Factori de Risc Si Factori Protectivi Ai Primei Nasteri la Adolescentele Dintr O Comunitate Rurala

Factori de risc și factori protectivi ai primei nașteri la adolescentele dintr-o comunitate rurală

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Rolul familiei în educația sexuală a adolescenților

Perspective ale adolescenței în literatura de specialitate

Factorul economic familial

1.3. Factori familiali: structura familială

1.3.1. Configurații familiale

1.3.2. Divorțul și efectele asupra sexualității

1.3.3. Lipsa temporară a părinților

1.3.4. Rolul părinților în educația sexuală

1.3.5. Alte aspecte familiale

Capitolul 2. Comportament sexual: factori de risc și factori protectivi

2.1. Educația sexuală și sănătatea reproducerii în influența comportamentului sexual

2.2. Folosirea metodelor contraceptive

2.3. Educația adolescentelor: factor protectiv în apariția sarcinii

2.4. Maternitatea în adolescență

Capitolul 3: Metode și date

3.1. Obiectivele cercetării

3.2. Întrebări de cercetare

3.3. Metode și date

3.4. Subiecții cercetării

3.5. Procesul efectiv de culegere a datelor

3.6. Definirea și operaționalizarea conceptelor

3.7. Codarea variabilelor și formarea categoriilor

3.8. Designul cercetării

Capitolul 4: Cercetare

4.1. Nivelul economic familial

4.2. Configurația familială

4.3. Divorțul

4.4. Lipsa temporară a părinților

4.5. Rolul părinților în educația sexuală

4.6. Factorul etnic

4.7. Religia

4.8. Educația sexuală și sănătatea reproductivă

4.9. Metode de contracepție

4.10. Factorul educațional

4.11. Maternitatea la vârsta adolescenței

4.12. Concluziile interviurilor

4.13. Studiu de caz comparativ: factori de risc sau factori protectivi ai primei nașteri la adolescentele dintr-o comunitate rurală

4.14. Profil comparativ: adolescentele care au devenit mame la vârste timpurii și celelalte adolescente

Capitolul 5: Concluzii și recomandări

Bibliografie

Anexe

Introducere

Importanța și actualitatea problemei cercetate

Nașterea în adolescență este unul dintre cele mai complexe fenomene din sfera familială, cu multiple implicații și consecințe nefavorabile atât pentru societate, familie, mama adolescentă cât și prin modelul propriu pe care-l oferim generațiilor următoare. Dacă în țările în curs de dezvoltare sunt înregistrate peste 20.000 de nașteri în fiecare zi, la adolescente, până la vârsta de 18 ani (UNFPA, 2013), pe plan mondial, România s-a situat pe locul 68 în lume la numărul de adolescente care devin mame, potrivit raportului Global Gender Gap (Forumul Economic European, 2009). În ceea ce privește Europa, conform UNICEF, rata nașterilor la adolescentele românce era de 36, 0 la 1.000 nașteri în 2006. Numărul alarmant de nașteri la vârsta adolescentă este un subiect de actualitate nu numai la nivel național dar și la nivel global. Motivația cercetării lucrării de față se datorează numărului mare de adolescente care au născut în ultimii ani, în comunitate rurală din care fac parte, la o vârstă mult prea fragedă pentru a face față acestei situații.

Structura lucrării cuprinde patru capitole, două dintre acestea sunt dedicate revizuirii literaturii de specialitate, respectiv: Rolul familiei în educația sexuală a adolescenților și Comportament sexual: factori de risc și factori protectivi, iar capitolele trei și patru sunt dedicate metodologiei și cercetării. Finalul lucrării vizează concluziile generale ale cercetării și recomandări pentru investigațiile ulterioare.

Primul capitol: Rolul familiei în educația sexuală a adolescenților, vizează modul în care perioada adolescenței, recunoscută ca un „stadiu critic în procesul dezvoltării” (Drepturile reproducerii în cazul adolescenților, 2008), este influențată și determinată de sfera factorilor familiali. Din multitudinea de factori care pot conduce la un comportament sexual ce pot periclita întreaga dezvoltare și existență a adolescenților, am selectat pentru cercetarea de față șase factori. Primul dintre aceștia este nivelul economic familial reprezentat prin locul de muncă al părinților; Al doilea factor vizează configurația familială reprezentată de păstrarea nucleului familial contemporan, prin atribuirea responsabilității ambilor părinți în dezvoltarea armonioasă a adolescenților. Factorul al treilea este precedat de divorțul și posibilele consecințe ale acestuia, datorită defocalizării atenției de la îngrijirea și creșterea copiilor, spre implicațiile și consecințele divorțului. Cel de-al patrulea factor considerat în cadrul lucrării este redat de lipsa temporară a părinților determinată de plecarea acestora la muncă în străinătate. Potrivit subiectului cercetării, lipsa temporară a părinților a fost investigată în perioada de adolescență a subiectelor selectate, dat fiind rolul părinților de supervizare și influența acestora în viața adolescenților. În al cincelea rând, este vizată etnia și modul în care o anumită cultură etnică poate determina, influența și proteja un anumit comportament sexual. În cele dein urmă, apartenența religioasă, datorită nivelul de strictețe sau libertate impus de anumite congregații religioase poate constitui un factor protectiv sau un factor de risc în ghidarea comportamentală a subiecților lucrării.

Al doilea capitol al cercetării de față, Comportament sexual: factori de risc și factori protectivi, pune în lumină o serie de alți factori care dezvoltați și amplificați în perioada adolescentei pot oferi un zid de protecție comportamentului sexual inadecvat. Primul dintre aceștia este reprezentat de educația sexuală. Acest factor se referă la educația și informațiile dobândite înainte de începerea vieții sexuale, fie de la părinți, prieteni, surse mediatice sau cadre medicale. Cel de-al doilea factor, vizează cunoștiința despre metodele de contracepție și utilizarea acestora în prevenirea sarcinii premature: prezervativ, conctraceptive orale și injectabile. Cel de-al treilea factor pune în lumină atitudinea adolescentelor cu privire la educația școlară, dat fiind faptul că la această vârstă, o viziune clară asupra carierei are posibilitatea de angrenare a oricărui comportament în îndeplinirea idealului propus. Ultimul factor evidențiază consecințele maternității prin raportare la schimbarea relației dintre parteneri după apariția copilului, argumente logice de păstrare a sarcinii în condiții vitrege și inexorabile.

Cel de-al treilea capitol este dedicat metodologiei și culegerii datelor. Urmând un procedeu riguros și minuțios de analiză, am identificat subiecții cercetării, respectiv 8 adolescente provenite din mediu rural. Dintre acestea, patru au devenit mame la vârsta adolescenței, iar celalte patru, chiar dacă și-au început viața sexuală la o vârstă adolescentă, n-au experimentat sarcina. Obiectivul lucrării a vizat identificarea factorilor de risc care au dus la apariția sarcinii în adolescență și concomitent, identificarea factorilor protectivi în prevenirea sarcinii la vârsta adolescenței. Întrebările de cercetare a lucrării vizează, măsura în care condițiile familiale afectează comportamentul sexual al adolescentelor și concomitent, care sunt factorii de risc sau protectivi din sfera comportamentului sexual, privind apariția primei nașteri în viața adolescentelor?

Fiecare dintre factorii menționați în cadrul teoretic a fost reprezentat printr-o întrebare sau două în ghidul de interviu. În urma interviurilor realizate cu cei opt respondenți ai lucrării, datele culese au fost supuse analizei. Din transcriptele realizate am extras câteva dintre cele mai sugestive răspunsuri primite în cadrul interviului reprezentând atât partea pozitivă a factorului analizat cât și partea negativă. Ulterior, totalul răspunsurilor a fost codat, conform analizei de conținut, astfel că o situație pozitivă, mai specific favorabilă dezvoltării adolescentului a fost notată cu (+), iar o situație negativă, nefavorabilă dezvoltării adolescentului a fost notată cu (-). În ultimul rând, tabelele realizate în urma cuantificării, ne-au permis formarea unor categorii bine delimitate din totalul subiecților noștrii. Categoriile astfel formate au fost supuse analizei cu ajutorul studiului de caz comparativ, ceea ce ne-a oferit posibilitatea de a realiza inferențe pentru validarea variabilelor cercetate.

În concluzie, se observă că majoritatea factorilor investigați au un anumit potențial în influențarea comportamentului sexual. Mai mult, se observă că dintre factorii investigați, o situație nefavorabilă pentru un număr cât mai mare de factori asigură un nivel de predispoziție mult mai ridicat la apariția nașterii în adolescență. Cu certitudine, eficacitatea factorilor de protecție analizați este vizibilă în cadrul lucrării. Cu toate acestea, pentru ca factorii de protecție enumerați să ajungă la niveluul scontat, de prevenire a sarcinii pe perioada adolescenței, necesită amplificare, mediatizare, diseminare, sensibilizare și responsabilizare la nivel național, familial și individual.

Capitolul 1. Rolul familiei în educația sexuală a adolescenților

Încă de la întemeierea lumii, familia deține un rol vital în creșterea și educarea copiilor. În acest capitol rolul familiei este înfățișat conform nucleului familial tradițional prin îngrijirea acordată copiilor de către ambii părinți. De la naștere și până la maturitate, rolul acestora este de a supraveghea copiii într-o dezvoltare armonioasă și sănătoasă, pentru a-i proteja de iminentele pericole care pot să apară în viața lor. Însă, în cadrul lucrării, în special în perioada adolescenței, am investigat modul în care cadrul familial reprezentat prin: situația economică familială, configurația familială, divorțul, lipsa temporară a părinților, rolul părinților în educația sexuală, etnia și religia, determină și influențează comportamentul sexual al adolescenților.

Perspective ale adolescenței în literatura de specialitate

Adolescența reprezintă o perioadă importantă în viața fiecărui tânăr. Această etapă marchează trecerea de la copilărie spre maturitate, fiind o punte de tranziție între copilărie și vârsta adultă (Șerban, 2005: 79). Conform (State of the World Population [UNFPA], 2005), perioada adolescenței începe după vârsta de 10 ani și durează până la vârsta de 19 ani. Din populația globului, peste 3 miliarde de oameni este reprezentată de tineri cu vârsta sub 25 de ani (UNFPA, 2003), iar dintre aceștia, peste 2 miliarde sunt adolescenți cu vârsta sub 18 ani (Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, [UNICEF], 2007).

Transformările care au loc în această perioadă se extind pe toate palierele vieții adolescenților, atât din punct de vedere biologic, psihologic, cât și social. Biologic, pe lângă celelalte transformări anatomice, perioada adolescenței sau a pubertății reprezintă o intensă maturizare la nivel sexual, la nivelul capacității de reproducere sexuală. În plan psihologic, adolescența presupune o schimbare a comportamentelor și a relaționării, a dezvoltării sinelui și a imaginii de sine. Această etapă a adolescenței este caracterizată prin transformări care au loc la nivel afectiv și comportamental. Din punct de vedere social, în perioada adolescenței, tinerii dobândesc roluri și statute sociale prin implicarea în viața socială și culturală. Prin urmare, perioada adolescenței reprezintă un ,,stadiu critic în procesul dezvoltării”, ceea ce necesită o atentă supervizare din partea părinților în special, dar și a adulților cu care relaționează adolescenții (Drepturile reproducerii în cazul adolescenților, 2008).

În societatea contemporană, caracterizată prin avansarea și modernizarea tehnologică, efectele schimbărilor sociale cum ar fi ultramodernizarea și globarizarea, au condus la transformări de anvergură la nivelul sistemului ideologic și economic. Aceste transformări sunt resimțite la nivelul societății având implicații semnificative în domeniul dezvoltării personalității tinerilor, afectând mai mult sau mai puțin traiectoria vieții acestora. Prin interacțiune cu indivizii, societatea și cultura determină formarea „majorității modelelor patternurilor de compvârsta sub 25 de ani (UNFPA, 2003), iar dintre aceștia, peste 2 miliarde sunt adolescenți cu vârsta sub 18 ani (Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, [UNICEF], 2007).

Transformările care au loc în această perioadă se extind pe toate palierele vieții adolescenților, atât din punct de vedere biologic, psihologic, cât și social. Biologic, pe lângă celelalte transformări anatomice, perioada adolescenței sau a pubertății reprezintă o intensă maturizare la nivel sexual, la nivelul capacității de reproducere sexuală. În plan psihologic, adolescența presupune o schimbare a comportamentelor și a relaționării, a dezvoltării sinelui și a imaginii de sine. Această etapă a adolescenței este caracterizată prin transformări care au loc la nivel afectiv și comportamental. Din punct de vedere social, în perioada adolescenței, tinerii dobândesc roluri și statute sociale prin implicarea în viața socială și culturală. Prin urmare, perioada adolescenței reprezintă un ,,stadiu critic în procesul dezvoltării”, ceea ce necesită o atentă supervizare din partea părinților în special, dar și a adulților cu care relaționează adolescenții (Drepturile reproducerii în cazul adolescenților, 2008).

În societatea contemporană, caracterizată prin avansarea și modernizarea tehnologică, efectele schimbărilor sociale cum ar fi ultramodernizarea și globarizarea, au condus la transformări de anvergură la nivelul sistemului ideologic și economic. Aceste transformări sunt resimțite la nivelul societății având implicații semnificative în domeniul dezvoltării personalității tinerilor, afectând mai mult sau mai puțin traiectoria vieții acestora. Prin interacțiune cu indivizii, societatea și cultura determină formarea „majorității modelelor patternurilor de comportament” prin modelarea comportamentului copiilor de către adulți, prin observarea sistematică dar și învățarea modelelor de comportament caracteristice societății în care trăiesc aceștia (Tufeanu, 2012: 7).

Conchidem așadar că adolescenții au nevoie de îndrumarea și supravegherea celor din cercul imediat apropiat lor. Rolul acesta nu se rezumă doar la familie, părinți, ci și la instituțiile educaționale și chiar întreaga societate. Familia poate oferi protecție în măsura în care oferă un model demn de urmat pentru adolescenți, dat fiind faptul că în această perioadă, aceștia tind să copieze un model și să-l urmeze fără a reflecta asupra consecințelor. Însă, putem remarca, în caz contrar, că un model negativ al familiei, reprezintă un mare factor de risc pentru perioada adolescenței (Woodward, Fergusson și Horwood, 2001, apud Hărăguș, 2011).

Astfel, lucrarea de față este centrată asupra factorilor familiali ce pot oferi protecție sau pot constitui un risc în dezvoltarea armonioasă a adolescenților. Instituțiile de învățământ, dat fiind numărul mare de ore petrecute în interiorul acestora, pot direcționa adolescenții înspre idealurile care contează cu adevărat, precum olimpiade, investirea eficientă a timpului în cercetări, concursuri și acumularea de noi informații. În același timp, perioada școlarizării îi responsabilizează în detașarea de cadrul familial și continuarea studiilor. Prin urmare, protecția la acest nivel din partea instituțiilor educaționale este de o maximă importanță, cu toate că aceasta nu va putea fi luată în considerare în cadrul lucrării de față. În final, rolul societății este de a proteja adolescenții de mesajele și modelele peiorative, deoarece acestea pot contracara chiar și o traiectorie ascendentă indusă de cadrul familial. Prin urmare, inadvertența societății devine un factor de risc pentru adolescenți, însă la polul opus, în aceeași măsură, poate oferi protecție prin limitarea canalelor mediate cu caracter obscen și prezentarea unui cadru propice dezvoltării familiei în societate. De asemenea, chiar dacă școala și societatea sunt de aceeași importanță pentru dezvoltarea adolescenților, acestea nu vor putea fi discutate în cadrul lucrării de față datorită limitării cadrului de expunere propriu cercetării.

Factorul economic familial

Literatura de specialitate pune în lumină o serie de factori cu un impact major în determinarea începerii vieții sexuale la o vârstă prematură.

Conform autorilor Osemwenkha (2013), Olorunfemi (2012), Lewis, Doherty, Skineer (2010), Jaccard, Dodge, Dittus (2003, apud Ghițiu și Roth, 2009), în analiza cadrului ce determină un comportament negativ sau pozitiv în perioada adolescenței, sunt invocați următorii factori: factorul economic familial (Hărăguș, 2011), etnia/ rasa (Blum, 2000), structura familială reprezentată prin divorț (Morgan, 1990), aspecte aferente familiilor monoparentale (Iluț, 2009), lipsa temporară a părinților (Grace, 2001), religia (Olorunfemi, 2012), educația sexuală și cunoștiințe despre sănătatea reproductivă (Cox, 2014) și factorul educațional (Imamura, 2006).

Primul dintre factorii menționați cu risc crescut în apariția sarcinii la vârsta adolescenței este factorul economic familial. Conform literaturii de specialitate, autori ca Imamura (2006), Iluț (2009), Osaikhuwuomwan (2013), Olorunfemi (2012), Lewis (2010), Jaccard, Dodge, Dittus (2003, apud Ghițiu și Roth, 2009), Hărăguș (2011), susțin că adolescenții proveniți din zonele sărace sunt mult mai predispuși la apariția sarcinii la o vârstă prematură precum și în contactarea bolilor cu transmitere sexuală, datorate condițiilor de trai precare. Cadrul cercetării de față este delimitat la analiza influenței factorului economic familial în apariția primei nașteri la vârsta adolescenței, lăsând la o parte iminența contactării bolilor sexuale.

În ceea ce privește zonele periferice sărace din Marea Britanie, autorii Bradshaw, Finch și Milles (2005, apud Imamura, 2006), motivează apariția sarcinilor la mai mult de trei sferturi dintre adolescentele cu vârsta cuprinsă între 15-17 ani datorită nivelului economic familial. Acesta este reprezentat prin lipsa locurilor de muncă a părinților sau a normei reduse de lucru, lipsa locurilor de muncă pentru tinerii care au întrerupt școala la vârsta adolescenței, lipsa tatălui ca susținător al familiei și nivelul educațional al părinților, care are consecințe asupra prestigiului locului de muncă și a venitului scăzut (Smock și Greenland, 2010, apud Hărăguș, 2011). Adolescentele care aparțin acestor familii au șanse mai mari de a experimenta avortul sau sarcina până la vârsta de 16 ani (Bonell, 2005).

De asemenea, în studiul „A comparative analysis of predictors of teenage pregnancy and its prevention in a rural town in Western Nigeria” (2012), pentru adolescentele care proveneau dintr-o familie cu un nivel economic scăzut, riscul ca acestea să devină mame era de 4 ori mai mare în comparație cu adolescentele care proveneau dintr-o familie cu un nivel economic mediu sau stabil (Olorunfemi, 2012: 4).

Nivelul economic familial, în cadrul lucrării reprezintă o comunitate cu condiții de trai minime suficiente doar pentru hrană, îmbrăcăminte, resursele financiare și nevoile de bază. În acest caz, nivelul economic scăzut al familiei reprezintă un risc pentru tinerii care provin din acest mediu, datorită lipsei cunoștințelor despre educația sexuală care de regulă sunt neglijate în astfel de comunităti, concomitent și impedimentele accesării și utilizării metodelor de contracepție. În această formă, un nivel economic precar prezintă un risc ridicat în apariția sarcinii la o vârstă prematură.

1.3. Factori familiali: structura familială

1.3.1. Configurații familiale

Familia reprezintă una dintre instituțiile cele mai importante din viața copilului, cu responsabilitate decisivă în dezvoltarea acestuia. Este întemeiată prin căsătorie, unind soții și copiii acestora prin relații strânse de ,,natura biologică, spirituală și economică” (Șerban, 2005). Oferirea unui cadru propice dezvoltării emoționale, fizice, psihice și spirituale, asigură copilului o protecție stringentă față de adoptarea comportamentele negative ce pot marca întreaga sa existență și, concomitent, oportunitatea de a crește sănătos și de a deveni un cetățean responsabil și echilibrat în societate. În caz contrar, un model negativ poate influența decisiv viața adolescenților, ceea ce constituie un mare factor de risc (Woodward, Fergusson și Horwood, 2001, apud Hărăguș, 2011).

