Efectele Utilizarii Sistematice a Internetului de Catre Preadolescenti Asupra Rezultatelor Scolare
Efectele utilizării sistematice a internetului de către preadolescenți asupra rezultatelor școlare
CUPRINS
Introducere
CAPITOLUL I. Utilizarea internetului de către preadolescenți – particularități
I.1. Scurt istoric al apariției internetului
I.2. Modalități de utilizare a internetului de către preadolescenți
I.3. Avantaje ale utilizării internetului de către preadolescenți
I.4. Dezavantaje ale utilizării internetului de către preadolescenți
I.5. Factorii de risc ai utilizării internetului asupra preadolescenților
CAPITOLUL II. Repere generale în dezvoltarea preadolescentului
II.1. Ereditatea, mediul, educația – implicații în dezvoltarea preadolescentului
II.2. Particularități ale dezvoltării preadolescentului
II.2.1. Dezvoltarea cognitivă a preadolescentului
II.2.2. Dezvoltarea emoțională a preadolescentului
II.2.3. Dezvoltarea socială a preadolescentului
II.2.4. Dezvoltarea fizică a preadolescentului
CAPITOLUL III. Metodologia cercetării
III.1. Obiectivele și ipoteza cercetării
III.2. Variabilele cercetării
III.3. Metode și instrumente de cercetare
III.4. Eșantionul de participanți
CAPITOLUL IV. Rezultate și concluzii
IV.1. Rezulate anticipate
IV.2. Propuneri de intervenție
IV.3. Concluzii
Anexe
Bibliografie
INTRODUCERE
Modul în care socializăm cu cei din jur s-a schimbat în mod radical. Noile media vin cu numeroase avantaje, factori de risc și dezavantaje care afectează într-un mod pozitiv sau negativ viața tuturor.
Televiziunea, radioul, presa și internetul toate acestea sunt mijloace de comunicare care ne ajută să accesăm mai rapid informații, să comunicăm unii cu ceilalți sau pur și simplu să ne petrecem timpul liber folosindu-le.
Preadolescenții sunt puternic marcați de aceste media care nu le sunt neapărat destinate lor, devenind astfel consumatori frecvenți. Adeseori, acest consum devine excesiv, concretizându-se în comportamente neadecvate, care afectează atât performanța școlară, cât și alte laturi ale vieții acestui grup.
Prin intermediul internetului preadolescenții dobândesc informații pe care le manifestă în comportament, luând ca exemplu ceea ce văd pe numeroase site-uri, aceștia se conformează celor văzute pe internet, incluzând moda, limbajul și unele manifestări comportamentale.
Utilizare Internetului are numeroase avantaje asupra copiilor, printre care și accesarea informațiilor pentru nevoile școlare sau de informare a acestuia, nevoia de divertisment poate fi și ea satisfăcută fără riscuri atâta timp cât copilul este supravegheat de părinți. Să nu uităm însă și de riscurile la care se expun copiii utilizând internetul nesupravegheați sau fără restricțiile impuse de adulți.
CAPITOLUL I
Utilizare internetului de către preadolescenți – particularități
Preadolescența este o perioadă dificilă, atât pentru copil cât și pentru părinți. Aceștia crede că sfaturile și îndrumările părinților nu sunt necesare și chiar se simt rușinați în prezența altor copii de vârsta lui (11-14 ani), atunci când părinții încearcă să-l îndrume. Este perioada în care copiii încep să se confeseze prietenilor, copiilor de aceeași vârstă, să ceară să le fie respectată intimitatea și spațiul personal.
Ei vor să fie liberi și independenți ceea ce le-ar putea afecta creșterea sănătoasă în lipsa părinților. Părinții trebuie să știe când să intervină și cum, cel mai bun educator și prieten al preadolescentului rămânând părinții.
Copiii încep să utilizeze internetul de la vârsta de 7 ani. Potrivit unui comunicat al C.E. (Comisia Europeană), referitor la un sondaj efectuat la nivel european pe 23.420 copii cu vârste cuprinse între 9-16 ani care folosesc internetul cu unul din părinții lor a fost întreprins în 2010 în 25 de țări. În România vârsta medie de utilizare a internetului de către preadolescenți este de 10 ani, ei intră pe internet o oră și jumătate pe zi, cei cu vârsta de 13-14 ani folosesc internetul pentru teme, jocuri, materiale video, comunicare prin mesagerie instantanee (autor, an).
Deși sunt considerați „copii ai erei digitale” mai mult de jumătate dintre ei nu au competența de bază în materie de siguranță, de exemplu nu știu să seteze opțiunile de confidențialitate sau să blocheze contactele nedorite. Ei navigheză fără vreun interes adevărat cum ar fi obținerea de informații școlare necesare lor sau informații educative, folosind internetul pentru divertisment sau pentru a comunica online cu ceilalți. Petrec mai puțin timp cu familia, prietenii sau desfășurând activități sportive și se simt nervoși atunci când nu se pot conecta.
În ceea ce privește copiii români, utilizatori de internet ei înregistrează cel mai mare procent de primire de mesaje sexuale (fenomenul sexting), 24% dintre ei declarând că au văzut sau primit mesaje sexuale online.
Copiii români sunt cei care își dezvăluie într-o mai mare măsură date personale în profilul lor, cum ar fi numărul de telefon sau adresa de acasă.
Legat de nivelul competențelor digitale concrete, România încă se află pe o poziție inferioară față de alte țări (penultimul loc) copiii înregistrând în medie 2,6 competențe concrete (să schimbe setările de filtrare, să blocheze filtre, să blocheze/filtreze mesajele de tip spam sau să blocheze un utilizator).
C.E. și centrele Safer din 14 țări organizează concursuri care vor recompensa cel mai bun conținut online pentru copii, obiectivul proiectului fiind producția și difuzarea unui conținut online de calitate adecvat copiilor și tinerilor. Neelie Kroes, vicepreședinte al C.E. responsabil cu Agenda digitală, declară: „Copiii încep să utilizeze internetul de la vârste din ce în ce mai fragede, de aceea trebuie să ne asigurăm că se simt în siguranță atunci când sunt online și că pot găsi un conținut atractiv, sigur, educativ și potrivit vârstei”.
Copiii nu au încă suficiente informații pentru a folosi internetul eficient și benefic. Cât timp și când ar trebui să utilizeze preadolescenții această sursă de informare, unde se termină siguranța și unde încep riscurile? Acestea sunt întrebări la care noi toți adulții ar trebui să găsim un răspuns. Accesul copiilor la informare prin internet și rețele mobile cunoaște o evoluție fără precedent, părinți, profesori și copii dezvoltă abilități crescute în utilizarea lui și îl integrează în activitățile zilnic. Guvernele statelor lumii, școli, grădinițe și familii caută să crească beneficiile utilizării internetului, scăzând riscurile. În această perioadă copiii nu au încă destule informații pentru a utiliza internetul și a se folosi benefic de el. Datorită utilizării excesive a internetului copiii neglijează somnul, iar acest lucru poate duce la probleme de sănătate.
Mai există pericolul real legat de comunicare pe internet și în care copiii s-au dus să cunoască persoane pe care nu le cunoșteau decât pe rețelele de socializare. Expunerea copiilor la riscuri necesită programe coerente de siguranță pe internet, de sporire a competențelor digitale concrete.
I.1. Scurt istoric al apariției internetului
Termenul Internet provine din împreunarea artificială și parțială a două cuvinte englezești interconneted= interconectat și network= rețea. Substantivul propriu (scris cu) desemneză o rețea mondială, unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate interconectate, conform regulilor de comunicare. Precursorul internetului datează din 1965 când Agenția pentru proiecte de cercetare înaintat de apărarea Ministerului Apărării a creat prima rețea de computere interconectate sub numele ARPAnet.
Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care demult a împânzit globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale ARPAnet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș: el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii: e-mail, www, web și altele, unele fiind numai contra cost.
Internetul este o rețea unică de răspândire mondială. Punctul de pornire în dezvoltarea internetului a fost rivalitatea dintre cele două mari puteri ale secolului XX SUA și URSS. În anul 1967 URSS lansează în spațiu primul satelit artificial numit Sputnik. Acest fapt îngrijorează SUA, președintele Esenhower înființează agenția specială subordonată Pentagonului: Advanced Research Projects Agency. Acest departament al Ministerului Apărării este condus de oameni de știință și are ca misiune „Menținerea superiorității tehnologice a Statelor Unite” și prevenirea surprizei tehnlogice a securității naționale.
Prin sponsorizarea celor mai noi revoluționare descoperiri științifice și prin investirea de fonduri nelimitate pentru realizarea unor legături între cercetarea științifică și influențarea tehnologică a acesteia. În anul 1969 începe să funcționeze rețeaua între patru universități din Statele Unite. Informațiile dintre acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. Acesta era: TCP/IP (Transmission Control Protocol/ Internet Protocol) creat de Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului.
TCP/IP face posibil ca modelele diferite de calculatoare să se „înțeleagă” unele cu altele (IBM și MAC’S, UNIX, WINDOWS, MACOS, etc). Internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma harware utilizată.
Prima conexiune ARPAnet a fost realizată în 29 octombrie 1969 ora 29.30 între University of California din Los Angeles și Institutul de cercetare Stanford și a decurs astfel: cei de la un capăt al rețelei au testat un L și apoi prin telefon au cerut confirmarea funcționării transferului de date. Creșterea numărului de calculatoare conectate la Internet a devenit exponențială, în 1990 internetul cuprindea 3000 de retele și 300 de mii de calculatoare. În 1992 era deja conectat calculatorul cu numărul 1 milion apoi internetul s-a dublat în fiecare an.
Dezvoltarea rapidă a internetului s-a datorat faptului că accesul la documentația protocoalelor obligatorii a fost și este liber și gratuit. Marea schimbare a început în 1989 când Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizică Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wid Web (www sau web). În 1993 National Center for Supercomputing Aplication (NCSA din SUA) a pus la dispoziție Browserul „mozaic” care era bazat pe o interfață grafică (Windows). Enorma creștere a web-ului a înregistrat în 1993 iunie 130 servere web, iar în 1994 erau deja peste 11.500 de servere.
I.2. Modalități de utilizare a internetului
Internetul a devenit o obsesie pentru marea majoritate a copiilor și tinerilor din zilele noastre. Aceștia intră zilnic pe rețele cum sunt fecebook, twitter, ask.fan, messenger etc, pentru a socializa cu ceilalți.
Pentru mulți dintre aceștia internetul a devenit singurul mod de socializare, uitând să mai relaționeze cu cei apropiați lor din lumea reală.
