/h, 4 km/h si 6 km/h.Masina fiind dotata cu rampe arcuite si tinand cont de inaltimea plantatiei vitei de vie (port semiinalt), duzele superioare au fost inchise,folosindu-se doar 8 din 10 duze.

Solutia pulverizata a putut fi inregistrata cu ajutorul celor doua debitmetre,iar solutia recuperata a fost masurata cu cei doi cilindri gradati pentru fiecare rampa de pulverizare in parte.

4.LOCUL CERCETARILOR

Cercetările și recoltarea datelor necesare acestei lucrări s-au efectuat in ferma „V.Adamachi” din cadrul [NUME_REDACTAT] Iasi.

Ferma didactica ‘’V. Adamachi’’ este amplasata in nord-vestul municipiului Iasi, fiind incadrata intre coordonatele de 47º 10’ si 47º 15’latitudine nordica si respectiv, de 27º 30’ longitudine estica. Din punct devedere teritorial administrativ, ferma face parte din teritoriul cadastral almunicipiului Iasi, fiind delimitata de urmatoarele unitati :

– la nord, de sediul S.C. Vinifruct-Copou S.A. si intravilanul orasului [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] ;

– la est, de perimetrul construit al U.S.A.M.V. Iasi ;

– la sud-vest si vest, de teritoriile fermei viticole S.C. Vinifruct-CopouS.A. ;

– la nord-vest, de strada Viticultori, din vecinatatea liceului ‘’V.Adamachi’’ Iasi.

Studiul reliefului

Relieful si microrelieful terenului se diferentiaza prin forme pozitive sinegative, formate din : – platouri largi cu panta de 2-3 % ;versanti cu panta de 10-25 % si vai inguste, cu altitudini cuprinse intre80 metri si 180 metri.Gruparea terenului agricol cu principalele forme de relief si categorii depanta, a evidentiat urmatoarea distributie :

– 22 ha sunt situate pe platouri, versanti si vai cu panta de 0-10 % ;

– 21 ha pe versanti cu panta de 10-15 % ;

– 11 ha pe versanti cu panta de 15-25 % .Expozitia celor 3 versanti din ferma este diferita, aceasta particularitatea facilitat prezenta unor aspecte de microclimat prin aparitia ingheturilor sibrumelor

Principalele caracteristici ale climei

Climatul este temperat continental cu nuanțe excesive, consecință apoziției de interferență între climatul moderat continental al [NUME_REDACTAT] Moldovenesc și cel excesiv continental al [NUME_REDACTAT],interferență ce are loc aproximativ pe la 200-250 m în planul înclinat al [NUME_REDACTAT].În general climatul fermei se caracterizează prin alternanțe de zile calde și liniștite cu zile reci, noroase și cu vânt în perioadele de trecere de la iarnă la primăvară și de la toamnă la iarnă. În lunile mai, iunie și chiar iulie se observă o perioada ploioasă și apoi una secetoasă în august, septembrieși octombrie. De asemenea, se constată frecvența gerurilor târzii în luna aprilie și brume timpurii începând cu jumătatea lunii septembrie, cu o frecvențăa anilor secetoși de la 3 la 4 ani.

[NUME_REDACTAT] este temperat continental cu nuanțe excesive, consecință apoziției de interferență între climatul moderat continental al [NUME_REDACTAT] Moldovenesc și cel excesiv continental al [NUME_REDACTAT],interferență ce are loc aproximativ pe la 200-250 m în planul înclinat al [NUME_REDACTAT].

În general climatul fermei se caracterizează prin alternanțe de zile calde și liniștite cu zile reci, noroase și cu vânt în perioadele de trecere dela iarnă la primă vară și de la toamnă la iarnă. În lunile mai, iunie și chiar iulie se observă o perioadă ploioasă și apoi una secetoasă în august, septembrie și octombrie. De asemenea, se constată frecvența gerurilor târzii în luna aprilieși brume timpurii începând cu jumătatea lunii septembrie, cu o frecvență a anilor secetoși de la 3 la 4 ani.

Higroscopicitatea aerului (umiditatea aerului)

Valoarea normala a umiditatii relative a aerului este de 70 %, specifica acestei zone.

Regimul eolian

Vânturile din sectorul vestic (NV, V, SV) și sudic au maximul defrecvență în sezonul cald, favorizând insolația și temperatura de care beneficiază plaiurile cu expoziție N și E. Vânturile din sectorul estic (NE, E,SE) sunt mai active în sezonul rece, inclusiv sub forma Crivățului geros și însoțit de viscole. Prin carența lor în vapori de apă, contribuie în perioadade vară-toamnă la aridizarea climatului și creșterea deficitului de umiditate.