În societatea contemporană tradițională, familia era reprezentată de un model familial în care tatăl era considerat cap de familie, cu un program de muncă prelungit, iar mamele și copiii erau întreținuți din câștigul tatălui și contribuțiile sociale ale acestuia. Rolul mamei era de a îngriji copiii și de a se ocupa de familie. Structura familiei nucleare tradiționale a cunoscut o transfomare de-a lungul timpului datorată schimbărilor care au avut loc la nivelul societății: industrializarea, modernizarea, rapiditatea transmiterii informațiilor, a tehnologiei, ceea ce a dus la redefinirea familiei și la structurile familiale alternative (familii monoparentale în urma divorțului, familii reconstituite, părinți singuri necăsătoriți) (Fofiu, 2009: 157). Astfel, având în vedere familia tradițională care reprezenta grupul social ai cărui membri sunt „legați prin raporturi de vârstă, căsătorie sau adopție și trăiesc împreună, cooperează sub raport economic și au grijă de copii” (Șerban, 2005), în societatea modernă familia în organizarea și evoluția sa, este „determinată și condiționată de modul de organizare a societății pe care o reflectă” (Fofiu, 2009: 14). Prin urmare, schimbările produse la nivelul societății influențează structura familiei, având repercusiuni asupra membrilor familiei și cu precădere asupra copiilor.

Schimbările care au avut loc ulterior asupra familei prin creșterea numărului de ore de muncă, nivelul de trai, erodarea rolului tatălui și participarea crescută a mamelor pe piața muncii, au dus la creșterea numărului de familii instabile, a fluidității în relațiile intime (căsătorie-divorț, copii proveniți din relații extra-maritale sau non-maritale), au subminat regulile tradiționale ale statului conducând la statul modern al bunăstării. Efectele survenite evoluției statului bunăstării cu impact asupra familiei, au determinat serioase dificultăți în îngrijirea și suportul copiilor, iar mai târziu, în dezvoltarea acestora ca tineri adolescenți (Lewis, 2006: 4).

Din această cauză, în societatea de astăzi, configurația familială poate reprezenta un factor de risc prin denaturarea familială, neglijența îngrijirii copiilor, șansa crescută ca adolescenții să copieze modelul părinților sau poate unul și mai excentric decât al acestora. În același timp, familiile care au încercat să păstreze un nucleu de bază asemănător celui contemporan în ceea ce privește configurația familială, prin însuși modelul pe care-l oferă, reprezintă un factor protectiv în influența asupra dezvoltării adolescenților. Mai mult, oferă un model în protejarea adolescenților de comportamente negative inclusiv comportamente sexuale deviante și toate celelalte pericole la care aceștia pot fi expuși. Familia, prin urmare oferă o mare protecție asupra vieții adolescentului și îl formează pentru noua celulă familială pe care urmează să și-o întemeieze (Hărăguș, 2011).

1.3.2. Divorțul și efectele asupra sexualității

Un alt factor de risc în apariția sarcinii la vârsta adolescenței este reprezentat de schimbarea structurii familiale determinată de divorț. Din perspectiva autorilor Price și McKenry, apud Morgan, 1990), divorțul este printre cele mai stresante și dureroase evenimente din viața copiilor și a părinților (Morgan, 1990), care pe termen scurt și lung produce anumite efecte negative în traiectoria vieții acestora, indiferent dacă divorțul a fost anticipat sau nu (Butler, 2003: 35). Datorită acestor efecte, divorțul reprezintă un factor de risc atât pentru familie ca întreg, dar, în special, pentru copii care experimentează această situație în cadrul familiei.

Tranziția de la structura familială tradițională spre structura familială alternativă de părinte singur, aduce cu sine anumite probleme cu impact substanțial asupra vieții copiilor. De cele mai multe ori, copiii se învinovățesc pentru separarea părinților (Leon, 2003: 258). Astfel, divorțul presupune pentru cei implicați, adaptarea la schimbările produse în structura familială, iar noua organizare a acestor familii afectează natura copilăriei și are efecte asupra dezvoltării personalității tinerilor adolescenți (Amato, 2000). Prin urmare, divorțul reprezintă un grad ridicat de risc asupra copiilor datorită faptului că, prin însuși actul de divorț, atenția părinților este distrasă și perturbată mai degrabă de consecințele acestuia, decât de dezvoltarea și consecințele asupra copiilor.

Studiile contemporane sunt preocupate de consecințele produse de divorțul părinților în viața copiilor pe termen scurt și lung (Clarke-Stewart, 2007: 142). Astfel, efectele divorțului se reflectă prin abandon școlar, scăderea notelor, consumul de droguri, de alcool, relații sexuale instabile, sarcini neprogramate la vârsta adolescenței, maternitatea timpurie, toate acestea desfășurându-se în timpul separării părinților sau după divorțul părinților, chiar în momentele în care aceștia încep să se confrunte și să se adapteze cu structura noii configurații familiale (Corsaro, 2008: 242).

Pe aceeași linie, autorii E. Mavis Hetherington (2002, apud Corsaro, 2008: 242) și John Kelly (2001, apud Corsaro, 2008: 243), John Kelly (2002), Amato (2010) , conform studiilor efectuate pentru investigarea influenței divorțului asupra copiilor, au inregistrat interviuri cu copiii și părinți provenind din 59 de familii divorțate, de-a lungul a 25 de ani și interviuri cu 44 de adulți care au crescut în familii intacte. Rezultatele studiului arată că între 20 și 25% dintre tinerii proveniți din familii divorțate, spre deosebire de 10% dintre cei proveniți din familiile intacte, au avut serioase probleme sociale, comportamentale, emoționale sau psihologice, pe termen lung. Pe termen scurt sunt dezvoltate comportamente de risc: antisociale, agresive, depresive, implicații în relații sexuale riscante, comportamente de furie față de schimbările survenite în cadrul familiei (Corsaro, 2008: 244) .

Cu siguranță, efectele divorțului sunt multiple și diverse pe plan economic, social și comportamental, conform studiului lui Corsaro (2008). Problema strigentă a divorțului este că, acesta chiar dacă afectează anumite paliere ale vieții, de cele mai multe ori efectele persistă pe un termen foarte lung, chiar a întregii vieți. Studiul lui E. Mavis Hetherington (2002) pe un eșantion de 1400 de familii, din clasa de mijloc, jumătate fiind familii divorțate și jumătate familii intacte, pe parcursul a 24 de ani, arată că, efectele divorțului s-au menținut aproape pe durata întregii vieți și au creat același gen de instabilitate și probleme întâlnite la relația anterioară separării de primul partener (Corsaro, 2008: 244). Din acest punct de vedere, riscul asupra adolescenților poate atinge cote maxime, ceea ce necesită intervenția statului și a organelor de asistență socială.

Nu doar partenerii conjugali sunt afectați de divorț, totodată efectele se răsfrâng asupra copiilor, diferențiat asupra băieților și fetelor din familie. Dacă băieții adoptă un comportament agresiv antisocial, Corsaro (2008), Piokowski (2008: 12), în cazul fetelor, se dezvoltă reacții interioare care constiuie un mare factor de risc, deoarece duc ulterior la implicarea în relații sexuale riscante și deviante (Corsaro, 2008: 242).

Prin umare, concludem faptul că divorțul afectează atât partenerii conjugali, deoarece atenția acestora se defocalizează de la îngrijirea și protecția specifică cadrului familial normal, cât și copiii, care fie se învinovățesc pentru situația existență, fie adoptă comportamente riscante ce le periclitează întreagă dezvoltare ulterioară, fie ajung să urmeze același exemplu oferit de familie. Reflectând asupra acestor aspecte, divorțul este considerat un factor cu un mare grad de risc în cercetarea de față.

1.3.3. Lipsa temporară a părinților

Configurația familială poate fi determinată în societatea de astăzi și de lipsa temporară a părinților prin obținerea unui loc de muncă într-o altă țară. Plecarea unuia dintre părinți sau a ambilor din familie pentru a munci în străinătate, produce „ruperea familiei tradiționale și a dispariției valorilor familiale” (Tihan, 2004: 134). În această perioadă de ajustare și de redefinire a familiei, părerile copiilor în polemica lansată de aceste schimbări sunt contabilizate tot mai puțin și cel mai adesea ignorate (Corsaro, 2008: 83).

Astfel, plecarea la muncă în străinătate conduce la un număr mare de aranjamente domestice, copiii fiind lăsați în grija familiei lărgite sau a unuia dintre părinți. Efectele lipsei părinților în viața copiilor sau adolescenților sunt vizibile atât pe plan psiho-emoțional cât și social, relațional și comportamental. Nesupravegherea familiei, distanța mare dintre copii și părinți, libertatea oferită, contribuie într-un mod accelerat la dezvoltarea comportamentelor de risc în adolescență. Acestea sunt: consumul de alcool, integrarea în grupuri deviante, fumatul, consumul și traficul de droguri, furt, începerea vieții sexuale la o vârstă foarte timpurie, sarcina în adolescență (Cruz, 2001). Printre avantajele plecării familiei la muncă în străinătate, autorul Iluț (2009) menționează condiții mai bune de trai, vacanțe în țările unde muncesc părinții, șanse mai mari la studii în alte țări, oportunități turistice care cresc nivelul calității vieții (Iluț, 2009: 14).

În societatea contemporană, rolul familiei în viața adolescenților este strict legat de structura familiei, de bunăstarea familiei, de natura relațiilor stabilite cu tânărul adolescent și de implicarea în viața acestuia. În această perioadă a vieții adolescentului, familia are responsabilitatea de a-i oferi un cadru propice și oportunități tânărului la educație, oferindu-i totodată suport și înțelegere pentru situațiile emoționale furtunoase prin care trece. Printr-un astfel de suport, familia ajută adolescentul să-și dezvolte simțul de apartenență în cadrul familiei și de integrare în societate (Woodward, Fergusson și Horwood, 2001, apud Hărăguș, 2011). Însă, lipsa unui climat favorabil sau a unei familii, are consecințe directe asupra adolescentului în ceea ce privește dezvoltarea comportamentului și a personalității acestuia. În aceste condiții, tânărul adolescent este predispus să dezvolte comportamente deviante sau de risc, implicându-se în consumul de alcool, de droguri, prostituție, furt, fumat, comportament sexual instabil, sarcinii nedorite și avort (Cruz, 2001).

Factorii menționați în lipsa unui suport sau climat familial favorabil reprezintă pentru tânărul adolescent factori de risc, însă un mediu familial favorabil reprezintă pentru tânărul adolescent un mediu protectiv. În lucrarea noastră vom urmări dacă adolescentele care au părinții plecați în străinătate au fost mai predispuse comportamentelor sexuale cu risc comparativ cu adolescentele care au locuit împreună cu ambii părinți. Relația cu familia în perioada adolescenței conferă fie un climat favorabil și protectiv pentru adolescenți, fie, în lipsa acestuia, un climat nefavorabil cu un potențial crescut în dezvoltarea comportamentelor de risc.

1.3.4. Rolul părinților în educația sexuală

Părinții au o puternică influență asupra adolescenților, atât în ceea ce privește oferirea unui cadru propice dezvoltării, câr și a unui model demn de urmat, a unui climat armonios pentru formarea educațională a acestora. Mai mult, rolul părinților specific lucrării de față este de educare a copiilor în prevenirea comportamentelor deviante, inclusiv comportamente sexuale riscante, ce duc la apariția sarcinii la o vârstă premarură. Evident, consecințele unui astfel de acțiuni pot distorsiona întreaga viață.

Rolul părinților, în educația sexuală este de a furniza informații referitoare la dezvoltarea normală a organismului și a tranformărilor survenite în timpul adolescenței, fiziologia aparatului genital masculin și feminin, menstruația, autoerotismul, normalitatea și devierea sexuală, bolile cu transmitere sexuală, metodele contraceptive, sarcina nedorită, avortul, homosexualitatea, abuzul sexual, abstinența premaritală sau relațiile sexuale dinaintea căsătoriei, dezvoltarea unui comportament sexual responsabil, riscurile debutului sexual timpuriu, stima de sine, imaginea corporală etc (Todorescu, 2010: 44). Părinții, în această perioadă sunt persoanele cu cea mai mare rată de încredere și confidențialitate, ceea ce constiuie un factor de protecție în determinarea adolescenților de a lua decizii sănătoase cu privire la viața sexuală (Hickling, 2000).

Cu toate acestea, există și unele bariere de comunicare, datorită fie culturii, fie distanței dintre părinți și copii, dat fiind faptul că aproape un sfert din adolecentele cu vârsta cuprinsă între 15-17 ani nu au vorbit cu părinții lor despre metodele de contracepție și despre modul în care ar trebui să refuze propunerile sexuale dacă nu sunt pregătite să-și înceapă viața sexuală (Sutton, Lasswell și Miller, 2012).

Un alt factor de risc, reiterat în studiile referitoare la rolul familiei în educația sexuală, este corelaționat de nivelul economic și nivelul de educație al părinților. Prin urmare, lipsa resurselor financiare privează adolescentele de o decizie responsabilă în comportamentul sexual protejat. De asemenea, apartenența unei familii în care au avut loc nașteri provenite din relații extra-conjugale, prezintă un mare risc în adoptarea unui comportament asemănător (Ermisch, Pevalin, 2003, apud Hărăguș, 2011).

Prin urmare, rolul părinților de informare este vital pentru viața adolescenților, astfel că informarea și conștientizarea acestora de pericolele existente este un factor protectiv în adoptarea unui comportament de risc. În caz contrar, oferirea unui model de naștere provenită din relații extra-conjugale, lipsa informațiilor și a comunicării cel puțin minime, pot duce la adoptarea unui comportament de risc cu consecințe negative asupra întregii vieți.

1.3.5. Alte aspecte familiale

Aspecte ale familiei monoparentale

Familia în ansamblul ei poate fi afectată de unele incidente neplăcute sau tragice, care duc uneori la moartea unuia dintre soți. În aceste situații, părintele rămas în viață trebuie să se confrunte cu toate schimbările survenite accidentului. Situația este mult mai complicată atunci când în familie sunt copii mici sau adolescenți. Prin urmare, atenția din partea părintelui rămas este distrasă prin preluarea celorlalte sarcini, iar adulții pot adopta comportamente deviante ca o modalitate de fustrare față de situația existentă (Woodward, Fergusson și Horwood, 2001). Cu toate acestea, situația de față nu va fi luată în considerare în cadrul lucrării noastre, datorită faptului că nesupravegherea îndeaproape a copiilor nu este datorată în special neglijenței părinților, ci este mai degrabă o urmare a tragediei produse necontrolat.

1.4. Etnia

Factorul etnic reprezintă în unele situații fie un risc, fie o măsură de protecție pentru adolescenți și comportamentul sexual aferent. În contemporanitate, inclusiv etnia română presupunea un respect deosebit pentru păstrarea valorilor familiale și integritatea familiei. În societatea modernă, aceste valori s-au erodat, astfel că apariția sarcinii în afara căsătoriei începe să devină o normalitate.

În țara noastră, etnia romă pare să păstreze într-o anumită măsură valorile tradiționale. Sfecific etniei rome, educația tradițională este cea a comunității unde copiii sunt implicați în activitățiile de zi cu zi ale familiei, fiind responsabilizați cu anumite sarcini, cum ar fi: să cunoască, să observe, să asculte și să înteleagă codurile economice, lingvistice și morale ale grupului lor. Din această cauză, educația romă diferă considerabil de cea oferită în societate și școală. Datorită acestor aspecte, copiii romi sunt discriminați, acomodarea cu școala fiind dificilă, absenteismul școlar și abandonul școlar atingând cote ridicate, motiv pentru care tinerii adolescenți sunt mult mai predispuși la comportamente cu risc cum ar fi: furtul, infracțiuni, comportamente agresive etc (Alexendrescu, 2006: 14).

În Raportul Național IRSDCT (2010), câteva aspecte referitoare la etnia romă vizează faptul că fetele, în detrimentul educației școlare, ar trebui să fie preocupate de căsătorie, iar băieții de întemeierea unei familii și a mijloacelor de întreținere aferente acesteia. Astfel de comunități privează fetele de dreptul de a continua școala, accentuând rolul lor de femeie, de a se căsători și de a naște copii, chiar dacă aceasta poate pune în pericol viața tinerei fete. Educația în aceste comunități se face mai mult acasă, de către părinți, care valorizează meseriile tradiționale învățate de către părinții lor, considerând inutil sistemul de învățământ (IRSDCT, 2010: 19).

Așadar, privarea fetelor la educație reprezintă un factor care contribuie la căsătoriile timpurii și implicit la apariția maternității (Olorunfemi, 2012: 2). Comunitățile etnice, se confruntă cu rate mult mai ridicate de nașteri la vârste cuprinse între 15-19 ani, cu toate că au fost demarate programe de planificare familială și de educație sexuală (Cox, 2014). Numărul mare de nașteri la vârsta adolescenței, se datorează culturii comunităților tradiționale care impun căsătoria timpurie a fetelor și obstrucționează libera alegere a acestora în privința viitorului lor (UNFPA, 2007). Din această privință, etnia reprezintă un factor de risc atât pentru apariția sarcinii la o vârstă prematură cât și pentru viața tinerei fete (Kiss, 2009).

În cadrul lucrării, etnia reprezintă un factor de risc datorită faptului că prin cultura unor comunități etnice, dreptul adolescentelor de a decide asupra viitorului este obstrucționat de părinți. Mai mult, privarea unui climat propice continuării studiilor, determină angrenarea adolescentelor în comportamente sexuale de risc. Cu siguranță, etnia, pentru alte comunități tradiționale reprezintă un factor protectiv decisiv în ceea ce privește actul sexual.

Religia

Atât în societatea contemporană, cât și în societatea de astăzi, religia constituie un factor fie de risc, fie protectiv în privința comportamentului sexual. Conform studiilor din literatura de specialitate, autorii Marcantonio, Gianpiero și Alessandro (2006), Olorunfemi (2012), Noaghea, Rogozea, Hayta și Nemeț (2010), Hărăguș (2011), Blum, Beuhring și Shew (2000), susțin că religia poate contitui un factor protectiv prin respectarea normelor religioase de păstrare a integrității până după căsătorie și evitarea pruncuciderii. Pe de altă parte, religia constituie un factor de risc prin nerespectarea normelor religioase, căsătorie respectiv divorț și apariția nașterilor provenite din relații extra-conjugale sau în afara căsătoriei. Toate acestea atrag după sine rușinea, excluderea din societate, mai specific din anumite comunități, discriminarea, denaturarea stimei de sine și prejudecățile celor din cercul proxim de prieteni.

Numărul ascendent al mamelor adolescente a dus la demararea unor programe de prevenire a sarcinii la o vârstă precoce în Statele Unite. Rezultatele ulterioare nu au fost întru-totul satisfăcătoare, astfel că cerecetătorii și-au îndreptat atenția înspre normele religioase pe care le-au considerat un factor protectiv în privința nașterilor la o vârstă timpurie (Blum, Beuhring și Shew 2000: 84).

În ceea ce privește protecția normelor religioase în viața adolescentelor cu referire la comportamentul sexual, în studiul ,,A comparative analysis of predictors of teenage pregnancy and its prevention in a rural town in Western Nigeria” (2012), pe un eșantion de 225 de femei și adolescente însărcinate cu vârstele cuprinse între 14-40 de ani, normele religioase dovedeau un impact accentuat în ceea ce privește debutul vieții sexuale și apariția sarcinii la această vârstă. Totodată rezultatele studiului subliniază rolul religiei în viața adolescentelor, accentuând importanța căsătoriei și a relațiilor intime doar în acest cadru (Olorunfemi, 2012: 4).

Pe aceeași linie, într-un studiu aplicat tinerilor români și turci „Aspectele sexualității la tinerii sub 20 de ani, Studiu comparativ România- Turcia” (2010), dintr-un număr de 200 de tineri, băieți și fete, români și turci cu vârsta cuprinsă între 15 și 21 de ani, religia reprezintă încă un factor important în debutul vieții sexuale. Datorită religiei musulmane, religia este un factor predictor în viața adolescenților. Pentru tinerii români, datorită permisivității și denaturării normelor ortodoxe, religia nu influențează în mare măsură debutul vieții sexuale (Noaghea, Rogozea, Hayta și Nemeț, 2010: 67).

