Evaluarea Personalitatii Clientului cu Ajutorul Instrumentelor Psihologice

Introducere

Cercetarea de fațã puncteazã principalele concepte care stau la baza evaluãrii personalitãții clientului. Cercetarea a fost ȋmpãrțitã ȋn trei capitole dupã cum urmeazã: Primul capitol ȋși propune o scurtã introducere a conceptelor derivate din personalitate. Ȋn acest capitol se delimiteazã noțiunea de individ, de cea de persoanã. Ȋn accepțiunea lui Mielu Zlate, individul ȋnglobeazã toate atributele specifice organismelor vii; ȋn schimb, persoana este apelativul atribuit ȋn mod exclusiv omului subordonat unui rol social.

Capitolul doi prezintã o sintezã a celor mai importante teorii care au stat la baza construirii modelului trãsãturilor de personalitate. Jung introduce pentru prima datã noțiunea de ego definitã ca piatra de temelie ce determinã manifestarea comportamentului uman. Jung ȋmparte comportamentul ȋn 3 sisteme: conștient, inconștient personal și inconștient colectiv. Adler ȋn schimb vorbește de sentimentul de inferioritate care debuteazã ȋn mica copilãrie și se cristalizeazã mai târziu sub formã de complexe: de superioritate, respectiv de inferioritate.

Studiile realizate recent demonstreazã cã ȋn ultimii doi ani tot mai mulți elevi se confruntã de timpuriu cu depresia. Ȋn acest sens, cercetarea ȋși propune sã demonstreze cã ȋn spatele unui comportament antisocial se aflã carențe afective. O persoanã care a fost martorã unor acte de agresivitate ȋn copilãrie cu siguranțã va manifesta agresivitate fațã de ceilalți indivizi. Rezultatele obținute ȋn urma administrãrii Testului Luscher au identificat pe primele trei poziții nevoia de afecțiune, nevoia de ȋnțelegere și nevoia de recunoaștere socialã. Jumãtate din totalul elevilor chestionați ocupã ȋn cadrul grupului poziția de lider. Sub imaginea de lider se ascund carențe afective ce trebuie compensate prin metode adecvate.

CAPITOLUL I: PREMISE TEORETICE

1. Conceptul de personalitate

1.1. Precizãri conceptuale

Personalitatea reprezintã un construct complex definit ȋn unele situați ca reprezentând individul, personajul, persoana sau individualitatea. Ȋn conformitate cu aceastã idee se impune delimitatea lor teoretica ȋn subpunctele ce vor urma.

1.1.1. Individul

Individul reprezintã toatalitatea elementelor și ȋnsușirilor fizice, biologice și psihofiziologice, ȋnnãscute sau dobândite care se ȋmbinã ȋntr-un sistem pe baza mecanismului la mediu. Termenul individ nu ȋi este atribuit ȋn mod specific omului, ci tuturor organismelor vii.

Din perspectiva lui Mielu Zlate, individul „desemneazã entitatea vie care nu poate fi dezmembratã fãrã a-și pierde identitatea, altfel spus, caracterul indivizibil al organismului” (Mielu Zlate, 2006). Caracteristicile esențiale ale individului, menționate mai sus demonstreazã cã acesta este:

„ un produs ȋn ȋntregime determinat biologic”, ȋnzestrat cu o serie de caracteristici necesare adaptãrii la mediu;

„ este un reprezentant al speciei indiferent dacã aceasta este umanã, animalã sau vegetalã”, astfel utilizarea conceptului de individ impune o singurã condiție, sã fie atribuit organismelor vii;

„ este o noțiune aplicabilã tuturor organismelor, fãrã conotații descriptive sau evaluative” (Mielu Zlate, 2006, p. 340).

Precizãrile cu privire la definirea termenului menționat anterior se axeazã ȋn mod deosebit pe acceptiunea biologicã a ideii de individ, delimitându-se ȋn acest fel de accepțiunea filosoficã care asociazã individul cu statutul de subiect.

1.1.2. Individualitatea

Conceptul individualitate este utilizat ȋn preponderent atunci când se dorește a indica organizãrile complexe. Organizãrile se deruleazã pe parcursul ȋntregii existențe a individului prin intermediul unui proces de diferențiere la nivel structural și funcțional.

1.1.3. Persoanã

Persoana este apelativul atribuit exclusiv omului implicat ȋntr-un cadru relațional prin care totalitatea ȋnsușirilor psihice asigurã adaptarea omului la mediul social. Ȋn acest context, persoana se subordoneazã unui anumit rol social. Termenul de persoanã provine din latinã (persona) care inițial desemna masca. Ulterior capãtã un alt sens, referindu-se ȋn mod special la mãștile purtate de actorii ȋn teatrul antic.

Neculau considerã persoana, ca fiind corespondentul individului ȋn plan social. „Individul uman, ca entitate concretã, ȋntr-un cadru relațional dat, așa cum este perceput de cei din jur, poartã numele de persoanã” (Neculau, 1987, p.59).

Mielu Zlate (2006) menționeazã cã atribuirea acestui construct este aplicabilã numai omului dezvoltat din punct de vedere psihic. Ȋn alte condiții oamenii dignosticați cu diverse tulburãri psihice vor fi denumiți indivizi sau subiecți.

1.1.4. Personalitatea

Preocuparea pentru elaborarea unor lucrãri având ca tematicã personalitatea s-a manifestat ȋncã din secolul al XVIII-lea. Aceastã preocupare a facilitat dezvoltarea unei noi științe ce va putea descifra structura și modul de funcționare a personalitãții omului.

Odatã cu debutul secolului al XX-lea, Psihologia personalitãții va fi știința care va studia personalitatea. Pentru sociologi personalitatea reprezintã „expresia socio-culturalã a individualitãții umane” (Zamfir C.,Vlasceanu L., 1998). Privitã din acest unghi poate fi consideratã o reflectare a autoritãții liderului. Din multitudinea definițiilor formulate pânã ȋn prezent, G.W. Allport oferã o abordare axatã pe legãtura dintre gândire și comportament: „ personalitatea este organizarea dinamicã ȋn cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinã gândirea și comportamentul sãu caracteristic ” (Mielu Zlate, 2005). G.W.Allport pleacã de la premisa cã personalitatea este alcãtuitã dintr-o serie de sisteme corelate ȋntre ele, care ȋn cele din urmã determinã gândirea și implicit, comportamentul. Aceste douã dimensiuni reprezintã moduri de adaptare și desfãșurare influențate de starea de moment.

Carl Gustav Jung ȋn schimb, asocia dezvoltarea personalitãții cu fidelitatea fațã de propria lege. Ȋn acest sens, personalitatea nu se va putea dezvolta niciodatã „ fãrã a alege propria cale ȋn mod conștient și ȋn urma unei decizii morale conștiente” (C. G. Jung, 2006, p. 192). Din perspectiva autorului devine personalitate doar acel individ care ȋn mod conștient ȋși urmeazã „ puterea vocației sale interioare ce ȋi vine ȋn ȋntâmpinare” (C. G. Jung, 2006, p. 198). Drumul persoanei spre dobândirea personalitãții reprezintã echivalentul cursului unui fir de apã care se ȋndreaptã cãtre obiectivul sãu. Conform lui Jung cursul apei este ȋntâlnit și sub denumirea de Tao, corespondentul personalitãții.

Goethe se raporta ȋn opera sa Faust la personalitate ca la valoarea moralã supremã. (Mielu Zlate, 2005):

„ O spun și regii O spun și magii Cã din toate câte pe lume avem Personalitatea este binele suprem”.

Conform abordãrii psihanalitice fundamentatã de Sigmund Freud, personalitatea este compusã din trei instanțe psihice: ID (SINELE), EGO (EU) și SUPEREGO (SUPRAEU). Id-ul sau sinele constituie sediul impulsurilor biologice, ȋnnãscute și bazate pe cãutarea satisfacerii plãcerii imediate. Componenta sexualã a acestor impulsuri este numitã libido. Ego (Eul) este instanța care se aflã ȋn contact permanent cu realitatea.

Superego (Supraeu) reprezintã amprenta conștiinței și sediul moralitãții. Principalul scop al supraeu-lui se axeazã pe combaterea tendințelor Id-ului prin intermediul unui sistem propriu de norme și reguli. „ Aducerea ȋn câmpul conștiinței a forțelor inconștiente ce influențeazã psihicul ȋnseamnã din perspectivã psihanaliticã ȋntãrirea Eului pentru controlul elementelor perturbatoare ” (C. Vasile, 2014, p.55). Introducerea acestor elemente ȋn câmpul conștiinței ȋi oferã clientului posibilitatea de a-și soluționa propriile conflicte.

„ Atașarea și reatașarea libidoului de anumite zone erogene este asociatã” cu o serie de stadii pe care Sigmund Freud le-a numit „ stadiile dezvoltãrii psiho-sexuale ”(G. Matthews, I. J. Deary, M. C. Whiteman, 2005).

Stadiul oral (1 an) ȋn care sugarul cautã satisfacerea nevoilor id-ului prin acte orale precum: mușcatul.

Stadiul anal (2 ani) când apare controlul intestinelor și vezicii urinare.

Stadiul falic (3-5 ani): reprezintã perioada conștientizãrii sexuale, tot ȋn acest stadiu se accentueazã prezența unor conflicte ȋntre instanțele mai sus menționate- complexul Oedip.

Stadiul latenței (5 ani- pubertate): accentul este pus pe dezvoltarea achizițiilor intelectuale și fizice.

Stadiul genital este stadiu ȋn care se manifestã sexualitatea maturã.

1.1.5. Personajul

Personajul reprezintã o reflectare a persoanei prin intermediul comportamentului. De cele mai multe ori personajul surprinde persoana ȋn rol. „Personajul ca „persoanã ȋn rol”, omul interpretat ca un rol social, și cum fiecare om poate juca mai multe roluri ȋnseamnã cã el se manifestã prin mai multe personaje.” ( Maisonneuve, 1948, p. 38-42).

Personajul poate fi abordat ca un scut pe care individul ȋl folosește ȋmpotriva influențelor din exterior. Uneori apeleazã la aceastã barierã de protecție pentru a-și ascunde vulnerabilitatea, ori de câte ori nu se simte ȋn siguranțã.

Ȋn acest caz, persoanele din exterior interacționeazã cu imaginea creatã de subiectul ȋn cauzã. Societatea poate cunoaște individul prin intermediul personajului care „ aratã puțin persoana, o ascunde puțin, o relevã sau o trãdeazã”( Tournier, 1965, p.12).

Sub alt aspect, personajul presupune asumarea unui numãr invariabil de roluri sociale influențate de norme sau conduite morale. Acestea sunt roluri impuse și promovate de societate, rolul privit din perspectiva idealã a persoanei (ceea ce ȋmi doresc sã fiu) și rolul prin care disimuleazã anumite fațete ale propriei personalitãți.

1.2. Accepțiuni ale conceptului de personalitate

1.2.1. Accepțiunea psihologicã

Din perspectivã psihologicã, personalitatea descrie ansamblul „condițiilor interne” ce definesc individul. Actualmente, dimensiunile motivaționale, afective, aptitudinale, atitudinale și caracteriale sunt des ȋntâlnite ȋn literatura de specialitate sub denumirea de ȋnsușiri psihice. Acestea din urmã programeazã comportamentul uman ȋn direcția exersãrii abilitãților anticipative ce ȋi oferã individului posibilitatea de a evita anumite evenimente.

R. B. Cattell [1950] definea personalitatea ca „ ceea ce ne permite sã anticipãm ce va face un individ ȋntr-o situație datã”. Sub acest aspect, ȋnsușirile psihice ȋndeplinesc funcția de mediere ȋn interacțiunea organismului cu stimulii din exterior.

1.2.2. Accepțiunea antropologicã

Antropologia este știința destinatã studiului despre om. Relevantã pentru cercetarea ȋn desfãșurare asupra esenței omului este antropologia filosoficã care pleacã de la premisa cã „la naștere copilul nu dispune de personalitate, el fiind un candidat la dobândirea acestui atribut ” (M.Zlate, 2006, p.343). Afirmația ȋntãrește ideea cã personalitatea se contureazã prin parcurgerea stadiilor de dezvoltare și implicit a conviețuirii individului ȋntr-un sistem de relații sociale. Autorul se rezumã prin citatul dat la acele relații sociale pe care individul, la

un moment dat le traverseazã de-a lungul vieții, dar nu ȋnainte de a trece printr-un filtru interior.

Ȋn genere, persoana reacționeazã diferit fațã de o alta ȋn interacțiunea cu stimulul din exterior, astfel frecvența expunerii individului la un numãr invariabil de contexte sociale asigurã dezvoltarea de noi strategii de a face fațã situațiilor generatoare de stres. De cele mai multe ori gestionarea neadecvatã a situațiilor ȋntâlnite destructureazã starea de bine. Acesta reprezintã momentul oportun ȋn care terapeutul poate interveni cu strategii specifice prin procesul de consiliere.