Cadrul organizatoric

Ferma didactica ‘’V. Adamachi’’ ocupa o suprafata de 54 ha siprezinta 3 sectoare de productie : viticol, pomicol, legumicol si floricol. Terenul agricol cuprinde 57 ha aproximativ 68 %, din care: – 4 ha faneata;

– 7 ha vita de vie;

– 28 ha livezi, din care specii pomicole pomoide 2 ha.

Terenul neagricol al fermei ocupa o suprafata de 23 ha si cuprinde :

– 3 ha padure ;

– 5 ha de drumuri ;

– 7 ha constructii plus 8 ha teren neproductiv;

Studiul pedologic

Din punct de vedere pedologic ferma aparține provinciei moldo-sarmatice.Distribuția și caracteristicile factorilor pedogenetici au favorizat apariția unei game variate de soluri zonale reprezentate de cernoziomuri și cernoziomuri levigate cu orizont B cambic (Bv).Cernoziomurile apar pe versanții mai înclinați undeși procesul deeroziune este mai avansat.Solul unde se cultivă vița de vie este un cernoziom de pantă, lutos,format pe luturi leossoide. Profilul cernoziomului de pantă este de tipul A-A/C-C-D.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatele testelor efectuate in camp au fost exclusiv influentate de urmatorii factori: stadiile de vegetatie ale vitei de vie,de presiunea de lucru reglata si de viteza de deplasare a agregatului.Eficacitatea sistemului de recuperare este evidentiata prin tratamentele aplicate in perioada 15.05-15.06.2014 si este reprezentata in tabele 3.1,3.2.,3.3.

Tabelul contine datele inregistrate din testele efectuate in stadiul initial de vegetatie al vitei de vie.

Tabelul 3.1

Stadiu inițial de vegetație

Reprezentarea grafica a influentei vitezei de deplasare la presiunea de lucru de 0,4 MPa

Analizand datele inregistrate,reiese ca, in primul stadiu de vegetatie, cand masa vegetativa este foarte redusa, sistemul adaptat reuseste sa recupereze 41-45% din cantitatea de lichid toxic pulverizat la reglarea presiunii de 0,4 MPa (4 bari).

Reprezentarea grafica a inflentei vitezei de deplasare la presiunea de lucru de 0,6 MPa

In cadrul experimentelor efectuate la presiunea 0,6 MPa, constatam ca lichidul toxic este recuperat in proportie de 35-40%.

Reprezentarea grafica a influentei vitezei de deplasare la presiunea de lucru de 0,8 MPa

La viteza de 2 km/h se recupereaza 29% solutie pulverizata, la viteza de 4 km/h se 35% ,iar la viteza de 6 km/h se capteaza 33 % din solutia pulverizata.

A doua serie de teste s-au efectuat in stadiul intermediar de vegetatie.Datele experimentale sunt reprezentate in tabelul…

Stadiu intermediar de vegetație

Reprezentarea grafica a influentei vitezei de deplasare la presiunea de 0,4 MPa

La efectuarea tratamentului cu viteza de deplasare de 2 km/h,sistemul recupereaza 36% din solutia pulverizata,la viteza de 4 km/h se recupereaza 32%, iar la viteza de 6 km/h doar 25%.

Reprezentarea grafica a influentei vitezei de deplasare la presiunea de lucru de 0,6 MPa

Din acest grafic reies urmatoarele : la viteza de deplasare de 2 km/h se recupereaza 36 % din cantitatea de lichid pulverizat,la viteza de 4 km/h se recupereaza 31% solutie pulverizata, iar la deplasarea agregatului cu 6 km/h se recupereaza 25% lichid toxic dispersat.

Reprezentarea grafica a influentei vitezei de deplasare la presiunea de lucru 0,8 MPa

Sistemul de recuperare reuseste sa capteze 30 % din solutia dispersata la deplasarea cu 2 km/h, 28 % din solutia dispersata la deplasarea cu 4 km/h si 27 % din solutia dispersata in conditiile deplasarii cu 6 km/h.

Stadiu final de vegetație

Reprezentarea grafica a influentei vitezei la presiunea de lucru 0,4 MPa

Din figura… observam ca sistemul de recuperare,in aceasta perioada de vegetatie,capteaza doar: 23 % din solutia dispersata la viteza de 2 km/h, 21% din solutie la viteza de 4 km/h si 18 % din solutia toxica la viteza de 6 km/h.

