Importanta Stiintifica a Cresterii Si Exploatarii Bovinelor

I. INTRODUCERE

I.1 Importananța siintifica a cresterii si exploatarii bovinelor

Creșterea animalelor pe teritoriul României a fost și va fi o activitate de primă însemnătate în asigurarea bunurilor agroalimentare necesare pentru hrana populației, pentru industria alimentară prelucrătoare, ca și pentru participarea la schimburile comerciale internaționale.

Condițiile naturale, de sol și climă, deosebit de favorabile, o îndelungată tradiție, ca și calitatea cercetării științifice și a învățământului zootehnic de toate gradele, reprezintă factori importanți care stau la temelia dezvoltării zootehniei, creșterii performanței și competitivității.

Evident că, de convulsiile și neajunsurile unor evenimente nedorite, cum au fost războaiele, crizele economice, unele calamități naturale sau chiar unele erori, în anumite perioade ale strategiei în dezvoltarea economiei, nu putea scăpa nici sectorul creșterii animalelor.

Ca urmare, au fost perioade, mai scurte sau mai lungi de timp, când s-au înregistrat diminuări ale efectivelor de animale și scăderi ale producțiilor acestora. De fiecare dată însă, au urmat perioade de redresare, aceasta fiind o dovadă de netăgăduit că în România activitatea de creștere a animalelor este la ea acasă.

[NUME_REDACTAT] s-au crescut și se cresc aproape toate speciile de animale de fermă, existând posibilitatea de asigurare a întregului sortiment de produse agroalimentare de origine animală.

În același timp, întinsele suprafețe de pajiști naturale și cultivate, ca și potențialul deosebit în ceea ce privește producția de cereale și leguminoase furajere, pot crea importante disponibilități de produse animale pentru export, obținute în condiții ecologice.

Transformările fundamentale care au avut loc după 1989, cu toată scăderea drastică a efectivelor de animale și, ca urmare, a producțiilor obținute, fenomene întâlnite în toate fostele țări socialiste, au creat premisele unor noi orientări în practicarea zootehniei, care se vor materializa în performanțe tehnice cantitative și calitative, ca și de eficiență economică în cadrul comunității europene și mondiale.

Tehnologia creșterii animalelor și obținerii produselor animaliere este domeniul științific care se ocupă cu cercetarea particularităților biologice și productive ale animalelor domestice, păsărilor, albinelor și peștilor cu scopul folosirii eficiente a acestora pentru obținerea produselor animaliere, elaborează metode de creștere și regimuri de întreținere a animalelor domestice, tehnologii performante pentru obținerea produselor animaliere. Importanța problemelor științifice și tehnologice a specialității nominalizate pentru economia națională este în majorarea producerii produselor animaliere, îmbunătățirea calității, reducerea cheltuielilor pe unitatea de producție obținută.

Respectarea standardelor de calitate și a reglementărilor sanitare constituie o altă direcție de maximă importanță în procesul de armonizare la normele comunitare. Cunoașterea și aplicarea prevederilor de acest tip de către fermieri sunt vitale din cel puțin două motive. Pe de o parte ele constituie o condiție pentru accesul la mecanismele comunitare de sprijin (principiul condiționalității). Pe de altă parte, nerespectarea standardelor de către producători atrage după sine imposibilitatea comercializării produselor agricole pe piața comunitară. În ultimii ani s-a înregistrat o transpunere accelerată a aquis-ului în domeniul calitativ, sanitar și fito-sanitar. Totuși acest ritm ridică o serie de probleme atât pentru fermieri cât și pentru procesatori.

Cea mai mare parte a măsurilor vitale pentru restructurarea sectorului agricol se înscriu în cadrul politicii comunitare, în rândul componentei de dezvoltare rurală. Această componentă importantă a politicii PAC presupune și o contribuție națională care să suplimenteze bugetul comunitar. Inițial această contribuție națională era de 50% din valoarea totală a proiectului de finanțat.

Creșterea bovinelor reprezintă un sector de bază în cadrul unei agriculturi moderne. Prin producțiile pe care le furnizează, bovinele și, în special, taurinele asigură aprovizionarea consumatorilor cu produse alimentare de primă necesitate, de înaltă valoare biologică și nutritivă, contribuind astfel la creșterea nivelului de trai și civilizație al populației umane. De asemenea, creșterea și exploatarea bovinelor asigură materii prime pentru industria alimentară, industria ușoară și industria farmaceutică.

Creșterea bovinelor reprezintă o ramură de primă importanță a agriculturii mondiale, datorită volumului, diversității și valorii producțiilor și produselor care se obțin din această activitate. Astfel, bovinele asigură 90-96% din cantitatea totală de lapte consumată pe glob, 30-35% din cea de carne și cca. 90% din totalul pieilor grele prelucrate în industri mondială de tăbăcărie. În condiții normale de exploatare, o vacă poate asigura necesarul optim de carne pentru 6-8 locuitori, iar cel de lapte pentru 10-15 locuitori.

I.2. Impactul ecologic si dezvoltarea durabila

Strategiile succesive de dezvoltare durabilă ale [NUME_REDACTAT] (2001 si 2006) tind să pună accentul, într-o măsură crescândă, pe conservarea si valorificarea prudentă a capitalului natural. Printre factorii determinanți ai acestei evoluții a fost constientizarea pericolelor reale ale schimbărilor climatice cauzate de activitățile umane precum si percepția publică tot mai accentuată asupra avantajelor folosirii unor produse si servicii curate din punct de vedere ecologic, cu efecte benefice asupra sănătății si bunăstării oamenilor.

Pe ansamblu, strategiile si programele naționale referitoare la mediu corespund orientărilor Strategiei pentru [NUME_REDACTAT] a UE reînnoite (2006) si vizează realizarea următoarelor obiective specifice:

(a) Îmbunătățirea calității si accesului la infrastructura de apă si apă uzată prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu apă si canalizare în majoritatea zonelor urbane

până în 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor

de apă/apă uzată.

Se prevede promovarea unor sisteme integrate de apă si apă uzată într-o abordare regională, pentru a oferi populației si altor consumatori servicii de apă la calitatea cerută si la tarife acceptabile. Țintele propuse pentru anul 2015 sunt: construcția sau reabilitarea surselor de apă în vederea potabilizării si a stațiilor de tratare a apei potabile; extinderea sau reabilitarea rețelelor de distribuție a apei potabile astfel ca proporția populației conectate la serviciile de apă să ajungă la 70% (față de 52% în 2006); construirea de stații de epurare a apelor uzate si reabilitarea celor existente în localitățile cu peste 2.000 de locuitori.

În corelare cu investițiile din fonduri structurale, în zonele rurale investiții în infrastructura de apă vor fi finanțate din [NUME_REDACTAT] Agricol pentru [NUME_REDACTAT] (FEADR).

(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin îmbunătățirea

gestionării deseurilor si reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de

județe până în 2015.

Acțiunea în acest domeniu se va concentra pe punerea în aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deseurilor la nivel național si regional prin orientarea ierarhică a investițiilor conform priorităților stabilite: prevenire, colectare selectivă, reciclare, valorificare, tratare si eliminare. Programele de management integrat se vor extinde progresiv si în mediul rural prin instituirea unor servicii de colectare, si prin eliminarea gropilor de gunoi necontrolate.

(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbărilor

climatice cauzate de sistemele de încălzire în cele mai poluate localități până în

2015.

România a obținut perioade de tranziție până în anul 2013, respectiv 2017, pentru respectarea valorilor limită de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi) în vederea conformării cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalații mari de ardere.

Acțiunile programate prevăd utilizarea rațională a surselor de energie neregenerabile si, acolo unde este posibil, a surselor regenerabile sau mai puțin poluante în sistemele de încălzire . Se are în vedere corelarea acestor măsuri cu programul de gestionare a apei, întrucât infrastructura precară a rețelelor de încălzire municipală cauzează pierderi însemnate în rețelele de distribuție a apei.

(d) Conservarea biodiversității si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000. Obiectivul principal în perioada de referință este implementarea unor sisteme adecvate de management pentru protecția naturii în vederea conservării diversității biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră si faună sălbatică. Acțiunile prevăzute vizează întărirea capacității instituționale, la nivel național si local, si atragerea participării publice (un rol important revenind ONG-urilor) pentru conformarea cu Directivele relevante ale UE, în special cele referitoare la păsări si habitate, în corelare cu dezvoltarea rețelei Natura 2000.

(e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone.

Obiectivele principale vizează instituirea unui management durabil al inundațiilor în

zonele cele mai expuse la risc.

Realizarea unui nivel adecvat de protecție împotriva inundațiilor se impune datorită

cresterii în intensitate a acestor dezastre naturale în ultimul deceniu.

Se va acționa pentru eficientizarea intervențiilor după inundații si alte dezastre naturale (cutremure, alunecări de teren) prin crearea unor unități operative speciale, instruirea si dotarea lor cu echipamente, precum îmbunătățirea sistemelor de avertizare si informarea publică asupra riscurilor.

I.3. Prezentarea zonei

[NUME_REDACTAT] este o comună în județul Brașov, România. [NUME_REDACTAT] se află pe DJ103A, în valea dintre munții [NUME_REDACTAT] și Ciucaș – Zăgan.

Incadrată în partera de sud a Transilvaniei și în partea de sud-est a orașului Brașov (reședință de județ), comuna [NUME_REDACTAT] este una din cele mai frumoase așezări ale acestui ținut.

Este strabătută drumului județean DJ103A în valea dintre munții [NUME_REDACTAT] și Ciucaș – Zăgan, cuprinsă între 47' 27" și 45' 45" lat nor. si 25' 59" si 28' 14" long.est. In nord este mărginită de – [NUME_REDACTAT] Buzăului și [NUME_REDACTAT] Buzăului. În est se sprijină pe – [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] () și [NUME_REDACTAT] () iar în sud, vest este strajuită de un lantul montan format de [NUME_REDACTAT].

Este situată la o alitudine medie de 800 de metri, respectiv în partea din aval iar la finele satului Vama de Sus și [NUME_REDACTAT] este de aproximativ 3.377 si o suprafață de patrati

[NUME_REDACTAT] Buzăului se practică: activități forestiere, creșterea animalelor, agroturismul și ecoturismul.

[NUME_REDACTAT] are un centru bipolar, ea având într-un loc grupate: primăria, poliția, școala generală-clasele I-VIII, cooperativa de credit, căminul cultural, biblioteca și biserica iar puțin mai jos este situat centru economic compus din: complex (mini market, bufet-bar, magazin mixt, brutărie, moară dispensar uman și veterinar, poștă și fostu centru de colectare a laptelui)

Școlala generală este situată în centrul comunei ea având în componență încă trei școli cu clasele I-IV plus grădiniță, dispersate pe raza satelor componente. Aceste școli sunt rampa de pornire pentru tinerii comunei, ele de-a lungul timpului dând câteva exemple de oamenii care au ridicat nivelul cultural și social în acest mediu rural.

Din punct de vedere al dotărilor de infrastructură localitatea [NUME_REDACTAT] dispune de aducțiune de apă potabilă, energie electrică, telefone fixă și mobilă, urmând a fi introdusă canalizarea și gazul metan.

[NUME_REDACTAT] dată fiind statutul oficial de vamă între Transilvania și Românească, obișnuia să ofere locuri pentru înoptare, masă și alte servici contra cost. La început această cazare a avut rol de odihnă în timpul lungilor călătorii. Destinațiile de cazare erau în hanuri sau în gospodariile cu mai multe camere. Cu timpul cazarea în gospodariile țărănești a luat amploare și s-a ajuns ca în zilele noastre să servească și pentru petrecerea timpului liber. O mare parte din oamenii de la oraș petrec concediile în mediul rural, apelând le pensiunile agroturistice.

Faptul că localitatea este situată la poalele [NUME_REDACTAT],(cu renumitele Tigai si multi sfinxi), că drumul de acces este în stare bună și că pe această zonă nu este un trafic rutier intens (localitatea nefiind situată pe un drum național s-au eupopean), găsim confirmarea că putem da toată atenția acestei zone pentru dezvoltarea unui turism viabil, prosper și de lungă durată. Demersurile făcute până în prezent de ANTREC ([NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Ecologic și Cultural) și de către asociația locală TRANS-SILVA ( asociație locală) au început să prindă contur, înlesnind dezvoltarea proiectelor locale pentru noi oportunității.

După catalogul ANTREC sunt consemnate din anul 2000 ca funcționând 15 gospodării care practică agroturismul. Așezarea pitorească, în care este situată vatra satului, hărnicia locuitorilor și mediul antropizat de aceștia sunt atribute propice dezvoltării turismului rural cu o infinită de produse naturale, de servicii și activități de divertisment inedite.

Familiile aparținătoare localități și-au construit case cu un număr mai mare de camere decât au ei nevoie, astfel prin micile modificări aduse în interior și în exterior cazarea turiștilor se poate face în condiții optime.