Jocurile pe calculator
Cu cât preadolescenții petrec mai mult timp pe internet cu atât se joacă mai mult pe calculator. Jocurile pe calculator au fost inventate pentru distracție, relaxare, petrecerea timpului liber, adică pentru divertisment.
Jocurile pe care aceștia le aleg sunt cele care necesită forță și agresivitate, acestea fiind jucate mai mult de către băieți decât de fete. Fetele preferă de obicei alte activități în schimbul jocului pe calculator și pentru că nu sunt atractive pentru fete.
Cu cât vârstă utilizatorilor scade cu atât crește și timpul petrecut pe calculator jucându-se pe astfel de jocuri.
Elevii afirmă că folosesc internetul pentru a prelua informații legate de școală, în funcție de materie.
Aceștia iau informația brută pentru referate sau alte teme fără să o mai prelucreze sau să mai meargă la surse.
Statutul internetului este deocamdată neclar și din perspectiva tinerilor. El reprezintă informare, câteodată și școlară, divertisment, îl utilizează în pregătirea școlară, doar că atunci când au cele mai importante momente școlare, cum sunt examenele, internetul este folositai relaționeze cu cei apropiați lor din lumea reală.
Jocurile pe calculator
Cu cât preadolescenții petrec mai mult timp pe internet cu atât se joacă mai mult pe calculator. Jocurile pe calculator au fost inventate pentru distracție, relaxare, petrecerea timpului liber, adică pentru divertisment.
Jocurile pe care aceștia le aleg sunt cele care necesită forță și agresivitate, acestea fiind jucate mai mult de către băieți decât de fete. Fetele preferă de obicei alte activități în schimbul jocului pe calculator și pentru că nu sunt atractive pentru fete.
Cu cât vârstă utilizatorilor scade cu atât crește și timpul petrecut pe calculator jucându-se pe astfel de jocuri.
Elevii afirmă că folosesc internetul pentru a prelua informații legate de școală, în funcție de materie.
Aceștia iau informația brută pentru referate sau alte teme fără să o mai prelucreze sau să mai meargă la surse.
Statutul internetului este deocamdată neclar și din perspectiva tinerilor. El reprezintă informare, câteodată și școlară, divertisment, îl utilizează în pregătirea școlară, doar că atunci când au cele mai importante momente școlare, cum sunt examenele, internetul este folosit cel mai puțin.
Pentru copii și tineri modul de utilizare al internetului ar trebui să fie cel de educare, de învățare și cunoaștere.
Scopul principal al internetului ar trebui să îl constituie acumularea de cunoștințe, realizarea temelor și învățarea lecțiilor, ceea ce nu se prea regăsește în activitatea multor copii și tineri.
Pentru aceștia predomină într-o mare măsură vizionarea filmelor, socializarea online, informații despre modă, despre vedetele lor preferate și nu în ultimul rând vizionarea filmelor cu conținut pornografic, acest flagel îngrijorător comentat de toți sociologii, profesorii, oameni de știință, politicieni, în media, consilieri etc.
O mare responsabilitate în utilizarea internetului de către preadolescenți o au părinții. Aceștia pot lua măsuri care să diminueze utilizarea timp îndelungat a internetului prin așezarea calculatorului, laptopului într-o zona a locuinței unde copilul să nu-l poată folosi și implicit să nu poată accesa site-uri nepotrivite pentru el. Sunt multe cazuri în care copiii sunt mult mai „deștepți” în ceea ce privește utilizarea internetului decât părinții lor, la fel sunt și părinți care pot urmări prin programe speciale care le permit să urmărească ce pagini au accesat copii lor.
Modul în care folosesc copiii noile tehnologii (smart phone, tabletă etc) în cele mai multe cazuri depășesc cunoașterea, înțelegerea multor părinți. Aceștia din urmă crezând că sunt necesare dezvoltării copilului. Acestea pot fi folosite fără supravegherea părinților. Motivul pentru care părinții nu sunt atât de stricți în utilizarea noilor tehnologii îi face pe copii să aceseze tot ce aud în grupul lor de prieteni sau chiar ei navigând, căutând tot felul de lucruri cu care să se laude în față prietenilor.
Sunt însă pericole pentru toți utilizatorii de internet pe care nu le conștientizăm, dar nici unul dintre noi nu suntem imuni la pericolele ce vin din mediul online.
I.3. Avantaje ale utilizării internetului
Avantajele utilizării Internetului sunt numeroase după cum urmează:
rapiditatea în aceesarea informaților și comunicare în mediul electronic;
învățarea rapidă a scris-cititului și a limbilor străine, a calculului matematic, efectuarea lecților cu ajutorul suporturilor educaționale, învățarea interactivă, alternative;
dezvoltarea abilităților mentale (gândirea, perspicacitatea, logică, spiritul de observație, imaginația, spiritul de competiție, capacitatea de concentrare a atenției);
dezvoltă cultură generală și interesul pentru nou;
activitate de loisir, distracție, vizonarea de filme, muzică, povești;
este mai atent și mai cuminte;
există posibilitatea de a vorbi la telefon gratuit, comunicare cu rudele, prieteni, colegi, profesori;
instruire, cursuri online (unele gratuite) și alte informații/ documente utile în pregătirea profesională și carieră (valabil în perioada școli, liceului, facultății, serviciului și tot restul vieții);
comerț electronic de a cumpara și a vinde rapid diferite produse;
publicitate, de a da gratuit anunțuri la orice;
posibilitatea de a-ți face publică o părere (a te face auzit) prin comentării la diferite știri, articole pe diferite site-uri, forum-uri;
poți învăța gratuit să faci tot felul de chestii utile vieții cotidiene (prin videoclipuri, prezentări puse la dispoziție oricui pe internet;
economie de timp, printr-un click internetul îți poate asigura o foarte mare economie de timp pentru a obține ceva, a rezolva ceva.
Internetul tinde să cuprindă tot mai mult din timpul nostru. Accesând azi o pagină de Internet, o lume întreagă se deschide și oricine își poate găsi ceea ce dorește.
Printre obiectivele principale ale învățământului modern se află și acela de îmbunătățire a proceselor de predare-învățare utilizând aceste noi media. Cu ajutorul acestora putem realiza, lecții, cursuri, prezentări etc. care pot fi ușor de învățat și urmărit.
Unul dintre cele mai importante avantaje raportate de către părinți în ceea cei privește pe copiii lor este funcția instructiv-educativă pe care internetul o oferă. Copilul se poate documenta în legătură cu un anumit subiect, își realizează temele pentru acasă ajutat de internet.
Un alt avantaj este rapiditatea accesării informațiilor și comunicarea în acest mediu, cu familia și alte cunoștințe atât în țară cât și în afara acesteia. Internetul ne ajută în cunoașterea de oameni noi prin intermediul chat-urilor, forum-urilor și a rețelelor sociale. Majoritatea copiilor și tinerilor folosesc internetul pentru a caută informații, acesta este un instrument cu multiple scopuri: comunicare, de cercetare, profesionale, de petrecere a timpului liber.
Avantajele utilizării internetului pot fi evidențiate în baza studiului analizei serviciilor oferite prin internet. Acesta oferă celor care îl utilizează numeroase servicii cum sunt: cărți electronice, Serviciul Telnet, Serviciul e-mail, Blog, Chatul, forumul de discuții, Google docs, Servicii Google, învățarea online.
Aceste servicii duc la accesul liber la informație, la schimbul de informații dintre oameni, dar și comentarea ei, cu alte cuvinte actualizarea și răspândirea ei.
Inaccesul sau accesul limitat la informație poate fi un lucru bun având în vedere riscurile din spațial virtual.
Studiile desfășurate pe această temă au arătat că internetul poate contribui la crearea și susținerea de legături între oameni, în relaționarea cu ceilalți, ajutor profesional și pentru suport emoțional. Folosirea e-mail-urilor și messengerul dezvoltă abilitățile de comunicare ale copilului, se solidifică relații interpersonale.
Copiii cu dificultăți de învățare își îmbunătățesc performanțele școlare cu ajutorul calculatorului.
Accesul la internet este permis oricărei persoane, indiferent de vârstă, ocupație sau priceperi.
I.4. Dezavantaje ale utilizării internetului
Specialiștii spun că utilizarea internetului un timp îndelungat de către copii fără controlul părinților poate fi foarte periculos. Preadolescenții intră în contact cu necunoscuți și există riscul că aceștia să ofere informații în legătură cu viața lor sau anumite secrete iar necunoscuții având astfel de informații le pot face rău.
Jocurile violente de pe calculator sunt destul de căutate în rândul tinerilor, care transmit acestora manifestări agresive la vârste destul de fragede. Și aici ar trebui să intervină părinții deoarece aceste jocuri dau dependență, iar neimplicarea de către părinți duce la un efect nedorit. Deoarece orice persoană are acces la internet, se pot posta informații greșite, neadevăruri, dezinformări sau chiar minciuni. Atunci când folosim internetul informațiile noastre personale nu sunt în siguranță și aici mă refer inclusive la calculatorul nostru de acasă care este expus: hackerilor, oamenilor pricepuți în domeniul informatic etc. Aceștia îți pot manipula informațiile cum doresc.
Un mare dezavantaj îl reprezintă și timpul pierdut pe internetului. Mulți preadolescenți pierd ore întregi în față calculatorului fără a câștigă sau dobândi absolut nimic.
Mulți vorbesc despre efectele nefaste pe care le poate avea internetul, în special în rândul tinerilor și al copiilor dacă aceștia îl utilizează. Prin unele conținuturi cum sunt sexualitatea, violența și erotismul conduc la dezechilibre care afectează dezvoltarea normală a acestei categorii de utilizatori.
Și în România au început să apară preocupări legate de beneficiile pe care le aduce internetul și bineînțeles consecințele negative. Pentru pericolele sau consecințele negative se concentrează expunerea nedorită a tinerilor și copiilor la conținuturi violente, pornografice și a pericolului de a fi seduși online. (Barbovschi, M., art. A fi social și nesocial online. Explorarea comportamentului agresiv online al copiilor și adolescenților (cyber-bullying).
Studiile arată că în ceea ce privește agresivitatea online linia dintre agresor și victima este din ce în ce mai neclară, de cele mai multe ori victimele ripostează prin comportament agresiv online (Palfrey, 2008).
Fetele sunt în mai mare măsură victime ale fenomenului de cyber-bullying decât băieții. Tinerii din ziua de azi nu consideră că utilizarea internetului, mesagerie instant „taie” din timpul alocat prieteniilor.
Este adevărat că folosind des internetul acesta duce la o expunere cu un conținut inadecvat, la fel și cu utilizarea rețelelor de socializare online care sprijină un comportament agresiv online.
