Influenta Dependetei de Internet Asupra Well Beingului

Teză de licență

Influența dependenței de internet

asupra well-beingului

REZUMAT

Lucrarea de față îți propune să descopere dacă există o legătură între dependența de internet și well-being. Aceasta este o problemă cu care se confruntă tot mai mulți tineri din ziua de azi. Evoluția tehnologiei din ultimii ani a făcut ca omenirea să aibă acces la foarte multe informații din diferite domenii cu ajutorul unui computer și a unei conexiuni la internet. Mai mult, telefoanele mobile pot fi și ele o modalitate de a accesa internetul atunci când oamenii nu sunt acasă, așadar pot fi conectați oriunde s-ar afla.

Aceste facilități ușurează accesul, dar crește probabilitatea apariției dependenței de internet. Aceasta poate dăuna well-beingului utilizatorilor. Alte studii au arătat că poate avea influențe negative asupra fericirii, socialibilității, satisfacției personale a oamenilor și poate duce la depresie, singurătate, izolare, obezitate. Well-beingul are 3 aspecte: sănătatea fizică, sănătatea psihică și relțiile.

Studii asupra dependenței de internet sau asupra well-beingului există foarte multe, dar nu există atât de multe studii care să arate o legatură între cele două. Astfel, această lucrare are ca obiectiv descoperirea existenței unei legături între dependența de internet și sănătatea fizică, dependența de internet și sănătatea psihică și dependența de internet și relațiile. Participanții (n=60) au avut de completat două chestionare ce măsoară cele două variabile, „The Internet Addiction Test (IAT)”și „The BBC Subjective Well-being Scale”. În urma calculării corelației Pearson s-a demonstrat faptul că există o relație semnificativă statistic negativă între sănătatea fizică și dependența de internet (r= -.37, p<0.01), de aici rezultând faptul că ipoteza conform căreia există o relație inversă între dependența de internet și sănătatea fizică se confirmă. Se observă și faptul că există o relație inversă semnificativă statistic negativă între sănătatea psihică și dependența de internet (r=-.45, p<0.01) și se confirmă ipoteza conform căreia există o relație inversă între dependența de internet și sănătatea psihică și se mai observă și faptul că există o relație semnificativă statistic negativă între relații și dependența de internet (r=-.343, p<0.01) de unde rezultă faptul că există o relație inversă între dependența de internet și relații.

Rezultatele arată că există o legatură inversă între dependența de internet și well-beingul oamenilor. Astfel cercetarea își confirmă ipotezele și aduce o contribuție tuturor celorlalte studii de același fel, trăgând un semnal de alarmă asupra problemei.

The present study`s goal is to discover if there exists any bundle between the internet addiction and well-being. Nowadays more and more young people are facing the problem of internet addiction. The evolution that technology registred these recent years allows humanity to reach a wide range of information regarding different domains by the instrumentality of a computer combined with an internet connection. Moreover, the mobile phones also represent a modality to access the internet when people are not at home, so they can be connected wherever they are.

All these facilities ease the access, but at the same time increase the probability of internet addiction occurrance. This matter may damage the well-being state of the users. Other studies shown that internet addiction can have negative influence over happiness, sociability, people`s self esteem and it can also lead to depression, loneliness, isolation and obesity. Well-being has 3 aspects: physical health, mental health and relationships.

There are plenty of studies concerning internet addiction or well-being, but very few of them show a connection between the two topics. Hereupon, this study`s target is to discover if there exists any connection between internet addiction and physical health, internet addiction and mental health, internet addiction and relationships.

The participants (n=60) had to fill in 2 questionnaires, which measure the 2 variables: „The Internet Addiction Test” (IAT) and „The BBC Subjective Well-being Scale”. As a result of applying the Pearson corelation, it has been demonstrated that there exists a significant statistically negative connection between physical health and internet addiction (r= -.37, p<0.01); as consequence, the hypothesis that there is a connection between internet addiction and physical health is confirmed. One can observe that there also exists a significant statistically negative connection between mental health and internet addiction (r= -.45, p<0.01) and, as well, the hypothesis that there is a connection between internet addiction and mental health is confirmed. Moreover, one can observe that there is a significant statistically negative connection between relationships and internet addiction (r= -.343, p<0.01), which confirms that there exists a connection between internet addiction and relationships.

To sum up, the results reveal the existence of a certain connection between internet addiction and people`s well-being. This may, the study confirms the hypothesis and brings its contribution to all the other similar marks, putting the matter under the spotlitght.

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1. CADRU TEORETIC

1.1. Dependența de internet – caracteristici generale

1.2. Well-being – caracateristici generale

1.3. Influența dependenței de internet asupra well-beingului

Capitolul 2.METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1. Scopul și obiectivele cercetării

2.2. Ipotezele cercetării

2.3. Metoda utilizată

2.3.1. Variabilele cercetării

2.3.2. Participanți

2.3.3. Instrumente

2.3.4. Procedura

Capitolul 3. REZULTATE

3.1. Analiza statistică descriptivă

3.2. Testarea ipotezelor cercetării

3.3. Interpretarea psihologică a rezultatelor

Capitolul 4. CONCLUZII

4.1. Discuții

4.2. Contribuțiile cercetării

4.3. Limitele cercetării

4.4. Direcții viitoare

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să abordeze problematica unei corelații existente între starea de well being și dependența de internet, mai exact, cum poate fi navigatul pe internet unul problematic.

Potrivit specialiștilor din domeniu, internetul poate deveni o adicție, întrucât oferă impresia că, datorită lui, se pot rezolva diverse nevoi psihologice, fie că este vorba despre dorința de a scăpa de singurătate, fie că este vorba despre teama de a fi într-o competiție cu ceilalți sau de a testa lucruri interzise. De fapt, tot ceea ce în primă fază creează încântare ajunge să creeze anxietate și nesiguranță. Lipsa unui contact interpersonal direct și real poate provoca la început o senzație de confort, însă, în timp, poate conduce la scăderea încrederii în propriile forțe. Pentru persoanele tinere, chiar și simpla comparare a numărului de prieteni acumulați pe Facebook poate deveni o sursă serioasă de stres și de depresie.

În cazul dependenței de internet, tratamentul este de ordin psihologic, așa încât, terapia urmărește, pe de o parte, să identifice cauza sau cauzele acestui consum exagerat de internet, iar pe de altă parte, să identifice activități de care dependentul să fie interesat și care să îi ofere o alternativă la comportamentul său vicios.

În România, ca și în întreaga lume, problematica dependenței de internet a devenit tot mai răspândită. Mai grav însă este că această problematică afectează în special persoanele tinere, dar mai ales adolescenții și tinerii, care cad ușor pradă mirajului unei vieți virtuale, o viață lejeră și aparent perfectă, care conduce la o stare de well being. În fapt, toată această stare de well-being este complet iluzorie, întrucât nu este reală. Tot mai mulți oameni sunt de părere că o mașinărie le poate aduce liniștea și împlinirea sufletească. Tot mai mulți oameni sunt de părere că din spatele unui monitor pot fi perfecți. Realitatea deja nu mai contează, atât timp cât viața virtuală aduce fericire.

Anonimatul ii ajută să fie cine vor sa fie, nu cine sunt de fapt. Se ascund în spatele unui avatar doar pentru a îndrăzni a fi altceva din cauza faptului că nu au suficientă încredere în ei să fie așa și în viața de zi cu zi.

De la începutul apariției internetului până în zilele noastre, aria sa de cuprindere a crescut foarte mult. Aproape orice cuvânt logic ai încerca să cauți pe un motor de căutare are cel puțin câteva sute de rezultate. Acestea pot ajunge și la câteva milioane. Dar pe lângă astea, internetul oferă posibilitatea de a face cumpărături online, de a se achiziționa biletul de călătorie cu doar câteva click-uri, de a fi la curent cu toate știrile din lumea întreagă în toate limbile lumii.

Rețelele de socializare le permit utilizatorilor să comunice cu persoane din mai multe țări, chiar și de pe alte continente, să posteze diferite lucruri despre ce fac, unde sunt, ce ascultă, cu cine sunt etc. Aceștia pot ajunge să trăiască mai mult virtual decât real. Postează în fiecare oră sau chiar mai des diverse lucruri, consideră respectiva rețea un bun prilej de a se lăuda cu ce și-au mai cumparat, unde au mai călătorit sau ce mănâncă. Aceste obiceiuri le sporesc dependența de internet. Alte aspecte problematice ar fi dependența de jocurile online, de cumpărături, de mail. Se pare că nu doar site-urile de socializare pot crea dependență. Aceste comportamente, bineînțeles, nu au niciun beneficiu, din contră. Utilizatorii devin singuratici, obezi, triști, agresivi, iritabili, egoiști, nu mai dorm, prezintă dezinteres față de familie și față de prieteni. Această utilizare problematică poate duce și la depresie, la îngreunarea comunicării cu prietenii sau familia. Acestea vor duce la modificări negative în privința well-beingului utilizatorilor, iar această modificare le va influența viața și nu vor mai putea să își desfășoare activitățile zilnice așa cum obișnuiau.

Din păcate însă, toate aceste aspecte sunt deosebit de grave, și, mai grav decât atât este faptul că cei mai mulți dintre dependenții de internet nu sunt conștienți de gravitatea lucrurilor și nici nu cunosc niște măsuri clare și concrete de prevenire a acestor tulburări. Acesti utilizatori devin irascibili atunci când cineva încearcă să le restricționeze accesul la internet sau chiar să îl stopeze.

Prin intermediul lucrării de față îmi propun să realizez o analiză de ansamblu asupra a tot ceea ce înseamnă dependența de internet, cum poate oferi satisfacții această dependentă si cum poate influența well-beingul persoanelor. Voi încerca să descopăr dacă există o relație între dependența de internet și well-beingul utilizatorilor.

Am ales această temă din dorința de a afla mai multe lucruri importante și semnificative referitoare la acest domeniu, dar și din dorința de a putea descoperi de ce ajung oamneii sa fie dependenți de internet și cum le influențează asta starea de bine.

Pornind de la aceste considerații se justifică interesul acordat de un număr mare de autori pentru acest domeniu, precum și interesul meu în alegerea acestei teme atât de importantă pentru individul zilelor nostre, precum și pentru psihologia interesată de studiul aprofundat al acestui domeniu.

De ce oamenii nu pot să se bucure de viață fără a folosi internetul? De ce utilizatorii preferă să își expună viața într-un mod atât de excesiv pe site-urile de socializare? De ce nu pot controla aceasta adicție și ajung să li se modifice well-beingul din cauza acestei probleme?

Acestea sunt întrebările ce mi le-am adresat de atâtea ori. Și eu sunt utilizator al internetului, și eu am conturi de socializare, însă din fericire, nu ma număr printre cei dependenți, folosesc internetul doar în scopuri de informare și academice. Observ în jurul meu, mai exact la unii prieteni, la prietenii acestora, faptul că folosesc tot timpul telefonul mobil pentru a naviga pe internet. Din păcate, îresul meu în alegerea acestei teme atât de importantă pentru individul zilelor nostre, precum și pentru psihologia interesată de studiul aprofundat al acestui domeniu.

De ce oamenii nu pot să se bucure de viață fără a folosi internetul? De ce utilizatorii preferă să își expună viața într-un mod atât de excesiv pe site-urile de socializare? De ce nu pot controla aceasta adicție și ajung să li se modifice well-beingul din cauza acestei probleme?

Acestea sunt întrebările ce mi le-am adresat de atâtea ori. Și eu sunt utilizator al internetului, și eu am conturi de socializare, însă din fericire, nu ma număr printre cei dependenți, folosesc internetul doar în scopuri de informare și academice. Observ în jurul meu, mai exact la unii prieteni, la prietenii acestora, faptul că folosesc tot timpul telefonul mobil pentru a naviga pe internet. Din păcate, în ziua de azi, tinerii nu se mai bucură de bucuria întâlnirii cu cineva drag, ci atunci când sunt împreună, practic tot separați sunt, deoarece internetul, sau ce se întâmplă acolo este mult mai interesant.

M-am aflat de multe ori în situația frustrantă de a fi ignorata de banalul Facebook. Mi-am dat seama că este sub demnitatea mea sa accept o discuție cu cineva care nu este total atent la ce vorbesc eu, dar nici la ce vorbește el. Această dependență mă îngrijorează, deoarece știu că orice dependență nu va duce la nimic bun pe viitor, din contră. Și tinerii și adolescenții se confruntă cu această problemă. Din păcate nu iși dau seama de asta și când cineva realizează ce se întâmplă cu ei nu este prea tarziu, dar va trece mai mult timp până se vor dezobișnui de acest obicei nesănătos.

Deși majoritatea persoanelor au acces la internet, nu toți sunt depenendenți de acesta. Aceștia știu cum să își gestioneze timpul petrecut online, dar există și ceilalți care cad în capcana mirajului internetului.

Desi se credea că nu există dependențe mai grave decât cele de jocurile de noroc, de droguri, de tutun, sau de alcool, se pare că dependența de tehnologie amenință oamenii mai mult decat o fac acestea. Dependența de internet face parte din aceasta și se dezvolta repede în întreaga lume. Această adicție, inevitabil va duce la schimbări în ceea ce privește well-beingul, deoarece rutina zilnică cu obiceiuri sănătoase neadictive se va transforma într-una cu obiceiuri nesănătoase pentru utilizatori.

Desigur, sunt de înteles și avantajele internetului. Nimeni nu îi poate contesta utilitatea. Internetul, încă de la apariția sa, a fost un mijloc bun de a comunica la distanță. Și telefonul mobil este folositor în această privință, însă internetul este mai ieftin. Cu un simplu abonament lunar poți beneficia de multe servicii. În zilele noastre, există mulți studenți plecați în alte țări la universitățile de acolo, sau părinți plecați din țară pentru a munci și a asigura celor de acasă un trai mai bun. Internetul este un mijlocitor între aceștia, sau între orice persoane aflate la distanță unele de altele pentru a putea vorbi și pentru a se putea auzi. Mediul online este folosit și pentru publicitate. Multe firme au renunțat să își mai facă reclamă în modul tradițional, sau chiar unele au sediu virtual, așa că și-au realizat o pagină web pe care lumea o poate accesa pentru diverse situații.

Acest lucru este valabil și pentru cumpărăturile online. Oamenii foarte ocupați au ales aceste tipuri de cumpărături în locul banalului mers la magazin. Astăzi nu se cumpără doar haine sau produse electro-casnice, ci și accesorii pentru mașini, telefoane și accesorii pentru acestea, uleiuri pentru diverse tratamente din diferite țări, cărți, mâncare și multe altele. Acestea se pare că ușurează foarte mult cumpărăturile față de cât ar lua în mod normal deplasatul prin diverse magazine pentru aceste lucruri. Desigur, există și șansa de a nu întâlni firme serioase și așa se pot pierde bani pentru că nimeni nu va găsi firma fantomă ce a păgubit, de aceea este recomandabil cumpărarea cu atenție.

Căutarea informațiilor este aproape sigură cu ajutorul unui motor de căutare. În mai puțin de o secundă poți primi listate sute de mii, milioane de informații despre diverse lucruri. Uneori se pot primi și sugestii de căutare ceea ce facilitează și mai mult căutarea. În zilele noastre nu prea mai există informație despre care să nu găsești nimic pe internet. Este aproape sigur că vei găsi ceva când ai nevoie, oricât de rar ar părea. Este posibilă, de asemenea, și găsirea unor informații greșite, eronate, sau parțial corecte. Acesta este un lucru ce trebuie asumat în momentul în care te decizi să cauți ceva cu ajutorul unui motor de căutare. Distracția poate fi garantată de internet. O muzică bună, un film bun, acestea pot aduce fericirea în viața celor ce sunt pasionați. Pe internet se găsesc aproape toate melodiile produse de la începuturile muzicii până în zilele noastre, în diferite moduri. Filmele, de asemenea, după o anumită perioadă de la lansare pot fi vizionate online chiar și subtitrate. Din păcate, pirateria este foarte extinsă astăzi și o dată cu ea și existența virușilor s-a dezvoltat.

Toate aceste beneficii, bineînteles, pot crește well-beingul utilizatorului. Nu este neapărat nevoie să existe o legătură negativă între cele două. Contează doar felul în care este realizat, adică să nu devină un obicei repetativ, să nu devină o dependență. Deoarece atunci va modifica complet viața utilizatorilor, schimbându-le obiceiurile sănătoase, nepracticarea mișcării în aer liber, încetarea discuțiilor cu familia și prietenii, posibilitatea de a avea satisfacție la locul de muncă sau în mediul academic etc.

Capitolul 1.

CADRU TEORETIC

Dependența de internet – caracteristici generale

Internetul este astăzi, unul din cele mai folosite servicii, asta datorită complexității acestuia și a beneficiilor sale. Oare câți din tinerii de astăzi nu l-au folosit niciodată? Probabil un numar mic dintre aceștia. Acesta a devenit ca făcând parte din viețile oamenilor, verifică mail-uri zilnic, citesc știri zilnic, urmăresc vremea des, vizionează filme și ascultă muzică atunci când își doresc, discută cu familia sau cu prietenii atunci când nu sunt aproape unii de alții, fac cumpărături online și multe altele. Aceste lucruri ar fi posibile și fără ajutorul internetului, însă s-ar întâmpla într-un timp mai îndelungat, iar oamenii astăzi preferă viteza.

Dar oare până unde se poate ajunge cu această utilizare a internetului? Când ar trebui oamenii să se oprească din rutina aceasta zilnică? Din nefericire, tinerii și adolescenții folosesc foarte des internetul, și nu doar în scopuri academice sau de informare. Utilizarea haotică poate duce la apariția dependenței de internet și apoi pot apărea și alte complicații. Acest capitol vizează trecerea în revistă a informațiilor folositoare în descoperirea cauzelor ce duc la apariția adicției, dar mai ales se concentrează pe descoperirea efectelor acestora asupra utilizatorilor.

Dezvoltarea rapidă a tehnologiei calculatoarelor și în special invenția și avansarea cu pași repezi a internetului au dus la schimbări majore în rândul oamenilor. Astfel, astăzi putem face cumpărături de la magazine virtuale, putem întâlni oameni noi sau putem menține legătura cu cei pe care îi cunoștem deja, putem accesa date și informații despre orice domeniu de interes sau putem fi la curent cu tot ce se întâmplă în lume după cum susțin Calik și Cinar (apud Sahin, 2011). Așadar, oamenii folosesc internetul pentru diverse scopuri sociale, dar și pentru afirmare sau suport. Nu mai este nevoie ca oamenii să aștepe la rând să vadă un concert sau un meci de fotbal, nu mai este nevoie să plece de acasă pentru a vedea un film bun, nici măcar pentru o piesă de teatru nu mai este necesar sa plătești un bilet. Astăzi, toate aceste lucruri sunt posibile fără prea mult efort sau bani doar cu ajutorul internetului. Rețelele de socializare permit schimbul de mesaje text între utilizatori, dar și apeluri video, sau posibilitatea de a vizualiza fotografii, astfel oamenii tind să petreacă cât mai mult timp online datorită acestor beneficii.