Din timpuri străvechi, din zorii civilizației, locuitorii de pe cele două clinuri ale munților au simțit nevoia comunicării. Aceasta s-a petrecut și în zona Buzău-Teleajen, prin cele două trecătorii: inițial pe coama estică ce întovărășește Teleajenul trecând prin pasul [NUME_REDACTAT], iar ulterior și prin [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] Buzăului pastrează vestigii care vorbesc despre istoria locului cu dărnicie: ruinele cetații Cruceburg din [NUME_REDACTAT], ruinele unei biserici catolice, ce a servit ca loc de cult pentru slujbașii catolici ai oficiului vamal și clădirilor anexe din Sec. XV-XVI ale acestei instituții. De un deosebit interes sunt cele "7 Festung-uri" (întăriri), în genul taberelor militare, amplasate în trecătoare, la intrarea în localitatea [NUME_REDACTAT] dinspre granița cu Românească.

În perioada comunistă populația din zona studiată nu a fost atat de mult afectată economic datorită faptului că localitatea nu a fost colectivizată. În această etapă dificilă mulți locuitori erau nevoiți să facă naveta în orașul , pentru asigurarea unui loc de muncă.

După anul 1989 în urma restructurărilor din uzine mulți muncitori au renunțat la navetism, urmând o perioadă de decadere economică. Dar în scurt timp lucrurile au început să revină la normal, oamenii au început să-și gasească noi alternative pentru asigurarea veniturilor, pentru viața de zi cu zi. Astfel ei s-au axat pe dezvoltarea agriculturii, înființarea fermelor mici, prelucrarea lemnului, și nu în ultimul rând înființarea pensiunilor turistice și agroturistice.

Din această prezentare ne putem da seama de conditiile climatice propice dar si cele socio-economice care sunt favorabile in ceea ce priveste proiectarea fermei.

II. Stadiul actual și tendințe în domeniu

II.1.Cresterea bovinelor in judetul [NUME_REDACTAT] bovinelor reprezintă o ramură de producție a agriculturii de importanță deosebită, deoarece furnizează cel mai mare volum de produse animale necesare omului, cea mai mare cotă de materie primă pentru industria alimentară și industria ușoară.

Obținerea unor producții sporite și de calitate superioară, conform cerințelor pieții, stă în atenți specialiștilor în zootehnie, care prin munca lor în domeniul cercetării, contribuie la îmbunătățirea și perfecționarea tehnologiilor de creștere, întreținere, furajare și ameliorare.

În țările U.E. tendința actuală este reducerea numărului de taurine și compensarea producției animaliere prin creșterea producției, folosind metode moderne de ameliorare și de îmbunătățire a tehnologiilor de exploatare. Ca urmare, agricultura mondială a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare în toate domeniile, marcată de un proces de intensificare, specializare pe ramură și de concentrare pe direcție de producție, de creștere a productivității muncii și de reducere a consumurilor specifice.

Aferent celor prezentate, referitor la situația actuală și de perspectivă a creșterii taurinelor în noastră, principalele obiective vizează, în primul rând, creșterea parametrilor funcționali ai exploatațiilor existente, îmbunătățirea potențialului genetic și aplicarea unor tehnologii de creștere și exploatare moderne.

În județul sunt întrunite condițiile pedo-climatice favorabile pentru creșterea ierbivorilor rumegătoare și nerumegătoare: taurine, ovine, caprine, bubaline și cabaline.
Relieful județului este foarte variat, climatul este temperat-continental cu temperaturi medii anuale 8-9oC, precipitații anuale neuniform repartizate, variind între 550 mm/an-1200 mm/an.

Din suprafața agricolă, 45% este reprezentată de pășuni și fânațe().

II.2. [NUME_REDACTAT] Romanească de tip Siemmental in Jud. [NUME_REDACTAT] Bălțata românească se caracterizează printr-un aspect exterior plăcut cu cap de mărime mijlocie (30% din talie), cu trunchi lung, larg și adânc, linie superioară dreaptă, cu membre lungi și robuste. Culoarea robei este alb cu galben, capul, membrele și smocul cozii fiind albe. Zonele pigmentate având o gamă largă de nuanțe de la galben deschis, chiar roșu

Dacă până în anii ´80 majoritatea crescătorilor au preferat animalele Bălțată cu galben, după folosirea încrucișării de infuzie cu rasa [NUME_REDACTAT] pentru îmbunătățirea și ameliorarea producției de lapte și aptitudinii rasei pentru lapte, s-au schimbat preferințele crescătorilor, aceștia preferând animalele cu robă bălțată alb cu roșu.

În cea ce privește forma de organizare a fermelor în județul se pot diferenția două tipuri de ferme:

• ferme de subzistență, cu un efectiv redus de vaci de lapte, exploatate de obicei, în condiții extensive, asigurând condiții de adăpostire în adăposturi construite din cărămidă, întreținere în sistem legat, asigurând furajarea cu fân și concentrate (în timpul stabulației) și prin pășunat, în timpul verii, mulsul este manual, laptele fiind folosit pentru alăptarea vițelului, în consumul familiar, și numai în cantități mici este valorificat prin vânzarea directă la consumatori și în industria prelucrătoare.

• ferme specializate pentru producerea de lapte sau carne (ultimul find prezent într-o proporție foarte mică). În aceste ferme, cu un efectiv mai mare, scopul principal este producerea laptelui de calitate care se valorifică prin livrare la procesatori. În aceste ferme vacile sunt întreținute în grajduri construite pentru acest scop, aplicând diferite tehnologii de întreținere, animalele fiind în general întreținute în stabulație liberă (în fermele nou construite). Furajarea vacilor se face cu mai multe sortimente de furaje, în funcție de posibilitatea economică a fermierilor, furaje suculente, porumb siloz, semifân, fân, concentrate, furaje proteice, șroturi, minerale, etc. În aceste ferme se aplică mulsul mecanic la bidon sau în construcții speciale amenajate pentru acest scop, dotate cu săli de muls.

In aceasta lucrare ne vom axa pe ferma de subzistență deoarece vom avea un efectiv de 20 de bovine iar cantitatea de lapte o sa fie redusa in comparatie cu fermele specializate.

II.3. Studiu comparativ

Studiul comparativ s-au efectuat pe 2 ferme de cresterea taurinelor de rasă Bălțată românească exploatate pentru producția de lapte, exploatații cu diferite forme de proprietate, cu dotare tehnico-materială, diferită, aplicând tehnologii diferite de exploatare.

II.3.1. S.C. SANAGRA S.A. FERMA SEUCA

Populația de taurine exploatată pentru lapte este de rasă Bălțată românească rezultată prin încrucisarea taurinelor din tulpina Simmental infuzată cu rasa [NUME_REDACTAT]. Până în anul 2006, vacile de lapte au fost întreținute în sistem legat, mulse la bidon. La începutul anului 2008 efectivul taurin a fost de 1130 capete.

În urma reorganizării, la finele anului 2006, tineretul taurin a fost concentrat la ferma Botorca si vacile de lapte în ferma Seuca. Ferma a fost modernizată beneficiind de un proiect SAPARD. Începând cu anul 2007, vacile de lapte sunt întreținute în stabulație liberă, furajate cu furaj unic din stoc, mulsul efectuându-se în sală de muls.

Efectivul de vaci de lapte de 522 capete, este întreținut în stabulație liberă în trei adăposturi: un adăpost modern cu 324 capete (locuri) construit cu o structură de rezistență din metal, cu un perete acoperit cu prelată (semideschis) si două grajduri vechi cu o capacitate de 2×110 capete, (construite pentru întreținere vacilor în stabulația legată), transformate pentru cazarea vacilor în stabulație liberă, cu zonă de odihnă colectivă si care, în curând vor fi modernizate.

În adăpostul modernizat cu o capacitate de 324 capete, vacile sunt întreținute în stabulație liberă cu zonă de odihnă individuală, în cusete, animalele fiind împărțite în 5 loturi, în funcție de producția de lapte (lotul I peste /zi, lotul II – producție între 25- , loturile III, IV si V cu o producția între 20- /zi.

Vacile cu producții sub 20 kg/zi sunt întreținute în două adăposturi vechi, în stabulație liberă, cu zonă de odihnă nediferențiată, pe pardoseală continuă, cu asternut păios furajarea făcânduse în padoc.

Evacuarea gunoiului se face cu un tractor cu lamă, furajarea se face din stoc, cu XV furaj unic utilizând o remorcă tehnologică.

Compoziția furajului unic diferă în funcție de starea fiziologică, de producția de lapte a vacilor si se compune din siloz, borhot de bere proaspăt, semifân, 1- fân de lucernă, 2- concentrate care se compune din srot de soia, srot de floarea soarelui, 80g/vacă optigen (uree tratată), 2 %-120g Geode (premix cu drojdie) si cereale: porumb, tărâță,triticale.

Mulsul se face de două ori pe zi în sala de muls de tip brăduleț, marca Straco cu 4×10 locuri, laptele fiind colectat întrun răcitor cu, capacitate de , spălarea este automată supravegheată de un program pe calculator. Fătarea are loc în maternitate, în stabulație liberă, cu 8 boxe cu capacitate de 5 capete pe boxă, asigurând(8.8 m²/cap).

Înțărcarea vițeilor se face la vârstă de 70 zile, la o greutate de 75-, fiind crescuți în ferma Seuca până la o greutatea de . Cresterea tineretul femel se face în ferma Botorca în stabulație liberă, cu acces în padoc, pe loturi de 20-40 capete furajarea se face cu furaj unic (remorcă tehnologică) în funcție de anotimp.

II.3.1.1. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare si de îmbunătățire a fluxului tehnologic la S.C. SAAGRA S.A.

În cele două ferme aparținând S.C. Sanagara S.A. starea de întreținere, comportamentul, performanțele de producție, dezvoltarea corporală a vacilor si a tineretului aferent sunt bune.

Pentru ferma Seuca S.C. Sanagra S.A. propunem modernizarea celor două adăposturi cu întreținere stabulația liberă cu zona de odihnă colectivă pe pardoseală plină cu asternut păios adânc la stabulație liberă, cu zonă de odihnă individuală, în cusete (figura 1). Pentru a reduce consumul de paie folsit ca asternut pentru efectivul de peste 500 capete vaci de lapte propunem folosirea ca asternut a paielor tocate care îmbunătățesc absorbția dejecțiilor lichide, față de paiele netocat.

Figura 1.Soluție constructivă propusă pentru cresterea vacilor de lapte, în stabulația liberă, la ferma S.C.SANAGRA S.A. ferma Seuca

II.3.2. FERMA MAKKAI LASZLO

Ferma fost înființată în anul 1993 când a avut un efectiv de 8 capete vaci de rasă Bălțată românească, provenite de la I.A.S. Sângiorgiu de Pădure.

II.3.2.1 Descrierea tehnologiilor de exploatare si a tipurilor constructive utilizate la ferma MAKKAI LASZLO

La începutul anului 2008, efectivul total a ajuns la 110 capete din care 50 capete vaci de rasă Bălțată românească exploatate pentru producția de lapte, vacile sunt cazate în stabulație legată, mulsul se face la bidon. Furajarea se face în funcție de anotimp: pe păsune în timpul verii si din stoc, în timpul iernii.

Vacile sunt întreținute pe standuri lungi de si late de (lățime mult prea mică), din acest motiv în adăpost sunt locuri fără animale pentru a asigura lățimea patului necesar unui confort normal.

Fătarea are loc la un capăt de grajd. Vițeii în perioada colostrală sunt întreținuți în XXII boxe individuale, în acelasi grajd cu vacile de lapte timp de 10 zile, administrându-se colostrul cu biberonul 7 zile, după care, timp de trei zile se obisnuesc cu consumul laptelui din găleată.

Înțărcarea se face la 120 zile la o greutate de 120-. Consumul de lapte pe vițel este de 600- lapte integral.

Tineretul femel de prăsilă este crescut în stabulație liberă până la vârsta 12 luni după care femelele se trec în stabulația legată.

II.3.2.2. Concluzii parțiale, propuneri de modernizare si de îmbunătățire a fluxului tehnologic la ferma [NUME_REDACTAT]

Pentru ferma Makkai L din Sângiorgiu de Pădure propunem modificarea sistemului de întreținere, trecând de la stabulația legată la stabulația liberă cu zonă de odihnă individuală în cusete si cu muls centralizat în sala de muls. Construcția propusă pentru întreținerea vacile de lapte are o lungime totală de , lățime de , cu două rânduri de cusete amplasate cap la cap care ocupă: din lățimea adăpostului.

Decalarea sirurilor cu o jumătate din lățimea unei cusete (1,20/2 m)asigură un confort sporit animalelor (figura 3).

Mulsul vacilor se face în sala de muls tip brăduleț cu 2×4 locuri. Evacuarea dejecțiilor se face cu lamă de tractor iar furajul este adus în adăpost utilizând o remorcă tehnologică.

La capătul grajdului s-a proiectat un spațiu destinat fătărilor, loc în care s-au amplasat si boxele destinate întreținerii vițeilor în perioada colostrală.