Dezavantaje sunt numeroase și unele cu consecințe nefavorabile cum sunt:
apar probleme medicale (afectarea vederii, a coloanei vertebrale, oboseală cronică);
lipsa mișcării fizice, ale socializării, refuzul de a-și caută alte preocupări;
provoacă dependență;
navigarea pe site-uri interzise minorilor;
neefectuarea temelor sau copierea tematicii;
agitație, nervozitate, comportament și limbaj violent;
probleme de familie, nu respectă autoritatea parentală, dispute și certuri între frați, preluarea unor informații eronate;
pierderea de timp utilizând multe ore internetul;
Statul foarte mult în față calculatorului poate dăuna sănătății, pentru că necesită o distanță mică față de monitor, iar acest lucru dăunează ochilor.
Mulți tineri nu utilizează internetul pentru studiu, adică în scopuri educaționale, ci pentru a se interesa de activitățile lor preferate, pentru a găsi informații despre vedete, pentru filme, modă, jocuri. Oricât de multe avantaje și informații utile ar avea internetul foarte mulți copii și adulți ajung să piardă foarte mult timp pe internet privind la filme, jucându-se etc.
Dezavantajele au fost mai intens exprimate de părinți comparativ cu avantajele, astfel încât problemele medicale (afectarea coloanei vertebrale și a vederii) sunt pe primul loc, urmate de lipsa mișcării fizice, a socializării, provocarea dependenței, iar pe ultimele locuri fiind comportamentul și limbajul agresiv, agitația și nervozitatea.
I.5. Factori de risc ai utilizării internetului asupra preadolescenților
„Datorită lipsei controlului și/ sau a filtrelor care ar asigura corectitudinea și calitatea informațiillor și a dificultății de a detecta sursa informațiilor, internetul oferă posibilitatea de acte deviante îndreptate împotriva copiilor și tinerilor, incluzând abuzul sexual și alte violențe sexuale (Harrison, 2006; Wolak, 2008). Există multe convingeri false și mituri legate de acele deviații sexuale îndreptate împotriva copiilor și tinerilor care au legătură cu internetul (dar nu numai), (Wolak et al., 2008, 2007; Ybarra et al., 2008), sursa acestora fiind mai degrabă media decât cercetările și rezultatele științifice”, (Diaconescu, M., Barbovschi, M., Baciu, C., 2008, pag. 111).
Părinții ar putea stopa aceste abuzuri prin monitorizarea copiilor într-un mod cât mai atent, asupra activității acestora pe internet.
Printre formele online ale abuzului sexual se numără și pornografia infantilă, care se referă la material înregistrat audio sau filmat, poze care au un conținut sexual sau care sugerează chiar și într-o mică măsură acest lucru și în care este implicat un tânăr sub 18 ani.
Accesarea site-urilor cu conținut pornografic este inevitabilă dacă tinerii caută informații despre sexualitate sau relații, dar nu neapărat acestea sunt dăunătoare pentru cei care le încearcă.
Conform unor studii, majoritatea tinerilor care au accesat accidental astfel de pagini nu au reacționat negativ la vederea lor. Aproape un sfert au fost afectați mult sau foarte mult de cele văzute.
,,La fel ca în cazul abuzurilor sexuale directe, formele invizibile ale abuzurilor sexuale online sunt cele realizate prin seductive. Agresorul (care poate să fie și o cunoștință sau membru de familie) folosește internetul să stabilească sau să întărească o relație ,,de încredere” sau de ,,dragoste” cu victima în vederea realizării raportului sexual cu aceasta, victima neconsiderând situația ca una de abuz sau de exploatare (non forcible sex crimes), (Wolak și colab. 2008; Walsh și Wolak, 2005; Mitchell și colab., 2005). De multe ori victima realizează prea târziu păcăleala și cade în plasa agresorului.
Mulți preadolescenți interacționează pe internet cu persoane pe care nu le cunosc, dar mulți dintre ei nu sunt victime ale abuzurilor sexuale. Cei care prezintă un grad mai mare de a cădea victime sunt cei care viziteza chat-room-urile. Tinerii care utilizează chat-ul compensează într-un fel incapacitatea de a avea relații sociale.
Industria de divertisment a reușit să creeze în așa fel jocurile încât să reducă aspectul sensibil al publicului vizavi de jocurile violente și macabre. Dacă înainte scenele cu sânge de pe ecran ne displăceau, acum acestea provoacă râsete. Preadolescenții intră în pielea personajului și devin dependenți de aceste jocuri, acesta încetează să mai distingă spațial virtual de cel real.
Utilizarea unui timp cât mai îndelungat pe internet te face să uiți sau să amâni mese principale ale zilei un lucru care îți afecteză sănătatea și deasemenea și perioadele de odihnă, statul noaptea la calculator.
Este foarte important de reținut că internetul provoacă dependență, prin socializare, jocuri sau alte activități online.
„Agresiunea pe Internet, numită și agresiune online sau cyberbullying, este hărțuirea cu ajutorul calculatorului sau a telefonului mobil. Hărțuirea are loc pe bloguri, pagini personale, forumuri, e-mail, SMS, MMS, agresiunea având uneori loc prin încărcărcarea unor poze sau imagini video pe Internet fără a ține cont de dreptul la viața privată a victimei” (Agresiunea pe Internet). Agresiunea online poate începe prin faptul că agresorul se dă drept victima. Accesând ilegal contul victimei (accesarea contului nu poate avea loc decât dacă agresorul cunoaște parola), agresorul trimite mesaje injurioase celor de pe lista de contacte ale victimei, creând probleme între victimă și aceștia.
Comportamentul de cyberbullying poate fi definit că o activitate bazată pe comunicarea online pentru a hărțui, agresa, amenință și batjocori alți tineri în mod repetat și intenționat.
CYBERBULLYING
Willard (2005) a identificat șapte moduri în care comportamentul de cyberbullying se poate manifesta :
flaming (agresiune verbală), trimiterea de masaje jignitoare și ofensatoare unei persoane sau grup online;
harassment (hărțuire), trimiterea de mesaje ofensatoare unei persoane în mod repetat;
denigration (denigrare), trimitere/ postarea de mesaje răutaciosse, neadevărate despre o persoană;
cyberstalking (urmărire online), implică un comportament de hărțuire care este amenințător și extrem de intimidant;
masquerading (mascarada), pretinderea că ești altă persoană și postezi materiale care denigrează cealaltă persoană sau o pune într-o situație periculoasă;
outting și trickery (păcălire și dezvăluire), folosirea de trucuri pentru a obține informații despre o persoană ca mai apoi să le faci publice;
exclusion (excludere), implică acțiuni care să excludă în mod intenționat o persoană din grupul online.
O serie de abordări explicative au încercat să răspundă la o întrebare. De ce tinerii și copiii agresează online? Unele explicații s-ar baza pe motivul ușurinței de a muta unele comportamente de bullying din curtea școlii (Lenhart, 2007).
Alte explicații exclud teorii revizuite ale patternurilor de socializare.
Comunicarea online devine un fenomen banalizat și foarte generalizat și diferența dintre comunicarea online și offline este din ce în ce mai problematică, motivul ușurinței face tot mai mult argumentul socializării.
După cum sugerează și Beale și Hall (2007), preadolescenții sunt tot mai dezinhibați comunicând online și că spun lucruri pe care nu le-ar spune față în față. De cele mai multe ori nu putem vorbi despre protecția anonimatului, deoarece agresorul și victima se cunosc, fiind colegi sau prieteni. Datorită lipsei stimulilor non-verbali în comunicarea online, suferința sau jignirile aduse celuilalt nu sunt percepute cu ușurință, consecințele comportamentului agresiv nu sunt vizibile imediat.
Este firesc ca utilizarea mai frecventă a internetului poate duce la o mai mare expunere la un conținut inadecvat (Fleming et al., 2006), la fel precum o mai mare frecvență a utilizării site-urilor de socializare poate favoriza o mai mare expunere a comportamentului agresiv online.
Alt studiu care corelează diferite utilizări ale internetului și gratificațiile asociate este cel al lui Cho, de Zuniga, Rojas și Shaw (2003), care disting între utilizări de interacțiune și gratificații care le corespund, mai precis de învățare, conectare și achiziție.
Preadolescenții care comunică mai mult pe internet văd într-o mai mare măsură tipul acesta de comunicare mai controlabil decât comunicarea față în față (Peter & Valkenburg, 2006).
Caracteristicile monitorizării de către părinți în ceea ce privește internetul sunt următoarele: monitorizarea descrește odată cu vârsta, nu diferă mult între băieti și fete în funcție de timpul petrecut online, conținutul pe care aceștia îl accesează sau a persoanelor cu care vorbesc. Dar, monitorizarea de către părinți offline este mai prezentă în cazul fetelor. Marea majoritate a celor care utilizează internetul (92%) au declarat că părinții lor nu îi controlează în felul cum utilizează internetul, nici ce persoane adaugă pe lista de prieteni (M. Diaconescu, M. Barbovschi, C. Baciu, 2008).
Internetul și Facebook-ul transformă adolescentele sănătoase în bulimice și anorexice. Cu tulburările alimentare nu-i de joacă, mai ales dacă se manifestă în perioada adolescenței, în epoca în care tinerii folosesc din ce în ce mai mult rețelele de socializare.
Cele mai expuse sunt fetele, iar numărul celor care suferă de aceste afecțiuni a crescut foarte mult în ultimii ani. Un studiu recent, preluat de Daily Mail, arată că adolescentele care petrec multe ore pe Facebook sunt expuse unui risc mare de a dezvolta o anomalie alimentară, anorexie ori bulimie.
Specialiștii de la Universitatea Haifa au realizat un studiu pe aproape 250 de tinere, arătând că, în special, fetele între 12 și 19 ani sunt tentate să apeleze la diete exagerate.
Totodată, muzica și articolele despre modă prezente pe rețelele de socializare le încurajează pe tinere să dezvolte o imagine negativă despre ele, ceea ce le face să uite de obiceiurile alimentare sănătoase și să cadă în capcana bulimiei sau anorexiei.
Cercetătorii de la școala Bloomberg pentru Sănătate Publică au descoperit 180 de site-uri care care „fac reclamă” tulburărilor alimentare: sunt fie pro-anorexie, fie pro-bulimie, arată MSN.com.
Ce pot învăța adolescenții de pe aceste site-uri, forumuri sau grupuri de discuții? Cum să îți provoci vomă după o masă, cum să reziști la un post negru, doar cu apă, sau cum să ascunzi pierderea rapidă în greutate de părinți sau de doctori.
