Etapele Diagnozei Si Interventiei In Situatiile DE Abuz Asupra Copilului

ETAPELE DIAGNOZEI ȘI INTERVENȚIEI ÎN SITUAȚIILE DE ABUZ ASUPRA COPILULUI

Indroducere

Capitolul 1.

1 . Abuzul asupra copilului .

1.1 Definire , prevalentă .

2 . Tipuri de abuz asupra copilului .

2.1 Abuzul fizic .

2.2 Abuzul emoțional .

2.3 Abuzul verbal .

2.4 Abuzul sexual .

2. Abuzul fizic .

2.1.1 Definire .

2.1.2 Semne ale abuzului fizic .

2.2 Abuzul emoțional .

2.2.1 Semne ale abuzului emoțional .

2.2.2 Trăiri emoționale : comportament social .

2.3 Abuzul sexual .

2.3.1 Semne fizice ale abuzului sexual .

2.3.2 Manifestări comportamentale .

2.3.3 Semne identificate la copii abuzați sexual .

2.3.4 . Semne comportamentale ale părinților care abuzează de copii .

2.5. Neglijarea .

Definire .

3. Consecințe ale abuzului asupra copilului .

4. Cadrul legal al protecției copilului .

Capitolul 2 .

Rețeaua instituțiilor cu atribuții în domeniul protecției copilului .

Servicii destinate copilului abuzat .

Diagnoza si intervenția în situațiile de abuz asupra copilului la nivelul unui serviciu social specializat .

4.1 Metodologia cercetarii .

4.1.2. Identificarea abuzurilor asupra copiilor .

4.1.3 Cauze care duc la abuzul asupra copilului .

5. Organizatii non-guvernamentale din județul Dolj care oferă servicii și prestații copiilor abuzați .

Capitolul 3 .

6. Studii de caz

6.1 . Analiza si prelucrarea datelor .

7 . Factori de protectie .

7.1. Factori de risc .

Concluzii si propuneri .

Bibliografie .

Introducere

Motivul alegerii acestei teme de licența „Etapele diagnozei si interventiei in situatiile de abuz asupra copilului ” este datorită faptului că această problemă este incă una destul de controversată in zilele noastre . De asemenea , se vorbește foarte puțin despre rolul asistenților sociali in astfel de cazuri , fiind de multe ori dezvaluite lipsurile sistemului de asistență socială in diverse anchete precum abuzurile asupra copiilor aflați sub protecția sau directa lor supervizare . Zi de zi , milioane de copii sunt abuzați de către părinții lor si din păcate puțini sunt și aceia care supraviețuiesc . Este important pentru noi , să ii ajutăm să se dezvolte armonios și mai ales să nu aibă sechele in urma agresiunilor propriilor părinți marcați de relații tensionate , agresive care determină comportamentul acestora .

Este ingrijorator cum drepturile copiilor sunt incălcate persistent . La fel de grav este și efectul pe termen lung al abuzului psihic și emoțional asupra unui copil , acest fapt fiind considerat normal in unele medii cum ar fii instituțiile școlare dar și familiale . De altfel , este de datoria noastră să îi ajutăm pe acești copii să dezvolte un sentiment de incredere față de mediul inconjurător , să evităm dezvoltarea semnelor de traumă și de frustrare către ceilalți . Perfect normal este si indreptarea atenției noastre către semnele vizibile și mai ales să ne preocupăm in privința acestora . Din păcate , nu reușim intotdeauna să putem observa neajutorarea sau tristețea unui copil in urma experiențelor tăite , un copil care nu mai are controlul asupra actelor sale și care este lăsat să trăiasca toate acele momente și să treacă peste ele tocmai de către cei care , se presupune a-l proteja .

Numărul mare de abuz asupra copiilor din ultimii ani , ar trebui să ne ingrijoreze si mai ales , să ridice un semn de intrebare a cauzelor pentru care se întâmplă astfel de fenomene pentru a putea lua măsuri . Prin această temă , sper că voi reuși să arăt nevoia de sprijin pe care o au acești copii și mai ales atenția specială pe care trebuie să o acordăm unor astfel de cazuri . Toată lumea vrea ce este mai bun pentru copii , și toți suntem deranjați de răul făcut lor . Putem spune că numai negarea de sine , de protecție ar putea duce la argumentul că efectele negative ale profesioniștilor sunt mai puțin dureroase decât efectele negative ale părinților . Adevărul este complex și înfricoșător . Și trebuie să apreciem pe cei care ne sunt alături în abordarea acestei realități . În ciuda diferențelor , sunt convinsă că putem găsii o soluție certă și că vom fi în măsură să îndeplinim în mod adecvat nevoile copiilor .

Capitolul I .

Abuzul asupra copilului . Definire . Prevalență .

În perioada Evului Mediu , perioada copilăriei nu era recunoscută , iar copilul trebuia să lucreze la același nivel cu persoanele adulte , aceștia fiind considerați la rândul lor ca niște egali fată de persoanele mai în vârstă . În perioada contemporană , copilului nu i se recunoaște dreptul la o identitate proprie dar mai ales i se neagă dreptul la protecție și afecțiune . El era obligat să se facă util pentru societate și să contribuie la bunăstarea acesteia . Copiii erau luați încă de la vârste fragede pentru a participa la munci grele prin diverse ateliere de meșteșuguri ca ucenici ori erau luați de cavaleri ca slugi . În Evul Mediu , copiii erau bătuți , supuși la tot felul de agresiuni și uneori erau uciși .

Abuzul asupra copilului reprezintă o formă de violență asupra copilului , prin încălcarea repetitivă a drepturilor acestuia prin diverse forme de abuz , nu numai la nivel de pedeapsă fizică , dar și agresiunea de tip verbal . Formele de abuz sunt multiple , cuprinzând deasemenea și abuzul sexual îndreptat către copii și adolescenți În unele legislații ale țărilor , un drept al părintelui îl reprezintă pedeapsa fizică . Termenul de abuz , a ajuns sa fie folosit nu numai pentru cel de tip fizc , dar și pentru tipul de abuz sexual .

Sistemul de asistență socială se referă , în primul rând la mai multe categorii de copii :

Copiii abuzați sau neglijați de către părinții lor .

Copiii care și-au pierdut ambii părinți .

Copiii proveniți din medii sărace .

Copiii din diverse centre de plasament .

Copiii care provind din comunități marginalizate .

Copiii cu tulburări cronice .

„Maltratarea – Orice acțiune in detrimentul copilului care are loc prin profitarea de incapacitatea copilului de a se apăra , de a alege între bine si rău , și de a căuta ajutor în timpul în care acesta este în îngrijirea părinților sau celui căruia i s-a încredințat .

Copilul în situație de risc – reprezintă un număr crescut de copii în în vederea cărora avem cunoștință despre suportarea unor rele tratamente de către minor .

Rele tratamente aplicate minorului – Punerea acestuia în situații care i-ar putea periclita atât siguranța cât și dezvoltarea sa ca persoană de către cel în grija căruia se afla copilul .

Orice acțiune din care minorul se poate alege cu vătămări corporale serioase dar și tulburarea liniștii acestuia constituie formă de abuz . ”

Timp de mulți ani , abuzul asupra copilului a reprezentat o problemă fără adresare . Cu toate acestea , numarul cazurilor neraportate de abuz asupra copilului a crescut semnificativ , ele neajungând în atenția profesioniștilor . Crearea unor medii de îngrijire și siguranță pentru copii , necesită un efort la nivel comunitar în care discuția deschisă este simulată dar este si un lucru tabu , secretul abuzurilor asupra copiilor este depașit de gradul de conștientizare și de intervenție motivată .

„Categoriile la care sistemele de protecție fac referire sunt :

Copiii abuzați sau neglijați .

Copiii plasați in diferite centre de ocrotire sau în plasament familial , inclusiv cei adoptați .

Copiii născuți din mame dependente de droguri , cu tulburari de dezvoltare , deficiențe fizice , senzoriale , sau cei care necesita atenție specială .

Copiii proveniți din familii cu situație financiară precară .

Copiii din comunități marginalizate .

Copiii care au fost victime ale calamităților naturale . ”

Există mai multe definiții ale abuzului :

Abuzul fizic – utilizarea forței si supunerea la diverse sarcini a copilului , care sunt superioare posibilităților sale , dar si vătămarea corporală a acestora . „Semnele pot apărea de la lovituri , trântirea sau ciupirea acestuia ” .

Se pot găsii semne care denotă utilizarea unor obiecte sau prin simpla folosire a palmelor pe fundul copilului sau pe obrajii acestuia , care nu se disting foarte mult de micile accidente de la joacă . Atfel de experiențe sunt traumatizante pentru un copil si poate avea efect pe termen îndelungat asupra acestuia , de tip emoțional , care mai târziu poate avea un efect nociv asupra viitorului său .

Sunt și cazuri mai grave cand agresiunea este îndreptată către un bebeluș , prin lovituri la nivelul capului sau prin căzaturi ce duc la vătămări destul de mari la nivelul creierului , care pot avea consecințe mai târziu cum ar fi cazurile de epilepsie , retard mintal sau chiar paralizia copilului .

Consecințe ale abuzului fizic asupra copilului .

Abuzul fizic are consecințe grave asupra dezvoltării personalității copilului și reprezintă un risc în dezvoltarea psihica a acestuia , care în unele cazuri duce inclusiv la moartea acestuia .

Consecințe directe – se cunosc semnele abuzului fizic asupra unui copil atunci când comportamentul obișnuit nu este la fel cu cel actual . Se pot identifica diverse semne pe corp produse de palme , arsuri de țigare , fracturi la nivelul mâinilor și picioarelor . Astfel de abuz poate cauza si deficiențe de nutriție , insomnii , agresivitate , depresii sau diverse gânduri sau percepții greșite .

Un copil abuzat are un conflict interior care îl consumă energetic , confruntarea cu astfel de situații pot duce la deficit de limbaj , insomnie , sau tulburări mentale .

Se pot observa semne traumatisme cranio-cerebrale , hematoame , păr lipsă în anumite zone ale capului , hemoragii interne , leziuni ale organelor .

În unele cazuri , acesta nu își amintește cauza vânătăilor de pe corp , este ezitant cand trebuie să se așeze , are reacții de apărare , agresive , atitudine sfidătoare față de ceilalți , dorește să atragă atenția asupra sa . Deseori , manifestă neîncrederea față de cei din jurul său , este vulnerabil , temator , prezintă dificultate în a se autocontrola sau a învăța . Semnele prezente pentru a identifica situațiile de maltratare a copilului pot dispărea atunci când minorul este luat de la familia sa . Maltratarea poate apărea încă de la o vârstă fragedă și poate exista în orice tip de mediu . Chiar daca maltratarea fizică este cel mai ușor de identificat , cel mai greu de tratat sunt suferințele psihologice și cele cauzate de abuzul sexual .

Abuzul sexual – se definește ca , obligarea minorului la întreținerea de relații intime sau orale , prin pipăire sau vizionarea unor materiale având conținut neadecvat vârstei acestuia . Acesta , este săvârșit de cel in grija căruia este aflat copilul , ca bunici , unchi , mătuși , părinți sau chiar tutore legal .

Copilul este folosit de către persoana in cauza , pentru satisfacerea propriilor nevoi . Abuzul sexual incepe de la vârste foarte mici fiind seduși , deseori prin mici recompense sau sunt amenințați . Acest gen de activitate îi este prezentat minorului ca o joaca specială si este făcut să creadă ca este ceva normal ceea ce se întâmplă , el neavând capacitatea de a distinge dacă este un lucru bun sau rău . Bănuielile încep sa apară atunci când i se spune că este secret acel joc , realizând că ceva este suspicios .

Abuzul sexual in familie sau in rețeaua familială nu este violent . Abuzatorul este mai degrabă protector , tandru in relația cu minorul . Indiferent de comportamentul persoanei pedofile , abuzul sexual este traumatizant , din punct de vedere emoțional , deoarece copilul este forțat să păstreze tăcerea asupra faptului , atât prin corupere , dar se simte si vinovat de ceea ce se întâmplă .

Comportamentul față de tema sexualitații este în continuă schimbare , și de aceea nu putem sa caracterizăm in vreun fel de mediu . Chiar daca maltratarea fizică este cel mai ușor de identificat , cel mai greu de tratat sunt suferințele psihologice și cele cauzate de abuzul sexual .

Abuzul sexual – se definește ca , obligarea minorului la întreținerea de relații intime sau orale , prin pipăire sau vizionarea unor materiale având conținut neadecvat vârstei acestuia . Acesta , este săvârșit de cel in grija căruia este aflat copilul , ca bunici , unchi , mătuși , părinți sau chiar tutore legal .

Copilul este folosit de către persoana in cauza , pentru satisfacerea propriilor nevoi . Abuzul sexual incepe de la vârste foarte mici fiind seduși , deseori prin mici recompense sau sunt amenințați . Acest gen de activitate îi este prezentat minorului ca o joaca specială si este făcut să creadă ca este ceva normal ceea ce se întâmplă , el neavând capacitatea de a distinge dacă este un lucru bun sau rău . Bănuielile încep sa apară atunci când i se spune că este secret acel joc , realizând că ceva este suspicios .

Abuzul sexual in familie sau in rețeaua familială nu este violent . Abuzatorul este mai degrabă protector , tandru in relația cu minorul . Indiferent de comportamentul persoanei pedofile , abuzul sexual este traumatizant , din punct de vedere emoțional , deoarece copilul este forțat să păstreze tăcerea asupra faptului , atât prin corupere , dar se simte si vinovat de ceea ce se întâmplă .

Comportamentul față de tema sexualitații este în continuă schimbare , și de aceea nu putem sa caracterizăm in vreun fel poziția pe care un copil o are în astfel de cazuri cum ar fii violul , SIDA sau materiale pornografice .

Relația dintre abuzator si copil poate începe la vârste fragede , iar trauma resimțită de către copil va fi asemanată cu sentimentul de slabiciune . Abuzul sexual dintre copii si părinți și/sau rude , dintre frați și surori este interzisă prin lege , acest tip de maltratare a copilului reprezentând o formă gravă de incest . În general , fetițele sunt educate încă de la vârste fragede să asculte de părinți și să nu pună la îndoială cuvântul acestora .

Semne fizice ale abuzului sexual la copii :

le este foarte greu să stea în șezut ;

sângerări Copilul este folosit de către persoana in cauza , pentru satisfacerea propriilor nevoi . Abuzul sexual incepe de la vârste foarte mici fiind seduși , deseori prin mici recompense sau sunt amenințați . Acest gen de activitate îi este prezentat minorului ca o joaca specială si este făcut să creadă ca este ceva normal ceea ce se întâmplă , el neavând capacitatea de a distinge dacă este un lucru bun sau rău . Bănuielile încep sa apară atunci când i se spune că este secret acel joc , realizând că ceva este suspicios .

Abuzul sexual in familie sau in rețeaua familială nu este violent . Abuzatorul este mai degrabă protector , tandru in relația cu minorul . Indiferent de comportamentul persoanei pedofile , abuzul sexual este traumatizant , din punct de vedere emoțional , deoarece copilul este forțat să păstreze tăcerea asupra faptului , atât prin corupere , dar se simte si vinovat de ceea ce se întâmplă .

Comportamentul față de tema sexualitații este în continuă schimbare , și de aceea nu putem sa caracterizăm in vreun fel poziția pe care un copil o are în astfel de cazuri cum ar fii violul , SIDA sau materiale pornografice .

Relația dintre abuzator si copil poate începe la vârste fragede , iar trauma resimțită de către copil va fi asemanată cu sentimentul de slabiciune . Abuzul sexual dintre copii si părinți și/sau rude , dintre frați și surori este interzisă prin lege , acest tip de maltratare a copilului reprezentând o formă gravă de incest . În general , fetițele sunt educate încă de la vârste fragede să asculte de părinți și să nu pună la îndoială cuvântul acestora .

Semne fizice ale abuzului sexual la copii :

le este foarte greu să stea în șezut ;

mâncărimi in zona intimă le este foarte greu să stea în șezut ;

infecții ale aparatului genital ;

sarcină nedorită ;

Modificări comportamentale ale copilului abuzat sexual :

refuză să participe la diverse activități ;

frica în contactul cu cei din jur ;

traume marcate prin coșmaruri , sau alte ticuri nervoase ;

delincvență ;

Semne comportamentale ale parintelui abuzator :

nu au o părere bună despre ei ;

consuma alchool sau substanțe interzise ;

încurajează practica actului sexual ;

Deșii sfarșitul negării noastre ale abuzului asupra copilului este întârziat , este prematur să celebrăm rezultatele eforturilor noastre de a face ceva cu privire la asta . Din păcate , același disconfort care a dus la negarea problemei în anii anteriori , poate duce la acceptarea prematură a răspunsurilor și căilor de combatere a acestui fenomen . În mod critic , acum îmbrățișăm tot ce ne este oferit ca soluție , chiar dacă , nu este incă foarte clar că ar trebui să ne lăsăm consolați de acel „ceva” care se face cu privire la acest fenomen tragic . Dimpotrivă , premisa majoră este că nu există un motiv de îngrijorare considierabilă în ceea ce privește răspunsul profesional in cazurile de abuz asupra copilului , în special în cadrul serviciilor de protecție și la nivelurile de cercetare . Prin urmare , această problemă ridică semne de întrebare îngrijorătorare în ceea ce privește potențialul de prejudiciu care rezultă din răspunsul profesional in cazurile de abuz sexual asupra copiilor . Deși imaginile rezultate sunt la fel de dureroase ca imaginile unor copii abuzați , nu trebuie să cădem pradă negării , care duce la deserviciu și afectarea copiilor și famiilor de către profesioniști . Cu toate că acest lucru este reconfortant pentru profesioniștii care speră că acțiunile lor nu poartă un potențial rău , o clipă de reflecție arată că acest lucru este cel mai bun mod de gândire . Din păcate , hotărârile intuitive tind să obțină concluzii care fiabile si dominate de euristică potențial înșelătoare . De fapt , ba chiar si problema definiției de bază în ceea ce privește abuzul poate fi atât de profundă , încât să lase familiile la ” mila interpretării acuzatorii a acestor termeni . „

În al doilea rând , practica actuală poate avea un impact negativ asupra copiilor independent de erori . La un nivel minim , copii în astfel de cazuri , vor fi supuși unui examen medical , inclusiv examinare genitală , care de multe ori va fi stresant , repetitiv si usor neliniștitor pentru copil , si va implica de multe ori amenințări , hărțuire , dar cel mai indicat este ca acesta să fie separat de presupusul autor , de obicei , un părinte , cel mai adesea fiind plasat în asistență maternală .

Argumentul de bază a fost , că bunăstarea copiilor ar trebui să stabilească toate măsurile profesionale , indiferent de cât de dureros este acest lucru pentru profesioniști . Înțelegerea și răspunderea in fața fenomenului de abuz asupra copilului este mai complexă decât pare .

Abuzul emoțional – este definit ca atitudine inadecvată a părinților sau persoanelor in grija carora este aflat copilul , ce au efecte pe termen lung asupra comportamentului acestuia .

Abuzul emoțional este diferit față de celelalte tipuri de abuz , implicând un model diferit de comportament față de copil , ce va devenii o trăsătură definitorie a vieții acestuia . Diferențierea tipurilor de abuz emoțional , este realizat în baza situației în care copilul este implicat . Unul dintre tipurile de abuz emoțional este atunci când copilul nu este dorit de către părinți. Aceștia sunt expusi zi de zi la situații care ii fac să se simtă inferiori , sunt batjocoriți si sunt supuși la diverse tratamente de către frați sau surori , fiind considerați uneori ca sursa tuturor problemelor . În abuzul emoțional este inclusă si terorizarea sau amenințarea cu diverse pedepse a copilului , uneori chiar cu alungarea sau părăsirea . Acestea creează în sufletul copilului anxietate , peste care îi va fi greu să treacă .

Abuzul emoțional se distinge de cel fizic prin aceea că , cel abuzat nu este conștient de acest lucru , iar cel ce abuzează nu este conștient la rândul său de cauzele acțiunilor sale .