Figura 2. Adăpost pentru 50 capete vaci de lapte propus pentru ferma Makkai L

Tehnologia de crestere si exploatare practicată în cele 2 ferme este diferită din cauza condițiilor tehnico-economice si organizatorice existente în ferme. Tendința actuală în aceste ferme este sporirea efectivelor si a producției de lapte, prin îmbunătățirea tehnologiilor de crestere, de furajare, exploatare si nu în ultimul rând, prin folosirea eficientă a metodelor de ameliorare.

Dintre cele 2 ferme, una au beneficiat de programe de dezvoltare (S.A.P.A.R.D.).

Tehnologia de crestere si exploatare în aceste unități este în curs de modernizare. Fermele care au capacități cuprinse între 100-600, capete sistemul de muls s-a modernizat existând un grup de muls.

Furajarea vacilor de lapte în cele două ferme este diferită nu numai din punct de vedere al rațiilor si sortimentelor de furaje folosite, dar si a tehnologiei de furajare.

Vârsta primei fătări este de 32 luni, peste cea optimă cu o variație mare între ferme.

La ferma S.C. SANAGRA S.R.L. vârsta primei fătări este de 30 de luni si la ferma MAKKAI LASZLO ajunge la 38,8 luni. Diferențele mari privind V.P.F. se datorează cresterii deficitare a tineretului femel de reproducție care conduce la cheltuieli substanțiale privind furajarea si întreținerea acestora.

Analizând influența vârstei primei fătări asupra producție de lapte în, prima lactație s-a constatat că performanțele producției de lapte sunt de lapte la vacile care au fătat la o vârstă de sub 25 de luni si maxime de la vacile care au avut vârsta primei fătări cuprinsă între 25-28 de luni, cu toate că 82,5 % din efectiv a avut VPF peste 28 de luni.

IV. Concepte juridice si standarde ce stau la baza realizarii proiectului

Legea nr 72/2002, legea zootehniei, publicata in M. Of. Partea I nr 72/31.01.2002

Capitolul I – Dispozitii generale
Art. 1
Zootehnia este o ramura importanta a agriculturii, care implica activitatea de crestere, nutritie, ameliorare, reproductie si protectia animalelor.

Art. 2
Prezenta lege reglementeaza desfasurarea de catre crescatorii de animale a activitatilor enumerate la art. 1, pentru animalele din urmatoarele specii: taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, animale de blana, canide, feline, pasari, pesti, albine si viermi de matase.

Art. 3
[NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor elaboreaza si promoveaza politici privind cresterea si ameliorarea animalelor, coordoneaza intreaga activitate din domeniu, iar impreuna cu organele administratiei publice locale sprijina asociatiile profesionale ale crescatorilor de animale.

Art. 4
In intelesul prezentei legi, crescatorii de animale sunt persoanele fizice si juridice care detin in proprietate speciile de animale prevazute la art. 2, inscrise in Registrul de evidenta agricola.

Capitolul II – Cresterea si exploatarea animalelor
Art. 5
(1) Cresterea si exploatarea animalelor este activitatea desfasurata de crescatorii de animale, indiferent de statutul juridic al acestora, in scopul obtinerii de produsi si produse animaliere.
(2) Activitatea de crestere a animalelor se realizeaza in exploatatii zootehnice, asociatii si crescatorii individuale.
(3) In alegerea sistemelor de crestere si a tehnologiilor de exploatare crescatorii de animale sunt obligati sa previna poluarea, deteriorarea mediului ambiant si sa respecte regulile de protectie a animalelor, precum si masurile de aparare a sanatatii acestora.

Art. 6
Asociatiile profesionale ale crescatorilor de animale care fac dovada reprezentarii la nivel national, pe principiul piramidal, a majoritatii crescatorilor pentru care a fost constituita asociatia sunt recunoscute de [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor ca parteneri in elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de crestere si a politicilor pe produs.

Art. 7
Patrimoniul zootehnic al crescatorilor de animale este constituit din efectivele de animale mentionate la art. 2, impreuna cu constructiile aferente.

Art. 8
(1) Constructiile zootehnice aflate in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale, care se preteaza la cresterea animalelor si pasarilor si sunt neutilizate in acest scop, vor fi date in administrare asociatiilor crescatorilor de animale, persoanelor fizice sau juridice, care vor sa desfasoare activitati zootehnice.
(2) Terenurile de sub constructii si cele de incinta vor fi date in administrare, fara plata, pe perioada desfasurarii activitatii.
(3) Consiliile locale vor aproba atribuirea de teren cu destinatie agricola, din rezerva, pentru asigurarea necesarului de furaje crescatorilor de animale care populeaza spatiile prevazute la alin. (1).
(4) La concesionarea terenurilor cu destinatie agricola de la [NUME_REDACTAT] Statului, in scopul producerii furajelor, crescatorii de animale au prioritate.

Art. 9
In scopul evidentierii statistice, al apararii sanatatii, stabilirii valorii genetice, inregistrarii, deplasarii, etichetarii si al valorificarii efectivelor de animale este obligatorie individualizarea tuturor animalelor in termen de 2 ani de la publicarea prezentei legi in [NUME_REDACTAT] al Romaniei, Partea I.

Art. 10
[NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor impreuna cu [NUME_REDACTAT] de Statistica asigura un sistem informational statistic privind cunoasterea evolutiei efectivelor de animale si a productiilor zootehnice si organizeaza recensaminte ale animalelor domestice la toti detinatorii de animale.

Art. 11
(1) [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, pentru dezvoltarea productiei animaliere, poate acorda crescatorilor de animale prime la vanzare-cumparare, alocatii si avantaje fiscale pe produs, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
(2) Conditiile de alocare a stimulentelor, cuantumul acestora si forma de acordare se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului, la propunerea [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, in limita fondurilor alocate de la bugetul de stat.

Art. 12
Calitatea de crescator de animale, precum si de membru al unei asociatii profesionale de profil da drept de preemtiune la obtinerea de licente, cu sprijinul [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, in vederea valorificarii la export a animalelor si a produselor de origine animaliera.

Capitolul III – Nutritia animalelor
Art. 13
(1) Nutritia animalelor, in intelesul prezentei legi, este o activitate zootehnica de interes major prin care se asigura conversia optima a resurselor nutritive in produse animaliere. Resursele nutritive, denumite furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale si de sinteza care, prin folosirea in hrana animalelor, asigura desfasurarea normala a functiilor vitale si valorificarea potentialului de productie si reproductie al acestora.
(2) In sensul prezentei legi, activitatile privind nutritia animalelor se refera la:
a) producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea si valorificarea plantelor de nutret;
b) fabricarea, comercializarea si utilizarea nutreturilor combinate, precum si a altor preparate furajere din productia interna sau din import, destinate nutritiei animalelor;
c) producerea si folosirea biopreparatelor furajere;
d) stabilirea ratiilor si normelor de furajare in functie de tehnologia de crestere si exploatare a animalelor.

Art. 14
Nutreturile concentrate simple, combinate, aditivii furajeri, premixturile, substantele energetice, substantele minerale si preparatele speciale trebuie sa corespunda parametrilor de calitate si salubritate stabiliti prin norme ale [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor si ale [NUME_REDACTAT] si Familiei.

Art. 15
(1) Controlul producerii nutreturilor combinate si preparatelor furajere se realizeaza prin inspectia oficiala efectuata de catre unitati specializate si abilitate de [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, care urmaresc ca producerea, importul, fabricarea, circulatia, comercializarea si folosirea acestora sa se efectueze in conformitate cu reglementarile legale privind protectia sanatatii oamenilor, animalelor si a mediului.
(2) Conditiile si criteriile ce trebuie indeplinite de unitatile specializate pentru a fi abilitate in controlul oficial al producerii nutreturilor combinate si preparatelor furajere se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(3) Inspectiile se fac in toate etapele de productie si de manufacturare, inainte de comercializare, la import si export si la utilizarea produsului.

Art. 16
Sunt considerate furaje de natura vegetala: cerealele, leguminoasele si plantele tehnice pentru boabe, gramineele, leguminoasele anuale si perene, precum si alte plante anuale destinate folosirii ca nutreturi, masa verde, fibroase deshidratate natural si artificial, suculente, cat si produse care provin din productia secundara a culturilor realizate in teren arabil si din productia pajistilor naturale si a padurilor.

Art. 17
Sunt supuse regimului de exploatare stabilit prin prezenta lege urmatoarele categorii de terenuri:
a) pajistile comunale care fac parte din domeniul privat al statului si se afla in administrarea consiliilor locale respective;
b) pajistile in indiviziune care, fie prin lege, fie prin efectul actelor de proprietate sau acordul ulterior al coproprietarilor, se folosesc in comun in cadrul asociatiilor de pasunat;
c) pajistile situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate in zone inundabile ale raurilor si in [NUME_REDACTAT], care nu intra in primele doua categorii si sunt folosite numai in timpul prielnic pasunatului, apartinand domeniului public al statului;
d) pajistile cu regim special, cu exceptia perimetrelor de protectie ecologica, a rezervatiilor naturale, a parcurilor naturale si nationale;
e) terenurile arabile si cele provenite din pajistile comunale destinate producerii de furaje si seminte de culturi furajere, inclusiv terenurile folosite pentru lucrari de imbunatatire a pajistilor.

Art. 18
(1) Terenurile evidentiate ca pajisti, apartinand consiliilor locale comunale, obstilor sau unor asociatii de crescatori, se folosesc in exclusivitate pentru pasunat, faneata, cultivarea plantelor de nutret, in vederea obtinerii de masa verde, fan sau seminte, perdele de protectie a pajistilor, constructii zoopastorale, lucrari de imbunatatiri funciare pentru cresterea potentialului de productie al pajistilor.
(2) Administrarea pajistilor comunale, orasenesti si municipale intra in atributiile consiliilor locale, care vor stabili in raspunderea directa si nemijlocita a primarilor executarea prevederilor cuprinse in amenajamentele pastorale si in planurile anuale de exploatare a pajistilor de pe raza unitatilor administrativ-teritoriale respective. Gospodarirea acestor suprafete se face cu consultarea crescatorilor de animale, cu asistenta tehnica a specialistilor din unitati subordonate ale [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor.

Art. 19
(1) [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, prin organele de specialitate, elaboreaza strategia de organizare si exploatare a pajistilor, parametrii tehnici si metodologia recomandata detinatorilor de terenuri agricole folosite pentru furajarea animalelor, care vor fi prevazute in normele metodologice.
(2) [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, prin organele de specialitate, impreuna cu consiliile judetene si cu consiliile locale, elaboreaza strategia de organizare si exploatare a pajistilor si prezinta, in mod distinct, reglementari stricte privind transhumanta ovinelor, ca forma de punere in valoare a resurselor furajere montane si alpine.

Art. 20
(1) Pasunile impadurite pot fi readuse in circuitul pastoral, cu aprobarea directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, pe baza unor studii de transformare si a unor programe de imbunatatire si exploatare a acestora, intocmite de unitatile de specialitate autorizate.
(2) Recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se va face cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare.

Art. 21
Terenurile evidentiate ca pasuni, fanete si pasuni impadurite pot fi schimbate cu terenuri agricole sau cu destinatie forestiera, cu respectarea reglementarilor legale in vigoare.

Art. 22
(1) Terenurile ocupate de pajisti care, prin degradare sau poluare, si-au pierdut total sau partial capacitatea de productie vor fi constituite in perimetre de ameliorare de interes national, pe care se vor executa lucrari de repunere in valoare si amenajare, corespunzator reglementarilor legale in vigoare, fara schimbarea proprietarului.
(2) In vederea executarii lucrarilor prevazute la alin. (1), in cadrul perimetrelor stabilite, detinatorii de pajisti sunt obligati sa puna la dispozitie terenurile respective pe perioada realizarii proiectelor si sa aplice prevederile acestora.

Art. 23
Lucrarile de protectie si ameliorare a pajistilor naturale se realizeaza din fondul de ameliorare a fondului funciar aferent sectorului agricol, aflat la dispozitia [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor.

Capitolul IV – Ameliorarea animalelor
Art. 24
(1) Ameliorarea efectivelor de animale reprezinta o activitate cu caracter prioritar in strategia dezvoltarii zootehniei romanesti si se desfasoara de catre structuri de specialitate, sub indrumarea si controlul [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, cu consultarea asociatiilor crescatorilor de animale.
(2) Zonarea in teritoriu a speciilor, raselor si tipurilor de animale, in functie de conditiile agroecologice si de interesele social-economice, precum si activitatea de ameliorare a acestora se realizeaza prin programe nationale de ameliorare a animalelor, elaborate pe o perioada determinata de [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, cu sprijinul asociatiilor profesionale ale crescatorilor de animale, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
(3) Ameliorarea genetica a animalelor se realizeaza prin lucrari de selectie si hibridare efectuate pe baza controlului oficial al performantelor zootehnice si prin reproductie dirijata.

Art. 25
(1) Coordonarea si controlul activitatii de ameliorare a efectivelor de animale se fac de catre [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor si se realizeaza de institutii si organizatii implicate in acest proces, dupa cum urmeaza:
a) institutii pentru controlul oficial al performantelor productive la animale si evaluari genetice si structuri teritoriale abilitate in acest scop;
b) asociatii ale crescatorilor de animale, constituite potrivit legislatiei in vigoare;
c) unitati specializate de insamantari artificiale, precum si cele producatoare de material seminal, ferme zootehnice de elita, depozite de reproducatori, acreditate si autorizate in acest scop.
(2) Atributiile si competentele acestor structuri organizatorice trebuie sa corespunda programelor nationale de ameliorare pe specii, conform actelor normative in vigoare.