Reprezentarea grafica a influentei vitezei la presiunea de lucru 0,6 MPa

Observam in continuare ca,la reglarea presiunii de lucru 0,6 MPa,in perioada aceasta de vegetatie, se recupereaza 15-21 % din solutia dispersata, in conditiile deplasarii agregatului cu vitezele de 6 km/h,4 km\h si respectiv 6 km/h.

Reprezentarea grafica a influentei vitezei la presiunea de 0,8 MPa

Ultimele teste efectuate au avut loc cu reglarea presiunii la 0,8 MPa,in ultimul stadiu de vegetatie luat in considerare si au inregistrat urmatoarele rezultate: deplasarea agregatului cu viteza de 2 km/h a influentat captarea a 20 % din lichidul toxic dispersat,viteza de 4 km/h a influentat recuperarea a 18% din lichidul toxic,iar viteza de 6 km/h a influentat recuperarea a 15 % din solutie.

CONCLUZII

In baza documentarii bibliografice a cercetarilor efectuate si a rezultatelor obtinute in perioada 15.05-15.06.2014 , se desprind numeroase concluzii referitoare la reducerea gradului de poluare a solului in executarea tratamentelor de combatere a bolilor si daunatorilor vitei de vie prin adaptarea unui sistem de recuperare a solutiei pierdute la o masina conventionala de stropit:

1. In primul rand s-a observat ca unul dintre factorii primordiali care influenteaza eficacitatea sistemului de recuperare este starea terenului pe care se deplaseaza agregatul.Daca lucrarile agrotehnice ale solului ce au fost efectuate anterior aplicarii tratamentelor fitosanitare pe intervalul dintre randurile de butuci,nu au lasat solul maruntit atunci eficacitatea acestei masini adaptate scade deoarece lichidul toxic recuperat in jgheaburile de colectare se poate varsa pe sol pe parcursul deplasarii agregatului.

2. S-a constatat ca datorita masei de vegetatie prezente,mai mult sau mai putin in plantatie,cantitatea de solutie recuperata variaza de la un stadiu de vegetatie la altul.Astfel in stadiul initial de vegetatie,cand masa vegetativa era mai putin dezvoltata,sistemul a recuperat o cantitate mare de solutie care nu a fost pulverizata direct pe frunze.In ultimul stadiu de vegetatie luat in considerare , cantitatea recuperata de lichid dispersat este aproape la jumatatea cantitatii din primele doua stadii de vegetatie.

3. In cadrul experimentelor efectuate in plantatia de vita de vie ce au vizat ca factor presiunea de lucru , s-a concluzionat ca la presiunea de 0,2 MPa cantitatea de lichid toxic recuperata este mai mare decat cantitatea recuperata la executarea tratamentelor in conditiile presiunii de 0,6 MPa, respectiv 0,8 MPa.De aici reiese ca eficacitatea sistemului de recuperat solutia pierduta creste atunci cand se lucreaza cu presiuni mai joase.

4. Tot in cadrul experimentelor ce au vizat ca factor viteza de deplasare a agregatului , s-a observat ca la viteza de 2 km/h cantitatea de solutie recuperata este mai mare fata de cantitatile de solutie recuperata la vitezele de 4 km/h si 6 km/h datorita faptului ca si cantitatea de solutie dispersata intr-un interval de timp este mai mare cand agregatul se deplaseaza cu o viteza mai mica.

5. Conditiile climatice influenteaza si ele eficacitatea sistemului de recuperare astfel: directia si viteza vantului conditioneaza aplicarea tratamentelor de combatere a bolilor si daunatorilor in plantatia viticole prin supunerea picaturilor de lichid toxic la fenomenul de deriva intrucat panourile de captare inregistreaza pierderi importante de solutie.Pornind de la conditiile de aplicare a tratamentelor fitosanitare in plantatiile viticole cu masini conventionale de stropit , se considera ca si in cazul nostru temperatura si umiditatea relativa a aerului reprezinta factori ce conditioneaza aplicarea acestor tratamente.

6. Gradul de poluare a solului este indirect diminuat prin reusita masinii de stropit adaptata pentru recuperarea solutiei care ar putea ajunge pe sol in conditiile folosirii unei masini de stropit conventionale.Astfel scopul principal pentru care au fost demarate experimentele a fost indeplinit,sistemul de recuperare reusind sa capteze solutia de lichid toxic intr-o proportie medie de 30 % din totalul solutiei pulverizate.