Un alt tip de abuz emoțional la care este expus copilul , când cei doi părinți sunt intr-o relație conflictuală , violentă . Trauma pe care o vor avea acești copii , care suportă zi de zi climatul de ură dintre părinții săi se va manifesta mai târziu in stări de anxietate , si de apărare a unuia dintre părinți . În cazuri precum cel în care mama este amenințată de către tată , copilul va dori să îi ia apărarea acesteia . Pentru mulți dintre ei , responsabilitatea propriilor acțiuni va apărea încă de la vârste prea fragede pentru a putea face față . Un alt grup de copii care ar trebui luat in considerare este cel al copiilor dependenți de droguri . În astfel de situații , copii observă faptul că părinții sunt preocupați de propriile lor lucruri , încât nu mai pot vedea și nevoile pe care un copil le are . Astfel de părinți sunt cei care nu sunt capabili de a-și purta de grijă singuri și mai ales , nu pot avea grijă de propriul lor copil . Copiii dependenți de droguri sau de alchool , pot fi și cei maltratați încă de la începutul sarcinii . Mamele consumatoare de alchool vor transmite și fătului acea dorință de a consuma la rândul lui alchool . Acel copil se poate naște cu deficiențe de creștere , întârziere mentală , deficiențe de fizionomie . Toate acestea sunt cauze ale consumului de alchool în perioada de sarcină . Copiii născuți din mame dependente de droguri sunt , deasemenea expuși la pericole deoarece prin consumarea de droguri in timpul sarcinii poate duce la insufieciența oxigenului necesar dezvoltării normale . Abuzul de droguri al mamei poate duce la transmiterea fătului o dependență de droguri .

Părinții care divorțează fără să își dea seama de implicarea copilului în mijlocul conflictului , acesta fiind obligat să fie de partea unuia dintre ei . Acest lucru va trezi sentimente de confuzie . Pierderea unui părinte , fără posibilitatea de a putea exterioriza ceea ce simte , sau să ceară ajutor specializat vor avea consecințe asupra creșterii sale . În astfel de situații copilul se poate simții vinovat de despărțirea părinților sau poate suferii o depresie sau modificări ale comportamentului . Sentimentul de vinovăție poate apărea datorită forțării acestuia să ia partea unuia dintre părinți sau în cazul în care el a fost folosit drept pretext pentru buna funcționare a căsniciei părinților sau ca spion al unuia dintre ei , copilul poate dezvolta tulburări de comportament și psihosomatice . O altă tulburare reprezintă și prezența copilului când cei doi părinți se bat sau copilul este separat in mod ilegal de unul dintre părinți .

Copii neglijați – Neglijarea reprezintă lipsirea copilului de atenția părintelui , de îngrijirea acestuia și asigurarea nevoilor necesare copilului pentru a se dezvolta adecvat . Modul în care persoana responsabilă de îngrijirea minorului , permite voluntar sau involuntar , să încerce suferințe care pot periclita dezvoltarea intelectuală și emoțională . Copii care sunt lipsiți de hrană sau afecțiune , nimeni nu îl ia în brațe să îi ofere căldură sau că este dorit de către părinți , acel copil automat va avea nevoie de ingrijiri medicale deoarece pot apărea dezvoltarea întârziată atât de limbaj cât și psihomotorie , dar și subnutriție . În cazul primirii lor de urgență într-un spital , copii îngrijiți corect pot lua rapid în greutate dar își pot dezvolta și capacitatea de vorbire mult mai repede . Sunt însă și cazuri în care dezvoltarea emoțională poate fi grav afectată pe tot parcursul vieții . Nu numai neglijare fizica sau emoțională poate avea consecințe asupra copilului , dar și neglijarea în tratarea cu medicație potrivită sau de urmarea constantă a acestuia poate avea consecințe serioase . Din păcate , sunt din ce în ce mai multe cazuri de neglijări , însă toate acestea nu se bucură de o atenție deosebită din partea persoanelor specializate în astfel de situații ,și asta din cauza multor cazuri de copii care nu au supraviețuit ca să poată protesta sau relata ceea ce li s-a întâmplat .

Categorii și tipuri de neglijare .

Există mai multe categorii de neglijare a copilului , anume :

Eșecul în creșterea copilului prin alimentația inadecvată .

Lipsa hranei din cauza sărăciei care duce la nedezvoltare fizică .

Privarea acestuia de alimente nutriționale adaptată vârstei bebelușului

Lipsa unor cunoștințe minime privind modul de hrănire .

Lipsa afecțiunii fată de minor .

Incapacitatea dezvoltării psihosociale datorită privării acestuia de sprijinul emoțional .

Apariția întârzierii în cresterea în înaltime sau greutate a copilului preșcolar .

Tipuri de neglijare :

Neglijarea fizică – presupune lipsa mediului adecvat creșterii copilului de către părinți , lipsa strictului necesar ( haine , încălțăminte ) , sau lipsa unei locuințe adecvate .

Nesupraveghere adecvata – presupune lasarea copilului pe o perioadă mai mare de timp fără supravegherea unei persoane adulte capabile să vegheze asupra siguranței acestuia .

Neglijare medicală – presupune neacordarea medicației adecvate sau a serviciilor medicale specializate care pot avea consecințe asupra sănătății copiilor .

Neglijare educațională – reprezintă nefrecventarea în mod regulat a unei instituții de învățământ , ceea ce duce la analfabetism sau deprivare culturală .

Neglijare emoțională –„ reprezintă lipsa afecțiunii și sprijinului care îi sunt necesare dezvoltării armonioase a copilului . Acestea ar trebui să aiba loc în perioada copilăriei prin comunicare verbală cu acesta dar și prin mângâieri și alinturi . Un mediu familial rece poate duce la tulburări de personalitate .”

Un alt tip de neglijare este și abandonul și supravegherea inadecvată – părinții care îsi exclud copii din mediul familial sau care nu prezintă interes față de aceștia prin trimiterea lor pe stradă . Declararea unui copil abandonat se face doar la 6 luni de la sesizarea acestuia , ceea ce reprezintă o formă destul de severă în neglijarea nevoii acestuia de a interacționa cu o persoana specializată în astfel de cazuri .

Abandonul copilului poate fi pe o perioada scurta de timp sau mai îndelungată :

doar pentru câteva ore pe perioada zilei sau a nopții , sau nepăsarea lipsei din cămin a copilului .

lăsarea copilului într-o instituție sau spital sau la o persoană prin uitarea acestuia acolo .

lăsarea copilului nesupravegheat pe o perioadă mai mare de timp .

O altă categorie de neglijare a copilului o reprezintă cazurile de copii ai străzilor . Persoanele specializate în depistarea acestor copii , pot observa diverse semne de întârzieri mentale sau semne ale agresiunilor pe trupurile acestora , aceștia fiind copii fugiți de acasă , copii maltratați care provind din familii cu probleme de înțelegere , familii violente sau care provind din părinți consumatori de alchool . Din păcate , acești copii sunt expuși la diverși microbi , la condiții de trai mizerabile , la frig , la expunerea la boli contagioase sau de piele , copii care pot fi abuzați sexual pe stradă sau care pot devenii dependenți de substanțe interzise .

În concluzie , putem spune că neglijarea are mai multe forme :

„Neglijare fizică .

Neglijare emoțională .

Neglijare medicală.

Neglijare vestimentară .

Negiljarea igienei copilului .

Neglijarea în educația acestuia .

Neglijarea alimentară .

Abandon . ”

Cauzele neglijării copilului .

Cauzele cel mai des întâlnite sunt cele ale părintilor proveniți la rândul lor din familii disfuncționale sau care la rândul lor au avut părinți care au fost incapabili să se adapteze la nevoile copilului . Vina de multe ori este dată mamei care a suferit diverse tulburări , cum ar fi depresii , nevroză sau tulburări psihice pe perioade scurte de timp , și care este incapabilă să se adapteze la nevoile copilului .

În cazul mamelor tinere , toate acestea pot avea cauze multiple , anume : aceasta a fost lăsată singură de către soț și simte ca nu poate face față situației fără ajutor , se poate datora și vârstei mult prea mici pentru a avea un copil , sau nepregatirea psihică a acesteia de a avea un copil , aceasta din urma fiind copleșită de îndatoririle personale și profesionale pe care le va avea . În familiile cu mai mulți copii , daca unul dintre ei suferă de un handicap , acesta riscă să fie exclus din mediul familial deoarece el nu se poate compara cu frații și surorile lui .

Consecințele neglijării asupra copilului .

Un copil care plange și țipă suficient de mult nu poate fi ignorat in mod continuu. Acesta in final este luat în brațe și consolat de către părinți , însă nu neapărat primește și câtă atenție se cuvine . Mulți dintre copii care au fost neglijați preiau în sinea lor un rol de adult de la o vârstă mult prea fragedă pentru a-și asuma astfel de responsabilități . Părinții își laudă copiii pentru grija pe care o au față de ei înșiși dar și față de ei . Nimeni nu poate observa că privarea de copilarie poate fi o dauna majoră care va avea consecințe mai târziu . Copilul poate lega prietenii fragile , poate avea probleme cu neîncrederea în alte persoane , de multe ori poate să fugă de acasă . Există și factori care pot ajuta la diminuarea efectelor neglijării asupra copilului , printr-un mediu familial prietenos , care micșorează daunele stresului zilnic , deasemenea și evitarea multiplelor plasamente .

Cadrul legal al protecției copilului .

Lege nr . 272

Din iunie 2004

Privind protecția și promovarea drepturilor copilului .

Capitolul I .

Art . 5 – ( 1 ) Copii au dreptul la protecție și asistență în realizarea și exercitarea deplină a drepturilor în condițiile prezente legii .

( 2 ) Răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinților , aceștia având obligația de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplinii obligațiile față de copil ținând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia .

( 4 ) Intervenția statului este complementară , statul asigură protecția copilului și garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de instituțiile statului și de autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu .

Art . 6 – Respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează după următoarele principii :

a ) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului .

b ) egalitatea șanselor și nediscriminarea .

c ) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești .

d ) primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului .

e ) asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil .

f ) respectarea demnității copilului .

g ) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia , tinând cont de vârstă și gradul său de maturitate .

h ) asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea , creșterea și educarea copilului ținând cont de originea sa etnică , religioasă și lingvistică , în cazul unei măsuri de protecție .

i ) asigurarea protecției împotriva abuzului și exploatării copilului .

Capitolul III

Protecția specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinților săi .

Art . 50 – Protecția specială a copilului reprezintă ansamblul măsurilor , prestațiilor și serviciilor destinate îngrijirii și dezvoltării copilului lipsit temporar sau definitv de ocrotirea părinților săi sau a celui care , în vederea protejării intereselor sale , nu poate fi lăsat în grija acestora .

Art . 54 – ( 1 ) Direcția generală de asistență socială și protecția copilului are obligația de a întocmi planul individualizat de protecție imediat după primirea cererii de instituire a unei măsuri de protecție specială sau imediat după ce directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului a dispus plasamentul în regim de urgență .

Art . 55 – Măsurile speciale de protecție sunt :

a ) plasamentul .

b ) plasamentul în regim de urgență .

c ) supravegherea specializată .

Art . 56 – De măsurile de protecție specială , instituite în prezenta lege , beneficiază :

a ) copilul ai cărui părinți sunt decedați , necunoscuți , decăzuți din exercițiul drepturilor părintești .

b ) copilul , care , în vederea protejării intereselor sale , nu poate fi lăsat în grija părinților din motive neimputabile acestora .

c ) copilul abuzat sau neglijat .

d ) copilul găsit sau abandonat de către mamă în unități sanitare .

e ) copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală si care nu răspnde penal .

Secțiunea a 3-a

Art 64 . – (1) Plasamentul copilului în regim de urgență este o măsură de protecție specială cu caracter temporar , care se stabilește în situația copilului abuzat sau neglijat , precum și în situația copilului găsit sau a celui abandonat în unități sanitare .

(3) Pe toată durata plasamentului în regim de urgență se suspendă se drept exercițiul drepturilor părintești , până când instanța judecătorească va decide cu privire la menținerea sau înlocuirea acestei măsuri și cu privire la exercitarea drepturilor părintești .

Capitolul VI

Protecția copilului împotriva exploatării .

Art . 85 – (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricărei forme de violență , abuz sau rele tratamente sau neglijență .

(2) Orice persoană fizică sau juridică , precum și copilul pot sesiza autoritățile abilitate de lege să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violență , inclusiv violență sexuală , vătămare sau abuz fizic sau mental , de rele tratamente sau de exploatare , de abandon sau neglijență .

(3) Angajații instituțiilor publice sau private care, prin natura profesiei , intră în contact cu copilul și au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz ,neglijare sau rele tratamente au obligația să sesizeze de urgență direcția generală de asistență socială și protecția copilului .

Art . 86 – (1) Părinții copilului sau , după caz , alt reprezentant legal al acestuia , autoritățile publice și organismele private au obligația să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita readaptarea fizică și psihologică și reintegrarea socială a oricărui copil care a fost victima oricărei forme de neglijență , exploatare sau abuz , de tortură sau pedeapsă ori tratamente crude , inumane sau degradante .

Secțiunea 1 .

Protecția copilului împotriva exploatării economice .

Art . 87 (1) – Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării și nu poate fi constrâns la o muncă ce comportă un risc potențial sau care este susceptibilă să îi compromită educația ori să îi dăuneze sănătății sau dezvoltării sale fizice , mentale , spirituale , morale ori sociale .

(2) – Este interzisă practica prin intermediul cărei un copil este dat de unul sau ambii părinți ori de reprezentantul lui legal în schimbul unei recompense sau nu , în scopul exploatării copilului sau a muncii acestuia .

Sectiunea a 2-a .

Protecția copilului împotriva consumului de droguri .

Art . 88 (1) – Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante și substanțe psihotrope .

(2) – Este interzisă vânzarea de solvenți copiilor , fără acordul părintelui ori al altui reprezentant legal .

Secțiunea a 3-a

Protecția copilului impotriva abuzului sau neglijenței .

Art . 89 (1) – Prin abuz asupra copilului se întelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere , încredere , sau de autoritate față de acesta prin care este periclitată viața , dezvoltarea fizică , mentală , spirituală , morală sau socială , integritatea corporală , sănătatea fizică sau psihică a copilului.

(2) – Prin neglijarea copilului se înțelege omisiunea , voluntară sau involuntară , a unei persoane care are responsabilitatea creșterii , îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură subordonată acestei responsabilități , fapt care pune în pericol viața , dezvoltarea fizică , mentală , spirituală , morală sau socială , integritatea corporală , sănătatea fizică sau psihică a copilului .

Art .90 – Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice formă , precum și privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viața , dezvoltarea fizică , mentală , spirituală , morală sau socială , integritatea corporală , sănătatea fizică sau psihică a copilului , atât în familie cât și în orice instituție care asigură protecția , îngrijirea și educarea copiilor .

Capitolul II .

Rețeaua instituțiilor cu atribuții în domeniul protecției copilului .

Se referă la instituțiile la nivel local în legătură cu primăria , ele trebuie să ofere servicii familiilor defavorizate , centrelor de recuperare medicală și socială pentru copii sau adulți aflați în dificultate .

Insituții la nivel central – „Monitorizarea respectării principiilor și drepturilor stabilite de Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului ”.

„Apărarea drepturilor și libertăților copilului în raporturile acestuia cu autoritățile publice cu scopul de a promova și de a îmbunătății condiția copilului se realizează și prin insitituția Avocatul Poporului .”

Insituții și servicii la nivel local – „Autoritățile administrației publice au obligația să garanteze și să promoveze respectarea drepturilor copiilor din unitățile administrativ terioriale , asigurând prevenirea separării copilului de părinții săi , precum și protecția specială a copilului lipsit , temporar sau definitiv de îngrijirea părinților săi .

Autoritățile administratației publice locale au obligația de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunității și de soluționare la nivel local a problemelor sociale care privesc copii . În acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzând , dar fără a se limita , oameni de afaceri locali , preoți , cadre didactice , medici , consilieri locali , polițiști . Rolul unor structuri este atât de a soluționa unele cazuri concrete , cât și de a răspunde nevoilor globale ale respectivei colectivități.”

Acestea sunt biserica , primăria și instituțiile de învațământ dar si DGASPC Dolj . Primăria oferă ajutor copiilor aflați în pericol de abandon școlar prin rechizite școlare , oferirea materialelor de construcție pentru case , deasemenea susține și programul pentru alimentația copiilor în școală .

„Atribuțiile pe care le are Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sunt acelea de întocmire a rapoartelor de evaluare inițială a copilului și propunerea unor măsuri speciale pentru protecția acestuia , acordă asistență copilului separat de familie dar și părinților , reevaluează cel puțin o dată la 3 luni sau ori de câte ori este cazul , împrejurările care au stat la baza luării măsurii de protecție specială și propune , după caz , modificarea acestora . ”

Organisme private – „Pot desfășura activități în domeniul protecției drepturilor copilului și al protecției speciale ale acestuia , sunt persoane juridice de drept privat , fără scop parimonial , constituite și acreditate în condițiile legii .Organismele private legal constituite și acreditate pot înființa ,organiza și dezvolta serviciile de prevenire a separării copilului de familia sa , precum și de protecție specială a copilului . ”

În județul Dolj , sunt mai multe organizații non-guvernamentale care se ocupă de copiii aflați în dificultate prin preluarea de diverse proiecte care să ajute un trai mai bun pentru familiile sărace .

2 . Servicii destinate copiilor abuzați .

În cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecției Copilului Dolj pentru copii abuzați sunt oferite mai multe tipuri de servicii :

Servicii de zi .

Servicii de tip familial .

Servicii de tip rezidețial .

Serviciile de zi sunt cele care contribuie la refacerea și dezvoltarea capacităților copilului cât și a părinților săi pentru evitarea separării acestuia de familie , realizandu-se după planul individualizat realizat de managerul de caz .

Serviciile de tip familial sunt cele care se realizează la domiciulul unei persoane sau al unei familii , care ajută la creșterea pe o perioadă determinată sau nedeterminată de timp a copilului , ca măsură a instituirii plasamentului .

Serviciile de tip rezidențial sunt cele din care fac parte centrele de plasament cât și cele de primire în regim de urgență , atunci când copilul este considerat în pericol în cadrul familiei sale . Acestea asigură protecția minorului departe de părinții săi pe diverse perioade de timp .

Pentru copiii abuzați , Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj oferă servicii de evaluare a cazului , in care este evaluată situația inițială a copilului din cadrul familiei și constatarea tipului de abuz , dar și a părinților . Urmează consilierea minorului cât și a părinților pentru a cunoaște cauza pentru care acel copil este abuzat . Consilierea se face separat pentru o mai bună obținere a informației . Aceasta se face de către asistentul social și de psiholog , îndrumați de către managerul de caz . În funcție de motivele abuzului , se stabilește dacă acel copil se întoarce în cadrul familiei sau i se instituie plasamentul de urgență . Urmează apoi monitorizarea din cadrul familiei pentru a constata dacă situația din cadrul familiei s-a îmbunatățit sau , din contră , s-a înrăutățit , în funcție de situație imbunătățirea situației , minorul este lăsat în mediul familial , și dacă situația este mai rea , copilul este luat pe perioada nedeterminată de la familia sa .

3 . Diagnoza si intervenția în situațiile de abuz asupra copilului la nivelul unui serviciu social specializat .

În planul intervenției sunt patru tipuri de procese care sunt urmate pentru determinarea problemelor în diverse cazuri . Acestea sunt evaluarea , planificarea , intervenția și reevaluarea . Un copil aflat în situație dificilă este cel căruia îi este pusă în pericol integritatea .

Sesizarea cazului .

Semnalarea unui caz de abuz asupra unui copil înseamnă deja protecția acestuia. Pentru o mai bună soluționare a problemelor , acestea trebuie luate în vizor mai întâi de serviciile competente .

„ Factorii compatibili cu semnalarea sunt :

Factori legali .

În funcție de preferințele profesionistului .

Experiențele anterioare semnalării .

În funcție de tipul de maltratare .

Caracteristicile victimei .

Caracteristicile maltratării .

Relația dintre persoana care maltratează și copilul respectiv .

Gradul de dependență al copilului .

Calitatea probelor și indiciilor . ”

Cine face sesizarea ?