Internetul nu a fost dintotdeauna așa cum este astăzi. Deși pare greu de crezut, au fost totuși vremuri în care acesta nici nu exista. Cu alte cuvinte, ”internetul este o invenție omenească” (Anghel, 2011, p. 8). Istoria internetului își are originea la începutul deceniilor Razboiului Rece, o dată cu dezvoltarea calculatoarelor și a rețelelor de comunicații (1950-1960). Astăzi, internetul revoluționează comunicații dintre oameni la o scară uriașă raportând-o la evoluția acesteia până în prezent redefinind multe aspecte ale tuturor domeniilor. Dar până să ajungă la o astfel de evoluție a trebuit să urmeze câțiva pași importanți. Profesorul John McCarthy de la Universitatea Standford a realizat în 1959 o rețea de informatică între un computer central și mai multe terminale. La începutul acestei evoluții, cele care s-au conectat pentru prima dată la internet au fost centrele de învățământ și de cercetare. Apoi au urmat și alte centre, astfel încât până la începutul anilor `90 mai multe țări din Asia, Europa și Australia erau conectate (Anghel, 2011).

Numărul utilizatorilor se dubla de la an la an. În 1990 acesta ajunsese la aproximativ 300 000 de utilizatori în toată lumea, iar în anul 1992 acesta crescuse fulgerător până la un milion. În anul 2008, se puteau conecta la internet mai mult de 20% din întreaga populație a lumii. România a avut acces la internet mai tarziu, una din cauze fiind regimul comunist care a interzis acest lucru. În anul 2011 media din Uniunea Europeana era de 73%, iar în România de doar 47%. Dar internetul nu s-ar fi bucurat de atâta succes în rândul utilizatorilor dacă nu ar fi evoluat permanent, oferind noi aplicații, oportunități, accesul facil la cât mai multe domenii pentru o gamă largă de utilizatori. (Anghel, 2011).

Morgan și Cotten au constat în anul 2003 faptul că persoanele dependente de internet tind să foloseacă acest mijloc pentru a face cumpărături sau pentru jocuri de noroc, aceștia fiind unii dintre predictorii pentru apariția depresiei (apud Kuss et al., 2013).

Leung și Lee (apud Kuss et al., 2013) arată în studiul lor faptul că tinerii și adolescenții dependenți de internet nu erau supravegheați deși se știa că sunt adictivi, mai mult decât atât accesul la internet era nelimitat și nu se încerca nimic în rezolvarea acestor probleme. Părinții, deși știau de problema copiilor nu încercau să rezolve acest lucru, din contră erau pasivi pentru că dacă încercau să le restricționeze accesul, adolecenții încercau să îi intimideze cu comportament exagerat, iar aceștia cedau în fața lor până la urma. Există desigur și părinți care nici măcar nu sunt conștienți de dependența copiilor săi, deoarece nu au timp să îi supravegheze, nu pot petrece mult timp cu ei și din cauza aceasta preferă să le lase accesul la internet nelimitat pentru a nu le simți lipsa. Din nefericire, din acest motiv adolescenții devin dependenți de internet, din cauza nepăsării adulților, iar acest lucru va avea repercursiuni asupra lor pe viitor.

Fără ajutorul internetului, multe lucruri ca plătirea taxelor online, vizionarea filmelor, comunicarea cu persoane de pe alte continente, aflarea noutăților despre muzică, știri sau vreme ar fi posibile, însă este clar că acum se întâmplă mult mai repede. Iar oamenii, astăzi, își doresc să se întâmple totul mult mai repede, iar utilizarea internetului le satisface această dorință.

Mai mult decât atât, anonimatul și folosirea limbajului nonverbal îi scutesc pe utilizatori de stresul emoțional. Așadar, în spațiul virtual pot fi cine vor ei, pot vorbi despre orice vor fără ca cineva să știe cu adevărat cine sunt. Datorită acestui fapt, adolescenții preferă să comunice cu prietenii prin intermediul mediului online.

Kraut et al. (apud Odaci, 2010) susține că utilizarea internetului conduce spre o implicare socială mult mai mare, astfel sporindu-se starea de bine a celor ce folosesc internetul. Astfel, internetul reprezintă o cale de acces spre toate domeniile, cu informații precise, dar și eronate, acestea existând din cauza cantității enorme de informații. Este un fenomen global și a devenit o componentă semnificativă a vieții contemporane pentru toate grupele de vârstă. De la apariția lui au fost create numeroase comunități prin intermediul cărora oamenii pot afla informații de bază unii despre alții (nume, data nașterii, starea civilă), preferințe și hobby-uri (citate, cărți, filme, sporturi), dar pot vizualiza și poze cu aceștia, deși sunt la distanță și pot fi la curent în timp real cu ce se întâmplă în viața fiecăruia.

Același autor, Kuss et al. (2013) arată faptul că riscul de instalare a dependenței de internet este influențat de trăsăturile de personalitate și utilizarea aplicațiilor pe internet.

Widyanto și Griffiths au ajuns la concluzia în anul 2006, că cercetătorii ar trebui să se concentreze mai mult asupra anumitor activități ce se petrec online decât asupra dependenței de internet în sine. Acest lucru pare să fie mai important deoarece oamenii nu au tendința de a deveni depenendenți de mediul nutural, ci de cel virtual, iar acest lucru trebuie studiat deoarece există ceva cu privire la acest mediu ce îi face pe utilizatori dependenți (apud Kuss et al., 2013).

Se pare că site-urile sociale de comunicare, cum ar fi Facebook-ul, sau mesageriile instant din mediul online, au fost asociate cu dependența de internet după cum susțin Leung, Kittinger și Correia (apud Kuss et al., 2013).

Conform Hanna Sinkkonen et al., internetul a devenit un fenomen global, iar influențele sale au crescut considerabil în ultimele decenii. Acesta a devenit o componentă semnificativă a vieții contemporane pentru toate categoriile de vârstă. „În prezent, apariția rapidă a interacțiunilor online oferă noi posibilități de a face schimb de informații pentru a oferi sprijin sau a avea conversații între persoane care altfel nu ar putea fi interconectate” (Sinkkonen, Puhakka, Merilainen, 2014, p. 23).

Nu doar adolescenții sau tinerii îl folosesc, ci și oamenii mai în vârstă. Însă la aceștia se instalează mai greu dependența de internet. Probabil timpul este un factor pozitiv în această privință, deoarece nu au la dispoziție multa vreme să poată naviga mai des și astfel să devină dependenți.

Internetul pare a avea soluție pentru orice problemă s-ar ivi, indiferent de domeniu sau limbă, acesta stă la dispoziția utilizatorilor. Adolescenții de astăzi s-au născut în era calculatoarelor, deci nu știu cum este viața fără internet sau fără un computer personal.

Prima dată, acest concept de „dependența de internet” a fost folosit de către Goldberg în anul 1995 (Sahin, 2011). De atunci s-au realizat multe studii pentru a examina implicările psihologice sau sociale, dar și pentru a descoperi tratamente împotriva acestei dependențe (Beard, 2005).

Shek, Sun și Yu susțin faptul că dependența de internet a fost de-a lungul vremii conceptualizată ca o dificultate de a te controla, o problemă de comportament (apud Yao & Zhong, 2013). Această problemă se referă la incapacitatea utilizatorului de a controla timpul petrecut online, și nu doar timpul ci și modul în care o fac.

Adăugând complexitate conceptului mai sus menționat, autorii Yao și Zhong (2013) susțin faptul că cercetările în ceea ce privesc utilizarea obsesivă a internetului și efectele acestuia au început în urmă cu mai bine de 20 de ani. Tot aceștia (2013) arată că formele timpurii de internet erau folosite cu scopul de a comunica printr-un canal electronic, iar modalitatea prin care acest lucru era posibil era prin intermediul mesajelor text. Dar, în zilele noastre, tehnologia a avansat foarte mult și internetul nu mai este doar o cale de a comunica. Oamenii își desfășoară aproape zilnic activitățile online, ba mai mult decât atât, dispozitivele mobile, cum ar fi tabletele, smartphone-urile îi ajută să se mențină conectați permanent oriunde s-ar afla.

Conform lui Sahin (2011) există diverse studii ce au investigat în general relația dintre utilizarea excesivă a internetului și depresia, singurătatea, inteligența, valori antisociale, relația cu familia și prietenii, scăderea interacțiunii sociale, well-beingului, funcțiile sociale și verbale.

Yao și Zhong (2013) afirmă în lucrarea lor faptul că dependența de internet există și cei mai mulți oameni de științe sociale recunosc faptul că această problemă este un fenomen social general. Cei care sunt afectați de această problemă petrec o perioadă de timp excesivă online, ceea ce îi afectează negativ. În lucrarea lor, Dell`Osso et al. afirmă faptul că persoanele afectate de această problemă petrec mult timp pe internet și pot dezvolta preocupări exagerate legate de activitatea online, simt nevoia și plăcerea de a evada din mediul offline în mediul virtual și au și un risc crescut de iritabilitate atunci când cineva încearcă să le restricționeze accesul la internet (apud Yao & Zhong, 2013).

De mai bine de un deceniu, folosirea internetului pentru a căuta informații, pentru a petrece timpul sau pentru a face cumpărături este într-o continuă creștere, așa cum afirmă Armstrong, Phillips și Salling (apud Bozoglan et al., 2014). Tot de atunci cantitatea studiilor efectuate având la bază aceste căutări au început și ele să crească într-un mod considerabil (Bozoglan, Demirer & Sahin, 2013).

Agarwal și Karahanna definesc absorbția cognitivă ca presupunând o dependență deosebită pentru tehnologie. Deci & Ryan (apud Bozoglan et al., 2014) susțin faptul că absorbția cognitivă se mai bazează de altfel și pe o motivație intrinsecă pentru satisfacție și plăcere, acest lucru sugerând ideea că dorința oamenilor și motivația lor de a-și petrece timpul utilizând internetul poate fi într-o strânsă legătură cu folosirea problematică a internetului și a serviciilor oferite de acesta (apud Odaci, 2014).

Există mai mulți factori cognitivi ce s-au dovedit a fi asociați cu problematica utilizării internetului. Sun et. al (2009) a ajuns la concluzia că dependența de internet este asociată cu diferite deficite în luarea deciziilor pe bază de recompensă. Ko et al. (2010) afirma și el că s-a constat faptul că există participanți la studiul său care nu au avut nicio problemă în luarea deciziilor bazate pe recompensa, însă utilizatorii dependenți de internet au întâmpinat dificultăți.

Barnes și Pressey (apud Bozoglan et al., 2014) au arătat că există cercetări în care absorbția cognitivă influențează în mod problematic utilizarea internetului.

Potrivit Agarwal și Karahann, absorbția cognitivă este strâns legată de motivația intrinsecă față de contextul de utilizare a internetului (Odaci, 2014).

Poliana Ștefănescu (2007) este de părere că problematica relațiilor directe este de fapt sursa izolării utilizatorilor ce folosesc internetul pe o perioadă foarte mare de timp. John Suler (apud Ștefănescu, 1997) observă în anul 1997 faptul că unele chat-uri aveau opțiunea de a înlocui imaginea participantului cu una animată, astfel această asociere reducând senzația utilizatorilor că vorbesc doar cu „un ecran”.

Astfel, utilizatorii se ascund în spatele unor măști, depersonalizându-se aproape complet și devenind niște persoane diferite față de ceea ce sunt ei in realitate. Katelyn Y.A. McKeena și John A. Bargh (apud Ștefănescu, 2007, p. 88) oferă o nouă perspectivă asupra relațiile inițiate cu ajutorul internetului: „ei observă, în urma unei cercetări, că această tehnologie, internetul, oferă posibilitatea indivizilor solitari sau nesociabili de a-și exprima personalitatea”.

O serie de cercetări au investigat funcțiile internetului, iar concluziile sunt următoarele. Shaw și Gant (apud Bozoglan et al., 2014) au descoperit faptul că oamenii folosesc internetul pentru a comunica, pentru a se distra, sau pentru a căuta informații, în timp ce Bessiere et al. (apud Bozoglan et al., 2014) a aflat că oamenii folosesc internetul pentru a comunica cu cei din familie sau cu prietenii în cele mai multe cazuri sau pentru a-și face prieteni noi.

Conform lui Morriso și Gore (apud Bozoglan et al., 2014) se pare că tinerii sunt mai predispuși să dezvolte o adictie față de internet și utilizarea acestuia față de adulți, tinerii folosind internetul pentru plăceri sexuale, jocuri, chat. Bessiere et al. (apud Bozoglan, 2014) a descoperit că persoanele tinere folosesc internetul pentru a se distra, pentru a obține informații, pentru a se întâlni mai des decât adulții și mai mult decât atât persoanele mai puțin sociabile folosesc internetul pentru a putea fi singuri sau pentru a se distra. Internetul a devenit o parte integrată în viață de zi cu zi. Aproape zilnic folosim acest mijloc pentru diverse scopuri. Deși poate provoca dependența, nimeni nu îi poate combate utilitatea.

De-a lungul timpului s-a constatat că dependența de internet ar apărea că forma de combatere a stresului, funcționând astfel precum un mecanism de coping. Foarte mulți oameni găsesc în internet o forma de relaxare, de destresare, însă, din pacate, pentru și mai mulți dintre ei, internetul devine un mod de viață.

Cao și Sun et al. (2011) au ajuns la concluzia că adolescenții folosesc internetul pentru a-și reprima sentimentele de singurătate, dar și pentru divertisment, dar au descoperit și faptul că aceștia folosesc internetul într-un mod problematic

Dependența de internet reprezintă deci o idee cu adevărat controversată in zilele noastre. Este foarte greu de spus dacă poate fi vorba despre o dependență propriu-zisă. Dar dacă s-ar putea generaliza s-ar putea spune că orice activitate are un potențial adictiv, oamenii putând deveni dependenți de un hobby, de a merge la plimbare, de lectură etc. Important este să nu i se permită acestei potențiale dependențe să evolueze într-un mod negativ. Este bine pentru sănătatea fizică și psihică să existe un hobby, să se realizeze plimbări pe jos sau cu bicicleta, să se lectureze diferite cărți, însă acestea nu trebuie să devină o obsesie. În caz contrar poate apărea obezitatea, se poate instala depresia, singurătatea, timiditatea, iritabilitatea, scăderea încrederii în sine.

„Dependența de calculator este un termen relativ nou introdus pentru a descrie dependența de un computer, nu doar de calculatorul personal, ci și de jocurile video și de internet și are mai multe nume: cyberaddiction, cyberholism, netadsiction, netaholism, pathological internet use” (Young, 1996, p. 44).

Așadar, dependența de calculator presupune strict relația cu computerul, fără însă a fi nevoie de prezența unei alte persoane, ci sunt suficiente programele sau jocurile de care persoana implicată este interesată (Young, 1996).

Aceiași autoare, (1996) afirmă că dependența de internet o manifestă doar acele persoane care utilizează internetul în mod excesiv, iar acest fapt duce la interpunerea cu activitățile sociale și profesionale. Toate acestea devin interesante și interactive și au nevoie de includerea într-o rețea de calculatoare în care individul nu este niciodată singur, din contră, poate iniția conversații cu oricine dorește sau poate căuta informații cu ajutorul motoarelor de căutare.

Conform Asociației Americane de Psihiatrie (www.psych.org), o persoană ce suferă de această problematică a dependenței de internet este, de cele mai multe ori, preocupată de internet sau de jocuri, se manifestă în mod agresiv și suferă de sevraj în momentul în care îi este restricționat, sau chiar blocat accesul la calculator, simte nevoie să petreacă din ce în ce mai mult timp online, își pierde interesul pentru alte activități cum ar fi studiul, desfășurarea activității de muncă și folosește internetul pentru a-și îmbunătăți starea de spirit. Această schimbare în bine a stării de spirit este pur și simplu efemeră, nu face decât să alimenteze dependența deja instalată.

„Dependențele tehnologice sunt dependențe non-chimice și pot fi împărțite în: dependențe pasive (de televizor) și dependențe active (jocuri pe computer, internet). După cum se poate observa, în cazul dependenței de internet este vorba despre un comportament ce urmărește socializarea (social seeking behaviour), pe când cea de calculator de comportamente ce caută o recompensă, cel mai relevant exemplu fiind cel al jocurilor pe computer” (Chiriță, 2006, p.98).

În momentul în care oamenii se lasă influențați de internet este foarte probabil ca aceștia să devină și dependenți de acesta. Young (1996) susține că prin aceste condiții, accesul la internet deschide poarta către o lume virtuală, dar și altor atâtea aspecte dăunătoare ce nu fac decât să influențeze personalitățile tinerilor ce se lasă încântați de tot ceea ce este modern, nou sau inovativ, internetul fiind în acest fel o importantă sursă ce le satisface nevoile. „Utilizarea îndelungată a calculatorului poate determina tulburări emoționale: anxietate, iritabilitate, toleranța scăzută la frustrare, până și depresie” (Young, 1996, p. 12)

Bessiere et al., Caplan, Kim et al., (apud Bozoglan et al., 2014) susțin faptul că există ample cercetări ce arată o legătură între depresie și dependența de internet, mai mult decât atât, aceștia mai confirmă și faptul că între cele două există o relație de reciprocitate.

În întreaga lume s-au realizat o mulțime de teste ce au ca și rezultat faptul că dependența de internet este asociată direct cu alte probleme psihosociale ca depresia sau singurătatea (Beard, 2005).

Probabil depresia este una dintre cele mai grave consecințe ale dependenței de internet și a utilizării acestuia în mod problematic. O dată aparută este necesară apelarea la un specialist, dar este nevoie și de suportul familiei și al prietenilor.

Kim, LaRose și Peng (2009) au descoperit în studiul său, având ca participanți studenți americani, faptul că singurătatea este și cauza, dar și efectul utilizării internetului într-un mod adictiv. Nu e de mirare acest lucru, deoarece persoanele ce sunt de cele mai multe ori singure găsesc în utilizarea internetului un refugiu, unde pot fi cine vor.

Yen, Ko și Chang (2009) au realizat o cercetare în Taiwan la care au participat aproape 9000 de adolescenți din care a reieșit faptul că depresia este influențată de lipsa contactului cu familia, iar aceștia sunt factorii importanți în instalarea dependenței de internet.