Îngrijorător este că peste 91% dintre site-uri sunt deschise publicului general, ceea ce înseamnă că pot fi accesate și de copii. O mare parte dintre acestea aveau și aplicații interactive, cum ar fi calculatoare pentru indicele masei corporale, și fotografii cu fotomodele sau actrițe extrem de slabe.
Specialiștii în tulburări de alimentație susțin că există și numeroși bloggeri care oferă astfel de sfaturi, uneori informațiile ajungând pe telefonul persoanelor interesate prin Twitter.
„Totul ajunge la tineri extrem de vulnerabili. Internetul este folosit tot timpul, copiii au acces la el. Este anonim. Copiii pot obține sprijin și informații”, susține Dina Borzekowski, profesor la Bloomberg.
Multe site-uri afișează și „porunci” ale anorexicilor: „Să nu mănânci fără să te simți vinovat” sau „Să nu mănânci grăsimi fără să te pedepsești”.
În acest capitol am discutat despre beneficiile și riscurile internetului asupra preadolescenților și în ce mod îl utilizează aceștia, factorii de risc care se răsfrâng asupra lor dacă folosesc internetul un timp îndelungat (probleme de sănătate, probleme în comunicarea față în față cu ceilalți și riscurile la care se expun nesupravegheați de adulți).
CAPITOLUL II
Repere generale în dezvoltarea preadolescentului
Un preadolescent este acea persoană care se află în faza de trecere de la copilărie la greșelile specifice adolescenței.
„Pubertatea ca și adolescență se caracterizează prin trecere spre maturizare și integrare în viață adultă, cu solicitările ei sociale, politice, familiale, profesionale etc. Acest parcurs este cu atât mai sinuos, cu cât viață socială este mai complicata” (Verza, E., Șchiopu, U. 1995, p. 201).
Activitatea principală pentru această perioadă rămâne învățarea și instruirea, inclusiv pregătirea pentru desfășurarea corectă a unei activități profesionale.
Pubertatea (10-14/15 ani) e percepută ca sfârșitul copilăriei, o creștere accentuată, maturizare intensă (mai ales sexuală). Preadolescența este o perioadă de stabilizare a maturizării biologice.
Primele semne sunt aproape invizibile, devenind ușor observabile și evidente în scurt timp. Acestea fiind efectul concentrației hormonului masculin (testostteron la băieți și estrogen la fete) aceștia sunt în mare parte responsabilii pe plan biologic.
Puberii fete și băieți încep să ia în greutate și să câștige în înălțime, creșterea se realizează în pusee antrenând stări de oboseală, dureri de cap, agitație. Mai intensă este creșterea în lungime a oaselor lungi ale membrelor superioare și cele inferioare, oferindu-i acestuia un aspect ciudat.
Transformările preadolescentului îl fac să-și modifice poziția și relaționarea lui în colectiv. Tipurile de relații se lărgesc în această perioadă deoarece copilul mai apoi tânărul se integrează și adaptează tot mai mult în generația sa prin exprimarea identității proprii și identității față de adult.
În această perioadă se accentuează mai clar distanțele între ceea ce cere societatea de la tânăr și ceea ce poate oferi el și ceea ce cere el de la societate și i se poate oferi. Aceste distanțe de cerințe dezvoltă personalitatea care este tot atât de amplă și complicată în pubertate cât și în maturizarea biologică.
În perioada pubertății tânărul își descoperă abilități, aptitudini, forță fizică și spirituală, începe să-și construiască idealuri, aspirații.
Întreaga personalitate a tânărului trăiește prezentul și își construiește viitorul care reprezintă o dimensiune a sinelui. Tot în această etapă au loc manifestări de creativitate.
În perioada pubertății creșterea este mai evidentă în înălțime. La băieți crește și masa musculară, forța, puterea fizică, iar în perioada de crește dispare grăsimea. Fetele în perioada de creștere sunt mai puțin musculoase, se subțiază talia, crește bustul.
Puseul de creștere este urmat de maturizarea sexuală prin creșterea pilozității, creșterea organelor sexuale, modificări ale vocii și începutul funcționării glandelor sexuale.
Punctul culminant al pubertății este unul tensional și plin de confuzie. Este o perioadă în care tânărul se dezvoltă intens psihic și încărcată de conflicte interioare.
„Tânărul manifestă o oarecare agitație și impulsivitate, unele extravagante, momente de neliniște și momente de dificultate, de concentrare, oboseală la efort. Expresia feței devine însă mai precisă și nuanțată” (Verza, E., Șchiopu, U. 1995, p. 207).
Interesul pentru problemele abstracte ale tânărului încep să crească, dar și contribuția lui la rolurile mai deosebite. Interesul pentru lectură, televizor sau filme se rafinează.
Interesul pentru modă și bijuterii crește și se dezvoltă la fel pentru coafură. Tot în această etapă încep să apară și sentimentele erotice. Fetele încep să se maturizeze mai repede și îi consideră pe băieții cu care se jucau mai ieri niște copii.
Fizicul se modifică, în organismul acestuia se declanșează anumite procese ce fac trecerea de la copilărie la adultul din viitor. Acum preadolescentul începe să își formeze păreri despre ceea ce ar dori să devină, începe să-și descopere talente, începe să realizeze ce este bine și ce nu.
Apar schimbări pe plan fizic. Aspectul exterior este caracterizat prin lipsa de armonie. Mâinile sunt mai lungi, întregul corp dă senzația unei finite destrămate. Preadolescenții trecând prin această etapă nu au o părere bună în ceea ce privește aspectul lor fizic, pot chiar să aibă stări depresive din această cauză. Capacitățile de memorare se dezvoltă.
Din punct de vedere școlar, preadolescența poziționează copilul în gimnaziu, iar acesta trebuie să se adapteze mai multor materii și profesorii făcându-se trecerea din clasele primare, unde aveau un învățător, la gimnaziu, unde este instruit de mai multe cadre didactice.
În afară de modificările școlare, preadolescența aduce și o modificare a acestuia în familie, programul lui se reorganizează, este mai independent. Apar momente tensionate în viața copilului privind relația sa cu părinții. Rebelitatea și libertatea în această perioadă își spun cuvântul. Preadolescența este o perioadă dificilă și tensionată și de aceea părinții trebuie să acorde atenție, înțelegere și hotărâre.
Preadolescența aduce și numeroase restrucurări de personalitate. Preadolescentul încearcă să își afirme personalitatea.
Emoțiile puternice și unele frustrări sunt urmate de crize de personalitate. Faptul că nu este nici adult dar nici copil îl pune într-o situație neînțeleasă și confuză.
Atunci când încearcă să își afirme personalitatea, adulții îi atrag atenția că încă este un copil, iar atunci când acesta refuză anumite sarcini date de către părinți, aceștia îi spun că nu mai este un copil.
În perioda aceasta se dezvoltă nevoia de cunoaștere și de informare. Acesta începe să opereze cu noțiuni abstracte. Capacitatea intelectuală cunoaște însușiri noi. Limbajul se dezvoltă puternic și ca flux si ca achiziție. Crește nevoia de afecțiune care depășește sfera familiei.
Nevoia de independență se intensifică prin încercările de a se elibera de sub grija și protecția părinților și presiunilor făcute de către aceștia. Își stabilește scopuri, are inițiative și păreri personale.
Grupul de prieteni reprezintă o influență mare pentru preadolescent. Părinții trebuie să fie atenți la anturajul copilului lor, deoarece acesta poate reprezenta un pericol dacă tânărul nu comunica cu părinții despre acest subiect. Părinții trebuie să îi cunoască grupul de prieteni pentru al ajuta și sfătui cum să își aleagă prietenii.
II.1. Ereditatea, mediul, educația – implicații în dezvoltarea preadolescentului
„Ereditatea este acea însușire fundamentală a materiei vii, care se referă la transmiterea de la o generație la altă, sub forma codului genetic, a mesajelor de specificitate ale speciei, grupului și individului. Identitatea genetică este practic imposibilă între antecesori și descendenți, fiecare individ fiind, practic, unic” (Jucan, D., Bocoș, M., 2008, p.10).
Ereditatea este un factor important și necesar pentru dezvoltarea psihică deoarece aceasta asigură baza organică a fenomenelor sufletești.
Ereditatea acționează puternic la vârste timpurii în cadrul proceselor psihice cum sunt cele senzoriale motrice, care contribuie la dezvoltarea de componente ale personalității cum sunt temperamentul și aptitudinile.
Ne întrebăm dacă există o influență a eredității biologice asupra dezvoltării copilului. Se poate discuta despre o transmitere directă a unor atitudini, capacități și aptitudini de la părinți la copii. Tânărul moștenește de la urmașii săi în primul rând aspectul fizic, schema corporală, organele de simț, reflexe, și trebuințe care îi garantează contactul cu mediul înconjurător. Genetic sunt determinate și culoarea ochilor, mărimea capului, corpului, etc.
„Mediul reprezintă cadrul în care se naște, trăiește și se dezvoltă individul și se referă la totalitatea elementelor externe cu care individul interacționează direct sau indirect, stabilește interrelații pe parcursul dezvoltării sale. Mai mult, organismul se integrează în mediul său înconjurător și îi folosește resursele și energiile în propriul său avantaj” (Jucan, D., Bocoș, M., 2008, p.11).
Mediul are o influență mare asupra dezvoltării fizice și psihice a preadolescenților, este factor de socializare pentru că în mijlocul celorlalți fiecare din ei învață să comunice, să coopereze (Influență ereditate-mediu asupra ființei umane).
Mediul în care se naște și crește copilul este foarte important pentru dezvoltarea în
condiții optime ale acestuia.
Înainte de a se pune problema rolului eredității trebuie să se ia în vedere, dependența reușitei școlare dar și sociale a elevului față de factorii de mediu.
Sărăcia și lipsa unei educații insuficiente reprezintă o piedică în dezvoltarea copilului.
Dacă aceste însușiri ale mediului devin constante îl obligă pe copil la un tip de personalitate care devine apoi natural.
Profesorii săvârșesc adesea greșeli, făcându-se comozi și pasivi și văd în nereușita școlară a elevului incapacitatea și zestrea nativă.
„Educația este o formă deliberată, organizată, sistematică și continuă de formare și modelare a personalității umane, conferindu-i omului o a doua „natură” – cea axiologică, strâns legată de dimensiunea socială și culturală a matricii sale existențiale. Prin intermediul „naturii” axiologice, individul își extinde existența dincolo de limitele biologice, devenind personalitate. Personalitatea este individualitatea recunoscută și confirmată de comunitatea socială în interiorul căreia trăiește pentru a-i îmbogăți și multiplică valorile” (Jucan, D., Bocoș, M., 2008, p.13).