Sesizarea se poate face de orice persoană din anturajul copilului și care are contact direct cu acesta , care cunoaște cazul suficient de bine . Poate fi un medic , un asistent sau vecin , un profesor , psihologul școlii , polițiști , preot sau copii înșiși .

Unde se face sesizarea ?

Sesizarea se poate face la telefonul copilului pus la dispoziție de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj sau la Serviciul Public pentru Protecția Copilului sau la poliție sau în cadrul primăriei .

Cine preia sesizarea ?

O persoană din cadrul insituției unde se face sesizarea transmite informația persoanei din cadrul serviciului de specialitate .

Ce trebuie să cuprindă sesizarea ?

Sesizarea se poate face prin telefon sau prin declarație în scris , datele rămânând confidențiale .

Informația trebuie să conțină datele complete ale minorului , adresa unde locuiește , tipul de abuz pe care îl denunță , ce l-a determinat să dorească sesizarea acelei forme de abuz . Cel mai important , este ca informația oferită să fie cât mai clară iar informațiile să fie veridice .

Înregistrarea cazului .

Este realizată dupa normele stabilite de insituția în cauză , cu datele confidențiale . Persoana în cauză poate întreba cine face abuzul , ce tip de abuz , cum se realizează abuzul , unde se realizează pentru a-și da seama de cât de gravă este forma de abuz .

Evaluarea inițială .

În această etapă , este evaluat gradul de risc și gravitatea situației care pot periclita dezvoltarea copilului dar și viața acestuia. Evaluarea este centrată mai mult pe gradul de risc al vieții minorului în familie . Ca să putem preveni situația de abuz , părinții trebuie să fie mai întâi conștienți de tipul de abuz pe care îl exercită pe copil . Un plus într-o astfel de situație , este ca părinții să fie dispuși să își îmbunătățească situația .

Pentru a fi siguri de tipul de abuz , situația trebuie să îndeplinească trei condiții :

Informația trebuie să fie corectă , diversificată , evaluarea acesteia dar mai ales verficarea informației , descrierea tipului de maltratare , gradul de vulnerabilitate al copilului , detaliile pe care le avem despre persoana despre care se presupune că abuzează de copil , dar și date despre viața de familie a părinților acestuia.

În astfel de cazuri , importanți sunt și ceilalți membrii ai echipei :

Medicul evaluator .

Psihologul .

Poliția .

Psihiatrul .

În primă etapă , se va urmării obținerea a cât mai multe detalii despre caz , informații de la minorul despre care știm că este abuzat , părinți , alți membrii ai familiei prin discuțiile pe care le au cu asistentul social . Persoana cea mai importantă care trebuie intervievată inițial este victima în cauză , apoi frați , părinți sau cel în grija căruia se află .

Evaluarea familiei .

În cazul în este stabilită existența abuzului , se vor lua măsuri pentru protecția minorului , dupa care se va evalua familia acestuia și se vor determina cauzele abuzului dar și ca să putem determina daca mediul familial este propice pentru dezvoltarea adecvată a minorului sau dacă viața îi este pusă în pericol în cadrul familiei . Determinarea cauzelor abuzului are la bază eșecuri parentale bazate pe trecutul părinților , mediul de unde provin . modul cum au fost educați , relațiile pe care aceștia le au cu minorul , înțelegerea dintre părinții acestuia , dacă sunt sau nu dependenți de alchool sau diverse substanțe , nivelul de cultură a acestora , echilibrul emotional sau dacă au avut relații conflictuale cu legea .

Planificarea intervenției .

Planul de intervenție este conceput dupa evaluarea inițială a familiei , când se stabilesc obiectivele ce se doresc a fi atinse , prioritățile cazului , nevoile copilului , personalul implicat și tipul de intervenție . Acesta este alcătuit după identificarea tuturor factorilor și resurse existente .

„Obiectivele planificării sunt

Identificare împreună cu familia , a strategiilor care vor ameliora efectele abuzului .

Furnizarea unui ghid clar și specific de intervenție pentru schimbarea condițiilor care au dus la producerea abuzului .

Stabilirea unor indicatoare de evaluare a progresului clientului pentru a măsura eficacitate intervenției .

Asigurarea unui cadru de lucru pentru punerea în practică a deciziilor ”

„Planul de intervenție se construiește pentru cele trei niveluri de intervenție :

1 . nivelul inter-instituțional .

2 . nivelul rețelei sociale .

3 . nivelul individual . ”

Ceea ce se dorește a fi îmbunătățit se va discuta împreună cu minorul și familia acestuia .

Interventia .

În etapa de intervenție , se pune în practică obiectivele stabilite în etapa de planificare și se merge pe instituirea măsurii de protecție a minorului în diverse centre de plasament și de consiliere a familiei , centrată pe părinți dar și alți membrii ai familiei . Se dorește siguranța copilului , stabilitate emoțională alături de familie . Toate acestea însă depind și de părintele care a comis actul de abuz dar și de cel care nu a știut nimic despre abuz . Cel mai important pentru a ajuta la armonizarea familiei este ca părinții să nu se simtă acuzați . Să simtă că sunt sprijiniți și ajutați să depășească această situație de criză . Prin îndepărtarea copilului de propria familie , va duce la lipsa de încredere dintre aceștia , dar și lipsa încrederii că situația poate într-adevăr să fie remediată . Exită cazuri de mare risc în care se instituie plasamentul de urgență pentru salvarea vieții copilului , acesta fiind dus într-un centru de primire de urgență , cazuri cu risc minor care fac autoritățile să intervină pentru îmbunătățirea situației , dar și cazuri cu risc minim .

Evaluarea finală .

Evaluarea finală se raportează la rezultatele așteptate , reale , la reușite . Se dorește siguranța copilului , riscul din cadrul familiei să fie redus dar mai ales se dorește realizarea obiectivelor finale .

Închiderea cazului .

Cazul este încheiat numai atunci când factorii care au dus la abuz , s-au redus iar copilul este în siguranță în cadrul familiei .

4.1 Metodologia cercetarii .

Prin prezenta lucrare , am dorit identificare și detalierea tipurilor de abuz asupra copilului , întâlnite cel mai des în atât în cadrul familiei dar și în instituții de specialiate . Am dorit să aprofundez informațiile cu privire la abuzurile asupra copilului , formele cele mai răspândite , dar și factori de risc .

Am constatat că majoritatea copiilor sunt abuzați sexual dar și emoțional , dar sunt deasemenea sunt victime ale neglijenței din partea părinților .

„Plasarea coplului în centrul preocupărilor unei societăți trebuie să constituie o prioritate a tuturor factorilor implicați . Modelele , metodele dar mai ales mentalitățile tradiționale trebuie depășite și abordate într-o manieră nouă , adaptate principiilor educative , pedagogice moderne care țin cont atât de nevoia copilului dar și drepturile și interesele acestuia . ”

Prin prezenta lucrare , am încercat să arăt gravitatea abuzului și neglijării asupra dezvoltării unui copil , sa ofer cât mai multe informații la modul de realizarea al abuzului dar și a consecințelor grave asupra dezvoltării unui copil .

4.1.2. Identificarea abuzurilor asupra copiilor .

Se pot găsii semne care denotă utilizarea unor obiecte sau prin simpla folosire a palmelor pe fundul copilului sau pe obrajii acestuia , care nu se disting foarte mult de micile accidente de la joacă . Atfel de experiențe sunt traumatizante pentru un copil si poate avea efect pe termen îndelungat asupra acestuia , de tip emoțional , care mai târziu poate avea un efect nociv asupra viitorului său . Abuzul are consecințe nefaste asupra dezvoltării normale a copilului , dar și asupra vieții acestuia . Netratarea traumelor cauzate de abuz poate aduce modificări în personalitatea copilului , cu consecințe pe parcursul vieții acestuia . Dacă intervenția este făcută prea târziu , cu atât sansele de vindecare sunt mai puține .

4.1.3 Cauze care duc la abuzul asupra copilului .

Persoanele care abuzează de copii , au fost la rândul lor abuzate de către părinți , ori au avut o copilărie nefericită sau sunt proveniți din medii familiale conflictuale , sunt persoane care nu au avut parte de afecțiune la randul lor și nu știu cum să și-o manifeste . Persoanele de acest gen au nevoie de terapie pentru a putea trece peste problemele reprimate și înecate în alchool sau substanțe interzise .

Aceștia pot suferi de tulburări psihologice , care nu le permit să își centreze atenția asupra copilului , sunt instabili din punct de vedere emoțional dar mai ales au dificultăți în a-și accepta propriul copil . Au o teamă permanent de respingere , au un comportament autoritar sau provin din familii în care abuzul fizic a fost folosit ca metodă de educație tradițională . O altă cauză o constituie starea materială precară , care duce la tensiuni în cadrul familiei , relații conflictuale între părinți , un nivel de cultură redus sau coeficient de inteligență redus al mamei .

5. Organizatii non-guvernamentale din județul Dolj care oferă servicii și prestații copiilor abuzați .

În cadrul județului Dolj există multiple Organizații non-guvernamentale care oferă servicii și prestații copiilor abuzați . Fundația Salvați Copii și-a propus să oprească exploatarea copiilor care sunt duși zi de zi la cerșit pentru a face bani pentru părinții lor . Aceștia doresc informarea opiniei publice legat de exploatarea prin muncă a unor copii începând încă de la vârste foarte fragede din cauza lipsei de bani , sau provind din familii marginalizate , cu nivel de cultură redus , sunt copii care au abandonat forma de învățământ . Un alt ONG este și Asociația Vasiliada unde sunt duși copii carora le-a fost instituită măsura de protecție urgentă deoarece viața le era pusă în pericol . Best life , deasemenea este un centru care oferă sprijin pentru copii proveniți din familii defavorizate , care nu au suficienți bani pentru a-i trimite la școală sau pur și simplu vin din familii unde sunt neglijați deoarce părinții nu au suficient timp pentru ei .

Capitolul III .

Studii de caz .

Studiul de caz numărul 1.

Abuz fizic .

Cazul S. F a intrat în atenția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția copilului , ca urmare a sesizării telefonice a domnului C.I referent în cadrul primăriei Băilești , sesiza faptul ca minora S.F este agresată fizic de către tatăl său S.S .

Cazul a fost preluat de către SEI și s-a întocmit raportul de evaluare inițială de către aceștia cu propunere de referire către S.I.S.C.R.C în vederea efectuării evaluării detaliate a situației minorei, cazul intrând in atenția S.I.S.C.R.C . Urmare preluării cazului, la deplasarea efectuată de către specialiștii SISCRC la domiciliul minorei, aceasta se află împreună cu bunica paternă, iar din discuțiile purtate cu bunica paternă a rezultat faptul că mama copilului a parăsit domiciliul în urmă cu mai mulți ani, fără a se mai interesa de situația fiicei sale . Minora S.F din relația de concubinaj dintre S.S și S.F . Urmarea părăsirii copilului, acesta a fost încredințat spre creștere și educare tatălui, mama fiind obligată la achitarea unei pensii de întreținere în cuantum de 60 ron. Bunica paternă a declarat verbal că tatăl minorei în prezent urmează un tratament prescris de medicul de familie deoarece este răcit la plămâni și totodată a precizat ca obișnuiește să consume frecvent băuturi alcoolice, moment în care devine extreme de violent fizic și verbal, onișnuind uneori să se dezbrace de tot, fără să țină cont de prezența fetei în incinta locuinței.

La recomandarea Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului , bunica s-a prezentat la sediul instituției împreună cu nepoata sa unde i s-a efectuat evaluarea psihologică. Bunica i-a informat pe specialiști că s-a prezentat cu minora și la un control de specialitate NPI, diagnosticul fiind “reacții de opoziție , carențe instructiv-educative și convulsii febrile în antecedente “ ( fata fiind în evidență de mai mulți ani, urmare a unui incident din copilărie – a căzut de la o înalțime de când se afla la joacă ). Nu s-a recomandat tratament medicamentos.

Referitor la situația școlară, se precizează că minora a absolvit clasa I a la Școala cu clasele I-VIII nr.3 Bailești, iar din caracterizarea școlară întocmită de doamna R. L. – învațătoarea minorei, rezultă faptul că eleva nu frecventează cu regularitate cursurile școlare, nu participă la activitățile de scriere și citire, participă cu interes doar la activitățile bazate pe joc, dar nici parinții și nici bunica paternă nu colaborează cu instituția scolară (nu au participat la nici o ședință cu părinții și nici nu au răspuns solicitărilor școlii), deseori manifestă un comportament deviant. ( are tendința de a fura bani de la ceilalți copii, le vorbește urât și uneori chiar este agresivă cu ei).

Din adresa trimisă prin fax de către Poliția Municipiului Băilești rezultă faptul că numitul S.S – tatăl minorei, consumă frecvent băuturi alcoolice, iar când este în stare de ebrietate devine violent, fapt pentru care a fost internat și de Neuropsihiatrie Poiana Mare. Deasemenea ,acesta în repetate rânduri a încălcat legislația privind normele de conviețuire socială, fiind sancționat contravențional de mai multe ori de organele de poliție pentru comiterea unor fapte de tulburare a ordinii și liniștii publice. În urma evaluării psihologice s-au constatat urmatoarele : dezvoltare psihomotorie corespunzătoare vârstei cronologice, coordonare oculo-motorie și corp- segmente corespunzătoare, echilibru în ortostatism. Intelect normal QI=103, capacitate de concentrare, analiză, sinteză și înțelegere, capacitate de engramare și reproducere a informațiilor, atenție distributivă bună, capacitate de relaționare și adaptare. Pe fondul mediului familial caracterizat prin promiscuitate, consum de alcool, precaritate materială, carențe morale și educaționale minora este abuzată fizic și emoțional și există posibilitatea producerii și a unui abuz sexual când consumă băuturi alcoolice iși pierde controlul și se dezbracă de tot, obligând-o să doarmă împreună cu el . Datorită acestor lucruri minora prezintă agitație psihomotorie, labilitate emoțională, accese de furie, agresivitate, tendințe de fugă de la domiciliu și abandon școlar. Își dorește ca tatăl să nu mai bea și să nu o mai agreseze intrucât ține la el și nu dorește să se despartă de el. Manifestă afecțiune față de bunica paternă care reprezintă persoana de referintă .

În concordanță cu rezultatele evaluării psihologice s-a constatat că minora prezintă indicatori ai abuzului fizic și emoțional, recomandându-se includerea acesteia într-un program personalizat de consiliere, monitorizare a situației și studierea posibilității unui plasament familial la bunica paternă în vederea prevenirii abuzului emoțional și fizic . Au avut loc numeroase întâlniri cu minora pentru efectuarea ședințelor de consiliere și s-a monitorizat periodic situația acesteia în familie, în final instuindu-se plasament familial la una dintre surorile bunicii materne.

Studiu de caz numărul 2 .

Copilul M. C a intrat în evidența Direcției de Asitență Socială și Protecția Copilului ca urmare a unei sesizări telefonice pe linia de urgente 983 (Telefonul Copilului) din 06.05.2008 prin care T.M. sesiza faptul că minorele M.C, în vârstă de 16 ani și M.A , în vârstă de 14 ani , locuiesc cu tatăl care le agresează fizic .

După spusele vecinilor la ultima agresiune fizică exercitată de către tatăl asupra fetelor au venit și vecinii, una dintre fete căzând și pierzându-și cunoștiința. Urmare acestui fapt a intervenit echipa mobilă care s-a deplasat la domiciliul minorelor pentru verificarea celor sesizate și pentru efectuarea anchetei sociale

Acest lucru nu a fost posibil, deorece la domiciliu nu a fost gasit nimeni. Din discuțiile purtate cu vecinii (care au dorit sa-și păstreze anonimatul) a reieșit faptul că tatăl se afla la muncă, iar fetele la cursuri. Aceștia au mai precizat că tatăl este o persoana violentă , care își agresează fizic cele doua fete . Urmare invitației adresate, în data de 07.05.2008 s-a prezentat la sediul DGASPC Dolj M.C, însoțită de către P.C., fosta concubină a tatălui, pentru a discuta referitor la cele petrecute în data de 04.05.2008 .

Din relatările acesteia au rezultat următoarele:

din căsătoria lui M.N cu M.C au rezultat doi copii: M.C, născuta la data de 24.12.1991 și M.A, născută la data de 08.06.1994 ;

în urmă cu 10 ani, părinții au divorțat, cele douî minore fiind încredințate spre creștere și educare tatălui, mama fiind diagnosticată la acea dată cu schizofrenie;

mama locuiește în județul Ilfov, păstrează legătura cu fetele și le vizitează la domiciliul tatălui de câteva ori pe an;

referitor la incidentul petrecut în data de 04.05.2008 M. C a spus că tatăl său a agresat-o fizic deorece a venit acasă mai târziu cu o oră decât promisese anterior ;

prin declarația sa M. C a afirmat că dorește consilierea psihologică atât a ei cât și a surorii sale, deorece nu mai suportă tensiunile din mediul familial, anterior solicitând sprijinul consilierului școlar, care i-a comunicat că nu le poate oferi decât orientare școlară .

La data de 07.05.2008 M.C nu prezenta urme vizibile de vătămare corporală . Conform raportului întocmit de medicul din cadrul Serviciului de Evaluare Inițială , la data de 07.05.2008, M.C a prezentat doar ușoare escoriații cicatrizate la nivel facial și anume frunte și sprancene, care puteau fi și rezultatul acneei juvenile sau convalescenței unei boli infecto-contagioase pe care adolescenta a precizat că a avut-o în urmă cu două săptămâni.

În data de 19.05.2008 a avut loc o nouă întâlnire cu membrii familiei, la sediul DGASPC Dolj – Complex Servicii Prevenirea și Recuperarea Copilului, Cuplului Mama-Copil Victime ale Abuzului . Referitor la cele petrecute în data de 04.05.2008, M.N a admis faptul că a agresat-o fizic pe fiica sa M.C, motivând că și-a pierdut cumpîtul, deorece aceasta a venit acasă mai târziu decât ora anterior promisă . A mai precizat că acest lucru s-a mai întâmplat și cu alte ocazii, astfel încât nu mai știe ce măsuri să ia cu fiica sa pentru a o responsabiliza și a o face să înțeleagă pericolele la care se expune. M.C a susținut că tatăl său este foarte autoritar : nu-i permite să aibă o relație de prietenie cu un băiat, nu-i permite să iasă cu prietenele în oras, este certată , jignită de tatăl său frecvent și fară motive serioase, cum ar fi faptul că a spart o farfurie, iar când acesta își pierde cumpătul este agresată fizic de tatăl său, ea și sora sa sunt pedepsite și nu li se permite să vizioneze programe tv, să navigheze pe net . Tatăl a afirmat că singurul lucru pe care și-l dorește este să-și protejeze fiicele, având în vedere faptul că acestea sunt la vârsta adolescenței și nu sunt pe deplin conștiente de pericolele la care se expun, să le responsabilizeze și să le ferească pe cât posibil de eventuale greșeli, care le pot afecta întreaga existență . Acesta a mai spus că nu admite și nu permite atitudinea de revoltă a fiicei sale mai mari, care întârzie de la orele la care promite să vină acasă , este obraznică, îi sustrage bani, îi închide mobilul când lipsește de acasă și nu admite decât regulile sale în casa sa, reguli care nu au decât menirea de a oferi fiicelor sale o solidă educație și o întărire a caracterelor în formare a acestora, în caz contar fiica sa putând merge la mama sa.

Acesta a admis faptul că petrece putin timp liber cu fiicele sale și comunică puțin cu acestea, având trei locuri de muncă , lucru ce o sa-i facă dificilă și participarea împreună cu fiicele sale la un program de consiliere psihologică , dar se va strădui să răspundă afirmativ invitației noastre . M.C a afirmat că dorește să fie inclusă într-un program personalizat de consiliere, care să o ajute sa treacă peste conflictele existente în cadrul familiei precizând că este îngrijorată și pentru sora sa, care nu vorbește despre stările sale, admițând totodată faptul că sora sa este mai puțin implicată în conflicte cu tatăl lor . În data de 11.06.2008 a avut loc o alta vizită la domiciliul familiei. La domiciliu nu se afla decât M. C . Aceasta a spus că tatăl său a plecat împreună cu sora sa la Serviciul de Evidența Înformatizată a Persoanei pentru a depune actele pentru eliberarea cărții de identitate.