Pe de altă parte, implicarea bisericii în problematica sexualității poate avea influențe remarcabile în viața adolescenților. Astfel, în studiul „Independence between sexual debut and church attendance in Italy” (2006), biserica catolică, datorită normelor religioase în problematica sexualității reprezintă un factor protectiv pentru adolescenți, prin amânarea debutului vieții sexuale și uneori abstinența premaritală. Însă, pentru o altă categorie de tineri italieni cu valori diferite față de normele religioae, religia nu reprezintă un factor influențator în privința debutului vieții sexuale. Acest aspect reprezintă un factor de risc pentru adolescenții care își încep viața sexuală la o vârstă timpurie (Marcantonio, Gianpiero și Alessandro, 2006).

În acest mod, religia constituie un factor protectiv prin respectarea normelor religioase de păstrare a integrității pentru momentul căsătoriei, având ca efect evitarea avortului, a tensiunii provocate de relațiile extra-conjugale și de concubinaj. Pe de altă parte, religia constituie un factor de risc prin încălcarea normelor religioase care sunt reflectate în viața adolescentelor ulterior apariției sarcinii, respectiv: discriminare, rușine, neajutorare, mijloace insuficiente de trai, povara de a crește singure un copil și toate efectele ulterioare asupra educării și creșterii copilului precum și tensiunea familială și disprețul survenit.

Capitolul 2. Comportament sexual: factori de risc și factori protectivi

Începutul vieții sexuale la o vârstă timpurie poate avea consecințe negative asupra sănătății pe tot parcursul vieții, prin contactarea bolilor cu transmitere sexuală dar și prin apariția sarcinii și consecințele ulterioare (World Health Organization [WHO], 2006). În țările în curs de dezvoltare peste 70.000 de adolescente mor anual datorită apariției timpurii a sarcinii. În același timp, pentru un număr mare de cazuri, sarcina la această vârstă duce la complicații medicale ce pun în pericol chiar și viața, nu doar sănătatea mamei și a copilului (UNFPA, 2013).

În prezent, în țările în curs de dezvoltare sunt înregistrate peste 20.000 de nașteri în fiecare zi, la adolescente, până la vârsta de 18 ani (UNFPA, 2013). Rata cea mai ridicată a nașterilor pentru vârsta de 15 la 19 ani, predomină în țări precum Angola, Republica Democrată Congo, Liberia și Siera Leone. În ceea ce privește Europa, un scor ridicat al nașterilor la vârsta adolescenței este înregistrat în țările: Bulgaria, România, Marea Britanie, Ungaria și Polonia (Hărăgus, 2011: 64).

Având în vedere situația critică din țara noastră, cu o rată foarte ridicată a nașterilor în rândul adolescentelor, în lucrarea de față mi-am concentrat atenția asupra primei nașteri la adolescentele din mediul rural. În investigarea factorilor de risc sau protectivi care au favorizat sau nu nașterea timpurie, am considerat pentru lucrarea de față, de o importanță decisivă, educația sexuală cu referire la informațiile dobândite înainte de începerea vieții sexuale, interesul pentru sănătatea reproductivă și folosirea metodelor de contracepție precum și importanța educației școlare.

2.1. Educația sexuală și sănătatea reproductivă în influența comportamentului sexual

Cunoștințele pe care adolescenții le dețin cu privire la educația sexuală și sănătatea reproductivă pot constitui fie un factor protectiv, fie un factor de risc în comportamentul sexual. Conform autorilor Bagiu și colaboratorii (2007), Brent și Flynn (1999), Crichton, Ilbisomi și Gymah (2012), Tarcea, Ghemeș, Golea și Bâra (2006), Olorunfemi (2012), Osemwenkha (2013) dar și a organizațiilor World Health Organization (WHO, 2006), United Nations Population Fund (UNFPA, 2013), educația sexuală înainte de începerea vieții sexuale este absolut necesară fiecărui adolescent. Informațiile pe care adolescenții le dețin cu privire la educația sexuală reprezintă un factor protectiv prin dezvoltarea comportamentelor sexuale responsabile, iar lipsa informațiiilor sau insuficiența acestora constituie un factor predictiv în dezvoltarea comportamentelor sexuale de risc.

Transformările rapide care au loc în perioada adolescenței pe plan biologic, psihologic și social trebuie discutate cu adolescenții, în special în societatea de astăzi, când tendința de începere a vieții sexuale este situață în jurul vârstei de 15 ani, în comparație cu generația părinților lor (Miller, Norton și colaboratorii, 1997, apud Whittaker, 2009). Într-o oarecare măsură, începerea vieții sexuale este justificată pe baza dezvoltării fizice timpurii, cu toate că sunt semnalate posibile urmări asupra sănătății. Lipsa cunoștințelor privind metodele de contracepție și utilizarea acestora, nedezvoltarea completă și imaturizarea organelor sexuale, afectează organismul prin expunerea acestuia într-o măsură mai ridicată la contactarea bolilor cu transmitere sexuală dar și a altor probleme de sănătate (WHO, 2006). Toate aceste aspecte, constituie un factor de risc în viața adolescentelor a cărui consecințe pot afecta întreaga existență. În privința informațiilor despre începerea vieții sexuale, a bolilor cu transmitere sexuală, a metodelor contraceptive, posibilitatea apariției sarcinii și a maternității, părinții și cabinetele medicale de planificare familială au o responsabilitate aparte în oferirea corectă a informațiilor privind aceste subiecte (Hickling, 2000). Adolescenții care au primit o educație sexuală înainte de începerea vieții sexuale tind să amâne momentul primului contact sexual și sunt mult mai precauți apelând concomitent la metodele de contracepție (Crichton, Ibisomi și Gymah, 2012). Prin urmare, datorită influenței părinților în viața adolescenților, informațiile acestora sunt stringente, deoarece pot duce la evitarea unui comportament sexual iresponsabil care constituie un mare factor de risc. Astfel, în cadrul cerecetării voi investiga natura relațiilor de comunicare a adolescentelor cu părinții lor. Pe de altă parte, lipsa educației duce la începerea vieții sexuale fără a lua în calcul consecințele acestui act, ceea ce reprezintă un factor de risc în dezvoltarea acestora. Pentru adolescenții care nu au discutat cu părinții despre educația sexuală și sănătatea reproductivă înainte de intrarea în adolescență, șansele să dezvolte un comportament sexual cu risc sunt foarte ridicate. Uneori rușinea față de prieteni și teama că nu dețin detalii concludente în ceea ce privește actul sexual, sau teama că părinții pot afla de începerea vieții lor sexuale, reprezintă impedimente pentru adolescenți în a cere informații cu privire la acest subiect (Hickling, 2000: 107). Din aceste cauze, informațiile pe care adolescenții le primesc în materie de educație sexuală și sănătate reproductivă sunt obținute de cele mai multe ori din mass-media, reviste, filme, televiziune, care cosmetizează însă acest subiect, prezentându-l fără nicio consecință asupra sănătății (Bagiu, 2007: 48). În cadrul cercetării, voi investiga proveniența informațiilor deținute de adolescente înainte de debutul sexual. La nivel global, campaniile demarate în prevenirea apariției sarcinii la vârsta adolescenței au prezentat argumente pertinente referitoare la consecițele actului sexual, amânarea debutului vieții sexuale, precum și utilizarea metodelor de contracepție. Eficiența acestor programe a fost vizibilă ulterior pentru subiecții investigați prin amânarea debutului sexual, la adolescenții cu vârstele între 15-17 ani, din perioada 1995-2002 (Suellentrop, 2012). În ceea ce privește educația sexuală și sănătatea reproductivă, lipsa informațiilor constituie un factor de risc, precum și sursele necalitative de informare. Cu siguranță reversul acestei situații, reprezentat de informațiile concludente primite din partea părinților sau a cabinetelor de planificare familială reprezintă un factor protectiv pentru comportamentul adolescentelor.

2.2. Folosirea metodelor contraceptive

Diversitatea metodelor contraceptive și accesul sporit la serviciile de planificare familială, reprezintă pentru societatea noastră, un pas important în evitarea sarcinilor nedorite. Cu toate acestea, adolescentele întâmpină dificultăți în utilizarea și procurarea metodelor contraceptive datorită anumitor factori: sociali, economici, familiali, motivaționali, diferențele culturale și religioase etc. Astfel, într-un studiu realizat în 2010 de către GFK România, pe un eșantion de 1056 adolescente din România, cu vârste cuprinse între 15-18 ani, active sexual, rezultatele studiului evidențiază lipsa totală a utilizării contracepției la peste 60% dintre adolescente (Analiza de situație, ziua mondială a contracepției 26 septembrie 2012). În acest fel, factorii menționați au un rol decisiv în alegerile adolescentelor de a folosi metode de contracepție și în dezvoltarea unui comportament sexual fie responsabil, fie neglijent (Medruț, 2013: 36).

Pe baza literaturii de specialitate, sunt specificate două categorii de adolescenți privind utilizarea metodelor de contracepție. În prima categorie de utilizatori sunt menționați adolescenții care au posibilități în procurarea metodelor contraceptive și dețin informații cu privire la utilizarea acestora. Acest aspect reprezintă un factor de protecție pentru adolescenții încadrați în normele expuse anterior. Cea de-a doua categorie de utilizatori se adresează adolescenților care locuiesc în medii nefavorabile dezvoltării propice și dețin informații reduse privind utilizarea metodelor contraceptive, și implicit, șanse minime pentru procurarea acestora. Pentru această categorie, metodele contraceptive reprezintă un factor de risc accentuat în viața adolescentelor. Astfel, din prima categorie prezentată, conform literaturii de specialitate, cele mai eficiente metode de contracepție utilizate de către adolescenți în prevenirea sarcinii sunt: prezervativul, contraceptivele orale și contraceptivele injectabile. În ceea ce privește prezervativul, studiile arată că este una dintre cele mai comune metode contraceptive datorită protecției oferite împotriva bolilor cu transmitere sexuală dar și în prevenirea sarcinii (Cox, 2014). În studiul „Comportamentul sexual activ la adolescenții timișeni, problemă majoră de sănătate publică”, realizat în județul Timiș pe un eșantion reprezentativ de 2908 liceeni, s-a constatat că prezervativul a fost cel mai utilizat în rândul adolescenților, urmat de contraceptivele orale, metoda calendarului, coitus interruptus și metodele contraceptive injectabile. Dintre adolescenții participanți la studiu, majoritatea aveau informații privind utilizarea metodelor contraceptive în general, și în special, dețineau informații despre protecția oferită de cele pe care le utilizau în mod frecvent. Pe de altă parte, o altă categorie de adolescenți, cu toate că erau informați cu privire la metodele de contracepție, nu se protejau în timpul actului sexual, expunându-se atât la contactarea bolilor cu transmitere sexuală cât și la apariția sarcinii (Bagiu, 2007: 52). În al doilea rând, contraceptivele orale sunt preferate și utilizate cu precădere de adolescente. Această metodă este mai des folosită în relațiile stabile, cu toate că nu asigură protecția necesară împotriva bolilor cu transmitere sexuală. În studiul „Choice contraceptive”, administrarea contraceptivelor, urmată de inel și plasture, s-au dovedit a fi benefice în prevenirea sarcinii, însă nu și în ceea ce privește protecția împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Însă, contraceptivele au fost eficiente în evitarea sarcinii nedorite, doar în cazurile care au urmat cu corectitudine indicațiile de utilizare (Dodson, Gray și Burke, 2012). A treia metodă contraceptivă utilizată în prevenirea sarcinii este metoda injectabilă. În privința eficacității acesteia, sunt evidențiate rate mai ridicate în reducerea apariției sarcinii nedorite sau a repetării acesteia comparativ cu alte metode contraceptive (Cox, 2014). Astfel, în studiul „Implanon as a contraceptive choise for teenage mothers: a comparison of contraceptive choise, acceptability and repeat pregnancy (2010)”, cu un rezultat deosebit în prevenirea repetării sarcinii la mamele adolescente, sunt considerate programele de implantare a contraceptivelor injectabile, respectiv medroxiprogesteron acetat (DMPA). Succesul acestei metode contraceptive asigură evitarea sarcinii pe o perioadă îndelungată de timp, precum și în primele 24 de luni de la naștere, când șansa de reproducere este mult mai ridicată ( Lewis, 2010: 425). Însă, o problemă care se ridică în utilizarea contracepției injectabile de către adolescenți este accesibilitatea redusă a acestor servicii, costuri ridicate, lipsa conștientizării efectelor asupra sănătății în cazul nerespectării indicațiilor de utilizare probleme de confidențialitate a serviciilor de sănătate și de protecție care variază în funcție de fiecare țară (Dodson, Gray și Burke, 2012). Îmbunătățirea sistemului de protecție și confidențialitate în accesarea metodelor de contracepție în rândul adolescenților ar reduce sarcinile nedorite la această categorie de vârstă, conform datelor statistice oferite de furnizorii serviciilor de protecție și de sănătate reproductivă și a cadrelor profesionale medicale (Franzini, Marks și Cromwell, 2004, apud Cox, 2014). Pe lângă posibilitatea sau imposibilitatea folosirii metodelor de contracepție, există totuși o categorie aparte de adolescenți care ignoră orice mijloc de protecție sexuală. Astfel, în studiul „Adolescent perspective regarding adolescent pregnancy, sexuality and contraception” (2013) realizat în Nigeria, pe un lot de 163 de tineri, 89 fete și 74 băieți, dintre motivele invocate privind neutilizarea metodelor de protecție sunt: jenarea și rușinea în utilizarea și/sau cumpărarea prezervativelor sau a contraceptivelor orale, neplăcerea partenerului în folosirea prezervativului, plăcerea de a avea relații sexuale neprotejate, lipsa cunoștințelor privind apariția sarcinii la contactele sexuale ocazionale, avortul, fiind considerat o metodă accesibilă pentru a scăpa de sarcină, indisponibilitatea folosirii contraceptivelor, nepăsarea, teama de reacția părinților la aflarea că sunt activi sexual, neîncrederea în eficiența contracepției, teama de efecte secundare, iar alte adolescente își doresc să-și dovedească că sunt fertile și că au capacitatea de a crește un copil (Osaikhuwuomwan și Osemwenkha, 2013: 60). În țările în curs de dezvoltare, metodele de contracepție constituie o problemă foarte gravă pentru aceste populații, datorită inaccesibilității și a informațiilor minime privind utilizarea acestora. Acest factor împreună cu alți factori cum ar fi sărăcia, etnia, locuirea într-un mediu rural cu oportunități scăzute de viață, lipsa accesului la informații privind educația sexuală și sănătatea reproductivă, lipsa oportunității de a merge la școală, căsătoriile timpurii, favorizează apariția sarcinii, a bolilor cu transmitere sexuală, dar și a decesului în rândul adolescentelor cu vârste sub 18 ani (UNPFA, 2013: 3). În privința sarcinilor apărute în rândul adolescentelor cu vârste sub 18 ani, sunt înregistrate peste 7,3 milioane de nașteri anual în aceste țări, dintre care 2 miloane sunt înregistrate la adolescentele cu vârste sub 15 ani. Datorită vârstei timpurii la care devin mame, adolescentele sunt expuse la riscuri foarte mari, care le pun viața în pericol. Complicațiile apărute în timpul sarcinii sau în timpul nașterii cauzate de nematurizarea organelor sexuale și a organismului, au condus la efecte severe în rândul multor adolescente dar și a copiilor lor, care fie s-au născut morți, fie au supraviețuit, având însă grave probleme de sănătate. Astfel, anual sunt înregistrate peste 70.000 de decese în rândul adolescentelor care fie au rămas însărcinate, fie au născut la vârste timpurii (UNPFA, 2013: 3). Pentru adolescentele din țările în curs de dezvoltare, oportunitatea de a alege folosirea metodelor sau ignorarea acestora, depind de factori precum resursele financiare, pentru a permite accesul la aceste metode, informații cu privire la utilizarea eficientă a contraceptivelor dar și programe de educație sexuală și de sănătate reproductivă. La celălalt pol, întâlnim adolescentele din țările dezvoltate, care, cu toate că au acces mai ușor la informații privind metodele contraceptive și utilizarea eficientă a acestora, dar și la programe de sănătate reproductivă, ideea folosirii metodelor contraceptive în prevenirea apariției sarcinii este ambivalentă. Aceste adolescente vor folosi mai puțin eficient metodele contraceptive, apariția unei sarcini neconstituind o problemă de îngrijorare (Zabin și colaboratorii 1993, apud Ghițiu și Roth, 2009: 51). Din aceste cauze, sarcinile și maternitatea la vârste timpurii, au devenit probleme îngrijorătoare pentru Europa, unde cele mai ridicate rate de nașteri sunt înregistrate în regiunea estică, respectiv Bulgaria și România (Hărăguș, 2011: 64). Prin urmare, cele trei metode de contracepție evidențiate conform studiilor de specialitate: prezervativul, contraceptivele orale și contraceptivele injectabile, pot constitui fie un factor protectiv, fie un factor de risc în ceea ce privește actul sexual. Prezervativul datorită costului accesibil și protecția oferită în transmiterea bolilor sexuale, reprezintă un factor de protecție care va fi analizat în cadrul lucrării noastre. În al doilea rând, folosirea contraceptivelor orale constituie un factor de protecție împotriva sarcinii, dar nu și împotriva bolilor sexuale. Conform acestui aspect, contraceptivele orale pot constitui un factor de risc. Mai mult, riscul contraceptivelor orale este determinat uneori de folosirea incorectă a acestora și nerespectarea indicaților terapeutice de utilizare. În al treilea rând, metoda injectabilă, datorită costului ridicat presupune în cadrul cerecetării a prezenta un factor de risc în privința achiziționării, dar și un factor de protecție în apariția sarcinii. Însă, chiar dacă oferă o mai mare protecție în apariția sarcinii totuși, nu oferă protecție maximă în transmiterea bolilor sexuale. Aceste trei aspecte vor fi investigate în cadrul cercetării de față.

2.3. Educația adolescentelor: Factor protectiv în apariția sarcinii

Conform studiilor de specialitate, principalul efect pozitiv al educației în viața tinerelor adolescente este protejarea de nașterile nedorite pentru această perioadă a vieții. Astfel, tinerele cu un nivel înalt de educație amână nașterea primului copil în mai mare măsură, comparativ cu tinerele cu un nivel educațional scăzut care tind să aibă copii la o vârstă timpurie (Hărăguș, 2008: 52 ).

Pe aceeași linie, Wellings și colaboratorii (2001) susțin că există o legătură pozitivă între fertilitate și întreruperea educației timpurii. Conform studiului, adolescentele active sexual care au un nivel scăzut de educație datorită părăsirii timpurii a școlii, cu o vârsta minimă de 16 ani la absolvire, sunt mult mai predispuse la experiența sarcinii, a avortului dar și a maternității înainte de vârsta de 18 ani, comparativ cu adolescentele care și-au continuat studiile și nu au părăsit școala, deși au fost active sexual (Imamura, 2006: 29).

Un alt factor protectiv sau de risc privind educația și apariția timpurie a sarcinii, este reprezentat de atitudinea față de școală a adolescentelor. Într-un studiu realizat în sudul Londrei, privind atitudinea față de școală și riscul în apariția sarcinii în adolescență, Bonell și colaboratorii (2005), au cercetat această problematică vizând și alți factori cum ar fi: nivelul educațional, comunicarea despre educația sexuală în familie, cunoștinte privind metodele de contracepție și contracepția de urgență. Rezultatele studiului denotă că adolescentele care au avut probleme școlare dezvoltând antipatie față de instituțiile educaționale, au fost mult mai predispuse de a rămâne însărcinate până la vârsta de 16 ani, comparativ cu adolescentele care au tratat școala cu responsabilitate. Un alt aspect menționat a fost lipsa studiilor superioare care după cercetările autorilor, reprezintă un factor de risc în apariția sarcinii (Imamura, 2006: 29). De asemenea, Olorufemi (2012) susține că antipatia față de școală și retragerea din sistemul educațional la o vârstă timpurie au reprezentat un factor de risc pentru adolescentele din Nigeria.

Conform UNFPA (2013), prelungirea studiilor reprezintă un factor protectiv pentru adolescente, dat fiind faptul că accesul la educație oferă șansa de a avea un loc de muncă mai bine plătit. De asemenea, preocuparea pentru formarea unei cariere de succes protejează adolescentele de angrenarea într-un comportament sexual deviant. Prin urmare, în Europa ca răspuns la această problematică, a avut loc creșterea perioadei de educație și a timpului petrecut în mediul școlar. Acest aspect pare să motiveze prelungirea perioadei de adolescență, timp în care, tinerii adolescenți sunt provocați prin deciziile importante care li se cer a fi luate cu privire la viitorul lor (Tufeanu, 2012: 8).