2. Modele alternative ȋn evaluarea personalitãții

2.1. Modelul trãsãturilor

Trãsãturile sunt acele caracteristici generale, relativ stabile și de duratã care permit explicarea și evaluarea comportamentului. Unele trãsãturi nu pot fi observate direct, dar pot fi deduse din conduita individului ȋn varii situații. Din momentul ȋn care trãsãturile de personalitate s-au cristalizat, acestea tind sã se manifeste ȋn cele mai diverse ȋmprejurãri pe o perioadã de timp ȋndelungatã. Chiar dacã existã ȋnsușiri de personalitate ce suportã modificãri odatã cu ȋnaintarea ȋntr-un alt stadiu de dezvoltare, ele ȋl urmeazã pe individ pe tot parcursul vieții: ȋnsușirile temperamentale. Ȋn schimb, ȋnsușirile caracteriale au o lungã stabilitate, dar sub influența factorilor de mediu pot fi ȋnlocuite cu alte ȋnsușiri adecvate situației.

2.1.1. Psihologia analiticã Carl Gustav Jung

Fondatorul psihologiei analitice Carl Gustav Jung ȋncearcã o interpretare mai largã a noțiunii de libido, opusã abordãrii freudiene. Jung considera libido-ul energia vitalã prin intermediul cãreia sunt posibile activitãțile psihice și nu o asociere a libido-ului cu energia sexualã, așa cum afirma Freud.

Conform viziunii lui Jung, ego-ul reprezintã piatra de temelie ȋn determinarea comportamentului uman ȋmpãrțit ȋn 3 sisteme: conștient, inconștient personal și inconștient colectiv.

1. Conștientul este denumit Eu și se referã la funcțiile, respectiv la procesele psihice de care individul este conștient.

2. Inconștientul personal reprezintã un set de automatisme și conținuturi care au fost cândva ȋn câmpul conștiinței, dar au fost reprimate. Jung considera inconștientul personal ca fiind amprenta vieții individului sub forma unor simboluri și imagini ce pot fi exprimate prin vise.

Din perspectiva freudianã acest sistem era considerat sediul pulsiunilor și al instinctelor. Reprezentantul psihologiei analitice este cel care introduce pentru prima datã noțiunea de complex. Complexele ȋnglobeazã toate experiențele rezultate ȋn inconștientul personal și sunt alcãtuite din emoții, dorințe și amintiri ce dirijeazã comportamentul subiectului pe un punct central.

3. Inconștientul colectiv este nivelul cel mai greu accesibil inconștientului, format din amintiri și experiențe acumulate de specia umanã pe parcursul vieții. Amintirile cumulate sunt de fapt experiențe universale moștenite ȋn mod indirect de specia umanã, precum: teama de ȋnãlțimi sau de pãienjeni. Experințele stocate la nivelul inconștientului colectiv sunt definite de Jung, arhetipuri.

Arhetipurile reprezintã predispoziții care se manifestã mai pregnant ȋn stãrile de reverie și ȋn visele indivizilor. Exemple de arhetipuri: magia, Dumnezeu, moartea, eroul, etc. O serie din aceste arhetipuri au o influențã mai mare asupra psihicului: persona, umbra, anima/animus și sinele.

Persona se referã la omul implicat ȋntr-un cadru relațional subordonat unor roluri sociale pentru a face fațã cerințelor. Deseori persoana ȋmprumutã masca purtatã de actor și cu scopul de a ascunde adevãratele trãiri, emoții și naturalețea personalitãții sale. Când nu este asumatã, ego-ul tinde sã se transpunã ȋn persona distorsionând realitatea subiectului.

Ȋn esențã, tot ceea ce este contestat de societate și considerat imoral este reprezentat de umbra. Aceasta din urmã reprezintã sediul pulsiunilor care influențeazã ȋn mod negativ

conduita individului, cu mențiunea cã deține o sursã incontestabilã necesarã vitalitãții umane. Dacã tendințele umbrei sunt reprimate total, atunci psihicul ȋși pierde din vitalitate.

Ȋn definirea noțiunilor anima și animus, Jung pleacã de la premisa existenței caracterului bisexual al psihismului uman. Contribuția perspectivei biologice este de a arãta cã un individ secretã hormoni corespunzãtori atât propriului sex, cât și sexului opus. Perpectiva psihologicã demonstreazã cã ambele sexe manifestã caracteristici atitudinale și temperamentale specifice sexului opus. Astfel, psihicul femeii conține arhetipul animus, iar psihicul masculin conține arhetipul anima. Rolul acestora este de a facilita adaptarea speciei umane prin posibilitãți de a ȋnțelege caracteristicile specifice sexului opus.

Ȋn sens larg, sinele reprezintã punctul de echilibru dintre nivelele de naturã conștientã și incoștientã și obiectivul cãtre care tinde individul. Contribuția lui Jung este de a elabora 8 tipuri psihologice plecând de la interacțiunea individului cu lumea, acesta claseazã oamenii ȋn douã categorii: extraversie și introversie.

Tipul extravertit este orientat pe mediul social, pe dezvoltarea de noi relații sociale și capacitate de afirmare. Tipul introvertit este direcționat pe lumea interioarã, cu tendințe de izolare și ȋnchidere ȋn sine. Ulterior, Jung introduce 4 funcții diferite prin care subiectul se raporteazã atât la lumea interioarã, cât și la cea exteioarã: gândirea-sentimentul, senzația/ sensibilitatea-intuiția.

Gândirea și sentimentul constituie baza unor raționamente decizionale ce permit organizarea, ierarhizarea și evaluarea realitãții dintr-o perspectivã obiectivã. Senzația și intuiția constituie baza trãirilor, fiind centrat pe detalii și pe contactul direct al simțurilor cu realitatea. Prin combinarea celor 4 funcții descrise mai sus, cu fiecare atitudine generalã, introversie/extraversie rezultã opt tipuri de personalitate :

Extravert gânditor tinde sã ȋși reprime sentimentele, se raporteazã la un set de reguli dupã care se ghideazã.

Extravert sentimental: este focusat pe latura emoționalã și dezvoltã o sensibilitate aparte fațã de expectanțele celor din jur. Conduita sa se aflã ȋn acord cu un sistem de valori dobândit ȋn familie.

Extravert sensibil: este orientat spre experiențe de viațã noi cu un caracter realist, are o capacitatea mare de adaptare.

Extravert intuitiv este caracterizat de originalitate și creativitate, poate demara cu succes activitãți ce presupun prezența celor douã caracteristici; este un bun antreprenor.

Introvert gânditor prezintã dificultãți oratorice și de relaționare, ȋi lipsește cu desãvârșire capacitatea de a empatiza cu ceilalți, aspect ce ȋi ȋngreuneazã lucrul ȋn echipã.

Introvert sentimental: este calm, modest și orientat spre reprimarea stãrilor afective.

Introvert sensibil are tendința de a se izola și implicit de a se detașa de anumite contexte de viațã.

Introvert intuitiv apeleazã deseori la momentele de reverie pentru a-și proiecta lumea la care viseazã, este orientat spre latura intuitivã și prea puțin spre cea pragmaticã.

2.1.2. Psihologia individualã Alfred Adler

Adler a plecat de la premisa cã sentimentele de inferioritate reprezintã forța motivaționalã care stã la baza comportamentului uman. Acesta pune accentul ȋndeosebi pe ipoteza care aratã cã dezvoltarea personalitãții este condiționatã de agenții educativi: școalã-familie-societate. Copilul conștientizeazã dependența fațã de pãrinți și dezvoltã sentimente de inferioritate fațã de adulții cu care interacționeazã. Adler considerã absolut necesare prezența sentimentelor de inferioritate ȋn dezvoltarea și progresul ființei umane.

Din aceastã perspectivã „a fi om ȋnseamnã a poseda un sentiment de inferioritate care reclamã ȋn mod constant compensarea sa” (Adler. A, 1995). Prin dorința de a se perfecționa, oamenii ajung sã exceleze ȋn direcția ȋn care au ȋntâmpinat anumite minusuri.

Sentimentul de inferioritate debuteazã ȋn mica copilãrie când copilul ȋși dã seama cã depinde ȋn totalitate de atenția și grija adultului. Dorința de a se integra și identifica cu persoanele din mediul sãu nu se pot concretiza datoritã constrângerilor legate de vârsta prea micã.

2.1.3. Teoria trãsãturilor de personalitate Gordon Allport

Contribuția majorã a lui Gordon Allport ȋn studiul personalitãții a reprezentat preocuparea pentru caracterul unic al indivizilor. Conform acestei abordãri „ personalitatea reprezintã organizarea dinamicã a sistemelor psihofizice, organizare ce determinã un mod caracteristic de gândire și de comportament” (Allport, 1961, p.28). Aceastã perspectivã de ansamblu asupra personalitãții unice a individului poartã denumirea de adordare idiograficã. Cu toate acestea, Allport este de acord cu existența anumitor similitudini ȋntre oamenii care aparțin aceleiași culturi, grupe de vârstã, etc.

Pentru a delimita trãsãturile comune de cele individuale autorul introduce conceptul de dispoziții personale. Acestea din urmã pot fi grupate ȋn trei categorii definitorii individului: trãsãturi cardinale, centrale și secundare. Ȋnsușirile cardinale au o semnificație majorã pentru viața indivizilor fiind supranumite „ rãdãcinile vieții ”. Influențeazã și guverneazã direct viața individului oferind posibilitatea de a ȋnregistra o ascensiune.

Ȋnsușirile centrale descriu modalitatea subiectului de a reacționa la stimulii din exterior și pot fi recunoscute cu ușurințã. Cele mai numeroase trãsãturi sunt cele secundare, cunoscute numai de persoanele apropiate subiectului și de aceea sunt mai slab de identificat.

2.1.4. Analiza factorialã a personalitãții H. J. Eysenck

Contribuția lui Eysenck ȋn fundamentarea teoriei personalitãții a fost de a introduce 3 noi concepte, actualmente definitorii personalitãții: extraversiunea, nevrotismul și psihozismul. Din perspectiva autorului, singura modalitate de a ȋnțelege natura umanã este analiza comportamentului individului și nu analiza conexiunilor mnezice. „ Acești factori sunt evaluați cu ajutorul unui chestionar de autodescriere ȋn care subiectului i se cere sã rãspundã cu „da” sau „nu” la mai multe ȋntrebãri” (G. Matthews, I. J. Deary, M. C. Whiteman, 2005, p.45). Instrumentele elaborate de Eysenck pentru evaluarea personalitãții sunt ȋntâlnite sub denumirea de Eysenck Personality Inventory și Eysenck Personality Questionnaire. Acesta din urmã este destinat mãsurãrii autopercepției sau autoeficacitãții subiectului ȋn momentul administrãrii chestionarului.

Majoritatea indivizilor obțin valori normale pentru dimensiunile extraversiune și nevrotism, ȋn schimb scorurile la psihozism ȋnregistreazã valori vizibil mai scãzute. Extravertitul tipic este descris de Eysenck „ ca o persoanã ce este sociabilã, tânjește dupã emoții puternice, ȋși asumã riscuri, și poate uneori sã-și iasã din fire”(G. Matthews, I. J. Deary, M. C. Whiteman, 2005, p.46).

Introvertitul tipic ȋși stabilește standarde ȋnalte și este redat ca: „ o persoanã tãcutã și retrasã, preferã cãrțile și nu oamenii, e serioasã, ȋși controleazã emoțiile” (G.Matthews, 2005, p.46). Caracteristicile definitorii personalitãții nevrotice sunt redate de o ȋnclinație spre”anxietate și depresie; ȋși face sânge rãu, doarme prost și are tulburãri psihosomatice” (G. Matthews, I. J. Deary, M. C. Whiteman, 2005, p.46).

2.1.5. Teoria Big Five

Importanța modelului Big Five este redatã de izolarea unui set de trãsãturi cu un mare impact asupra organizãrii ȋntregii personalitãți.

Modelul Big Five analizeazã cinci dimensiuni pentru a descrie personalitatea umanã: nevrotism, extraversie, deschidere cãtre experiențe, agreabilitate și conștiinciozitate.

Nevrotismul descrie persoanele cu o sensibilitate emoționalã ȋn direcția angoaselor, sunt pasibile spre depresie; se impune sprijin afectiv pentru restabilirea echilibrului emoțional;

Extraversia descrie persoanele care nu ȋntâmpinã dificultãți de relaționare și se simt bine ȋn contexte sociale cât mai variate;

Deschiderea cãtre experiențe definește persoana care preferã sã ȋși trãiascã viața ȋn deplinã armonie, ȋndreptatã spre latura artisticã și care apreciazã frumosul;

Agreabilitatea adunã toate calitãțile ce contureazã ȋn linii mari modelul promovat de societate; este trãsãtura specificã persoanei asertive care evitã sã ȋși exprime frustrarea prin acte violente;

Conștiinciozitatea surprinde latura organizatoricã ȋn detrimentul comportamentului spontan, toatã atenția este canalizatã pe autodisciplinã și pe atingerea obiectivelor stabilite;

2.1.6. Instrumente de evaluare a personalitãții

Ȋn cunoașterea personalitãții elevilor, metoda testelor reprezintã principalul instrument de mãsurare a diferențelor dintre indivizi și a modului distinct de a reacționa ȋn anumite situații. Din categoria testelor destinate evaluãrii personalitãții, terapeutul ȋși orienteazã atenția asupra principalelor direcții reprezentate de: teste proiective și teste de orientare a trãsãturilor.