În ceea ce privește relația cu tatăl său, Cristina a spus ca nu a mai fost agresata fizic de tatăl sau, dar acesta refuză să vorbeasca cu ea, discutând doar despre lucruri generale.

A mai precizat că vacanta de vară și-o va petrece împreuna cu sora sa la bunicii paterni, în comuna Isalnița, dar se vor prezenta la sediul instițutiei noastre pentru a participa la ședințele de consiliere la datele stabilite de comun acord . În cursul aceleiași zile urmare apelării telefonice din partea dpmnului B., dirigentele lui M.C, responsabilul de caz s-a deplasat la Colegiul National Carol I.

Domnul diriginte ne-a comunicat faptul că M.C a înregistrat în anul școlar 2007-2008 un nr. de 152 de absențe, din care 33 nemotivate, lucru ce a dus la scăderea mediei la purtare a acesteia. În plus , aceasta este corigentă la chimie. Acest lucru ne-a fost comunicat și prin adresa scrisă . M.C a admis faptul că înregistrat un numar foarte mare de absențe, angajându-se ca acest lucru să nu se mai repete, iar în privința corigenței la chimie a spus că a avut foarte mult de învățat și a întâmpinat dificultăți, dar se va pregăti mai temeinic pe perioada verii.

Aceasta a mai spus că și-ar dori ca tatăl său să nu afle acest lucru, deorece se teme de reacția pe care acesta o va avea .

Starea fizică și mentală a copilului .

În urma evaluării psihologice efectuate în data de 20.05.2008, s-a constatat ca minora prezintă intelect normal, Q.I.= 110, temperament flegmatic, structura de personalitate cu tendințe accentuate de hipertimie, ciclotimie, emotivitate. Se simte neînțeleasă , manifestă suspiciozitate, iritabilitate, sentiment de sensibilitate. Resimte agiație pe fondul neliniștii interioare datorită regulilor restrictive și relațiilor sociale restrânse.

Se simte neputincioasă în a schimba ceva, se întristeaza când trebuințele sale sunt greșit înțelese.Tensiune psihică aparută din epuizare nervoasă , se simte devalorizată și nesigură pe fondul lipsei de afecțiune. Manifestă tendințe de autoizolare și autocontrol exagerat.

Concluzia evaluării psihologice fiind faptul că prezintă indicatori ai abuzului fizic și emoțional. Recomandarea psihologului fiind evitarea stărilor conflictuale, asigurarea unui mediu familial liniștit și includerea acesteia și a tatălui într-un program personalizat de consiliere . Prin faxul primit de la Cabinet Medic de Familie A.M ne-a informat că M.C este clinic sanătoasă , iar tatăl acesteia manifestă interes deosebit privind starea de sănătate, alimentația, igiena și condițiile de locuit ale celor doua fete .

Condiții de locuit .

Apartament compus din trei camere, corespunzător mobilată și modern utilat cu aparatură electro-casnică , computer, aparat tv, aragaz, combina frigorifică. Conditiile igienico–sanitare sunt foarte bune .

Venituri .

Veniturile familiei sunt compuse din : veniturile obținute de tată din cele trei locuri de muncă și alocațiile de stat ale minorelor (cuantum nedeclarat) .

Concluzii .

Relațiile intrafamililale sunt tensionate, existând conflicte, între tată și cele două fiice ale sale, M.C solicitând consilierea atât a sa cât și a surorii sale .

Propuneri .

Includerea minorei și a tatălui într-un program personalizat de consiliere în vederea îmbunatățirii relațiilor intrafamiliale și asigurării unui mediu liniștit și protectiv necesar satisfacerii nevoilor și trebuințelor specifice vârstei și stabilirea de comun acord cu tatâl și fiica a programului de consiliere .

Studiu de caz numărul 3 .

Minorul a intrat în atenția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecței Copilului Dolj , printr-o sesizare telefonică din partea Secției 3 Poliție Craiova care ne aducea la cunoștință faptul că trei copii: S.M.-7 ani, S.G. – 5 ani și S.A.I.- 3 ani, au fost găsiți în seara zilei de 02.12.2009 la cerșit în zona Lăpuș . Minorii au fost duși de reprezentanții secției 3 Poliție Craiova acasă , lăsându-i în grija mamei- S.C.L. Cazul a intrat în atenția SEI și aceștia s-au deplasat la domiciliul acestora. Aceștia au fost găsiți în condiții igienice deplorabile, desculți, neîngrijiti, fără căldură . Cazul a devenit activ la nivelul SISCRC ulterior , deplasându-se la domiciliul copiilor în vederea verificării situației acestora. La domiciliul se aflau cei cinci copii și mama acestora, S.C.L. Aceasta ne-a mărturist că întreține o relație de concubinaj de aproximativ 9 ani cu numitul S.V., în urma căreia au rezultat cei cinci minori. La început relația s-a bazat pe înțelegere, ajutor reciproc, cooperare în procesul de creștere a copiilor, însă de aproximativ un an de zile, bărbatul a început să consume băuturi alcoolice, venind acasă în stare de ebrietate și agresându-și concubina și uneori și copiii. În repetate rânduri a fost chemată și poliția pentru a interveni și a aplana conflictul.

Copiii locuiesc împreună cu părinții într-o cameră improvizată din placaje, întrucât casa s-a deteriorat în timp iar familia nu a avut bani pentru renovare . La data vizitei, la domiciliu se aflau toți cei cinci copii, murdari, neîngijiți, necorespunzător imbrăcați și foarte speriați. Mama acestora plângea, spunându-ne ca în noaptea precedentă, concubinul său a venit acasă sub influența băuturilor alcoolice, a lovit-o și pe ea și a amenințat copiii. Mama a fost nevoită să cheme poliția care s-a deplasat la domiciliul acestora și l-a dus pe bărbat la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, de unde însă conducerea spitalului a contactat-o pe aceasta și au informat-o că urmează a reveni la domiciliu.

Doamnei S.C.L îi era tare teamă pentru viața sa și a copiilor săi, la momentul respectiv, întrucât concubinul său putea să fugă oricând din spital și să se întoarcă acasă , iar siguranța sa și a copiilor era pusă în primejdie. A fost anunțată și Poliția, Secția 6 Craiova .

Mama și cei cinci copii au fost astfel ridicați de la domiciliu și internați în Centrul de urgență menționat mai sus. Copii au fost spălați, avînd paraziți capilari, schimbați în hăinuțe curate și hrăniți corespunzător, fiind admisă internarea în centru a cuplului mama și cei cinci minori.

Urmare acestui fapt, mama, S.C. L., a solicitat admiterea sa în centrul de urgență pentru cuplu mama-copil victime ale abuzului, considerând că are nevoie de o perioadă de timp pentru a reflecta la viitorul său și al copiilor săi .

Având în vedere aspectele relatate precum și solicitarea scrisă a mamei s-a propus admiterea cuplului mama- S.C.L. și copiii S.M. , A.I., S.M., S.C.D. și S.A. în Centrul de Urgență pentru Copilul Abuzat,Cuplu Mama-Copil Victime ale Abuzului Casa “Katarina “.

Mama a fost condusă de managerul de caz V. C. și respectiv responasabilul de caz C.A.M. în incinta centrului de urgența, unde a fost consultata de medic V.M., atat ea cat și copiii și s-a constatat că niciunul nu necesită internare în spital. Totodată s-a efectuat igienizarea lor și a hainelor acestora. Sef SISCRC a fost contactată telefonic de instructor educatie M. L. din centrul de urgența, care a marturisit ca mama rezidenta solicită insistent să revina la domiciliul său, iar copiii plângeau și doreau să revină acasă . Urmare acestui fapt , sef SISCRC s-a deplasat personal la centrul de urgență împreună cu managerul și responsabilul de caz și cu toată consilierea acordată , doamna S.C.L. a refuzat categoric să mai ramană în incinta centrului. Cu acordul superiorului ierarhic atât mama cât și copiii au fost conduși cu autoturismul ce deservea T.C la domiciliul lor, în condiții de siguranță iar mama și-a retras solicitarea de admitere în centrul de urgență . În aceste condiții, i s-a înmanat mamei un număr de telefon ce îl poate apela pentru situații de urgență. La data conducerii sale în locuinta, personalul s-a asigurat că aceasta are lemne de foc și hrană pentru copii . Având în vedere aspectele relatate , s-a propus monitorizarea deosebită a situației copiilor prin efectuarea de vizite o dată sau de două ori pe săptămână până la încheierea evaluării detaliate .

Personalul specializat s-a deplasat la domicilul minorilor menționați mai sus în vederea verificării situației acestora . Copiii erau acasă, împreună cu mama și tatăl lor, care se întorsese de la spital cu o seara înainte, din spusele mamei. Domnul S.V. dormea, iar concubina sa a refuzat să-l treazească pentru a sta de vorba cu noi. Cei cinci minori erau prin cameră , care era încălzită . Erau îmbrăcați dar murdari, aveau o stare de spirit bună . Aceștia au mărturisit asistentului sociale că tatăl nu i-a mai lovit și nici nu i-a certat de când s-a întors acasă . Mama acestora s-a plans ca nu mai avea multa mancare dar că va găsi o soluție pentru a face rost de bani, mergând să muncească cu ziua pe la vecini .

La o data ulterioară personalul specializat s-a deplasat din nou la domiciliul minorilor S. în vederea verificării situației actuale acestora. Aceștia se aflau acasă împreună cu părinții. În ceea ce privește igiena copiilor, aceștia erau îmbrăcați sumar, murdari, mama motivând că tocmai ce dorea sa îi spele, deoarece fuseseră pe afară și se murdăriseră . Doamna S.C.L. susține că nu s-a mai certat cu concubinul, care este liniștit și nu le creează probleme, dorind să îl interneze după sărbători deoarece nu se simte bine. Este de parere că atât siguranța familiei nu mai este pusă în pericol, în casă fiind o atmosferă bună , copiii fiind protejați. Mama a fost consiliată cu privire la igiena locuinței și a copiilor, aceasta luându-și responsabilitatea să fie precaută și atentă la copii săi.

Asistentul social nu a putut sta de vorba cu S.V., tatăl copiilor, deoarece acesta a avut o atitudine apatică și a refuzat să comunice cu noi. Familiei S. i-au fost duse ajutoare din partea Bisericii Baptiste P.D., cu ocazia sărbătorilor de iarnă .

Dupa sărbătorile de iarnă asistenții sociali s-au deplasat din nou la domiciliul copiilor S.. Au stat de vorbă cu mama acestora care a relatat că soțul său a fost luat de urgență la spital, deoarece se simțea foarte rău. La momentul vizitei, acesta se afla tot la Spitalul Clinic nr. 1 Craiova, deoarece avea trei coaste rupte, în urma unei altercații pe care a avut-o cu niște indivizi, aflându-se în stare de ebrietate. În ceea ce privește situația copiilor, aceasta era neschimbată , mama descurcându-se foarte greu cu cei cinci copii, fiind foarte greu, deoarece familia nu beneficiază de ajutor social, singura sursă de venit fiind alocațiile și veniturile pe care mama le mai face lucrând la sortarea bidoanelor de plastic. Mama accidental a mărturisit de accidental de masină al minorului S.C.D., care a necesitat spitalizare, dar mama nu a stat în spital deoarece nu avea asigurare medicală și nu dispunea de bani ca să platească zilele de spitalizare. De atunci C.D. a suferit schimbari la nivel comportamental, în sensul că este foarte agitat, nu își ascultă părinții, pleacă de acasă fără să anunțe, este agresiv cu ceilalți copii, încercând să dea foc casei, prin joaca cu chibriturile, mama fiind consiliată să nu-i mai lase la îndemană obiecte periculoase sau ascuțite. Copilul are un vocabular sărac, prezentând agresivitate verbală, atât fata de familie cât și față de necunoscuți . Împreună cu asistent social-responsabilul de caz C. A. M., s-a deplasat la domicilul minorilor menționați mai sus în vederea verificării situației acestora. Copiii erau acasă, împreună cu mama și tatăl lor, care fugise din spital cu o seară înainte, din spusele mamei. Domnul S. era în casă, bolnav, copiii erau mai bine imbracați, curați. Mama acestora s-a plâns din nou de comportamentul minorului C.D. care îi creează probleme, este neascultător, obraznic, pleacă de la domiciliu nesupravegheat. Zilele trecute spărsese geamul de la camera unde locuiește împreuna cu frații și părinții săi. Mama a mărturist că D. C. a avut un accident de mașină când era mai mic, lovindu-se în partea craniană și de atunci are un comportament deviant. Asistentul sociale a discutat cu doamna S să meargă la medicul de familie pentru a lua o trimitere medicală către NPI în vederea efectuării unui control neuropsihiatric pentru minorul în cauză , datorită gravelor tulburări de comportament pe care le manifestă . Doamna S.C.L. a fost sfatuită să aibă grijă de copii corespunzător, să fie mai răbdătoare cu aceștia și să-i îngrijească corespunzator .

Tatăl copiilor nu i-a mai abuzat fizic, având în prezent și o stare de sanatate precară : trei coaste rupte, îl durea gâtul și nu mai putea sta în picioare. Starea minorilor era stabile , nu prezentau ume de violență, erau hraniți și îmbrăcați corespunzator . Mama se ocupa de aceștia iar tatăl de la revenirea la domiciliu nu i-a mai agresat nici fizic nici verbal. S-a prezentat la sediul DGASPC, numita S. C. L., mama minorilor S.M., S.C.D., S.A., S. M.S. si S. A.I. Aceasta a venit sa îi informeze pe asistenții sociali că fusese la medicul de familie al copiilor, pentru a lua trimitere către NPI pentru minorul S.C.D., așa cum stabilise la ultima vizită efectuată la domiciliul copiilor . A mărturist că cei cinci copii sunt bine , concubinul său este acasă , bolnav, stă mai mult în pat și nu a mai creat problem . Mama s-a plâns din nou de comportamentul băiatului C.D., care este foarte neascultător.

În urma întrevederii, asistentul social a stabilit cu doamna S.C.L. deplasarea la domiciliul său pentru a-l lua pe minorul C.D. pentru a i se efectua un control neuropsihiatric, având în vedere tulburările de comportament pe care le are. S-a solicitat de asemenea sprijinul S.P.C.L.E.P. pentru înregistrarea tardiva a nașterii minorilor S.A.I. și S.C.D .

Asistentul social s-a deplasat la domiciliul minorilor S., în vederea însoțirii mamei și a copilului S. C. D. la un control neuropsihiatric din cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie Infantila Craiova. Mama ne-a relatat că nu mai are trimiterea pentru spital, deoarece copiii ar fi rupt-o când ea nu era atentă .

Doamna doctor nu avea program la cabinet decât după ora 17, mama luându-și angajamentul că se va duce să ia o nouă trimitere de la medic, urmând a o contacta pe telefonul cumnatei care stă lângă ea, cu privire la ziua când se va putea merge la spital, împreuna cu ea și copilul. În ceea ce privește relația pe care o are cu tatăl copiilor, mama susține că aceasta s-a înrăutățit, că nu mai reușește să se înteleagă cu el, pleacă din nou de acasă cu scopul de a-și procura bautură . De copii nu se ocupă decât ea, fiindu-i foarte greu, deoarece sunt mici și fac numeroase năzbâtii, imediat cum se întoarce aceștia ies din casă afară în frig și pleacă pe străzi.

La muncă nu s-a mai dus fiindcă nu are cine a se ocupa de copii, fiind ajutată de cumnatul său și de soția acestuia cu alimente și când aceștia dispun și de bani îi mai ajuta și financiar.

Asistentul social s-a deplasat din nou la domicilul minorilor menționați mai sus în vederea verificării situației acestora. Copiii erau acasă, împreună cu mama și tatăl lor, care nu se simțea prea bine, având dureri ale membrelor inferioare. Copiii erau bine, nu prezentau urme de lovituri iar locuința era incalzită corespunzator. Doamna S.C.L. ne-a spus că are lemne pentru foc în această perioadă , la fel și mancare pentru copii. S-a putut discuta și cu tatăl copiilor căruia i s-a pus în vedere să nu-i mai lovească pe minori fiind pasibil de pedeapsă penală pentru rele tratamente aplicate acestora. Cât privește situația lui C.D., mama acestuia ne-a spus că în ultima perioadă nu a mai creat probleme, urmând să i se efectueze un control neuropsihiatric pentru tulburarile de care vorbește mama sa.

În urma evaluării psihologice s-au constatat următoarele : din punct de vedere psihomotor, minorul este dezvoltat necorespunzator vârstei cronologice.

S.A. prezintă postură de echilibru deficitară , nu reușește să stea într-un picior, nu poate să meargă în vârful picioarelor, nu are dezvoltată motricitatea fină a mâinii, activitatea de percepție și reprezentare este deficitară .

Pe fondul carențelor materiale, dar în special morale și educaționale atat ale mamei, cât și ale tatălui, copiii nu manifestă interes pentru cunoaștere, nu au dezvoltate caracteristici și deprinderi corespunzătoare varstei cronologice, au un limbaj agresiv și necorespunzător la adresa cunoscuților, vecinilor, îi jignesc pe aceștia. Au o atitudine ostilă , de evadare excesivă în afară, sunt ușor agitate psihomotor.

Copilul manifestă nevoia de mai multă afecțiune și atenție din partea părintilor. Este lăsat nesupravegheat, mama are momente când nu conștientizează riscul, pericolele și consecințele actiunilor sale asupra dezvoltării, educației și îngrijirii minorilor. Copiii asistă la certuri și conflicte ce au loc între parinții lor, soții S.

În urma evaluării psihologice s-au constatat urmatoarele : minorul prezintă dezvoltare psihomotorie relativ corespunzatoare vârstei cronologice, echilibru în ortostatism, coordonare oculo-motorie deficitară, mișcările de orientare în schema corporală proprie sunt deficitare, perceptie obiectuală scazută , compară și sortează două obiecte după mărime sau greutate, explică o acțiune necesară simplă , grupează cu greutate imagini în raport cu două noțiuni generale simple. În vorbirea curenta nu folosește corect și sistematic pluralul, trei adverbe de timp (azi, maine, ieri). Relaționează relativ greu cu persoanele necunoscute, capacitatea de comunicare este usor deficitara. Pe fondul carențelor morale, educaționale și materiale ale membrilor familiei, minorul prezintă percepție temporală deficitară : nu cunoaște zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, nu are deprinse aptitudini elementare de numărat, nu poate reproduce poezii. Minorul simte nevoia de mai multă afecțiune, atenție și apreciere. Nici unul dintre părinți nu are un comportament corespunzator și o atitudine responsabilă față de îngrijirea și educația copilului. Acesta nu este supravegheat îndeajuns . Din investigațiile efectuate de medicul specialist Dr. V. M. acesta prezintă, hipotrofie ponderală (G=6,5 kg) și rahitism carențial.

Locuința familiei se compune dintr-o singură cameră improvizată din placaje, casa deteriorându-se iar familia nu a avut resurse financiare pentru renovare. Condițiile igienice erau necorespunzătoare, recomandându-li-se îmbunătățirea condțiilor igienico-sanitare din locuință . Veniturile se compun din alocația pentru creșterea lui S.A în valoare de 200 de lei . În urma demersurilor efectuate de asistenții sociali , minorul prezintă indicatori ai neglijării pe fondul carențelor materiale și educaționale .

S-a propus :

includerea părinților intr-un program personalizat de consiliere în vederea conștientizării , responsabilităților și abilităților parentale , optimizarea comunicării dintre ei .

demersuri efectuate pe lângă Primăria Craiovei în vederea întocmirii unui plan de servicii pentru prevenirea separării copilului de părinți , în termen de 30 de zile de la data întocmirii prezentei evaluari .

Studiul de caz numărul 4 .