Educația este de asemenea un factor important în dezvoltarea psihică a preadolescentului. Scopul educației este de a produce personalități. În acest cerc sunt implicați în primul rând părinții.
Educația este un element determinant pentru dezvoltare. Aceasta are funcția de formare a personalității copilului cu ajutorul adultului.
Durata utilizării internetului depinde de programul școlar pe care îl au preadolescenții.
De obicei apropierea unui examen limitează timpul petrecut pe internet fie din proprie voință sau datorită presiunilor făcute de către părinții lor.Dacă ar fi să ne luăm după cele spuse de tineri, că în primul rând folosesc internetul pentru a accesa informații școlare, atunci în perioadele cu examene accesarea internetului ar trebui să se intensifice și nu să se limiteze.
Preadolescența este o etapă cu numeroase schimbări în viața copilului, la nivel fizic, cognitiv, emoțional, psihic și social. Corpul cât și mintea lui lui începe să se pregătească pentru delicate perioade de pubertate și adolescență. Trecerea de la o etapă a vieții la altă dau naștere la lipsuri în comunicarea cu părinții și la comportamente neașteptate din partea preadolescentului. Dependența de mediul virtual în preadolescență reprezintă un pericol pentru sănătatea și siguranță lui atât fizică cât și emoțională.
Din cauza perioadei dificile prin care trece preadolescentul și datorită faptului că nu înțelege tot ce se întâmplă cu el, acesta ar putea refuza să comunice cu părinții sau nu numai.
În ceea ce privește școala, rezultatele lui școlare ar putea să scadă. În trecerea de la copilărie la preadolescentă și datorită efortului pe care îl depune pentru a se putea adapta la schimbările care au loc în viața sa, acesta ar putea avea rezultate școlare scăzute și ar putea intra în conflict cu ceilalți colegi.
II.2. Particularități ale dezvoltării preadolescentului
II.2.1. Dezvoltarea cognitivă a preadolescentului
Dezvoltarea intelectuală este strict legată de dezvoltarea psihică generală și de procesul de maturizare biologică, de activitatea școlară. Încep să vadă, să audă, să simtă absolut diferit de vârsta copilăriei.
La vârstă de 10-11 ani încep să aibă un nivel mai ridicat de gândire, dar unii dintre ei rămân blocați la stadiile inferioare. Operativitatea gândirii este de două feluri: nespecifică, atunci când regula gândirii se aplică în orice situație și specifică, atunci când regula gândirii este valabilă doar la unele probleme.
Cunoștințele preadolescentului devin tot mai diverse și complexe. Încep să folosească scheme, simboluri și concepte pentru a putea înțelege situații mai complicate sau modalități de exprimare.
Se dezvoltă curiozitatea și nevoia de a filosofa a preadolescentului, iar acest lucru conduce la apariția concepțiilor despre viață. Capacitatea metacognitivă se îmbunătățește, mai clar, abilitatea de a gândi despre gândire și de a ști ce implică aceasta.
Capacitatea de a folosi strategii euristice și fapte reale se dezvoltă. Capacitatea de creativitate se modifică odată cu vârsta, s-a descoperit că performanța la teste de creativitate crește în această periadă (Kogan, 1983).
Creativitatea crește sau scade în funcție de caracteristicile de dezvoltare ale vârstei și de standardele culturale (Dezvoltarea cognitivă (12-18 ani, 2007).
Utilizând timp îndelungat internetul, preadolescentul începe să aibă probleme de atenție, de motivație, creierul lor nu se mai dezvoltă normal. Creierul se dezvoltă în funcție de dezvoltaarea limbajului când comunică cu cineva prin cuvinte, limbajul corpului.
II.2.2 Dezvoltarea emoțională a preadolescentului
Preadolescența nu este doar un amalgam de emoții, ea este o perioadă plină de temeri, frustrări, conflicte interioare dar și emoții negative. Atunci când preadolescentul ia o notă proastă la școală, pentru el reprezintă un dezastru, când vorbele altora îi pun pe gânduri și are senzații cărora îi este dificil să le facă față.
Dacă atunci când erau mici se bucurau la o bomboană primită, odată cu trecerea timpului și maturizarea preadolescentului această bucurie scade în intensitate și rămâne doar să mulțumească pentru primirea ei.
Relațiile cu ceilalți încep să fie mai profunde, se dezvoltă admirația și respeectul. Preadolescenții încep să își aleagă modele chiar să idolatrizeze pe cineva, de obicei vedete din lumea mondenă, pe care încep să le imite.
Sentimentul dragostei se intensifică în preadolescență. Aceasta începe să capete rezonanațe puternice în viața tinerilor.
Dezvoltarea emoțională la copii se face treptat în funcție de vârstă, dar trebuie să le fie asigurat și succesul lor școlar dar și succesul în viața de zi cu zi (Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la copii, 2012).
Știința vine să demonstreze că inteligența emoțională este foarte importantă, deoarece un dezechilibru emoțional duce la numeroase tulburări cum sunt: inhibare sau exagerare, îmbolnăviri și accidente, schimbări de personalitate, scade capacitatea de a învața, ticuri, tulburări de somn, izolare etc.
Un copil sănătos din punct de vedere emoțional este în stare să își exprime în mod potrivit emoțiile (iubirea, frica, vinovăția, fericirea, supărarea), (Dezvoltarea emoțională a copiilor).
Părinții sunt primii care contribuie la dezvoltarea emoțională a copiilor lor, prin crearea de situații în care se vorbește despre emoții. Caracteristica de care depinde într-o mare măsură dezvoltarea emoțională sunt dragostea și autoritatea.
Dragostea părinților revărsată asupra copilului se exteriorizează prin diferite manifestări, în funcție de temperamentul părinților, cunoștințele despre educație, ambianța din familie etc.
Excesul sau carențele de agresivitate și autoritate determine în dezvoltarea emoțională și în personalitatea copilului neajunsuri educative și comportamentale care sunt foarte greu de corectat (Dezvoltarea afectivă a copilului).
În perioada școlară, formele afectivității se dezvoltă concomitent cu dezvoltarea psihică a copilului. Internetul afectează dezvoltarea afectivă a preadolescenților prin jocurile în care există multă agresivitate.
Violența virtuală al cărei rezultat este desensibilizarea, aceștia sunt într-o permanentă stare de frustrare și le va fi greu să mai poată dărui afectivitate (Efectele televizorului și calculatorului asupra dezvoltării psihice a copiilor).
II.2.3. Dezvoltarea socială a preadolescentului
Dezvoltarea socială a preadolescentului are loc în contextul tuturor relațiilor interpersoanle în care se angajează, în particular cele cu familia și grupul de egali. Centrul lumii sociale se deplasează de la familie la grupul de prieteni. Grupul de prieteni este constituit din persoane de același sex. Dorință puternică de acceptare și conformare la cerințele de grup.
Interacțiunea cu preadolescenții de aceași vârstă contribuie în mod semnificativ la formarea imaginii de sine.
Atunci când copilul se joacă cu cei de vârstă lui, acesta devine o persoană sociabilă și dezvoltă abilități de a munci în echipă.
Dezvoltarea socială a preadolescentului este esențială pentru modul în care crește și evoluează ca persoană.
Caracteristicile comunității în care crește și se dezvoltă preadolescentul au un impact major asupra dezvoltării sale sociale. Comunitățile pot fi caracterizate prin trăsături precum: statusul socioeconomic al vecinătății (de exemplu, tipul de cartier în care trăiește preadolescentul), existența unor rețele de suport pentru familiile cu status socioeconomic scăzut, tipul și statutul școliilor frecventate de adolescent, organizații religioase care activează în comunitate, mass media, oamenii care trăiesc în acea comunitate și caracteristicile lor comportamentale (de exemplu, delicvența) etc (Psihologia adolescenței și a vârstei adulte).
Dacă abilitățile motorii și cresterea copilului se dezvoltă în mod firesc sau natural, cea emoțională sau socială necesită ajutorul părinților, care trebuie să dea dovadă de foarte multă răbdare și de timp. Un preadolescent care deține frâiele unor abilități socio-emoționale esențiale va crește și se va dezvolta într-un adolescent și apoi într-un matur responsabil și împlinit.
Socializarea este necesară pentru creșterea și dezvoltarea unui preadolescent.
În ceea ce privește școala, cele mai multe probleme de comportament agresiv, agitație, eșec școlar, inferioritate etc apar pentru că nu s-au format abilități sociale și emoționale.
Relația cu părinții joacă un rol important în această etapă a dezvoltării. Lipsa unei comunicări deschise cu familia duce la conflicte, dar trebuie avut în vedere că și comportamentul negativ al părinților crește riscul ca preadolescentul la rândul său să aibă același comportament și accentuează conflictul inițial.
Caracteristicile monitorizării de către părinți în ceea ce privește internetul sunt următoarele: monitorizarea descrește odată cu vârsta, nu diferă mult între băieți și fete în funcție de timpul petrecut online, conținutul pe care aceștia îl accesează sau a persoanelor cu care vorbesc.
Dar, monitorizarea de către părinți offline este mai prezentă în cazul fetelor. Marea majoritate a celor care utilizează internetul (92%) au declarat că părinții lor nu ii controlează în felul cum utilizează internetul, nici ce persoane adaugă pe lista de prieteni (M. Diaconescu, M. Barbovschi, C. Baciu, 2008).
Primul aspect este legat de viața și relațiile sociale, cel de-al doilea se referă la aspectele individuale ale dezvoltării afectivității. Se dezvoltă sentimente superioare – morale, estetice, intelectuale – baza lor reprezentând-o lărgirea cunoașterii (Particularități psihice ale preadolescentului).
II.2.4. Dezvoltarea fizică a preadolesccentului
În preadolescență se produc modificări în greutate, înălțime, lungime, ea este caracterizată printr-o creștere și dezvoltare pe plan extern cât și în funcțiile diferitelor organe. Maturizarea și creșterea depind de factorii genetici și de factorii de mediu.
Apar dizarmonii ale segmentului corporal, ale organelor, această creștere oferă o imagine a unei ființe deșirate, preadolescentului. Musculatura se dezvoltă mai lent, acesta are o oarecare stângăcie în mișcări (Particularitățile dezvoltării fizice).
Pubertatea este momentul în care apar diferențe între sexe, în ceea ce privește forța musculară (Particularitățile dezvoltării fizice).
Un lucru important de care părinții trebuie să se ocupe pentru preadolescenți este o alimentație sănătoasă, pentru a asigura începutul unei dezvoltări fizice echilibrate.