Davis (apud Yao & Zhong, 2014) a descoperit faptul că tulburările psihopatologie cum ar fi depresia, anxietatea socială sau dependența de substanțe sunt componente importante în cadrul dependenței de internet. Aceștia vor simți doar plăcerea de a naviga pe internet, nu își vor da seama de faptul că acesta este un comportament adictiv.

Unul dintre efectele utilizării îndelungate a internetului este oboseala. Aceasta este de mai multe tipuri, iar unele dintre ele sunt o piedică în calea fericirii. Oboseala fizică asigură un somn suficient, pofta de mâncare este și ea influențată. Dar există și cazuri în care oboseala este în exces, iar atunci devine un pericol (Russell, 2011).

În zilele noastre tipul cel mai răspândit de oboseală este cel de tip nervos. Atunci când oamenii duc o viață modernă, evitarea oboselii nervoase devine aproape imposibilă. Orele de muncă în plus, drumul anevoios parcurs de la slujbă acasă, expunerea la zgomot sunt doar câteva dintre motivele pentru care apare oboseala nervoasă. „Un alt lucru ce ne provoacă oboseală este prezența oamenilor necunoscuți. Acest lucru îi face pe oameni să simtă o furie difuză față de toți necunoscuții cu care intră involuntar în contact” (Russell, 2011, p. 63).

„În mod voluntar sau involuntar, din proprie inițiativă sau de nevoie, majoritatea oamenilor duc o viață ce-i epuizează nervos și sunt mereu prea obosiți pentru a mai putea simți bucurie fără a apela la alcool” (Russell, 2011, p. 65).

O trăsătură negativă a oboselii nervoase este faptul că ea acționează ca un perete între subiect și lumea din jurul lui. Acesta nu mai observă ce se întâmplă în jurul lui, doar dacă nu îl irită anumite lucruri sau gesturi ale oamenilor din jur. Astfel se concentrează doar asupra unor câteva obiective, iar această stare îl obosește și mai tare accentuându-i oboseala nervoasă. Toate acestea se întâmplă din cauza pierderii contactului cu ceea ce este în jur (Russell, 2011).

Termenul de frustrare a fost folosit pentru prima dată de către Sigmund Freud (apud Aniței, 2010). Acesta a definit frustrarea ca fiind „starea unui obiect care se găsește în incapacitatea de a obține obiectul satisfacției pe care și-l dorește” (apud Aniței, 2010, p. 388).

Conform Aniței (2010 ) nivelul frustrării este influențat de importanța scopului. Dacă scopul este foarte important, astfel individul își poate îmbunătăți imaginea de sine, dar dacă nu reușește acest lucru, atunci frustrarea va fi și mai mare. Frustrarea poate fi considerată rezultatul unui conflict între trebuințele individului, stările acestuia de necesitate, motive, dar și posibilitatea obiectivă de a le realiza.

Cauzele apariției frustrării se împart în două categorii:

surse interne: scopurile divergente ale individului, imagine de sine scăzută, ce nu lasă resursele să fie folosite, aspirațiile mai înalte decât abilitațile obiective de realizare;

surse externe: trafic aglomerat, zgomot, reguli și norme sociale (Aniței, 2010).

Manifestările psihologice și fiziologice ale frustrării sunt: tensiune la nivelul muscular, relaxare dificilă, anxietate, dispoziție afectivă negativă. Unul din primele efecte ale frustrării este creșterea performanței, dar efectele pe termen lung pot fi și altele, negative sau pozitive. Cele negative se manifestă atunci când nivelul frustrării depășește un anumit prag al toleranței organismului și personalității. În acest caz, frustrarea poate provoca tulburări profunde sau boli psihonevrotice. Efectele pozitve „constau în determinarea unui grad mai ridicat de activare orientată a proceselor evolutive și compensatorii și în favorizarea formării unor scheme comportamentale noi de atingere a obiectivelor și de satisfacere a motivelor” după cum susține Mihai Golu (apud Aniței, 2010, p. 389).

M. Mircea (apud Aniței, 2010, p. 389) realizează o clasificare a recțiilor ce apar în urma apariției frustrării: „neastâmpărul și tensiunea; agresivitatea; apatia; evaziunea în imaginar; stereotipia; regresia”.

Așadar, frustrarea survenită în cazul dependenței de internet poate fi înțeleasă mai bine.

O alta problemă rezultată din utilizarea internetului în mod problematic este insomnia. Acest lucru se întâmplă din cauza orelor petrecute online, din cauza neputinței deconectării din mediul virtual, fapt ce duce mai târziu la insomnii.

Insomnia este o suferință destul de răspândită în întreaga lume, un studiu precizând faptul că 10 % din rețetele eliberate sunt pentru somnifere. Aceste tulburări ale somnului pot interveni ca urmare a unor tulburări nevrotice, a maladiilor psihice și neurologice. Ea apare uneori din cauza schimbării orei, a locului sau a condițiilor de somn (Avdeev, 2008).

„Somnul este un sensibil barometru moral” (Avdeev, 2008, p. 19).

Una dintre cele mai întâlnite forme ale insomniei este suprasolicitarea nervoasă, sau nervozitatea continuă. Aceasta are legatură de cele mai multe ori cu personalitatea individului, nu cu condițiile precare ce îl înconjoară pe individ. În literatura de specialitate există tulburări de adormire, tulburări de profunzime și durată a somnului, tulburări de trezire și somnolență diurnă (Avdeev, 2008).

Avdeev (2008) oferă un sfat pentru nopțile în care oamenii nu pot dormi și anume să accepte situația. Nu trebuie să își facă gânduri despre faptul că nu pot adormi, despre somn, despre cât de puțin mai au de dormit. Omul suferă uneori de insomnie din cauza gândurilor ce apar despre ea.

Conform lui Avdeev (2008), necesitătile de odihnă și somn diferă de la un individ la altul. Este important pentru noi să ne cunoaștem nevoile și apoi să hotărâm de cât avem nevoie de somn. Astfel cei care își pierd nopțile navigând pe internet refuză să își satisfacă această nevoie de somn. Apoi somnul lor nu va respecta o perioadă alocată acestei activități și insomnia va continua să se agraveze și să întârzie să dispară.

Stresul poate fi considerat o cauză în instalarea dependenței de internet.

„Stresul este determinat de orice situație nouă care necesită o reacție adaptativă; el poate fi legat atat de evenimente negative, cât și de evenimente fericite, precum avansările, căsătoriile, călătoriile” (Aniței, 2010, p. 422). Stresul pozitiv se mai numește și eustres. El poate apărea și în cadrul activităților plăcute ce le desfășurăm zi de zi fără de care am duce o viață banală ce va genera doar frustrări și plictiseala, alte două cauze ale stresului.

Neculau (apud Aniței, 2010, p. 391) oferă și el o definiție a stresului: „un fenomen psihofiziologic, ducând la tulburări atât biologice, cât și psihice”.

Termenul de „stres” este oferit de catre Selye (apud Andre & Lelord) care indică și o definiție a acestuia, considerându-l a fi orice raspuns consecutiv al organismului la oricare cerere sau solicitare asupra aceluiași organism.

Stresul este diferit în funcție de unii factori de personalitate sau de împrejurimile în care se află individul. Iată care sunt indicatorii:

personalitatea individului – vulnerabilitatea depinde de evenimentele și situațiile trecute sau prezente, dar și de resursele individului;

suportul social – profunzimea rețelei autocentrată este oferită de gradul de apropiere, în timp ce lărgimea este indicată de numărul de persoane cu care subiectul interacționează în această privință. Suportul social îi oferă sprijin și îl apară împotriva problemelor de sănătate sau de ordin psihic.

evenimente ce provoacă o schimbare socială – asta presupune nivelul de stres la care este supus un individ, și face referire mai precis la evenimetele ce se întâmplă pe neașteptate și sunt dramatice (traumatisme) (Aniței, 2010).

Kobosa (apud Anderson et al., 2001) a descris tipul de personalitate rezistentă la stres. Aceasta ar trebui să considere control asupra evenimentelor, să fie implicat cât mai mult în activitățile sale vitale și să trateze schimbările ca pe niște provocări. Din nefericire, oamenii se confruntă cu stresul zi de zi, stresul cotidian. De asemenea, repetarea unor activități zilnice aparent banale poate duce la apariția stresului cotidian.

Conform lui Sarafino (apud Aniței, 2010) există trei accepțiuni în ceea ce privește stresul: stresul ca stimul, atunci când există un eveniment periculos ce poate vătăma, stresul ca reacție, ce include reacții emoționale și cognitive, dar și modificări în funcționarea organismului și stresul ca proces, adică indivizii pot reacționa diferit la același eveniment din exterior.

Internetul este considerat de aproape toată lumea a fi indispensabil în viața de zi cu zi. Acest mediu de comunicare aduce beneficii enorme prin natura sa. Utilizatorii pot comunica cu prietenii sau cu familia deși se află pe continente diferite, pot asculta muzică, pot viziona filme, pot căuta informații sau citi știri și afla starea vremii. Un alt avantaj al internetului este faptul că ușurează cumpărăturile, practic de acasă sau de la birou se poate achiziționa orice are nevoie utilizatorul. Unii oameni aleg să își promoveze afacerile sau ideile pe diferite web-site-uri, un alt avantaj al internetului. Pornind de la aceste activități, ale căror procese de realizare par banale, se poate ajunge la instalarea dependenței de internet.

Mai sus au fost dezbătute cauzele și efectele utilizării problematice ale internetului. În continuare se vor trece în revistă câteva tratamente de a depași această dependență:

strategii de coping;

implicarea familiei;

stabilirea unor obiective;

suportul prietenilor;

abstinența; (Young, 1999).

Așadar, utilizarea internetului poate fi distractivă sau folositoare, dar poate provoca și dezangajare din viața reală. Acest lucru este dăunător, iar utlizatorii ar trebui să reducă timpul petrecut online sau să verifice dacă într-adevăr este unul benefic pentru dezvoltarea lor sau pentru well-beingul lor. Soluția deci, nu este încetarea folosirii lui definitive, ci folosirea moderata, neabuzând de acesta.

Internetul nu trebuie considerat nici ca fiind un factor dăunător vieții psihice a utilizatorilor. Dacă există dependenți nu înseamnă că toți ceilalți ce îl folosesc regulat vor ajunge și ei într-un final dependenți. Acesta trebuie privit doar ca un instrument de informare, comunicare, mai ușor de folosit decât altele, dar nu singurul. Internetul ușurează comunicarea între persoane aflate în țări și continente diferite, permite efectuarea unor plăți într-un mod foarte rapid, cumpărăturile online sunt și ele un avantaj și multe altele. Internetul este la îndemâna oricui și poate avea o mulțime de calități dacă este folosit într-un mod regulat și neadictiv. Multe persoane au înteles faptul că acest mijloc există doar pentru a ușura anumite activități, așadar este un plus foarte important în viața de zi cu zi a multora dintre utilizatori. Comunicarea a devenit foarte rapidă prin intermediul acestuia. Fie că este vorba de o convorbire personală, de afaceri sau trimiterea unor mail-uri cu diverse informații oficiale sau neoficiale, astăzi se pot realiza foarte ușor prin intermediul internetului.

Lucrarea de față se referă îndeosebi la efectele negative ale utilizării internetului. Perioada din zilele acestea au dus tehnologia într-un stadiu în care oamenii sunt aproape dependenți de ea. De exemplu, oamenii folosesc mașini, computere, telefoane, tablete și altele ce apar din ce în ce mai multe și mai performanțe, toate cu scopul de a ușura activitatea omului de zi cu zi. Internetul, de asemenea, dispune de multe servicii ce ajută oamenii zi de zi. Din păcate, nu toți utilizatorii au înteles importanța internetului în viața lor și îi oferă una mai mare decât ar trebui. Adolescenții și tinerii cad în capcana farmecului internetului și ajung să fie dependenți. Aceștia sunt cei mai predispuși la această adicție.

Internetul captează mulți tineri prin intermediul serviciilor sale interactive. Unii dintre acești utilizatori nu știu când să se oprească și astfel ajung să fie dependenți de mediul online. Mai mult decât atât, își petrec viața mai mult în acest mediu virtual decât în cel real și din cauza aceasta pot apărea diverse situații problemă.

Internetul oferă multe servicii și este un mijloc folositor venit în sprijinul tuturor. Tot acesta presupune multe avantaje, dar și dezavantaje. Important este că utilizatorii să știe când să se oprească și să își impună niște limite, să nu facă din acesta un mod de viață.

1.2. Well-being – caracteristici generale

Well-beingul este necesar pentru a trăi o viață normală. Acesta se poate modifica de la o zi alta, depinde de fiecare individ. Pentru unii well-beingul înseamnă altceva decât pentru alții. Pentru o parte se poate presupune că a deține o stare de bine înseamnă a avea o familie unită, un serviciu bine plătit, o mașina modernă, un telefon performant, pentru alții înseamnă a avea pe lângă acestea și prieteni adevărați, o familie sănătoasă, siguranța zilei de mâine. Aceste diferențe au legătură cu nivelul de așteptări al fiecăruia de la propria viață și de nivelul de educație sau de mediu. Nimic nu garantează cât timp durează această stare de bine. Pot apărea evenimente repetate sau unice ce o pot modifica negativ, însă important este cum o readucem la starea de bine, cea dorită.

În acest subcapitol se va încerca o trecere în revistă a informațiilor necesare pentru a înțelege mai bine ce presupune well-beingul, ce îl modifică, ce îl redresează, ce presupune și cum se poate menține cât mai mult timp.

Conceptul de well-being poate fi înțeles ca o stare de bine, la care individul aspiră.

Referințe inițiale legate de definiția well-being-ului au fost făcute de către World Health Organisation (WHO) în 1946. Aceștia au oferit definiția well being-ului: sănătatea nu este doar o lipsă a bolilor, ci pur și simplu o stare de bine (La Placa & Knight, 2014).

Dezabaterile în jurul conceptului de bunăstare au fost inițial prezentate în filosofiile etice. Mai târziu, sociologii se apropiau de perspectiva individuală și subiectivă, de exemplu „wellness” și „well-being” (La Placa & Knight, 2014).

Starea de bine este un aspect important al experienței umane, acesta având influențe majore asupra tuturor aspectelor din cadrul vieții. De exemplu, Lyubomirsky, King și Diener susțin că persoanele fericite au succes în mai multe domenii de viață, au o familie fericită, au mulți prieteni, au venituri satisfăcătoare, se bucură de performanță la locul de munca și sunt sănătoși (apud Aghababei & Arji, 2014). De asemenea, Lyubomirsky afirmă faptul că atunci când oamenii au tendința de a fi fericiți, ai au atitudine pozitivă față de lume și viață, sunt mult mai sensibili la indicii din mediul lor (apud Aghababei & Arji, 2014).

În ultimii ani s-a arătat un interes foarte mare în ceea ce privesc studiile despre well-being, conceptele importante și măsurarea acestuia (Vazquez et al., 2009).

Gordon Allport (apud Cretu, 2012, p. 13) consideră că personalitatea: „reprezintă organizarea dinamică în interiorul individului a acelor sisteme psihofizice care-i determină gândurile și comportamentele necesare”. Cattell (apud Crețu, 2012, p. 14) consideră că:
„personalitatea unui individ este ceea ce ne permite să prezicem ce va face un individ într-o anumită situație”.

S-a ajuns astfel la concluzia că definiția personalității trebuie să conțină și aspectul descriptiv, și cel explicativ-predictiv, și aspectul manifest al personalității și cel latent (Crețu, 2012).

Weiss et al. (Aghababei & Arji, 2014) afirmă că personalitatea este unul dintre cei mai puternici și consistenți predictori ai bunăstării. O serie de studii au arătat că trăsăturile de personalitate de abordare cum ar fi extraversia și sistemul de activare comportamental influențeaza în mod pozitiv afectivitatea oamenilor, în timp ce trăsăturile de personalitate de evitare cum ar fi nevrotismul și sistemul de inhibiție comportamental influențează în mod negativ afectivitatea oamenilor (Steel, Schmidt & Shultz, 2008).

Well-being-ul a fost definit și ca fiind „o stare de bine în care individul își dă seama de propriile abilități, poate face față tensiunilor din viață, poate lucra productiv și fructuos și este capabil să aducă o contribuție la propria comunitate”. Această definiție încapsulează ideea că sănătatea mentală este reprezentată și de prezența well-beingului, nu doar de absența bolilor mentale. Pentru a defini și măsura well-beingul există două concepte majore: acestea se pot realiza în mod eudaimonic și hedonic (Mitchel, Stanimirovic, Klein, Vella-Brodrick, 2009, p. 8)

În urma dezbaterilor academice s-a ajuns la concluzia că există două orientări filosofice ce ajută la definirea well-beingului, unul dintre acestea fiind hedonismul după cum susține Kahneman et al. (apud Vazquez et al., 2009). Același autor (apud Vaquez et al., 2009) definește well-beingul ca fiind prezența afectivității pozitive și absența celei negative. Hedonismul provine din Grecia, Epicurus fiind probabil cel mai important reprezentant al său, după cum afirmă McMahon (apud Vazquez et al., 2009), iar ideea principală a acestuia este accea că obiectivul vieții ar trebui să presupună experimentarea celor mai importante plăceri.

Ryan și Deci (2001) oferă explicația celei de-a doua orientări, eudaimonismul, la fel de științifică și modernă ca și prima, astfel well-beingul constând nu doar în maximizarea experiențelor reușite și minimizarea celor nereușite.

Aristotel (apud Mitchell et al., 2009) a vorbit despre abordarea eudaimonică în ideea în care ar fi conform cu sinele interior al unei persoane. În psihologia contemporană această abordare se regăsește cel mai bine în conceptul de well-being psihologic (WBP).

Astfel, pentru a diferenția mai bine termenii de well-being psihologic și well-being subiectiv, Ryff (apud Vazquez et al., 2009) oferă o definiție generală a well-beingului susținând că acesta reprezintă potențialul real al dezvoltării individului, iar fericirea sau well-beingul psihologic nu constă doar în motivația cea mai importanta a omului, ci mai degrabă presupunea trăirea vieții într-un mod agreabil.

Well-being-ul psihologic este definit ca fiind gradul în care o persoană este deplin funcțională și se concentrează pe sensul și dezvoltarea personală (Ryan & Deci, 2001). În contrast cu aceasta, abordarea hedonică se focusează asupra nivelului de plăcere și asupra evitării durerii, iar în psihologia contemporană aceasta este încapsulată cel mai bine in well-being-ul subiectiv (WBS) așa cum susține Aristotel ( apud Mitchell et al., 2009). Well-being-ul subiectiv este definit ca fiind modul în care o persoană evaluează propria sa viață și încorporeaza atat componenetele afective cât și cele cognitive (Diener et al., 1984).