Abuz fizic, emoțional și economic

Minora a intrat în atenția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului , printr-o sesizare scrisă efectuată de Poliția Municipiului Craiova- Sectia 1 Politie care aduc la cunoștință faptul că fata, în vârstă de 13 ani a fost găsită pe stradă. Aceasta nu avea acte de identitate și a declarat în fața reprezentanților de poliție că nu dorește să se întoarcă la domiciliul părinților săi din cauza relelor tratamente la care era supusă .Se adresa rugamintea către DGASPC Dolj de a dispune măsurile de consiliere psihologică și asistență socială pentru clarificarea situației minorei în cauză . Cazul a intrat în atenția Serviciului de Evaluare Inițială și s-a întocmit Raportul de evaluare inițială de către aceștia. Din conținutul acestui raport rezulta că minora refuza să se întoarca în locuința părinților săi pentru că aceștia o trimiteau să cerșească și să sustragă bani din buzunarele oamenilor pentru a se întreține. Aceasta a mărturisit că părinții săi i-au facut pașaport fals și au trimis-o în Italia, Belgia, la cerșit/furat ( pe pasaport apare poza minorei însă datele de identificare sunt ale surorii sale Z.G.- potrivit afirmatiilor copilului). Minora avea la ea un certificat medico-legal, din care rezulta că aceasta a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce cu un corp dur. Pentru leziunile traumatice fata a necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale . La momentul respectiv fata și-a exprimat dorința de a locui cu fratele său mai mare, D.F, în vârstă de 17 ani, care este căsătorit, are doi copii și locuiește la socrii săi în Craiova. La sediul Politiei când minora a dat declarații, se afla și fratele său F. care a fost de acord să o primească să locuiască la domiciliul său. De asemenea la fața locului se afla și mama copilului care a afirmat că „a batut-o și a ras-o în cap pe fiica sa pentru ca avea păduchi și pentru că umbla cu boschetarii din gară”.

Raportul de evaluare inițială s-a concluzuionat prin înaintarea dosarului fetei către SISCRC pentru efectuarea evaluării detaliate. Cazul a intrat astfel la Serviciul Interventie, Sprijin, Consiliere și Recuperare a Copilului și s-au deplasat la domiciliul fratelui minorei în cauză, numitul D.F din Craiova, în locuința socrilor săi D.R. si D.D. La data efectuării anchetei sociale, R. era rasă în cap, fusese agresată fizic (ea declara că de parinți) pe motiv că a refuzat să meargă la cerșit sau la furat. Soții D i-au cumparat fetei îmbrăcăminte și încălțăminte deoarece nu avea. Minora era vizibil afectată de modul cum fusese tratată de familia naturală și refuza să se întoarcă la fostul domiciliu. Asistentul social a încercat să o liniștească arătându-i că se află în siguranță la familia D. și că aceștia sunt dispuși să o țina în locuința lor și să aibă grijă de ea . La sediul instituției s-a prezentat numitul D.F. și concubina acestuia, L.E. pentru a-i informa pe asistenții sociali că minora D.R., care se afla în grija lor, a fost luată cu forța dintr-un loc public, de către fratele ei mai mare, Z.B. însoțit de alți 3 bărbați. Fata plecase la cumpăraturi, de sărbători, însoțită de fratele său F și concubina lui E., iar în momentul în care se aflau în piața mare a orașului Craiova, Z.B. a venit împreună cu 3 barbați, a lovit-o pe fată și au luat-o cu forța din acel loc. Avand în vedere această situație, D.F., fratele minorei menționată mai sus, și concubina sa au venit la sediul DGASPC Dolj pentru a aduce la cunoștință cele întâmplate. Am plecat împreună cu aceștia la Sectia 2 Poliție Craiova, pentru a semnala situația minorei și a solicita un echipaj al organelor de poliție pentru a identifica unde se află copilul. Asistenta socială a fost insoțită de domnul agent sef A.G. la domiciliul legal al fetei, în Craiova, unde locuiesc părinții săi. Am discutat cu mama acesteia care a avut o atitudine recalcitrantă și bănuitoare, susținând că nu știe nimic despre dispariția fiicei sale. Nu a permis accesul în locuință și a avut o atitudine ironică atat față de asistenta socială cât și față de organele de poliție. Asistentul sociale împreună cu echipajul de poiliție s-au deplasat ulterior la domiciliul fratelui mai mare al minorei, cel care o luase cu forța din piată, numitul Z.B., în Craiova. Aici am gasit-o pe soția acestuia Z.A., care de asemenea ne-a spus că nu știe nimic de soarta cumnatei sale, R., că soțul său nu venise cu ea acasă . Atât mamei cât și soției fratelui le-a fost pusă în vedere responsabilitatea pe care și-o asumă dacă minorei D. R. i se intamplă ceva rău .

Date fiind cele spuse mai sus, s-a încheiat cu domnul agent șef din cadrul Secției 2 Poliție Craiova un proces-verbal, în care s-a menționat cele întâmplate, precum și faptul că situația dispariției fetei a fost semnalată organelor de Poliție, urmând să-și desfășoare aceștia investigațiile de specialitate în vederea găsirii minorei. Asistentul social l-a contactat telefonic pe fratele minorei D.R., numitul D.F. în vederea obținerii de noi informații cu privire la domiciliul în fapt al fetiței. Concubina acestuia, L.E., a spus că știe de la concubina unui alt frate al minorei în cauză, Z.B., că R. se află la domiciliul acestora, cu acordul institutiei , ceea ce era fals. A fost contactată ulterior Secția 2 Poliție Craiova pentru a discuta cu domnul A.G.despre stadiul investigațiilor în cazul dispariției fetei, însa acesta nu se afla la postul de poliție, fiind plecat pe teren. S-au prezentat la sediul instituției Z.F., însoțită de minora aflată în evidența SISCRC, despre care a declarat că se numește Z.G. și nu D.R. Împreuna cu cele doua erau și P.S, concubina lui D.M., și Z.B., fratele R.

Despre incidentul petrecut au fost relatate următoarele : minora se afla la furat cu D.F. și concubina acestuia, în Piața centrală a orașului. P.S. aflată la cumpărături a văzut-o pe aceasta și a apelat la ajutorul lui Z.B. pentru a o convinge pe fată să se întoarcă acasă . Minora s-a conformat. Referitor la cercetările efectuate împreună cu agenții de poliție la domiciliul părinților fetei, mama acesteia nu a recunoscut faptul că nu a permis accesul în locuință. S-a discutat cu R. în alta încapere pentru a afla și părerea ei despre cele întamplate. Copilul era bulversat, nu-și cunoștea numele adevărat, părinții spunându-i ca este ba Z.G., ba D.R. Fata este strigată pe o poreclă acasă și nu-și cunoaște nici vârsta.

Mamei și nurorii sale le-a fost pus în vedere că nu au voie să o supună pe minoră niciunei forme de abuz. Mama sa nu a știu ce să raspundă dar și-a luat angajamentul în scris că nu-și va mai bate copiii . Minora aflată în evidența SISCRC a fost de acord să se întoarcă la domiciliul părinților si spunând că deși preferă să locuiască la fratele ei, D.F., acesta va părăsi țara iar ea nu dorește să locuiască decât cu părinții concubinei lui, soții D. Asistenții sociali s-au deplasat la domiciliul legal al fetei din Craiova în vederea efectuării anchetei sociale, fiind însoțiți de un echipaj de poliție din cadrul Secției 2 Craiova, agent șef V. F și agent M C. La data vizitei R nu se afla la domiciliul părinților săi, tatăl ei oferind câteva date lacunare despre familie, declarând că fiicele sale minore se aflau în vizită la D B. Între concubini există tensiuni pe fondul consumului de alcool din partea tatălui și datorită lipsei resurselor financiare. Părinții și-au luat angajamentul că nu o vor mai agresa pe minora aflată în atenția SISCRC. S-a putut observa deficit educațional, relaționare greoaie și condiții de viață mizere. Familia locuiește fără forme legale într-un imobil închiriat, proprietarii fiind plecați în străinătate să muncească . Din adresa primită din partea Secției 2 Poliție Craiova, rezultă că numiții D I și Z F, părinții minorei D R nu figurează în evidențele secției ca autori de fapte antisociale . S-au prezentat la sediul instituției , minora D R, mama acesteia Z F și fratele ei, Z B. Întrucât la vizita din ziua precedentă nu au găsit-o pe minora menționată mai sus nici la domiciliul mamei sale și nici la fratele ei mai mare, D M, unde aistenta socială a fost însoțită de un echipaj al Sectiei 2 Poliție Craiova, li s-a transmis acestora să se prezinte cu fata la sediul DGASPC Dolj pentru a verifica dacă minora este într-o stare buna. Aceștia s-au prezentat la sediul instituției , așa cum se stabilise în ziua anterioară . Minora D R era bine, nu prezenta urme de violență fizică, râdea, avea o dispoziție bună . A mărturisit că în ziua precedentă fusese cu alți copii să strângă nailoane de pe străzi, din proprie initiative . Mama fetei a fost de acord cu includerea acesteia într-un program de consiliere psihologică care se va derula lunar, prin vizite la domiciliul legal al copilului, din Craiova . În urma întrevederii, minora a discutat și cu psihologul SISCRC. S-a discutat și cu mama fetei sfătuind-o să fie atentă la nevoile fiicei sale și să nu o mai trimită la cerșit, fiind pasibilă de sancțiuni penale.

În urma evaluării psihologice a fetei s-au constat urmatoarele: deficiență cognitivă , dezvoltare psihomotorie corespunzătoare vârstei cronologice, capacitate de înțelegere, concentrare și observație reduse, capacitate mnezică și volitivă deficitare, atenție distributivă scăzută , gândire intuitiv concretă, deducții superficiale, întelegere globală slabă , volum de cunoștiințe scăzut, capacitate de comunicare deficitară , exprimare greoaie, vocabular sărac, capacitate de adaptare socială deficitară, instabilitate emoțională . Minora prezintă stima de sine scăzută , nu are încredere în forțele proprii și nici în cei necunoscuți, are tendințe de retragere emoțională . Pe fondul carențelor morale, materiale și educaționale ale membrilor familiei, minora nu a fost scolarizată , nu are deprinderi elementare de numărat, prezintă percepție temporală slabă, nu cunoaște zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile. Relația cu mama și frații săi este deficitară, tensionată, conflictuală , aceștia o agrsează fizic cu scopul de a o trimite să apeleze la mila publică și să fure. Minora are nevoie de un mediu stabil, securizant, lipsit de conflicte și care să îi satisfacă nevoile afective. În ceea ce privește starea de sănătate a minorei, aceasta nu este înscrisă pe lista unui medic de familie .

Locuința în care familia locuiește temporar, imobilul fiind închiriat întrucât proprietarii sunt plecați în străinătate să muncească, se compune din 7 camere cu hol, nefinisate, fără apă curentă și energie electrică, o singură cameră fiind locuibilă , încălzită cu soba din tabla și mobilier sărac. Condițiile igienice erau necorespunzătoare, recomandându-li-se îmbunătățirea condițiilor igienico-sanitare din locuință . Familia nu realizează venituri stabile, tatăl fetei, D.I. se ocupa cu vânzarea diverselor obiecte ăin gunoi : fier, plastic etc.

Minora D.R. prezintă indicatori ai abuzului fizic, emoțional și economic. Copilul se află în îngrijirea părinților săi care, obișnuiau uneori, datorită situației materiale precare, să o trimită pe minoră la cerșit, fiind adesea și abuzată fizic de tatăl sau. Din discuțiile purtate până în prezent cu aceștia a reieșit că de la data luării în evidență a cazului la DGASPC Dolj nu au mai agresat-o în niciun fel pe minoră , lucru confirmat și de aceasta . La ultima întâlnire fetița avea o dispoziție bună , spunând că părinții nu au mai trimis-o să cerșească . Părinții au conștientizat că minora este expusă unor riscuri foarte mari prin practicarea acestor acte, iar ei în calitate de reprezentanți legali sunt pasibili de sancțiuni penale, atât pentru „creșetorie” cât și pentru „rele tratamente aplicate minorului”, în situația în care copilul ca mai fi supus violenței părintești . Totodată s-au declarat de acord să fie incluși într-un program personalizat de consiliere împreuna cu fiica lor.

S-au propus următoarele:

– includerea minorei într-un program personalizat de consiliere în vederea reducerii traumei suferite și a părinților în vederea conștientizării responsabilităților și dezvoltării abilităților parentale;

– În termen de 30 de zile de la efectuare prezentei evaluări se vor efectua demersuri pe lângă Primaria Craiova în vederea întocmirii unui plan de servicii pentru a preveni separarea copilului de parinți , a studierii posibilității ca familia să beneficieze de prestații sociale și a sprijinirii acesteia în vederea înscrierii copilului la un medic de familie .

Studiu de caz numărul 5 .

Abuz fizic și emotional .

Copilul B.M.A provine din relația de concubinaj a numitului B. M cu B.R . Din această relație de concubinaj a rezultat și copilul B.D ( 16 ani ) , mama , B.r părăsindu-i pe copii când aceștia erau mici, cei doi copii rămânând în grija tatălui.

Tata : B. M, 39 ani este beneficiar al Legii nr. 416/2001.

Mama : B. R, în prezent G, 32 ani , casnică .Aceasta a plecat de la domiciliul lui B. M când fiii săi erau foarte mici, motivând că a recurs la acest lucru deoarece nu a mai putut suporta violența și agresivitatea fizică și verbală a concubinului. Din anul 1997 s-a căsătorit cu G. T, căsătorie din care au rezultat doi copii: G.M și G. C ( gemeni ) în varsta de 11ani , 6 ani. În anul 2006 G. T a decedat.

În prezent mama , G.R , întreține o relație de concubinaj cu P.V. în vârstă de 43 ani, angajat la o schela de foraj în Craiova și locuiește la domiciliul acestuia în comuna O., împreuna cu fiica sa G.M, eleva la Școala cu clasele I-VIII din comuna O., fiul sau G.C rămânând în grija bunicilor paterni în comuna P.

B.M.A se afla in evidența DGASPC Dolj ca urmare a unei sesizări telefonice pe linia de ugență 983 din 29.01.2007 prin care Spitalul Clinic nr. 1 din orașul C. sesiza faptul că un copil în vârstă de 13 ani, care nu vorbește a fost adus în coma de la Spitalul din orașul C. și nu a fost vizitat pe perioada spitalizării de nici un membru al familiei. Copilul a fost internat în spital în perioada 26.01.2007-30.01.2007, fiind diagnosticat cu ,,Coma superficială de etiologie necunoscută .IRA. Encefalopatie cronică infantilă .”

După externarea din Spitalul Clinic nr. 1din orasul C. a fost internat pentru câteva zile în cadrul Clinicii de Neuropsihiatrie Infantilă C. , unde a fost diagnosticat cu criză de pierderea cunoștiinței recentă . La externarea din Clinica de Neuropsihiatrie Infantilă, copilul a mers pentru câteva zile la o rudă de-a tatălui , P.L. la domiciliul căreia a avut loc și o primă întâlnire cu copilul. În legatură cu cele petrecute copilul a relatat faptul că a fugit de acasă de teama tatălui său, care îl agresează fizic, și s-a ascuns pe câmp, într-o groapă , neputând preciza exact cât timp a stat acolo, după care s-a ascuns în grajdul calului, ieșind de acolo doar în urma insistențelor fratelui său mai mare, B. D și a fostei concubine a tatălui, M.G., dar nu a vrut sa mai rămână acasă și a mers pentru doua zile la Craiova, la domiciliul numitei M. G.

La revenirea acasă s-a simțit foarte rău, rudele din Cariova, solicitând intervenția Serviciului Ambulanță , fiind internat inițial la spitalul din P., transferat apoi la spitalul din orașul C., apoi transferat la un alt spital din alt oraș , C. Copilul a mai spus că dorește să revină la domiciliul tatălui său, dar și-ar dori foarte mult ca acesta să nu mai consume alcool . Doamna P. L. ( verișoara tatălui ) a declarat că nu se poate ocupa de creșterea și îngrijirea copilului deoarece nu are spațiu suficient având și ea doi copii . În timp ce copilul se afla la domiciliul acestei rude s-a luat legatura și cu mama copilului stabilind o întâlnire între aceasta și copil.

Întalnirea a decurs cu dificultate, copilul având o atitudine reținută în raport cu mama sa, ultima întâlnire între copil și mama producându-se în urma cu trei ani, G. R motivând că nu l-a vizitat pe copil, de teama lui B. M, care a fost foarte agresiv cu ea, acesta fiind și motivul pentru care l-a părăsit .

La vizita efectuată la domiciliul tatălui în luna februarie anul 2007 acesta a relatat doar că fiului său i s-a facut rău și a solicitat intervenția Serviciului Ambulanță, copilul fiind internat la spital.

Prin adresa cele petrecute au fost sesizate Postului de Poliție V. în vederea efectuării cercetărilor de specialitate.

Postul de Poliție din comuna V. a informat faptul că în seara zilei de 29.01.2007 nemâncând nimic în cusul zilei respective, copilul B.M.A a fost transportat cu salvarea la spital unde a ramas internat timp de două săptămâni. Ne-a fost transmisă și o declarație scrisă a copilului, în care preciza fapul că de la revenirea acasă tatăl său nu s-a mai îmbătat și nu l-a mai agresat fizic. Situația copilului a fost inclusă într-un program de monitorizare, fiind elaborat în colaborare cu Primăria V. și Postul de Politie V. un Plan de Servicii având ca obiective: supravegherea situației copilului și gestionarea eventualelor situații de criză, prevenirea comiterii de acte cu violență asupra copilului, informarea tatălui cu privire la drepturile copilului.

Se precizeaza că la toate vizitele de monitorizare anterioare efectuate la domiciliul copilului ( 15.02.2007, 27.03.2007, 06.07.2007, 21.09.2007, 27.09.2007, 04.12.2007), nu s-au evidențiat indicatori ai abuzului fizic pentru a se lua o măsură de protecție specială și nici copilul nu dorea să părăsească domiciliul . Având în vedere aspectele relatate au fost lăsate numerele de telefon de contact atât la copii cât și la vecini, inclusiv 983 ( Telefonul Copilului ) pentru a fi sesizați pentru orice situație urgentă intervenită în situația copiilor . La vizita de monitorizare din data de 25.03.2008, B.M.A a relatat că relația cu tatăl său s-a înrăutățit, în data de 08.03.2008 fiind nevoit să fugă din nou de acasă pentru a se ascunde de furia tatălui său . B.M.A a mai afirmat că se teme de tatăl său, dar în același timp ține foarte mult la fratele său și nu știe dacă se poate despărți de acesta , refuzând din nou să părăsească domiciliul . S-a discutat cu copilul despre posibilitatea de a merge să locuiască împreună cu mama sa sau bunicii materni, care domiciliază în comuna O. însă a spus ca nu îi cunoaște foarte bine pe aceștia, motiv pentru care s-a solicitat opinia cu privire la posibilitatea ca mama sa să vina să-l viziteze la școală, lucru acceptat de copil și comunicat mamei .

În data de 09.04.2008, umare a sesizării telefonice pe linia de urgente 983 ( Telefonul Copilului) prin care apelanta M. I. aducea la cunoștință faptul că minorii B.M.A și B.D au fost bătuți de tatăl lor și izgoniți de acasă , reprezentanții DGASPC Dolj s-au deplasat în comuna V., la domiciliul familiei pentru a verifica cele sesizate.

Asistenții sociali au fost insotiti de reprezentantul postului de politie, agent P. C. Cei doi copii se aflau pe un camp din apropierea locuinței, ascunți în dreptul unor copaci, fiind speriați .

B.D a refuzat să relateze ceva cu privire la cele întâmplate sau la motivul pentru care se aflau în acel loc. B.M.A a afirmat că se afla pe câmp din seara zilei de 8.04.2008, când a fugit de acasă , deorece tatăl său a venit în stare de ebrietate și fiindcă se arsese mâncarea i-a dat câteva palme peste față, după care l-a scos afară și a inceput să-l lovească și cu picioarele la fund, iar de frică a fugit și s-a ascuns pe câmp.

A precizat că fratele său a ramas acasă și a mers la școala în ziua de 09.04.2007, timp în care el a rămas ascuns pe câmp.

B.M.A a mai spus că nu a mâncat nimic în ziua respectivă și nu își dorește să mai meargă acasă să locuiască cu tatăl său, ci vrea să fie preluat de reprezentanții DGASPC Dolj (dând și o declarație scrisă în acest sens ).

Acesta a mai precizat că nu prezintă urme vizibile de violență pe corp ( fapt constatat și de noi), tatăl său lovindu-l la nivelul feței și la fund potrivit afirmațiilor.