Practicarea unui sport este la fel de important pentru sănătatea și dezvoltarea lui fizică la fel ca și somnul. Este o perioadă importantă cu modificări biologice prin care trec copiii pentru a se maturiza, modificările apar mai devreme la fete decât la băieți.
Primul semn de pubertate la fete este dezvoltarea sânilor, la băieți pubertatea debutează mai târziu, pe la 11-12 ani, primele semne fiind mărirea în volum a testiculelor.
Pubertatea este asociată cu apariția transpirației axilare și a acneeii.
Prezența estrogenului la fete și a testosteronului la băieți determină modificările specifice pubertății.
Pe baza celor prezentate în acest capitol putem observa că vârsta preadolescenței se încadrează între 10/11-14/15 ani, iar principalele caracteristici ale preadolescentului sunt: agitația, neliniștea, rebelitatea. În această perioadă preadolescentul se dezvoltă din toate punctele de vedere, fizic, psihic, cognitiv, emoțional, social. În cele ce urmează voi discuta despre cercetarea pe care am realizat-o privind influența internetului asupra preadolescenților.
CAPITOLUL III
Metodologia cercetării
III.1. Ipoteza și obiectivele cercetării
Studierea internetului și a problemei noastre poate porni de la două paradigme de cercetare, prima din perspectiva studiilor media, putem privi internetul prin prisma modelului „user and gratification”. Astfel internetul răspunde anumitor nevoi, principiul de bază fiind cel al „examinării cauzelor recurgerii la media” (Charon, 1991, p.211).
Acestui model i se găsesc rădăcinile în cercetările despre radio ale lui Lazarsfeld din anii 1940, care s-a dezvoltat mai apoi „în contextul afirmării televiziunii că media predominantă în ansamblul câmpului mediatic” (Drăgan, 2007, p.209), consideră utilizatorul un subiect activ. Internetul impune din partea utilizatorului o formă de activism și voluntarism.
A două paradigmă este cea a cultului informației, Ph. Breton, în Le cult de l’internet, discuta despre „vechiul discurs”, inițiat de Norbert Wiener, prin care propune „o viziune a lumii mai amplă, care face din informație (…) nodul dur al unei reprezentări globale a realului (Belisle et al, 1999, p. 337). Pe acest fond al viziunii se pot înțelege internetul și societatea în cadrul căreia acesta se dezvoltă, spune Breton.
Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Efectele utilizării sistematice a internetului de către preadolescenți asupra rezultatelor școlare” și a presupus o etapă de culegere a datelor. În etapa de culegere a datelor s-a realizat un chestionar, pentru a se vedea dacă utilizarea sistematică a internetului de către preadolescenți afectează rezultatele școlare.
Internetul este folosit de toată lumea, în special de copii și tineri care sunt indivizi fideli ai acestuia. Prin intermediul acestei cercetări dorim să aflăm dacă internetul afectează direct comportamentul de învățare și dacă are rezultate și asupra rezultatelor obținute la școală.
Explicarea și informarea preadolescentului de către adulți asupra beneficiilor și riscurilor la care se expune acesta când intră pe internet este foarte importantă.
Ipoteza cercetării
Problema cercetării constă în identificarea factorilor care îi determină pe aceștia să utilizeze timp îndelungat internetul și efectele acestor acțiuni asupra rezultatelor școlare.
Ipoteza cercetării este următoarea: Utilizarea sistematică a internetului pentru preadolescenți conduce la scăderea rezultatelor școlare.
Obiectivele studiului
identificarea numărului de ore petrecute de către preadolescenți pe internet;
motivele pentru care preadolescenți folosesc internetul.
III.2. Variabilele cercetării
Pentru verificarea ipotezei formulate anterior, am decis să apelez la metoda anchetei prin chestionar, în cadrul căreia se vor realiza observări sistematice.
Într-o cercetare intervin două categorii de variabile: variabila independentă și variabila dependentă.
În cercetarea de față am folosit ca variabilă independentă: Utilizarea sistematică a internetului de către preadolescenți.
Iar variabila dependentă: conduce la scăderea rezultatelor școlare.
III.3. Metode și instrumente de cercetare
Metodele și insrumentele alese în această ceretare sunt: analiza documentelor școlare, chestionarul și observarea sistematică a comportamentului.
Analiza documentelor școlare
Printre documentele școlare din această lucrare se află: catalogul, registrul matricol și fișa individuală psihopedagogică a elevului.
Catalogul
Catalogul este un document oficial. De completarea catalogului răspunde învățătorul clasei și directorul școlii.
Pentru fiecare clasă se folosește un catalog. Acolo unde sunt clase paralele, pe cataloagele acestor clase se trece se adaugă o litera distinctivă ( clasa a II-A, a II-B).
În cazul posturilor de învățători cu predare simultană se floseste un singur catalog, pentru casele aferente postului.
În catalog se trec în ordine alfabetică, la începutul anului școlar toți elevi iscrisi în clasa respectivă.
Învățătorul clasei este obligat, că în primele zile după deschiderea anului școlar, să întocmească catalogul clasei, completându-l cu date cerute de formular (orarul lecțiilor, numele și prenumele elevilor și datele personale ale acestora). La sfârșitul fiecărui semestru și al anului școala se vor completa datele din situația generală asupra mișcării și frecvenței elevilor și a rezultatelor obținute de către aceștia.
Registrul matricol
Registrul matricol, document școlar cu regim special, se completează de secretarul școlii.
1) Atribuirea numărului matricol se face începând cu 1, la începutul școlarizării, pe niveluri și forme de, învățământ pe baza documentelor de stare civilă (cu modificările ulterioare). Registrul Eventualele modificări se înregistrează conform prevederilor art. 9 (3) – (5) din Regulamentul actelor de studii din învățământul preuniversitar.
2) Pentru elevii transferați în timpul anului școlar, numărul matricol se atribuie în continuarea seriei anului respectiv.
3) Înscrierea mediilor, pe ani de studiu, se face pe baza mediilor anuale, încheiate în catalogul clasei, la care se adaugă mențiuni cu privire la eventualele examene de diferența.
4) Anual, situația școlară este certificată de secretarul unității de învățămînt și este confirmată, după verificare, de directorul acesteia.
5) În mod obligatoriu, numărul matricol al fiecărui elev din catalog trebuie să corespundă cu cel din registrul matricol, număr care se păstrează pe toată durata școlarizării.
6) Pentru situațiile aprobate prin metodologii specifice de transferare de la un nivel de pregătire la altul, de la o formă de organizare la altă și de la o specializare la altă, în cadrul aceleiași filiere sau de la filiere diferite, se menționează denumirea disciplinelor la care s-au susținut examene de diferența și notele obținute, fără modificarea mediilor generale ale anilor echivalați.
7) Pentru elevii transferați în cadrul aceluiași nivel de învățământ, de la o filieră profil/specializare la alta, se menționează examenele de diferență și rezultatele obținute, menționându-se media anuală calculată la unitatea de învățământ de la care provine – fără recalcularea mediei generale.
8) Pentru absolvenții învățământului profesional (școli de arte și meserii și/sau anul de completare) care-și continuă studiile în învățământul liceal, în rubricile corespunzătoare anilor școlari absolviți, se trece baza legală de continuare a studiilor, respectiv „se continuă studiile conform H.G. nr. ……… sau O.M.Ed.C. nr………..”; în această situație, media finală a anilor de studii se calculează pentru anii școlari frecventați la învățământul liceal (ciclul superior) și nu se iau în calcul mediile anilor de studii din învățământul profesional și de la eventualele examene de diferențe.
9) Pentru absolvenții care au promovat examenul de finalizare a studiilor, odată cu eliberarea actelor de studii, se completează datele de identificare ale acestora, precum și rezultatele examenului.
10) Atât în registrul matricol, cât și în catalogul clasei se înscriu, toate disciplinele înscrise în planul cadru aferent filierei/profilului/specializării corespunzătoare fiecărei clase.
11) Registrul matricol, după completarea procesului-verbal, tipărit pe ultima pagină, se arhivează, la unitatea de învățământ (Documente școlare).
Metoda anchetei. Chestionarul
„Metoda anchetei este o metodă de cercetare de tip interactiv, care presupune un schimb direct de informații între cercetător și subiecții supuși investigației, în cadrul lui căruia se culeg date (opinii, fapte, nevoi educaționale, interese, motivații etc), în legătură cu anumite fenomene, situații și manifestări”.
Relația de comunicare întâlnită în cazul anchetelor este duală și puternic asimetrică, întrucât cercetătorul este acelea care concepe, formulează, adresează o serie de întrebări. Prin stimularea celor investigați să răspundă întrebărilor, cercetătorul culege astfel informațiile despre personalitatea și comportamentele acestora.
Ancheta face posibilă realizarea de cercetări extensive prin culegerea de date și informații de la un grup mare de indivizi, cu scopul cunoașterii mai aprofundate a fenomenului investigației.
Instrumentul utilizat în cercetare îl reprezintă chestionarul, în latină questio= căutare, cercetare, întrebare, care are un sistem de întrebări, se pot utiliza și grafice sau desene, de obicei scrise, bine structurate într-o anumită succesiune, pe baza unor considerente metodologice, logice și psihologice.
Modalitățile prin care subiecții pot da răspunsurile sunt formularea în scris sau verbală a acestora. Astfel se disting două tehnici de anchetă : anchetă indirectă, în scris, prin completarea de către subiecți a chestionarului și anchetă directă, orală.
Etape în realizarea unei anchete sunt:
precizarea problemei și a obiectivelor urmărite;
stabilirea eșantionului de subiecți;
realizarea instrumentelor de investigație;
realizarea anchetei pe teren;
analiza și prelucrarea calitativă și cantitativă a rezultatelor obținute.
Chestionarul
Chestionarul reprezintă un instrument des utilizat în cercetările pedagogice, care este analizat atent de către sociologi (T. Rotariu, P. Iluț, 1997).
Chestionarele includ două părți:
Partea introductivă :
se motivează celor chestionați de ce se aplică chestionarul;
se evidențiază avantajele generale și specifice ale anchetei;
se precizează într-o manieră sintetică scopul și obiectivele cercetării;
se precizează cine a inițiat cercetarea și în ce scop;
se fac recomandări necesare referitoare la modul de completare a chestionarului.
Întrebările propriu-zise : chestionarele pot include de la 2-3 întrebări la 2-300, în cercetările sociologice, în funcție de: obiectul cercetării, finalitatea propusă, tehnică de anchetă, etc. Dacă numărul întrebărilor este foarte mare atunci acesta se poate aplica în decursul a mai multor întâlniri.
Folosirea chestionarului ca instrument de cercetare impune cercetarea anumitor cerințe pentru realizarea întrebărilor:
să se delimiteze clar problema de cercetat;
să se operaționalizeze conceptele cu care se lucrează.