Teste proiective:

Ȋn lucrarea „Psihonevrozele de apãrare”, Freud introduce pentru prima datã conceptul de proiecție pentru a explica tendința subiecților de a atribui unui obiect și/sau unei persoane o parte a Eului prin care propriile sentimente și trebuințe sunt renegate.

Tehnicile proiective sunt instrumente de investigare a personalitãții ce utilizeazã situații ambigue cu scopul de a dezvãluii viața interioarã a subiectului.

1. Testul Arborelui a fost utilizat de Emile Jucker ca instrument de diagnostic psihologic, dar fãrã a realiza o analizã statisticã. Ulterior, Carl Koch a fost cel care a standardizat Testul arborelui și a realizat studii privind simbolistica și tehnica de interpretare a desenului. Desenarea arborilor solicitã proiecția lumii interioare a subiectului, atitudinea asupra vieții și latura inconștientã a imaginii de sine. Testul constã ȋn desenarea unui arbore pe o coalã de hârtie. Pentru o interpretare mai profundã R. Stora recomanda administrarea testului de trei ori. Primul desen oferã informații despre atitudinea socialã și profesionalã a subiectului, al doilea desen oferã o imagine asupra sinelui intim, iar al treilea desen prezintã imaginea idealã.

Testul arborelui este un instrument proiectiv utilizat pentru identificarea nevrozelor și psihozelor, a tendințelor depresive, a anxietãții, a tulburãrilor de atenție și debilitãții mintale. Ȋn domeniul educațional terapeutul urmãrește cele douã constructe introversie-extraversie, gradul de maturizare socio-afectivã, probleme de adaptare la cerințele mediului, prezența unor evenimente cu un puternic impact emoțional, instincte, necesitãți,etc.

2. Testul pulsiunilor (Szondi) a fost elaborat ȋn secolul al XX-lea de Leopold Szondi pentru a identifica manifestarea genelor pulsionare a subiecților ȋn alegerea fotografiilor unor bolnavi mintali. Szondi definea destinul unei persoane ca reprezentând un set de alegeri personale ce direcționeazã individul pe tot parcursul vieții: ȋn familie, dezvoltarea personalã și profesionalã.

Testul conține 48 de fotografii ale unor bolnavi mintali alese pe baza unor cercetãri empirice. Aceste fotografii sunt grupate ȋn șase serii echivalente, fiecãrei serii ȋi corespund 8 fotografii. Subiectul trebuie sã aleagã din fiecare serie douã imaginii pe baza aversiunii și simpatiei pentru fotografi. Testul are o arie de aplicabilitate mai mare ȋn zona clinicã, dar se poate administra ȋn orientarea profesionalã, psihologia judiciarã și ȋn cazul persoanelor normale. Prin analiza intensitãții și a modalitãții de manifestare a pulsiunilor rezultate ȋn urma testului se pot identifica o serie de trãsãturi de personalitate. Ȋn același timp, testul oferã posibilitatea de a mãsura modalitatea ȋn care tinde sã se manifeste trebuințele/ pulsiunile subiectului.

3. Testul de apercepție tematicã (T.A.T.) este compus din 30 de planșe ȋn care sunt prezentate profile umane, obiecte, imagini și o planșã albã. Imaginile surprind scene cu un anumit grad de ambiguitate ce ȋi permit individului construirea de noi proiecții. Testul se axeazã ȋn principal pe producțiile narative ale subiectului. Terapeutul intervine numai ȋn situațiile ȋn care subiectul ȋntâmpinã dificultãți. Ȋn urma interpretãrilor terapeutul va surprinde percepția subiectului asupra lumii, conflicte interne, emoțiile personajelor, deznodãmântul poveștii și acțiunea ȋntreprinsã. Ȋn consecințã, rolul testului este acela de a evalua sentimentele, temerile și gândurile subiectului.

4. Testul LÜSCHER este un instrument proiectiv elaborat de Max Lüscher bazat pe psihologia funcționalã care dezvãluie informații ȋn legãturã cu ariile de stres, cu structura psihicã și surprinde aspectele semnificative ale personalitãții. Testul este asociat cu un sistem de avertizare asupra efectelor datorate stresului ȋncã din faza incipientã. Domeniile sale de aplicabilitate sunt: ȋn orientarea maritalã, medicinã, recrutarea personalului din industrie și comerț.

Teste privind orientarea trãsãturilor:

1. Californian Psychological Inventory (C.P.I. )

C.P.I. a fost elaborat de H. G. Gough ȋn 1956. Testul a fost destinat pentru a evalua și diagnostica 18 trãsãturi de personalitate. C.P.I. este un instrument psihologic cu o mare arie de aplicabilitate ȋn recrutarea personalului, ȋn domeniul orientãrii vocaționale și al dezvoltãrii carierei. Acesta este unul dintre cele mai utilizate instrumente de mãsurare a personalitãții bazate pe analiza comportamentelor interpersonale ȋn interacțiunea subiectului cu mediul social.

2. 16 PF

Chestionarul 16PF a fost construit de Cattell pentru a evalua trãsãturile de personalitate rezultate prin analiza factorialã. Dintre cele 16 trãsãturi identificate de Cattell, 12 sunt factori de ordin I, iar 4 factori sunt de ordin II.

Cattell a introdus propriul sistem de codificare bazat pe cifre pentru a stabili o modalitate unicã de raportare la factorii investigați. Cei 16 factori investigați mãsoarã inteligența, caracterul și temperamentul individului. Testul este format din 187 de itemi; fiecare item este urmat de trei rãspunsuri a,b,c.

3. Eysenck Personality Questionnary (EPQ)

EPQ este unul din chestionarele elaborate de Eysenck care analizeazã trei scale diferite: extraversie, nevrotism și psihozism.

Adolescenții care obțin scoruri mici pentru scala extraversie fac parte din categoria persoanelor introvertite. Profilul unei persoane introvertite este caracterizat de o rezervã fațã de interacțiunile cu mediul exterior; persoana preferã un stil de viațã organizat susținut de un control strict asupra sentimentelor.

Scala nevrotism mãsoarã instabilitatea emoționalã a individului, astfel scorurile mici surprind latura optimistã, calmul și controlul persoanei. Scorurile mari indicã anxietate; subiectul este ȋngrijorat cã situația ar putea scãpa de sub control și reacționeazã impulsiv la stimulii din exterior.

Scala psihotism evalueazã modalitatea de raportare a subiectului la mediul exterior. Subiecții care obțin scoruri mici pe scala psihotism au dezvoltatã capacitatea de adaptare și/sau integrare la mediul social. Ȋn schimb, scorurile ȋnalte descriu persoanele care ȋntâmpinã dificultãți de adaptare, au tendințe de a acționa agresiv.

3. Concluzii

Ȋn genere, subiecții reacționeazã ȋn mod distinct ȋn interacțiunea cu stimulul din exterior. Frecvența expunerii individului la o serie de contexte sociale asigurã dezvoltarea unor strategii de a face fațã situațiilor generatoare de stres. Negestionarea adecvatã a acestor situații destabilizeazã starea de bine a individului și contribuie la apariția conflictelor interne. Aceasta este etapa ȋn care terapeutul poate interveni cu strategii specifice pentru fiecare caz ȋn parte cu scopul de a menține starea bine a subiectului.

Scopul consilierii este acela de a oferi asistențã imediatã consiliatului ȋn rezolvarea unor probleme. Clientul este ȋnvãțat sã ȋși valorizeze ȋn mod realist potențialul sãu și sã ȋși cunoascã propriul mecanism de funcționare a personalitãții prin metode specifice.

Adolescenții sunt considerați o categorie vulnerabilã. Dintre toate formele de consiliere ȋntâlnite ȋn momentul de fațã, consilierea școlarã este cea care asigurã adaptarea elevilor la cerințele mediului șolar și social. Cu ajutorul instrumentelor psihologice, consilierul ȋși propune sã dezvolte elevilor abilitãțile sociale necesare pentru a face fațã situațiilor de viațã. Din aceastã perspectivã consilierea școlarã are o componentã educaționalã ce urmãrește: progresul școlar al elevilor, previne apariția comportamentelor de risc,sprijinã elevul ȋn dezvoltarea unei atitudini pozitive fațã de propria persoanã, creeazã oportunitãți pentru valorizarea necesitãților elevilor, ȋncurajeazã relația școalã- familie.

Procedura de observare analizeazã atitudinea subiectului fațã de situația descrisã, surprinde frustrãrile, gradul de implicare, etc. Aceste instrumente sunt create ȋn special pentru subiecții normali. Scalele evalueazã segmente importante pentru conviețuirea socialã a individului. Prin intermediul testelor, examinatorul poate surprinde cât de mare este distanța dintre imaginea idealã și imaginea de sine a subiectului. O distanțã prea mare ȋntre aceste imagini dezvoltã ȋn timp o perspectivã nerealistã asupra lumii și/sau a vieții.

CAPITOLUL II: METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1 Introducere

Cercetarea de fațã abordeazã cu maximã rigurozitate complexitatea personalitãții individului pornind de la psihologia funcționalã a culorii prin intermediul cãreia se obțin trãsãturi de personalitate caracteristice fiecãrui individ. Testul prezintã disfuncționalitãțile ce ar putea sã reiasã ȋn urma interpretãrii, dar instrumentul folosit nu asigurã diminuarea disfuncției. Ȋn acest caz, se recomandã inserarea subiectului ȋntr-un program de consiliere. Ȋn cele ce urmeazã vor fi prezentate pe scurt relațiile subiectului cu anturajul și familia, nevoile identificate și metodele specifice de intervenție ȋn funcție de particularitãțile cazului.

2.2. Ipotezele cercetãrii

IP 1. Dacã existã disfuncții emoționale (carențe afective) la subiecții din lotul studiat, atunci aceștia vor adopta o conduitã antisocialã.

2.3. Obiectivele cercetãrii

OB 1. Surprinderea dinamicii emoționale la adolescenți.

OB 2. Identificarea conduitelor antisociale la adolescenți.

OB 3. Identificarea nevoilor și a disfuncționalitãților din spatele comportamentului.

2.4. Eșantion

Cercetarea ȋși propune sã realizeze o analizã calitativã a datelor printr-un numãr restrâns de subiecți investigați. Principalul criteriu de selecție a grupului țintã l-a reprezentat stadiul de dezvoltare. Lotul de subiecți este format din 10 elevi de liceu cu vârste cuprinse ȋntre 15-16 ani. Din totalul elevilor investigați 5 sunt de gen feminin, cu vârsta cuprinsã ȋntre 15 și 16 ani, iar 5 sunt de gen masculin, elevii ai clasei a-X-a cu aceeași medie de vârstã.

Participarea elevilor ȋn cadrul ședințelor de consiliere de grup și/sau individuale a subliniat structura familiei a celor 10 subiecți analizați. Astfel, cei 10 subiecți, 2 provin din familii monoparentale rezultate ȋn urma decesului, iar restul provin din familii legal constituționale.

2.5. Metode și instrumente de cercetare

Testul Lüscher este un instrument proiectiv prin intermediul cãruia se pot obține informații profunde despre subiectul testat. Prezentul test reprezintã o versiune prescurtatã cunoscutã sub denumirea de Testul Lüscher scurt. Ȋntregul test cuprinde șapte panouri diferite de culori ȋnsumând 73 de culori rezultate din 25 de nuanțe diferite. Acesta din urmã impune 43 de selecții spre deosebire de varianta prescurtatã unde sunt suficinte numai douã. Domeniul de aplicabilitate nu este deloc restrâns. Ȋn practica medicalã acest instrument este folosit pentru a identifica cauzele și efectele fiziologice apãrute ȋn urma stresului. Testul nu conține itemi sau ȋntrebãri ȋnchise/ deschise.

2.6. Procedura de aplicare a instrumentelor de cercetare

Testul Lüscher este alcãtuit din opt cartoane colorate inscripționate pe verso cu cifre numerotate de la 0-7. Subiectul trebuie sã decidã ȋn ordinea doritã culoarea care are cel mai mare grad de simpatie. Este de preferat ca selecția culorilor sã se realizeze luându-se ca atare, fãrã a pleca de la o judecatã de valoare ȋn legãturã cu asocierea unor articole de ordin vestimentar sau o anume preferințã.

Important este impactul pe care culoarea ȋl lasa la prima vedere. Procedura de selecție se aplicã pentru toate cele șapte cartoane. La sfârșit se noteaze pe o coalã de hârtie numerele corespunzãtoare culorii de pe spatele cartoanelor, de la stânga la dreapta. Prima poziție reflectã gradul cel mai mare de simpatie pentru o culoare, iar a opta poziție prezintã culoarea pentru care subiectul manifestã cea mai mare antipatie. Poziția ȋn șir a culorii determinã o anumitã funcție marcatã cu un simbol specific:

preferința puternicã pentru o culoare este notatã cu simbolul „ + „

preferința pentru o culoare este notatã cu simbolul „ x ”

indiferența fațã de o culoare este marcatã cu simbolul „ = ”

respingerea culorii este marcatã cu simbolul „ – ”

Pentru o interpretare calitativã a rezultatelor testului sunt necesare douã operații de alegere. Trebuie menționat cã ȋn cea de-a doua selecție subiectul nu trebuie sã facã nici un efort conștient pentru a reproduce prima alegere. Se noteazã numerele celei de-a doua selecții.