Au existat autori care au realizat multe dezbateri referitoare la utilitatea acestor două concepte, eudaimonic și hedonic, și concluzia la care au ajuns a fost aceea că acestea pot furniza în mod independent, dar și luate împreună, informații importante și diferite perspective cu privire la mecanismele ce stau la baza măsurării well-being-ului (Diener et al., 1984; Ryan & Deci, 2001).

Atunci când oamenii tind să fie fericiți, aceștia privesc lumea și mediul înconjurător într-un mod pozitiv, sunt mult mai sensibili la indicii ce vin din partea mediului lor, așa cum susține Lyubomirsky (apud Aghababei & Arji, 2014).

În ultimii ani, fericirea, sau well-beingul subiectiv, a fost menționată ca un indicator important al progresului economic și social așa cum susțin Stiglitz, Sen & Fitoussi (apud, Sun et. al, 2013).

Floro (1995) oferă o definiție well-beingului afirmând că acesta este dezvoltarea fizică, socială, dar și mentală a capacităților indivizilor cu ajutorul accesului și a consumului de produse de bază cum sunt mâncarea, sănătatea, educația, adăpostul și altele, dar și prin participarea la diverse activități.

Calitatea vietii și a well-beingului poate fi, de asemenea, îmbunătățită de gradul de satisfacție instalat în urma unor activități specifice, cum ar fi petrecerea timpului în aer liber, sau întâlnirea cu un prieten, sau orice altă activitate (Juster & Dow, 1985).

Studii din domeniul psihologiei și al sociologiei au arătat că și educația este un factor important al well-beingului, aceasta oferind oamenilor posibilitatea de a avea acces la un loc de muncă bine plătit și de pe urma căruia să primească un salariu suficient cât să îi mențină nevoile satisfăcute, astfel acest control al vieții are un efect pozitiv asupra calității vieții (Ross & Willigen, 1997). Așadar, un loc de muncă bine plătit, flexibil, relaxant, ce oferă diferite oportunități de relaxare și promovare va conduce, automat, la satisfacție personală.

Avram (2009) susține faptul că la baza well-beingului se află propria personalitate. Același autor afirmă despre indivizii cu anumite personalități faptul ca aceștia vor trăi anumite tipuri de evenimente, de exemplu extraverții sunt mai predispuși să călătorească mai mult sau să promoveze mai repede la locul de muncă. „Evenimentele neobișnuite pot muta un individ deasupra sau sub nivelul de bază, dar indivizii vor reveni la nivelul de bază odată ce evenimentele revin la normal” (Avram, 2009, p. 145).

Diener și Oishi (2004) arată că scopul final al oamenilor este acela de a fi fericiți, iar pentru asta se străduiesc. Aceiași autori (2004) arată rezultatele unui studiu din care reise faptul că oamenii preferă mai mult să fie fericiți decât să fie sănătoși din punct de vedere fizic sau să aibă un venit ridicat.

Pe tema satisfacției personale, Ryff (1989) a descoperit un model al well-beingului format din următoarele dimensiuni:

acceptarea de sine, referindu-se la acceptarea personală a eului, la acceptarea calităților și a defectelor;

relații bune cu alții, sugerând faptul că relațiile interpersonale ar trebui să fie satisfăcătoare, de încredere, bazate pe mai multe aspecte cum ar fi afecțiunea, empatia sau intimitatea;

autodeterminarea, aceasta fiind abilitatea personală de a face față tensiunilor de conformare;

controlul mediului, constând în abilitatea de a utiliza resursele și oportunitățile disponibile și abilitatea de a avea sub control o serie de activități externe;

scop în viață, acesta referindu-se la direcțiile viitoare personale, planificarea scopurilor în viață;

creșterea personală, aceasta conținând deschiderea către noi experiențe, abilitatea de integrare și autocunoaștere, eficacitate;

Tot Ryff (1989) susține în lucrarea sa faptul că well-beingul este menținut și de satisfacția profesională, astfel dacă un loc de muncă este plătit bine și oferă și sanse de promovare, automat acestea vor duce la creșterea well-beingului.

Stima de sine are în componența sa trei concepte, între care se realizează conexiuni de interdependența conform C. Andre și F. Lelord (1999). Acestea fiind:

iubirea de sine este primul dintre acestea și arată faptul că oamenii se iubesc deși sunt conștienți de defectele lor, dar iau în seama și calitățile. Această formă de iubire nu depinde de realizările personale, ci este transmisă din familie și ajută individul să aibă relații deschise cu cei din preajma sa și îl face pe acesta rezistent la respingeri sau critici.

concepția despre sine pozitivă presupune încrederea în propriile puteri și evaluarea obiectivă sau subiectivă a calităților și defectelor proprii. Aceasta ajută foarte mult în instalarea și menținerea încrederii de sine, și determină pe individ să reziste la stres sau obstacole. În cazul în care această concepție despre sine este negativă, atunci individul nu va avea curaj să ia decizii importante și va fi dependent de alte persoane cât și de părerile lor.

încrederea în sine se observă de cele mai multe ori în acțiunile personale. Dacă primele concepte erau mai greu de identificat, acesta se observă foarte ușor. Încrederea în sine se transmite prin exemplu și discuții și se poate aprofunda la școală sau în cadrul educației primite de către subiect.

Andre și Lelord (1999) susțin importanța stimei de sine în cadrul dezvoltării personalității, dar în ceea ce privește well-beingul se poate discuta doar de o stimă de sine crescută ce influențează dezvoltarea umană. Așadar, atunci când stima de sine este crescută individul se motivează din ce în ce mai mult și își atinge scopul mai repede, în timp ce stima de sine scazută demotivează foarte mult subiectul, acesta mulțumindu-se cu puțin și încetând orice demers de a progresa.

În urma documentării se pot trece în revistă și alți indicatori ai prezenței well-beingului sau ai absenței acestuia (Dinisman, Zeira, Sulimani-Aidan, Benbenishty, 2013): fericirea, tristețea, anxietatea, depresia.

Fericirea a fost considerată de-a lungul timpului o „stare subiectivă de bine”, sau o „sumă de momente de bucurie”, sau o „dispoziție generală” (Aniței, 2010, p. 407).

Una din definițiile acestei emoții combină doua componente, și anume gradul de satisfacție al individului și trăirea emoțională conform lui Aniței (2010). Încercând să le explice, autorul afirmă că gradul de satisfacție al individului este influențat direct de el și se realizează printr-o paralelă între ceea ce individul a realizat până atunci și așteptările acestuia. Trăirea emoțională este influențată de apariția emoțiilor agreabile și dezagreabile, cum ar fi rușinea, furia, anxietatea. Așadar putem afirma că fericirea depinde de numărul de momente fericite decât de intensitatea lor.

Conform lui Aniței (2010) s-a descoperit faptul că fericirea poate fi percepută prin patru feluri:

fericirea percepută ca o sumă de bucurii – se pare că există unele persoane ce simt fericirea atunci când au parte de mai multe momente de fericire consecutive, astfel emoția este simțită mai intens;

fericirea ca o stare prelungită de mulțumire – există și persoane care simt fericire atunci când realizează ceva ce și-au dorit sau când obțin lucrul acela;

fericirea ca scop atins în activitatea desfășurată – aceste persoane sunt fericite doar atunci când scopurile lor sunt realizate;

fericirea ca serenitate – persoanele din această categorie sunt de părere că nu pot influența deloc cursul evenimentelor, pur și simplu le acceptă fie că sunt fericiți, fie că sunt nefericiți.

Mihai Anitei în cartea sa, Fundamentele psihologiei (2010), atribuie bunei dispoziții câteva atribuții importante:

determină oferirea ajutorului făcând oamenii să fie mai deschiși în a oferi și a sprijini

dezvoltă creativitatea

ajută la luarea unor decizii bune

face oamenii mai îndrăzneți

oamenii își asuma riscuri exagerate

îi poate face pe unii indivizi să fie mai docili, acceptând mai ușor anumite sarcini față de alții.

De asemenea, Mihai Aniței (2010) amintește în funcție de gradul de influență al fericirii, factorii ce o determină, aceștia fiind:

foarte importanți (fericirea),

importanți (sănătatea, căsătoria, practica religioasă, activitatea, prietenii si realtiile)

factori mai puțin importanți (vârsta, banii).

Factorii ce influențează fericirea sunt împărtiți în trei categorii conform lui Aniței (Aniței, 2010) după cum urmează:

1. Factori foarte importanți

Personalitatea este un factor foarte important ce influențează atât calitatea cât și nivelul global al fericirii. Se pare că anumite studii au arătat faptul că extraverții și persoanele stabile emoțional sunt mai predispuși în a atinge fericirea, deoarece extraverții trăiesc mai intens emoțiile, iar cei stabili emoțional atenuează emoțiile negative. Nivelul normal al fericirii diferă de la un individ la altul.

2. Factori importanți:

Sănătatea este un factor ce va influența tot timpul gradul de fericire al oamenilor. Oamenii bolnavi vor avea un nivel al stării de fericire inferior;

Căsătoria. Cercetările au arătat că oamenii căsătoriți sunt mai fericiți decât celibatarii;

Practica religioasă. Se pare că oamenii religioși și cei care practică aceasta sunt în medie, mai fericiți decât cei care nu practică. Tot practicanții dezvoltă un număr mai mic de tulburări mentale;

Activitatea. Oamenii activi sunt în medie, mai fericiți decât cei care nu se implică în activități. Și activitatea benevolă influențează fericirea, de aceea șomajul are un impact negativ asupra psihicului indivizilor;

Prietenii și relațiile au un impact pozitiv asupra fericirii prin prisma relației individului și aceștia. De asemenea, sprijinul social ajută și el în instalarea fericirii prin condiții ca sprijin emoțional, informativ, material, sprijin prin respect;

3. Factori mai puțin importanți

Vârsta. Tinerii sunt mai fericiți decât bătrânii pentru că fericirea se diminuează o dată cu înaintarea în vârstă. Dar fericirea este altfel simțită de bătrâni.

Banii. Starea de fericire este direct proporțională cu veniturile.

Unele emoții afectează viața personală și profesională, deși oamenii încearcă să le evite sau să le controleze. Acest eșec duce la apariția anxietății sau a angoasei (Aniței, 2010).

Atunci când ne referim la anxietate trebuie să vorbim și despre angoasă, deoarce aceasta este o formă de anxietate majoră. Deosebirea dintre ele este faptul că anxietatea este de natură psihică, în timp ce angoasa se manifestă cu simptome vegetative și somatice. Anxietatea este declanșată în momentul în care patru dintre urmatoarele simptome se manifestă:

dificultăți respiratorii;

palpitații;

senzația de leșin;

parestezii;

dureri toracice;

senzații de sufocare;

amețeli;

senzații de căldură sau de frig;

frica de a muri sau de a înnebuni în timpul actului;

transpirație (Aniței, 2010).

Anxietatea permanentă se mai numește și „anxietate generalizată” și este caracterizată de manifestarea a cel puțin trei dintre următoarele categorii:

tensiune motorie: tremur, tensiune și dureri musculare, oboseală, incapacitate de relaxare, clipit incontrolabil, încruntarea sprâncenelor în permanență, tresăriri musculare;

tulburări neurovegetative: transpirație, mâini reci și umede, gura uscată, amețeli, greață, diaree, puls și respirație rapidă sau dimpotrivă, lentă;

așteptare temătoare: anticiparea unor nenorociri ce se pot întâmpla persoanelor din jur sau propriei persoane, neliniște;

explorarea vigilentă a mediului: atenție exagerată, dificultăți de concentrare, insomnii, viritabilitate, nerăbdare (Aniței, 2010).

„Anxietatea și angoasa sunt prezente nu numai în cadrul patologiilor mentale, ci influențează toate activitățile desfășurate de o anumită persoană și îi afectează pe toți cei cu care intră în contact respectivul individ” (Aniței, 2010).

Depresia, conform lui Andeev (2008, p. 7), este „dispoziția sufletească abătută, însoțită de moleșeală, astenie, de o apreciere descurajat-pesimistă a evenimetelor”.

Tipurile de depresie cunoscute sunt peste 60. Acesteia îi cad pradă nu doar oamenii mai în vârstă, ci și copiii sau tinerii. Diagnosticul de „depresie” este pus atât de des, încât a devenit deja un lucru obișnuit. Depresia apare de cele mai multe ori ca reacție psihologică a personalității în fața amenințării la adresa sănătății sau a vieții (Avdeev, 2008).

Manifestări ale depresiei:

dispoziție tristă;

gândire încetinită;

inhibiție motorie;

tulburări de somn;

scăderea capacității de concentrare;

scăderea apetitului;

pierderea reacțiilor emoționale;

scăderea interesului față de evenimentele de zi cu zi;

nehotărâre; (Andeev, 2008).

Tristețea este o emoție asociată, de obicei, cu pierderea. În funcție de valoarea atribuită de către subiect pierderii suferite, ea se va întinde pe o perioadă mare sau mică de timp (Aniței, 2010).

Cele mai importante tipuri de pierderi sunt următoarele:

pierderea unei ființe iubite;

pierderea unui obiect valorizat;

pierderea statutului;

pierderea valorilor/scopurilor (Aniței, 2010).

Ca și în cazul fericirii, tristețea are și ea o expresie facială universal-caracteristică și anume: sprâncenele au o poziție oblică, ridurile de pe față se cutează foarte mult având într-un final forma unei potcoave, lăsarea colțurilor gurii în jos (Aniței, 2010).

Funcțiile tristeții:

ajută la evitarea situației ce determină apariția acestei emoții – oamenii prin natura lor, se feresc în mod natural de situații ce le fac rău, de aceea au tendința de a evita comportamentul din cauza căruia s-a instalat tristețea;

determină retragerea și reflectarea la propriile greșeli – orice persoană tristă tinde să se izoleze, dar această retragere și reflectarea la propriile greșeli contribuie la cunoașterea mai bine a sinelui și duce la cunoașterea cauzelor ce au dus la respectivul eșec. Această retragere poate fi și benefică în condițiile în care individul își regenerează forțele și data viitoare când va fi pus în aceiași situație va lua hotărârea potrivită;

atragerea atenției și simpatiei celorlalți – oamenii, în general, pot recunoaște tristețea, iar cei mai sensibili dintre aceștia dau dovadă de simpatie sau empatie. Așadar, tristețea ajută la obținerea unui sprijin moral, deși nu asta este intenția. Ajutorul primit ajută persoana să treacă mai ușor peste acea perioadă, dar dacă nu îi este oferit poate duce la depresie;

protejează, pe moment, de agresivitatea celorlalți – printre altele, tristețea este și un indicator al înfrângerii, iar un învingător nu va fi rău intenționat în ceea ce îl privește pe învins;

ajută la manifestarea simpatiei și empatiei față de tristețea altor persoane – este cunoscut faptul că pentru a înțelege suferința, cea mai bună cale este să o simți și tu. Astfel cei care au simțit tristețea vor consola mai bine (Aniței, 2010).

În momentul în care tristețea persistă, începe să afecteze relațiile individului cu ceilalți, sau când aceasta îl împiedică să își desfășoare activitățile în mod normal se poate vorbi despre apariția depresiei. Depresia nu este același lucru cu tristețea, cea din urmă fiind o componentă a depresiei. (Aniței, 2010).

Diferențele dintre tristețe și depresie:

Tristețe

emoție normală

stare variabilă și tranzitorie

influență moderată și pasageră asupra fizicului (ore, zile)

ameliorare a stării datorată evenimentelor plăcute

părerea despre sine este puțin modificată

Depresie

tulburare patologică

stare de durată

tulburări persistente ale somnului și poftei de mâncare (săptămâni, luni)

nu este influențată de evenimente plăcute indiferent de natura lor

viziune negativă asupra propriei persoane durabilă (Aniței, 2010).

Avantaje ale tristeții:

îl învață pe individ să evite situațiile ce provoacă tristețe;

ajută la reevaluarea greșilor precedente;

atrage atenția și simpatia celor din jur;

protejează pentru moment de agresiunea celorlalți;

permite manifestarea simpatiei și empatiei față de ceilalți (Aniței, 2010).

Dezavantajele tristeții:

determină o inhibare excesivă;

determină o reflectare prea mare la propriile greșeli;

poate epuiza întregile resurse de bunăvoință a celorlalți;

individul poate deveni vulnerabil în fața altora;

determină o sensibilitate crescută la orice eveniment trist (Aniței, 2010).

Aniței (2010) propune în cartea sa câțiva pași pentru a trece mai ușor peste perioada de tristețe din viața unui individ: acceptarea tristeții, manifestarea ei, continuarea activităților zilnice, căutarea unor evenimente plăcute, și căutarea unui ajutor specializat pentru a depăși momentul de tristețe. Trebuie menționate și comportamentele neadecvate în cazul tristeții: refularea, înăbușirea cu orice preț a tristeții, respingerea oricărui tip de ajutor sau înconjurarea de tristețe și mediu trist.

Vazquez et al. (2008) a descoperit faptul că well-beingul nu este asociat doar cu satisfacția psihologică, ci și cu diverse implicații ale sănătății psihice. Se pare ca well-beingul este un factor foarte important în recuperarea după o situație bolnăvicioasă sau după alte condiții psihice, ba chiar aceasta are legatură cu creșterea expectanței.

Optimismul joacă un rol important în dobândirea well-beingului și în menținerea acestuia. De asemenea, joacă un rol important în ceea ce privește sănătatea fizică după cum susțin Avia și Vazquez (apud Vazquez et. al, 2008).

Optimismul influențează mult rezistența la boli, îmbunătățirea sănătății. Pe lângă acesta și așteptările pozitive și speranța sunt elemente care pot proteja starea de sănătate a indivizilor în păstrarea echilibrului oamenilor în diverse situații provocatoare după cum afirmă Vazquez, Castilla și Taylor (apud Vazquez et al., 2008).

În urma cercetării lor, Kamen-Siegel Rodin și Seligman au ajuns la concluzia că optimismul este strâns legat de sistemul imunitar. Așadar, gândirea optimistă este influențată de un sistem imunitar puternic (apud Vazquez et al., 2008).