Astfel, prelungirea timpului de educație a studiilor reduce riscul apariției maternității la aceste vârste, fetele fiind preocupate mai mult de independența economică, de dezvoltarea carierei și abia la urmă de formarea unei familii. În acest caz, finalizarea studiilor reprezintă o condiție esențială pentru independența financiară, și a întemeierii unei familii, și implicit un factor de protecție față de comportamentele sexuale iresponsabile (Hărăgus, 2008: 52). Autorii Blossfeld și Huinink (1991) au conchis că perioada de continuare a studiilor superioare în sistemul educațional reprezintă un factor protectiv în apariția sarcinii, dar și un factor de amânare a căsătoriei, datorită instabilității financiare și a dorinței de independență economică (Blossfeld, Rohwer și Gotz, 2002, apud Hărăguș, 2008: 52).

2.4. Maternitatea în adolescență

Într-o societate modernă, reprezentată prin dezvoltarea tehnologică și rapiditatea transmiterii informației, la nivelul structurii familiale s-a produs o eroziune a valorilor tradiționale. Dintre acestea amintesc: lipsa valorizarii abstinenței premaritale, lipsa influenței valorilor religioase în problematica sexualității, părăsirea timpurie a casei părintești de către tineri, relațiile non-maritale și copiii născuți în afara căsătoriei. În cadrul schimbărilor survenite la nivel familial, sarcina la vârsta adolescenței reprezintă o problemă de actualitate, o problemă complexă cu multe motive de îngrijorare pentru sănătatea publică dar și o provocare pentru stat (Lewis, 2010: 421).

Noile responsabilități financiare și materne reprezintă trecerea la un alt statut social pentru mamele adolescente (Wahn, 2005). Însă, pentru stat, maternitatea în adolescență reprezintă motive de îngrijorare datorită numărului ridicat de nașteri care au loc la aceste categorii de vârste, și cu precădere cazurile sunt întâlnite într-un context social slab-dezvoltat. Datorită situației economice precare, nașterea unui copil în adolescență îngreunează nivelul de trai a întregii familii și poate constitui un factor de risc pentru nou-născut, prin lipsa alimentației necorespunzătoare. Un alt motiv de îngrijorare este reprezentat de consecințele maternității asupra sănătății adolescentelor și vârsta acestora prin abandonul școlar și imposibilitatea de încadrare pe piața muncii. Datorită acestor aspecte, statul trebuie să intervină pentru ajutorarea mamelor adolescente prin oferirea de prestații sociale. În cele mai multe cazuri, prestațiile sociale reprezintă singurul sprijin financiar (Iluț, 2009: 16).

Atitudinea adolescentelor privind maternitatea diferă în funcție de susținerea familiei, resursele financiare, relația cu partenerul, statutul social și aspecte specifice copilăriei. Astfel, pentru adolescentele care aparțin unei familii cu un statut social ridicat și care primesc susținerea partenerului, maternitatea reprezintă o împlinire a relației iar statutul lor în societate se schimbă, fiind considerate „mame bune” (Condon, Donovan și Corkindale, 2001). De cealaltă parte, pentru a se încadra în normalitatea societății, adolescentele mămici trebuie să-și îndeplinească rolul de mame într-un mod cât mai precis, în caz contrar sunt etichetate ca mame nepotrivite. Însă, cu toate acestea, o situație economică scăzută, contexte de proveniență sărace, relații familiale disfuncționale, lipsa partenerului, duc la etichetarea societății pentru adolescentele în cauză, ca mame nepotrivite (Ghițiu și Roth, 2009: 53). Astfel, nivelul economic reprezintă un factor de bază pentru mamele adolescente, având un impact puternic atât asupra bunăstării cât și a statutului primit ulterior în societate.

Capitolul 3. Metodă și date

3.1. Obiectivele cercetării

1. Identificarea factorilor de risc care au dus la apariția sarcinii în adolescență.

2. Identificarea factorilor protectivi în prevenirea sarcinii la vârsta adolescenței.

3.2. Întrebări de cercetare

1. În ce măsură condițiile familiale afectează comportamentul sexual al adolescentelor?

2. Care sunt factorii de risc sau protectivi din sfera comportamentului sexual privind apariția primei nașteri în viața adolescentelor?

3.3. Metode și date

Lucrarea de față are la bază analiza calitativă a interviului semi-structurat pentru culegerea datelor. În al doilea rând am folosit analiza de conținut pentru realizarea categoriilor și cuantificarea rezultatelor obținute în urma interviurilor. În al treilea rând, pentru a putea face inferențe și a disemina rezultatele, am folosit studiul de caz comparativ.

Am optat pentru utilizarea interviului semi-structurat din două motive: în primul rând interviul semi-structurat ne permite „tratarea informațiilor relatate de cei intervievați prin corespondență cu realitatea” (Marian, 2007: 83). În al doilea rând, această opțiune ne oferă un grad mai ridicat de culegere a datelor, dat fiind faptul că particularitățile adolescentelor diferă de la un caz la altul, motiv pentru care abordarea unei strategii calitative de analiză este absolut evidentă. Din punct de vedere tehnic și calitativ, interviul semi-structurat, permite investigarea atentă a subiecților și totodată posibilitatea de a păstra discuția în jurul temelor supuse analizei. Mai mult, interviul este cea mai utilizată tehnică de lucru al asistenților sociali deoarece ne ajută să investigăm îndeaproape problema și personalitatea persoanei intervievate (Ludușan și Bara, 2006: 52).

Analiza calitativă de conținut menține avantajele analizei de conținut cantitative, însă oferă un grad mai mare de interpretare a textelor. Analiza de conținut calitativă permite transformarea materialului: transcripte, discursuri, videoclipuri, într-o formă eficace pentru analiză. În al doilea rând, ne ajută să realizăm inferențe în baza răspunsurilor primite conform ghidului de interviu. În același timp, oferă un spectru lărgit de înțelegere a efectelor mesajului intervievatului. Pentru acuratețea cercetării, analiza de conținut urmează reguli riguroase de procedură, astfel, întreg materialul este încadrat în unități analitice de conținut care permit observarea îndeaproape a tuturor particularităților specifice. În al treilea rând, analiza de conținut impune formarea categoriilor și codarea variabilelor astfel încât acestea să asigure fiabilitatea și validitatea cercetării. Implicit, în acest mod, sunt reduse aspectele de intersubiectivitate prin metodele de codare specifice fiecărui material în parte (Mayring, 2000).

Studiul de caz comparativ cercetează intensiv mai multe cazuri, ce pot fi similare sau contrastante, variate sau redundante, pentru a vedea dacă au anumite trăsături comune. Este o metodă calitativă și se instituie într-o procedură de abordare a unei entități sociale, de la indivizi până la comunități sau organizații, cu scopul de a ajunge la o imagine holistică despre această entitate (Bulgaru, 2002: 125).

Studiul de caz pornește de la un cadru teoretic care este necesar pentru culegerea datelor. De asemenea, pentru a avea eficiența dorită în culegrea informațiilor este nevoie de o ipoteză sau idee directoare (Yin, 2005). Următorul pas este selectarea cazurilor și precizarea unităților de analiză (individ, situație etc), după care urmează schițarea protocolului de colectare a datelor. Se trece la studierea fiecărui caz în parte prin interviu, observație, test și se extrag datele relevante pentru tema demarată, se modifică teoria inițială și se dezvoltă toate implicațiile. Cu toate acestea, validitatea pe care o oferă studiul de caz este parțială (Radu, 1994: 343).

3.4. Subiecții cercetării

Am selectat pentru cercetarea de față opt respondenți proveniți din mediul rural. Grupul cercetat este constituit din adolescente cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani. Jumătate dintre respondentele grupului au devenit mame în timpul adolescenței de mijloc, iar de cealaltă parte, adolescentele și-au început viața sexuală la o vârstă timpurie, dar n-au experimentat sarcina la această vârstă.

3.5. Procesul efectiv de culegere a datelor

Culegerea datelor pe tot parcursul cercetării a ținut cont de normele etice specifice cercetării. Astfel, în ceea ce privește respondentele, am cerut aprobarea folosirii datelor strict în cadrul lucrării de dizertație. În urma obținerii acordului favorabil din partea fiecărei respondente, am continuat investigarea adolescentelor în înaintarea demersului analitic. Interviurile s-au desfășurat individual într-un cadru care să permită discreția culegerii datelor. Interviurile individuale au fost înregistrate și au durat în jur de 35-40 minute. De asemenea, în unele cazuri a trebuit să intervin cu întrebări adiționale pentru a obține răspuns la întrebarea dorită.

3.6. Definirea și operaționalizarea conceptelor

„Operaționalizarea este o sarcină practică ce transformă conceptele abstracte în indicatori empirici, pentru ca să putem măsura variabilele și generaliza valori pentru fiecare din observațiile din studiu. Aceasta implică identificarea în fenomene concrete particulare, a variațiilor în care credem că se reflectă cu acuratețe, variațiile din conceptul specific ipotezei” (King, 2005: 291). Variabile care trebuiesc operaționalizate sunt: În ce măsură condițiile familiale afectează comportamentul sexual al adolescentelor? Care sunt factorii de risc sau protectivi din sfera comportamentului sexual privind apariția primei nașteri în viața adolescentelor?

Conceptele care sunt inglobate în cadrul variabilelor necesită operaționalizare, datorită faptului că toate acestea reprezintă factorii care vor constitui fie un risc, fie un mod de protecție în apariția sarcinii la o vârstă prematură a adolescenților selectați.

În prima întrebare de cercetare: În ce măsură condițiile familiale afectează comportamentul sexual al adolescentelor?, pentru a analiza cadrul familial voi conceptualiza nivelul economic familial, configurația familială, divorțul și efectele asupra comportamentului sexual al adolescentului, lipsa temporară a familiei, rolul părinților în educația sexuală, etnia precum și religia.

În cadrul celei de-a doua întrebare de cerecetare: Care sunt factorii de risc sau protectivi din sfera comportamentului sexual privind apariția primei nașteri în viața adolescentelor? pentru a analiza factorii protectivi în apariția sarcinii în adolescență, voi conceptualiza educația sexuală și sănătatea reproductivă în influența comportamentului sexual, folosirea metodelor contraceptive, maternitatea în adolescență și factorul educațional. Aceste concepte au fost expuse în cadrul lucrării la partea de teorie. La acest moment voi reveni cu o scurtă prezentare a acestora în scopul operaționalizării.

Primul dintre conceptele selectate conform literaturii de specialitate cu posibilă influență în comportamentul sexual al adolescenților este nivelul economic familial. În cadrul lucrării de față, acest factor este reprezentat de comunitățile dezavantajate social, în care resursele de trai sunt oarecum limitate. Mai specific, pentru analiza nivelului economic familial, am optat în selectarea itemului loc de muncă al părinților sau a unuia dintre părinți. În contrast, lipsa unui loc de muncă al părinților duce la resurse limitate de trai, de educație, de îngrijire care ar putea determina angrenarea în comportamente sociale deviante. Potrivit ghidului de interviu, nivelul economic a fost reprezentat în lucrare prin întrebările: În perioada adolescenței, părinții tăi au avut un loc de muncă? Potrivit situației economice specifice familiei tale din perioada adolescenței, banii v-au ajuns doar pentru hrană și imbrăcăminte sau și pentru alte bunuri?

Cadrul familial este reprezentat prin următorii factori: configurația familială, divorțul și efectele asupra comportamentului sexual al adolescentului, lipsa temporară a părinților, rolul părinților în educația sexuală, nivelul economic familial, etnia precum și religia.

În cadrul lucrării configurația familială se referă la rolul decisiv al familiei în creșterea și dezvoltarea adolescenților. Prin urmare, nucleul familial contemporan cu părinți responsabili pentru creșterea și educarea copiilor reprezintă un model demn de urmat de către adolescenți ce constituie un factor de protecție pentru adolescenți. În caz contrar, ceea ce reprezintă o amenințare pentru comportamentul sexual al adolescenților este iresponsabilitatea unuia sau ambilor părinți în ceea ce privește rolul specific fiecăruia în familie. Configurația familială și influența acesteia în viața adolescentelor a fost măsurată în cadrul lucrării, conform ghidului de interviu prin întrebarea: Ai locuit împreună cu părinții tăi? În caz contrar, cu cine ai locuit în perioada copilăriei și adolescenței?.

Al doilea concept al cadrului familial este reprezentat de divorț, în cazul în care acesta a avut loc în familie în perioada vârstei de adolescență a subiecților cercetării. Divorțul afectează deopotrivă atât partenerii conjugali cât și copiii familiei. Efectele divorțului asupra partenerilor conjugali ca și cadru familial determină defocalizarea atenției de la îngrijirea și protecția familială specifică. În ceea ce privește copiii familiei, în special adolescenții tind să adopte comportamente riscante ce le periclitează întreagă dezvoltare ulterioară. În multe cazuri se observă că majoritatea copiilor martori divorțului familial în perioada adolescenței, au fost mult mai predispuși să urmeze același exemplu în propria lor căsnicie. Divorțul a fost analizat în lucrarea de față prin întrebările: Care a fost relația ca parteneri conjugali între părinții tăi?/ Înainte de a deveni mămică?/ În cazul familiilor divorțate, la ce vârstă ai avut primul prieten?.

Al treilea concept din cadrul familial este reprezentat de lipsa temporară a părinților. Având în vedere influența părinților în viața adolescenților și atenta supraveghere a acestora, în lucrarea de față voi urmări dacă adolescentele care au avut părinții plecați în străinătate au fost mai predispuse comportamentelor sexuale deviante, comparativ cu adolescentele care au locuit împreună cu ambii părinți. Relația cu familia în perioada adolescenței conferă fie un climat favorabil și protectiv pentru adolescenți, fie, în lipsa acesteia, un climat nefavorabil cu un potențial crescut în dezvoltarea comportamentelor de risc. Lipsa temporară a părinților a fost analizată în cadrul lucrării, conform ghidului de interviu prin întrebările: Părinții tăi au lucrat în străinătate? Pentru cât timp? Cu cine ai locuit și cine te-a îngrijit în perioada în care părinții tăi au fost plecați? La ce vârstă ai avut primul priten?

Al patrulea concept cu influență în comportamentul sexual deviant al adolescenților este reprezentat de rolul părinților în educația sexuală. Rolul părinților de informare este vital pentru viața adolescenților, astfel că informarea și conștientizarea acestora de pericolele existente este un factor protectiv în adoptarea unui comportament de risc. În caz contrar, oferirea unui model de naștere provenită din relații extra-conjugale, lipsa informațiilor și a comunicării cel puțin minime, pot duce la adoptarea unui comportament riscant cu consecințe negative asupra întregii vieți. Rolul părinților și influența acestora în educația sexuală a adolescentelor a fost măsurat în cadrul lucrării de față, conform ghidului de interviu prin întrebarea: Ai discutat cu părinții tăi despre transformările care au loc în perioada adolescenței: menstruație, schimbări biologice, precum și mijloacele de protecție sexuală și relații sexuale?

Un alt factor, conform literaturii de specialitate, cu un grad ridicat de influență în comportamentul sexual al adolescenților este factorul etnic. Etnia reprezintă un factor de risc datorită faptului că în anumite comunități etnice, dreptul adolescentelor de a decide asupra viitorului este obstrucționat de părinți sau mentalități culturale. Mai mult, privarea unui climat propice continuării studiilor determină angrenarea adolescentelor în comportamente sexuale de risc. Cu siguranță, etnia, pentru alte comunități tradiționale impune respectarea integrității pentru momentul căsătoriei și formării noii familii. Din acest punct de vedere, etnia constituie un factor de protecție. Factorul etnic, conform ghidului de interviu, a fost reprezentat în lucrare prin întrebările: Care este etnia ta? În etnia ta cum este privită o mamă care naște la vârsta ta?

Religia este de asemenea un factor decisiv uneori pentru adolescenți în ceea ce privește comportamentul sexual. Religia constituie un factor protectiv prin respectarea normelor religioase de păstrare a integrității pentru momentul căsătoriei, având ca efect evitarea avortului, a tensiunii provocate de relațiile extra-conjugale și de concubinaj. Pe de altă parte, religia constituie un factor de risc prin încălcarea normelor religioase care sunt reflectate în viața adolescentelor ulterior sarcinii, respectiv: discriminare, rușine, neajutorare, mijloace insuficiente de trai, povara de a crește singure un copil și toate efectele ulterioare asupra educării și creșterii copilului, precum și tensiunea familială și disprețul survenit. Potrivit ghidului de interviu, factorul religios a fost reprezentat în lucrarea de față prin întrebările: Care este religia ta? În religia ta, cum este privită nașterea copiilor înainte de căsătorie?

A doua variabilă a lucrării de față pune în lumină factorii care constituie un risc sau un factor de protecție din sfera comportamentului sexual privind apariția primei nașteri în viața adolescentelor.

Primul concept care necesită operaționalizare este educația sexuală și sănătatea reproductivă. În cadrul lucrării potrivit literaturii de specialitate, atât lipsa informațiilor privind educația sexuală și sănătatea reproductivă cât și sursele necalitative de informare constituie un factor de risc. Cu siguranță reversul acestei situații, reprezentat de informațiile concludente primite din partea părinților sau a cabinetelor de planificare familială reprezintă un factor protectiv pentru comportamentul adolescentelor. Particularitățile specifice educației sexuale au fost analizate în cadrul lucrării prin întrebările: La momentul începerii vieții sexuale, te-ai informat despre riscurile actului sexual și posibilitatea de a rămână însărcinată? Cum ai obținut informațiile? Al doilea concept al acestei variabile este reprezentat de folosirea metodelor contraceptive. În cadrul lucrării, conform cercetării teoretice, am luat în considerare trei metode de contracepție, respectiv prezervativul, contraceptivele orale și contraceptivele injectabile, care pot constitui fie un factor protectiv, fie un factor de risc în ceea ce privește actul sexual. Utilizarea acestora va fi investigată la subiecții lucrării în primul rând datorită costului redus al accesibilității precum și a protecției oferite în transmiterea bolilor sexuale. O informare corectă poate proteja respondentele de consecințele unei nașteri la o vârstă prematură. Investigarea specifică metodelor de contracepție a fost analizată în această lucrare prin întrebările: Ai folosit metode contraceptive? Cum ai obținut informații? De la cine? Care dintre metodele contraceptive menționate le-ai folosit: prezervativ, contraceptive orale sau injectabile? Educația reprezintă chintesența comportamentului sexual al adolescentelor. În cadrul cercetării, prelungirea timpului de educație a studiilor reduce riscul apariției maternității la aceste vârste, fetele fiind preocupate mai mult de independența economică, de dezvoltarea carierei și abia la urmă de formarea unei familii. În acest caz, finalizarea studiilor reprezintă o condiție esențială pentru independența financiară și a întemeierii unei familii, și implicit un factor de protecție față de comportamentele sexuale iresponsabile (Hărăgus, 2008: 52). Nivelul de educație și influența acesteia în viața adolescentelor a fost măsurat în cadrul lucrării de față, conform ghidului de interviu prin întrebările: Care a fost atitudinea ta față de școală? Dar ultima școală absolvită? În ultimul rând, maternitatea la vârsta adolescenței reprezintă asumarea rolului de mamă în condiții vitrege precum: vârstă prematură, lipsa cunoștințelor adecvate, tensiuni familiale, lipsa tatălui conform nucleului tradițional și statutul social. Aceste aspecte au fost analizate în cadrul lucrării de față și sunt reprezentate în cadrul interviului lucrării de cercetare. Prin urmare, adolescentele care aparțin unei familii cu un statut social ridicat și care primesc susținerea partenerului, sarcina din adolescență poate duce la împlinirea relației. De cealaltă parte, pentru a se încadra în normalitatea societății, adolescentele mămici trebuie să-și îndeplinească noul rol într-un mod cât mai aproape de normalitatea celorlalte familii. Consecințele maternității la vârsta adolescenței au fost analizate în cadrul lucrării prin întrebările: Există în familia ta rude care au rămas însărcinate și au născut, la vârsta ta? Cum a schimbat apariția copilului viața ta? Ce te-a determinat să păstrezi sarcina sau să avortezi? Tatăl copilului te-a susținut în tot acest timp?