Timpul destinat administrãrii testului nu depãșește mai mult de 10 minute. Interpretarea rezultatelor presupune conexiuni ȋntre pozițiile ȋn șir a culorilor ȋmpãrțite ȋn cinci grupe și simbolistica culorii. Rezultatele obținute ȋn urma administrãrii testului permit identificarea ariilor de stres psihologice și fiziologice, aspecte concludente cu structura psihicã conștientã și inconștientã a individului.

2.7. Modalitãți de intervenție

Ȋn cazul de fațã introducerea unui program de intervenție pentru fiecare subiect analizat a avut rolul de a definii și clarifica datele rezultate ȋn urma administrãrii testului proiectiv. Obținerea informațiilor necesare pentru descrierea cazului și identificarea unor trãsãturi de personalitate ajutã specialistul sã ȋnțeleagã cauza declanșatoare pentru apariția tulburãrii, dar și pentru construirea unui demers terapeutic. Pentru cercetarea de fațã, intervenția a fost folositã cu scopul de a face o corelație ȋntre rezultatele subiecților obținute ȋn urma administrãrii testului Luscher și necesitãțile identificate ȋn cadrul programului specializat de consiliere.

CAPITOLUL III: CERCETARE APLICATĂ

3.1. Analiza și interpretarea datelor

TESTUL LÜSCHER

Cazul nr.1:

Total: 7 !

! ! !! !!!

C A A A

1 5 7 0 3 2 4 6

5 1 7 0 3 4 2 6

C C C A A A

! ! !! !!!

Total: 7 !

SITUAȚIA EXISTENTĂ: Preferința pentru una din culorile acomatice indicã o atitudine negativã asupra vieții. De exemplu, negrul și griul nu sunt considerate culori, primul reprezentând negarea culorii, iar cel din urmã reflectã neutralitatea și lipsa acesteia. Selecția culorilor auxiliare negru-gri pe poziția 3-4 identificã anumite nevoi și/sau dorințe ce necesitã a fi satisfãcute. Subiectul simte nevoia de a evita anumite circumstanțe ȋn care este direct implicat. Din acest unghi situațiile ȋntâlnite necesitã adoptarea unor strategii adecvate de evitare sau de soluționare a problemei.

SURSE DE STRES: Ȋn cazul de fațã ocuparea poziției 7-8 a primei funcții prezintã principala sursã de stres rezultatã din ȋnchiderea ȋn sine. Din perspectiva subiectului este esențial sã ȋși securizeze latura afectivã pentru a câștiga respectul celorlalți. De aici rezultã cã tensiunea emoționalã acumulatã pânã ȋn momentul de fațã se datoreazã evenimentelor ȋntâlnite pe parcursul adolescenței; evenimente ce și-au pus amprenta asupra dimensiunii afective.

Nu dorește ca ceilalți sã ȋi descopere latura vulnerabilã pentru a nu pierde respectul mult câștigat. Aparent subiectul afișeazã o disponibilitate ȋn a dezvolta legãturi durabile de prietenie unde ȋși aduce aportul propriu. Existã ȋnsã, tendința de a-și reprima gândurile și principiile din nevoia de a fi pe placul celorlalți. Ȋn urma unei deziluzii acute, subiectul dezvoltã nesiguranțã și o atitudine pesimistã asupra vieții. O gândire nerealistã pe termen lung va produce disfuncții pe douã direcții: prin alterarea stãrii de bine și prin alimentarea anxietãții.

Principala sursã de stres este redatã de lipsa de ȋnțelegere a celor din jur și de faptul cã profesorii ȋl sancționeazã frecvent pentru comportamentul sãu. Adoptarea unei stategii defensive denotã lipsa de ȋncredere, afecțiune și ȋnțelegere, de care subiectul nu s-a putut bucura ȋn adolescențã.

CARACTERISTICI REȚINUTE: Pentru a-și restabili ȋncrederea ȋn sine are nevoie sã i se asigure parametrii necesari dezvoltãrii ȋn condiții optime. Sub acest aspect ȋncearcã sã ȋși stabileasca obiective tangibile pentru extinderea domeniului de activitate.

OBIECTIV DORIT: Lipsa figurii paterne justificã ȋn linii mari necesitatea subiectului de a fi ȋnconjurat de afecțiune și de tandrețe. Decesul tatãlui survenit ȋn urmã cu doi ani a provocat o destructurare pe plan emoțional și afectiv. Din acest motiv dorește sã reconstruiascã starea idealã de armonie prin intermediul unor legãturi bazate pe afecțiune.

PROBLEME ACTUALE: Caracterul unic și originalitatea sunt calitãțile pe care le admirã. Ȋn toate activitãțile pe care le desfãșoarã ȋși pune amprenta. Manifestã un real interes pentru persoanele cu standarde ȋnalte și calitãți remarcabile.

Cazul nr.2

!!! Total: 3!

A

2 1 5 6 3 0 7 4

4 1 3 0 7 2 6 5

C C A A A

! !! !!! Total: 1!

SITUAȚIA EXISTENTĂ: Persoana este ușor iritabilã și ȋn același timp caracterizatã de impulsivitate. Aceasta ar trebui sã acorde o deosebitã atenție autocontrolului care negestionat corespunzãtor contribuie la apariția stresului și implicit a conflictului interpersonal. Cu toate acestea coopereazã și colaboreazã cu mare ușurințã, iar lucrul ȋn echipã reprezintã punctul sãu forte.

SURSE DE STRES: Stresul rezultat se datoreazã incapacitãții de a menține stabilitatea relațiilor ȋn condiții optime. Simte nevoia de a evada din poziția socialã ȋn care se aflã și de a interacționa cu persoane al cãror nivel socio-cultural se manifestã la fel de pregnant.

Ȋn cazul de fațã selecția culorilor auxiliare maro-violet ȋn poziția 7-8 relevã un simț estetic bine dezvoltat, ce ȋi permite subiectului sã ȋși formeze și sã ȋși exprime propriile principii ȋn domeniul artei. Când stresul ȋși pune amprenta asupra activitãților sale, acesta apeleazã frecvent la creația artisticã pentru a se detensiona. Manifestã disponibilitate pentru contactele sociale care ȋl pot ajuta ȋn evoluția sa intelectualã și artisticã. Ȋn consecințã, subiectul manifestã atât o dorințã exacerbatã de a fi apreciat, cât și o sensibilitate artisticã sublimatã.

CARACTERISTICI REȚINUTE: Obiectivele spre care tinde sunt tangibile. Obiectivul pe termen lung presupune un parcurs crescendo ȋn plan profesional, ȋnsã circumstanțele ȋl forțeazã la compromisuri și la reprimarea speranțelor.

Compromisurile din punctul sãu de vedere implicã o prioritizare a lucrurilor relevante sau strict necesare pentru subiect. Actualmente, circumstanțele ȋl preseazã sã ȋși inhibe anumite lucruri pe care și le dorește. Planul carierei sale are o pondere mult mai mare decât satisfacerea unor trebuințe ce nu vor mai manifesta interes, imediat ce au fost atinse.

OBIECTIVUL DORIT: Persoana este deschisã cãtre posibilitãți noi ce se pot dovedi a fi interesante. Dorește sã ȋnregistreze un progres ȋn plan profesional pentru a sprijini persoanele aflate ȋn dificultate. Aceastã dorințã izvorãște din ȋnteriorul sãu fãrã a fi influențatã de vreun stimul din exterior. Din partea persoanelor apropiate lui așteaptã cãldurã șȋ ȋnțelegere.

PROBLEME ACTUALE: Ȋn cazul de fațã, persoana are obiceiul de a critica ȋn mod consecvent condițiile ce nu i se par suficient de clare și bine organizate. Un bun management ar clarifica situația actualã a subiectului.

Cazul nr.3

Total: 2!

! !

C A

3 2 7 1 5 4 0 6

2 1 5 7 3 4 6 0

C A A A

! Total: 1!

SITUAȚIA EXISTENTĂ: Subiectul va trebui sã depunã tot efortul necesar pentru a avea o relatie apropiatã. Simte nevoia de a fi ȋnțeles și de a-și evidenția potențialul.

SURSE DE STRES: Stresul rezultã din efortul pe care subiectul ȋl depune pentru a masca lipsa ȋncrederii ȋn sine. Distresul rezultat a alimentat starea de insecuritate a subiectului ȋn raport cu propriul potențial. Subiectul are o nevoie acutã de a interacționa cu persoane care ȋși stabilesc ținte mult mai ȋnalte. Prin interacțiunea cu un anumit grup social dorește sã

evidențieze calitatea unicã a caracterului sãu. Sub atitudinea de ȋncredere pe care o afișeazã ȋn mod constant, subiectul de fapt mascheazã teama de inadecvare și dorința de a-și refula nevoia de contacte sociale.

CARACTERISTICI REȚINUTE: Simte nevoia de o pauzã pentru a se destinde dupã o perioadã de agitație care i-a consumat din energie. Nu este dispus sã facã vreun compromis ce ar presupune ȋncãlcarea principiilor de bazã. Acest lucru ȋl va putea ajuta pe viitor sã ȋși extindã domeniul de activitate mult dorit. Toate presiunile din exterior trãdeazã ȋngrijorarea cã ar putea fi ȋmpiedicat ȋn atingerea obiectivelor propuse. Simte nevoia de a-și restabili ȋncrederea ȋn sine și totodatã de a elimina din tensiunile acumulate.

OBIECTIV DORIT: Subiectul este conștient cã relațiile dezvoltate cu ceilalți colegi nu au o bazã solidã, aspect sesizabil din ușurința cu care aceștia ȋi catalogheazã greșit ȋnițiativa. Dorește ca pe viitor sã ȋi fie recunoscute meritele și sã ȋși redobândeascã independența. Ȋn ciuda dificultãților ȋntâmpinate ȋși canalizeazã ultimele energii pentru a obține ȋntr-un final aprecierea și admirația lor.Toate obiectivele ce doresc a fi atinse de subiect izvorãsc din necesitatea de a ajunge ȋn acord cu aspirațiile impuse de marea majoritate.

PROBLEME ACTUALE: Activitãțile intreprinse de subiect sunt influențate de teama cã la un moment dat ar putea fi ȋmpiedicat ȋn obținerea lucrurilor mult dorite.

Cazul nr.4

Total: 0!

1 3 2 4 7 0 5 6

3 1 7 5 2 0 6 4

C A

! !!!

Total: 4!

SITUAȚIA EXISTENTĂ: Insistã pe construirea unei relații apropiate, bazate pe ȋnțelegere și suport emoțional. Are tendința de a masca latura sensibilã pentru a nu pierde credibilitate ȋn fațã grupului și ȋn același timp pentru a deține controlul. Este foarte important pentru subiect menținerea poziției de lider pentru care a fost dispus sã facã compromisuri. Vrea sã ȋi fie cunoscute de membrii grupului calitãțile de lider. Se impune autoritar ȋn fața celorlalți și vrea sã parã insensibil, neȋnfricat și puternic. Reputația și modul ȋn care este perceput de ceilalți sunt singurele aspecte care conteazã pentru sunbiect.

SURSE DE STRES: Sursele de stres apar din efortul subiectului de a ascunde anxietatea prin simularea unui comportament indiferent ȋn raport cu tot ce ȋl ȋnconjoarã. Deseori are tendința de a demonstra autenticitatea caracterului sãu prin ȋncercarea de a se detașa de restul. Ȋn momentul de fațã se simte vulnerabil fiind ȋngrijorat cã existã posibilitatea ca ceilalți sã ȋi descopere calitãțile pe care ȋncearcã sã le ascundã sub imaginea de lider.

CARACTERISTICI REȚINUTE: Lipsa de ȋncredere pe care o afișeazã fațã de oameni ȋn general, l-a ȋnvãțat sã ȋși ȋnsușeascã o serie de strategii de naturã preventivã pentru a devia situațiile tensionate.

OBIECTIV DORIT: Subiectul analizat ȋși stabilește standarde destul de ridicate prin intermediul cãrora sã nu mai fie nevoit sã ȋntâmpine lipsuri de ordin material. O viațã ȋmplinitã din punctul sãu de vedere trebuie sã fie bogatã ȋn activitate și ȋn trãire alãturi de persoana care sã ȋi ofere ȋmplinire sexualã și emoționalã.

PROBLEME ACTUALE: Dezamãgirea și frica cã nu existã ȋn momentul de fațã un element pentru a-și impune anumite ținte de atins au declanșat anxietatea. Ȋn relațiile viitoare dorește sã aibe posibilitatea de a-și selecționa partenerii de discuție ȋn funcție de anumite afinitãți cu scopul de a-și atinge obiectivele.

Cazul nr.5

Total: 3!

!!!