Împreună cu reprezentantul postului de poliție și cei doi copii asistentul social s-a deplasat la domiciliul tatălui pentru a discuta cu acesta, însă nu a răspuns nimeni. B. a spus că dorește șă rămână acasă ( declarand și în scris acest lucru ), însă B.M.A a refuzat categoric, spunând că dorește să fie preluat în regim de urgență de către reprezentanții Directiei Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj, motiv pentru care s-a dispus plasamentul copilului la Centrul de Urgență pentru Copil Abuzat.Pe perioada plasamentului în regim de ugență copilul a fost vizitat de mama sa.

Aceasta a afirmat că în prezent întreține o relație de concubinaj cu numitul P.V. cu care nu a discutat posibilitatea de a se ocupa de îngrijrea și cresterea lui B.M.A . Împreună cu mama am stabilit o vizită la domiciliul său și al fratelelui mamei , B.M pentru ca B.M.A să-i cunoască și pe acesta și pe bunicii materni, copilul exprimându-și dorința în acest sens. În data de 09.05.2008 a avut loc deplasarea la domiciliul mamei sale, după care împreună cu aceasta ne-am deplasat la domiciliul familiei unchiului matern și bunicilor materni, A și I. Familia a fost foarte bucuroasă de revederea cu copilul relatându-i acestuia că nu au putut ține legătura cu el, deoarece tatăl acestuia nu le-a permis acest lucru, bunica povestind de episodul în care l-au cautat pe B.M.A și fratele acestuia la școala, cei doi copii refuzând însă să vorbească cu ei. Împreună s-a vizitat gospodăria, iar B.M.A a cunoscut-o pe B.V, soția unchiului și pe M.F, fiul unchiului, fiica acestuia S.V, aflându-se la școala. Atât unchiul cât și soția acestuia și bunicii materni au spus că și-ar dori ca B.M.A să facă din nou parte din familia lor. Împreună cu mama și familia extinsă s-a stabilit o nouă vizită pentru data de 16.05. 2008, când la domiciliu urma sa se afle si concubinul mamei , P. V.

La vizita din 16.05.2008, P. V. a afirmat că nu este de acord cu reintegrarea lui B.M.A la concubina sa, motivând că și el are un copil dintr-o căsătorie anterioară , care se află în întreținerea soției, dorind să solicite reîncredințarea acestuia și refuză să-și asume responsabiliatea pentru creșterea și îngrijirea lui B.M.A. În continuare asistenții sociali s-au deplasat la domiciliul familiei unchiului matern, B.M, care tocmai sosise acasă de la munca campului.

Acesta a fost bucuros de revederea cu copilul spunând că îi acorda tot spijinul și dacă și B.M.A dorește , este de acord să-l ia în plasament familial pe copil, lucru susținut și de bunicii materni.

În data de 03.06.2008 unchiul matern s-a prezentat la sediul institutiei pentru a se întâlni din nou cu copilul și a discuta dacă acesta s-a hotărât,B.M.A declarând că este de acord să mearga în plasament la unchiul său. De asemenea unchiul matern a depus și actele necesare plasamentului familial .

3 . Starea fizică și mentală .

La evaluarea psihologică efectuată în data de 10.04.2007 copilul prezintă inhibiție accentuată cognitiv comportamentală, aplatizare afectivă , apatie, lentoare comportamentală, stare depresivă , anxietate generalizată, comportamente de negare, de evitare, tendința de izolare, evită relaționarea cu ceilalți, neadaptare, ostilitate reprimată. Imaginea de sine profund deteriorată, lipsa încrederii în forțele proprii și în ceilalți. Experiențele psihotraumatizante prin care a trecut l-au fragilizat și vulnerabilizat.

Concluzia evaluării psihologice fiind faptul că B.M.A prezintă indicatori ai abuzului fizic și emoțional.

Pe perioada plasamentului în regim de urgență, starea de sănătate a copilului a fost stabila. Copilul a fost prezentat la control la LSM copii unde se află în evidențe și i s-a eliberat rețeta pentru administrarea convulexului ( își intrerupsese tratamentul de circa o săptămână ), 3 cp/zi de 300 mg și i-au fost efectuate analize medicale.

4. Date privind familia de plasament .

B.M, unchiul matern, în vârstă de 47 ani , absolvent a 11 clase, domiciliat în Comuna O., clinic sănătos, realizează venituri din munca câmpului.

Este căsătorit din anul 1986 cu B.V, in vârstă de 41 ani , absolventă a 11 clase, clinic sănătoasă, realizează venituri din munca câmpului.

Din căsătoria celor doi au rezultat trei copii:

C. V, în vârstă de 22 ani, căsătorită cu C. L, are doi copii și este domiciliată în comuna O.

B.F, 16 ani , clinic sanătos, a abandonat școala în anul școlar 2007-2008, fiind elev în clasa a IX a, spunând că preferă să munceasacă .Locuiește împreună cu părinții săi.

B.S V, 14 ani, elevă în clasa a VII-a, clinic sănătoasă ,locuiește împreună cu părinții.

Cei doi soți au afirmat că relațiile intrafamiliale sunt armonioase și se înteleg foarte bine și cu bunicii materni, B.I și B.A, care locuiesc în aceeași gospodărie.

B. A – 70 ani , pensionar CAP, domiciliat in comuna O., judetul Dolj.

Este casatorit cu B. I, 57 ani , pensionara CAP. Din casatoria celor doi au rezultat trei copii: G. R, mama lui B.M A, B. M, si C. N, în vârstă de 44 ani, căsătorită are 4 copii și locuiește în comuna O., judetul Dolj.

4.Veniturile familiei .

Veniturile familiei unchiului matern se compun din venitul minim garantat acordat de Primaria O. în cuantum de 229 lei și alocațiile de stat ale celor 2 copii minori în cuantum de 80 lei.

5.Condițiile de locuit .

Locuința: imobil compus din două clădiri.Una dintre case este compusă din 3 camere modest mobilate și utilate, curat întreținute, iar celălat corp de locuință este compus din două camere și sala și alte anexe gospodărești.Casa este racordată la rețeaua de curent electric. Hrana se prepară la aragaz.Încălzirea se realizează cu soba de teracotă .Familia deține aparat tv, frigider.

6. Concluzii .

B. M , unchiul matern, prezintă garanții morale și condiții materiale pentru creșterea și îngrijirea lui B. M. A, solicitând plasamentul copilului în cadrul familiei sale, copilul exprimandu-și acordul în acest sens .

7. Propuneri

Având în vedere aspectele relatate propuneam inlocuirea plasamentului in regim de urgenta pentru copilul B.M.A de la Centrul de Urgență pentru Copilul Abuzat cu măsura plasamentului la unchiul matern B. M , domiciliat în comuna O.

Studiul de caz numărul 6 .

Consum de droguri .

Copilul A. are vârsta de 14 ani, provine din relașia de concubinaj a părinților cu paternitate recunoscută.

Copilul locuiește împreună cu mama și cei trei frați.

Copilul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.4 alin1 si 2 și art.6 alin1 din Legea 289/2005, cu aplicarea dispozițiilor art.99 și urmatoarele din CP și în final cu aplicarea dispozițiilor art.33 lit.a din CP, conform Ordonanței nr. de pe lângă Judecătorie.

Conform sesizării primite de la Parchetul de pe lângă Judecatorie s-a reținut că în ziua de 06.08.2008, copilul împreună cu alți 3 minori au pătruns în zona de siguranță a infrastructurii feroviare din dreptul Stației CF, de unde au luat în scopul însușirii pe nedrept un cupon de șină a căii ferate.

Evaluarea inițială a situației copilului –rezoluția Parchetului de pe langa Judecatorie a fost înregistrată la Registratura DGASPC Dolj și ulterior referită direct de către Directorul General Serviciului Management de Caz(SMC) în vederea soluționării cazului de către un manager de caz(MC) din cadrul Compartimentului copilului care a săvârșit o faptă penală și nu răspunde penal.

Șeful acestui serviciu repartizează, prin ordin de serviciu în care sunt stabilite și activitățile orientative pentru soluționarea cazului respectiv un MC pentru fiecare caz .

La repartizarea unui MC pentru un caz, șeful SMC din cadrul DGASPC ia în considerare cel puțin următoarele aspecte :

-numărul-complexitatea/specificitatea cazuisticii,

-experiența profesională a MC,

-cunoașterea problematicii respective,

-relația cu copilul și familia,

-cunoașterea/colaborarea cu rețeaua de servicii și instituții

-posibile situații de incompatibilitate (ex. rudenie, vecinătate, interese legate de cazul respectiv, eșecuri în cazuri similare).

EVALUAREA DETALIATA.

Managerul de caz, împreună cu o echipa corespunzătoare de profesionisti, a asigurat realizarea evaluării detaliate a situației copilului.

Evaluarea complexă a copilului si familiei sale presupune munca în echipa a unor specialiștilor colaboratori din domeniul psihologic, medico-sanitar, juridic, educațional și de protecție a copilului.

Fiecare informație și recomandare are valoarea sa,întrucat problematica abordată este foarte complexă, iar intervențiile și soluția finală se construiesc prin coordonarea eficientă a specialiștilor implicați, cu participarea familiei copilului.

Evaluarea detaliată începe în momentul în care este numit un MC și nu durează mai mult de 30 de zile de la inregistrarea cazului la SMC.

Evaluarea detaliată presupune:

-culegerea informațiilor relevante privind copilul și familia acestuia;

-evaluarea propriu-zisă realizată de catre specialiști/ profesioniști (medicul, asistentul social, juristul, psihologul);

-înregistrarea informațiilor obținute despre familie în cadrul întalnirilor cu familia în rapoarte de vizită ce cuprind: sinteza discuțiilor purtate în cursul întalnirii, data, locul și scopul vizitei urmatoare; ancheta socială. Întalnirile cu familia au loc atat la sediul instituției cât și în mediul familiei. Întâlnirile s-au realizat cu toți membrii familiei dar și întâlniri individuale cu copilul/mama.

Pașii procesului de evaluare detaliată la care participă MC și echipa multidisciplinară sunt consemnați în rapoarte de vizită / întalnire / întrevedere, rapoarte de evaluare ale fiecarui specialist.

În situația copilului delincvent se soliciă caracterizarea școlară și opinia poliției privind copilul și familia acestuia.

Astfel, MC a întrunit membrii echipei (psiholog, jurist) din cardul SMC în vederea studierii cauzei prezentate în Rezoluție, a stabilirii activităților și obiectivelor pentru soluționarea dosarului-fiind consemnate în minuta întâlnirii. Minuta este semnată de șeful SMC și avizată de Directorul General al DGASPC Dolj.

În acest sens,întrucât Rezoluția a fost însoțită de actele de identitate ale copilului și ale mamei, au fost întreprinse urmatoarele demersuri:

-s-au întocmit adrese catre autoritățile locale de la adresa de domiciliu in vederea efectuarii anchetei sociale și a exprimării opiniei acesteia cu privire la situația copilului; a obținerii de date privind alte infracțiuni ale copilului si date despre garanțiile morale ale mamei; obținerea de date privind situația școlara a copilui, precum și a stării de sănătate;

-au fost făcute vizite în mediul de viață al copilului.

În urma datelor obținute de catre MC și a evaluarii situației de catre membrii echipei multidisciplinare s-au consemnat o serie de observații:

-copilul provine din relatia de concubinaj a mamei, cu paternitate recunoscută. Ulterior părinții s-au separat și copilul a ramas în grija mamei sale. Mama s-a căsătorit cu un alt barbat și și-a stabilit un alt domiciliu.

-copilul locuiește împreună cu mama și cei trei frați într-un imobil, compus din două camera, un hol, mobilate și utilate adecvat, condiții igienico-sanitare corespunzătoare.

-mama, în vârstă de 35 ani, neșcolarizată, desfășoară activități ocazionale, relația copil-mama este una bună;

-copilul nu a fost nici o dată scolarizat,

-familia beneficiaza de VMG în cuantum de 270 lei, alocațiile complementare și de stat (pt.3 copii) în sumă de 180 lei.

-în urma discuțiilor purtate cu mama a reieșit ca minorul a săvârșit fapta împreună cu alți copii, dar ca nu au sustras un cupon de șine ci că l-au găsit într-o zona necirculată. De la data săvârșirii faptei copilul nu a mai săvârșit alte fapte de natura penală și este atent supravegheat de mama.

– mamei i s-a explicat ce înseamnă măsura supravegherii specializate: pentru copilul care a săvârșit fapte penale și nu răspunde penal, la recomandarea DGASPC se va lua măsura de protecție specială supravegherea specializata. I s-a adus la cunoștință mamei și ceea ce presupune monitorizarea măsurii supravegherii specializate de către DGASPC Dolj și autoritățile locale(poliția și primaria):efectuarea de vizite lunare la domiciliul acestora, urmărirea modului în care sunt respectate obligațiile stabilite de legislație de catre minor și familia naturală( supravegherea atentă a copilului, interzicerea frecventării unor localuri, interzicerea frecventării anturajului de copii),

– mama este de acord cu instituirea măsurii supravegherii specializate,

-potrivit informațiilor furnizate de poliție copilul nu a mai săvârșit fapte cu caracter antisocial, iar mama nu este cunoscuă în evidențele proprii cu astfel de fapte,

-primaria este de acord cu instituirea măsurii supravegherii specializate pentru copil.

– copilul a fost evaluat psihologic si s-a recomandat monitorizarea comportamentului acestuia pentru a preveni conduitele delincvente.

-s-a procedat și la evaluarea psihologica a mamei concluzionând că aceasta își asumă responsabilități privind creșterea și educarea copiilor săi. S-a recomandat monitorizarea comportamentului copilului său privind prevenirea conduitelor delincvente.

MC, în urma datelor obținute, a întocmit un raport de evaluare detaliată a situației copilului A.

Raportul de evaluare detaliată a fost întocmit de către MC în maxim 48 de ore de la ultimul demers făcut pentru această evaluare. Raportul a fost avizat de șef SMC și avizat de directorul general, și transmis, în termen maxim de 3 zile de la întocmirea sa, membrilor echipei, familiei și copilului . Raportul a fost înregistrat la Secretariatul DGASPC. Întrucat mama a fost de acord cu instituirea măsurii de protecție specială, cazul a fost prezentat la CPC Dolj cu propunerea de instituire a măsurii supravegherii specializate pentru copilul A la mama.

Echipa multidisciplinară .

În acest caz a fost necesară intervenția a trei specialiști. Echipa a fost formată din MC, psiholog și jurist. Echipa s-a întrunit imediat după repartizarea cazului de către șeful SMC și numirea unui MC. Sinteza discuțiilor a fost consemată într-o minută, în care s-au stabilit și demersurile care trebuie întreprinse de membrii echipei în vederea solutionării cazului.

Psihologul a evaluat copilul și mama din punct de vedere psihologic, făcând recomandari cu privire la obiecteivele stabilite: mama să supravegheze copilul în vederea prevenirii eventualelor conduite antisociale, iar copilului fiindu-i interzis să mai frecventeze animite anturaje de copii( cu care a săvârșit infracțiunea).

Planul individualizat de protecție . (PIP)

Planificarea și oferirea serviciilor și intervenților se face prin întocmirea Planului individualizat de protecție.

Elaborarea Planului individualizat de protecție se realizează în urma:

-identificarii nevoilor copilului și familiei.

-evaluarii resurselor copilului si familiei (a punctelor tari si a punctelor slabe);

-evaluarii resurselor comunitare, a oportunităților sau problemelor care pot avea impact asupra situației copilului și a familie.

În baza raportului de evaluare psiho-socială, MC a întocmit proiectul de PIP, document obligatoriu în conținutul dosarului de caz. Proiectul de PIP-ul a fost prezentat Comisiei pentru Protecția Copilului împreună cu raportul de evaluare psiho-socială.

Proiectul PIP a fost semnat de MC, membrii echipei și avizat de coordonatorul SMC și directorul general pentru a fi prezentat CPC. După aprobarea PIP, prin hotărâre a CPC acesta a fost transmis prin adresa de înaintare, înregistrată la registratura, familiei, în cel mai scurt timp posibil dar nu mai târziu de 30 de zile de la instituirea măsurii de protecție specială. De asemenea, in baza unui proces verba s-a transmis o copie a PIP fiecarui membru al echipei.

Conținutul Planului individualizat de protecție este stabilit de comun acord cu echipa și familia (copilul are varsta care ii permite implicarea in elaborarea PIP).

În urma întalnirii echipei în vederea planificarii obiectivelor din PIP, s-a întocmit minuta care a cuprins activitațile orientative, termenele stabilite, precum și responsabilitățile fiecarui membru. Minuta a fost comunicată membrilor echipei și va face referire și la programarea urmatoarei întalniri a echipei. Minuta este semnată de membrii echipei, șeful SMC

În planificarea obiectivelor au fost luate în considerare următoarele aspecte:

-mama a fost de acord cu instituirea unei măsuri de protecție specială- supravegherea specializată, asumându-și rolul de a asigura îngrijirea și supravegherea atentă a copilului în vederea prevenirii eventualelor comportamentelor antisociale ale copilului,

-copilul nu a mai săvârșit alte fapte infracționale, și nici ceilalti membri ai familiei sale nu se află în evidența autoritatilor locale cu fapte antisociale,

– mama își asumă responsabilități privind creșterea și educarea copiilor săi,

-mama și copilul au colaborat cu reprezentantii DGASPC si cei ai autorităților locale în vederea soluționării cazului, au participat la ședintele psihologului și au dat dovadă de interes asupra situației discutate(mamei si copilului li s-au adus la cunoștință ceea ce presupune monitorizarea masurii supravegherii specializate de catre DGASPC Dolj și autoritățile locale-poliția și primaria:efectuarea de vizite lunare la domiciliul acestora, urmarirea modului în care sunt respectate obligațiile stabilite de legislatie de catre minor și familia naturala).

– echipa multidisciplinară a ajuns la concluzia că minorul poate rămâne în familia naturală, cu recomandarea ca mama să supravegheze atent copilul pentru a prevenirea conduitelor delincvente.

Având în vedere că s-a stabilit ca măsura de protecție specială, măsura supravegherii specializate a copilului la mama, s-a elaborat PIP-ul având ca finalitate reintegrarea copilului, având ca obiectiv general prevenirea și combaterea acțiunilor sau comportamentelor deviante ale copilului, dupa realizarea obiectivelor și activităților propuse de catre echipa:

-asigurarea unui mediu corespunzator dezvoltarii armonioase a copilui de catre mama,

asigurarea de servicii specializate, pentru a-l asista pe copil în procesul de reintegrare în societate .

-educarea copilului în spiritul respectului față de lege și față de valorile morale, în spiritul toleranței, demnității și solidarității,

-menținerea unei stări corespunzatoare a sănătății copilului, prin efectuarea de controale medicale periodice,

-organizarea de ședințe periodice de consiliere psihocomportamentală sau psihoterapie individuală ori derularea de programe de consiliere individuală și de grup cu copilul și familia; oferirea de suport informațional

-supravegherea permnentă a copilului în vederea prevenirii unor eventuale acte infracționale,

-încurajarea și sprijinirea copilului în evoluția spre o viață responsabilă și corectă;

-responsabilizarea și conștientizarea copilului față de factorii ce le-ar putea periclita dezvoltarea fizică și morală; interzicerea copilului de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane,

-formarea și dezvoltarea capacității de statut și autonomiei personale, îmbunătățirea patternurilor de comunicare și relaționare, terapie comportamentală și ocupațională,

-asigurarea că familia supraveghează și sprijină reintegrarea socială a copilului și că familia își îndeplinește obligațiile față de copil. Oferirea unui suport informațional și psihologic în vederea menținerii unui climat familial adecvat pentru buna dezvoltare a copilului.

În implementarea planului s-a acordat o atenție deosebită consilierii mamei și copilului pentru a preveni eventuale comportament antisociale ale copilului, responsabilizarea și conștientizarea copilului față de factorii ce le-ar putea periclita dezvoltarea fizică și morală, astfel incât să poată fi reabilitat.

Planul individualizat de protecție este dezvoltat in programe de intervenție specifică pentru urmatoarele aspecte:

a) nevoile de sănătate și promovare a sănătății;

b) nevoile de îngrijire, inclusiv de securitate și promovare a bunăstării;

c) nevoile fizice și emoționale;

d) nevoile educaționale și urmărirea obținerii de rezultate școlare corespunzatoare potențialului de dezvoltare;

e) nevoile de petrecere a timpului liber;

f) nevoile de socializare;

g) modalitățile de menținere a legăturilor cu părinții;

h) dezvoltarea deprinderilor de viață independentă;

i) reintegrarea în familie.