Așadar, well-beingul poate fi ușor influențat și schimbat de diverse aspecte ale vieții de zi cu zi, dar și evenimente unice. Acesta se poate îmbunătăți repede, însă și mai rapid se poate înrăutăți. Oamenii au pretenții mari de la ei înșiși și de la viața lor, dar și de la mediul în care trăiesc, de la natura jobului lor cât și de la satisfacțiile din partea acestuia, de la familie, de la prieteni. În ziua de azi, puțini mai sunt cei care se afirmă pe deplin mulțumiți de starea lor generală. Unii sunt mulțumiți doar o scurtă perioadă, alții oscilează între aceste două stări în funcție de mai multe aspecte. Starea aceasta de bine diferă de la persoană la persoană. Dacă unii se pot mulțumi cu mai puține lucruri, alții din contră, tind la tot mai mult, crezând că asta le va accentua well-beingul. Această stare se poate modifica în sens negativ rapid. Orice decădere poate avea un impact asupra acestuia. Pierderea cuiva drag, un eșec la muncă, în plan academic, dezamăgirea sunt doar câteva dintre aspectele ce influențează negativ well-beingul.

Mai sus, am putut afla și despre cum se poate influența în mod pozitiv well-being. De exemplu, o plimbare în parc cu familia, întâlnirea cu un prieten drag, practicarea unui sport sau vizionarea unui film bun sunt doar câteva din lucrurile ce pot aduce un aport pozitiv well-beingului.

Starea oamenilor de bine diferă de la persoană la alta. Nu toți au o stare de bine datorată acelorași motive. Unii poate o dobândesc după diverse reușite în viată, alții poate o simt în timp ce fac diferite lucruri pentru a avea succes. Aceste diferențe depind de nivelul de așteptări al fiecăruia, de mediul în care au trăit sau trăiesc, de nivelul de educație și de alte aspecte individuale.

Well-beingul oamenilor, în general, este foarte ușor de schimbat. Nu rămâne niciodată prea mult timp constant. Aceste modificări sunt bune până la un anumit moment, când se poate întampla să fie prea dese aceste fluctuații între cele două stări. Alteori se întâmplă ca odată ce starea de bine a fost afectată de anumite evenimente marcante din viața oamenilor să fie foarte grea redresarea acesteia în funcție de nivelul de impact ce l-a avut evenimentul în viața lor și de însemnătatea acestuia pentru fiecare. Sau există posibilitatea ca starea de bine să fie menținută o bună perioadă de timp, iar în momentul în care ceva sau cineva o distorsionează impactul să fie atât de mare pentru persoana aflată în cauză încât să o afecteze foarte mult și să dureze ceva vreme până își revine din acel șoc.

Starea aceasta de bine ar trebui menținută constant, iar acest lucru se poate face evitând situațiile ce în trecut au dus la modificarea acesteia. Aceste situații uneori sunt inevitabile, însă contează gestionarea lor. În cazul în care situația scapă de sub control se recomandă apelarea la un specialist.

În subcapitolul următor se vor trece în revistă câteva din legăturile pe care le are dependența de internet asupra well-beingului. Acestea au fost identificate de-a lungul timpului de alți cercetători, iar rezultatele lor sunt confirmate cu fiecare studiu ce apare în acest sens.

1.3. Influența dependenței de internet asupra

well-beingului

De mai bine de zece ani cercetătorii au încercat să afle mai multe despre problematica utilizării internetului. Se pare că există studii care susțin că aceasta influențează pozitiv starea de bine a oamenilor (McKeena,Green & Gleason, 2002), în timp ce altele raportează că utilizarea prelungită a internetului crește potențialul de apariție a depresiei, singurătății și a altor probleme psihologice sau emoționale (Ceyhan & Ceyhan, 2008).

Problematica utilizării internetului este un sindrom cu mai multe dimensiuni de ordin emoțional, comportamental și conduc la comportamente dificile de a o gestiona. Tinerii care au această problemă sunt deconectați de la viața lor proprie și încep a trăi una virtuală, care nu le este benefică deloc, din contră poate duce la complicații pe plan sentimental, social, profesional. Aceștia nu își mai pot resimți emoțiile ca în viața reală. Dependența de internet afectează utilizatorii pe mai multe planuri după cum susține Davis ( apud Caplan et al., 2009).

Această problemă răspândită cu care se confruntă tot mai mulți utilizatori afectează diferite domenii ale vieții, cum ar fi cel academic, financiar, profesional, dar și relațiile sociale asa cum susține Odaci (apud Odaci, 2014).

Sinkkonnen et al. (2014) în studiul său arată că există dependenți de internet între participanții la cercetarea sa și mai susține faptul că femeile sunt mai dependente de mediul virtul decât bărbații. Acești participanți folosesc internetul pentru scopuri ca distracția, entertainment-ul sau altele. Pentru scopuri științifice sau academice prea puțin este folosit de aceștia. Dependenții folosesc internetul ca și cum ar avea o altă viață în mediul acela, comunică foarte des cu persoane necunscute, se joacă diverse jocuri pe un termen nelimitat, nu se pot opri din toate aceste lucruri ce le dăunează.

Yao și Zhong (2014) susțin faptul că dependența de internet este un predictor mare pentru apariția depresiei. Aceștia au realizat și faptul că adicția de internet duce la instalarea singurătății. Acestea reușesc să scadă well-beingul utilizatorului și acesta devine retras și nu se mai poate adapta mediului social la fel. Aceiași autori susțin și faptul că dependența de internet influențează relațiile utilizatorului cu ceilalți prin faptul că acesta își schimbă comportamnetul devenind mai stresat, agresiv, iritabil și nici nu se mai expune la fel ca înainte deoarece navigatul pe internet îi ocupă cea mai mare parte din zi. Tinerii din ziua de azi își doresc să socializeze, să comunice cu prietenii lor, însă acești dependenți refuză acest lucru alegând să facă același lucru cu alți oameni pe care nici nu îi cunosc doarece se simt mai încrezatori. Există și utilizatori ce sunt dependenți de a fi în contact cu cei apropiați. Fie că vorbesc cu necunoscuți, fie că vorbesc cu prietenii reali, aceștia sunt dependenti de a spune ce fac și unde sunt și ce manancă, iar acesta nu este un comportament normal și trebuie găsită o cale de mijloc.

Penard et al. (2013) susține că utilizarea internetului poate avea și rezultate pozitive în ceea ce priveste well-beingul. De exemplu, dacă luăm în considerare satisfacția la locul de muncă, veniturile mari, sănătatea fizică, well-beingul nu mai poate fi influențat de nimic. Având toate astea, dependența de internet nu se mai poate instala, astfel starea de bine se menține constantă. Utilizarea internetului nu implică doar aspecte negative, ci și pozitive. În cazul în care se face cu moderație, căutarea informațiilor diverse, sau urmărirea unui serial, sau a convorbirii cu cineva drag nu pot fi considerate a fi problematice, din contră, pot aduce satisfacții care cresc well-beingul. Alte aspecte prin care utilizarea internetului crește well-beingul pot fi în cazul cautării unui job, sau a cumpărăturilor online, sau căutării informațiilor. Aceste date nu sunt suficiente și este nevie de o aprofundare a aspectelor.

Tot Penard et al. (2013) susține în cercetarea sa faptul că utilizarea îndelungată a internetului are efecte negative în privința satisfacției vieții sociale.

Kuss et al. (2013) susține faptul că dependența de jocurile online este în legătură directă cu dependența de internet. Astfel, utilizatorii de la o simplă pasiune banală, ajung să fie dependenți de această activitate. Nu mai comunică eficient cu familia, relația cu prietenii este și ea afectată. Aceștia pur și simplu nu își mai trăiesc viața așa cum ar trebui la vârsta lor și ajung ulterior să fie timizi, iritabili, nu se vor putea integra în niciun grup, satisfacția profesională va întârzia să apară, iar toate aceste aspecte le vor afecta stima de sine și well-beingul.

Tone (apud Caplan, 2009) a descoperit faptul că dependența de jocurile pe internet este mai des întâlnită în rândul adolescenților și al tinerilor. În studiul său s-a evidențiat faptul că bărbații au avut un scor mai mare decât femeile privind acest aspect. Un alt rezultat important al studiului autorului este referitor la legătura dintre dependența de jocurile online și suportul social sau coeziunea familiei. Persoanele aflate în aceste situații se retrag în mediul virtual pentru a depași situații conflictuale cu familia, cu prietenii. Consideră că acest lucru este ca o evadare din mediul problematic. Din nefericire acest lucru este doar o iluzie și nu va duce decât la înrăutățirea situației.

De asemenea, Kuss et al. (2013) în cercetarea sa arată și el că dependența de internet există în rândul subiecților ce au participat la studiul său. Aceasta arată că această adicție poate duce la apariția depresiei sau la apariția stresului. Mai mult decât atât, tinerii dependenți de internet sunt predispuși la preocupări despre activitatea online destul de exagerate atunci când sunt offline. Pe lângă faptul că tinerii ajung să fie dependenți de internet, sunt și îngrijorați despre activitatea lor în mediul virtual atunci când nu au acces la ea și își planifică această reconectare cu mult înainte să se întâmple și se și gândesc constant la aceasta până în momentul în care sunt online din nou.

Cercetătorii au avut diferite opinii cu privire la domeniul de aplicare, la natura, etiologia sau efectele problematicii utilizării internetului, dar în ceea ce privesc simptomele acestei dependențe au ajuns la concluzia că se poate vorbi despre utilizarea compulsivă a internetului, preferință pentru socializarea virtuală în detrimentul celei din societate, rezultate negative pe mai multe planuri ca urmare a utilizării internetului după cum susțin Widyanto și Griffiths (apud Caplan et al., 2009).

Larose, Lin și Eastin afirmă faptul că utilizarea problematică a internetului implică și atenuarea pesimismului, diminuarea stresului, a singurătății, depresiei, anxietății. Dar există alți cercetători ce au infirmat acestea, deoarece nu poate fi vorba de un efect pozitiv provenit din această utilizare problematică (apud Caplan et al., 2009).

Întrucât utilizarea excesivă a internetului presupune interacțiune limitată cu prietenii sau familia și retragerea din acest circuit, persoanele afectate arată un nivel ridicat de singurătate și stres după cum susține Kraut et al. (apud Odaci, 2014). În ultimii ani s-au înregistrat numeroase studii privind utilizarea problematică a internetului conform Akin și Iskender (apud Odaci, 2014).

Kuss et al. (2013) arată în lucrarea sa faptul că în ultimii zece ani interesul față de sănătatea mentală și dependența de internet a crescut considerabil. Acesta subliniază faptul că cercetătorii au pus în evidență existența unei legături între cele două. Astfel, se pare că utilizatorii dependenți de internet se pot îmbolnăvi mental mai repede decât cei nedependenți. Acest lucru este posibil din cauza schimbărilor drastice și radicale ce au loc în viața de zi cu zi a acestor utilizatori. King, Delfabbro și Griffiths constată în anul 2011 faptul că dependența de internet este tratată cu seriozitate în multe țări și există chiar și abordări specifice ale tratamentului în această privință (apud Kuss, 2013). Conform autorului (2013), dependența de internet a fost inclusă în anexa a cincea a DSM-V, acest lucru fiind realizabil din cauza numărului mare de tratament clinic cerut pentru cei afectați.

Același autor, Kuss et al. (2013) arată faptul că riscul de instalare a dependenței de internet este influențat de trăsăturile de personalitate și utilizarea aplicațiilor pe internet.

Literatura de specialitate arată că problematica utilizării internetului este asociată în mare parte cu well-beingul psihologic, studiile arătând că există corelații semnificative între dependența de internet și singurătatea, depresia, anxietatea, timiditatea, agresivitatea, introversia, competențe sociale deficitare. Așadar, dependența de internet poate influența în mod negativ well-beingul și părțile componente ale acestuia, dar și un well-being scăzut poate duce la dependența de internet, multe persoane izolându-se, ajung să petreacă mai mult timp online deoarece starea lor psihică sau fizică are de suferit din diferite motive. Persoanele care au probleme psiho-sociale sunt mai predispuse la a dezvolta dependența de internet conform lui Davis (apud Caplan et al., 2009).

Simptomele cognitive și comportamentale ale utilizării internetului în mod adictiv sunt în special legate de interacțiunea socială virtuală. Dezvoltarea posibilităților de a socializa cât mai mult sau creșterea numărului de site-uri de socializare, a dus în timp la creșterea șanselor de apariție a dependenței de internet conform lui Moraham-Martin (apud Caplan et al., 2009). Persoanele care utilizează internetul în mod problematic o pot face pentru activități interpersonale cum ar fi camerele de chat, jocurile interactive, mesageria instant sau pentru a merge la întâlniri online, pentru a căuta sprijin emoțional sau pentru a avea relații de formă. Preferința pentru interacțiunea socială virtuală este un predictor bun al utilizării compulsive (Caplan et al., 2009).

Huang (apud Chen, 2012) afirmă faptul că există cercetări bazate pe analize de corelație atunci când se raportează relația dintre well-being și utilizarea internetului.

Există studii conform carora studenții implicați foloseau internetul în mod excesiv au fost descriși ca fiind mai singuri și arătând un comportament mai slăbit în ceea ce privește intimitatea după cum susține Endelberg (apud Chen, 2012).

Lin și Tsai (apud Chen, 2012) arată faptul că utilizarea internetului distruge relațiile interpersonale, la fel procedând și cu funcțiile de studiu, astfel reducând fericirea tinerilor.

Whang, Lee și Chang (apud Chen, 2012) afirmă faptul că studenții dependenți de internet au indicat grade mai mari de singuratate și depresie, sau compulsivitate decât cei nepedendenți.

Creșterea utilizării internetului pe zi ce trece tot mai mult a atras atenția psihologilor și profesorilor, iar utilizarea acestora excesivă și incorectă a internetului poate conduce la apariția problemelor de ordin psihologic sau fizic conform Kalkan (apud Odaci, 2014).

Cercetătorii au observat un număr mare de comportamente interpersonale în cadrul studiilor bazate pe dependența de internet, însă nu au alocat și suficientă importanță formelor cele mai rapide și mai populare în mediul online, jocurile de noroc. Acestea crează dependența și îl împiedică pe utilizator să își desfășoare activitățile zilnice, îi modifică orele de somn și îi modifică relațiile sociale. Însă aceste jocuri rămân a fi interactive după cum susține Caplan et al. (2009). Cole și Griffiths afirmă că există o serie de cercetători ce au studiat fenomenele ce apar în cadrul desfășurării acestor jocuri, în special interacțiunile dintre jucători sau avatare, dar și procesele sociale ce au loc între jucători, în cadrul comunităților din care fac parte în lumea virtuală (apud Caplan et al., 2009).

Un motiv pentru care aceste jocuri sunt interactive pentru utilizatori este faptul că aceștia pot interacționa între ei în mod anomin și instantaneu. De asemenea, mai pot forma chiar și comunități, iar acolo pot iniția relații interpersonale. Un alt motiv pentru care sunt preferate, este faptul că ascunzându-se în spatele unui avatar și comunicând non-verbal își pot ascunde emoțiile, sentimentele, teama, rușinea. Conform lui Caplan et al. (2009), jucătorii din zilele noastre au la dispoziție diverse sisteme prin care pot beneficia de apeluri video în care se și pot auzi.

Alți cercetători consideră faptul că lipsa indicilor non-verbali și cei de contact fizic în cadrul utilizării internetului pot fi problematici. De asemenea, folosirea pe termen îndelungat a internetului afectează negativ interacțiunea față în față, prin reducerea timpului petrecut cu prietenii și membrii familiei, deci duce la scăderea well-beingului după cum susține Green et al. (Chen, 2012).

Cole și Griffiths (apud Caplan., 2009) susțin faptul că interacțiunea socială pozitivă este un factor important pentru succesul înregistrat de jocuri. Există tipuri de jocuri în care cooperarea sau atenția necesită mai puțin efort din partea utilizatorului și de aceea este inevitabil să se ajungă la discuții. Jucătorii care nu vor să interacționeze cu ceilalți utilizatori pot alege să nu o facă preferând tipurile de jocuri ce nu au nevoie de mai mult de un jucător.

În literatura de specialitate există dovezi ce sugerează faptul că aceste elemente interpersonale din cadrul jocurilor online atrag utilizatorii și pot duce la dezvoltarea dependenței de internet după cum afirmă și Weimer-Hasting (apud Caplan et al., 2009).

Lo et al. (apud Caplan et al., 2009) a constatat faptul că utilizarea acestor jocuri a fost asociată cu apariția anxietății sociale. Pe de altă parte, aceste jocuri ar putea avea și aspecte pozitive prin prisma relațiilor sociale, dar nu poate fi un fapt cert. Există cercetători care susțin existența ambelor situații, aceea de a dăună utilizatorului sau de a fi benefică pentru acesta.

S-au realizat multe studii pentru a examina dependența de internet și posibilele tratamente. Ulterior s-au identificat o serie de consecințe ce apar după utilizarea excesivă cum ar fi depresia, singurătatea, izolarea socială. Cauza exactă a acestei relații dintre dependența de internet și problemele psihosociale nu au fost stabilite în mod clar așa cum susține Chou et al. (apud Yao & Zhong, 2014).

Formele inițale ale internetului aveau ca scop comunicarea electronică. Utilizatorii primeau mesaje afișate pe paginile web statice, apoi trimiteau înapoi răspunsul. Pe măsură ce tehnologia a avansat și s-a dezvoltat, internetul nu mai este doar un canal de comunicare. Oamenii își desfășoară viața și mai mult în mod virtual decât real. Internetul a ajuns a fi o parte aproape indispensabilă în viața tuturor. Numărul utilizatorilor în curând îl va depăși pe cel al neutilizatorilor (Yao & Zhao, 2014).

Problematica utilizării internetului este una generală, ce afectează tinerii, dar și adolescenții sau tinerii-adulți. Pentru fiecare categorie de vârstă există o altfel de adicție, adolescenții devenind dependenți de alt aspect al internetului față de tineri. Aceste diferențe sunt interesante de aflat, și mai mult decât atât, aspectele generale la care oamenii dezvoltă dependența ar trebui analizate (Yao & Zhao, 2014).

Majoritatea cercetătorilor confirmă existența unui fenomen general în ceea ce privește dependența de internet și sunt de acord că aceasta există după cum afirmă Chou et al. (apud Yao & Zhao, 2014). În anul 2010, Tokunaga și Rains au realizat o meta-analiză ce cuprinde 94 de studii și a fost desfașurată în 22 de țări diferite, în urma căreia au constatat că există legături moderate și consistente între folosirea problematică a internetului și apariția depresiei și a singurătății (apud Yao & Zhao, 2014).