3.7. Codarea variabilelor și formarea categoriilor

Conform ghidului de interviu și datelor expuse prin intervievare, totalitatea cazurilor au fost cuantificate fie într-o situație favorabilă, fie într-o situație nefavorabilă dezvoltării comportamentale a adolescentelor. Astfel, urmând aceeași structură a factorilor selectați din literatura de specialitate, în analiza datelor culese prin metoda interviului am selectat doar cazurile cele mai sugestive din interviuri, iar totalitatea acestora a fost cuantificată după cum urmează:

Factorul economic: răspunsurile primite în cadrul interviului au evidențiat două categorii de familii din care adolescentele fac parte. Prima categorie este reprezentată de o familie cu o situație economică favorabilă, notată cu (+), ceea ce semnifică existența unor resurse suficiente pentru procurarea altor bunuri pe lângă cele necesare traiului zilnic, iar a doua categorie face referire la o situație familială cu resurse economice minime, necesare doar pentru acoperirea nevoilor de bază, notată cu minus (-) în cadrul lucrării.

Configurația familială este reprezentată în lucrarea de față prin locuirea împreună cu părinții în perioada adolescenței. Delimitarea acestui factor evidențiază două situații diferite: o situație favorabilă pentru adolescenții care s-au dezvoltat într-un cadru familial cu ambii părinți, notată cu (+), și o situație negativă, notată cu (-), prin creșterea și dezvoltarea adolescentelor în prezența altor membrii familiali decât părinții.

Răspunsurile primite în urma investigării divorțului pun în lumină două categorii de situații familiale: prima situație este reprezentată de familiile intacte și este notată cu (+), iar cea de-a doua categorie este reprezentată de familiile divorțate și este notată cu minus (-).

În investigarea configurației familiale în prezența cărora s-au dezvoltat adolescenții, pot fi observate două situații, respectiv: prima situație familială este reprezentată de lipsa temporară a părinților prin plecarea acestora la muncă în străinătate, fiind notată cu minus în cadrul lucrării (-), iar a doua situație familială este reprezentată de prezența părinților în familie în perioada de dezvoltare a adolescenților. Această situație este nota cu plus (+) în cadrul lucrării.

Pe lângă dezvoltarea adolescenților în prezența membrilor familiali, rolul părinților în educația sexuală este de o deosebită importanță. Discuțiile purtate cu părinții referitor la principalele aspecte educative sexuale reprezintă o situație pozitivă și au fost notate cu plus (+), însă lipsa informațiilor furnizate de către părinți privind educația sexuală și sănătatea reproductivă, a fost notată printr-o situație nefavorabilă în viața adolescentelor, notată cu (-).

Etnia, relevă două categorii de respondente. În prima categorie sunt încadrate respondentele care aparțin enei etnii tradiționale care încă influențează comportamentul sexual și a fost notată cu plus (+). A doua situație este reprezentată de adolescente care aparțin unei etnii cu o influență redusă în determinarea comportamentului sexual iar în cadrul lucrării a fost notată cu minus (-).

Apartenența religioasă reprezintă în lucrare două situații diferite. Prima situație face referire la adolescentele care aparțin unei religii cu un nivel de strictețe pronunțat în privința comportamentului sexual și importanța acordată de către adolescente principiilor religioase (+). A doua situație este reprezentată de adolescentele aparținătoare unei religii cu un nivel de strictețe mai redus în privința comportamentului sexual și o lipsă de importanță acordată normelor religioase (-).

În ceea ce privește educația sexuală și sănătatea reproductivă, în lucrarea de față, pe baza răspunsurilor primite din partea respondentelor, se delimitează două categorii de adolescente. Prima categorie prezintă adolescentele care la momentul începerii vieții sexuale aveau informații despre metodele de contracepție și riscurile la care se expun, printre acestea și posibilitatea unei sarcini (+), iar cea de-a doua categorie este reprezentată de adolescentele care, la momentul începerii vieții sexuale, nu s-au informat despre metodele de protecție, riscurile și posibilitatea apariției unei sarcini (-).

Folosirea metodelor contraceptive este reprezentată în lucrare prin două situații diferite. Astfel, prima situație face referire la adolescentele care folosesc metode de contracepție în relațiile sexuale, acest aspect reprezintă o situație pozitivă și este notată cu (+). Cea de-a doua situație este reprezentată de adolescentele care au evitat și neglijat metodele de contracepție notată cu (-) în cadrul lucrării.

Factorul educațional evidențiază două categorii de adolescente: în prima situație se încadrează adolescentele cu o atitudine pozitivă față de instituțiile școlare și este notată cu (+), iar a doua situație prezintă o categorie de adolescente care au avut o atitudine negativă față de școală, notată cu (-).

Maternitatea la vârsta adolescenței pune în lumină prima categorie de respondente care au rămas însărcinate la o vârstă timpurie, notate cu (-) în cadrul lucrării, iar cea de-a doua categorie reprezintă adolescentele care nu au avut experiența unei sarcini la vârsta adolescenței, reprezentând o situație favorabilă dezvoltării ulterioare, notată cu (+).

3.8. Designul cercetării

Tema lucrării vizează în prima parte modul în care condițiile familiale afectează comportamentul sexual al adolescentelor. În al doilea rând, am încercat să identific care sunt factorii de risc sau protectivi din sfera comportamentului sexual privind apariția primei nașteri în viața adolescentelor? Având la bază aceste două întrebări de cercetare, voi prezenta logica demersului analitic. Conform cadrului teoretic de specialitate, am identificat câteva dintre cele mai importante aspecte familiale care pot influența pozitiv sau negativ comportamentul sexual la vârsta adolescenței. Dintre factorii menționați în literatura de specialitate am listat următorii: situația economică familială, configurația familială, divorțul, lipsa temporară a părinților, rolul părinților în educația sexuală, etnia și religia. Toți acești factori pot fi la rândul lor fie un factor de protecție, fie un factor de risc în determinarea unui comportament sexual deviant în afara normelor de educație sexuală, neprotejat și ireponsabil în ceea ce privește contactarea bolilor sexuale, indiferența față de consecințele ulterioare specifice maternității timpurii și implicit față de etapele ulterioare ale vieții.

În al doilea rând, pentru identificarea factorilor de risc sau protectivi din sfera comportamentului sexual privind apariția primei nașteri la vârsta adolescenței, am selectat câțiva itemi: educația sexuală și sănătatea reproductivă, folosirea metodelor contraceptive, educația adolescentelor și consecințele maternității la vârsta adolescenței. Acești factori vor constitui un risc în comportamentul sexual al adolescentelor în măsura în care factorii anterior menționați sunt negativi, în urma analizei. La polul opus, acești factori vor constitui o măsură de protecție pentru situația în care factorii menționați în primul capitol sunt pozitivi.

Fiecare dintre factorii menționați în cadrul teoretic a fost reprezentat printr-o întrebare sau două în ghidul de interviu. În urma interviurilor realizate cu cei opt respondenți ai lucrării, datele culese au fost supuse analizei. Din transcriptele realizate am extras câteva dintre cele mai sugestive răspunsuri primite în cadrul interviului reprezentând atât partea pozitivă a factorului analizat cât și partea negativă. Ulterior, totalul răspunsurilor a fost codat, conform analizei de conținut, astfel că o situație pozitivă, mai specific favorabilă dezvoltării adolescentului a fost notată cu (+), iar o situație negativă, nefavorabilă dezvoltării adolescentului a fost notată cu (-). În ultimul rând, tabelele realizate în urma cuantificării, ne-au permis formarea unor categorii bine delimitate din totalul subiecților noștrii. Categoriile astfel formate au fost supuse analizei cu ajutorul studiului de caz comparativ, ceea ce ne-a oferit posibilitatea de a realiza inferențe pentru validarea variabilelor cercetate.

Capitolul 4 . Cercetare

În analiza factorilor protectivi și factorilor de risc ai primei nașteri la adolescentele dintr-o comunitate rurală, cercetarea s-a focalizat în jurul întrebărilor: În ce măsură condițiile familiale afectează comportamentul sexual al adolescentelor? Care sunt factorii de risc sau protectivi din sfera comportamentului sexual privind apariția primei nașteri în viața adolescentelor? Factorii operaționalizați și expuși mai sus pe care i-am urmărit în cadrul lucrării, așa cum sunt reprezentați prin ghidul de interviu pentru prima întrebare sunt: nivelul economic al familiei, configurația familială, divorțul, lipsa temporară a părinților, rolul părinților în educația sexuală, etnia și religia. În cadrul celei de-a doua întrebări de cercetare, voi analiza următorii factori: educația sexuală și sănătatea reproductivă, folosirea metodelor contraceptive, nivelul de educație al adolescentelor și specific pentru adolescentele mame, consecințele nașterii la o vârstă prematură.

4.1. Nivelul economic familial

Nivelul economic familial este reprezentat în lucrarea de față prin întrebările: În perioada adolescenței părinții tăi au avut un loc de muncă? Potrivit situației economice specifice familiei tale din perioada adolescenței, banii v-au ajuns doar pentru hrană și imbrăcăminte sau și pentru alte bunuri? Cele mai sugestive răspunsuri din partea intervievatelor vor fi expuse ulterior, urmând ca totalitatea acestora să fie cuantificată în tabelul numărul 1, potrivit codării realizate specifice analizei de conținut.

„Câteodată numa pentru mâncare ne-au ajuns banii, dar și pentru haine la ocazii, de Paști și de Crăciun…”(Codruța, mămică 15 ani).

„Părinții mei au muncit și banii ne-au ajuns și pentru altceva, da nu tot timpu’…nu puteam să îmi cumpăr tot ce îmi doream…” (Mădălina, mămică 16 ani).

„Pot spune că banii nu au fost tocmai o problemă, părinții mei mi-au oferit posibilitatea să fac tot ceea ce îmi doresc, în special în vederea activităților educaționale, care priveau școala și dezvoltarea personală”(Denisa, 17 ani).

Tabel nr.1. Nivelul economic familial

În cadrul lucrării de față, factorul economic familial este reprezentat de o comunitate cu condiții de trai oarecum reduse, suficiente doar pentru procurarea resurselor necesare traiului zilnic. Astfel, în urma interviurilor aplicate prin metoda analizei de conținut, s-au delimitat două categorii de respondenți. Prima categorie este reprezentată de adolescentele aparținătoare unei familii cu un nivel economic scăzut, cu resurse limitate însă suficiente pentru procurarea nevoilor de bază cum ar fi, hrana și îmbrăcămintea. Cea de-a doua categorie de respondenți este reprezentată de adolescente care aparițin unei familii cu un statut economic mediu care permite achiziționarea și altor bunuri, pe lângă cele necesare traiului zilnic.

Pe baza răspunsurilor primite în urma intervirilor, se constată că mai mult de jumătate dintre respondente au întâmpinat dificultăți financiare în familie, atât pe perioada copilăriei cât și în perioada adolescenței. Dintre respondentele care au aparținut unei familii cu resurse limitate care acopereau doar nevoile de bază, sunt identificate și trei dintre mămicile cercetării. În cazul a trei dintre respondentele cercetării, resursele financiare nu au constituit un factor îngrijorător pentru familie, permițând o libertate mai mare în achiziționarea altor bunuri pe lângă cele care privesc îmbrăcămintea și hrana.

4.2. Configurația familială

Configurația familială este reprezentată în lucrarea de față prin întrebarea: Ai locuit împreună cu părinții tăi? În caz contrar, cu cine ai locuit în perioada copilăriei și adolescenței? Cele mai sugestive răspunsuri din partea intervievatelor vor fi expuse în cele ce urmează:

„…cu unul dintre părinți am locuit toată copilăria și adolescența respectiv cu mama”(Roxana, 17 ani).

„Prima dată am locuit numa’ cu mami și cu bunicii, apoi cu buni că bunicu o murit și într-un final și cu papi (tati)”(Codruța, mămică 15 ani).

„ … cu bunica și cu o mătușă și încă locuiesc cu ele…”(Laura, 17 ani).

Conform designului cercetării, răspunsurile cele mai sugestive au fost expuse anterior, urmând ca totalitatea acestora să fie cuantificată în Tabelul nr. 2, potrivit codării realizate specifice analizei de conținut.

Tabel nr.2 Configurația familială

În lucrarea de față, configurația familială este reprezentată de un mediu familial în care părinții locuiesc împreună cu copiii. În urma interviurilor aplicate, cinci dintre adolescente s-au confruntat cu o situație familială în care unul sau ambii părinți au fost absenți pe perioada copilăriei sau adolescenței, fiind fie plecați la muncă într-o altă țară, fie datorită separării părinților. Astfel, dintre respondentele cercetării, trei adolescente au locuit cu bunicii atât în perioada copilăriei cât și în perioada adolescenței, iar două dintre adolescente au locuit doar cu unul dintre părinți, respectiv cu mama. De asemenea, una dintre adolescente a menționat mătușa și bunica ca fiind membrii familiali cu care a locuit pe întreaga perioadă specificată. În ceea ce privește celelalte adolescente, domiciliul stabil împreună cu ambii părinți a fost menționat în două cazuri. Un caz excepție pe parcursul cercetării întâlnit este al unei adolescente care a considerat prietenul, respectiv propriul concubin, unul dintre membrii familiali în prezența căruia a crescut și s-a dezvoltat în perioada adolescenței.

4.3. Divorțul

În lucrarea de față, divorțul a fost reprezentat prin întrebările: Care a fost relația ca parteneri conjugali între părinții tăi în perioada adolescenței?/ Înainte de a deveni mămică?/ În cazul familiilor divorțate, la ce vârstă ai avut primul prieten? Cele mai sugestive răspunsuri din partea intervievatelor vor fi expuse în cele ce urmează, urmând ca totalitatea acestora să fie cuantificată în tabelul numărul 3, potrivit codării realizate specifice analizei de conținut.

„…mami și cu papi au divorțat când aveam 6 ani… înainte să nasc a venit papi acasă….am avut prieten din clasa șasea” (Codruța, mămică 15 ani).

„…eram în clasa întâi și o trebuit să ne mutăm cu bunicii pe urmă… La 13 ani am început prima relație și încă suntem împreună …(Mădălina, mămică 16 ani).

„.. la 9 ani părinții mei au divorțat și ne-am mutat cu bunica… pe urmă cu soțul mamei… primul prieten a fost la 15 ani…” (Roxana, 17 ani).

Tabel nr 3. Divorțul

În cercetarea de față sunt identificate trei situații familiale reprezentate prin divorț. Adolescentele care au locuit în aceste familii s-au confruntat cu divorțul părinților la vârste foarte fragede, respectiv la vârstele de 6, 7 și 9 ani. În toate cele trei cazuri, schimbarea domiciliul a fost unul definitoriu pentru familie, adolescentele fiind nevoite să locuiască cu mama și bunicii, iar în unele situații, și în prezența unui tată vitreg. Mai mult, două dintre respondentele cercetării care s-au confruntat cu o astfel de situație familială în copilărie, au fost mai predispuse la relații sexuale timpurii. Astfel, adolescentele au avut experiența primei nașteri devenind mămici la vârste apropiate, 14 respectiv 16 ani. Celelalte respondente ale cercetării nu au avut experiența unei situații familiale reprezentate prin divorțul părinților.

4.4. Lipsa temporară a părinților

În lucrarea de față, lipsa temporară a părinților este reprezentată prin întrebările: Părinții tăi au lucrat în străinătate? Pentru cât timp? Cu cine ai locuit și cine te-a îngrijit în perioada în care părinții tăi au fost plecați? Ai avut prieten în această perioadă? Cele mai sugestive răspunsuri din partea intervievatelor vor fi expuse ulterior, urmând ca totalitatea acestora să fie cuantificată în tabelul numărul 4, potrivit codării realizate specifice analizei de conținut.

„Da, părinții mei au lucrat și încă lucrează în străinătate. …au mai bine de 12-13 ani de când lucrează acolo….am locuit prima dată cu fratele meu, pe urmă cu bunica, și în prezent tot cu fratele meu locuiesc… doar de la 15 ani am avut o relație, bineînțeles cu știrea alor mei, care continuă și în ziua de azi”(Denisa, 17 ani).

„Amândoi au lucrat în stăinătate,… papi 8 ani, iar mami tot așa, vreo 8-9 ani și mami încă lucrează. Am locuit cu bunicii și acuma numai cu buni,…prieten am avut de la 13 ani” (Codruța, mămică 15 ani).

„Da, mami a plecat prima dată în străinătate, și tati după puțin timp. Au 8 ani de când sunt plecați în Italia. Eu am locuit și încă locuiesc cu o matușă, cu bunica și cu o verișoară. Da, am avut prieten în tot acest timp” (Laura, 17 ani).

„Nu, nici unu dintre părinți nu o lucrat în altă țară…numa o soră îi plecată în Italia (Niculina, 16 ani)”.

Tabel nr.4. Lipsa temporară a părinților

În lucrarea de cercetare, această situație este reprezentativă pentru șase dintre respondentele cercetării. În majoritatea cazurilor, părinții au fost plecați în străinătate pe toată perioada copilăriei și a adolescenței respondentelor. Doar în două dintre cazuri, părinții au fost plecați doar pe o perioadă scurtă de timp, respectiv pe o perioadă de un an de zile și pe timpul vacanței de vară. Majoritatea respondentelor au menționat bunicii ca fiind membrii familiali în grija cărora au rămas în perioada copilăriei și a adolescenței. În lucrarea de față, adolescentele care au avut părinții plecați în străinătate au fost mai predispuse comportamentelor sexuale cu risc, trei dintre acestea experimentând sarcina la vârste foarte fragede.

4.5. Rolul părinților în educația sexuală

Acest factor este reprezentat în lucrarea de față prin întrebările: Ai discutat cu părinții tăi despre transformările care au loc în perioada adolescenței: menstruație, schimbări biologice, mijloacele de protecție sexuală și relații sexuale? Cele mai sugestive răspunsuri din partea intervievatelor vor fi expuse în cele ce urmează, urmând ca totalitatea acestora să fie cuantificată în tabelul numărul 5, potrivit codării realizate specifice analizei de conținut.

„Am vorbit în general cu mama și cu bunică-mea cât o trăit…mami o vorbit cu mine toate chestile astea, mai ales după ce s-a mutat prietenu’ meu la noi…”(Andreea, mămică 17 ani).

„….nu, .. .am mai vorbit cu sora’ me asta din sat…. da’ nu așe multe …”(Niculina, 16 ani).

„Nu am vorbit cu nime’… nimic despre relații sau alte chestii de astea…apoi cu buni nu puteam vorbi că zicea la „învățat cu tine”, cu mami nici așa …” (Codruța, mămică 16 ani).

„Din fericire am o relație extrem de deschisă atât cu mama cât și cu bunica mea, ele fiind, pe lângă prietene, principalele mele confidente. Înainte de a avea primul meu contact sexual, am discutat cu mama mea despre acest lucru și mi-a oferit toate detaliile și amănuntele necesare pentru a mă feri de orice pericol.” (Denisa, 17 ani).

Tabel nr. 5. Rolul părinților în educația sexuală

În lucrarea de față, patru dintre adolescente au beneficiat de discuții libere cu părinții privind transformările specifice perioadei de adolescență și subiecte care au vizat educația sexuală și sănătatea reproductivă.

În celelalte cazuri, sursele de informare au fost altele decât părinții. În cazurile identificate cu o lipsă de comunicare între membrii familiali și respondente privind educația sexuală și sănătatea reproductivă, pe baza interviurilor, se constată că rolul părinților în aceată problematică nu a fost unul pronunțat. De altfel, subiectele de această natură au creat dificultăți chiar și bunicilor, care au adoptat o poziție de respingere și de revoltă la discuțiile de acest gen. Din aceste motive, o parte dintre adolescente nu au fost informate corect în ceea ce privește riscul începerii vieții sexuale la vârste timpurii, mai mult informațiile privind apariția menstruației se pare că a fost unul evitat în multe familii și nu a fost discutat deschis cu adolescentele. În lucrarea de față, lipsa educației sexuale a condus la situații neprevăzute în viața adolescentelor, acestea devenind mame la vârste timpurii: două adolescente la vârsta de 14 ani și o adolescentă la vârsta de 16 ani.