Programele de intervenție specifică conțin obiective pe termen scurt, mediu și lung, activități corespunzatoare acestor obiective, care sunt periodice, de rutină sau ocazionate de anumite proceduri ori evenimente, durata aferentă activităților, personalul de specialitate desemnat și alte persoane implicate.

Planul individualizat de protecție cuprinde planificarea tuturor activităților și demersurile necesare pentru reintegrarea copilului în familia naturală precum și termene de rezolvare pentru fiecare dintre activități.

Dar prestatiile si serviciile cuprinse in PIP nu se adresează numai copilului ci și familiei și persoanelor importante pentru copil.

Furnizarea prestațiilor, serviciilor și intervențiilor cuprinse în PIP se face în baza unui contract cu familia. Contractul cu familia este revizuit periodic și modificat de cate ori este nevoie, în functie de progresele care intervin sau schimbarile survenite în derularea planului. Nerespectarea ulterioară a termenilor contractului ar duce la prelungirea perioadei de intervenție, în urma reevaluării situației .

După ce autoritatea competenta s-a pronunțat cu privire la propunerea formulată de MC, respectiv instituirea unei masuri de protecție și după primirea hotărârii CPC, MC a transmis la serviciul functiona un minim de acte, copii ale documentelor existente la dosar, hotărârea CPC.

După repartizarea cazului la serviciul funcțional- Biroul Delincvență Juvenilă, coordonatorul acestuia a desemnat responsabilii de PIS care au obligația să întocmească PIS-urile in termen de 15 zile (de la comunicarea PIP). PIS se va stabili, în funcție de nevoile identificate de MC împreuna cu echipa multidisciplinară pentru fiecare copil, în cadrul întâlnirii echipei.

Pentru copilul delincvent , RC PIS din cadrul BDJ a întocmit PIS pe reabilitare. RC PIS a întocmit lunar un raport de monitorizare a PIS pe care l-a transmis MC, în 5 zile de la intocmire. RC PIS din cadrul BDJ a monitorizat situația copilului lunar (prin efectuarea de vizite la domiciliu) și a întocmit în acest sens un raport de monitorizare a situației copilului care a conținut concluzii și propuneri.

Monitorizare și reevaluare .

Monitorizarea consta în culegerea informațiilor in legatura cu modul de furnizare a serviciilor cuprinse in plan, in scopul evaluarii progreselor realizate in atingerea obiectivelor prevazute in planul individualizat de protectie si in contractul cu familia.

S-a avut în vedere:

-verificarea modului de furnizare a serviciilor in limita de timp stabilita;

-identificarea din timp a problemelor pentru a putea opera schimbarile necesare in PIP;

-evaluarea modului in care implementarea PIP-ului ajuta copilul si familia sa la indeplinirea scopului propus;

-comunicarea directa cu familia si cu profesionistii care ofera serviciile specializate pentru identificarea problemelor, stabilirea modificarilor si rezolvarea conflictelor.

În vederea realizării monitorizării, persoanele responsabile de PIS au obligația de a întocmi rapoarte privind implementarea PIS derulate pentru copil, lunar sau ori de câte ori este nevoie. Rapoartele de implementare a PIS sunt transmise la MC în maxim 3 zile de la întocmirea lor.

MC organizează, cel puțin o dată la trei luni, întâlnirile cu echipa multidisciplinară în vederea re-evaluării situației copilului precum și pentru revizuirea PIP, dacă acest lucru este necesar, avand la baza rapoartele intocmite de responsabilii PIS si demersurile realizate de acestia

În cazul copilului delincvent daca in timpul a două reevaluări consecutive, copilul a avut un comportament adecvat (și în baza opiniei școlii, primăriei și poliției), MC împreună cu membrii echipei propune incetarea masurii. MC întocmește un raport și PIP-ul care va fi prezentat la CPC.

În reevluarea situației copilului A s-au avut în vedere urmatoarele:

Mama și copilu s-au implicat activ în îndeplinirea obiectivelor din PIP.

Atât mama cât și copilul au colaborat cu specialiștii DGASPC Dolj și autoritatile locale în vederea monitorizării situației, a reevaluării condițiilor care au condus la instituirea unei măsuri de protecție specială. S-au întocmit rapoarte privind modul de îndeplinire a obiectivelor prevazute în PIS, de către responsabilii din cadrul BDJ. Trimestrial s-a reevaluat situația copilului, iar la cea de-a doua reevaluare s-a constatat că minorul nu a mai săvârșit alte fapte antisociale, mama a supravegheat atent copilul și și-a asumat corespunzator rolul de părinte, familia a supravegheat și sprijinit reintegrarea socială a copilului, si-a indeplinit obligațiile față de copil, fapt ce a contribuit la reabilitarea copilului din punct de vedere social. În urma reevaluării situației copilului, MC, în baza documentelor întocmite și de ceilalți membrii ai echipei, întocmește raportul de reevaluare, care este semnat de șef și avizat de directorul general. Raport transmis familiei si echipei.

Monitorizare post-servicii și închiderea cazului .

Închiderea cazului (reintegrarea lui copilului ) a avut loc in momentul în care procesul de asistență și protecție a copilului nu s-a mai dovedit a fi necesar și copilul s-a reabilitat. Informațiile obținute în urma reevaluării situației copilului au condus la această decizie a membrilor echipei.

După încetarea măsurii supravegherii specializate, RC din cadrul BDJ a stability un program de colaborare cu primaria si scoala.

În procesul de monitorizare a integrarii sociale a copilului responsabilul de caz prevenire colaborează cu membrii structurilor comunitare consultative din comunitatea în care locuiește familia cu copilul. Interventie postreintegrare prin servicii de specialitate in functie de nevoile copilului integrat.

În cazul copilului delincvent, dupa încetarea măsurii supravegherii specializate, specialiștii DGASPC au întocmit cu responsabilul de la nivelul primariei un program de monitorizare post-servicii. Responsabilul de caz de la BDJ a realizat monitorizarea post-servicii.

După închiderea cazului (în baza raportului intocmit de RC de la BDJ), MC transmite la SPAS de la domiciliul copilului o adresă prin care se informează despre încetarea perioadei de monitorizare post-servicii și se solicită ținerea în evidența SPAS a cazului și să informeze DGASPC cu privire la eventuale fapte cu caracter penal săvârșite de respectivul copil.

Studiul de caz numărul 7 .

Consum de droguri .

V. s-a născut la 18 martie 1989 în localitatea C . La data nașterii sale părintii săi erau căsătoriți de doi ani .Domnul F. avea 22 ani iar soția sa avea 20 ani.Cei doi soți locuiau împreună cu bunica paternă a minorei , în vârstă de 45 de ani . Întrega familie ocupa o casă compusă din trei camere și sala , într-o comună situată la 7 km de orasul C . Locuința era dotată cu tot strictul necesar unei bune gospodăriri iar veniturile familiei erau constituite din salariul domnului F. care lucra ca lăcătus mecanic la o fabrică din oraș.

Bunica paternă presta și ea munci zilnice în agricultură ,suplimentând astfel veniturile familiei.

Când V. avea doi ani se naște cel de-al doilea copil al familiei : M . Ambele fete au fost sănătoase clinic la naștere și în primii ani de viață nu au avut probleme de sănătate cu excepția bolilor copilăriei . După primii șase ani de căsătorie intre soții F. apar primele conflicte .

Motivul : domnul F. se implica din ce în ce mai putin în procesul de creștere și educare al copiilor precum și în treburile ce țineau de îngrijirea gospodăriei .Acesta venea la ore târzii din noapte la domiciliu , frecventa un anturaj ce avea legături cu lumea interlopă din oraș , consuma des băuturi alcoolice . Acest comportament a culminat cu pierderea seviciului și implicit a unicei surse stabile de venit . La scurt timp dupa acest eveniment , împreună cu anturajul ce îl frecventa domnul F. este implicat într-o spargere fiind dat în urmărire generală .

La data evenimentelor menționate V. avea 6ani iar sora sa avea patru ani . Cele două femei din familie sunt nevoite să se descurce singure pentru a crește și educa cele doua minore .Astfel , mama copiilor se angajează ca croitoreasă în oraș , făcând naveta de la domiciliu la serviciu , iar bunica continua să presteze munci ziliere , lăsțnd deseori pe nepoata cea mare să aibă grijă de sora sa mai mică . La vârsta de 8 ani , V. era elevă în clasa a doua .Este momentul când afla că tatăl său este arestat pentru faptele comise în urma cu doi ani , urmând să execute o pedeapsă privativă de libertate în următorii opt ani.

La scurt timp după acest eveniment , mama părăsește cele doua fiice , și intră în relații de concubinaj cu un coleg de seviciu .Se mută la domiciliul acestuia (tot în mediul rural ) și fac împreună naveta către serviciu .Din acest moment nu se mai implică deloc în procesul de creștere și educare al fiicelor sale .Doi ani mai târziu , aceasta a decedat încercând să dea naștere la cel de-al treilea copil .

2.Elemente referitoare la plasamentul familial

Ideea plasamentului familial a fost avansata de către responsabilul cu probleme sociale din cadrul primăriei locale. Motivul : bunica paternî , în vârstă de 55 ani , avea ca unica sursă de venit doar pensia sa și diversele venituri realizate din prestarea de activități ocazionale .Ambele nepoate erau eleve iar cheltuielile legate de întreținerea lor le diminua foarte mult veniturile .Astfel , în urma analizării cazului de către Comisia pentru Protecția Copilului , cele doua fete au fost date în plasament la bunica paternă , cu plata unei alocații de plasament pentru satisfacerea nevoilor personale .

Bunica paternă absolvise doar patru clase la școala din localitate și lucrase timp de douazeci de ani ca bucătăreasă la o cantina din oraș . Soțul îi decedase cand avea doar 35 de ani , la varsta de 38 de ani fiind trimisă în șomaj . Unicul lor copil ( tatal fetelor ), avea 15 ani. Ea a facut eforturi disperate pentru a-ș întreține copilul prestând diverse activități ocazionale și l-a sprijinit să-ți termine cursurile școlii profesionale , ulterior acesta fiind angajat ca lăcătuș mecanic.

3.Evoluția V. în familia de plasament

V. avea 9 ani când rămâne fără suportul moral și financiar al ambilor părinti . La acea data era elevă în clasa a treia .Dupa instituirea măsurii de plasament familial , asistentul social a efectuat mai multe vizite pentru a urmări atât dezvoltarea ei cât și a surorii sale .Astfel in intervalul 1998-2004 s-au constatat urmatoarele :

– dezvoltarea somatică a fost corespunzătoare vârstei .

– dezvoltarea cognitive : în primii doi ani , datorită mediului echilibrat , V. a avut rezultate foarte bune la învățătură luând premiu la sfârșitul fiecărui an școlar . Odată cu debutul evenimentelor neplăcute din cadrul familei , interesul ei pentru școală a scăzut . A continuat să frecventeze școala având rezultate mulțumitoare , însă nu a făcut eforturi în a face performanță . Astfel în vara anului 2004 , V. a absolvit opt clase și cu toată consilierea acordată de către asistentul social responsabil de caz a refuzat să mai continue cursurile școlare , considerând că acest lucru ar afecta bugetul familiei .

– dezvoltarea socio-afectivă : V. era o fată sociabilă , comunicativă , cu un simț al responsabilității bine format . Manifesta o afecțiune constantă atat față de bunica sa cât și de sora sa . S-a implicat activ în procesul de îngrijire și educare al surorii sale . La vârsta de 16 ani , datorita lipsei suportului afectiv și a unor ocupații corespunzătoare vârstei sale a început sa frecventeze diverse anturaje iar în week-nduri devenise o obisnuită a discotecii din comuna .

La sugestia unei prietene , într-o sâmbătă , a acceptat să meargă la o discoteca din orasul C., unde s-a împrietenit cu mai mulți tineri . Este prima dată când V. vine în contact cu un consumator de droguri , iar primul ei consum este fără acceptul său , fiindu-i administrate amfetamine într-un pahar de suc.

La întâlnirile următoare , prietenii săi i-au prezentat aceste substanțe ca fiind nedăunătoare organismului și i le-au oferit gratuit . Întorcându-se de la discoteca din oraș , aflandu-se în masina unui prieten , V. a fost victima unui accident rutier .

La acea dată a fost un mare moment de cumpănă atât pentru ea cat și pentru numărul mic de membrii al familiei sale ( sora și bunica sa ) .Fiind nevoită să stea o perioada de timp în spital s-a împrietenit cu o asistentă medicală căreia i-a povestit ceea ce i s-a întamplat .Aceasta a luat legatura cu asistentul social și împreună au determinat-o pe V. să renunțe la consumul de amfetamine .

Factorul decizional hotărâtor a fost prezența surorii sale , elevă eminentă , în creșterea și educarea căreia se implicase anterior frecventării anturajului susmenționat . În prezent V. lucrează la o patiserie din oraș și este logodită cu un tânăr în vârsta de 22 de ani ce lucrează ca conducător auto la o firmă internațională de transport. Cei doi tineri s-au cunoscut la un eveniment monden din comuna și sunt prieteni de un an . Tânărul o apreciază pe V. pentru simțul ei practic și pentru realele calități de gospodină pe care le are. În toamna anului 2008 cei doi tineri urmează să se căsătorească . Din discuțiile purtate cu V. s-a retinut faptul că speră să aibă mijloacele financiare necesare pentru a-și susține sora pentru finalizarea studiilor .Totodată și-a exprimat dorința de a-și continua și ea studiile la seral .

Bunica fetelor le ajută în gospodărie și speră ca celedoua nepoate să fie sprijinul ei la bătrânețe .

4 . Atitudinea familiei de plasament față de V.

V. a fost considerată de către bunica sa un factor de suport în creșterea și îngrijirea celeilalte nepoate. Nu a încurajat-o în decizia de a-și continua studiile , considerând că o femeie trebuie sa fie o buna gospodină , să știe să crească și să educe copiii , bărbatul fiind cel care trebuie să producă venituri . A încurajat-o pe V. în a-și dezvolta anumite abilități practice , de gospodină . S-a declarat multumită de alegerea ei privind viitorul soț , deoarece familia acestuia este una instărită ce îi poate oferi nepoatei sale o bază materială pentru a porni la drum în viață .

Ulterior accidentului V. , bunica a recunoscut că poate a fost și greșeala sa că nu a fost de acord ca aceasta să-și continue studiile , fapt ce a dus la găsirea altor preocupări privind folosirea timpului liber .

Concluzie .

Deși , în primii doi ani V. a fost o elevă foarte bună , pe parcursul anilor de studiu performanțele ei au scăzut .Bunica a implicat-o în procesul de creștere și îngrijire al surorii sale , neavând alt suport în acest sens . Nu a încurajat-o în deciziade a-și continua studiile considerând că nu vor face față cheltuielilor financiare legate de finalizarea acestora .A pus accent pe formarea calităților practice, necesare unei bune gospodine pentru a se descurca în viață.

Niciodată nu a comunicat deschis cu V. pentru a afla de fapt ce-și dorește aceasta pentru viitorul său .În urma discuțiilor ulterioare purtate cu bunica , aceasta a recunoscut că i-a fost teamă ca nepoata sa să frecventeze o școala din oraș căci poate o părăsește la fel ca fiul și nora sa , rămânând astfel singură la bătrânețe .

Acum se bucură de faptul că V. și-a găsit o slujbă , nu mai lipsește de acasă și își susține financiar și sora .

Studiul de caz numărul 8 .

Abuz fizic și emotional .

Copilul C.G a intrat în evidența Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului ca urmare aunei sesizări telefonice pe linia de urgență 983 ( Telefonul Copilului) din data de 18.05.2008, prin care asistentul medical C. din cadrul Spitalului de Urgență din orasul C. sesiza faptul că în cadrul secției se află internată fata C. G din comuna P., în vârstă de 17 ani, care prezintă multiple hematoame și leziuni, susținând că a fost bătută de către tatăl ei în seara zilei de17.0.2008, lucru care s-a mai întâmplat și în trecut.

Apelanta a mai menționat că a încercat să ia legătura cu Poliția din comuna P. însă nu a răspuns nimeni . De asemenea, apelanta nu cunoștea date privind numele părinților.

A fost luată legatură telefonic atât cu Primăria din comuna P. cât și cu Postul de Poliție din P., agentul șef adjunct M. D., informând că parinții fetei sunt despărțiți și locuiesc în case separate, iar tatăl fetei este consumator de băuturi alcoolice ocazional . În seara în care fata a fost agresată , oganele de poliție i-au solicitat mamei să depună o plângere însă aceasta a refuzat.

La evaluarea inițială a situației copilului realizată în data de 23.05.2008 au rezultat urmatorele:

-C.G provine dintr-o familie legal constituită, dezorganizată prin divorț , pronunțat în anul 2002, atât C. Ga, cât și sora sa, C. M fiind încredințate spre creștere și educare mamei.

-mama a declarat că fetelor nu le-a fost stabilită o pensie alimentară și nu a fost realizată nici acțiunea de partaj ;

-după pronunțarea acțiunii de divorț , mama împreună cu fetele au continuat să locuiască cu fostul soț , respectiv tatăl , iar după decesul bunicului patern, tatăl a solicitat mamei și fetelor să se mute la sora sa C. A.

Referitor la incidentul din seara zilei de 17.05.2008, N. V a relatat că inițial soțul a venit la domciliul lor și a rugat-o să trimită fetele la el pentru a-l ajuta la efectuarea unei activități gospodărești, aceasta spunându-i că fetele se află la o vecină , M. F.

Seara tatăl a venit din nou și a întrebat-o dacă fetele au revenit acasă , după care plecat la locul indicat de mama pentru a le căuta pe fiicele sale.

După o perioadă de timp tatăl a venit din nou la domiciliul mamei, având o coadă de cazma în mână , cu care a început să o lovească pe mama , repoșându-i că fetele se aflau cu niște băieți.

Intentionând să o lovească și în cap, aceasta a pus mana la cap pentru a se apăra, fracturându-i mâna, la deplasarea la spital fiind diagnosticată cu ,, Fractură 1/3 distala, diafiza cubitala stg.”

După aceasta soțul a plecat, iar mama, deși se simțea foarte rău, a plecat în căutarea fiicelor sale, găsind-o pe G într-un șanț .

C. G i-a relatat mamei că a fost agresată fizic de tatăl său în timp ce se afla cu sora sa și un grup de copii, la poarta casei unei vecine.Sora sa, M. nu a fost agresată de tată , aceasta fugind și ascunzându-se la vederea tatălui, lucru pe care ea nu a mai apucat să-l facă .

Ulterior , C. G i-a venit rău, mama solicitând intervenâia Serviciului Ambulanță, C.G fiind internată în spital din data de 18.05.2008-21.05.2008, fiind diagnosticată cu ,,Traumatism prin agresiune fizică coapsa stângă .Echimoze dorso-lombare”.Atât mama cât și fiica au spus că se tem de soț , respectiv tată , motiv pentru care dorm la o vecina.

N. V a mai relatat că în urmă cu câteva săptămâni fostul soț a incendiat hainele sale și ale copiilor, întrucât în urma unei vizite la domiciliul său a fiicei sale C.M , acestuia i-a dispărut o sumă de bani din casă .

Mama a fost informată asupra faptului că trebuie să se prezinte la Institutul de Medicină Legală în vederea expertizării atât a sa cât și a fiicei sale și să depună o plângere la poliție cu privire la cele petrecute.

N. V a precizat că nu dispune de 80 de lei-suma necesară pntru expertizarea medico-legală a sa și a fiicei sale și va încerca să procure banii necesari măcar pentru expertizarea fiicei sale.

Aceasta a mai afirmat că nu a depus încă o plângere la poliție deoarece speră să ajungă la o înțelegere cu soțul său în sensul de a nu depune plângere, în schimbul acestui lucru soțul urmând să achiziționeze o casă pentru mama și fete.

Prin adresă situația copilului C. G a fost prezentat Postului de Poliție local în vederea demarării cercetărilor de specialitate privind incidentul petrecut.