Persoanelor afectate de această problemă a utilizării excesive a internetului le sunt influențațe în mod negtiv afectivitatea în ceea ce privește stilul de viață și pot dezvolta o preocupare exagerată față de activitatea online, simt nevoie să evadeze în lumea virtuală și au un risc crescut de iritabilitate atunci când cineva încearcă să le restricționeze accesul la internet sau când li se cere să reducă orele petrecute online după cum susține Dell`Osso et al. (apud Yao & Zhao, 2014). Beard și Chou susțin și ei, de asemenea, faptul că există numeroase studii ce au demonstrat că există legături între dependența de internet și unele probleme psihosociale, cum ar fi depresia sau singurătatea (apud Yao & Zhao, 2014).

Astfel, în literatura de specialitate există multe studii care atestă faptul că dependența de internet duce la scăderea well-beingului. După cum se observă și mai sus, nicio formă de adicție nu este benefică nimănui în niciun caz. Dependența de internet face și ea parte dintre acestea. Deși internetul ușurează multe activități ce în mod normal ar dura mai mult fără acest sprijin, se poate ajunge la instalarea incapacității de a mai face alte lucruri fără ajutorul său. Acești utilizatori dependenți nu mai pot trăi o zi fără să se conecteze. Acest lucru este foarte trist pentru întreaga lume, deoarece tehnologia acaparează tot mai mult din viața oamenilor. Aceștia nu mai găsesc nicio plăcere în a se întâlni cu un prieten drag, a vorbi cu acesta față în față, a merge cu familia în parc să se plimbe, a asculta trupa preferată la un concert în aer liber etc. Cu ajutorul internetului pot face toate aceste lucuri și chiar mult mai multe decât atât.

Deși are foarte multe aspecte pozitive, internetul și utilizarea sa dețin și foarte multe defecte. Dependența față de acesta poate duce la izolarea utilizatorului. Această izolare aduce după sine înstrăinarea față de proprii prieteni, lipsa de comunicare cu familia, pierderea încrederii în sine, dereglarea orelor de somn, apariția obezității din cauza sedentarismului. Această deconectare de la viața reală poate duce și la apariția depresiei. În cazul în care se ajunge atât de departe este neaparat nevoie de intervenția unui specialist. Tinerii și adolescenții sunt cei mai predispuși la această problemă, și totodată și cei mai afectați în cazul în care se ajunge la o dependență majoră de internet.

Capitolul 2.

METODOLOGIA CERCETĂRII

Scopul și obiectivul cercetării

Scopul acestei lucrări este acela de a demonstra faptul că dependența de internet are o influență asupra well-beingului studenților. Problematica utilizării internetului este o situație gravă cu care tinerii din ziua de astăzi se confruntă din ce în ce mai mult. Starea de bine este foarte importantă, dar există foarte mulți factori ce o pot modifica negativ. Unul dintre acești factori este dependența de internet.

Astfel, în urma cercetării se va stabili dacă într-adevar utilizarea problematică a internetului modifică well-beingul.

Pentru a se atinge scopul acestei lucrări s-au folosit doua chestionare, unul dintre acestea măsoară dependența de internet „The Internet Addiction Test (IAT)”. Cel de-al doilea chestionar măsoară well-beingul „The BBC Subjective Well-being Scale”și cuprinde 3 aspecte cheie: sănătatea fizică, sănătatea psihică și relațiile.

Așadar obiectivele cercetării de față sunt urmatoarele:

să se arate că dependența de internet influențează sănătatea fizică

să se demonstreze că dependența de internet influențează sănătatea psihică

să se demonstreze că dependența de internet influențează relațiile.

Ipotezele cercetării

Pentru a ajunge la rezultatele statistice este nevoie de existența unor ipoteze. Astfel ipotezele pentru acest studiu sunt următoarele:

Ipoteza generală:

Există o relație inversă între dependența de internet și well-beingul.

Ipotezele specifice cercetării de față sunt precizate mai jos astfel:

Există o relație inversă între dependența de internet și sănătatea fizică

Există o relație inversă între dependența de internet și sănătatea psihică;

Există o relație inversă între dependența de internet și relații.

În capitolul următor se vor analiza statistic aceste ipoteze și va rezulta într-un final dacă există sau nu o legatură între dependența de internet și well-beingul utilizatorilor așa cum se presupune. Aceste ipoteze sunt suficiente pentru acest studiu cu scopul de a trage anumite concluzii referitoare la adicția tot mai întâlnită în rândul tinerilor în ceea ce privește uzul problematic al mediului online.

Metoda utilizată

Variabilele cercetării

Variabila independentă a cercetării de față este dependența de internet. Aceasta influențează well-beingul utilizatorilor. Aceasta se referă la utilizarea internetului într-un mod problematic.

Variabilele dependente sunt cele trei aspecte ale well-beingului amintite mai sus: sănătatea fizică, sănătatea psihică și relațiile. Acestea depind de problematica utilizării internetului, cât de des se întâmplă să rămână utilizatorii online mai mult decât își propun și de cum le afectează relațiile cu ceilalți, prieteni, familie, colegi.

Participanți

Participanții la acest studiu au fost în număr de 60, dintre care 29 bărbați și 31 femei. Aceștia sunt studenți la diferite facultăți sau universități cum ar fi Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Facultatea de Informatică, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și Politehnica.

Vârsta subiecților variază între 21 și 27 de ani, având o medie M=22,46.

În ceea ce privește selecția acestora, se poate afirma faptul că au fost aleși în mod aleatoriu, singurul criteriu de care s-a ținut cont a fost vârsta, mai exact, participanții să se încadreze în perioada de tinerețe conform dezvoltării umane.

Instrumente

Cercetarea de față a avut ca instrumente două chestionare, unul pentru a măsura dependența de internet, iar celălalt pentru a măsura well-beingul.

Chestionarul ce masoară utilizarea problematică a internetului este „The Internet Addiction Test” (IAT). Autoarea acestuia este Dr. Kimberly Young, director la „The Center for Internet Addiction”. Acesta este primul instrument valid ce are ca scop măsurarea dependenței de internet. Proprietățile sale psihometrice arată că este un instrument de încredere și măsoară în mod eficient ceea ce își propune. Acest instrument a fost folosit în mai multe cercetări având același scop, măsurarea utilizării problematice a internetului. Acest test măsoară nivelul de implicare al individului în ceea ce privește utilizarea internetului și clasifică comportamentul dependent în termeni ca, ușor, moderat și sever.

Cele 20 de întrebări descriu foarte bine nivelurile distinctive. Acestea sunt redactate linear astfel, de la prima întrebare crește nivelul de dificultate. Numărul de întrebări este suficient de mare pentru a măsura dependența de internet. Chestionarul prezintă un grad ridicat al validității de construct. Răspunsurile la intrebări nu trebuie influențate în mod voit, nu există răspunsuri corecte sau greșite. În momemtul completării, participanții nu trebuie să se raporteze la situațiile în care folosesc internetul in scopuri academice sau de informare.

Pentru a evalua nivelul de dependență, respondenții au avut de ales între următoarele variante:

0 – Nu mă caracterizează

1 – Rar

2 – Ocazional

3 – Frecvent

4 – Des

5 – Mereu.

Testul IAT a fost tradus în mai multe limbi ca și chineza, coreeana, germana, portugheza ceea ce îl face un instrument de măsurare mondial.

Pentru a măsura well-beingul a fost folosit testul „The BBC Well-being Scale”. Autorul acestui test este Peter Kinderman și Eleanor Pontin. Aceștia au dezvoltat un chestionar ce conține 24 de întrebări. Itemii au fost incluși în mod deliberat pentru a cuprinde cele mai multe aspecte cu privire la well-being. Acest chestionar a fost elaborat recent pentru a măsura întâmplările subiective din viața oamenilor. S-a constat că well-beingul este dependent de o gamă largă de factori. Chestionarul acesta se bazează pe trei aspecte-cheie: sănătatea fizică, sănătatea psihică și relațiile. Participanții au avut de ales între următoarele variante de răspuns:

deloc

puțin

foarte mult

extrem de mult.

Aceste două scale sunt verificate de mai multe ori, de fiecare dată confirmându-se validitatea lor. Acest lucru le întărește importanța în ceea ce privește măsurarea dependneței de internet si a well-beingului. Chestionaele au fost alese datorită validității si consistenței lor.

După recuperarea chestionarelor, o parte dintre participanți au precizat că sunt conștienți de dependența lor, alții mi-au zis că știu de faptul că sunt dependenți, dar niciodată nu s-au gândit și la well-beingul lor în sensul că acesta ar putea fi modificat.

Procedura

Pentru colectarea datelor a fost nevoie de împărțirea chestionarelor indivizilor pentru a le completa. Alegerea acestora s-a desfășurat în funcție de vârsta participanților, adică aceștia trebuie să fie tineri conform dezvoltării umane. Apoi au fost întrebați dacă vor să ia parte ca și participanți la studiu. După care le-au fost înmânate ambele chestionare, inclusiv consimțământul informat pentru a fi lecturat și semnat dacă vor decide să ia parte în continuare la studiu.

Colectarea datelor s-a desfășurat în lunile martie-aprilie 2014. Participanților li s-a cerut să completeze ambele chestionare, să nu influențeze în mod intenționat rezultatele și au la dispoziție cât timp are nevoie fiecare. Pentru o completare corectă s-a mai adăugat o precizare în cazul chestionarului ce măsoară dependența de internet și anume să nu se raporteze la situațiile în care internetul se folosește în scopuri academice.

Capitolul 3

REZULTATE

Acest capitol este dedicat interpretării și analizei datelor obținute în urma colectării. Ulterior, vor fi testate și ipotezele pentru a putea trage o concluzie în ceea ce privește scopul acestei cercetări.

3.1. Analiza statistică descriptivă

Scopurile statisticii descriptive sunt organizarea, sintetizarea și descrierea datelor (Popa, 2008).

În cele ce urmează vor fi prezentate datele statististice așa cum au rezultat.

Pie-chart 1. Frecvența participanților

În Tabelul 1. și în Pie-chart 1. se observă frecvența participanților la acest studiu, mai exact la acest studiu au luat parte 29 de bărbați și 31 de femei.

În Tabelul 2. de mai sus se observă statistica descriptivă a variabilelor cercetate. Așadar ceea ce se poate observa în tabel va fi notat mai jos:

– pentru variabila sănătate fizică se observă Minim=10, Maxim=23, M=16,5, SD=2,45;

– pentru variabila sănătate psihică se observă Minim=21, Maxim=43, M=32,41, SD=4,6;

– pentru variabila relații se observă Minim=7, Maxim=18, M=12, SD=2,6;

– pentru variabila dependența de internet se observă Minim=10, Maxim= 71, M=44,88, SD=12,6. Deși nu a fost luată în considerare pentru acest studiu, se pot observa aceleași tipuri de rezultate și pentru vârstă – Minim=21, Maxim=27, M=22,46, SD=1,6.

Grafic 1. Distribuția variabilei „sănătate fizică”

În Graficul 1. se poate observa distribuția normală a variabilei „sănătatea fizică” având M=16,50, SD=2,46, N=60

Grafic 2. Distribuția variabilei „sănătate psihică”

În Graficul 2. Se poate observa distribuția normală a variabilei „sănătate psihică”, având M=32,42, SD=4,60, N=60.

Grafic 3. Distribuția variabilei” relații”

În Graficul 3. se poate observa distribuția normală a variabilei „relații”, M=12,SD=2,681, N=60.

Grafic 4. Distribuția variabilei „dependența de internet”

În Graficul 4. se poate observa distribuția normală a variabilei „dependența de internet”, M=44,88, SD=12,67, N=6

3.2. Testarea ipotezelor cercetării

În capitolul de mai sus s-au putut observa caracteristicile variabilelor studiate. În continuare se va efectua testarea ipotezelor cercetării, în urma căreia se vor observa relațiile dintre variabile.

Tabel 3. Distribuția variabilelor

În Tabel 3. unde s-a aplicat testul nonparametric Kolmogorov-Smirnov pentru distribuția normală a datelor se observă că toate variabilele au o distribuție normală:

– sănătate fizică (Z= .93, p>.005)

– sănătate psihică (Z=.74, p>.005)

– relații (Z=.77, p>.005)

În Tabelul 4. s-a aplicat testul nonparametric Kolomogorov-Smirnov pentru distribuția normală a datelor și s-a observat faptul că variabilă dependența de internet are o distribuție normală: Z=.77, p>.005

În Tabelul 5. unde s-a aplicat corelația Pearson se observă că există o relație semnificativă statistic negativă între sănătatea fizică si dependența de internet (r= -.37, p<0.01). De aici rezultă faptul că ipoteza conform căreia există o relație inversă între dependența de internet și sănătatea fizică se confirmă.

Se observă și faptul că există o relație semnificativă statistic negativ între sănătatea psihică și dependența de internet (r=-.45, p<0.01) și se confirmă ipoteza conform căreia există o relație inversă între dependența de internet și sănătatea psihică.

În același tabel se observă faptul că există o relație semnificativă statistic negativă între relații și dependența de internet (r=-.343, p<0.01) de unde rezultă faptul că există o relație inversă între dependența de internet și relații. Astfel, toate ipotezele se confirmă.

Pentru a afla consistența internă a celor două chestionare s-a calculat testul Cronbach. Se observă că există o consistență internă (α= .85), limita acceptată de literatura de specialitate fiind α=.65-.70.

3.3. Interpretarea psihologică a rezultatelor

Capitolul de față are ca scop evidențierea rezultatelor statistice, aceasta realizându-se prin interpretarea psihologică.

În primul capitol am trecut în revistă informații generale și particulare despre dependența de internet și well-beingul cu cele trei aspecte ale sale: sănătatea fizică, sănătatea psihică, relațiile. Din fericire, literatura de specialitate oferă la dispoziție suficiente informații despre acestea. În urma lecturării vom avea cunoștințe despre internet, beneficiile acestuia, dar și despre dezavantajele utilizării lui pe termen îndelungat, acestea fiind de fapt, dependența de internet. De asemenea, am descoperit informații despre ceea ce presupune well-beingul și cum se poate păstra sau îmbunătăți, dar și despre cauzele perturbării acestuia.

Obiectivul lucrării de față este acela de a demonstra că există o relație inversă între dependența de internet și fiecare dintre următoarele: sănătatea fizică, sănătatea psihică și relații.

Suportul teoretic arată faptul că acestor variabile li s-a acordat o importanță destul de mare, fiind studiate de diferiți cercetători încă de cel puțin un deceniu. Din păcate această varietate de studii este valabilă doar în cazul uneie dintre variabile, adică există studii bazate pe dependența de internet, există studii ce au pornit de la aspectele ce încapsulează termenul de well-being, dar există foarte puține cercetări ce au demonstrat legătura dintre cele două, studierea lor împreuna. Acest fapt a îngreunat puțin situația.

Cercetarea de față și-a propus să verifice dacă există o relație inversă între dependența de internet și well-being la care au participat studenți ai mai multor facultăți, astfel pezentarea rezultatelor se va rezuma strict la acest aspect.

După cum se observă în interpretarea statistică a datelor, există diferențe statistice pentru fiecare variabilă. Datorită acestor rezultate putem afirma că, într-adevar, dependența de internet influențează well-beingul. Cu alte cuvinte, ipotezele sunt confirmate.

Acest rezultat era oarecum de așteptat, date fiind cercetările desfășurate înainte pe aceeași temă. Utilizarea adictivă a internetului influențează în mod negativ well-beingul, utilizatorii devenind depresivi, izolându-se. Dependența de internet poate duce la obezitate, creșterea iritabilității, stresului, nerespectarea orelor de somn, excluderea socială.

Atât adolescenții cât și tinerii pot cădea ușor în plasa internetului și se lasă influențați de acesta prin verificarea mail-ului constant, postarea multor poze sau imagini pe site-urile de socializare, unii dintre aceștia chiar devin obsedați de numărul de prieteni, comentarii sau „like-uri” primite la acestea. Ba chiar, devin invidioși atunci când alte persoane au mai multe decât ei. Aceștia ajung să trăiască doar pentru a mai posta ceva sau pentru a vedea dacă cineva le-a mai scris. Își expun viața ca pe un tapet și ajung să își facă publice evenimente intime din viață, sau evenimente ce ar trebui păstrate doar pentru ei. Sunt unii utilizatori care văd în site-urile de socializare oportunitatea perfectă de a se lăuda cu ce și-au mai cumpărat, unde au mai călătorit, sau ce locuri scumpe vizitează. Dacă aceștia sunt mândri de realizările lor, există ceilalți care devin invidioși și frustrați.

Internetul ajunge a fi pentru unii un mod de viață. Fie că se folosesc de el pentru a-și expune viața personală, fie că urmăresc alte persoane prin acest mijloc, acest mediu este preferat de ei tot timpul.

Dependența de internet presupune și sedentarismul, adică lipsa mișcării. Aceasta poate duce la multe complicații, însă în special la obezitate. Iar obezitatea scade încrederea în sine a tinerilor, deoarece aspectul fizic este important la această vârstă.

Toate acestea ajung să influențeze well-beingul utilizatorului dependent, deoarece se va simți inferior, frustrat, mâhnit, stresat când va observa la alții ce el nu are. Tot această utilizare problematică îl va face să nu mai socializeze față în față cu prietenii sau cunoștințele și nici cu familia situația nu va sta mai bine. Lipsa relaționarilor va duce la apariția depresiei, furiei, singurătății, obezității.

Capitolul 4

CONCLUZII

4.1. Discuții

Rezultatele statistice sunt primul suport semnificativ în ceea ce privește rezultatul ipotezelor. Pentru a înțelege mai bine se va face o reamintire a ipotezelor:

Există o relație inversă între dependența de internet și sănătatea fizică;

Există o relație inversă între dependența de internet și sănătatea psihică;

Există o relație inversă între dependența de internet și relații.

În urma aplicării corelației Pearson s-a observat o relație semnificativă statistic negativă între sănătatea fizică și dependența de internet (r= -.37, p<.001) , așadar ipoteza conform căreia există o relație inversa între dependența de internet și sănătatea fizică se confirmă. Se observă și faptul că există o relație semnificativă statistic negativ între sănătatea psihică și dependența de internet (r= -.45, p<0.01) și se confirmă ipoteza conform căreia există o relație inversă între dependența de internet și sănătatea psihică. În același tabel se observă faptul că există o relație semnificativă statistic negativă între relații și dependența de internet (r= .343, p<0.01) de unde rezultă faptul că există o relație inversă între dependența de internet și relații. Astfel, toate ipotezele se confirmă.

După cum s-a precizat și mai sus, există și alte cercetări bazate pe aceiași temă. Sunt mai puține studii efectuate pe acestea două, dependența de internet și well-beingul, însă rezultatele celor existente vor fi dezbătute mai jos.