4.6. Factorul etnic

În lucrarea de față, factorul etnic este reprezentat prin întrebările: Care este etnia ta? În etnia ta cum este privită o mamă care naște la vârsta ta? Cele mai sugestive răspunsuri din partea intervievatelor vor fi expuse în cele ce urmează, urmând ca totalitatea acestora să fie cuantificată în tabelul numărul 6, potrivit codării realizate specifice analizei de conținut.

„Sunt privite ca iresponsabile pentru că fac copii la o vârstă așa fragedă.” (Mădălina, mămică 16 ani).

„…când am mers la spital îmi mai zicea câteo țigancă sau femeie mai în vârstă: nu am știut că româncele se căsătoresc la vârsta ta, sau că au copii așa devreme!.. Nu știu, am impresia că suntem privite ca având ceva rău, ciudat… îi nasol, dapoi eu nu le bag în seamă…oricum mulți care stau împreună și nu se căsătoresc și au copii…” (Codruța, mămică 15 ani).

„Depinde de locul unde îi, că dacă îi privită în oraș, îi privită ca și orice om normal, dacă e la țară, este judecată de oameni…că vezi Doamne ce o făcut!…”(Andreea, 17 ani).

Tabel nr.6. Factorul etnic

În ceea ce privește factorul etnic, sunt delimitate două categorii de respondente: cele care aparțin unei etnii majoritare, în cazul nostru etnia română și a doua categorie de respondente care aparțin etniei minoritare, în cazul de față, etnia romă. În prima categorie sunt încadrate șase adolescente, iar în a doua categorie fac parte doar două dintre adolescente. Pe baza răspunsurilor primite în urma interviurilor, s-a constatat că factorul etnic a avut o influență asupra comportamentului sexual al adolescentelor. Mai mult, majoritatea adolescentelor care s-au confruntat cu o sarcină la vârsta adolescenței, motivează factorul etnic și percepția asupra sarcinii timpurii, pe baza cazurilor multiple care sunt tot mai frecvente la aceste vârste. Cu toate acestea, indiferent de etnia aparținătoare, adolescentele din cercetarea de față au avut parte de cuvinte de reproș, umilitoare și uneori de stigmatizare din partea societății, datorită vârstei timpurii la care acestea au devenit mame.

4.7. Religia

Este reprezentată prin întrebările: Care este religia ta? În religia ta, cum este privită nașterea copiilor înainte de căsătorie? Cele mai sugestive răspunsuri din partea intervievatelor vor fi expuse ulterior, urmând ca totalitatea acestora să fie cuantificată în tabelul numărul 7, potrivit codării realizate specifice analizei de conținut.

„…Relațiile înainte de căsătorie nu sunt permise, însă nu există sancțiuni clare pentru încălcarea acestor acțiuni…”(Roxana, 17 ani).

„…nașterea copiilor nu este privită nici bine, nici rău, depinde de ce părinte îi la biserică. De exemplu, părintele de la noi de la biserică e perfect, sunt și alte cazuri, în care zice: Vai, nu pot să cred!…da bine, nici părintele nu e de acord cu relațiile sexuale când nu sunt în căsătorie” (Codruța, mămică 15 ani).

„…cred că nașterea copiilor în afara căsătoriei nu doar că îl supără pe Dumnezeu, dar este lipsit de orice fel de principii….căsătoria în biserică și binecuvântarea primită de la Dumnezeu sunt condiții esențiale în începerea vieții în doi” (Denisa, 17 ani).

„Trebuie să existe o ordine în viața fiecăruia, dar dacă se întâmplă să vină pe lume un copil nu ar trebui să judece nimeni asta” (Laura, 17 ani).

Tabel nr.7. Religia

În urma răspunsurilor primite, două dintre adolescente sunt de religie greco-catolică, iar celelalte șase adolescente sunt de religie ortodoxă. În ceea ce privește implicarea religiei în domeniul sexualității, toate adolescentele din cerecetarea de față, aveau noțiuni specifice și clare privind acest subiect. Totodată acestea au recunoscut că normele religioase specifice religiei aparținătoate nu admit relațiile sexuale în afara căsătoriei, cu toate acestea, nu sunt însă evidențiate sancțiuni clare privind nerespectarea acestora. Mai mult, relațiile sexuale dinainte de căsătorie au devenit în societatea nostră, obișnuite și normale. Dintre respondentele lucrării, niciuna dintre adolescente nu a respectat normele religioase impuse de către religia aparținătoare. Cu toate acestea, adolescentele aparținătoare religiei greco-catolice, au menționat o susținere din partea preotului în timpul sarcinii și după naștere, în timp ce adolescentele mămici de religie ortodoxă nu au specificat acest aspect.

4.8. Educația sexuală și sănătatea reproductivă

Educația sexuală și sănătatea reproductivă este reprezentată în lucrarea de față prin întrebarea: La momentul începerii vieții sexuale te-ai informat despre riscurile actului sexual și posibilitatea de a rămâne însărcinată? Cele mai sugestive răspunsuri din partea intervievatelor vor fi expuse în cele ce urmează, urmând ca totalitatea acestora să fie cuantificată în tabelul numărul 8, potrivit codării realizate specifice analizei de conținut.

„Nu, nu m-am informat ….nici nu știam că chiar așa repede poți rămâne gravidă…” (Codruța, mămică 15 ani).

„ Da, aveam informații. Atât mama mea cât și prietenele mele mult mai experimentate decât mine mi-au dat toate detaliile și m-au făcut să mă gândesc extrem de bine înainte de a face acest pas…”(Denisa, 17 ani).

„Nu, când mi-am început viața sexuală nu m-am informat. Nu prea am discutat cu cineva despre metode de contracepție…Abia după ceva timp, am mai obținut informații de pe internet sau prieteni, dar chiar la început nu m-am gândit….” (Mădălina, mămică 16 ani).

Tabel nr.8. Educația sexuală și sănătatea reproductivă

În ceea ce privește nivelul de cunoștințe privind metodele de contracepție, jumătate dintre respondente au menționat familia ca fiind o sursă de informare pe această temă. La momentul începerii vieții sexuale, patru dintre adolescente aveau cunoștințe despre riscurile începerii vieții sexuale și chiar posibilitatea apariției unei sarcini. Pe de altă parte, celelalte respondente au avut un nivel minim sau redus de informații privind metodele de contracepție și au întâmpinat dificultăți în a vorbi deschis pe aceste teme cu persoane apropiate acestora. Astfel, dintre respondentele lucrării de față, patru dintre adolescente au devenit mămici la vârste foarte fragede: două dintre acestea la vârsta de 14 ani, iar două la 16 respectiv 17 ani. Din cele patru mămici ale cercetării, trei dintre acestea nu s-au informat privind metodele de protecție înainte de începerea vieții sexuale, cu atât mai puțin cunoșteau riscurile, bolile și posibilitatea apariției unei sarcini.

4.9. Metodele de contracepție

În lucrarea de față, metodele contraceptive sunt reprezentate prin întrebările: Ai folosit/ folosești metode contraceptive? Cum ai obținut informații? Ai folosit vreo metodă contraceptivă dintre cele prezentate: prezervativ, contraceptive orale și metoda injectabilă? Cele mai sugestive răspunsuri din partea intervievatelor vor fi expuse ulterior, urmând ca totalitatea acestora să fie cuantificată în tabelul numărul 9, potrivit codării realizate specifice analizei de conținut.

„ Da, am folosit și folosesc anticoncepționale. Am cea mai mare încredere în această metodă, mai ales că mi-a fost recomandată de doctorul meu ginecolg… “(Denisa, 17 ani).

„Nu, nu am folosit niciodată nicio metodă de asta… Nu am știut cum să fac rost de așa ceva….(Codruța, mămică 15 ani).

„Da, am folosit foarte rar prezervativu’. În rest nu prea am folosit metode contraceptive, decât foarte rar. Acuma însă suntem mai responsabili de când o avem pe Cari. De la prieteni am primit informații și de pe net..” (Mădălina, mămică 16 ani).

„Ba da, pe o perioadă de câteva luni am folosit. Prin povești am obținut informații, că am vorbit cu fete că așe…ca între fete, îți dai seama, am vorbit cum face una..cum alta…cum îi mai bine. O lună, două numa am luat concepționale și prezervativ da de câteva ori, foarte puțin, rar de tot” …(Andreea, mămică 17 ani).

Tabel nr. 9. Metode contraceptive

În cadrul lucrării trei dintre respondente nu au folosit metode contraceptive în relațiile sexuale, iar două dintre acestea, nu au folosit niciodată vreo metodă contraceptivă. În ceea ce privește adolescentele mămici, două dintre mămici au specificat folosirea contracepției pe o perioadă foarte scurtă și utilizată foarte rar. Celelalte două mămici însă, nu au folosit niciodată vreo metodă de protecție. Dintre metodele contraceptive utilizate cele mai frecvent de către adolescente sunt menționate prezervativul și contraceptivele orale.

Informațiile privind acest subiect au fost minime, unele dintre respondente nu cunoșteau metode clare de protecție și nici nu au discutat cu vreo persoană despre acest subiect. În cealaltă categorie a adolescentelor care nu au experimentat maternitatea, informațiile privind acest subiect au fost diverse și ample. Acestea au fost mai atente cu metodele de contracepție și le-au folosit mai des. Se constată astfel, că, în cadrul lucrării, lipsa cunoștințelor privind metodele de contracepție și neutilizarea acestora au condus la apariția maternității timpurii, pe când informarea corectă privind acest subiect, a reprezentat un factor de protecție pentru adolescente.

4.10. Factorul educațional

În lucrarea de față, factorul educațional este reprezentat prin întrebările: Care a fost atitudinea ta față de școală? Dar ultima școală absolvită? Cele mai sugestive răspunsuri din partea intervievatelor vor fi expuse în cele ce urmează, urmând ca totalitatea acestora să fie cuantificată în tabelul numărul 10, potrivit codării realizate specifice analizei de conținut.

„…am fost mereu mai grijulie cu școala și acest lucru m-a determinat să îmi dau silința și să perseverez în ceea ce privește educația în general…Ultima școală absolvită este stagiul gimnazial, în prezent sunt la liceu….” (Denisa, 17 ani).

„Mi-a plăcut și nu prea la școală, chiar dacă aveam colegi mișto…și nu am avut așa probleme… Am termint clasa a 8-a înainte să nasc” (Codruța, mămică 15 ani).

„Nu prea mi-o plăcut, nu știu, colegii mai mult nu au fost așa cum am crezut eu…Acuma la liceu mi-a placut că îi fain…mergem și în practică la grădinițe,…o să mă duc mai departe numai că din tomnă că acuma cum am născut nu aveam cum anul ăsta…” (Mădălina, mămică 16 ani).

„A fost super ok la școală că aș mai merge dar nu mai pot o vreme…A fost foarte bine, numa’ că era greu că și lucram și mai rămâneam în urmă cu materia, dar în rest o fost foarte bine”(Andreea, mămică 17 ani).

Tabel nr 11. Factorul educațional

Factorul educațional a reprezentat pentru una dintre mămici o problemă datorită frecventării reduse a orelor și a întreruperii devreme a școlii. Pentru alte două adolescente mame, întreruperea școlii s-a datorat dezvoltării sarcinii și a perioadei imediat apropiate de naștere a copilului și nu datorită mediului școlar. Cu toate acestea, în cazul uneia dintre adolescentele mame, școala a reprezentat un factor stresor pe timpul perioadei gimnaziale, însă cu intrarea în ciclul liceal, adolescenta s-a arătat încântată de mediul școlar și colegii noi. În celelalte cazuri, frecventarea școlii nu a constituit un impediment pentru adolescente, mai mult, pentru unele dintre acestea, a fost chiar un ideal de a acumula cunoștințe. În ceea ce privește cele două cazuri de etnie romă, ambele adolescente au terminat doar clasele primare din sat, urmând să se ocupe de gospodărie și de alte activități specifice acestui domeniu.

4.11. Maternitatea la vârsta adolescenței

Consecințele maternității la vârsta adolescenței au fost analizate în cadrul lucrării prin întrebările: Există în familia ta rude care au rămas însărcinate și au născut, la vârsta ta? Cum a schimbat apariția copilului viața ta? Ce te-a determinat să păstrezi sarcina sau să avortezi? Tatăl copilului te-a susținut în tot acest timp? Cele mai sugestive răspunsuri din partea intervievatelor vor fi expuse ulterior, urmând ca totalitatea acestora să fie cuantificată în tabelul numărul 11, potrivit codării realizate specifice analizei de conținut.

„ Da, mai o existat cazuri în familia noastră. Nu știu cum să zic, în bine s-a schimbat viața mea după naștere lui Sori. Mi s-ar fi părut un păcat prea mare să omor un suflet…. Relația cu prietenu’ meu s-a încheiat, ..mami o zis: gata cu legăturile,…și mami a avut ultimu cuvânt. Nu ne-am bucurat prea tare de sarcină la început că nu am știut cum să reacționăm că o fost ciudat, m-am speriat la început.. El nu prea o vrut copilul, nu o fost tare de acord să îl păstrez. Eu am decis, mi s-a părut ciudat să renunț așa și oricum era prea târziu, că numa’ la 4 luni am aflat că-s gravidă“ (Codruța, mămică 15 ani).

„…. mi-o fost teamă de tata să zic ceva. Când a aflat Adrian că-s gravidă nu o mai vrut să vorbească cu mine… da ce crezi că dară toți știau că îi a lui”…. (Alexandra, mămică 16 ani).

“ Nu prea știu cazuri….relația dintre mine și A. s-a schimbat în bine. Am devenit mai responsabili și ne iubim mai mult bucurându-ne în fiecare zi de prințesa noastră. Am fost determinată să păstrez sarcina pentru că Andrei, (tatăl copilului) m-a susținut și pentru că ne iubeam și știam că e un suflet care nu merită să moară pentru că am fost noi neglijenți”…(Mădălina, mămică 16 ani).

„Nu cred, eu una nu știu. În bine, iți dai seama…nu știu gândirea…mi-am dorit mult să am un copil, adică mno..un copil te bucură, nu te face să fi trist…prima dată am plâns, am fost șocată, după aceea mi-am revenit și a fost ok…și bineînteles că tatăl copilului mă susține că altfel mi-ar fi greu”…. (Andreea, mămică 17 ani).

Tabel nr.11. Maternitatea în adolescență

Maternitatea pentru cele patru adolescente mămici reprezintă schimbarea statului social și responsabilizarea timpurie cu rolul de mamă. În cadrul lucrării, apariția sarcinii a constituit o problemă pentru adolescente, având în vedere că în două dintre cazurile prezentate în lucrare, prietenii acestora fie nu au recunoscut copilul, fie nu au fost alături de adolescente pe perioada sarcinii. Mai mult, apariția sarcinii a produs o serie de conflicte în familiile acestora, datorită vârstei timpurii la care adolescentele au devenit mămici: două la vârsta de 14 ani, iar celelalte două la vârsta de 16 ani respectiv 17 ani. Relația cu partenerul s-a stabilizat după apariția copilului în cazul a trei dintre adolescente, mai mult, într-unul dintre cazuri finalizându-se cu o căsătorie. În cazul celorlalte două mămici, relația a devenit serioasă, adolescentele părăsind casa părintească și locuind cu tatăl copilului. Doar în cazul unei mămici de 14 ani, relația cu tatăl copilului s-a finalizat prin despărțire, acesta având interdicție de a se mai apropia de adolescentă sau de copil. Interdicția a fost impusă de către părinții adolescenței care au luat măsuri după nașterea copilului.

4.12. Concluziile interviurilor

Interviurile au urmat structura factorilor enumerați, iar rezultatele cuantificate au relevat un profil al adolescentelor care au avut parte de o situație pozitivă (+) în cadrul fiecărui element specific factorilor aplicați. Reversul acestei situații este cuantificat printr-o situație negativă (-) pentru fiecare element al factorilor aplicați, așa cum au fost descriși anterior.

Tabel nr.12. Sintetizare rezultate

4.13. Studiu de caz comparativ: factori de risc sau factori protectivi ai primei nașteri la adolescentele dintr-o comunitate rurală

1. În ce măsură condițiile familiale afectează comportamentul sexual al adolescentelor?

2. Care sunt factorii de risc sau protectivi din sfera comportamentului sexual privind apariția primei nașteri în viața adolescentelor?

În urma urma expunerii celor mai sugestive răspunsuri și a formării categoriilor conform analizei de conținut, voi crea un profil al adolescentelor care au devenit mame și a celor care nu au devenit mame la o vârstă prematură. În primul rând, voi încerca să observ modul în care condițiile familiale: situația economică familială, configurația familială, divorțul părinților, lipsa temporară a părinților, rolul părinților în educația sexuală, etnia și religia, au influențat și au determinat atât comportamentul adolescentelor mame cât și a celorlalte adolescente, fie într-o manieră pozitivă sau într-o manieră negativă. În al doilea rând, voi identifica factorii de risc sau protectivi specifici respondentelor lucrării în ceea ce privește comportamentul sexual și apariția primei nașteri la vârsta adolescenței.