In data de 30.05.2008, N. V a depus la sediul Directiei Generale de Asistență Socială si Protecția Copilului Dolj o cerere prin care solicită sprijinul instituției noastre în vederea expertizării medico-legale a fiicei sale, C.G, în sensul achitării taxei de expertizare, întrucât nu dispune de resursele materiale necesare realizării acestui lucru.

În aceeași zi, cu sprijinul instituției DGASPC Dolj a fost realizată experizarea medico-legală a minorei, fiindu-i eliberat Certificatul Medico-Legal nr. 1253/A2/3.

Prin adresa înregistrată în cadrul Directiei Generale de Asistență Socială , Postul de Poliție a comunicat faptul că pentru numitul C. N, tatăl minorei C. G a fost întocmit dosarul penal nr. 8078/422/23.05.2008, acesta fiind cecetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire, fapta prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 1 Cod Penal, urmând ca după definitivarea cercetărilor dosarul să fie înaintat cu propuneri corespunzătoare către Parchetul de pe langa Judeătoria din orasul C.

Prin adresa nr. 25516/18.06.2008 , certificatul medico-legal nr. 1253/30.05.2008, eliberat de Institutul de Medicină Legală Craiova, pentru minora C. G a fost înaintat Postului de Poliție din comuna P. în vederea continuării cercetării penale declanșate împotriva numitului C. N, fiind solicitat totodată și rezultatul investigațiilor efectuate.

Școala de Arte și Meserii a informat faptul că C.G a absolvit clasa a X a SAM din P. cu media de 7, 53 și avut o frecventă la cursuri relativ bună .Este o elevă cuminte, diciplinată, ascultătoare, cu o ținută corespunzătoare, care s-a integrat destul de bine în colectivul clasei fiind o eleva prietenoasă, o bună colegă, însă este o fire închisă, mai putin comunicativă .

Mama ei este angajată a școlii, ea fiind cea care se ocupă de îngrijirea și educarea fiicei sale C G.

4. Starea fizică și mentală a copilului .

În urma evaluării psihologice efectuate în data de 30.05.2008, s-a constatat că minora C. G prezinta intelect de limită Q.i.=76, temperament flegmatic, inhibiție cognitiv-comportamentală , aplatizare afectivă , reacții anxios-depresive, lentoare ideativă , capacitate de concentrare deficiatară , timiditate, capaciate de relationare și interacțiuni greoaie, comportament evitant , imagine de sine profund deteriorată , lipsa încrederii în sine și în ceilalți, relaționare geroaie, exprimare facilă , vocabular sărăcăcios. Nevoie de un mediu familial lipsit de conflicte și factori stresanți.

Concluzia evaluării psihologice fiind faptul că prezintă indicatori ai abuzului fizic și emoțional, cu recomandarea includerii mamei și copilului într-un program personalizat de consiliere. Cabinet Medic de Familie M.M. a informat faptul ca C. G este clinic sănătoasă , nu se află în evidență cu boli cronice sau infecto-contagioase și nu a prezentat probleme de sănătate deosebite, prezentându-se la consultații numai pentru infecții respiratorii acute frecvente.

Condiții de locuit .

Mama împreună cu cele două fiice ale sale locuiește cu sora fostului soț, C.A în casă proprietate a mătușii paterne.

Casa este construită din paianta și este acoperită cu țiglă .Este compusă din 5 camere și sala. Pe jos este pământ.

Mama împreună cu cele doua fete au alocate 2 cămărute, modest mobilate, încălzite cu o sobă de cărămidă comuna pentru cele două camere.

6. Venituri .

Veniturile familiei sunt compuse din :

– Salariul mamei în cuantum de 290 lei ;

-Alocațiile de stat ale copiilor 80 de lei ;

7.Concluzii

Copilul C.G se află în grija mamei sale . În urma evaluării psihologice s-a constatat ca prezintă indicatori ai abuzului fizic și emoțional.

8.Propunere .

Monitorizarea situației copilului C. G și includerea acesteia și a mamei , N. V într-un program personalizat de consiliere .

Studiul de caz numărul 9 .

Delincvență juvenilă .

Minorul a intrat in atenția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj , ca urmare a sesizării Parchetului de pe langa Judecătoria Craiova, conform căreia acesta a săvârșit infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208-209 C.p. Împreună cu un alt minor, au intrat în curtea persoanei vatamate E.C. din Craiova, de unde au furat doua biciclete . Având în vedere că, pentru fapta comisă , potrivit art. 99 C.pen., minorul nu raspundea penal, se impunea luarea unei măsuri de protecție specială prevăzută de Legea 272/2004, respectiv supravegerea specializată în familia mamei- Hot. Comisia pentru Protecția Copilului . Copilul provine dintr-o relație de concubinaj, nefiind recunoscut de către tată . Ulterior relatia s-a legalizat și din căsătoria lor a mai rezultat încă trei copii: E. I.-10 ani, E.C. și E. D-4 ani. După 11 ani, mama a părăsit căminul conjugal lăsând cei patru copii în grija tatălui. Timp de doi ani a trăit în concubinaj cu numitul P.G. în comuna L, jud. Dolj și nu s-a mai interesat de situația copiilor. Deoarce tatăl avea un comportament agresiv asupra copiilor și era consumator de alcool, aceștia au fost luați și duși în familia mamei, instituindu-se pentru minorul P.A. măsura de supraveghere specializată menționată mai sus. Minorul a locuit împreuna cu mama lui, concubinul acesteia și cei trei frați într-un imobil compus din doua camere în condiții precare din punct de vedere igienic. Locuința era proprietatea lui P.G., nu era racordată la rețeaua de energie electrică , datorită neplății facturilor.

Dupa instituirea măsurii de protecție cazul a rămas în atenția BDJ, M.D., care au monitorizat atent situația la domiciliul copilului. Potrivit verificărilor efectuate de către Biroul de Delicvență Juvenilă reiese faptul că mama copilului și concubinul acesteia sunt consumatori de băuturi alcoolice și manifesta acte de violență asupra băiatului, motiv pentru care acesta părăsea des domiciliul . Prin nota cu privire la situația copilului P.A, întocmită de BDJ s-a constatat în urmă vizitei efectuă la domiciliul minorului că acesta fugise de acasă de doua zile și nu se mai întorsese . Mama a fost întrebată care a fost motivul plecării iar aceasta a declarat ca a fost certat și „urecheat” de ea și concubinul său, datorită comportamentului antisocial al minorului și a faptului că mai fusese implicat în comiterea unei alte fapte care prezintă pericol social.

La data vizitei echipa BDJ s-a deplasat și la Postul de Poliție Lipovu, unde au vorbit cu Agent Șef D.C. Acesta i-a informat că băiatul are o conduită problematică , dar că acest lucru se datorează în mare parte comportamentului celor din familie și pleacă de acasă pentru că mama sa și concubunul acesteia manifestă frecvent acte de violență fizică asupra lui . S-a întocmit ancheta socială la domiciliul tatălui, în comuna G, minorul locuind în prezent cu tatăl său și concubina acestuia I.T. de 50 ani. Acesta nu dorește să se mai întoarcă la domiciliul mamei sale, așa cum rezultă și din declarația sa, unde marturisește că era bătut și pus să fure de mama sa și concubinul ei, consumatori cronici de alcool. Copilul la data vizitei se afla la școală . Din discuția purtată cu directorul școlii, acesta are un comportament antisocial, nu respectă regulile și se comportă necorespunzător în societate. A. nu a putut să-și justificice faptele antisociale, comportamentul violent pe care îl adoptă atunci când relaționeaza cu cei din jur.

Baiatul a spus că la domiciliul mamei sale i se aplicau corecții corporale cu diferite obiecte dure și era nevoit să plece de acasă la matusă materna, D.F. pentru a scăpa de abuzuri.

S-a realizat o nouă verificare a băiatului. Acesta se afla la școala din comuna G. Din discuția purtată cu directorul unității de învățământ am aflat ca A. a înregistrat progrese, este mai cuminte, nu a mai creat probleme în comunitate și nici nu a mai furat nimic. La școala și-a îmbunătățit conduita, nu absenteaza iar tatăl său se interesează de situația sa școlară . Minorul era mai liniștit și comunicativ, spunând că locuiește cu bunica paternă biologică, E.M., în același sat și se întâlnește zilnic cu tatăl său. Acesta a încercat să-și schimbe comportamentul pentru că a conștietizat că prin violență, furt, agresivitate nu va obține nimic, dimpotrivă va pierde încrederea celor din jur și nu va mai putea fi ajutat. Copilul nu dorește să se întoarcă la domiciliul mamei sale, dorind să locuiască încontinuare la bunica paternă biologică . Minorul încearcă pe zi ce trece să se integreze atât în colectivul clasei cât și al școlii, devenind maleabil și manifestand respect fată de cadrele didactice, lucru care părea imposibil în primele zile de școala. Tatăl său incearcă sa se implice în procesul de educare al copilului însă nu stăpânește mijloacele necesare unei bune cooperări cu cadrele didactice din școala. Fapt cauzat de influența mediului în care acesta își desfășoară activitatea dar și lipsei de educație . Domnul E. a venit de câteva ori la școală să se intereseze de situația copilului său dar găsirea soluțiilor de remediere a situației rămâne de fiecare data la latitudinea școlii . În cadrul unității școlare s-a încercat o colaborare și o comunicare, aplicându-se aceeași metodă la clasă, încărcând o solicitare mai mare în ceea ce-l priveste pe A., în diferite activități pentru responsabilizarea sa, prin atribuirea unor sarcini zilnice, considerând că s-au înregistrat progrese, procesul de integrare, educare și consiliere fiind în plină desfășurare.

În urma evaluării psihologice s-au constat următoarele: dezvoltare psihomotorie corespunzătoare vârstei cronologice, coordonare oculo-motorie și corp-segmente adecvată . Deficit cognitiv, QI= 67, capacitate de engramare și reproducere a informațiilor deficitară, funcțiile cognitive aflate în limitele deficienței mentale, gândire intuitiv-concretă confuză , înțelegere globală slab diferențiată ; performanțele instrumentale dezvoltate de neglijarea intrafamilială . Personalitate dizarmonic structurată pretabilă sa comită fapte infractionale, prezintă conflicte de autoritate toleranță scăzută la frustrare, înclinație spre agresivitate, atât latentă cât și manifestă ce se bazează pe un fond de ostilitate instabilitate emoțională generată de carențe educaționale, insecuritate psiho-afectivă .

Minorul prezintă indicatori ai abuzului fizic și emoțional, fapt ce a generat formarea unei personalități dizarmonic structurată , asociată și cu deficitul cognitiv, recomandându-se asigurarea unui mediu familial stabil și protectiv, din care sa fie excluse stările conflictuale în care băiatul a crescut și cu care a fost obișnuit. Copilul se simte bine alături de tatăl său, concubina acestuia și bunica paterna biologică , care se ingrijesc corespunzător de creșterea lui, refuzând categoric să se întoarcă la domiciliul mamei sale. Deși nu este recunoscut legal de către tată, acesta din urmă este hotărât să întreprinde demersurile de recunoaștere a fiului său pe cale legală, precum și înaintarea acțiunii de divorț față de mama copiilor care trăiește în concubinaj cu o alta persoană de aproximativ doi ani de zile.

S-a propus:

– includerea minorului într-un program de consiliere psihologică la nivelul SISCRC în vederea diminuării efectelor abuzului suferit;

– studierea posibilității înlocuirii măsurii de supraveghere specializată la mamă cu plasamentul acestuia la bunica paternă biologică , d-na E.M., de către SMC ;

– sprijinirea tatălui în demersul sau de initiere a acțiunii de recunoaștere a copilului de către juristul din cadrul SISCRC .

Studiu de caz numărul 10 .

Minora C.B. cât și sora sa C.I. au intrat în atenția instituiei DGASPC Dolj urmare sesizării prin care asistentul social al Primăriei M, aducea la cunoștință cazul celor două fete. Tatăl lor decedase în urmă cu șase luni, iar mama, C.E (38 ani) le bătea și le cerea bani din alocația lor, la acel moment fiind plecată din localitate, la un concubin . Fetele nu se aflau atunci la domiciliul lor în comuna M, locuind în fapt la mătusa lor paternă, A.S.

Din declarațiile minorelor relațiile dintre părinți au fost mereu tensionate , existând numeroase certuri, întrucât tatăl o acuză pe mamă de infidelitate și de consumul exagerat de alcool. Cele două fete au fost atașate de tatăl lor, care s-a ocupat de creșterea și educarea lor, preocupându-se de situația lor școlară și dorind să le asigure un viitor stabil. După moartea acestuia însă , relația fetelor cu mama lor s-a răcit și mai mult, minora C. I. incriminând-o chiar pe mama sa de moartea tatălui lor. Mama este acuzată de neglijare și dezinteres, părăsind domiciliul de nenumărate ori și lăsându-le pe fete în grijă bunicii paterne, care este în vârsta de 73 de ani și suferindă de Parkinson . Minorele ne-au mărturist că nu doresc să părăsească domiciliul legal, sperând și dorindu-și totodată ca relația lor cu mama să se îmbunătățească, cu condiția însă ca aceasta să nu mai consume băuturi alcoolice și să nu mai plece de acasă cu diverși bărbați . Doamna C. a negat faptul că le-ar neglija pe fete și a zis că va face tot posibilul să nu le lipsească nimic . Crede că fiicele sale sunt influențate de familia soțului său, care dorește să o izgonească din casă acuzând chiar ca i-au fost furate din casă actele de proprietate ale imobilului precum și CEC-urile pe care soțul le făcuse pentru copiii. Cele două minore au spus însă ca ele au luat aceste documenete din locuința și le-au dus la nașii lor întrucât nu erau în siguranță la mama lor. Din anchetă socială din partea Primăriei comunei M. eram informați de aceeași situație expusă mai sus, mentionându-se și faptul că din informațiile reprezentanților Primăriei M, primite din partea vecinilor familiei C. rezultă că mama în repetate rânduri a încercat să le constrângă pe minore precum și pe bunica acestora să le dea sumele de bani provenite din alocații și pensia bunicii. Este în relații bune cu vecinii, la postul de poliție neexistând semnaluri că a comis fapte antisociale sau alte fapte de natură infracțională . Deține un cal cu căruță cu care efectuează diferite transporturi și lucrări agricole aceasta fiind principala sa sursă de venit. Privitor la situația juridică a fetelor acestea nu au semnalat organelor de poliție despre faptul că între ele și mama lor există o stare conflictuală și nici alte instituții sau persoane nu au sesizat acest lucru, în prezent existând însă o stare conflictuală între acestea.

Relația cu mama este conflictuală , aceasta pe baza consumului de alcool provoacă certuri, care, de cele mai multe ori se termină cu lovirea celor două minore. Relația cu mama este caracterizată de conflicte, întrucât pe fondul consumului de alcool, mama provoacă certuri, iar minora devine irascibilă și îi cere explicații mamei pentru toate activitățile sale. Mama recurge la pedepse corporale aplicate minorei.

Din declaratiile medicului de familie, dr. D.I. minora nu este în evidență cu boli cronice, fiind clinic sănătoasă . În urma investigațiilor efectuate, precum și din evaluarea psihologică a fetei s-a constatat că aceasta este afectată la nivel psiho-emoțional de comportamenul mamei sale, care nu a avut niciodată o conduită maternă corespunzatoare creșterii și educării sale. Pentru minora persoana primară de atasament era tatăl său, care a decedat însă în urma cu șase luni, pentru ea reprezentând o pierdere profundă care nu a putut fi suplinită de prezența mamei ci dimpotrivă suferința sa a fost accentuată . Situația dificilă în care se află fata a fost expusă și mamei sale ,aceasta declarând că își va schimba comportamentul față de copiii săi.

S-a propus:

– monitorizarea situației minorei pe o perioadă de cel puțin trei luni ;

– includerea într-un program personalizat de consiliere psihologică ;

Locuința este compusă din patru camere, bucătarie, hol, mobilate corespunzător, construita din cărămidă și lemne, acoperită cu tablă , racordată la rețeaua de energie electrică iar încălzirea făcându-se iarna cu combustibil solid.

Conditii igienico-sanitare satisfăcătoare.

Veniturile familiei se compun din:

– alocațiile celor două surori în valoare de 84 de lei;

– banii fetelor din programul „bani de liceu” în cuantum de 360 de lei;

– pensia bunicii paterne în valoare de 835 de lei;

– veniturile ocazionale realizate de mamă .

6.1. Analiza și interpretarea datelor .

Din studiile de caz realizate , reiese că cea mai des întâlnită formă de abuz este cea a abuzului fizic . La categoria abuz fizic , 4 din 10 cazuri sunt abuzuri fizice aplicate de către părinți , fie că sunt loviți cu palmele , cu obiecte dure sau cu picioarele . Pe locul doi se află abuzul emoțional , 3 din 10 cazuri de copii sunt abuzați emoțional de către părinții lor , fie că sunt trimiși la cerșit , fie că sunt initmidați de către aceștia , amenințați sau prin scăderea stimei de sine . Sunt și cazuri de abuz fizic și emoțional , cazuri care determină minorul respectiv la delincvență juvenilă sau consumuri de droguri .

7. Factori de protecție .

Circumstanțe care atenuează creșterea cauzelor producerii formelor de abuz , acestea fiind ca un factor protector în fața problemelor apărute . Creșterea minorului într-un mediu propice dezvoltării acestuia , constituie un element important atât pentru sănătatea fizică și mentală cât și asupra dezvoltării personalității acestuia pe viitor. Implicarea unui adult responsabil în creșterea unui copil , acordarea sprijinului în activități care ajută la dezvoltarea intelectului , dar și integrării minorului în comunitate .

7.1 Factori de risc .

Sunt acele circumstanțe care cresc șansele producerii formelor de abuz . Acestea diferă în funcție de mediul din care provine , nivelul scăzut de educație , sărăcia , vârsta prea fragedă pentru a avea copii , instabilitatea din cadrul familiei , tulburări de comportament ale unuia dintre părinți .

Concluzii și propuneri .

Prezenta lucrare a dorit să scoată la lumină problemele încă prezente în societatea actuală . Sistemul de protecție se confruntă zi de zi cu diverse cazuri , pentru care aceștia ar trebui să fie corect pregătiți , deoarce bunăstarea acestor copii depind de aceștia. De aceea , un factor important în viața unui copil îl reprezintă părinții , în cadrul familiei fiind primul proces de socializare , de acolo pornim ca oameni de societate și tot ei au un rol important în formarea noastră . Cauzele cele mai dese pentru care este produs abuzul sunt : consumul excesiv de alcool al părinților , autoritatea părinților de sex masculin , nivelul educativ scăzut , lipsa banilor dar și mediul din care provin părinții respectivi , cultura lor .

Ceea ce ar putea ajuta la săderea numărului atât de mare de abuzuri în familie ar fi înființarea a mai multor centre de primite în regim de urgentă a mamei și copilului , un număr mai ridicat de fonduri este deasemenea un factor important în crearea a mai multor servicii centrate pe copil . În ceea ce îl privește pe abuzator , acesta ar trebui să primească pedepse de corecție . Cu toate că , un factor important îl are integrarea copilului în familie sunt și cazuri când luarea acestuia de la familia biologică pe perioade scurte/lungi de timp , pot ajuta la rezolvarea problemei existente în familie . Din păcate , în țara noastră , nu se pune foarte mare accent pe această formă de maltratare a copilului , însă societatea ar trebuie să fie mai deschisă dar conștientizarea problemelor existente ar fi o bună realizare pentru noi deoarece am știi de unde să începem să oferim ajutor .

Bibliografie :

„Mădălina Constantin – Maltratarea copilului –între cunoaștere și intervenție”

„David Cooper , David Ball – Abuzul asupra copilului”

„Killen Karl – Maltratarea copilului”

„Sorin M. Rădulescu – Sociologia problemelor sociale ale vârstelor”

„Legea 272/2004”

Bibliografie :

„Mădălina Constantin – Maltratarea copilului –între cunoaștere și intervenție”

„David Cooper , David Ball – Abuzul asupra copilului”

„Killen Karl – Maltratarea copilului”

„Sorin M. Rădulescu – Sociologia problemelor sociale ale vârstelor”

„Legea 272/2004”