Art. 26
Controlul oficial al performantelor zootehnice se organizeaza si se desfasoara in conformitate cu normele si instructiunile elaborate de unitatile specializate si abilitate de [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor.

Art. 27
Conservarea resurselor genetice constituite din populatii de animale restranse numeric, in pericol sau pe cale de disparitie, se finanteaza de la bugetul de stat prin bugetul [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor.

Art. 28
Pentru protejarea si dezvoltarea patrimoniului genetic national din zootehnie, in concordanta cu programele nationale de ameliorare a efectivelor de animale, toate importurile si exporturile de animale de reproductie, material seminal, embrioni si oua de incubatie se avizeaza de [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor.

Art. 29
Ameliorarea efectivelor de animale este o activitate de interes public si se finanteaza de la bugetul de stat, in limita sumelor prevazute cu aceasta destinatie, din bugetul [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, pentru urmatoarele actiuni:
a) individualizarea, codificarea animalelor si constituirea bazei de date;
b) controlul performantelor zootehnice;
c) lucrarile pentru stabilirea valorii de ameliorare.

Capitolul V – Reproductia animalelor
Art. 30
(1) Procesul de reproductie a animalelor este o activitate de baza in zootehnie, necesara pentru reluarea ciclurilor de productie.
(2) Reproductia animalelor se organizeaza si se desfasoara prin insamantari artificiale, monta naturala si transfer de embrioni.
(3) Crescatorii de animale sunt liberi sa aleaga pentru efectivele proprii metoda de reproductie prevazuta la alin. (2).

Art. 31
(1) Infiintarea si organizarea noilor unitati specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal, insamantari artificiale la animale necesita autorizarea de functionare eliberata de institutiile abilitate ale [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor.
(2) Conditiile pentru acreditarea si autorizarea unitatilor specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal congelat si insamantari artificiale la animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

Art. 32
(1) [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor va sprijini, prin structurile de specialitate subordonate, infiintarea de noi statiuni sau puncte satesti de monta naturala.
(2) [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, prin unitatile specializate din teritoriu, va autoriza pentru monta naturala reproducatori ai crescatorilor de animale, cu respectarea cerintelor zootehnice si sanitar – veterinare.

Art. 33
(1) [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, prin organele sale de specialitate, va emite norme tehnice privind organizarea si functionarea statiunilor si punctelor de monta naturala, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
(2) Consiliile locale organizeaza si asigura buna functionare a statiunilor de monta naturala, conform legilor in vigoare.
(3) Consiliile locale sunt obligate sa asigure statiunilor de monta naturala terenul cu destinatie agricola necesar pentru producerea furajelor.

Art. 34
Prin material biologic de reproductie testat se intelege orice reproducator, material seminal, oua de incubatie, ovule, zigoti si embrioni individualizati in sistem unitar si inregistrati in cartile de rasa.

Art. 35
(1) Pentru promovarea in interes public a reproductiei si selectiei animalelor de productie se finanteaza de la buget, prin alocatii anuale acordate de [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, actiunile care urmeaza:
a) controlul oficial al performantelor de productie;
b) lucrarile pentru evaluarea valorii de ameliorare si de bonitare;
c) contravaloarea materialului seminal indigen utilizat la insamantarile artificiale se suporta in proportie de pana la 100%, in functie de valoarea de ameliorare a reproducatorilor, atestata si autorizata oficial, precum si a agentului criogenic folosit la conservare.
(2) Se finanteaza din bugetele administratiei publice locale activitatile:
a) lucrarile necesare pentru atribuirea codurilor si numerelor de inmatriculare a animalelor de productie;
b) organizarea depozitelor de reproducatori.

Art. 36
Biotehnologia transferului de embrioni si manipularile genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competenta institutelor de cercetari stiintifice si de invatamant superior de profil, iar aplicarea in practica se efectueaza sub controlul [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor.

Capitolul VI – Protectia animalelor
Art. 37
(1) Crescatorilor de animale le este interzis sa produca animalelor durere, suferinta, neliniste sau invaliditate, cu buna stiinta.
(2) Durerea evitabila este cauzata animalelor prin lovire sau accidente traumatice.
(3) Suferinta, alta decat cea provocata de durere, este cauzata animalelor de infometare, sete sau oboseala excesiva.
(4) Starea de neliniste este cauzata de privarea animalelor de libertate prin legarea defectuoasa sau incarcerarea severa, singuratate, de introducere in spatiul lor de viata a unor animale din alte specii sau din aceeasi specie fara o acomodare prealabila, de senzatia de pierdere a echilibrului, de zgomote puternice, de socuri luminoase sau electrice.
(5) Invaliditatea voita este cauzata animalelor prin lucrari experimentale.
(6) In termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi in [NUME_REDACTAT] al Romaniei, Partea I, [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, cu consultarea organizatiilor neguvernamentale interesate, va elabora reguli de protectie a animalelor domestice, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

Art. 38
Animalele vor fi cazate, hranite si adapate in functie de specie, gradul de dezvoltare si adaptare.

Art. 39
Detinatorii de animale vor respecta conditiile optime de crestere si exploatare, conform tehnologiei.

Capitolul VII – Raspunderi si sanctiuni
Art. 40
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea administrativa, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.

Art. 41
(1) Constituie infractiuni urmatoarele fapte:
a) falsificarea inscrisurilor in certificatele de origine si valoare de ameliorare sau in alte evidente oficiale;
b) inscrierea in etichetele de prezentare a nutreturilor combinate a unor date care nu corespund cu compozitia chimica a acestora;
c) folosirea de pesticide sau de alte substante toxice fara avertizarea detinatorilor de animale din zona;
d) producerea si vanzarea neautorizata de nutreturi combinate sau de aditivi furajeri;
e) schimbarea destinatiei suprafetelor de pajisti in alte categorii de folosinta, fara aprobare legala;
f) distrugerea unor loturi semincere prin pasunat, cosit sau pe alta cale;
g) utilizarea in alte scopuri a fondurilor ce se constituie, conform legii, pentru lucrari privind intretinerea si imbunatatirea pajistilor;
h) executarea de lucrari de manipulare genetica la animale, fara aprobarea forului de specialitate imediat superior.
(2) Infractiunile prevazute la alin. (1) lit. c), e) si f) se pedepsesc cu inchisoare de la 2 luni la 2 ani.
(3) Infractiunile prevazute la alin. (1) lit. a), b), d), g) si h) se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 42
(1) Constituie contraventii la prezenta lege, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, savarsirea de catre persoanele fizice sau juridice a urmatoarelor fapte:
a) producerea de embrioni, material seminal congelat, icre embrionate, larve si puiet de peste, oua de incubatie pentru hibrizi comerciali si oua de viermi de matase, in afara unitatilor specializate, autorizate in acest scop, sau de la reproducatori, pentru folosirea carora nu s-au emis autorizatii, precum si introducerea si utilizarea celor provenite din import, fara a dispune de autorizatia necesara;
b) executarea neautorizata a transferului de embrioni sau a insamantarilor artificiale pentru alte animale decat cele in proprietate;
c) nerespectarea normelor si instructiunilor tehnice privind efectuarea montei si asigurarea numarului de reproducatori masculi folositi in statiuni comunale si puncte de monta naturala sau prin contracte civile;
d) monta clandestina, constand in folosirea reproducatorilor masculi neautorizati la monta femelelor;
e) neprezentarea si nedeclararea animalelor recenzorilor care efectueaza recensamintele agricole;
f) mentinerea de reproducatori masculi necastrati cu intentia de a fi folositi la monta clandestina;
g) folosirea unor componente neadecvate sau necertificate calitativ pentru fabricarea de nutreturi combinate sau de premixturi furajere;
h) pasunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajisti in afara perioadei stabilite pentru pasunat;
i) refuzul de catre titularii de pajisti de a participa la intocmirea planurilor de exploatare a pajistilor, impiedicarea sau interzicerea punerii in aplicare a lucrarilor prevazute in acestea;
j) neindeplinirea de catre detinatorii sau utilizatorii de pajisti a obligatiilor prevazute in contract;
k) circulatia pe pajisti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelajele, care cauzeaza deteriorarea acestora;
l) organizarea si punerea in functiune de noi exploatatii zootehnice fara autorizatii emise de organele abilitate in acest sens;
m) poluarea si/sau deteriorarea mediului ambiant;
n) nerespectarea protectiei animalelor;
o) omisiunea de a da ajutorul necesar ori de a instiinta stapanul, detinatorul sau organul competent, in cazul gasirii unui animal ratacit, parasit sau abandonat a carui viata, sanatate ori integritate corporala este in primejdie;
p) darea in folosinta a pajistei, fie pentru pasunat, fie pentru obtinerea de productii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt indreptatite la pajiste;
r) utilizarea amenajarilor piscicole in alte scopuri decat cresterea pestilor.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, faptele prevazute la lit. f), k), o) si p);
b) cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, faptele prevazute la lit. e), i) si n);
c) cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, faptele prevazute la lit. d), h), j) si r);
d) cu amenda de la 20.000.000 lei la 40.000.000 lei, faptele prevazute la lit. c), g) si m);
e) cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevazute la lit. a), b) si l).
(3) La propunerea primarului din unitatea administrativ-teritoriala unde s-a savarsit una dintre contraventiile prevazute la alin. (1), consiliul local poate transforma cuantumul contraventiei constatate in zile-munca in folosul comunitatii.
(4) Valoarea unei zile-munca se calculeaza luandu-se ca baza de referinta salariulminim pe economie valabil la acea data.
(5) Amenzile se fac venit la bugetul de stat si la bugetul local, dupa caz.
(6) Cuantumul amenzilor contraventionale se indexeaza periodic prin hotarare a Guvernului, in functie de rata inflatiei.

Art. 43
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele imputernicite de [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor, de [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT], de prefecti si de personalul abilitat al Ministerului de Interne.

Art. 44
Prevederile prezentei legi referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale [NUME_REDACTAT] nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Capitolul VIII – Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 45
In scopul perfectionarii procesului decizional, pe langa [NUME_REDACTAT], Alimentatiei si Padurilor functioneaza Consiliul zootehnic consultativ, numit prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, in componenta caruia intra specialisti din cercetarea stiintifica, invatamantul superior agricol, agenti economici cu capital de stat si privat din agricultura, reprezentantii unor asociatii profesionale ale crescatorilor de animale.

Art. 46
Definirea termenilor specifici zootehniei utilizati este inscrisa in anexa care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 47
(1) Normele metodologice pentru aplicarea prezentei legi vor fi elaborate in termen de 30 de zile de la publicarea ei in [NUME_REDACTAT] al Romaniei, Partea I.
(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: Legea nr. 8/1971 privind organizarea, administrarea si folosirea pajistilor, loturilor zootehnice si semincere, precum si a statiunilor comunale de monta, publicata in [NUME_REDACTAT], Partea I, nr. 51 din 29 aprilie 1971; Legea nr. 40/1975 privind cresterea si ameliorarea animalelor, publicata in [NUME_REDACTAT], Partea I, nr. 134 din 25 decembrie 1975; Legea nr. 2/1982 privind organizarea producerii si folosirii rationale a resurselor de nutreturi, publicata in [NUME_REDACTAT], Partea I, nr. 37 din 7 aprilie 1982; Decretul nr. 139/1977 privind unele masuri pentru imbunatatirea organizarii sericiculturii, publicat in [NUME_REDACTAT], Partea I, nr. 45 bis din 2 iunie 1977, si orice alte dispozitii contrare.

IV.2 Masuri pentru prevenirea, reducerea si, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului

IV.2.1. Aer

a) În perioada de constructie :

Surse de poluanti

– praf de la lucrarile de constructii, în general în spatii închise si care nu pot fi cuantificate;

– gaze arse de la motoarele mijloacelor de transport.

Masuri de diminuare a impactului

– folosirea de mijloace de transport si utilaje omologate care îndeplinesc cerintele tehnice cerute la înscrierea în circulatie pe drumurile publice;

– curatarea drumurilor de acces. – efectuarea de stropiri în timpul lucrarilor de construcșii (sapaturi de fundatii, umpluturi, manipularea materialelor pulverulente);

– încarcaturile vrac vor fi acoperite în timpul transportului (mijloacele de transport vor fi dotate cu prelate);

– impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces.

b) În perioada de functionare:

Surse de poluanti

– surse fixe, nedirijate – amoniac, metan, hidrogen sulfurat ( ventilatoarele aferente grajdului, platforma de dejectii, bazinele vidanjabile );

– surse mobile – mijloace de transport auto.

Masuri de diminuare a impactului

– utilizarea de ehipamente performante si verificate tehnic pentru a reduce consumul de

combustibil;

– evacuarea aerului prin sisteme de ventilatie (amoniac, metan);

– functionarea corecta, fara pierderi a sistemului de alimentare cu furaje pentru a se evita producerea pulberilor;

– revizia periodica a mijloacelor de transport pentru a diminua noxele produse prin arderea combustibililor.