A

2 3 1 5 7 0 6 4

3 2 5 1 0 7 4 6

C C A A

!! Total: 2!

SITUAȚIA EXISTENTĂ: Situația existentã prezintã necesitatea subiectului de a se implica ȋntr-o legãturã apropiatã care sã ȋi asigure liniște interioarã. Este foarte important pentru acesta ca ceilalți sã rezoneze la sentimentele sale și nu afișeze o atitudine ostilã.

SURSA DE STRES: Persoanele cu care interacționeazã ȋncearcã sã ȋi testeze subiectului vulnerabilitatea plasând informații cu un substrat ȋndoelnic. Vulnerabilitatea ȋn acest caz este redatã de lipsa implicãriii persoanei ȋn verificarea credibilitãții sursei. Ușurința de a accepta influențele din exterior crește riscul de a fi predispus la stres. Sub acest aspect persoana ȋncearcã sã sublime teama de inadaptare prin afișarea unei atitudini pasive ȋn raport cu persoanele care vor sã o discrediteze.

CARACTERISTICI REȚINUTE: Insistã pe consolidarea relațiilor care au dragostea drept fundament. Ȋn baza acestui sentiment se poate observa disponibilitatea pe care o afișeazã subiectul ȋn acceptarea unor compromisuri pentru a evita privarea de afecțiune. Persoanele apropiate trebuie sã ȋi demonstreze ȋn mod constant afecțiunea ce i-o poartã atât la nivel nonverbal prin mimicã, gesticã și microexpresii, cât și prin recunoașterea socialã.

OBIECTIVUL DORIT: Orice moment de cumpãnã are rolul de ȋnvãța individul sã adopte o serie de strategii și tehnici de rezolvare a situațiilor generatoare de stres. Tehnici care ulterior vor constitui mecanismul de aparare al subiectului la stimulii „nocivi” lui. Evenimentele nefavorabile din ultima perioadã au avut o ȋncãrcãturã emoționalã puternicã care ȋn cele din urmã, au contribuit la motivarea subiectului și la creșterea expectanțelor pe

viitor. Ȋntreaga atenție se va canaliza pe depãșirea obstacolelor viitoare printr-uni management bun al stresului. Acesta din urmã va contribuit la obținerea recunoașterii colective de care are nevoie. Distribuirea corespunzãtoare a energiei va evita surmenarea.

PROBLEME ACTUALE: Complexele și limitãrile au apãrut ca reacție a dezamãgirii rezultate ȋn urma unei legãturi sentimentale. Subiectul este conștient de existența unor carențe ȋn relația de cuplu, dar cautã ȋn anturaj un punct de sprijin ȋn soluționarea acestei probleme. Nu este de acord cu modalitatea ȋn care partenerul gestioneazã relația, dar din varii motive nu se simte pregãtit sã ȋși susținã punctul de vedere. Subiectul este predispus spre anxietate.

Cazul nr. 6

Total: 3!

!!!

C

0 2 1 4 3 6 5 7

3 1 7 5 6 0 2 4

C A A

! !! !!!

Total: 5!

SITUAȚIA EXISTENTĂ: Subiectul face parte din cadrul unui liceu cu profil sportiv. Prin natura profilului se ȋncearcã dezvoltarea armonioasã a trupului și a sufletului. Pe lângã acestea elevul dezvoltã un spirit competitiv, uneori agresiv și reușește sã formeze un ȋntreg alãturi de membrii echipei. Cele mai ȋntâlnite valorile ȋn cadrul grupei cu profil sportiv din care subiectul analizat face parte, sunt: unitatea, puterea și instinctul de supraviețuire. Pentru

a aparține grupului și a se identifica cu acesta, individul ȋncearcã sã adopte o imagine nerealistã, cu mult diferitã de modul sãu de a fi. Ȋși sublimã trãirile și emoțiile pentru a nu-i fi

perceputã vulnerabilitatea de cãtre ceilalți membri ai grupului. Sunt momente ȋn care și-ar dori sã ȋmpartãșeascã unei persoane confidente din ȋncãrcãtura sa emoționalã.

SURSE DE STRES: Sub buna dispoziție pe care o afișeazã ȋn prezența grupului, subiectul mascheazã o tensiune intrinsecã cauzatã de conflictul dintre expectanțã și nevoia de a se identifica cu grupul. Perspectiva ușor pesimistã asupra viitorului contribuie la amânarea hotãrârilor relevante pentru parcursul sãu. Pesimismul a declanșat apariția sentimentului de ȋnfrângere. Ȋn momentul de fatã ȋși focalizeazã toatã atenția spre un mijloc de evadare prin care sã ȋși elimine tensiunile acumulate.

CARACTERISTICI REȚINUTE: se simte depãsit de convențiile impuse de grup lucru care ȋl ȋmpinge sã se refugieze ȋntr-o legãturã care sã ȋi ofere ȋmplinire sexualã și emoționalã. Actualmente, subiectul tinde spre o atmosferã care sã ȋi asigure liniște și stabilitate. Simte nevoia unor momente de relaj pentru a putea gestiona cu calm situațiile care pânã de curând le considera intolerabile.

PROBLEME ACTUALE: Se implicã ȋn diverse activitãți destinate obținerii scopurilor propuse. Totuși existã o teamã cã cineva la un moment dat ar putea sã ȋl ȋmpiedice ȋn atingerea acestor perspective.

Cazul nr. 7

Total: 7!

!!! ! ! !!

C C A A

7 5 0 1 3 2 4 6

5 1 0 7 2 4 6 3

C C C A A A

!! ! ! !! !!! Total: 9!

SITUAȚIA EXISTENTĂ: Cerințele și exigențele venite din partea pãrinților și a agenților educativi ȋl depãșesc cu mult. Discuțiile ȋn contradictoriu sunt din ce ȋn ce mai frecvente atât ȋn climatul familial, cât și ȋn mediul școlar. Subiectul ȋncearcã sã diminueaze constrângerile impuse de aceștia ȋn alegerea anturajului. Limitele impuse de pãrinți ȋn alegerea prietenilor se datoreazã unor evenimente nefavorabile ȋn care aceștia au fost direct implicați.

La acel moment pãrinții au considerat inadecvatã modalitatea de abordare a subiecților ȋn soluționarea problemei. Mai mult decât atât, familia considerã cã o astfel de conduitã poate influența ȋn mod negativ comportamentul propriului copil.

SURSA DE STRES: Principala sursã de stres izvorãște dintr-un conflict tacit ȋntre toți factorii ȋmplicați ȋn educație, triada elev-școalã-familie. Subiectul simte cã i se limiteazã spatiul de desfãșurare și ȋn aceeași mãsurã cã ȋi sunt ȋncãlcate drepturile. La polul opus, familia și școala nu afișeazã disponibilitatea de a investiga istoricul grupului sau dacã existã o explicație plauzibilã a elevilor pentru comportamentul lor indezirabil. Ȋn acest sens, toți cei implicați le acordã elevilor prezumția de vinovați fãrã a analiza cauzalitatea și sursa problemei. Revenind la subiectul analizat, ȋntreaga situație i-a dezvoltat sentimentul de nesiguranțã. Sentiment prin care ȋncearcã sã ȋși refuleze nevoia de contacte cu societatea; teama de inadecvare este mascatã printr-o (pseudo)ȋncredere ȋn capacitãțile sale.

CARACTERISTICI REȚINUTE: Actualmente, se simte depãșit de atribuțiile ce ȋi revin din asumarea rolurilor sociale. Este conștient cã ȋi sunt alocate o multitudine de responsabilitãți ce nu ȋi aparțin și va realiza o selecție riguroasã astfel ȋncãt sã ȋși atingã obiectivele inițiale.

OBIECTIV DORIT: Depune eforturi uriașe ȋn a-și canaliza ultimele energii cu scopul de a obține independența ȋn familie. Semnificația culorii violet subliniazã nevoia individului de a se identifica cu cineva pentru a primi sprijinul de care are nevoie;

PROBLEME ACTUALE: Neaprecierea efortului personal ȋn activitãțile derulate pânã ȋn prezent, atrag dupã sine demotivarea subiectului ȋn viitor. Ȋn principiu, va fi foarte greu sã obținã motivație intrinsecã pentru ȋndeplinirea responsabilitãților ce ȋi revin.

Cazul nr.8

Total: 3!

!!!

A

3 1 2 5 7 6 0 4

7 2 1 3 5 0 6 4

C A

!!! !!!

Total: 6!

SITUAȚIA EXISTENTĂ: Combinarea culorilor fundamentale albastru-roșu indicã o abordare echilibratã prin care subiectul gestioneazã eficient orice situație. Ocuparea primelor cinci poziții a culorilor de bazã demonstreazã cã subiectul este sãnãtos, eliberat de conflicte interioare. Albastrul este corespondentul unui temperament liniștit predominat de echilibru și o stare de armonie. Ȋn relațiile cu cei din jur colaboreazã eficient și nu intenționeazã sã ocupe o poziție de lider.

SURSE DE STRES: Stres apãrut din efortul de a ascunde ȋngrijorarea sub masca unei atitudini de indiferențã. Echilibrul și calmul subiectului sunt percepute de anturaj drept dovezi de vulnerabilitate. Subiectul este conștient cã la un moment dat colegii vor profita de calitãțile sale. Pentru a nu fi rãnit se izoleazã de restul grupului preferând sã fie mai rezervat atunci când are tendința de a se exterioriza acestuia. Superficialitatea relațiilor din cadrul grupului ȋi conferã nesiguranțã.

CARACTERISTICI REȚINUTE: Este sensibil și sentimental, dar ascunde acestã laturã pentru a evita emiterea unor judecãți de valoare. Numai persoanele foarte apropiate au reușit sã ȋi cunoascã sensibilitatea și latura sentimentalã, douã caracteristici definitorii personalitãții sale. Dorește sã exploateze aceste laturi prin construirea unei relații afective de lungã duratã.

OBIECTIV DORIT: Se opune ȋn mod sfidãtor oricãrui gen de restricție prin susținerea punctului sãu de vedere; considerã cã impunerea este singura modalitate prin care ȋși poate redobândi independența.

PROBLEME ACTUALE: Dezamãgire rezultatã din teama cã nu existã un alt mijloc pentru formularea noilor țeluri a condus la anxietate. Este susceptibil pentru adoptarea unei atitudini neadecvate fațã de sine prin sfidare și ȋncãpãțânare.

Cazul nr.9

Total: 3!

!!!

C

2 1 7 6 4 0 3 5

3 4 1 2 0 7 6 5

Total: 0!

SITUAȚIA EXISTENTĂ: Mecanismul de a se adapta ȋn varii contexte presupune o capacitate mare de autodisciplinã, o anumitã ordine ȋn viațã și un stil metodic. Simte nevoie de apropierea fațã de o persoanã ȋnțelegãtoare și rãbdãtoare.

SURSE DE STRES: Stres apãrut din lipsa stãpânirii unor abilitãți de a gestiona relațiile cu cei din jur, ȋn direcția doritã. Dorința de a dezvolta o relație empaticã stagneazã datoritã lipsei unui partener potrivit sau a factorilor externi ce pot influența relația de cuplu. Stilul metodic ȋl ajutã sã pãstreze un echilibru și un control strict al relațiilor sale emoționale.

CARACTERISTICI REȚINUTE: Prin natura circumstanțelor actuale este nevoit sã accepte compromisurile necesare pentru a nu fi privat de afecțiune.

OBIECTIV DORIT: Simbolistica culorii roșu reflectã o dorințã de ascensiune și o viațã bogatã ȋn trãire. Activitãțile derulate sunt direcționate spre obținerea succesului, iar capacitatea mare de adaptare la condițiile de mediu ȋl ajutã sã ȋși lãrgeascã câmpul de interes.

PROBLEME ACTUALE: Subiectul vrea sã acționeze liber, dar este limitat de nevoia sa de a avea lucrurile bazate pe un fundament rațional, unde obiectivele sunt clar definite.

Cazul nr.10

Total: 8!

!!! !! ! !!

C C A A

7 6 2 1 5 3 4 0

7 0 1 2 4 6 5 3

C C A

!!! !! !!!

Total: 9!

SITUAȚIA EXISTENTĂ: Persoana manifestã o oarecare rezervã ȋn raport cu oamenii, preferã sã analizeze ȋn detaliu dacã interlocutorul poate fi o persoanã de ȋncredere sau nu. Experiențele acumulate i-au dezvoltat abilitãțile de prevenție, astfel orice activitate ȋntreprinsã este atent evaluatã fãrã a pierde din vedere firul logic. Principalele sale calitãți sunt calmul și capacitatea de analiza.

SURSE DE STRES: Stresul se datoreazã unei sensibilitãți refulate de a crea un mediu securizant. Rãspunde la stimuli externi și dispune de capacitatea de a trãi fiecare moment la intensitate maximã.

CARACTERISTICI REȚINUTE: Este o persoanã destul de realistã, atunci când ȋși stabilește un obiectiv evalueazã corect potențialul sãu. Standardele stabilite ȋn alegerea unui partener sunt foarte exacte și tind spre perfecționism.