Seligman et al. (2005) a descoperit în urma cercetării sale faptul că există o corelație mult mai mare decât cea gasită în lucrarea de față între dependența de internet și well-beingul utilizatorilor. Această diferență există din cauza faptului că acesta a folosit mai multe instrumente, a avut mai mulți participanți la studiu, dar cercetarea s-a întins și pe o perioadă mai mare de timp. Aceste aspecte pot influența rezultatele finale, iar lucrarea lui Seligman are o validitate mai mare.

Rezultate asemănătoare aceastei lucrări au avut și Odaci și Cıkrıkcı (2014). Aceștia au raportat o corelație negativă între dependența de internet și well-beingul participanților la studiu (r = -.38, p < .001) în timp ce în studiul de față s-au descoperit următoarele rezultate (r=-.37, p<.001).

Sanders et al. (2000) au raportat faptul că nu există nicio legătură între dependența de internet și well-being, ci există între dependența de internet și relațiile cu familia. Acest lucru este posibil, probabil, din cauza faptului că în anul în care s-a efectuat studiul, acum paisprezece ani, internetul nu luase încă o așa mare amploare și nici utilizatorii nu erau atât de dependenți de acesta sau colectarea datelor a influențat aceste date, dar nu sunt precizate și nu se pot trage concluzii.

Chen (2012) a demonstrat în cercetarea sa faptul că există o legătură între well-being și dependența de internet, însă nu atât de mare, deoarece acesta a introdus în cercetarea sa mai multe variabile, mai mulți factori, iar toate acestea au influențat rezultatele finale deoarece studiul nu s-a raportat doar la diferență dintre dependența de internet și well-being, ci și la alte aspecte.

Un studiu al căror rezultate sunt asemănătoare cu ale prezentei lucrări este cel al lui Anderson și Bushman (2001) ce au descoperit faptul că există legături între dependența de internet și well-being, deși nu foarte multe sau foarte importante, probabil din cauza faptului că în vremurile acelea nu era atât de răspândită această problemă. În schimb, aceștia au observat faptul că există legătură între practicarea jocurilor de noroc pe internet și well-beingul acelor persoane ce obișnuiesc să aibă astfel de comportamente repetitive și problematice.

De altfel, Muusses et al. au realizat un studiu longitudinal în urma căruia au ajuns la concluzia că dependența de internet are legătură cu apariția depresiei, singurătații și a stresului. Având în vedere că și de aceste aspecte depinde well-beingului fiecărei persoane, se poate afirma că există legătură între adicția față de internet și starea de bine a utilizatorilor (apud Bozoglan et. al, 2014).

Așadar, există un număr semnificativ de studii ce au cercetat același lucru ca și prezenta lucrare. Nu doar acestea expuse mai sus, dar și altele arată faptul că dependența de internet are legatură cu modificarea well-beingului în sens negativ. Toate aceste date nu fac decât să consolideze cercetările în acest domeniu, iar lucrarea de față aduce un plus în acest sens.

Toate diferențele dintre studii sau asemănările dintre acestea există din diferite motive, cum ar fi numarul participanților la studiu, instrumentele de măsurat folosite, procedura prin care s-a aplicat testul, modul în care se pot influența răspunsurile etc.

4.2. Contribuțiile cercetării

După cum s-a observat în capitolul inițial, până în momentul de față au fost realizate multe studii privind dependența de internet, dar și well-beingul. Aceste cercetări există de peste un deceniu și cu fiecare lucrare se demonstrează faptul că dependență de internet este o problemă mondială ce influentează atât adolescenții, tinerii, dar și adulții. Well-beingul poate fi afectat ușor, iar dependența de internet este una dintre aceste probleme ce îl poate deteriora.

Studii care să demonstreze faptul că dependența de internet are un impact important asupra well-beingul utilizatorilor există, însă nu suficient de multe. Cercetătorii au început să fie interesați de acest aspect în urmă cu puțini ani, însă până în momentul de față nu se poate spune că există foarte multe lucrări în sensul acesta.

Asadar, aceasta lucrare consilidează baza studiilor deja existente, reprezintă o contribuție în plus pentru accentuarea acestei probleme. Deși esanționul nu este unul foarte mare, rezultatele confirmă ipoteza, ceea ce întărește ideea conform căreia există o relație între adicția de internet și well-beingul utilizatorilor.

Lucrarea de față încearcă să aducă o precizare în plus asupra concretizării acestei supoziții. Este cunsocut faptul că internetul a devenit un mod de viață pentru foarte multe persoane, ceea ce devine ingrijorător pentru adolescenții din ziua de azi deoarece sunt la vârsta la care personalitatea lor este ușor influențabilă, iar această adicție sigur nu o va face în sens pozitiv. Tinerii, de asemenea, sunt și ei influențați negativ de această utilizare problematică. În concluzie această lucrare reprezintă o confirmare în plus a ceea ce implică utilizarea internetului în mod greșit.

Participanții la această cercetare nu au fost aleși la întâmplare de pe stradă, ei au fost aleși dintre studenții la diverse facultăți, deoarece se miza pe faptul că aceștia folosesc cu siguranță internetul atât acasă cu ajutorul computerului, dar și în afara ei, cu ajutorul telefonului mobil. Studiul era destinat tinerilor, iar de aceea nu era profesional să fie chestionate și alte persoane din alte categorii de vârstă.

Această lucrare poate fi considerată un semnal de alarmă în cazul determinării unor soluții privind această problemă ce se răspândește tot mai mult.

4.3. Limitele cercetării

De regulă, un studiu ar trebui să se bazeze pe obictivitate. Datele nu trebuie modificate pentru a influența rezultatele, iar intrepretarea acestora ar trebui sa fie efectuată într-un mod corect.

De asemenea, cercetătorul trebuie să fie obiectiv și în privința problemelor întâmpinate pe parcursul realizării lucrării.

Una din limitele acestui studiu se referă la eșantion. Deși la acest studiu au participat 60 de subiecți, eșantionul ar putea fi considerat mic sau nereprezentativ.

O altă limită ar fi faptul că răspunsurile pot fi influențate de către respondent. În timp ce se răspunde la întrebări, nu este greu să se observe ce vrea să verifice, iar din motive cum ar fi jena, rușinea, teama de a fi judecați, subiecții pot ascunde adevăratul răspuns.

Aceste limite sunt expuse în mod obiectiv. Cu privire la alte limite ale acestei cercetări își pot da cu părerea persoanele avizate în acest sens.

Deși există limite privind această cercetare, nu se pot considera a fi suficient de importante astfel încât să reducă importanța studiului.

4.4. Direcții viitoare

Studiul de față, pe lângă faptul că își propune să aducă o contribuție valoroasă privind importanța problematicii utilizării internetului asupra well-beingului persoanei, își propune să deschidă și calea către noi propuneri în sensul acesta. Există deja multe studii realizate în acest sens, însă niciodată nu poate fi considerată prea mult încercarea de a trage un semnal de alarmă în privința dependenței de internet asupra tinerilor din ziua de astazi, ei fiind cei mai afectați de aceasta.

Cercetarea poate fi considerată o contribuție în plus adusă tuturor celorlalte studii realizate în acest sens. Lucrarea este o altă certitudine a faptului că utilizarea problemtică a internetului crează dependență, iar aceasta modifică well-beingul într-un sens negativ.

De asemenea, se poate spune că această cercetare trage un semnal de alarma asupra adicției de internet. Propuneri privind împiedicarea acesteia există, însă mai importante sunt metodele prin care se pot pune în aplicare. Poate fi și un punct de plecare privind viitoare studii pornind de la acesta. Îmbunătățiri asupra lucrării se pot aduce în privința numărului de participanți, acesta putând fi mai mare, astfel evaluând mai multe persoane.

Alte cercetări pe aceiași temă se pot realiza crescând numărul de participanți, dar și introducând mai multe variabile, sau ținând cont și de vârstă, sex, mediul social, educație etc.

Pentru un studiu complex se pot cerceta și legăturile dintre dependența de internet și relațiile cu familia, relațiile cu prietenii, satisfacția profesională, relația partenerială etc. Well-beingul poate fi influențat și de acestea, iar o cercetare pe o astfel de tema poate fi una complexă și realistă.

Nivelul complexității temei nu a permis din nefericire și găsirea unor soluții de a preveni această problemă, dar și găsirea unor soluții de a o rezolva după constatarea sa. În literatura de specialitate există multe studii realizate și privind aceste aspecte, însă în România nu există suficiente cercetări de acest gen. Niște cercetări ample care să ateste dacă într-adevar, la nivelul țării, există o problema în rândul majorității tinerilor în ceea ce privește dependența de internet și legătura acesteia cu well-beingul utilizatorului sunt bine venite în acest sens.

În concluzie, lucrarea de față își propune ca rezultatele sale să aducă o completare importantă la celelalte studii, dar și să fie luate în considerare în cazul realizării altor studii privind adicția de internet și well-beingul utilizatorilor.

Bibliografie

Aghababei, N., Arji, N. (2014). Well-being and the HEXACO model of personality. Personality and Individual Differences, 56, 139–142.

American Psychiatric Association, www.psyco.org

Anderson, C. A., & Bushman, B. J. (2001). Effects of violent videogames on aggressive

behavior, aggressive cognition, aggressive affect, physiological arousal and prosocial behavior. Psychological Science, 12, 353–359.

Andre, C., Lelord, F. (1999). Cum sa te iubesti pe tine pentru a te întelege mai bine cu ceilalti. Bucuresti; Editura Trei.

Anghel, T. (2011). Tot ce trebuie să știi despre internet. Iași: Polirom.

Aniței, M. (2010). Fundamentele psihologiei. București: Editura Universitară

Avram, E. (2009). Psihologia personalității. București: Editura Universitara.

Avdeev, D. (2008). Depresia ca patimă și ca boală. București: Editura Cartea Ortodoxă.

Beard, K. W. (2005). Internet addiction: A review of current assessment techniques

and potential assessment questions. Cyberpsychology and Behavior, 8(1), 7–14.

Bozoglan, B., Demirer, V., Sahin, I. (2013). Loneliness, self-esteem, and life

satisfaction as predictors of Internet addiction: A cross-sectional study among

Turkish university students. Scandinavian Journal of Psychology, 54(4), 313–319.

Bozoglan, B., Demirer, V., Sahin, I. (2014). Problematic inteternet use: functions of use, cognitive absorption and depression. Computers in Human Behavior, 37, 117–123.

Cao, H., Sun, Y., Wan, Y., Hao, J., & Tao, F. (2011). Problematic Internet use in Chinese

adolescents and its relation to psychosomatic symptoms and life satisfaction. BMC Public Health, 11, 802.

Caplan, S., Williams, D., Yee, N. (2009). Problematic internet use and psychosocial well-being among MMO players. Computers in Human Behavior, 25, 1312–1319.

Chen, S.K. (2012). Internet use and psychological well-being among college students: a latent profile approach. Computers in Human Behavior, 28, 2219–2226

Ceyhan, A. A., & Ceyhan, E. (2008). Loneliness, depression, and computer selfefficacy

as predictors of problematic Internet use. Cyberpsychology and Behavior, 11, 699-712.

Chiriță, V. (2006). Ce este dependența de calculator?. Iași: Editura „Grigore T. Popa”.

Crețu, R.Z. (2012). Perspective clasice în psihologia personalității. București: Editura Universitară.

Diener, E., Emmons, R. A., Larsen, R. J., & Griffin, S. (1985). The satisfaction with life scale. Journal of Personality Assessment, 49, 71–75.

Diener, E., Oishi, S. (2004). Are Scandinavians happier than Asians?: Issues in comparing nations on subjective well-being. Asian economic and political issues, 1–25.

Dinisman, T., Zeira, Anat, Sulimani-Aidan, Y., Benbenishty, R. (2013). The subjective well-being of young people aging out of care. Children and Youth Services Review, 35, 1705–1711.

Floro, S. M. (1995). Women’s Well-Being, Poverty, and Work Intensity. Feminist Economics, 1(3), 1-25.

Juster, F.T. and Dow K. G. (1985). Goods, Time, and Well-being: The Joint Dependence Problem. Time, Goods, and Well-Being, 397-413

Kim, J., LaRose, R., & Peng, W. (2009). Loneliness as the cause and the effect of problematic internet use: The relationship between internet use and psychological well-being. Cyberpsychology and Behavior, 12(4), 451–455.

Kinderman, P., Schwannauer, M., Pontin, E., Tai, S. n.d. The development and validation of a general measure of wellbeing: the BBC wellbeing scale. Quality of Life Research.

Ko, C. H., Hsiao, S., Liu, G. C., Yen, J. U., Yang, M. J., & Yen, C. F. (2010). The characteristics of decision making, potential to take risks, and personality of college students with Internet addiction. Psychiatry Research, 170(1–2), 121–125.

Kuss, D.J., Griffiths,M.D., Binder, J.F. (2013). Internet addiction in students: Prevalence and risk factors. Computers in Human Behavior, 29, 959-966.

Kuss, D.J., Rooji, A.J., Shorter, G.W., Griffiths, M.D., Mheen, D. (2013). Internet addiction in adolescents: Prevalence and risk factors. Computers in Human Behavior, 29, 1987-1996.

La Placa, V., Knight, A. (2013). Well-being: its influence and local impact on public health. Public Health, 128, 38-42.

McKenna, K. Y. A., Green, A. S., & Gleason, M. E. J. (2002). Relationship formation on

the Internet: What’s the big attraction? Journal of Social Issues, 58, 9–31.

Mitchel, J., Stanimirovic, R., Klein B., Vella-Brodrick D. (2009). A randomized controlled trial of a self-guided internet intervention promoting well-being. Computers in Human Behavior, 25, 749–760.

Odaci, H., Cikrikci, O. (2014). Problematic internet use in terms of gender, attachment styles and subjective well-being in university students. Computers in Human Behavior, 32, 61–66.

Penard, T., Poussing, N., Suire, R. (2013). Does the Internet make people happier?. The Journal of Socio-Economics, 46, 105-116.

Popa, M. (2008). Statistică pentru psihologie. Teorie și aplicații SPSS. Iasi: Editura Polirom.

Ross, C. E. and Willigen M.V. (1997). Education and the Subjective Quality of Life. Journal o f Health and Social Behavior, 38(3), 275-297.

Russell, B. (2011). În căutarea fericirii. București: Editura Humanitas.

Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2001). On happiness and human potentials: A review of research on hedonic and eudaimonic well-being. Annual Review of Psychology, 52, 141–166.

Ryff, C.D. (1989). Happinessiseverything,or is it? Exploration on the meaning of psycologhycal well being. Journal of personality and social personality, 57, 49-59.

Sahin, C. (2011). An analysis of internet addiction levels of individuals according to various variables. TOJET: The Turkish Online Journal of Educational Technology, 10, 60-66.

Sanders, C. E., Field, T. M., Diego, M., & Kaplan, M. (2000). The relationship of Internet use to depression and social isolation among adolescents. Adolescence, 35 (138), 237–242.

Seligman, M. E. P., Steen, T. A., Park, N., & Peterson, C. (2005). Positive psychology progress: Empirical validation of interventions. American Psychologist, 60(5),410–421.

Sinkkonen, H.M., Puhakka, H., Merilainen, M. (2014). Internet use and addiction among finnish Adolescents (15-19 years). Journal of Adolescence, 37, 123–131.

Steel, P., Schmidt, J., & Shultz, J. (2008). Refining the relationship between

personality and subjective well-being. Psychological Bulletin, 134(1), 138–161.

Sun, D. L., Chen, Z. J., Ma, N., Zhang, X. C., Fu, X. M., & Zhang, D. R. (2009). Decision-making and prepotent response inhibition functions in excessive Internet users. CNS Spectrum, 14(2), 75–81.

Ștefănescu, P. (2007). Internet și societate. București: Tipografia Editurii „Ars Docendi”.

Tone, H.J., Zhao, H.R., Yan, W.S. (2014). The attraction of online games: An important factor for Internet Addiction. Computers in Human Behavior, 30, 321-327.

Vazquez, C., Hervas, G., Rahona, J.J., Gomez, D. (2009). Psychological well-being and health. Contributions of positive psychology. Annuary of Clinical and Health Psychology, 5, 15-27.

Yao, M.Z., Zhong, Z.J. (2013). Loneliness, social contacts and internet addiction: a cross-lagged panel study. Computers in Human Behavior, 30, 164–170.

Yen, C. F., Ko, C. H., Yen, J. Y., Chang, Y. P., & Cheng, C. P. (2009). Multi-dimensional

discriminative factors for Internet addiction among adolescents regarding

gender and age. Psychiatry and Clinical Neurosciences, 63(3), 357–364.

Young, K.S. (1996). Internet addiction: the emergence of a new clinical disorder. CyberPsychology and Behavior, 3, 237-244.

Young, K.S. n.d. Assesment of internet. www.netaddiction.com

ANEXE

Anexa 1.

Consimțământ informat

Vă rugăm să citiți următorul formular cu atenție și să adresați persoanelor care vi-l înmânează orice întrebare referitoare la participarea dvs. în proiectul în care ați fost invitat. Abia apoi vă rugăm să vă dați acordul scris de a participa la acest proiect (să semnați formularul), în condițiile în care ai înțeles pe deplin ce presupune implicarea dvs.

Singura dumneavostră implicare în această cercetare este de a completa chestionarelle anexate, care nu necesită date cu caracter personal (nume, prenume, CI, CNP), este doar nevoie de răspunsuri sincere și reale. Nu există niciun risc la care dumneavoastră să fiți supus în urma completării chestionarului, deoarece aceste date sunt confidențiale, nimeni nu va avea acces la datele personale, ci doar la răspunsuri de ordin statistic, descriptiv, cantitativ. Dacă dumneavoastră vreți să aveți acces la rezultatele analizei statistice care vor fi efectuate, atunci vi le vom comunica.

Toate datele personale vor fi păstrate confidențial. Rezultatele derivate din acest proiect ar putea fi publicate în scop științific, dar nu vor include numele dvs. și nicio dată personală care să vă identifice în mod indirect.

La datele brute colectate de pe teren vor avea acces doar membrii echipei de cercetare, care sunt obligați de Codul Deontologic să nu divulge date cu caracter personal ale participanților studiului.

Data, Semnătura,

Anexa 2.

CHESTIONAR DEPENDENȚA DE INTERNET

Acest instrument (IAT) măsoară nivelul mic, moderat sau sever al dependenței de internet.

Încercați să răspundeți la întrebările din test cu toată sinceritatea, așa cum sunteți în realitate.

Vă rog să încercuiți răspunsul ce vă caracterizează cel mai bine.