– depozitarea si manevrarea dejectiilor, astfel încât sa fie reduse, pe cât posibil emanatiile:

– utilizarea aditivilor specifici în dejectii pentru reducerea mirosurilor neplacute;

– utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate(automatizari, etanseizari, echipamente individuale de protectie);

– transportul operativ al cadavrelor pentru evitarea mirosurilor neplacute.

– împrastierea pe terenuri agricole sa se faca pe timp racoros cu încorporare în sol prin aratura imediata (emisiile se pot reduce pâna la 80%).

IV.2.2. [NUME_REDACTAT] cu apa a obiectivului se va face din sursa proprie – 1 foraj cu H- 50m

Managementul apelor uzate:

– apele de la spalarea si dezinfectia grajdului împreuna cu dejecıiile lichide se evacueaza într-un bazin etans vidanjabil amplasat la capatul platformei de gunoi. Placa superioara este prevazuta cu o gura de vizitare pentru vidanjare. Din bazin apele uzate vor fi utilizate ca fertilizant pe terenurile proprii /arendate sau evacuate la o stașie de epurare aparșinînd unui operator al carui obiect de activitate este aceasta (pe baza de contract).

– apele menajere umane (de la grupul sanitar) împreuna cu cele rezultate de la depozitarea laptelui (spalari pardoseli, spalari utilaje) vor fi colectate într-un bazin vidanjabil amplasat lânga cladirea de depozitare a laptelui. Placa superioara este prevazuta cu o gura de vizitare pentru vidanjare.

– apele pluviale – evacuarea acestora de pe acoperișuri se va face prin intermediul sistemelor de jghaburi

a) În perioada de constructie :

Surse de poluanti

– lucrarile care se executa nu genereaza ape uzate

– pierderile accidentale de carburanti si produse petroliere

Masuri de diminuare a impactului

– evitarea pierderilor de carburanti si uleiuri ce pot proveni de la mijloacele de transport si folosirea materialelor absorbante;

– gestionarea deseurilor în conformitate cu natura lor fara a fi depozitate temporar pe teren;

b) În perioada de functionare:

Surse de poluanti

– defectiuni la reteaua de canalizare,

– etansarea necorespunzatoare a bazinului de dejectii;

– depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor.

Masuri de diminuare a impactului

– respectarea tehnologiilor;

– evitarea pierderilor de produse petroliere (motorina, ulei) de la utilaje care prin precipitatii sau spalari pot sa ajunga în apa freatica.

– gospodaria de apa va fi protejata conform prevederilor din “Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie si hidrogeologice” aprobate prin H.G. nr.930/11.08.2005”.

– controlul periodic al etanseitaii conductelor de evacuare din grajd, a retelei de canalizare, a bazinelor vidanjabile;

– gestionarea corecta a deseurilor pentru a preveni impurificarea apelor pluviale;

– gestionarea corecta si eliminarea pierderilor substantelor utilizate la igienizarea, deratizarea, dezinsectia grajdurilor;

– depozitarea în conditii de siguranta a materialelor necesare igienizarii grajdului si cladirii de procesare pentru a se evita deversari pe sol sau infiltrarii.

IV.2.3. Sol si subsol

a) În perioada de constructie :

Surse de poluanti

– depozitari necontrolate de deseuri

– pierderi necontrolate de produse petroliere de la utilaje

Masuri de diminuare a impactului

– stocarea materialelor pe suprafete betonate;

– depozitarea în spatii acoperite a materialelor ce sunt degradate de intemperii;

– gestionarea deseurilor în conformitate cu natura lor fara a fi depozitate temporar pe teren;

– executarea lucrarilor cu personal calificat pentru a reduce pierderile;

– circulatia se va face obligatoriu pe aleile existente – se vor utiliza numai mijloace auto autorizate care corespund din punct de vedere tehnic normelor impuse de autoritatea rutiera.

b) În perioada de functionare:

Surse de poluanti

– pierderi de ape uzate în cazul înfundarii canalizarii din grajd sau nevidanjarii la timp a bazinelor de stocare ape uzate si care pot deversa în afara pe sol;

– depozitarea neconforma de substante utilizate la igienizarea, deratizarea si dezinsectia halelor;

– depozitari neconforme de deseuri;

– neetanseitati la bazinele de stocare ape uzate si retelele de canalizare;

– împrastierea neprofesionala a dejectiilor, pe terenurile agricole

Masuri de diminuare a impactului

– respectarea programelor de întretinere si reparatii a utilajelor si echipamentelor din grajd si verificari periodice pentru eliminarea pierderilor;

– interzicerea accesului în incinta fermei a autovehicolelor cu defectiuni mecanice;

– gestiunea corespunzatoare a deseurilor, substantelor utilizate pentru igienizare, deratizare, dezinsectie, etc.;

– utilizarea materialelor absorbante în cazul pierderilor de produse petroliere pe alei; se interzice spalarea cu apa a petelor de ulei sau motorina;

– împrastierea dejectiilor pe ternuri se va face numai pe baza buletinelor de analiza si studiului agrochimic.

– dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci când acesta este:

– saturat de apa;

– inundat;

– înghetat;

– acoperit cu zapada;

– dejectiile nu se vor aplica pe câmpuri aflate în panta;

– nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacente cursurilor de apa (se va lasa o fâsie netratata de teren);

– la administrarea împrastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinatatea este posibila a fi deranjata se va tine seama de urmatoarele:

– împrastierea în timpul zilei când este mai putin probabil ca oamenii sa fie acasa si evitând sfârsiturile de saptamâna, sarbatorile oficiale;

– luând în considerare directia vântului fata de casele vecinatatii.

IV.2.4. Gospodarirea deseurilor

a) În perioada de constructie

– deseuri din activitatea de constructie cod – 17.01.07 – cantitati variabile, se vor stoca în locuri special amenajate si vor fi eliminate conform contract prin societati autorizate;

– deseuri menajere cod – 20.03.99 – cantit variabile, se vor stoca în containere specializate – vor fi eliminate conform contract prin societati autorizate;

b) În perioada de functionare

– dejectii animaliere cod 02.01.06 – 262 t/an – Solidul se stocheaza în ferma pe platforma betonata acoperita . Se utilizeaza ca îngrașamânt pe terenurile proprii și arendate

– 120 l/an – Lichidul se stocheaza în ferma într-un bazin vidanjabil împreuna cu apele de spalare de la grajd. Se utilizeaza ca îngrașamânt pe terenurile proprii/ arendate dupa efectuarea de analize.

– cadavre animale cod 02.01.02 – cantitati variabile – vor fi eliminate pe baza de contract prin societati autorizate;

– ambalaje plastic (medicamente) cod – 15.01.02 – 3 t/an se vor stoca în spatiu special amenajat – vor fi valorificate pe baza de contract prin societati autorizate;

– ambalaje carton (medicamente) cod – 15.01.01 – 3 t/an se vor stoca în spatiu special amenajat – vor fi valorificate pe baza de contract prin societati autorizate;

– deseuri medicamente cod 18.02.08 – 0,005 t/an se vor stoca în camera speciala sau unitate specializata, în momentul generarii si vor fi eliminate, pe baza de contract, prin societati autorizate;

– deseuri metalice – cod 02.01.10 – 0,050 t/an vor fi stocate temporar pe platforma betonata si vor fi valorificate pe baza de contract prin societati autorizate;

– ambalaje de medicamente – cod 15 01 10 – 0,010 se vor stoca in container plastic etan;

– ambalaje de la substante de dezinfectie, deratizare, igienizare cod 15.01.10* – 0,05 t/an se vor stoca în spatiu acoperit închis – se vor returna furnizorului;

– deseuri menajere – cod 20.03.99 – 0,870 t/an se vor stoca în containere specializate si vor fi eliminate prin firma de salubritate;

IV.2.5. Zgomot si vibratii

a) În timpul lucrarilor de constructie:

Implementarea proiectului nu presupune executia unor lucrari care sa necesite utilizarea de utilaje grele de constructii (excavatoare, buldozere, macarale, etc.) care sa functioneze timp îndelungat. Se apreciaza ca zgomotul în perioada de modernizare a obiectivului nu va fi factor de stres pentru zona.

Masuri de diminuare a impactului

– limitarea vitezei de acces în ferma;

b) În timpul functionarii:

Surse de poluanti

– ventilatoare hala, livrare hrana în buncar, livrare hrana din buncar în hala, populare/depopulare hale, transport asternut nou si uzat, circulatie auto

Masuri de diminuare a impactului

– limitarea vitezei de acces în ferma;

– întretinere utilajelor pentru a genera un nivel minim de zgomot în timpul utilizarii;

– activitatile care vor produce mai mult zgomot se efectueaza pe timp de zi si vor avea durata limitata.

IV.2.6. Biodiversitate

-amplasamentul este localizat în intravilanul satului Buzăiel, zona dominata de terenuri, proprieta si particulare care sunt cultivate sau înierbate natural.

-amplasamentul nu este limitrof unei arii protejate si nu este în vecinatatea unui traseu de migrașie.

V.Alegerea solutiei propuse pentru studiu

V.1. Scopul lucrarii

Scopul este de a proiecta o ferma de bovine ,S.C. CIUCAS S.R.L care isi va desfășura activitatea în scopul de a deveni una dintre cele mai importante ferme în livrarea de lapte spre marile puncte de colectare si procesare din zona dar si aprovizioarea pensiunilor agoturistice din apropierea fermei ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Bradet,Teliu etc).

Ferma are ca obiect de activitate cresterea bovinelor din rasa balțata romanească și valorificarea laptelui, dar si abatorizarea animalelor reformă.

V.1.1 Importanța și oportunitatea investiției

Importanța creșterii bovinelor rezultă din ponderea pe care o au în asigurarea populației cu lapte precum și din contribuția pe care o au la dezvoltarea agriculturii in ansamblu și a unor ramuri neagricole (industria alimentară).

Bovinele asigură laptele necesar hrănirii populației care este un aliment indinspensabil pentru copii, bătrâni, covalescenți și cei care lucrează in medii toxice. Bovinele valorifică substanțe nutritive din furaje care nu intră în sfera alimentației omului transformandu-le în produse care fac apoi obiectul consumului uman.

Bovinele asigură anual 90% din producția de lapte reprezentând principalul furnizor al acestei producții. Din datele furnizate de catre F.A.O (1995) rezultă că oferta pentru acest produs e inferioară cererii înregistrându-se un deficit de 87 mil. tone pentru lapte și unt și 3 mil. tone pentru brânzeturi. Datorită acestor decalaje cca. 6,3% din populația globului este subnutrită, toate acestea împign creșterea cantitativă a producției de lapte care se poate realiza pe doua căi:

– creșterea numerică a efectivelor;

– creșterea calitativă a efectivelor prin ridicarea potențialului genetic a acestora.

V.1.2. Descrierea fermei

Ferma de vaci de lapte S.C. CIUCAS .S.R.L va fi amplasată în regiunea de sud-est a Jud. , in [NUME_REDACTAT] Buzăului, sat Buzăiel.

Ferma va fi construită după normele sanitar-veterinare privind amplasarea, proiectarea și sistematizarea fermelor zootehnice care prevăd, printre altele și urmatoare:

– terenul să fie salubru, neinundabil, cu structura uniformă și cu pante line (de preferat cu înclinare spre sud, sud-est sau sud-vest), având acces ușor, către căile de comunicații, către pășuni și către culturile furajere;

– adăposturile să fie orientate în direcția opusă celei din care bat vânturile dominante, astfel încat să fie protejate de efectul dăunator ale cestora;

– luminozitatea să fie bună și să evite supraîncalzirea în perioada de vară;

– pentru a prevenii scurgerea dejecțiilor și sau a apelor uzate în exteriorul adăposturilor, cât și pentru ca apele meteorice să nu pătrundă în interior, construcțiile vor fi amplasate pe temelii înaltate la minim20- față de sol, având o pardoseală specifică care să reziste la uzura fizică și chimică;

– pardoseala va avea o înclinație de 1,5 până 3 %, trebuie să fie netedă și nealunecoasă;

– ușile trebuie amplasate în partea opusă vânturilor dominante, iar pragurile vor fi la nivel cu pardoseala în interior si la 5- deasupra solului în exterior;

– amplasamentul oricărei ferme zootehnice, trebuie să permită în toate cazurile, posibilitatea dezvoltării în perspectivă, cu condiția să păstreze anumite distanțe față de zonele protejate ( față de case de locuit, surse de apă, stații de prelucrare a apei), de drumurile locale (), de șosele și căi ferate (20-).

– normele sanitar veterinare prevăd suprafețele utile minime necesare fiecărui animal în cadrul fermelor nou construite. Astfel la bovine, se au în vedere următoarele suprafețe: 0,73 mp pentru tineret; 2,10 mp pentru vacile de lapte; 2,30 mp pentru vacile aflate în maternitate.