OBIECTIVUL DORIT: Considerã ȋmprejurãrile actuale destul de solicitante și ȋncercã pe cât posibil sã devieze orice eveniment care ar putea sã ȋl deprime. Respinge cu hotãrâre orice stimul care ar putea sã ȋi influențeze punctul de vedere.

PROBLEME ACTUALE: Lipsa de energie și de vitalitate a creat o intoleranțã fațã de orice stimulare viitoare. Se simte epuizat.

Sinteza cazurilor- program de intervenție specializat

Cazul nr.1

TULBURAREA: COMPORTAMENT INDEZIRABIL

DESCRIEREA CAZULUI: Ȋn relațiile cu ceilalți ȋncearcã sã ascundã latura vulnerabilã pentru a nu pierde respectul mult câștigat. Aparent subiectul afișeazã o disponibilitate ȋn a dezvolta legãturi durabile de prietenie, dar existã tendința de a-și reprima gândurile pentru a fi pe placul celorlalți. Principala sursã de stres se datoreazã lipsei de ȋnțelegere a celor din jur și a profesorilor care ȋl sancționeazã frecvent pentru comportamentul sãu. Relațiile cu profesorii de la clasã sunt tensionate și atrag dupã sine sancționarea elevului. Subiectul este deranjat de faptul cã nu i se oferã posibilitatea de a-și susține punctul de vedere. Din acest motiv preferã sã ȋși asume ȋntreaga responsabilitate chiar și atunci când nu este direct implicat știind cã oricum va fi sancționat. Ȋn urma evenimentelor petrecute subiectul afișeazã nesiguranțã și o percepție pesimistã asupra vieții. O gândire nerealistã pe termen lung va afecta starea de bine. Este ȋncurajat de mamã sã nu renunțe și sã ȋși canalizeze energiile rãmase pentru a merge mai departe. Familia nu se lasã influențatã de evenimentele petrecute.

CALITĂȚI IDENTIFICATE: abilitãți lingvistice, confidențialitate, capacitate de memo-rare bine dezvoltatã, sociabilitate.

PROCESUL DE CONSILIERE: principalele nevoi identificate ȋn urma monitorizãrii elevului sunt: nevoia de a evita anumite circumstanțe ȋn care este direct implicat și satisfacerea nevoii de a-și securiza latura afectivã pentru a câștiga respectul celorlalți. Adoptarea stategiilor defensive denotã lipsa de afecțiune și de ȋnțelegere.

Ședintele au vizat creșterea coeziunii grupului, medierea conflictului ȋntre elev- diriginte și ȋntãrirea elevului. O sedințã a fost destinatã evaluãrii relațiilor din cadrul grupului, dar și modalitatea ȋn care acesta este perceput de restul colectivului.

Sarcini:

elevii au format un cerc cu excepția unui voluntar care s-a aflat ȋn afara cercului. Provocarea datã de profesor este ca cel aflat ȋn afara cercului sã intre ȋn interior, cu mențiunea cã cei din grup nu trebuie sã ȋi permitã intrarea ȋn cercul lor. Scopul jocului este de a conștientiza barierele impuse de grup fațã de persoanele cu care interacționeazã pentru prima datã.

Fiecare elev se va gândi la o caracteristicã definitorie personalitãții lor, dar sã nu se regãseascã la ceilalți colegi. Cine nu reușește sã identifice o trãsãturã diferitã nu pãrãsește scaunul amplasat ȋn centrul clasei. Ȋn concluzie, existã multe elemente comune individului. Se evitã discriminarea și emiterea de judecãți de valoare.

Medierea conflictului: atât elevul, cât și dirigintele ȋși exprima punctul de vedere asupra situației create. Consilierul ȋi ȋnvațã sã ȋși asculte interlocutorul și sã intervinã atunci când celãlalt și-a exprimat punctul de vedere. Ȋntreaga discuție este dirijatã pentru a evita jignirile. Concluzie: Dirigintele preferã sã rãmânã cu impresia anterior creatã și dorește sancționarea elevului prin exmatriculare.

Consiliere individualã cu dirigintele. I s-a prezentat baza legalã din regulamentul de ordine interioarã a instituției cu scopul de a evita abuzul de putere. Situația conflictualã nu necesitã sancțiuni drastice deoarece s-a declanșat de la un drept legal al omului: dreptul la opinie. Ȋn timp, situația s-a calmat și astfel s-a evitat exmatricularea elevului fãrã un motiv plauzibil.

Ajutorul necondiționat acordat elevului i-a schimbat percepția negativã asupra oamenilor. Nu a fost obișnuit ca o persoanã din exterior sã ȋi ofere ajutorul necondiționat. Comportamentul adoptat a reprezentat pentru consilier o metoda prin care dorea ajutor. Ȋn momentul de fațã pãstreazã o distanțã vizivilã fațã de persoanele care l-au jignit și este mai rezervat ȋn manifestarea comportamentului. A ȋnțeles cã orice acțiune are și un efect; și nu de fiecare datã va exista o persoanã care sã aplaneze conflictul.

NEVOI IDENTIFICATE: nevoia de afecțiune și tandrețe, nevoia de ȋnțelegere și de restabilire a ȋncrederii ȋn sine.

CAUZA DECLANȘATOARE: lipsa figurii paterne din viața adolescentului crește nevoia de afecțiune; capacitatea micã a adulților de a empatiza.

Cazul nr.2

TULBURAREA: IMPULSIVITATE

DESCRIEREA CAZULUI: Persoana are tendința de a reacționa impulsiv când nu ȋi sunt respectate pe deplin drepturile legale. Datoritã spiritului sãu justițiar de a face dreptate intrã mereu ȋn conflicte. Surprinzãtor este faptul cã ȋși atinge ȋntr-un final scopul. Aceastã luptã implicã eforturi uriașe de a argumenta poziția sa, dar cel mai greu este sã demonstreze calitatea sa. Coopereazã și colaboreazã cu mare ușurințã ȋn relațiile cu ceilalți, este o persoanã sociabilã și empaticã. Cu toate acestea, leagã destul de greu o relație de prietenie datoritã unui sistem de valori foarte diferit de al sãu. O bunã perioadã din copilãria sa i s-a indus incapacitatea de a progresa sau de a ȋnregistra performanțe pe viitor. Relațiile cu membrii familiei sunt deschise și echilibrate. Familia l-a susținut și l-a motivat sã treacã peste toate obstacolele ȋntâlnite. Subiectul se implicã ȋn activitãțile gospodãrești derulate de membrii familiei.

CALITĂȚI IDENTIFICATE: sociabilitate, corectitudine, empatie, responsabilitate.

PROCESUL DE CONSILIERE a vizat identificarea adevãratului motiv pentru care subiectul dorește respectarea cu strictețe a drepturilor. Metodele utilizate au inclus atât teste prin intermediul cãrora se pot evidenția anumite frânturi din viața subiectului, cât și metode axate pe retrãirea experiențelor.

Sarcini:

Testul arborelui este un instrument proiectiv prin care sunt reflectate trãsãturi de personalitate și evenimente cu un puternic impact emoțional pentru client. Testul presupune schițarea unui copac pe o coalã A4. Rezultatele obținute au demonstrat existența unor evenimente intense din punct de vedere emoțional, marcate printr-un semn circular pe trunchiul copacului. Alegerea subiectului de a prefera structura ȋnchisã a coroanei copacului subliniazã personalitatea introvertitã a acestuia.

Testul Lusher prezentat anterior.

Subiectul ȋși imagineazã o situație trãitã ȋn copilãrie, dar puternicã ȋn intensitate. Se va ajuta de oglindã pentru a reproduce emoțiile trãite. Consilierul analizeazã microexpresiile pentru a observa dacã acestea ȋi direcționeazã conduita actualã. Situația prezenta un moment din sala de clasã ȋn care membrii grupului ȋncercau sã ȋl izoleze. Se discutã emoțiile clientului și se redirecționeazã atenția asupra relațiilor cu membrii actualului grup cu scopul de a evita asocierea percepției trecute cu prezentul.

Consilierul creeazã situații diferite ȋn intensitate prin intermediul cãrora i se solicitã subiectului metode și strategii de aplanare a conflictului. Dialogul se bazeazã pe regulile comunicãrii asertive, exprimarea punctului de vedere, dar respectând drepturile celorlalți.

NEVOI IDENTIFICATE: nevoia de a fi apreciat și respectat, nevoia de cãldurã, nevoia de progres.

CAUZA DECLANȘATOARE: activiãțile desfãșurate sunt raportate la evenimentele din trecut. Spiritul justițiar actual este de fapt dorința subiectului de a sancționa experințele trecute.

Cazul nr.3

TULBURAREA: STRES

DESCRIEREA CAZULUI: Persoana ȋntâmpinã dificultãți de relaționare cu membrii colectivului din care face parte. Subiectul este conștient cã relațiile dezvoltate cu ceilalți colegi nu au o bazã solidã. Din dorința de a fi apreciat de grup ȋncearcã sã adopte un comportament superficial care este imediat perceput de restul clasei. Pierde din vedere cã acesta este motivul principal pentru care nu este agreat de ceilalți. Negestionarea adecvatã a situației a condus la iscarea unui conflict prin intimidare. Toate presiunile din exterior trãdeazã ȋngrijorarea cã ar putea fi ȋmpiedicat ȋn atingerea obiectivelor propuse. Simte nevoia de a-și restabili ȋncrederea ȋn sine și totodatã de a elimina tensiunile acumulate.

CALITĂȚI IDENTIFICATE: conștiinciozitate, dorințã de ascensiune, sensibilitate, competitiv

PROCESUL DE CONSILIERE: conslierea psihologicã de grup ȋși propune sã medieze conflictul apãrut.

Sarcini:

Fiecare elev menționeazã trãsãturile pe care le apreciazã la colegul sãu de bancã. Activitatea presupune evidențierea trãsãturilor pozitive și oferirea feedback-ului.

Elevii descriu situații ȋn care responsabilitãțile au fost ȋmpãrțite ȋn mod egal și au putut fi de ajutor grupului. Scopul este de a retrãi momentele când relațiile nu erau tensionate. Se puncteazã evenimentele plãcute din viața grupului.

Discuții despre agresivitate și repercusiunile ca efect a lipsei unui management bun al emoțiilor.

Consilierul creeazã situații pentru cele 6 tipuri de emoții, elevii au ca sarcinã identificarea strategiilor pentru soluționarea cazului. Pe parcursul ședinței elevii au conștientizat cã ȋn orice relație sunt implicate cel puțin 2 persoane. Ambele persoane sunt rãspunzãtoare de evoluția relației. Ȋn consecințã, fiecare persoanã are o rãspundere pentru situația creatã. Conflictul a scãzut ȋn intensitate, dar subiecții nu doresc reluarea relației. Este nevoie de timp pentru a asimila evenimentele.

NEVOI IDENTIFICATE: nevoia de a construi ȋncrederea ȋn sine, nevoia de relaxare, rebodândirea independenței, teama de inadecvare, recunoaștere socialã.

CAUZA DECLANȘATOARE: Dorința de a-i fi recunoscute meritele.

Cazul nr. 4

TULBURAREA: ATITUDINE DEFENSIVĂ

DESCRIEREA CAZULUI: Considerã cã trebuie sã ȋși ascundã latura sensibilã pentru a deține controlul asupra situației și pentru a nu pierde credibilitate ȋn fațã grupului. Se impune ȋn fața colectivului ca un adevãrat lider și vrea sã ȋi fie recunoscute calitãțile. Este foarte important pentru subiect menținerea poziției de lider pentru care a fost dispus sã facã

compromisuri. Se impune autoritar ȋn fața celorlalți și vrea sã parã insensibil, neȋnfricat și puternic. Reputația ȋn fața celorlalți ȋnseamnã totul. Pãstreazã legãtura telefonic cu membrii familiei; pãrinții fiind plecați ȋn strãinãtate.

CALITĂȚI IDENTIFICATE: sensibilitate, suport moral

PROCESUL DE CONSILIERE: Ȋn acest caz, consilierea psihologicã individualã și-a propus analiza comportamentului elevului ȋn lipsa interacțiunii cu grupul.

Sarcini:

Subiectul are o legãturã de prietenie mai apropiatã cu unul din colegi. Atunci când anturajul nu este ȋn apropierea celor doi, acesta ȋi oferã suport emoțional și se ajutã reciproc. Ȋn schimb, prezența anturajului influențeazã atitudinea subiectului fațã de colegul sãu.

Consilierul ȋi solicitã elevului descrierea relației de colegialitate dintre cei doi ȋn cele douã situații descrise anterior. Mai concret, dacã ȋn prezența anturajului observã o modificare ȋn comportamentul sãu. Concluzie: Dupã situațiile descrise, subiectul refuzã sã admitã cã pentru el mai important este sã pãstreze imaginea creatã, decât sã se manifeste spontan.