4.14. Profil comparat: adolescentele care au devenit mame la vârste timpurii și celelalte adolescente

Factorul economic familial: trei dintre adolescentele care au devenit mame, au aparținut unei familii cu un nivel economic precar, cu resurse suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de bază, hrană și îmbrăcăminte. Cea de-a patra adolescentă care a devenit mamă la o vârstă fragedă a întâmpinat probleme economice familiale, dar nu în aceeași măsură ca și celelate adolescente. Din aceste motive, trei dintre părinții adolescentelor, au fost nevoiți să plece în străinătate pentru a permite întreținerea familiei și a ușura traiul zilnic al acestora. Din acest punct de vedere, se poate observa că situația economică familială ar putea constitui factor potențial de risc, prin nesupravegherea adolescentelor îndeaproape de către părinți. În comparație, pentru respondetele care nu au devenit mame, cu toate că și-au început viața sexuală la o vârstă prematură, trei dintre acestea s-au confruntat cu o situație economică precară, cu resurse economice limitate. În toate cele trei cazuri, părinții au fost plecați la muncă în străinătate, atât pe perioada copilăriei și pe perioada adolescenței. Configurația familială: având în vedere situația economică familială precară, se constată că adolescentele care au avut părinții plecați în străinătate au rămas în grija bunicilor, această situație fiind prezentă în două dintre cazuri, iar într-un singur caz, adolescenta a avut parte doar de îngrjirea mamei. Comparativ, pentru adolescentele care nu au devenit mame, chiar dacă părinții au fost plecați în străinătate și a avut loc o schimbare a structurii familiale, acestea au fost plasate în grija bunicii sau a mătușilor. Doar într-un singur caz adolescenta de etnie romă a locuit împreună cu ambii părinți. Divorțul: pentru două dintre adolescentele cu situație economică precară care s-au confruntat în același timp și cu lipsa părinților plecați în străinătate, întâlnim și cazul de divorț în aceste familii, la vârsta de 6 și 7 ani. În celelalte cazuri, situația familială a fost alta decât divorț. Divorțul părinților pentru aceste două cazuri se pare că constituite un factor de risc prin defocalizarea atenției părinților de la îngrijirea și educarea copiilor înspre consecințele divorțului. Dintr-o perspectivă comparată, pentru adolescentele care nu au devenit mame, trei dintre acestea au avut parte de o situație familială stabilă. Există însă un singur caz de divorț, părinții divorțând la vârsta de 9 ani ai adolescentei. Rolul părinților în educația sexuală: pentru adolescentele care au devenit mame, lipsa totală a comunicării, barierele de comunicare și intimidarea în purtarea discuțiilor de la părinte spre copil, par a constitui un mare factor de risc. Mai mult, în urma culegerii datelor, se observă că una dintre adolescente a discutat cu mama ei despre posibilele consecințe ale relației sexuale, doar după ce prietenul acestuia a locuit împreună cu adolescenta în casa părintească. Prin urmare, relația cu părinții este una extrem de defectuoasă în cadrul adolescentelor. În comparație, adolescentele care nu au devenit mame, trei dintre acestea au beneficiat de discuții cu părinții. Chiar dacă în aceste cazuri discuțiile nu au fost tocmai ample, totuți conform teoriei, la această vârstă un sfat minim din partea părinților are o influență foarte mare. Din această cauză, se poate observa că rolul părinților poate constitui un factor cu un grad ridicat de protecție în conduita adolescenților. Mai mult, una dintre adolescente chiar dacă nu a discutat deschis cu părinții, totuși a purtat discuții cu unul dintre membri familiali. Etnia: Trei dintre adolescentele mămici sunt de etnie română, iar una dintre acestea, de etnie romă. Chiar dacă toate adolescentele au recunoscut normele etnice potrivit cărora nașterea copiilor își are locul în cadrul familiei, au încălcat aceste norme cu riscul de a fi stigmatizate și oarecum disprețuite pentru actul lor. Din acest punct de vedere, încălcarea normelor etnice a reprezentat un factor de risc pentru adolescente. Comparativ, și în cazul celor trei adolescente de etnie română și una de etnie romă, a avut loc recunoașterea normelor etnice. Cu toate acestea, datorită relațiilor sexuale timpurii, adolescentele ar putea deveni mame în orice moment. Prin urmare, și în acest caz, etnia nu reprezintă un factor de protecție. Religia: Două dintre adolescentele studiului sunt de religie greco-catolică, iar celelalte două adolescente, de religie ortodoxă. Chiar dacă toate adolescentele au recunoscut normele religioase specifice apartenenței religioase, acestea le-au încălcat. Prin urmare factorul religioas nu a avut o influență puternică pentru a le determina să evite relațiile sexuale de la o vârstă imatură, însă datorită faptului că adolescentele nu au avortat copiii, pare a avea totuși o influență. Însă, pentru situația adolescentelor mămici, religia a constituit un factor de risc prin disprețul și marginalizarea, survenite actului lor. Dintr-o perspectivă comparată, adolescentele care nu au devenit mame sunt de religie ortodoxă. De asemenea, ca și adolescentele mame, deși întrețin relații sexuale de la o vârstă imatură, acestea recunosc poziția religiei față de acest subiect. Se pare că, cu toate că adolescentele nu au avut experiența unei sarcini până la acest moment, factorul religios nu reprezintă un grad ridicat de protecție. Influențele cadrului familial asupra comportamentului sexual al adolescentelor pot fi observate în profilul anterior realizat. Măsura în care acești factori expuși anterior influențează comportamentul sexual, este reflectat prin prisma creditului acordat educației sexuale, protejării împotriva apariției sarcinii, educației școlare și ulterior consecințele maternității la această vârstă. Conform datelor culese, se poate observa că o situație de risc a familiei cu un nivel economic scăzut, a determinat plecarea părinților la muncă în străinătate, detașarea familiei de la nucleul tradițional, plasarea copiilor în grija bunicilor sau a altor membrii familiali. În mod indirect, aceste condiții ale cadrului familial au reprezentat un factor de risc pentru adolescente datorită barierelor de comunicare care s-au interpus între acestea și părinții lor. Diminuarea rolului părinților în dezvoltarea comportamentală și sexuală a adolescentelor a avut o influență negativă. Educația sexuală, niciuna dintre adolescentele mame nu s-a informat calitativ privind riscurile începerii vieții sexuale. Astfel, dintre cele patru adolescente mămici, două dintre acestea nu aveau informații despre folosirea metodelor contraceptive și nici nu au vorbit cu cineva despre acest aspect, în timp ce, celelalte două adolescente au menționat prietenii și internetul ca fiind principalele surse de unde au obținut informații. În comparație, trei dintre adolescentele care n-au devenit mame s-au informat privind riscurile începerii vieții sexuale. Astfel, dintre cele patru adolescente, trei dintre acestea aveau informații despre folosirea metodelor contraceptive înainte de începerea vieții sexuale, în timp ce adolescenta de etnie romă, avea unele informații dar nu foarte vaste. Metodele de contracepție: pentru adolescentele care au devenit mame, lipsa informațiilor privind folosirea metodelor de contracepție pare a reprezenta un factor cu un grad mare de risc. Într-un singur caz, adolescenta a primit informații de la mama și bunica acesteia doar după ce prietenul acesteia a locuit împreună cu ea în propria casă. Din acest motiv, lipsa informațiilor privind metodele contraceptive constituie un factor de risc. Comparativ, adolescentele care au devenit mame s-au informat și au primit concomitent informații de la familie, prieteni, chiar ginecolog. Pentru adolescenta de etnie romă, chiar dacă nu a avut foarte multe informații, totuși se pare că cele deținute au reușit să o protejeze în comportamentul sexual. Prin urmare, în acest caz, cunoștiintele deținute constituie un factor de protecție.

Capitol 5. Concluzii și recomandări

Chiar dacă lucrarea are la bază metoda calitativă, în urma filtrării datelor prin prisma celor trei metode, putem realiza o serie de inferențe. Am specificat pentru fiecare dintre factori care au fost circumstanțele în care aceștia au reprezentat un factor de risc și un factor de protecție.

Putem concluziona în pofida numărului mic de cazuri, că factorii familiali: situația economică familială, configurația familială, divorțul, lipsa temporară a părinților, rolul părinților de educare, au o puternică influență în cazul adolescentelor.

În ceea ce privește situația economică, aceasta reprezintă un factor predictor pentru plecarea părinților în străinătate, creșterea și dezvoltarea adolescenților în prezența altor membri mai puțin responsabili decât părinții, lipsa cunoștiințelor și informațiilor atât despre subiecte de natură feminină cât și cele privitoare la conduita comportamentului sexual. Spre deosebire de acestea, normele religioase și etnia chiar dacă sunt recunoscute, influența acestora nu este semnificativă în cadrul lucrării. Mai mult, divorțul pare a fi unul dintre cei mai răvășitori factori cu un grad ridicat de influență în viața familiilor adolescentelor. De asemenea, se poate observa că adolescentele cu o atitudine negativă față de școală au fost mult mai predispuse în angrenarea în comportamente sexuale deviante.

Pentru cea de-a doua întrebare, care sunt factorii de risc și protectivi ai primei nașteri la adolescentele dintr-o comunitate rurală, nu pot afirma că un anume factor determină un comportament urmat de sarcină la vârsta adolescenței. Însă, se pare că numărul mare de factori de protecție în cazul fiecărei adolescente oferă o mai mare distanțare față de comportamentul sexual deviant. În schimb, un număr mare de factori de risc în dreptul adolescentelor, crește predispoziția înspre apariția sarcinii la vârsta adolescenței.

Chiar dacă nu se poate afirma că strict unul dintre cazuri a dus la apariția maternității, totuși un număr mare de factori de risc pot duce la un comportament deviant, iar un număr mare de factori de protecție pot forma o conduită comportamentală sexuală responsabilă.

Conform literaturii de specialitate, factorul economic familial are o mare influență negativă pentru copiii aparținători acestor familii, în special în rândul adolescentelor care sunt mult mai predispuse la experimentarea gravidității la aceste vârste. În cadrul lucrării, acest factor pare să fie unul cu risc pentru adolescentele aparținătoare unor familii cu o situație economică precară.

Potrivit configurației familiale, în lucrarea de față, consecințele urmate de nesupravegherea îndeaproape a părinților au fost resimțite în viața adolescentelor prin dezvoltarea comportamentelor sexuale deviante. Adolescentele s-au angrenat în aceste situații datorită plasării acestora în grija unor membrii din apropierea cadrului familial mult mai puțin responsabili decât părinții.

Divorțul, și separarea părinților în adolescență conform literaturii de specialitate are un impact negativ în viața copiilor. Mai mult, în mod indirect, neglijarea copiilor în perioada divorțului datorată preluării sarcinii ambilor părinți de către un singur părinte, a diminuat atenția adolescenților de la obiective și idealuri de carieră, înspre țelul de a găsi un partener potrivit pentru a oferi căldura familială necesară și înlocuirea părintelui plecat.

Plecarea părinților în străinătate a fost identificată la șase dintre cazurile lucrării. Majoritatea respondentelor au menționat bunicii ca fiind membrii familiali în grija cărora au rămas în perioada copilăriei și a adolescenței. Susțin conform analizei efectuare că îngrijirea oferită de aceștia, chiar dacă mult mai atentă din punct de vedere material, nu a fost cea mai eficientă din punct de vedere al educării și prevenirii angrenării în comportamente riscante.

În ceea ce privește factorul etnic, în lucrarea de față din opt adolescente, doar două aparțin altei etnii decât cea română. Doar într-unul dintre cazuri, a avut loc apariția sarcinii la o vârstă timpurie, însă etnia nu pare a fi unul dintre cei mai puternici factori de influență în determinarea comportamentului sexual.

Apartenența religioasă la ortodoxism fie de natură greco-catolică este un factor cu o influență redusă în viața adolescentelor. Respondentele lucrării, șase de religie ortodoxă și două de religie greco-catolică, cu tote că aveau noțiuni specifice și clare privitoare la poziția denominațiunii religioase privind comportamentul sexual, niciuna dintre acestea nu au respectat normele existente. De asemenea, datorită secularizării și denaturalizării religioase, importanța religie este recunoscută însă nu este respectată conform normelor impuse de aceasta.

În ceea ce privește rolul părinților de a forma adolescenții până la maturitate, trei dintre adolescente au beneficiat de discuții libere cu părinții sau cu unul dintre părinți privind transformările specifice perioadei de adolescență, și subiecte care au vizat educația sexuală și sănătatea reproductivă. Cu toate acestea, adolescentele care au discutat cu părinții despre aceste subiecte nu au obținut multe informații. În celelalte cazuri, sursele de informare s-au rezumat la persoane aproapiate, altele decât părinții. Barierele de comunicare dintre părinți și adolescenți par să reprezinte un factor de risc în cadrul lucrării. Mai mult, lipsa educație conduce în cele mai multe cazuri la eșec. Îmi permit să susțin această afirmație, datorită faptului că majoritatea respondentelor mămici nu au folosit vreodată, sau în unele cazuri doar foarte rar, o metodă contraceptivă în relațiile sexuale, ceea ce a dus la apariția saricnii la o vârstă prematură.

Maternitatea în adolescență este reprezentată de confruntarea cu noul statut de mamă și implicit abilitatea de a crea un mediu propice dezvoltării copilului cât mai asemănător familiei cu ambii părinți. În trei dintre cazurile prezentate, adolescentele care au rămas însărcinate au reușit să formeze o familie ulterior locuind împreună cu tatăl copilului. Însă consecințele ulterioare nu pot reprezenta o experiență demnă de urmat sau recomandat.

Factorul educațional a reprezentat dezinteres pentru o parte dintre mămicile lucrării, însă pentru adolescentele pentru care școala, obiectivele și țelurile de formare a unei cariere au fost prezente, par să angreneze comportamentul acestora înspre îndeplinirea obiectivului propus. Se pare totuși că o atitudine pozitivă față de școală, poate reprezenta un factor protectiv în apariția maternității la o vârstă prematură.

5.1. Recomandări:

În urma identifiării factorilor care constituie un factor de risc sau un factor de protecție în apariția și prevenirea sarcinii la vârsta maternității, recomand inițierea unei campanii de informare pentru responsabilizare și sensibilizare atât la nivel național, cțt și la nivel familial și individual. La nivel de individ, aș recurge la o campanie națională realizată în toate școlile, privind informarea calitativă a adolescentelor despre posibilele consecințe ale actului sexual, ale sarcinii și ale noi celule familiale formate. Campania de informare ar viza cel puțin două module. Primul dintre acestea ar trebui să facă referire la aspectele familiale și importanța familiei în viața adoolescenților. Cel de-al doilea modul ar trebui să prezinte aspecte esențiale în dezvoltarea unui comportament sexual responsabil în adolescență și utilizarea eficientă a metodelor contraceptive. Cel de-al treilea modul, ar trebui să vizeze sistemele de învățământ, care au rolul de a direcționa adolescenții și de a-i angrena în activități educative.

Primul modul vizează cadrul familial și ar trebui să surprindă: informarea părinților privind rolul lor în educația sexuală a adolescenților; conștientizarea părinților privind influența și repercursiunile structurii familiale: (lipsa temporară a părinților, plecarea în străinătate, divorț), asupra dezvoltării comportamentale ale adolescenților și asupra comportamentului sexual. De asemenea este important ca părinții să fie informați despre educația sexuală și sănătatea reproductivă și încurajați să discute cu adolescenții despre aceste aspecte.

Al doilea modul reprezintă aspecte ce țin de sexualitate și dezvoltarea unui comportament sexual responsabil pentru prevenirea sarcinilor nedorite în adolescență. Dintre tematicile acestui meodul menționez: dezvoltarea comportamentului sexual responsabil în sexualitate; informarea și  de creșterea  interesului adolescenților cu privire la importanța utilizării metodelor contraceptive; recunoașterea sistemelor reproducătoare feminin și masculin și procesul de reproducere; recunoașterea semnelor generate de ITS, modalități de transmitere și de prevenire; prevenirea HIV/SIDA;

Al treilea modul este dedicat instituțiilor de învățământ, care au responsabilitatea de a-i ajuta pe adolescenți să se dezvolte. Dat fiind numărul mare de ore petrecute în interiorul acestora, instituțiile de învățământ pot direcționa adolescenții înspre idealurile care contează cu adevărat, precum olimpiade, investirea eficientă a timpului în cercetări, concursuri și acumularea de noi informații. În acest fel, perioada școlarizării îi responsabilizează în detașarea de cadrul familial și continuarea studiilor, ceea ce oferă o posibiliatatea adolescenților de a se ocupa de alte aspecte și nu de întemeierea unei familii la aceste vârste.

Recomand punerea la dispoziție a metodelor contraceptive acceptabile, pe termen lung sau permanent, de planificare familială, iar adolescenții să fie informați cu privire la acest aspect și la riscurile debutului vieții sexuale timpuriu. De asemenea, adolescenții ar trebui informați despre riscurile și avantajele utilizării contracepției si eliminarea restricțiilor sociale și non-medicale în furnizarea de contraceptive pentru adolescente. Planificarea familială să devină un element esențial al nevoilor de sănătate oferite în perioada prenatală, imediat după naștere sau avort și în cursul anului ce urmează acestor evenimente.

Bibliografie

Alexandrescu, G., Mamina, M. (2006), Educația multiculturală, romii în școală-mic îndrumar metodologic;

Amato, P.R. (2010), Research on Divorce: Continuing Trends and New Developments, Journal of Marriage and Family, State University, 72: 650 – 666;

Amato, P. R., Sobolewski, J. M. (2001), The Effects of Divorce and Marital Discord on Adults Children's Psychological Well-Being, American Sociological Review, 66, 6;

Amato, P.R. (2000), The Consequences of Divorce for Adults and Children, Journal of Marriage and Family, 62;

Bagiu R., Suciu O., Petrescu C., Fira-Mlădinescu, C., Putnoky, S., Vlaicu, B. (2007), Comportamentul sexual activ la adolescenții timișeni, problemă majoră de sănătate publică, Revista de Igienă și Sănătate Publică, vol.57, nr.4;

Blum, R., Beuhring, T., Shew, M.L. (2000), The effects of race/ethnicity, income and family structure on adolescent risk behaviors, Journal of Public Health, 90: 1879–84;

, I., Scanlan, L., Robinson, M. (2003), Divorcing Children- Children’s Experience of their parent’s divorce, and ;

Bulgaru, M., (2002), Metode și tehnici în asistență socială, Chișiniu, Centrul Editorial al USM;

Clarke-Stewart, A., Bretano, C. (2007), Divorce-causes and concequences, ;

Condon, J.T., Donovan, J., Corkindale, C.J. (2001), Australian adolescents’ attitudes and beliefs concerning pregnancy, childbirth and parenthood: the development, psychometric testing and results of a new scale, Journal of Adolescence, 24: 729-742;

Corsaro, W.A. (2008), Sociologia copilariei, Ediția a doua, traducere din limba engleză, Luminița Dumănescu, Cluj-Napoca;

Chelcea, S. (2007), Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific în domeniul științelor socioumane, București: Comunicare.ro, ediția a 4-a, revizuită și adăugită;

Craing, A., Everett, R.L., Hutechinson, S.L., Spangler, H. (1988/1989), Children of Divorce- Developmental and Clinical issues, Journal of Divorce, vol.12., Nr 2/3;

Crichton, J., Ibisomi, L., Gymah, S.O. (2012), Mother-daugter communication about sexual maturation, abstinence and uninted pregnancy, Journal of Adolescence, 35: 21-30;

Cruz, G.T., Laguna E.L., Raymundo, C.M. (2001), Family Influences on the Lifestyle of Filipino Youth, , Population Series Nr. 108-8;

Dodson, N.A., Gray, S.H., Burke, P.J. (2012), Teen pregnancy prevention on LARC: an update on long-acting reversible contraception for the primary care provider. Curr Opin Pediatr ,24: 439–45;

Fofiu, A, Szekely, M. (2009), Extinderea familiei monoparentale în prezent: între disfuncție și normalitate, Presa Universitară Clujeană;

Franzini, L., Marks, E., Cromwell, P.F. (2004), Projected economic costs due to health consequences of teenagers' loss of confidentiality in obtaining reproductive health care services in Texas, Arch Pediatr Adolesc Med, 158:1140–6.

Greene, S., Hogan, D. (2005), Researching childrens experience, Approaches and Methods, Sage Publication Ltd, 51;

Piorkowski, G.K. (2008), Adut children of divorce, confused love seekers praeger, Library of Congress Cataloging-in-Publication Datap;

Ghițiu, M., Roth, M. (2009), Mituri și realități legate de maternitatea la vârsta adolescenței, Presa Universitară Clujeană;

Hărăguș, M. (2008), Tranziția de la statutul de părinte în Europa, Evoluții recente și posibili determinanți, Presa Universitară Clujeană;

Harăguș, M.(2011), Early motherhood in : associated factors and consequences, Revista de cercetare și intervenție socială, : Lumen, vol. 32, 63-85;

Hickling, M. (2000), Ce le spunem copiilor și adolescenților despre sex, Traducere din engleză de Felicia și Marius Ienculescu-Popovici, București: Humanitas;

Iluț, P. (2009), Familia monoparentală în România și fenomene complexe, Presa Universitară Clujeană;

Imamura, M., Tucker J., Hannaford, P., Astin, M., Oliveira da Silva M., Bloemenkap KWM., și colaboratorii (2006), A systematic review of factors associated with teenage pregnancy in the European Union Final report;

Yin, R.K. (2005), Studiul de caz, Designul, colectarea și analiza datelor, Iași: Polirom;

Jaccard, J., Dodge, T., Dittus, P. (2003), Maternal discussions about pregnany and adolescents, attitudes toward pregnancy, Journal of Adolescent Health, 33: 84-87;

King, R.F. (2005), Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale, Iași: Polirom.