Amplasarea fermei urmărește valorificarea resurselor furajere și a condițiilor naturale pe care le deține acestă zonă. În acest scop, ferma va fi populată cu vaci din rasa [NUME_REDACTAT].

În prezent terenul este liber de orice sarcina fiind înierbat.

V.1.3. Amplasarea fermei

Alegerea judicioasă a terenului pe care se va amplasa această fermă de taurine, precum și sistematizarea rațională a incintei acesteia sunt factori cu implicații majore în reducerea costurilor cu investiția, a cheltuielilor de exploatare a adăposturilor și a celorlalte construcții anexe din fermă.

Prin amplasare se înțelege dispunerea construcțiilor aferente fermei într-un spațiu (amplasament geografic) care trebuie să îndeplinească o serie de condiții (cerințe) de ordin economic, tehnologic, tehnico-constructiv și sanitar-veterinar.

Condițiile de ordin economic și cele de ordin tehnologic au o importanță deosebită în cazul înființării fermei de taurine. Înainte de a se decide înființarea acestei ferme de taurine, se va lua în considerare următoarele cerințe de ordin economic și tehnologic:

– existența unei piețe de desfacere (locală și/sau națională, posibilități de export) pentru produsele obținute în fermă;

– posibilitățile de achiziție a terenului de construcție;

– ferma trebuie amplasată în apropierea consumatorilor, în zone în care există centre de preluare, prelucrare, depozitare și valorificare a produselor obținute la nivelul fermei;

– în apropierea zonei de amplasare a fermei, trebuie să existe o rețea minimă de căi de acces, în special a șoselelor sau a drumurilor practicabile în orice anotimp al anului și, chiar, a căilor ferate;

– posibilitățile de producere a întregului necesar de furaje de volum și de achiziție a furajelor concentrate, a premixurilor vitamino-minerale și, după caz, a unor subproduse rezultate din industria de morărit și panificație, din industria berii și a alcoolului, de la fabricile de zahăr etc. (tărâțe, gozuri, borhoturi, tăiței de sfeclă de zahăr, melasă);

– posibilitățile de alimentare cu apă potabilă (prin racordare la rețeaua locală, prin captarea apelor de suprafață sau de adâncime);

– posibilitățile de alimentare cu energie electrică, energie termică, gaze naturale, combustibili, piese de schimb etc.;

– posibilitățile de asigurare a forței de muncă;

– posibilitățile de gestionare rațională a dejecțiilor;

La amplasarea fermelor de taurine trebuie avute în vedere și respectarea unor condiții (cerințe) de ordin sanitar-veterinar, între care:

– distanța minimă de protecție sanitară față de localități; aceste distanțe se stabilesc în funcție de profilul și capacitatea fermelor de taurine, și anume:

Ferme pentru taurine, până la 500 capete ≥200

Ferme pentru taurine, peste 500 capete ≥

– între adăposturile de animale și căile de comunicație trebuie să existe o distanță minimă (zonă de protecție), de peste față de căile ferate, șosele și drumuri;

– în fermele de vaci, între sectorul de producție (adăposturile pentru vaci) și sectorul de reproducție (repaus mamar, maternitate, profilactoriu, adăposturi pentru tineret) se va sigura o distanță de min. , iar între pavilionul sanitar-veterinar și celelalte sectoare se va sigura o distanță de 30-;

– în unitățile de îngrășare a taurinelor, între adăposturi se va asigura o distanță de , distanță care se păstrează și față de celelalte sectoare din fermă;

Planul general al fermei de taurine este conceput astfel:

fluxurile tehnologice specifice să se desfășoare nestingherit;

accesul la și dinspre fermă către căile de comunicație externe (șosele, drumuri,) să fie facil;

circulația în incinta fermei să se poată desfășura fluent;

între diferitele clădiri din incinta fermei se vor asigura distanțe minime, pentru a se evita umbrirea reciprocă între adăposturi și pentru respectarea normelor de protecție contra incendiilor;

la amplasarea adăposturilor se va avea în vedere și corecta orientare a acestora în raport cu punctele cardinale și cu direcția vânturilor dominante, astfel încât să se asigure un regim termic și de iluminare naturală maxim posibil.

V.1.4. Descrierea constructiei

Investitia presupune infiinfarea unei ferme de crestere a vacilor de lapte din rasa [NUME_REDACTAT].

Componenta zootehnica propune înfiintarea unei ferme de vaci de lapte cu o capacitate de 20 capete în lactatie si componenta de depozitare lapte cu capacitate de 1000 l/zi, în care se propune depozitarea laptelui crud obtinut în cadrul fermei.

Implementarea proiectului propus cuprinde realizarea unui complex de constructii

compus din:

-1(un) grajd pentru vaci cu lapte ( suprafata de 286 mp) cu spatii de cazare, furajare si odihna pentru 20 capete, un spatiu de fătare, trei spatii pentru vitei, doua spatii pentru curatirea și evacuarea dejectiilor, un culoar central de acces. Capacitate totala de 20 capete vaci cu lapte.

o cladire pentru depozitarea laptelui cu suprafata de 123 mp care cuprinde spatii pentru amplasarea recipinetelor de depozitare, aceasta va fi o camera cu temperatura contolata, cabinet veterinar, vestiare si holuri de acces;

depozit de furaje (suprafata 40mp);

gospodarie de apa si incendiu (put forat pentru captare apa si retea de alimentare);

bazin vidanjabil (S=12 mp) pentru dejectii de la grajd cu retea de canalizare aferenta;

platforma stocare dejectii solide (S=200 mp);

bazin vidanjabil (S=12 mp) pentru colectare ape uzate de la procesare lapte cu retea de

– canalizare aferenta;

retea de alimentare cu energie electrica.

camera pentru deseuri de origine animala (animale moarte) (S= 8mp);

drum de acces si cai pietonale care fac legatura cu constructiile din cadrul fermei

împrejmuire.

Grajdul va fi echipat cu:

– cusete separatoare;

– front de furajare autocapturant pentru vaci;

– instalatie de iluminat;

– instalatie de ventilatie;

– instalatie de adapare;

– instalatie de muls.

Cladirea pentru depozitarea laptelui va fi echipata cu:

– tanc pentru stocarea si racirea laptelui;

– agregat de frig

V.2. Descrierea rasei [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] românească s-a format în nord-estul țarii in Transilvania și în urma unui îndelung proces de încrucișare tip „absorție", început în anul 1860, practicat între vaci din rasa Sura de stepa și tauri din suprarasa Simmental de diferite proveniențe.

Baltata romaneasca a dobandit rapid popularitate, reprezentand in anul 1955, 37% din numarul de bovine din , iar in anul ajuns la 44% din numarul total de bovine.

V.2.1. Istoricul rasei Baltata romaneasca.

Incepand din anul 1860, rasa Baltata romaneasca a rezultat in urma unei lungi incrucisari dintre Sura de stepa transilvaneana si taurul Simmental importat din Evetia, Austria, Germania, Cehia si Slovacia. Zonele in care s-a efectuat incrucisarea celor doua rase au fost: Banat, Transilvania si . In zilele noastre, rasa Baltata romaneasca este cea mai numeroasa in , din punct de vedere al exemplarelor. Cele mai importante importuri de tauri si junici din rasa Simmental au fost facute in anii 1872, 1885-1890 si regiunile unde existau locuitori de origine germana.

Primele asociatii de reproductie au fost fondate in anul 1910, controlul productiei de lapte a fost introdus in anul 1914. Intre anii 1962-1980, 1400 de junici si 60 de tauri din rasa Simmental au fost importati.

Taurinele din aceasta rasa se preconizeaza ca, in perspectiva, sa fie orientate mai bine spre productia de carne, pastrand insa aptitudinile generale ale tipului productive mixt. Ele raman principalul furnizor de carne de bovine al tarii – si impreuna cu celelalte rase participa la acoperirea cerintelor de lapte si produse lactate.

V.2.2.Caracteristici fizice.

[NUME_REDACTAT] romaneasca este caracterizata de o variabilitate mare prin prisma:

1. Variabilitatii rasei materne (Sura de stepa transilvaneana)

2. Variabilitatea rasei Simmental care a fost importata din 5 tari diferite

3. Schimbarea in timp a trasaturilor si orientarea catre productia de lapte si carne.

In general, rasa Baltata romaneasca are urmatoarele caracteristici:

Tabel 1

De asemenea, variabilitatea a fost restransa in ultimii ani la trei tipuri:

Tabel 2

Culoarea vacilor din rasa Baltata romaneasca este alb cu rosiatic, capul si partea de la genunchi pana la copite fiind intotdeauna de culoare alba. Aparitia unor zone pigmentate pe cap nu ar trebui considerate defecte, deoarece sunt trasaturi mostenite de la rasa mama (Sura de stepa transilvaneana).

Trunchiul vacii Baltata romaneasca este trapezoidal sau dreptunghiular. Trunchiul este lung, larg la exemplarele foarte reusite. Cele mai intalnite defecte ale ugerului este asimetria, mameloanele lungi si productia de lapte scazuta.

Membrele sunt puternice, drepte, muschi bine dezvoltati. Pielea este de calitate buna, este groasa, densa si cantareste 35-.

Vacile din rasa Baltata romaneasca au un temperament linistit, sunt animale blande si rabdatoare, inzestrate cu bune reflexe conditionate.

V.2.3. Productia de lapte si carne

O vaca [NUME_REDACTAT] produce in medie, anual, de lapte, cu 4% grasime si 3.45% proteine. Laptele este foarte potrivit pentru productia de branza de buna calitate.

Productia de lapte variaza considerabil, de la 1800 de litri de lapte, pana la cu 4.09% grasime. In 2003, Baltata romaneasca a ajuns la o productie de lapte de /anual, cu 3.95% grasime si 3.22% proteine.

[NUME_REDACTAT] atinge 60-65% din productia de lapte in timpul primei lactatii, cea mai mare productie de lapte o atinge in timpul celei de-a sasea lactatii.

Rata de muls mecanic este destul de redusa, doar 66-77% dintre vaci se pot adapta mulsului mecanic cu o viteza de 1- / minut.

Productia de carne este remarcabila. Din multe puncte de vedere, este comparabila cu cea a bovinelor pentru carne, avand chiar caracteristici superioare.

[NUME_REDACTAT] Romanească este buna pentru ingrasatul intensiv, ajungand sa castige intre 900- pe zi, in timp ce taurii tineri castiga 500 de grame pe zi in timpul primului an de viata.

Carnea este de buna calitate, are un gust excelent, este suculenta, retine apa, consistenta, fiind foarte apreciata. Junicile din rasa Baltata romaneasca, supuse la ingrasare intensiva, castiga in greutate: in 12 luni, in 14 luni si in 16 luni.

Compozitia chimica a carnii vacii Baltata romaneasca:

-materie uscata 25-30%

-proteine 18-20%

-grasimi 8-14 %.

V.2.4. Reproducerea vacilor [NUME_REDACTAT]

La taurine se urmareste obtinerea de la fiecare vaca, a unui vitel, in fiecare an. Organizarea in cele mai bune conditii a acestui proces prezinta o dubla importanta.

Reproductia realizata cu regularitate conditioneaza productia de lapte si de carne.

Reproductia taurinelor se realizeaza mai greu decat la celelalte specii datorita faptului ca abaterile tehnologice se materializeaza in primul rand asupra reproductiei (fecunditate si natalitate) pentru realizarea obiectivelor legate de inmultirea efectivelor de taurine trebuie sa se asigure organizarea corecta a reproductiei vacilor si juninelor

Prima fatare apare la 30-33 luni, cu 20-30% mai tarziu fata de alte rase.

Perioada de gestatie dureaza 400-440 zile.

Perioada de lactatie in timpul gestatiei este de 320-350 de zile.

a) Termenul optim pentru monta junincilor.

Maturitatea sexuala se traduce prin aceea ca femela tanara produce ovule de calitate care pot fi fecundate in urma fecundatiei, rezultand zigotul.

In cazul in care monta este efectuata prea devreme, apar o multime de neajunsuri.

Femela montata prea timpuriu trebuie sa faca fata unui efort fiziologic deosebit de intens, datorita procesului de dezvoltare proprie, inca neterminat, dezvoltarii vitelului si productia de lapte.

Pentru evitarea riscului de producere a montelor timpurii este necesara separarea pe sexe, la varsta de cel mult trei luni.

Termenul optim pentru monta se apreciaza in functie de precocitatea somatica, particularitaiti de rasa, calitatea si nivelul cresterii tineretului taurin, programul de precocizare si masivizare al rasei in cauza.

b) Varsta optima pentru monta junincilor

-la rasa Baltata romaneasca prima monta se efectueaza la varsta de 16-19 luni si la o greutate corporala de 380- cand se urmareste ca femela adulta sa a la 600- .

– este de mentionat ca precocizarea nu se realizeaza numai prin furajarea adecvata, ci si prin folosirea unor tauri cu genofond valoros. Aceasta se realizeaza prin luarea unor masuri cum ar fi : scurtarea duratei lactatiei la 3-4 luni fatare, acordarea unui repaus sexual mare (4-6 cicluri dupa fatare) daca sunt foarte productive se va asigura un repaus mamar foarte mare, de peste 90 zile.