Taxonomia întrebărilor chestionarului:
După conținut întrebările pot fi:
factuale: se referă la evenimentele petrecute în viață celor chestionați, însușirile, caracteristicile lor, comportamentul, stările care îi fac să se simtă bine, etc. Tipul acesta de întrebări solicită date obiective, fapte observabile și varificabile. Spre exemplu, date biografice: vârstă, situația studiilor etc.
întrebările de opinie: se referă la aspecte ce țin de lumea interioară a celor chestionați, de atitudini, păreri, interese, motivații, către nu pot fi observate în mod nemijlocit. Aceste întrebări nu oferă posibilitatea verificării directe a răspunsurilor decât prin metode bazate pe comunicare verbală.
întrebările de cunoștințe: au ca scop evaluarea nivelului de cultură al celor chestionați, a preocupărilor lor intelectuale în diferite domenii.
După formă de a răspunsurilor, întrebările sunt:
întrebări deschise: care solicită subiecților construirea de răspunsuri așa cum doresc. După textul întrebării, urmează un spațiu liber, în care cel chestionat va completa cu răspunsul dorit.
Avantajele principale sunt: că nu sugerează răspunsul, arată nivelul cunoștințelor celor chestionați și permit obținerea de informații despre problema studiată.
întrebările închise: aceste întrebări nu permit decât alegerea unei variante de răspuns, din mai multe variante din chestionar.
Alegerea variantei dorite se poate realiza prin încercuirea variantei dorite, prin completarea căsuței pătrate sau pe o fișă de înregistrare a răspunsurilor separat de chestionar, prin marcarea ei cu X.
Cele mai des întâlnite răspunsuri sunt Da/ Nu sau răspunsuri scalate Foarte mult/ Mult/ Moderat/ Puțin/ Deloc sau răspunsuri cu diferite grade de intensitate Întotdeana/ De cele mai mullte ori/ Uneori/ Niciodată.
Avantajele acestor întrebări închise sunt usurița completării întrebărilor, se obțin date structurate, datele se prelucrează rapid.
Întrebările mixte/semideschise/ semiînchise: acestea conțin pe lângă variantele explicitate încă o variantă de tipul „ Alte situații” , „Altă părere”. Celui chestionat i se cere încercuirea unei variante de răspuns.
Etapele pentru construirea unui chestionar sunt (M. Albu, 2000):
specificarea clară a problemei de cercetat;
formularea întrebărilor;
verificarea întrebărilor de către persoane cu experiență;
aranjarea în chestionar a întrebărilor într-un mod logic și gruparea lor pe tipuri de întrebări;
formularea de instrucțiuni și informații pentru cei care răspund la chestionar;
pre-testarea chestionarului, administrarea întrebărilor unui grup de persoane care
răspund la ele și care propun modificări sau alte întrebări noi.
finalizarea chestionarului, modificarea unor întrebări sau adăugarea de alte noi întrebări, modul de completare al întrebărilor;
aplicarea chestionarului pe un eșantion din populația căreia îi este adresat.
Observarea sistematică a comportamentului
Observ comportamentul preadolescenților.
Principala cale prin care aș putea primi informații și a-mi forma păreri despre comportamentul, ticurile elevilor este aceea de a observa sistematic comportamentul lor de a trage concluzii. Doresc să cercetez în ce măsură utilizarea sistematică a internetului, scade performanța școlară a preadolescentului, dacă aceștia au anumite ticuri, dacă suferă de anumite tulburări emoționale, sau eventuale tulburări de somn.
Tulburările de somn
Somnul este esențial vieții. Copiii au mare nevoie de odihnă pentru a se putea dezvolta din toate punctele de vedere (fizic, psihic, emoțional etc). Deprivarea de somn în vârsta preadolescenței conduce la efecte nedorite și pe care s-ar putea să nu le mai poată schimba. Efectele lipsei de somn: fizic înseamnă o suprasolicitare a sistemelor de adaptare la starea de veghe, o creștere a nevoilor energetice pentru a putea susține activitatea fizică și intelectuală.
Cele mai implicate sunt aparatul cardio-vascular (inima și vasele de sânge), aparatul digestiv și sistemul neuroendocrin. Consecințele sunt favorizarea apariției precoce, la indivizii predispuși, a hipertensiunii arteriale și a bolilor cardiace, infarctul de miocard. Pot să apară gastrite, tulburări de tranzit intestinal. Se asociază scăderea capacității de concentrare, somnolență diurnă și tulburări de comportament alimentar.
Preadolescenții nu dau mare importanță somnului, mulți dintre ei petrecând orele de somn în fața calculatorului. Să nu uitam și de cei care au tulburări ale somnului din cauza internetului.
Perturbările somnului sunt frecvent întâlnite. O privare de somn sau o dereglare a ritmului circadiac poate să ducă la o deteriorare importantă a activității zilnice. O serie de modificări intrinseci sau extrinseci (mediu, medicamente sau afecțiuni) pot conduce la apariția unor tulburări de somn sau de ritm circadian. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ritmul_circadian).
Apar tulburări cognitive legate de felul în care preadolescentul se va percepe pe sine, își va percepe performanțele, viața personală, de familie sau a grupului din care face parte. Se pot asocia sentimentele și trăirile de inadecvare, lipsa de înțelegere din partea părinților și a celorlalți.
În timpul somnului informația inutilă este „ștearsă” și informația importantă este întipărită în memorie. Copiii, care acumulează informația la o rată mult mai mare decât în orice altă etapă evolutivă a vieții, dorm cel mai mult. Cu toate acestea, somnul poate să nu fie similar întipăririi informațiilor învățate la școală, spre exemplu.
Ticurile sunt spasme motorii rapide, stereotipe și recurente. Acestea pot fi doar parțial controlate, de obicei, pe o perioadă destul de scurtă de timp, când preadolescentul depune eforturi mari să le stăpânească. Mai târziu, ticurile reapar și vor fi mai intense în încercarea de compensare. Ticurile pot constă în clipit, grimase faciale, evazarea nărilor, deschiderea gurii etc.
Pentru a înțelege ce simte o persoană cu ticuri nervoase încercați să va abțineți să clipiți o perioadă mai lungă de timp. Va fi ușor la început, dar după aproximativ 30 de secunde, clipitul va avea loc automat. Acesta este modul în care se simte în mod constant o persoană care are ticuri. Ticurile se accentuează atunci când preadolescenții se află în situații stresante.
De obicei, acestea se exprimă întâia oară în timpul unor situații stresante în familie sau din cauza disconfortului produs de un mediu nou.
Utilizarea îndelungată a internetului duce la achiziționarea de comportamente neadecvate și dependență. Preadolescenții pot avea un comportament impulsiv, agresiv sau hiperactiv care îl poate îndemna pe professor/diriginte să creadă că acesta suferă de ADHD.
ADHD este o prescurtare a termenului din limba engleză (Attention Deficit Hiperactivity Disorder), și se poate traduce ca fiind o tulburare neuropsihiatrica ale cărei simptome pot fi observate încă din perioada în care copilul este la grădiniță sau la școală.
În termeni cât mai simpli, această tulburare face ca cel mic să nu poată fi atent la detalii sau la durata unei activități, însă poate face și ca cel mic să fie foarte impulsiv sau hiperactiv, adică într-o permanentă mișcare. Aceste simptome nu sunt foarte vizibile atunci când copilul este foarte mic, însă devin observabile atunci când acesta crește și merge la grădiniță sau la școală.
Copiii care utilizează foarte mult timp internetul sunt predispuși la dependență și pot deveni folosind acest mediu online foarte agresivi.
Dirigintele sau profesorii pot lua legătura cu părinții acestora pentru a raporta comportamentele pe care le manifestă aceștia, chiar cerând un control psihiatric pentru a se identifica problema agresivității. Multe cadre didactice etichetează aceste manifestări că fiind ADHD.
În ceea ce privește dependența de Internet, copiii ce suferă de ADHD au o probabilitate mult mai mare să devină dependenți. Internetul reprezintă un mediu foarte atractiv pentru copiii cu ADHD, deoarece este văzut a fi o sursă interminabilă de informații, jocuri și rețele de socializare.
Datorită faptului că aceștia utilizează mult timp internetul pot dezvolta deficiențe de atenție, vor pierde mult mai ușor noțiunea timpului și devin susceptibili și mai mult în a deveni dependenți de Internet (Dependență de Internet, deprivare de somn sau ADHD?).
III.4. Eșantionul de participanți
Pentru o mai bună desfășurare a cercetării pedagogice și pentru exactitatea datelor ei trebuie să avem în vedere cunoașterea subiecților cu care lucrezi, a copiilor implicați în experiment dar și al părinților cât și al dirigintei/lui.
Eșantionul a fost compus din 25 de elevi, din clasa a VIII-a, cu vârste cuprinse între 13-14 ani (15 băieți și 10 fete), în anul școlar 2013- 2014.
Din cei 25 de elevi, 18 au un calculator acasă, restul de 7 accesând internetul de la școală, la internet caffe, de pe tabletă sau telefon.
CAPITOLUL IV
Rezultate și concluzii
IV.1. Rezultate anticipate
Timpul alocat internetului de către preadolescenți, corelat cu timpul alocat școlii.
Influența școlii asupra utilizării internetului se poate observa încă de la una dintre cele mai
obiective dimensiuni ale cercetării, anume în ceea ce privește durata utilizării internetului. Utilizarea internetului depinde direct de programul școlar.
Fie că diferența apare de la o zi la alta, de la un moment la altul al anului școlar, sau chiar la nivelul diferiților ani școlari, este clar faptul că acest timp școlar nu este unul uniform, diferențele se simt și la nivelul utilizării internetului.
Rezultatele anchetei au confirmat această tendință, de dependență a timpului alocat internetului din timpul alocat școlii.
Rezulatele anticipate de către mine se confirmă, deoarece consumul de internet taie din timpul alocat școlii, rezultatele școlare ale preadolescenților scăzând odată cu utilizarea excesivă a acestuia.
Timpul alocat temelor sau împărțirea timpului între lecții și internet, la unii elevi, există un timp alocat numai temelor, la materiile care îi interesează sau care le apar lor ca fiind importante, timp în care internetul este oprit. Această alocare exclusivă este însă una percepută ca excepțională, în condițiile în care internetul, la fel ca mai vechile medii a început să aibă o utilizare de plan secund în timpul altor activități de prim plan.