Subiectul descrie ȋn concepția sa imaginea de lider și importanța reputației ȋn cadrul grupului. Concluzie: Considerã mult mai importantã imaginea pe care și-a creat-o la nivelul școlii, decât sã aducã o ȋmbunãtãțire. Pe parcursul celor 5 ședințe subiectul nu a manifestat ȋn nici o direcție dorința de a produce o schimbare. Consilierul a decis ȋntreruperea procesului atât timp cât nu dorea sã depunã un minim de efort pentru a produce o schimbare. Surprinzãtor clientul a solicitat continuarea procesului argumentând ca va ȋncerca sã ȋși aducã aportul. Clientul dorește sã fie ajutat.

Clientul va nota pe o coalã percepția oamenilor ȋnainte de crearea imaginii de lider și percepția acestora ȋn momentul de fațã. Este important ce ȋși dorește clientul de la relațiile cu cei din jur; o prietenie necondiționatã sau o „prietenie” alimentatã de fricã. La un moment dat, clientul va dori din partea acestora afecțiune și sinceritate, dar niciodatã o relație de alianțã nu va avea un asfel de fundament: „Dacã ȋmi este fricã de tine, atunci nu am cum sã simt afecțiune.”

NEVOI IDENTIFICATE: nevoie de afecțiune, nevoie de recunoaștere socialã, nevoia de a fi ajutat.

CAUZA DECLANȘATOARE: confruntarea cu experiențe de viațã de la o vârstã timpurie i-a stimulat comportamentul defensiv

Cazul nr.5

TULBURAREA: COMPORTAMENT INFLUENȚABIL

DESCRIEREA CAZULUI: Relațiile cu grupul sunt stabile și lipsite de tensiuni numai pentru o perioadã scurtã de timp. Existã probabilitatea ca persoanele cu care interactioneazã sã ȋncearce sã ȋi testeze subiectului vulnerabilitatea plasând informații eronate. Principalul scop este de a crea tensiuni ȋntre membrii grupului sãu. Scopul ar putea fi atins cu ușurințã de cãtre persoanele rãu intenționate. Vulnerabilitatea ȋn acest caz este redatã de lipsa implicãrii subiectului ȋn verificarea informațiilor. Ușurința de a accepta influențele din exterior crește riscul de a fi predispus la stres. Acordã foarte multã atenție comunicãrii verbale și mult prea puțin semnalelor nonverbale.

CALITĂȚI IDENTIFICATE: cooperare, dorința de a progresa, corectitudine.

PROCESUL DE CONSILIERE: Consilierul a urmãrit elementele specifice limbajului nonverbal.

Sarcini:

clientul trebuie sã identifice emoțiile pe baza unor șabloane. Consilierul oferã note informative despre fiecare emoție ȋn parte.

Consilierul dirijeazã discuția spre un alt subiect unde ȋși pune amprenta personalã. Dupã 3 minute i se solicitã clientului sã puncteze momentele ȋn care consilierul a mințit, a manifestat interes sau când a dat dovadã de neatenție.

Clientul urmãrește o secvențã dintr-un film fãrã sonorizare. Acesta trebuie sã ȋși imagineze discuția dintre cele trei personaje urmãrind numai mimica.

La sfârșitul ședintelor clientul a reușit sã imortalizeze câteva momentele cheie dintr-un discurs (din gesticã, mimicã și din posturã).

NEVOI IDENTIFICATE: nevoia de afecțiune, nevoia de recunoaștere socialã, nevoia de a gestiona situațiile.

CAUZA DECLANȘATOARE: Ȋncrederea prea mare ȋn ce spun și nu ȋn cum se comportã oamenii.

Cazul nr. 6

TULBURAREA: SENSIBILITATE MASCATĂ

DESCRIEREA CAZULUI: Elevul mascheazã dorința de a se implica ȋntr-o legãturã afectivã care sã ȋi ofere ȋmplinire emoționalã. Considerã cã cea mai bunã modalitate de a-și securiza aceastã laturã este de a avea douã relații concomitent. Ȋn prezența anturajului, clientul prezintã succint momentele cheie din relația sa de cuplu ȋn care și-a impus punctul de vedere. Dorește sã puncteze cine anume conduce ȋn relația sa.

CALITĂȚI IDENTIFICATE: sensibilitate,

PROCESUL DE CONSILIERE: problema majorã pentru care clientul a solicitat consiliere a fost gãsirea unei soluții de a pãstra atât fosta, cât și actuala relație.

Sarcini:

clientul listeazã pe o coalã un motto reprezentativ pentru fiecare relație ȋn parte, 5 calitãți ale persoanei, 5 motive pentru care se simte ȋmplinit ȋn relație, 3 evenimente petrecute cu persoana (din fiecare relație) și ce anume ȋși dorește de la o relație. Astfel, fosta relație ȋi oferea ȋmplinire emoționalã și exista diversitate ȋn discuție; ȋn schimb, actualã relație ȋi oferã satisfacție sexualã.

Consilierul contureazã 3 situații de viațã pentru a urmãrii reacția subiectului pe baza scenariul creat. Contextele descrise au evidențiat regretul fațã de fosta relație. Nu admite prezența sentimentelor de afecțiune, ȋn schimb gestica ȋl contrariazã.

Se recomandã evitarea luãrii unei decizii ȋn stare de maximã vulnerabilitate. Clientul trebuie sã ȋși ierarhizeze valorile și sã mediteze asupra sentimentelor sale pentru a nu intra ȋntr-o nouã relație cu o supraȋncãrcare emoționalã.

NEVOI IDENTIFICATE: nevoia de ȋmplinire emoționalã, nevoia de a se indentifica cu grupul și nevoia de a-și securiza latura emoționalã.

CAUZA DECLANȘATOARE: Influența anturajului

Cazul nr.7

TULBURAREA: INTROVERSIUNE

DESCRIEREA CAZULUI: Persoana este supusã tensiunilor venite din mediul exterior. Situația este destul de delicatã ȋncât trimite semnale prin articolele vestimentare, tonalitatea folositã și prin ȋncordarea exageratã a mușchilor faciali. Subiectul preferã sã ȋși petreacã timpul ȋn compania unui grup restrâns de prieteni. A construit o legãturã strânsã cu unul din colegii sãi. Colegul acestuia este singurul fațã de care se poate exterioriza cu ușurințã. Atunci când prietenul sãu este sancționat de profesori riposteazã. Considerã cã adulții nu manifestã ȋnțelegere fațã de necesitãțile lor fiindu-le mai util sã eticheteze elevul decât sã analizeze cauza.

Colegul sãu și-a asumat ȋn repetate rânduri ȋntreaga responsabilitate pentru ca subiectul sã nu fie mustrat. Prietenul sãu este privit de diriginte ca o influențã negativã. Ȋntre cei doi s-a creat o conexiune destul de puternicã. Relația cu pãrinții este destul de rece, lipsa de timp a pãrinților reprezintã principala cauzã pentru care subiectul este rezervat ȋn ceea ce privește ȋmpãrtașirea experiențelor personale. Mama este puternic influențatã de dirigintele de la clasã. Din acest motiv atât mama, cât și dirigintele considerã cã relația dintre cei doi nu este beneficã.

CALITĂȚI IDENTIFICATE: prietenos, responsabil, generos, empatic.

PROCESUL DE CONSILIERE: Consilierea psihologicã a avut ca obiectiv analiza relației dintre subiect și colegul de bancã.

Sarcini:

clientul realizeazã o scurtã caracterizare a colegului sãu din douã puncte de vedere diferite: din viziunea sa, respectiv din punctul de vedere al mamei.

clientul va decide cum sã ȋși ȋmpartã programul zilnic astfel ȋncât sã petreacã timp și alãuri de familie. Relația dintre cei doi este destul de rece; se recomandã apropierea treptatã, cu pași mici, dar siguri. Clientul va alege activitatea pe care dorește sã o desfãșoare cu familia.

clientul va ȋnvãța sã se exteriorizeze prin intermediul unei scrisori, a unei poezii sau prin picturã.

NEVOI IDENTIFICATE: nevoia de ȋnțelegere, nevoia de suport, nevoia de afecțiune

CAUZA DECLANȘATOARE: stilul educativ autoritar al pãrinților a creat dependențã de cineva sau de ceva.

Cazul nr. 8

TULBURAREA: STRES

DESCRIEREA CAZULUI: Subiectul se integreazã cu ușurințã ȋn colectivitate și dispune de capacitate de adaptare la nou. Este o fire calmã, preferã echilibrul ȋn viațã, dar relațiile cu membrii grupului sunt la limita agreabilitãții. Colectivul clasei nu este apreciat de conducerea școlii datoritã conflictelor ȋn care sunt direct implicați. Stres apãrut din dorința de a se diferenția de restul clasei prin conduita sa ireproșabilã. Structura familiei este legal constituționalã cu relații solide bazate pe suport și afecțiune. Familia este cea care ȋl motiveazã sã nu adere la acte de vandalism. Subiectul a menționat regretul pentru alegerea profilului sportiv datoritã relațiilor precare cu membrii grupului.

CALITĂȚI IDENTIFICATE: corectitudine, conștiinciozitate, rezistențã la influențele din exterior.

PROCESUL DE CONSILIERE: Sedințele de consiliere s-au axat pe mediere conflictelor dintre subiect și pãrțile implicate. Succesul medierii impune respectarea unui set de reguli stabilite de la ȋnceputul ședinței.

Sarcini: consiliere de grup și individualã

fiecare participant ȋi oferã celuilalt timpul necesar și posibilitatea de exprimare a punctului de vedere, se evitã direcționarea vinei cãtre locusul extern.

elevii vor ierarhiza ȋn funcție de importanțã valorile dupã care se ghideazã. La sfârșit elevii vor prezenta câte o situație pentru fiecare valoare ȋn parte și se discutã.

Elevii ajung la concluzia cã orice persoanã are un caracter unic și se diferențiazã de ceilalți printr-un sistem specific de valori ce stau la baza formãrii personalitãții.

clientul motiveazã alegerea profilului sportiv ținând cont de: feedback-ul administrat de antrenor, poziția ocupatã pe teren. Rolul ocupat de coechipier prezintã informații prețioase pentru consilier: capacitate de concentrare, bun strateg, creativitate, spontaneitate, vitezã de reacție, etc. Consilierul dirijeazã discuția pentru a sublinia dorința acestuia de a obține performanțã ȋn domeniu;

clientul listeazã atuurile profilului și premiile obținute pânã ȋn momentul de fațã.

NEVOI IDENTIFICATE: nevoia de ȋntãrire, nevoia de recunoaștere socialã, nevoia de autodezvoltare/ dezvoltare profesionalã.

CAUZA DECLANȘATOARE: Presiunea grupului de a se supune regulilor

Cazul nr. 9

TULBURAREA: INTROVERSIUNE

DESCRIEREA CAZULUI: Relațiile cu cei din jur sunt armonioase si se bazeazã pe suport atunci când situația o impune. Persoana este o fire comunicativã, deschisã având abilitatea de a-și exprima sentimentele de fațã cu alte persoane. Relațiile din cadrul familiei sunt tensionate. Conflictele apãrute s-au declanșat din lipsa comunicãrii ȋntre membrii familiei. Regulile impuse de familie cu privire la actuala relație sunt greu de asimilat de subiect. Este conștient cã ȋncãlcarea regulii atrage dupã sine sancțiunea din partea pãrinților.

CALITĂȚI IDENTIFICATE: sociabilitate, dinamism, credințã.

PROCESUL DE CONSILIERE: La ȋnceputul ședințelor de consiliere subiectul invoca tendința de suicid ca modalitate de rezolvare a conflictului intrafamiliar. Ȋn momentele de

tensiune clienții au obișnuința de a exacerba situația mai mult decât este cazul. Cu toate acestea nu este deloc de neglijat o astfel de afirmație.

Clientul a precizat cã nu regãsește ȋn pãrinți un punct de sprijin. Pentru veridicitatea informațiilor acesta a fost ȋntrebat cât timp estimeazã cã petrece alãturi de familie. Rãspunsul a fost, „aproape deloc”, preferând sã se izoleze ȋn camera sa decât sã petreacã seara ȋn compania familiei. Ȋn urma discuțiilor subiectul a realizat cã el este cel care impune o barierã ȋn relația cu pãrinții.

Sarcini:

subiectul alege 3 activitãți pe care le va desfãșura alãturi de pãrinți;

pe o coalã A4, clientul noteazã momentele ȋn care a primit susținea familiei, evenimentele plãcute alãturi de pãrinți. Analiza acestor evenimente a scos la suprafațã ȋntr-o pondere mai mare aspectele favorabile și prea puțin pe cele nefavorabile. Orice familie se confruntã cu conflictele apãrute din lipsa de comunicare sau din asumarea responsabilitãților impuse de rolurile sociale. Relația s-a mai detensionat, dar sunt ȋn proces de construcție a ȋncrederii.

NEVOI IDENTIFICATE: nevoia de susținere, nevoia de ȋnțelegere, nevoia de libertate.

CAUZA DECLANȘATOARE: Cultura din care face parte impune respectarea cu strictețe a anumitor norme.