Viteii cantaresc 38- la nastere si castiga urmatoarele greutati:

IV.2.5. Influența vîrstei primei fătări asupra principalilor indici a producției de lapte

În multe gospodării creșterea tineretului femel este în sistem legat furajarea abundentă, asociată cu lipsa mișcării și se constatată deficiențe majore referitoare la greutatea corporală (animale prea grase), monta fecundă, VPF (vîrsta primei fătări) timpurii, cu efecte negative atât asupra producției de lapte, infiltrarea țesutului adipos în glanda mamară, cât și longevitatea de producție scăzută etc. Creșterea extensivă, asociată cu superficialitatea de urmărire a ciclului sexual are efecte negative atât în cea ce privește producția de lapte cât și asupra vârstei primei fătări, (vârstă înaintată) a creșterii perioadei neproductive, fără o justificare economică.

Producția de lapte pe LN (figura 1.2) este maximă, lapte corespunzător

VPF 25-28 luni după care prezintă o linie descendentă odată cu creșterea VPF .

Figura 1.2. Cantitatea de lapte în funcție de V.P.F. (kg)

Cantitatea de grăsime și proteină la primipare (figura 13) este peste media vacilor primipare care a avut VPF sub 31 de luni

Figura 1.3. Cantitatea de grăsime și proteină în funcție de V.P.F. (kg)

V.3 Importanta consumului de lapte

V.3.1.Valoarea nutritivă a laptelui și a produselor lactate, importanța lor în alimentația omului.

Laptele și produsele lactate, datorita compoziției lor chimice și gradului ridicat de asimilare, ocupă un loc important în alimentația rațională a omului, fiind și una din sursele cele mai accesibile de proteină de origine animală.

Laptele este unicul produs alimentar natural, care asigură organismului toate substanțele nutritive necesare pentru creștere și dezvoltare.

Dintre toate tipurile de lapte, cel mai perfect, adaptat posibilităților de digestie și asimilare ale sugarului, este laptele uman, de aceea el este considerat drept aliment de primă importanță, superior tuturor celorlalte alimente.

Laptele de vacă, și laptele altor specii de animale ce prezintă interes ca produs alimentar (cu excepția laptelui de iapă ) se deosebește de cel uman, prin conținutul mai mare de substanță uscată, inclusiv proteine (cazeină) și săruri minerale și mai redus de glucide, -lactoalbumină,

imonoglobulină și lactotransferină.

Laptele este unul din produsele alimentare componente în alimentația zilnică a populației de toate vîrstele. Consumul unui litru de lapte acoperă necesarul zilnic al unui om matur în lipide, calciu și fosfor, 53 % din necesarul de proteine, 35 % din necesarul de vitamine A, C, B și 26 % din necesarul de energie.

Valoarea nutritivă a laptelui și produselor lactate este condiționată de componența și structura acestor produse, cît și de gradul înalt de asimilare în organism.

Proteinele din lapte fac parte din grupa proteinelor complexe, care conțin toți aminoacizii esențiali nu numai în cantități suficiente, și într-o corelație optimă pentru alimentația rațională; consumul a de lapte satisface pe deplin necesarul organismului în aminoacizi esențiali pentru 24 ore. Proteinele din lapte, datorită complexului fosfocalcic, se transformă mai efectiv, în comparație cu alte proteine, în proteine musculare, de aceea laptele și produsele lactate bogate în proteine au o importanță deosebită în alimentația copiilor, adolescenților, sportivilor.

Lipidele din lapte, datorită compoziției lor chimice și gradului înalt de dispersare sunt mai ușor asimilate de către organism, în comparație cu alte tipuri de grăsimi. Ele conțin fosfatide și steroli, care reglează concentrația de colesterol în organism, contribuie la formarea vitaminei D, a hormonilor sexuali și a acizilor biliari.

Lipidele din lapte condiționează în mare măsură și proprietățile organoleptice la majoritatea produselor lactate, iar conținutul de colesterol în grăsimea lactată este comparativ redusă în comparație cu alte grăsimi, de aceea la populația ce consumă unt ca sursă de grăsime, nu se observă sporirea concentrației de colesterină în organism și acestea nu suferă de arterioscleroză.

Hidrații de carbon din lapte sunt reprezentați, în special, de lactoză – glucid care se găsește numai în lapte și condiționează gustul plăcut dulce al laptelui. Lactoza, în fiziologia alimentației, este considerată ca material de construcție pentru creșterea țesutului nervos.

Lactoza se absoarbe de către organism mai lent și influențează favorabil asupra dezvoltării microflorei prielnice în tubul digestiv, iar acidul lactic format ca rezultat al fermentației lactice împiedică dezvoltarea microflorei de putrefacție.

Lactoza contribuie în mare măsură la asimilarea calciului, fosforului, magneziului, borului, conferind astfel laptelui proprietăți antirahitice. Întrucît laptele uman este

mai bogat în lactoză, el contribuie la o dezvoltare mai intensă a țesutului nervos și manifestă proprietăți antirahitice mai pronunțate.

Laptele și produsele lactate servesc și ca sursă importantă de săruri minerale, mai cu seamă calciu și fosfor. Raportul dintre aceste două elemente în lapte este asemănător celui existent în țesutul osos. Calciul din lapte se asimilează complet ca cel din alte alimente, de aceea produsele lactate sunt foarte indicate în alimentația copiilor, adolescenilor, sportivilor. Laptele

este bogat și în vitamine, atît liposolubile, cît și hidrosolubile servind astfel și ca o sursă importantă de vitamine.

Laptele manifestă și proprietăți bactericide, diuretice și laxative. Valoarea calorică a laptelui este comparativ readusă și variază în limitele de 680-900 kcal/kg, ceea ce permite reglarea valorii calorice a rației ținînd cont de proprietățile nutritive și biologice avansate specialiștii dietologi recomandă ca 1/3 din necesarul zilnic de substanțe nutritive ale omului să fie satisfăcut pe seama laptelui și a produselor lactate.

Producția totală de lapte în lume a reprezentat în anul 1997 545,6 mii. tone, înregistrînd o creștere față de anul 1995 cu 1,45 % (FAO, 1998 ). Din această cantitate, laptelui de vacă îi revine 471,8 mii. tone (86,5 % ), laptelui de bivoliță – 55,9 mii. tone (10,2 %), laptelui de oaie și capră 1,5 % și 1,8 % corespunzător.

Producția de lapte de vacă a crescut în ultimii 3 ani numai cu 0,8 %, a laptelui de bivoliță – cu 9,9 %, de oaie cu 5,2% și de capră cu 4,8%. Sub aspect cantitativ cca. 40 % din cantitatea totală de lapte se produce în Europa, 27,5 % în și 16,5 % în America de Nord. Principalele țări producătoare de lapte din lume sunt S.U.A., , Rusia. Germania , , Ucraina.

[NUME_REDACTAT] se obțin și cele mai mari cantități de produse lactate:

– 54,4 % brînzeturi

-40,2 % unt

– 49 % lapte uscat și condensat.

A doua poziție, după cantitatea de brînzeturi, o ocupă America de Nord (27,4 %) apoi Asia (6,7%) și America de Sud (4,5 %). În producția untului poziția a doua îi revine Asiei 37,1 %, apoi America de Nord 10,1 %.

În majoritatea zonelor globului s-a înregistrat o creștere a producției de lapte, creșterea fiind mai accentuată în Asia, America de Sud, Oceania, Australia și [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] producția totală de lapte s-a redus cu 3,5 %.

În ceea ce privește industrializarea laptelui, se observă o creștere a cantității de brînzeturi în ultimii 3 ani cu 4,3 %, fabricarea untului practic a rămas la același nivel, iar fabricarea laptelui uscat și condensat s-a redus aproximativ cu 7 %.

[NUME_REDACTAT], după cum se observă din tabelul 3, cea mia mare cantitate de lapte și brînzeturi pe cap de locuitori se produce în Danemarca și Olanda. A treia pozișie, după cantitatea de brînzeturi pe cap de locuitori o ocupă Franța, după care urmează Germania, Italia și . Primele trei poziții duă cantitatea de unt pe cap de locuitor le ocupă Danemarca, Lituania și Olanda, iar duă cantitatea de lapte uscat și condensat – Olanda, Belarusi, Germania.

Tabel 3

V.3.2. Compoziția chimică, structura și proprietățile laptelui crud

Laptele reprezintă lichidul biologic secretat de glanda mamară a mamiferelor femele după parturiție și este destinat, în primul rînd, pentru satisfacerea necesităților noului născut în substanțe nutritive și energie.

Laptele, ca produs alimentar, se obține de la unele animale domestice (vaci, capre, oi, bivolițe etc.) prin procesul de mulgere manuală sau mecanică, începînd cu a 7… 10-a zi dup„ f„tare ºi termin‚nd cu perioadă de înțărcare.

Laptele normal, ob˛țnut de la animale sănătoase, bine hrănite și adăpostite, reprezintă un lichid mat, de. culoare alb„ sau alb-g„lbuie, cu gust dulce și miros plăcut specific. Întrucît masa principală de lapte, ca produs alimentar, se obține de la vaci, noțiunea de "lapte" se referă la laptele de vacă, iar dacă se caracterizează laptele altor specii de animale, se adaugă denumirea speciei – lapte de oaie, lapte de capră etc.

El poate fi considerat o emulsie sau suspensie de grăsimi într-o soluție apoasă de substanțe, care se găsesc atît în stare coloidală (majoritatea proteinelor), cît și sub formă de soluție adevărată (glucide, săruri minerale etc). În componența laptelui au fost depistați mai bine de 200 de compuși, unii în cantități mari (apă, grăsimi, glucide, proteine) și alții în cantități foarte mici, dar toși componenții laptelui sunt într-o corelație reciprocă și au un rol important în tehnologia produselor lactate.

Fig. 1.1. Compuși principali ai laptelui

Concentrația aproximativă a componenților laptelui de vacă integral (după Kiermeier și colaboratorii, 1975, citat de V. Sîrbulescu, V. Stănescu, I. Vacaru-Opriș, C. Vintilă)

Tabel 4

V.3.2.1. Apa din componența laptelui

Apa sub raport cantitativ este componentul principal al laptelui. Ea este reprezentată în lapte sub form„ liberă și sub formă fixată (de absorbție, de umflare și de cristalizare). Apa are o mare importanță fiziologică în alimentație și în tehnologia produselor lactate, întrucît toate procesele fizico-chimice pot avea loc numai în soluții apoase. Apa din lapte, în care sunt dizolvate sărurile, glucidele, proteinele etc, formează "plasma laptelui".

V.3.2.2. Substanță uscată din lapte

În laptele de vacă se găsesc de la 11% pînă la 16% substanța uscată, aceasta variind în funcție de rasă, perioadă de lactație, condiții de alimentație, anotimp etc. Acest indice caracterizează valoarea nutritivă a laptelui și influențează direct asupra consumului specific de lapte-materie primă la fabricarea produselor lactate concentrate, a brînzeturilor etc.

Conținutul de substanță uscată din lapte se determină atît prin metoda de uscare a probei în etuvă pînă la masa , cît și prin metoda de calcul folosind diferite formule. Substanța uscată a laptelui este alcătuită din doi componenț principali – lipide si substanșa uscată degresată.

V.3.2.3. Lipidele din lapte

Lipidele sunt cele mai variabile componente ale substanței uscate din lapte. Schematic structura lipidelor din lapte poate fi reprezentatț în felul următor. Lipidele din lapte sunt:

-Lipide simple

♦ gliceride-98…99%

♦ steroide 0,25…0,40% (colesteride, ergosteride)

-Lipide complexe (fosfatide) 0,2…1,0%:

♦ lecitină

♦ cefalină

♦ sfingomielină

V3.2.4. Glucidele din lapte

În lapte, glucidele sunt reprezentate de dizaharide (lactoză), monozaharide (glucoza și galactoză) și aminozaharide, care se pot găsi sub formă liberă sau legate de proteine, lipide sau fosfați. Fracțiunea majoritară a glucidelor o reprezintă lactoza, un dizaharid specific numai laptelui, căruia îi conferă gustul dulceag. Este formată dintr-o moleculă de glucoza și una de galactoză, se sintetizează în ugerul animalului, are însușiri optice active și reducătoare.

În laptele proaspăt, lactoza se găsește în soluție moleculară sub formă de doi izomeri- și care au proprietăți fizice diferite. În soluție acești doi izomeri trec unul în altul pînă se atinge solubilitatea finală.

V.3.2.5. Substanțele minerale din lapte

Laptele obținut de la animalele sănătoase, în condiții optime de alimentație, conține toate substanțele minerale necesare pentm funcțiile vitale ale organismului atît în creștere cît și adult. In lapte au fost depistate peste 80 elemente, care formează peste 30 săruri organice și anorganice – cazeinați, cifrați, fosfați, cloruri etc. Substanțele saline din lapte se găsesc în stare coloidală, moleculară sau ionică.

Cantitatea de substanțe minerale din lapte se determină prin calcinarea probei medii la temperaturi de 550-. Astfel se stabilește cantitatea de cenușă, care constituie 0,7-0,8%.