Leon, K. (2003), Risk and Protective Factors in Young Children's Adjustment to Parental Divorce: A Review of the Research, Family Relations, vol.52, Nr.3;

Lewis J. (2006), Family and social policies, Children, Changing Families and Welfare States, Published by Edward Elgar Publishing Limited;

Lewis, L., Dorota D.A., Hickey, M., Skineer, R.S. (2010), Implanon as a contraceptive choise for teenage mothers: a comparison of contraceptive choise, acceptability and repeat pregnancy, Contraception 81: 421-426;

Ludușan, M., Bara, M.A. (2006), Metode și tehnici de investigație în asistență socială. Manual universitar Alba Iulia: Universitatea 1 Decembrie 1918;

Marian, C.G. (2007), Metode calitative de cercetarea în științele sociale, Cluj-Napoca: Accent;

Medruț, F. (2013), Consecințele psihologice ale unui avort indus în adolescență asupra adultei tinere- Părinții de mâine, Revistă interdisciplinară, Adolescența azi, vol.33/ martie;

Morgan, K. (1990), The Multiple Consequences of Divorce: A decade Review Journal of Marriage and Family, Family Research in the 1980s: The Decade in Review , National Council on Family Relations, Vol.52, Nr.4: 913-924;

Noaghea, Ș., Rogozea, R.L., Hayta L., Nemeț, C. (2010), Aspecte ale sexualității la tinerii sub 20 de ani, Studiu comparativ România-Turcia, J.M.B., nr 4;

Osaikhuwuomwan, A.J, Osemwenkha Abieyuwa, P. (2013), Adolescents’ perspective regarding adolescent pregnancy, sexuality and contraception, Asian Pacific Journal of Reproduction, 2(1): 58-62;

Olorunfemi, E., Amoran, (2012), A comparative analysis of predictors of teenage pregnancy and its prevention in a rural town in Western Nigeria, Amaron International Journal for Equity in Health, ;

Radu, I., Iluț P., Matei, L. (1994), Psihologie socială, : Exe S.R.L;

Șerban, E.P. (2005), Asistența socială a mamelor adolescente, Iași: Lumen;

Șchiopu, Ursula, Verza, E. (1989), Adolescenta. Personalitate si limbaj, București: Albatros, 1989;

Sutton, MY., Lasswell, S.M., Lanier, Y., Miller, K.S. (2013), Impact of parent-child communication interventions on sex behaviors and cognitive outcomes for black/ African American and Hispanic/ Latino youth: a systematic review, 1988–2012. J Adolesc Health, 54 (4): 369-384;

Tufeanu, M. (2012), Challenges in the adolescent’s development in the context of social changes at the beginning of third millenniu, The Psychology, The scientifical-practical magazine, 3, 2012;

Tihan, E., Tihan, L. (2004), Căsătoria vs. divorț, Ghid de analiză, București: Opinfo;

Tarcea, M., Toma F., Ghemeș M., Golea C., Bâra A. (2006), Nivelul de informare și comportament legat de contracepție la un lot de adulți Mureșeni, Revista de Igie nă și Sănătate Publică, vol.56, nr.2;

Tamas, K., Gabor, F., Laszlo, F. (2009), Incluziune si excluziune- Studii de caz asupra comunitatilor de romi din ;

Teyber, E. (2001), Helping Children Cope with Divorce, Revised and Updated Edition, Jossey Bass;

Zabin, L.S., , Emerson., M.R (1993), Do adolescents want babies? The relationship between attitudes and behavior. Journal of Research Adolescence, 3: 67-86;

Wahn, E.H., Nissen, E. (2005), Becoming and being a teenage mother: How teenage girls in southwestern view their situation. Health Care for Women International, 26: 591-603;

Whittaker, A. (2009), Parent-child Communication: Promoting Sexually Health Youth, Advocates for Youth, Washington, DC;

Wolfinger, N.H. (2005), Understanding the divorce cycle –The children of divorce in their own marriages, Cambrige University Press;

Resurse web:

*** (2014), Cox, S., Vital Signs: Births to Teens Aged 15-17 Years-United States, 1991-2012, 63 (14): 312-318, accesat în data de 18.05.2014, de pe site-ul oficial al CDS Home, Center for Disease Control and Prevention CDC 24/7: Saving Lives, Protecting People, Morbidity and Mortality Weekly Report (MMWR), http://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/mm6314a4.htm

*** (2012), Analiza de situație, ziua mondială a contracepției 26 septembrie, accesat în data de 24.05. 2014, de pe site-ul http://www.dspb.ro/diverse/20120911-ZMC.pdf

*** (2011), Comunicat de Presă, Comisia Centralǎ pentru Recensământul Populației și al Locuințelor, 2 februarie 2012, privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2011, preluat în data de 1.02.2014, de pe site-ul Recesământul Populației și al Locuințelor;

http://www.recensamantromania.ro/wpcontent/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011_.pdf

*** (2011), Suellentrop, K., What works 2011–2012: curriculum-based programs that help prevent teen pregnancy. : National Campaign to Prevent Teen and Unplanned Pregnancy, preluat în data de 24.04.2014, de pe site-ul official The National Campaign to Prevent Teen and Unplanned Pregnancy

http://thenationalcampaign.org/resource/what-works

*** (2010), Raportul National IRSDCT, (2010), pentru România, Proiectul Incluziunea Romilor în Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului (IRSDTC), accesat în data de 12.03.2013, de pe site-ul Oportunități Egale,

http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Raport_IRSD.pdf

*** (2008), Drepturile reproducerii în cazul adolescenților: Un instrument în sprijinul promovării sănătății, preluat în data de 12.03.2014, de pe

www.reproductiverights.org

*** (2007), UNICEF, The State of the Word’s Children, Women and Children, preluat în data de 8.03.2014, de pe site-ul official al Fondul Națiunilor Unite pentru Copii;

http://www.unicef.org/sowc07/

*** (2006), Promoting and safeguarding the sexual and reproductive health of adolescents, Implementing the Global reproductive health strategy, Policy brief 4, Department of Reproductive Health and Research; preluat în data de 05.03.2014, de pe site-ul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății (World Health Organization –WHO) www.who.int/reproductive-health

*** (2003), UNFPA, Adolescents Fact Sheet: State of the World Population, preluat în data de 8.03.2014, de pe site-ul Fondul ONU pentru Populație,

http://www.unfpa.org/swp/2005/presskit /factsheets/facts _adolescents.htm

*** (2000), Mayring, P., Qualitative Content Analysis, Volume 1, Nr. 2, Art. 20, June 2000, preluat în data de 28.05.2014, de pe site-ul http://www.qualitative-research.net/index.php/fqs/article/view/1089/2385%3E

ANEXE : Ghid de interviu

Mă numesc Maria Rad, sunt masterandă a Facultății de Asistență Socială, specializarea Materat European în Drepturile Copilului, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Interviul va ținea aproximativ 30, 40 minute. Discuția se va desfășura în jurul unor întrebări pe care am să ți le adresez, urmând ca să-mi răspunzi pe rând la fiecare întrebare. În orice moment al discuției, chiar dacă ai răspuns deja la o întrebare, poți interveni să completezi sau să adaugi comentarii sau opinii. Te informez că datele acestui interviu vor fi prelucrate doar în cadrul lucrării mele, urmărindu-se principiul confidențialității.

1. Ai locuit împreună cu părinții tăi? În caz contrar, cu cine ai locuit în perioada copilăriei și adolescenței?.

2. Care a fost relația ca parteneri conjugali între părinții tăi?/ Înainte de a deveni mămică?/ În cazul familiilor divorțate, la ce vârstă ai avut prima relație sexuală?.

3. Părinții tăi au lucrat în străinătate? Pentru cât timp? Cu cine ai locuit și cine te-a îngrijit în perioada în care părinții tăi au fost plecați? La ce vârstă ai avut primul priten?

4. Ai discutat cu părinții tăi despre transformările care au loc în perioada adolescenței: menstruație, schimbări biologice, precum și mijloacele de protecție sexuală și relații sexuale?

5. Care este etnia ta? În etnia ta cum este privită o mamă care naște la vârsta ta?

6. Care este religia ta? În religia ta, cum este privită nașterea copiilor înainte de căsătorie?

7. La momentul începerii vieții sexuale, te-ai informat despre riscurile actului sexual și posibilitatea de a rămână însărcinată? Cum ai obținut informațiile?

8. Ai folosit metode contraceptive? Cum ai obținut informații? De la cine? Care dintre metodele contraceptive le-ai folosit: prezervativ, contraceptive orale sau injectabile?

9. Care a fost atitudinea ta față de școală? Dar ultima școală absolvită?

10. Există în familia ta rude care au rămas însărcinate și au născut, la vârsta ta? Cum a schimbat apariția copilului viața ta? Ce te-a determinat să păstrezi sarcina sau să avortezi? Tatăl copilului te-a susținut în tot acest timp?

Bibliografie

Alexandrescu, G., Mamina, M. (2006), Educația multiculturală, romii în școală-mic îndrumar metodologic;

Amato, P.R. (2010), Research on Divorce: Continuing Trends and New Developments, Journal of Marriage and Family, State University, 72: 650 – 666;

Amato, P. R., Sobolewski, J. M. (2001), The Effects of Divorce and Marital Discord on Adults Children's Psychological Well-Being, American Sociological Review, 66, 6;

Amato, P.R. (2000), The Consequences of Divorce for Adults and Children, Journal of Marriage and Family, 62;

Bagiu R., Suciu O., Petrescu C., Fira-Mlădinescu, C., Putnoky, S., Vlaicu, B. (2007), Comportamentul sexual activ la adolescenții timișeni, problemă majoră de sănătate publică, Revista de Igienă și Sănătate Publică, vol.57, nr.4;

Blum, R., Beuhring, T., Shew, M.L. (2000), The effects of race/ethnicity, income and family structure on adolescent risk behaviors, Journal of Public Health, 90: 1879–84;

, I., Scanlan, L., Robinson, M. (2003), Divorcing Children- Children’s Experience of their parent’s divorce, and ;

Bulgaru, M., (2002), Metode și tehnici în asistență socială, Chișiniu, Centrul Editorial al USM;

Clarke-Stewart, A., Bretano, C. (2007), Divorce-causes and concequences, ;

Condon, J.T., Donovan, J., Corkindale, C.J. (2001), Australian adolescents’ attitudes and beliefs concerning pregnancy, childbirth and parenthood: the development, psychometric testing and results of a new scale, Journal of Adolescence, 24: 729-742;

Corsaro, W.A. (2008), Sociologia copilariei, Ediția a doua, traducere din limba engleză, Luminița Dumănescu, Cluj-Napoca;

Chelcea, S. (2007), Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific în domeniul științelor socioumane, București: Comunicare.ro, ediția a 4-a, revizuită și adăugită;

Craing, A., Everett, R.L., Hutechinson, S.L., Spangler, H. (1988/1989), Children of Divorce- Developmental and Clinical issues, Journal of Divorce, vol.12., Nr 2/3;

Crichton, J., Ibisomi, L., Gymah, S.O. (2012), Mother-daugter communication about sexual maturation, abstinence and uninted pregnancy, Journal of Adolescence, 35: 21-30;

Cruz, G.T., Laguna E.L., Raymundo, C.M. (2001), Family Influences on the Lifestyle of Filipino Youth, , Population Series Nr. 108-8;

Dodson, N.A., Gray, S.H., Burke, P.J. (2012), Teen pregnancy prevention on LARC: an update on long-acting reversible contraception for the primary care provider. Curr Opin Pediatr ,24: 439–45;

Fofiu, A, Szekely, M. (2009), Extinderea familiei monoparentale în prezent: între disfuncție și normalitate, Presa Universitară Clujeană;

Franzini, L., Marks, E., Cromwell, P.F. (2004), Projected economic costs due to health consequences of teenagers' loss of confidentiality in obtaining reproductive health care services in Texas, Arch Pediatr Adolesc Med, 158:1140–6.

Greene, S., Hogan, D. (2005), Researching childrens experience, Approaches and Methods, Sage Publication Ltd, 51;

Piorkowski, G.K. (2008), Adut children of divorce, confused love seekers praeger, Library of Congress Cataloging-in-Publication Datap;

Ghițiu, M., Roth, M. (2009), Mituri și realități legate de maternitatea la vârsta adolescenței, Presa Universitară Clujeană;

Hărăguș, M. (2008), Tranziția de la statutul de părinte în Europa, Evoluții recente și posibili determinanți, Presa Universitară Clujeană;

Harăguș, M.(2011), Early motherhood in : associated factors and consequences, Revista de cercetare și intervenție socială, : Lumen, vol. 32, 63-85;

Hickling, M. (2000), Ce le spunem copiilor și adolescenților despre sex, Traducere din engleză de Felicia și Marius Ienculescu-Popovici, București: Humanitas;

Iluț, P. (2009), Familia monoparentală în România și fenomene complexe, Presa Universitară Clujeană;

Imamura, M., Tucker J., Hannaford, P., Astin, M., Oliveira da Silva M., Bloemenkap KWM., și colaboratorii (2006), A systematic review of factors associated with teenage pregnancy in the European Union Final report;

Yin, R.K. (2005), Studiul de caz, Designul, colectarea și analiza datelor, Iași: Polirom;

Jaccard, J., Dodge, T., Dittus, P. (2003), Maternal discussions about pregnany and adolescents, attitudes toward pregnancy, Journal of Adolescent Health, 33: 84-87;

King, R.F. (2005), Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale, Iași: Polirom.

Leon, K. (2003), Risk and Protective Factors in Young Children's Adjustment to Parental Divorce: A Review of the Research, Family Relations, vol.52, Nr.3;

Lewis J. (2006), Family and social policies, Children, Changing Families and Welfare States, Published by Edward Elgar Publishing Limited;

Lewis, L., Dorota D.A., Hickey, M., Skineer, R.S. (2010), Implanon as a contraceptive choise for teenage mothers: a comparison of contraceptive choise, acceptability and repeat pregnancy, Contraception 81: 421-426;

Ludușan, M., Bara, M.A. (2006), Metode și tehnici de investigație în asistență socială. Manual universitar Alba Iulia: Universitatea 1 Decembrie 1918;

Marian, C.G. (2007), Metode calitative de cercetarea în științele sociale, Cluj-Napoca: Accent;

Medruț, F. (2013), Consecințele psihologice ale unui avort indus în adolescență asupra adultei tinere- Părinții de mâine, Revistă interdisciplinară, Adolescența azi, vol.33/ martie;

Morgan, K. (1990), The Multiple Consequences of Divorce: A decade Review Journal of Marriage and Family, Family Research in the 1980s: The Decade in Review , National Council on Family Relations, Vol.52, Nr.4: 913-924;

Noaghea, Ș., Rogozea, R.L., Hayta L., Nemeț, C. (2010), Aspecte ale sexualității la tinerii sub 20 de ani, Studiu comparativ România-Turcia, J.M.B., nr 4;

Osaikhuwuomwan, A.J, Osemwenkha Abieyuwa, P. (2013), Adolescents’ perspective regarding adolescent pregnancy, sexuality and contraception, Asian Pacific Journal of Reproduction, 2(1): 58-62;

Olorunfemi, E., Amoran, (2012), A comparative analysis of predictors of teenage pregnancy and its prevention in a rural town in Western Nigeria, Amaron International Journal for Equity in Health, ;

Radu, I., Iluț P., Matei, L. (1994), Psihologie socială, : Exe S.R.L;

Șerban, E.P. (2005), Asistența socială a mamelor adolescente, Iași: Lumen;

Șchiopu, Ursula, Verza, E. (1989), Adolescenta. Personalitate si limbaj, București: Albatros, 1989;

Sutton, MY., Lasswell, S.M., Lanier, Y., Miller, K.S. (2013), Impact of parent-child communication interventions on sex behaviors and cognitive outcomes for black/ African American and Hispanic/ Latino youth: a systematic review, 1988–2012. J Adolesc Health, 54 (4): 369-384;

Tufeanu, M. (2012), Challenges in the adolescent’s development in the context of social changes at the beginning of third millenniu, The Psychology, The scientifical-practical magazine, 3, 2012;

Tihan, E., Tihan, L. (2004), Căsătoria vs. divorț, Ghid de analiză, București: Opinfo;

Tarcea, M., Toma F., Ghemeș M., Golea C., Bâra A. (2006), Nivelul de informare și comportament legat de contracepție la un lot de adulți Mureșeni, Revista de Igie nă și Sănătate Publică, vol.56, nr.2;

Tamas, K., Gabor, F., Laszlo, F. (2009), Incluziune si excluziune- Studii de caz asupra comunitatilor de romi din ;

Teyber, E. (2001), Helping Children Cope with Divorce, Revised and Updated Edition, Jossey Bass;

Zabin, L.S., , Emerson., M.R (1993), Do adolescents want babies? The relationship between attitudes and behavior. Journal of Research Adolescence, 3: 67-86;

Wahn, E.H., Nissen, E. (2005), Becoming and being a teenage mother: How teenage girls in southwestern view their situation. Health Care for Women International, 26: 591-603;

Whittaker, A. (2009), Parent-child Communication: Promoting Sexually Health Youth, Advocates for Youth, Washington, DC;

Wolfinger, N.H. (2005), Understanding the divorce cycle –The children of divorce in their own marriages, Cambrige University Press;

Resurse web:

*** (2014), Cox, S., Vital Signs: Births to Teens Aged 15-17 Years-United States, 1991-2012, 63 (14): 312-318, accesat în data de 18.05.2014, de pe site-ul oficial al CDS Home, Center for Disease Control and Prevention CDC 24/7: Saving Lives, Protecting People, Morbidity and Mortality Weekly Report (MMWR), http://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/mm6314a4.htm

*** (2012), Analiza de situație, ziua mondială a contracepției 26 septembrie, accesat în data de 24.05. 2014, de pe site-ul http://www.dspb.ro/diverse/20120911-ZMC.pdf

*** (2011), Comunicat de Presă, Comisia Centralǎ pentru Recensământul Populației și al Locuințelor, 2 februarie 2012, privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2011, preluat în data de 1.02.2014, de pe site-ul Recesământul Populației și al Locuințelor;

http://www.recensamantromania.ro/wpcontent/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011_.pdf

*** (2011), Suellentrop, K., What works 2011–2012: curriculum-based programs that help prevent teen pregnancy. : National Campaign to Prevent Teen and Unplanned Pregnancy, preluat în data de 24.04.2014, de pe site-ul official The National Campaign to Prevent Teen and Unplanned Pregnancy

http://thenationalcampaign.org/resource/what-works

*** (2010), Raportul National IRSDCT, (2010), pentru România, Proiectul Incluziunea Romilor în Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului (IRSDTC), accesat în data de 12.03.2013, de pe site-ul Oportunități Egale,

http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Raport_IRSD.pdf

*** (2008), Drepturile reproducerii în cazul adolescenților: Un instrument în sprijinul promovării sănătății, preluat în data de 12.03.2014, de pe

www.reproductiverights.org

*** (2007), UNICEF, The State of the Word’s Children, Women and Children, preluat în data de 8.03.2014, de pe site-ul official al Fondul Națiunilor Unite pentru Copii;

http://www.unicef.org/sowc07/

*** (2006), Promoting and safeguarding the sexual and reproductive health of adolescents, Implementing the Global reproductive health strategy, Policy brief 4, Department of Reproductive Health and Research; preluat în data de 05.03.2014, de pe site-ul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății (World Health Organization –WHO) www.who.int/reproductive-health

*** (2003), UNFPA, Adolescents Fact Sheet: State of the World Population, preluat în data de 8.03.2014, de pe site-ul Fondul ONU pentru Populație,

http://www.unfpa.org/swp/2005/presskit /factsheets/facts _adolescents.htm

*** (2000), Mayring, P., Qualitative Content Analysis, Volume 1, Nr. 2, Art. 20, June 2000, preluat în data de 28.05.2014, de pe site-ul http://www.qualitative-research.net/index.php/fqs/article/view/1089/2385%3E

ANEXE : Ghid de interviu

Mă numesc Maria Rad, sunt masterandă a Facultății de Asistență Socială, specializarea Materat European în Drepturile Copilului, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Interviul va ținea aproximativ 30, 40 minute. Discuția se va desfășura în jurul unor întrebări pe care am să ți le adresez, urmând ca să-mi răspunzi pe rând la fiecare întrebare. În orice moment al discuției, chiar dacă ai răspuns deja la o întrebare, poți interveni să completezi sau să adaugi comentarii sau opinii. Te informez că datele acestui interviu vor fi prelucrate doar în cadrul lucrării mele, urmărindu-se principiul confidențialității.

1. Ai locuit împreună cu părinții tăi? În caz contrar, cu cine ai locuit în perioada copilăriei și adolescenței?.

2. Care a fost relația ca parteneri conjugali între părinții tăi?/ Înainte de a deveni mămică?/ În cazul familiilor divorțate, la ce vârstă ai avut prima relație sexuală?.

3. Părinții tăi au lucrat în străinătate? Pentru cât timp? Cu cine ai locuit și cine te-a îngrijit în perioada în care părinții tăi au fost plecați? La ce vârstă ai avut primul priten?

4. Ai discutat cu părinții tăi despre transformările care au loc în perioada adolescenței: menstruație, schimbări biologice, precum și mijloacele de protecție sexuală și relații sexuale?

5. Care este etnia ta? În etnia ta cum este privită o mamă care naște la vârsta ta?

6. Care este religia ta? În religia ta, cum este privită nașterea copiilor înainte de căsătorie?

7. La momentul începerii vieții sexuale, te-ai informat despre riscurile actului sexual și posibilitatea de a rămână însărcinată? Cum ai obținut informațiile?

8. Ai folosit metode contraceptive? Cum ai obținut informații? De la cine? Care dintre metodele contraceptive le-ai folosit: prezervativ, contraceptive orale sau injectabile?

9. Care a fost atitudinea ta față de școală? Dar ultima școală absolvită?

10. Există în familia ta rude care au rămas însărcinate și au născut, la vârsta ta? Cum a schimbat apariția copilului viața ta? Ce te-a determinat să păstrezi sarcina sau să avortezi? Tatăl copilului te-a susținut în tot acest timp?