0 – nu mă caracterizează

1 – rar

2 – ocazional

3 – frecvent

4 – des

5 – mereu

Sex:

Vârsta:

Cât de des considerați că stați online mai mult decât vă doriți?

0 1 2 3 4 5

2. Cât de des neglijați treburile casnice pentru a petrece timpul online?

0 1 2 3 4 5

3. Cât de des preferați să rămâneți online în detrimentul timpului petrecut cu partenerul?

0 1 2 3 4 5

4. Cât de des stabiliți relații noi cu ceilalți utilizatori?

0 1 2 3 4 5

5. Cât de des se plâng alte persoane din viața ta în legatură cu timpul petrecut online?

0 1 2 3 4 5

6. Cât de des au de suferit notele sau activitatea școlara din cauza timpului petrecut utilizând internetul?

0 1 2 3 4 5

7. Cât de des vă verificați email-ul înainte de a face ceva ce aveți nevoie?

0 1 2 3 4 5

8. Cât de des performanața sau productivitatea la locul de munca au de pierdut din cauza timpului petrecut online?

0 1 2 3 4 5

9. Cât de des deveniți defensiv sau secretos când cineva vă întreabă ce faceți în timpul petrecut online?

0 1 2 3 4 5

10. Cât de des vă dispar gândurile nelinistitoare despre viață pe durata timpului petrecut online?

0 1 2 3 4 5

11. Cât de des anticipați următoarea dată când veți fi din nou online?

0 1 2 3 4 5

12. Cât de des vă este teamă că viața fără internet ar fi goală, plictisitoare, lipsită de bucurie?

0 1 2 3 4 5

13. Cât de des vă deranjează atunci când cineva vă întrerupe activitatea online?

0 1 2 3 4 5

14. Cât de des pierdeți nopțile din cauza activității desfășurate online?

0 1 2 3 4 5

15. Cât de des vă preocupă activitatea online atunci când sunteți offline?

0 1 2 3 4 5

16. Cât de des spuneți că “mai stați doar câteva minute” pe durata timpului petrecut online?

0 1 2 3 4 5

17. Cât de des ați încercat să reduceți timpul petrecut online și ați dat greș?

0 1 2 3 4 5

18. Cât de des ați încercat să ascundeți cât timp ați petrecut online?

0 1 2 3 4 5

19. Cât de des alegeți să petreceți timpul utilizând internetul decât să ieșiți cu prietenii?

0 1 2 3 4 5

20. Cât de des vă simțiți deprimat, cu toane sau nervos atunci când sunteți

offline, iar toate aceste stări să dispară odată ce sunteți din nou online?

0 1 2 3 4 5

Anexa 3.

The BBC Subjective Well-being Scale

Acest instrument își propune să măsoare experiențele subiective ale oamenilor în profunzimea largă de domenii de obicei incluse în definiții ale bunăstării.

Va rog sa încercuiți răspunsul ce vă caracterizează cel mai bine:

• deloc

• puțin

• foarte mult

• extrem de mult

Sunteți satisfăcut de viața dumneavoastră psihică?

•deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți satisfăcut de calitatea somnului dumneavoastră?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de capacitatea dumneavoatră de a realiza activitățile de zi cu zi?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți satisfăcut de abilitatea dumneavoastră de a lucra?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Va simțiți deprimat sau anxios?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Simțiți că sunteți în stare să vă bucurați de viață?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Simțiți că aveți un scop în viață?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Simțiți că dețineți controlul vieții dumneavoastră?

• deloc • putin • foarte mult • extrem de mult

Vă simțiți optimist în ceea ce privește viitorul?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de dumneavoastră ca persoană?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de aspectul dumneavostra fizic?

• deloc • putin • foarte mult • extrem de mult

Va simțiți în stare să vă trăiți viața așa cum doriți?

• deloc • putin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți încrezător în propriile dumneavoastră opinii și credințe?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Vă simțiți în stare să faceți lucrurile pe care alegeți să le faceți?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Vă simțiți capabili să creșteți și să vă dezvoltați ca persoană?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de realizările dumneavoastră de până acum?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit cu viața personală?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de prietenii dumneavoastră ?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Vă simțiți confortabil cu privire la modul în care se conectează ceilalți la dumneavostră?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de viața dumneavoastră sexuală?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Va simțiți în stare să cereți ajutorul cuiva dacă ați avea nevoie?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de faptul că aveți suficienți bani pentru a vă satisface nevoile personale?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de perioada de timp petrecută în aer liber?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de accesul la serviciile de sănătate?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Bibliografie

Aghababei, N., Arji, N. (2014). Well-being and the HEXACO model of personality. Personality and Individual Differences, 56, 139–142.

American Psychiatric Association, www.psyco.org

Anderson, C. A., & Bushman, B. J. (2001). Effects of violent videogames on aggressive

behavior, aggressive cognition, aggressive affect, physiological arousal and prosocial behavior. Psychological Science, 12, 353–359.

Andre, C., Lelord, F. (1999). Cum sa te iubesti pe tine pentru a te întelege mai bine cu ceilalti. Bucuresti; Editura Trei.

Anghel, T. (2011). Tot ce trebuie să știi despre internet. Iași: Polirom.

Aniței, M. (2010). Fundamentele psihologiei. București: Editura Universitară

Avram, E. (2009). Psihologia personalității. București: Editura Universitara.

Avdeev, D. (2008). Depresia ca patimă și ca boală. București: Editura Cartea Ortodoxă.

Beard, K. W. (2005). Internet addiction: A review of current assessment techniques

and potential assessment questions. Cyberpsychology and Behavior, 8(1), 7–14.

Bozoglan, B., Demirer, V., Sahin, I. (2013). Loneliness, self-esteem, and life

satisfaction as predictors of Internet addiction: A cross-sectional study among

Turkish university students. Scandinavian Journal of Psychology, 54(4), 313–319.

Bozoglan, B., Demirer, V., Sahin, I. (2014). Problematic inteternet use: functions of use, cognitive absorption and depression. Computers in Human Behavior, 37, 117–123.

Cao, H., Sun, Y., Wan, Y., Hao, J., & Tao, F. (2011). Problematic Internet use in Chinese

adolescents and its relation to psychosomatic symptoms and life satisfaction. BMC Public Health, 11, 802.

Caplan, S., Williams, D., Yee, N. (2009). Problematic internet use and psychosocial well-being among MMO players. Computers in Human Behavior, 25, 1312–1319.

Chen, S.K. (2012). Internet use and psychological well-being among college students: a latent profile approach. Computers in Human Behavior, 28, 2219–2226

Ceyhan, A. A., & Ceyhan, E. (2008). Loneliness, depression, and computer selfefficacy

as predictors of problematic Internet use. Cyberpsychology and Behavior, 11, 699-712.

Chiriță, V. (2006). Ce este dependența de calculator?. Iași: Editura „Grigore T. Popa”.

Crețu, R.Z. (2012). Perspective clasice în psihologia personalității. București: Editura Universitară.

Diener, E., Emmons, R. A., Larsen, R. J., & Griffin, S. (1985). The satisfaction with life scale. Journal of Personality Assessment, 49, 71–75.

Diener, E., Oishi, S. (2004). Are Scandinavians happier than Asians?: Issues in comparing nations on subjective well-being. Asian economic and political issues, 1–25.

Dinisman, T., Zeira, Anat, Sulimani-Aidan, Y., Benbenishty, R. (2013). The subjective well-being of young people aging out of care. Children and Youth Services Review, 35, 1705–1711.

Floro, S. M. (1995). Women’s Well-Being, Poverty, and Work Intensity. Feminist Economics, 1(3), 1-25.

Juster, F.T. and Dow K. G. (1985). Goods, Time, and Well-being: The Joint Dependence Problem. Time, Goods, and Well-Being, 397-413

Kim, J., LaRose, R., & Peng, W. (2009). Loneliness as the cause and the effect of problematic internet use: The relationship between internet use and psychological well-being. Cyberpsychology and Behavior, 12(4), 451–455.

Kinderman, P., Schwannauer, M., Pontin, E., Tai, S. n.d. The development and validation of a general measure of wellbeing: the BBC wellbeing scale. Quality of Life Research.

Ko, C. H., Hsiao, S., Liu, G. C., Yen, J. U., Yang, M. J., & Yen, C. F. (2010). The characteristics of decision making, potential to take risks, and personality of college students with Internet addiction. Psychiatry Research, 170(1–2), 121–125.

Kuss, D.J., Griffiths,M.D., Binder, J.F. (2013). Internet addiction in students: Prevalence and risk factors. Computers in Human Behavior, 29, 959-966.

Kuss, D.J., Rooji, A.J., Shorter, G.W., Griffiths, M.D., Mheen, D. (2013). Internet addiction in adolescents: Prevalence and risk factors. Computers in Human Behavior, 29, 1987-1996.

La Placa, V., Knight, A. (2013). Well-being: its influence and local impact on public health. Public Health, 128, 38-42.

McKenna, K. Y. A., Green, A. S., & Gleason, M. E. J. (2002). Relationship formation on

the Internet: What’s the big attraction? Journal of Social Issues, 58, 9–31.

Mitchel, J., Stanimirovic, R., Klein B., Vella-Brodrick D. (2009). A randomized controlled trial of a self-guided internet intervention promoting well-being. Computers in Human Behavior, 25, 749–760.

Odaci, H., Cikrikci, O. (2014). Problematic internet use in terms of gender, attachment styles and subjective well-being in university students. Computers in Human Behavior, 32, 61–66.

Penard, T., Poussing, N., Suire, R. (2013). Does the Internet make people happier?. The Journal of Socio-Economics, 46, 105-116.

Popa, M. (2008). Statistică pentru psihologie. Teorie și aplicații SPSS. Iasi: Editura Polirom.

Ross, C. E. and Willigen M.V. (1997). Education and the Subjective Quality of Life. Journal o f Health and Social Behavior, 38(3), 275-297.

Russell, B. (2011). În căutarea fericirii. București: Editura Humanitas.

Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2001). On happiness and human potentials: A review of research on hedonic and eudaimonic well-being. Annual Review of Psychology, 52, 141–166.

Ryff, C.D. (1989). Happinessiseverything,or is it? Exploration on the meaning of psycologhycal well being. Journal of personality and social personality, 57, 49-59.

Sahin, C. (2011). An analysis of internet addiction levels of individuals according to various variables. TOJET: The Turkish Online Journal of Educational Technology, 10, 60-66.

Sanders, C. E., Field, T. M., Diego, M., & Kaplan, M. (2000). The relationship of Internet use to depression and social isolation among adolescents. Adolescence, 35 (138), 237–242.

Seligman, M. E. P., Steen, T. A., Park, N., & Peterson, C. (2005). Positive psychology progress: Empirical validation of interventions. American Psychologist, 60(5),410–421.

Sinkkonen, H.M., Puhakka, H., Merilainen, M. (2014). Internet use and addiction among finnish Adolescents (15-19 years). Journal of Adolescence, 37, 123–131.

Steel, P., Schmidt, J., & Shultz, J. (2008). Refining the relationship between

personality and subjective well-being. Psychological Bulletin, 134(1), 138–161.

Sun, D. L., Chen, Z. J., Ma, N., Zhang, X. C., Fu, X. M., & Zhang, D. R. (2009). Decision-making and prepotent response inhibition functions in excessive Internet users. CNS Spectrum, 14(2), 75–81.

Ștefănescu, P. (2007). Internet și societate. București: Tipografia Editurii „Ars Docendi”.

Tone, H.J., Zhao, H.R., Yan, W.S. (2014). The attraction of online games: An important factor for Internet Addiction. Computers in Human Behavior, 30, 321-327.

Vazquez, C., Hervas, G., Rahona, J.J., Gomez, D. (2009). Psychological well-being and health. Contributions of positive psychology. Annuary of Clinical and Health Psychology, 5, 15-27.

Yao, M.Z., Zhong, Z.J. (2013). Loneliness, social contacts and internet addiction: a cross-lagged panel study. Computers in Human Behavior, 30, 164–170.

Yen, C. F., Ko, C. H., Yen, J. Y., Chang, Y. P., & Cheng, C. P. (2009). Multi-dimensional

discriminative factors for Internet addiction among adolescents regarding

gender and age. Psychiatry and Clinical Neurosciences, 63(3), 357–364.

Young, K.S. (1996). Internet addiction: the emergence of a new clinical disorder. CyberPsychology and Behavior, 3, 237-244.

Young, K.S. n.d. Assesment of internet. www.netaddiction.com

ANEXE

Anexa 1.

Consimțământ informat

Vă rugăm să citiți următorul formular cu atenție și să adresați persoanelor care vi-l înmânează orice întrebare referitoare la participarea dvs. în proiectul în care ați fost invitat. Abia apoi vă rugăm să vă dați acordul scris de a participa la acest proiect (să semnați formularul), în condițiile în care ai înțeles pe deplin ce presupune implicarea dvs.

Singura dumneavostră implicare în această cercetare este de a completa chestionarelle anexate, care nu necesită date cu caracter personal (nume, prenume, CI, CNP), este doar nevoie de răspunsuri sincere și reale. Nu există niciun risc la care dumneavoastră să fiți supus în urma completării chestionarului, deoarece aceste date sunt confidențiale, nimeni nu va avea acces la datele personale, ci doar la răspunsuri de ordin statistic, descriptiv, cantitativ. Dacă dumneavoastră vreți să aveți acces la rezultatele analizei statistice care vor fi efectuate, atunci vi le vom comunica.

Toate datele personale vor fi păstrate confidențial. Rezultatele derivate din acest proiect ar putea fi publicate în scop științific, dar nu vor include numele dvs. și nicio dată personală care să vă identifice în mod indirect.

La datele brute colectate de pe teren vor avea acces doar membrii echipei de cercetare, care sunt obligați de Codul Deontologic să nu divulge date cu caracter personal ale participanților studiului.

Data, Semnătura,

Anexa 2.

CHESTIONAR DEPENDENȚA DE INTERNET

Acest instrument (IAT) măsoară nivelul mic, moderat sau sever al dependenței de internet.

Încercați să răspundeți la întrebările din test cu toată sinceritatea, așa cum sunteți în realitate.

Vă rog să încercuiți răspunsul ce vă caracterizează cel mai bine.

0 – nu mă caracterizează

1 – rar

2 – ocazional

3 – frecvent

4 – des

5 – mereu

Sex:

Vârsta:

Cât de des considerați că stați online mai mult decât vă doriți?

0 1 2 3 4 5

2. Cât de des neglijați treburile casnice pentru a petrece timpul online?

0 1 2 3 4 5

3. Cât de des preferați să rămâneți online în detrimentul timpului petrecut cu partenerul?

0 1 2 3 4 5

4. Cât de des stabiliți relații noi cu ceilalți utilizatori?

0 1 2 3 4 5

5. Cât de des se plâng alte persoane din viața ta în legatură cu timpul petrecut online?

0 1 2 3 4 5

6. Cât de des au de suferit notele sau activitatea școlara din cauza timpului petrecut utilizând internetul?

0 1 2 3 4 5

7. Cât de des vă verificați email-ul înainte de a face ceva ce aveți nevoie?

0 1 2 3 4 5

8. Cât de des performanața sau productivitatea la locul de munca au de pierdut din cauza timpului petrecut online?

0 1 2 3 4 5

9. Cât de des deveniți defensiv sau secretos când cineva vă întreabă ce faceți în timpul petrecut online?

0 1 2 3 4 5

10. Cât de des vă dispar gândurile nelinistitoare despre viață pe durata timpului petrecut online?

0 1 2 3 4 5

11. Cât de des anticipați următoarea dată când veți fi din nou online?

0 1 2 3 4 5

12. Cât de des vă este teamă că viața fără internet ar fi goală, plictisitoare, lipsită de bucurie?

0 1 2 3 4 5

13. Cât de des vă deranjează atunci când cineva vă întrerupe activitatea online?

0 1 2 3 4 5

14. Cât de des pierdeți nopțile din cauza activității desfășurate online?

0 1 2 3 4 5

15. Cât de des vă preocupă activitatea online atunci când sunteți offline?

0 1 2 3 4 5

16. Cât de des spuneți că “mai stați doar câteva minute” pe durata timpului petrecut online?

0 1 2 3 4 5

17. Cât de des ați încercat să reduceți timpul petrecut online și ați dat greș?

0 1 2 3 4 5

18. Cât de des ați încercat să ascundeți cât timp ați petrecut online?

0 1 2 3 4 5

19. Cât de des alegeți să petreceți timpul utilizând internetul decât să ieșiți cu prietenii?

0 1 2 3 4 5

20. Cât de des vă simțiți deprimat, cu toane sau nervos atunci când sunteți

offline, iar toate aceste stări să dispară odată ce sunteți din nou online?

0 1 2 3 4 5

Anexa 3.

The BBC Subjective Well-being Scale

Acest instrument își propune să măsoare experiențele subiective ale oamenilor în profunzimea largă de domenii de obicei incluse în definiții ale bunăstării.

Va rog sa încercuiți răspunsul ce vă caracterizează cel mai bine:

• deloc

• puțin

• foarte mult

• extrem de mult

Sunteți satisfăcut de viața dumneavoastră psihică?

•deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți satisfăcut de calitatea somnului dumneavoastră?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de capacitatea dumneavoatră de a realiza activitățile de zi cu zi?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți satisfăcut de abilitatea dumneavoastră de a lucra?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Va simțiți deprimat sau anxios?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Simțiți că sunteți în stare să vă bucurați de viață?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Simțiți că aveți un scop în viață?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Simțiți că dețineți controlul vieții dumneavoastră?

• deloc • putin • foarte mult • extrem de mult

Vă simțiți optimist în ceea ce privește viitorul?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de dumneavoastră ca persoană?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de aspectul dumneavostra fizic?

• deloc • putin • foarte mult • extrem de mult

Va simțiți în stare să vă trăiți viața așa cum doriți?

• deloc • putin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți încrezător în propriile dumneavoastră opinii și credințe?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Vă simțiți în stare să faceți lucrurile pe care alegeți să le faceți?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Vă simțiți capabili să creșteți și să vă dezvoltați ca persoană?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de realizările dumneavoastră de până acum?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit cu viața personală?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de prietenii dumneavoastră ?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Vă simțiți confortabil cu privire la modul în care se conectează ceilalți la dumneavostră?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de viața dumneavoastră sexuală?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Va simțiți în stare să cereți ajutorul cuiva dacă ați avea nevoie?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de faptul că aveți suficienți bani pentru a vă satisface nevoile personale?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de perioada de timp petrecută în aer liber?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult

Sunteți mulțumit de accesul la serviciile de sănătate?

• deloc • puțin • foarte mult • extrem de mult