Cazul nr.10

TULBURAREA: IZOLARE

DESCRIEREA CAZULUI: Relațiile cu cei din jur sunt favorabile, este o persoanã respectatã și apreciatã de colectivul clasei. Confidențialitatea este caracateristica definitorie de aceea preferã sã analizeze ȋn detaliu comportamentul celorlalți ca mãsurã de precauție. Chiar dacã ȋși petrece o perioadã ȋndelungatã ȋn compania prietenilor fațã de care manifestã simpatie, totuși, nu ȋndrãznește sã ȋși exprime trãile. Profesorii ȋl apreciazã pentru cã nu deranjeazã orele de curs și nu manifestã nici o intenție de a-l stimula cognitiv.

CALITĂȚI IDENTIFICATE: confidențialitate, gândire analiticã, calm, prietenos.

PROCESUL DE CONSILIERE: pe parcursul ședințelor de consiliere de grup elevul a manifestat interes pentru temele ce abordau problematica coeziunii grupului, a afectivitãții și a sentimentelor. Consilierul a analizat atent limbajul nonverbal astfel cã momente cheie de maxim interes pentru subiect erau mascate de plasarea mâinilor ȋn dreptul gurii și de ȋncordarea mușchilor faciali.

Sarcini:

activitãțile au fost derulate pe grupe pentru a ȋntãrii relațiile existente ȋntre elev și colectivul clasei.

elevul argumenteazã 2 citate referitoare la afectivitate.

subiectul este ȋncurajat sã susținã un discurs ȋn fața oglinzii; este o metodã prin intermediul cãreia subiectul are posibilitatea de a menține contactul vizual pentru o perioadã mai lungã timp, ȋși ȋmbunãtãțește postura și capãtã ȋncredere ȋn sine.

NEVOI IDENTIFICATE: nevoia de a se exprima, nevoia de ȋntãrire, nevoia de ȋncredere ȋn sine.

CAUZA DECLANȘATOARE: lipsa figurii paterne a declanșat interiorizarea subiectului.

2.3. Concluziile cercetãrii

În domeniul științelor educației, consilierea psihopedagogică reprezintă un pion important în scopul cunoașterii personalității elevilor. Consilierea psihologică utilizează un ansamblul de metode de cercetare și investigare împrumutate și din alte discipline psihopedagogice, dar care se disting printr-o serie de particularități specifice cu scopul de a realiza o analiză obiectivă a datelor. Unul dintre instrumentele utilizate de consilier este Testul Lüscher. Scopul cercetării urmãrește evaluarea personalitãții clientului cu ajutorul instrumentelor psihologice urmatã de intervenția pentru cele zece cazuri. Pentru atingerea acestui scop cercetarea a fost ȋmpãrțitã pe douã etape. Prima etapă a inclus identificarea disfuncționalităților care afectează starea de bine a subiecților prin administrarea Testului Lüscher. Cea de-a doua etapă și-a propus includerea celor 10 subiecți în cadrul ședințelor de consiliere psihologică individuală și/sau de grup în funcție de gravitatea disfuncționalități. Cercetarea va prezenta punctual secvențe din cadrul ședințelor unde se prezintă pe scurt conduita subiectul în diferite contexte sociale și cauza declanșatoare pentru manifestarea comportamentului respectiv.

Spre deosebire de alte metode de cercetare Testul Lüscher este o metodã rapidã de evaluare a personalitãții subiecților. Interpretarea datelor pleacă de la anumite principii de bază ale psihologiei funcționale care aratã cã structura unei culori rămâne constantă indiferent de persoanã. De exemplu, albastrul în psihologia funcțională înseamnă pace și liniște indiferent de agreabilitatea individului pentru culoare. Plasarea culorii pe o anumită poziție diferențiază un subiect calm de unul care tinde spre dobândirea unei stări de armonie și calm.

Preferința este caracteristica care variază de la un subiect la altul și cea pe baza căreia se realizează interpretarea testului. Subiectul selectează cele 8 culori în ordinea descrescatoare preferințelor. Pe prima poziție se află plasată culoarea față de care manifestă cea mai mare simpatie, iar ultima poziție este ocupată de culoarea cu cea mai mare antipatie pentru subiect. Semnificația psihologică a culorii clasează Testul Lüscher în categoria metodelor proiective de evaluare a personalitãții elevului.

Testul investighează 5 arii de interes: obiectivul dorit, situația existentă, caracteristici reținute, surse de stres și problemele actuale. Acest instrument este esențial în procesul de consiliere deoarece există probabilitatea ca pe parcursul ședinței 1 clientul să omită informații esențiale consilierului în definirea problemei. Din acest punct de vedere testul este util terapeutului.

Stadiul adolescenței este etapa caracterizată de problemele de adaptare la cerințele mediului social și școlar. Particularitățile de personalitate cunosc punctul de maximă dezvoltare în adolescență. Cercetătorii au publicat o serie de studii care aratã că în ultimii doi ani a crescut alarmant numărul cazurilor de depresie în rândul tinerilor. În momentul de față, adolescenți se lovesc de o altă barieră, cea a ignoranței. Pe parcursul ședințelor de consiliere tot mai mulți elevi punctau lipsa de înțelegere a profesorilor față de problemele lor. În genere, manifestarea unui comportament indezirabil este catalogat de marea majoritate ca rezultatul unei lipse de educație. O afirmație la îndemână pentru a nu interveni în acest sens.

Orice tulburare comportamentală are un istoric și o cauzalitate. Rezultatele Testului Lüscher au identificat 3 astfel de cazuri din lotul total de 10 subiecți. Pentru a asigura confidențialitatea, cazurile au fost numerotare (cazul nr.1, cazul nr. 3, etc), iar persoanele au primit apelativul de subiect/client. Din totalul subiecților analizați s-au identificat urmãtoarele disfuncții: 1 elev manifestã comportament indezirabil fațã de profesori, 2 adoptã o atitudine devensivã cu note de impulsivitate, pentru 2 elevi situația produce stres, 3 au o personalitate introvertitã cu tendințe de izolare, iar 2 subiecți au un comportament ușor influențabil.

Cazul nr.1 prezintă o tulburare comportamentală neagreată de majoritatea profesorilor de la clasă. Aceștia încearcă sancționarea elevului fără a i se oferi posibilitatea de a se apăra. Îngrijorător este faptul că subiectul își asumă întreaga responsabilitate asupra situațiilor apărute chiar dacă nu este direct implicat. A fost obișnuit să fie sancționat chiar și atunci când situația nu o impunea.

Rezultatul obținut în urma testului a arătat o necesitate pregnantă de a primi afecțiune, înțelegere și recunoaștere socială. Ședințele de consiliere ȋn acest caz s-au orientat pe crearea posibilități de exprimare a punctului de vedere. Este necesar să i se arate clientului

că este ascultat, iar opinia lui contează pentru interlocutor. După îndeplinirea sarcinilor trebuie administrat un feedback, de preferat pozitiv.

În cazul în care există erori în veridicitatea informațiilor se recomandă punctarea elementelor negative fără a se insista. Se dorește întărirea și nici decum disciplinarea elevului. Deși subiectul are dezvoltat spiritul de sacrificiu, în urma discuțiilor a ajuns la concluzia că existã o limită în asumarea responsabilităților. Are un comportament ireproșabil atât în relațiile cu membrii grupului din care face parte, cât și cu restul clasei. Testeaza persoane pentru a avea certitudinea că nu vor să obțină ceva de la el. Prinde foarte greu încredere în ceilalți, iar atunci când observă sinceritate în relație se atașează foarte mult. Lipsa timpurie a figurii paterne justifică în principal comportamentul antisocial și nevoia de afecțiune.

Analiza cazului nr. 4 prezintã cât este de important efortul depus de subiect pentru menținerea poziției de lider. Ȋncearcã sã ȋși reprime trãirile adoptând o imagine nerealistã fațã de relațiile interumane. Finalizarea ședințelor de consiliere au fost urmate de follow up, cu scopul de a monitoriza conduita clientului ȋn relațiile cu anturajul. S-a observat o ȋmbunãtãțire ȋn direcția autocontrolului personal și a modalitãții de a gestiona situația. Clientul este respectat de ceilalți și el este singurul care poate restabili echilibrul la nivelul clasei și poate influența ȋn mod benefic conduita anturajului. Ȋn urma interpretãrii rezultatelor au reieșit urmãtoarele nevoi: nevoia de afecțiune, nevoia de recunoaștere socialã și nevoia de a fi ajutat.

Cazul nr. 7 descrie necesitatea subiectului de a face fațã tensiunilor venite din mediul exterior. Presiunea este puternic resimțitã de subiect și se simte depãșit de situație. Este pus ȋn situația de a alege ȋntre douã necesitãții; menținerea relației de prietenie cu singurul coleg care ȋi oferã suport și ȋnțelegere necondiționatã sau respectarea exigențelor pãrinților pentru a nu alimenta tensiunile deja existente. Satisfacerea nevoii de afecțiune și ȋnțelegere reprezintã principala prioritate a subiectui ȋn momentul de fațã. In conformitate cu descrierile prezentate mai sus au fost identificate nevoile și disfuncționalitãțile din spatele tulburării comportamentale. Profilul subiecților reprezintã un criteriu esențial ȋn realizarea calitativã a cercetãrii, pe lângã celelalte particularitãți referitoare la vârstã și gen. Din lotul total, 4 elevii urmeazã specializarea științe sociale, 2 urmeazã specializarea filologie și 4 sunt ȋncriși la un profil sportiv.

Specializarea subiectului este un element cu o deosebitã importanțã pentru consilier deoarece oferã informații prețioase despre valorile grupului. Profilul sportiv ȋncearcã sã le dezvolte adolescenților spiritul de competiție, viteza de reacție la interacțiunea cu stimulul exterior și spiritul de echipã ȋntr-o proporție mai mare fațã de celelalte specializãri. Cazurile nr.4, nr.6, nr.8 și nr.9 subliniazã importanța pe care fiecare subiect o acordã propriei imaginii ȋn interacțiunea cu mediul social. Interpretarea rezultatelor celor 4 subiecți a identificat principalul element comun: satisfacerea nevoi de afiliere la grup din care derivã și alte necesitãți. Situațiile descrise pentru fiecare caz ȋn parte sunt distincte, dar legate ȋntre ele de un fundament solid, dorința de a primi afecțiune. Ȋn comparație cu elevii care urmeazã specializãri diferite de profilul sportiv, poziția din cadrul grupului și percepția colegilor au fost principalele motive care au contribuit la declanșarea tulburãrii. Ȋn consecințã, lipsa figurii paterne, plecarea pãrinților ȋn strãinãtate sau adoptarea neadecvatã a stilului educativ sunt numai câteva aspecte responsabile pentru manifestarea comportamentului indezirabil. Astfel premisa cercetãrii potrivit cãreia dacã existã disfuncții emoționale (carențe afective) la subiecții din lotul studiat, atunci aceștia vor adopta o conduitã antisocialã se confirmã.

Clienții care instigã la agresivitate sau manifestã tulburãri de comportament transmit prin intermediul limbajului semnale prin care doresc sã fie ajutați. Ȋn genere, indivizii ȋși exprimã doleanțele prin intermediul elementelor limbajului nonverbal. Ȋntr-un dialog comunicarea verbalã ocupã un procent de 7%, urmatã de comunicarea paraverbalã cu 38%. Punctajul cel mai reprezentativ ȋn analiza conținutului dintre interlocutori este reprezentat de limbajul nonverbal cu o pondere de 55%. Ȋn procesul de consiliere, terapeutul acordã o atenție deosebitã semnalelor nonverbale cu scopul de a identifica elementele fațã de care subiectul are o rezervã ȋn a le enunța. Se urmãrește mimica, gestica și postura clientului.

Atunci când terapeutul plaseazã o sarcinã clientului, el de fapt urmãrește emoțiile surprinse pe chipul acestuia. Exclamația poate fi controlatã de client prin tonalitate sau ambitus, dar microexpresiile nu dispun de „capacitatea” de a putea fi controlate voit. Analiza microexpresiilor oferã veridicitate informațiilor dintre cei doi interlocutori.

Cazul nr. 4 a descris modalitatea prin care subiectul se raporteazã la mediul exterior. Conduita defensivã adoptatã de client repezenta mecanismul sãu de a preveni orice situație ce ar fi putut sã ȋl destabilizeze emoțional. Pe tot parcursul procesului de consiliere subiectul a manifestat interes, dar nu intenționa sã depunã un minim de efort pentru a produce o schimbare.

Per ansamblu rezultatele obținute prin administrarea Testului Luscher pot avea un grad de generalitate. Testul puncteazã sursele de stres, obiectivele, inițiativa subiectului, dar pentru o definire clarã și obiectivã asupra situației se impune obținerea informațiilor necesare de la client ȋn cadrul ședințelor de consiliere.

Concluzionând, orice instigare la agresivitate ascunde nevoia individului de a fi ajutat. Acesta trebuie analizat ca personalitate unicã și diferitã, de aceea și modalitatea de a recunoaște cã au nevoie de ajutor specializat diferã. Majoritatea indivizilor solicitã ajutorul celor din jur prin simpla rugãminte, dar existã și un cerc restrâns de persoane care adoptã comportamente antisociale cu scopul de a-i atenționa pe ceilalți cã au nevoie de sprijin. Ȋn urma celor menționate, premisa stabilitã ințial a fost confirmatã, iar cercetarea și-a atins scopul principal.