Conținutul de substanțe saline este însă puțin mai mare (0,9-1%), întrucît în procesul calcinării se produc unele modificări și anume, clorurile se volatilizează, iar fosforul din lecitină și cazeină se transformă în acid fosforic etc. Conținutul de substanțe minerale în lapte este relativ stabil, chiar și în cazul insuficienței temporare de săruri minerale în rația animalelor, întrucît pentru sinteza laptelui organismul mobilizează substanțele minerale din oase.

Conținutul unor elemente în laptele de vacă (după FAO/OMS citat de G. Chintescu, C. Pătrașcu)

Tabel 5

Calciul și fosforul constituie mai bine de jumătate din totalul de substanțe minerale. Aceste elemente intră în componența complexului de fosfocazeinat de calciu, fosforul constituind și o parte componentă a comlexului fosfolipidic din membrana globulei de grăsime.

Fierul, cuprul, magneziul participă la formarea hemoglobinei, zincul, molibdenul, manganul intră în componența unor enzime, cobaltul participă la sinteza vitaminei B12 etc. Conținutul în substanțe minerale și raportul dintre diferiți compuși influențează considerabil asupra proprietăților tehnologice ale laptelui.

V.3.2.6. Proteinele din lapte și particularitățile lor

În laptele normal de vacă de amestec se găsesc 3,3% proteine, respectiv 2,7% cazeină, 0,4-0,5% albumină și 0,1-0,2% globulină. Proteinele din lapte sunt considerate de o valoare biologică superioară datorită conținutului în aminoacizi esențiali nu numai în cantități suficiente, dar și într-un raport optim pentru activitatea vitală a organismului. Conținutul în aminoacizi ai principalelor fracțiuni de proteine lactate este prezentat în tabelul:

S-a constatat că prin consumul zilnic a numai de lapte se satisface necesarul unui om în aminoacizi esențiali pentru 24 ore

V.3.2.7.Proprietățile fizice ale laptelui

Cele mai importante proprietăți fizice ale laptelui sunt densitatea, punctul crioscopic, punctul de fierbere, căldura specifică, indicele de refracție, conductibilitatea electrică, viscozitatea etc. Valorile diferitelor caracteristici fizice sunt condiționate de conținutul principalilor componenți ai laptelui și reflectă caracterul corelațiilor reciproce, ceea ce permite folosirea lor pentru aprecierea calității laptelui.

Densitatea. Prin noțiunea de densitate a laptelui se înțelege raportul dintre masa laptelui la temperatura de ºi masa apei în același volum, la temperatura de .

Densitatea laptelui de vacă natural de amestec variază în limitele 1,027… 1,032 g/cm3, cea a laptelui individual – l,026…1,034g/cm3, în medie fiind considerată 1,03 g/cm3.

La aprecierea calității laptelui de colectare pentru prelucrare industrială, densitatea se folosește ca un indicator al integrității îi conform standardului în vigoare, ea trebuie să fie de minimum 1,027 g/cm3 (27°A).

Punctul crioscopic sau temperatura de congelare indică temperatura la care laptele îngheață. Acest indice este condiționat de presiunea osmotică a laptelui, deci de concentrația moleculelor și a ionilor, în principal a celor de lactoză și cloruri, aflați în plasma lui. Laptele normal integral are punctul de congelare în limitele de -0,53…-0,57°C, media fiind considerată -0,555°C.

Punctul de fierbere. Laptele integral, în condiții de presiune normală, fierbe la temperatura de 100,2… 100,5°C, în funcție de concentrația lui în substanță uscată. Acest indice poate fi folosit ca un indicator secundar la depistarea adaosului de apă în lapte.

Căldura specifică a laptelui. Prin noțiunea de căldură specifică a laptelui se înțelege numărul de calorii necesar pentru a ridică temperatura unui gram de lapte cu în intervalul de temperaturi de la 14,5 pînă la 15,5°C. Acest indice, pentru laptele integral variază în limitele de 0,92…0,94 kcal/kg/grad, laptele degresat are căldura specifică 0,946, smîntînă dulce cu 25% grăsime – 1,108 kcal/kg/grad și este influențată de compoziția chimică a produsului și starea fizică a grăsimii din el. Valorile căldurii specifice a diferitelor produse lactate se folosesc la calcularea de calorii necesare pentru pasteurizarea acestora, cît și la stabilirea necesarului de gheață sau de putere frigorifică a instalațiilor pentru răcirea și păstrarea laptelui în condiții de fermă și fabrică.

Indicele de refracție al laptelui normal variază în limitele de 38…40 grade Zeiss în funcție de concentrația componenților solubili în lapte. Acest indice se folosește la determinarea conținutului de lactoză, la depistarea laptelui mastitic sau falsificat cu apă. Laptele obținut de la vaci bolnave de mastită sau falsificat cu apă are indicele de refracție mai redus.

Conductibilitatea electrică sau rezistența specifică a laptelui normal este de 175…200 ohmi în funcție de concentrația ionică globală, însă rolul principal le revine clorurilor.

Viscozitatea laptelui integral este de 1,8…2,2 centipoise, a celui degresat – de 1,5 centipoise, deci, este mai mare ca a apei (1 centipoise). Acest indice este influențat de starea în care se găsesc componenți principali ai laptelui – grăsimea și proteinele.

Viscozitatea laptelui rece este mai mare în comparație cu viscozitatea celui cald. La diluarea laptelui cu apă viscozitatea scade. Acest indice se folosește pentru controlul procesului tehnologic de fabricare a unor produse lactate și la construcția unor utilaje.

VI. Utilaje tehnologice ????

VII. Analiza economica a proiectului

VII.1. DESCRIEREA SITUAȚIEI CURENTE

Istoricul activității: Mediu natural foarte bine dezvoltat si favorabil in cresterea bovinelor. La inceputul activitatii vom achizitiona 20 de capete de bovine urmand ca in urmatorii 3 ani sa ajungem la un efectiv de 60 de capete.

Ferma de vaci de lapte S.C. Ciucas.S.R.L este amplasată în regiunea Centru a tarii, în apropierea orasului Brasov. Ferma este construită după normele sanitar-veterinare privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea fermelor zootehnice care prevăd, printre altele si urmatoare: terenul să fie salubru, neinundabil, cu structura uniformă si cu pante line,păsuni si către culturile furajere; adăposturile să fie orientate în directia opusă celei din care bat vânturile dominante, astfel încat să fie protejate de efectultdăunator ale cestora;luminozitatea să fie bună si să evite supraîncalzirea în perioada de vară; pentru a prevenii scurgerea dejectiilor si sau a apelor uzate în exteriorul adăposturilor, cât si pentru ca apele meteorice să nu pătrundă în interior, constructiile vor fi amplasate pe temelii înaltate la minim 20- fată de sol. Amplasamentul oricărei ferme zootehnice, trebuie să permită în toate cazurile, posibilitatea dezvoltării în perspectivă, cu conditia să păstreze anumite distante fată de zonele protejate, normele sanitar veterinare prevăd suprafetele utile minime necesare fiecărui animal în cadrul fermelor nou construite.

VII.2. OBIECTIVELE ȘI DETALIEREA INVESTIȚIILOR PROPUSE

Obiectiv 1: Construirea adapostului pentru bovine de patrati.

Obiectiv 2: Construirea clădirilor utilizate pentru depozitarea productiei agricole.

Obiectiv 3: Achizitionarea de 20 de capete de bovine rasa [NUME_REDACTAT]

Sistematizarea rațională a incintei unei ferme pentru bovine presupune distribuirea în spațiul destinat pentru construcție a tuturor adăposturilor, a construcțiilor auxiliare și a anexelor, a rețelei interne de drumuri și de alei, a rețelei de canalizare și a celei de aprovizionare cu apă și cu energie electrică, a platformelor betonate și a zonelor verzi etc.

Planul general al unei ferme de taurine trebuie astfel conceput încât:

– fluxurile tehnologice specifice să se desfășoare nestingherit;

– accesul la și dinspre fermă către căile de comunicație externe (șosele, drumuri, căi ferate) să fie facil;

– circulația în incinta fermei să se poată desfășura fluent;

– între diferitele clădiri din incinta fermei se vor asigura distanțe minime, pentru a se evita umbrirea reciprocă între adăposturi și pentru respectarea normelor de protecție contra incendiilor;

– la amplasarea adăposturilor se va avea în vedere și corecta orientare a acestora în raport cu punctele cardinale și cu direcția vânturilor dominante, astfel încât să se asigure un regim termic și de iluminare naturală maxim posibil.

VII.3. MANAGEMENT ȘI PREGĂTIRE PROFESIONALĂ SOLICITATĂ

Structura de personal

· un administrator

· un contabil

· 1 veterinar

· 5 ingrijitori

Programul de lucru este de 8 ore/zi,administratorul se ocupa de bunul mers al fermei,el se ocupa de subventii, reprezinta societatea in fata institutiilor publice. Contabilul se ocupa de evidentele contabile, inregistraza orice intrare si iesire,intocmeste actele necesare,veterinarul supravegheaza starea de sănătate a bovinelor, iar ingrijitorii se ocupă cu îngrijirea bovinelor și asigură curățenia necesară în fermă.

VII.4. TIPUL ȘI CANTITATEA PRODUSELOR OBȚINUTE ÎN TIMPUL ȘI DUPĂ RESTRUCTURARE, INCLUSIV OPORTUNITĂȚILE DE PIAȚĂ

Pentru a pune în evidență tipul și cantitatea produselor obținute în cadrul exploatației agricole, se pot folosi tabelele următoare cu prezentarea pieței de desfacere:

Pentru exploatațiile zootehnice și mixte:

Planul de producție al fermei zootehnice

VII.5. GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE ȘI ETAPE

VII.6. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE EXPLOATARE

Previzionarea veniturilor lunare:

– 18000*2 ron/l=36,000 ron (venit lunar)

O vaca de consuma zilnic furaje/ zi.

Furajarea vacilor:

360 zile*20 vaci*17kg/zi=122,400 kg furaj

122,400*0,6ron/kg/furaj=73,440 ron cheltuieli furaje anuale

Total cheltuieli furaje anuale 73,440 ron

Total cheltuieli salariale anuale 120,000 ron

Cheltuieli utilitati anuale 10 500 ron

Cheltuieli cu amotizarile si provizioane 90 000 ron

Cheltuieli cu taxe, impozite, despagubiri 150 000 ron

Total: 443,940 ron

VII.8. Durata de realizare (luni) și etape principale

Grafic de eșalonare a investiției exprimat valoric pe luni și activități. Se vor evideția investițiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie să se încadreze în perioada de grație.

VII.9. Finanțarea investiției

Din valoarea totală a investiției de 487,000 LEI ajutorul public nerambursabil este de 48,700 LEI:

VII.10. PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT ÎNTOCMIRII PROIECȚIILOR FINANCIARE

VII.10.1 .Proiecții financiare pentru SRL

Prognoza veniturilor

Venituri lunare

Veniturilor anuale

Prognoza veniturilor

Prognoza cheltuielilor

Cheltuieli salariale

Cheeltuieli cu intretinerea fermei:

Prognoza cheltuielilor

VII.10.2. Modul de calcul și baremurile limita care trebuie respectate sunt următoarele:

a) Valoarea investiției (VI) = valoarea totala a proiectului fără TVA, se preia din bugetul proiectului.

b) Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curentă, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculează pornind de la fizic (cantități de produse, volumul producției, servicii) ținând cont de prețuri/tarife pe unitatea de măsură diferențiat pentru fiecare obiect de activitate.

c) Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuielile generate de derularea activității curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare și se calculează în funcție de domeniul de activitate și de consumurile specifice.

d) Rata rezultatului din exploatare (rRe) – trebuie să fie minim 10% din Ve.

Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluați

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculează după formula:

e) Durata de recuperare a investiției (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investiției (exprimat în ani).

Se calculează astfel :

.

Unde :

Se consideră ca în anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5.

f) Rata rentabilității capitalului investit (rRc) – trebuie să fie minim 5% pentru anii evaluați

Se calculează astfel :

g) Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluați;

RAFN  Flux de numerar din exploatare/ (dobânzi + plăți leasing + rambursarea datoriilor);

Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 rândul P « Flux de numerar din activitatea de exploatare» care se împarte la rândul C « Total ieșiri de lichidități prin finanțare ».

h) Rata îndatorării pe termen mediu și lung (rI) – trebuie să fie maximum 60% pentru anii evaluați;

Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

unde :

TDi= total datorii pe termen mediu și lung in anul i ;

TAi= total active în anul i ;

i) Rata de actualizare – este de 8%, folosită pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

unde:

r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanțare BCE (4%) + marja de risc pe țară (4%) evaluată de către Agenție ca valoare medie și care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)

j) Valoarea actualizata neta (VAN) – trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel:

FNi = flux de lichidități net din anul i;

FNi explt = flux de lichidități din exploatare din anul i

VI = valoarea investiției ;

k) Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei (rândul S , din anexa, B8 « Flux de numerar » trebuie să fie pozitiv în anii de previzionare evaluați.