IV.2. Propuneri de intervenție privind problematica studiată
Părinții sunt primii care ar trebui să intervină în această problemă deoarece își cunosc copiii și le observă reacțiile în fiecare zi și ar putea de asemenea să amelioreze problema. Dar pe lângă părinți mai pot interveni și cadrele didactice, respectiv dirigintele clasei care le observă comportamentul și este informat și de alte cadre didactice asupra comportamentelor elevilor.
Profesorii remarcă de asemenea performanțele școlare ale preadolescenților, dacă acestea scad, trebuie anunțați părinții și găsirea motivului pertru care acestea au scăzut.
Dacă timpul petrecut pe Internet îi afectează performanțele, acesta trebuie să fie supravegheat și, în cazul în care este nevoie, ajutat. Dacă un tânar arată semne de dependență de Internet, există o serie de măsuri care se pot lua:
Trebuie încurajat spre alte interese și activitati. Încurajați-l să nu mai stea în fața monitorului și ghidați-l spre alte activități sau hobbiuri.
Purtați o discuție generală despre diverse tipuri de probleme. Utilizarea compulsivă a Internetului poate fi cauzată de probleme mai grave. Orice schimbare sau provocare majoră în viața cuiva îl poate afecta.
Cereți ajutor. Preadolescenții au tendința de a se răzvrăti. Dacă totuși aud o informație de la o persoană de încredere, ei ar putea fi mai dispuși să asculte. Încearcă să rogi un profesor, consilier școlar, doctor sau un prieten de familie să vorbească cu el. Să nu vă fie frică să cereți ajutorul unui specialist în cazul în care sunteți preocupat.
Fiți un model demn de urmat. Administrați cu grijă utilizarea computerului și a Internetului în viață personală.
Cum puteți evita dependența de internet:
Mai jos voi enumera câteva metode prin care se poate ține sub control utilizarea excesivă a Internetului. Acestea pot fi aplicate de tine, dar te sfătuiesc să primești ajutor din partea apropiaților. Este ușor ca o persoană să revină la modele vechi de utilizare, mai ales atunci când este nevoită să folosească internetul des.
Recunoaște existența altor probleme care ar putea susține dependența de Internet. Dacă o persoană se luptă cu depresie, stres, anxietate, de exemplu, adicția pentru Internet poate fi doar un mod de a fugi și îngropa aceste trăiri negative.
Sporeșteți abilitățile de a face față unei situații. Poate că descărcarea sentimentelor negative pe Internet este modalitatea unei persoane de a face față stresului sau nervozității. O persoană poate avea probleme de relaționare cu ceilalți în viața reală sau poate fi excesiv de timidă. Dezvoltarea acestor aspecte pot ajuta la îndepărtarea stresului sau tensiunii vieții de zi cu zi fără a apela la utilizarea compulsivă a Internetului.
Consolidarizează rețeaua ta de sprijin. Cu cât o persoană are mai multe relații în viață reală, cu atât va avea mai puțin nevoie de internet pentru interacțiunea socială. Este important să puneți timp într-o săptămână deoparte pentru activitățile cu familia sau prietenii. Dacă o persoană este timidă, aceasta poate fi încurajată să caute grupuri cu interese comune, cum ar fi echipe sportive, grupuri de lectură, cursuri de pictură etc. Acest lucru permite interacțiunea cu ceilalți și dezvoltarea naturală a relațiilor.
Ține o evidență a timpului petrecut. Ține cont de timpul pe care ți-l petreci online. Încearcă să te monitorizezi și să ai o idee clară a motivelor pentru care petreci câteva ore atunci când îți propui să stai doar 10 minute.
Stabilește obiective clare pentru utilizarea Internetului. Stabilește înainte să te așezi la calculator ce vrei să faci și cât timp vrei să-l folosești în acest scop. Poți folosi chiar o alarmă care să te anunțe că timpul tău s-a scurs. Poți totodată să-ți propui să închizi calculatorul la aceeași oră în fiecare seară.
Înlocuiește activitățile online cu altele. Atunci când ești singur și te plictisești dorința de a intra online este mare, dar o poți evita prin desfășurarea altor activități, cum ar fi treburi prin casă.
Recompensează-te. Dacă faci progrese și îți atinge obiectivele propuse atunci recompensează-te.
În cele ce urmează voi prezenta un plan de intervenție școlară pentru preadolesenții dependenți de Internet.
Plan de intervenție școlară
Termenul Internet provine din împreunarea artificială și parțială a două cuvinte englezești interconneted= interconectat și network= rețea. Substantivul propriu (scris cu) desemneză o rețea mondială, unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate interconecctate, conform regulilor de comunicare.
Deși Internetul a devenit una dintre cele mai importante resurse de informații, utilizarea necontrolată, patologică a Internetului – adică, dependența de Internet – poate avea un impact negativ asupra performanțelor școlare, a relațiilor de familie și asupra stării emoționale a adolescenților, fiind un comportament cu semne și simptome similare cu cele ale oricărei alte dependențe (Dependență de internet).
Dependența de Internet este definită ca o pierdere compulsivă a controlului impulsurilor legate de utilizarea Internetului (jocuri online, rețele sociale, sesiuni-maraton de navigare pe Internet) care implică în principal dependența psihologică de Internet iar simptomele sunt comparabile cu ale altor comportamente adictive, cel mai apropiat fiind jocul de noroc. Aproape susceptibili de a fi dependenți de Internet decât orice altă grupă de vârstă, și în rândul tuturor persoanelor care suferă de această dependență, preadolescenții și tinerii sunt mai susceptibili de a-și neglija de școală decât adulții mai mari cu același tip de comportament dependent.
Fiecare studiu efectuat pe această temă a identificat nu numai o corelație directă între vârstă și dependență de Internet, ci și, de asemenea, o corelație între vârstă și neglijarea responsabilităților legate de muncă sau școală.
Dependența de Internet acoperă o varietate de comportamente și de probleme de control al impulsurilor, care includ:
Dependența de relaționare virtuală (Cyber-Relationship addiction) – dependența de rețele sociale, camere de chat și mesagerie, până la punctul în care prietenii virtuali, on-line devin mai importanți decât relațiile cu familia și prietenii din viața reală, care ajunge să para goală și lipsită de bucurie. Această realitate falsă devine deosebit de periculoasă și determina o dependență mult mai severă decât celelalte tipuri de comportamente legate de Internet.
Atunci când este utilizat în mod responsabil, Internetul poate fi un loc minunat pentru a interacționa pe plan social, a întâlni oameni noi și a iniția chiar relații romantice. Cu toate acestea, relațiile on-line pot fi, de multe ori, mai intense decât cele din viața reală și pot depăși toate așteptările realiste.
O altă problemă este faptul că, în aproximativ 50% din cazuri, oamenii mint despre vârsta lor, greutatea, ocupația, starea civilă sau adoptă identități false, uneori chiar de gen.
Comportamente compulsive pe Internet (Net Compulsions) – joc de noroc patologic, utilizarea compulsivă a site-urilor de cumpărături sau licitații online, care conduc, de multe ori, la probleme financiare. Persoanele cu asemenea comportamente cumpără lucruri de care, de cele mai multe ori, nu au nevoie și pe care nu și le pot permite, cu scopul de a experimenta bucuria introducerii ofertei câștigătoare.
Supraîncărcarea informațională (Information overload) – comportament compulsiv de căutarea în baze de date sau navigare pe internet (web surfing, browsing), având ca efect randament profesional mai scăzut și interacțiune socială redusă.
Dependență de calculator (Computer addiction) – utilizare excesivă a jocurilor pe calculator off-line (Solitaire, Minesweeper) sau a programelor de calculator.
Descrierea problemei
Marea majoritate a copiilor și tinerilor din zilele noastre folosesc internetul.
Acesta a devenit o obsesie pentru marea majoritate dintre ei.
Pentru mulți dintre aceștia internetul a devenit singurul mod de socializare, uitând să mai relaționeze cu cei apropiați lor din lumea reală, îl utilizează în exces, iar acest lucru le afectează sănătatea.
Beneficiile dependenței de calculator sunt doar iluzii, deoarece utilizându-l obsesiv acesta nu aduce nimic bun. Internetul utilizat cu măsură și știință îi poate ajuta pe preadolescenți în numeroase moduri: învățarea rapidă a scris-cititului și a limbilor străine, a calculului matematic, efectuarea lecților cu ajutorul suporturilor educaționale, învățarea interactivă, alternative, dezvoltarea abilităților mentale (gândirea, perspicacitatea, logică, spiritul de observație, imaginația, spiritul de competiție, capacitatea de concentrare a atenției), dezvoltă cultura generală și interesul pentru nou, activitate de loisir, distracție, vizonarea de filme, muzică, povești, socializarea cu rudele sau prietenii din alte orașe sau țări, etc.
Avantajele sunt multe dar în cazul preadolescenților dependenți de internet trebuie intervenit în ameliorarea acestor probleme. I-aș invita și pe părinți împreună cu copiii lor pentru a conștientiza și ei cât de gravă este această problemă și pentru a o putea schimba în bine.
Aceștia petrec multe ore pe internet pentru că :
socializând online se simt mai bine și au curaj să discute lucruri pe care față în față nu le discuta;
părinții nu le restricționează timpul petrecut pe internet;
adesea nu se simt bine la școală (socializând on-line) iar când ajung acasă își găsesc refugiul în acest mediu;
se descurcă mai greu la școală;
li se pare un mediu atractiv, deoarece găsesc orice caută;
doresc o evadare din real, utilizand jocurile.
Pentru a elimina aceste senzații false create de internet este nevoie de aplicarea unor tehnici de conștientizare a faptului că nici una din aceste avantaje ale dependenței de jocurile violente nu există.
Beneficiile dependenței de jocuri sunt doar niște iluzii care transformă total
comportamentul copiilor care îl utilizează.
apar probleme medicale (afectarea vederii, a coloanei vertebrale, oboseală cronică).
lipsa mișcării fizice, ale socializării, refuzul de a-și cauta alte preocupări;
provoacă dependență;
navigarea pe site-uri interzise minorilor;
neefectuarea temelor sau copierea tematicii;
agitație, nervozitate, comportament și limbaj violent
probleme de familie, nu respectă autoritatea parentală, dispute și certuri între frați, preluarea unor informații eronate;
pierderea de timp utilizând multe ore internetul.
Identificarea posibililor factori de formare și dezvoltare a problemei
Factorii care pot determina dependență de mediul online în rândul preadolescentilor pot fi următorii:
au prieteni care utilizează frecvent acest mediu;
i-a constrâns anturajul;
este un obiect de socializare;
părinții nu le interzic accesul pe internet;
au suferit o traumă;
simt presiuni din partea părinților și a școlii și se refugiază în mediul virtual
sentiment de rebeliune.
Atunci când preadolescentul se simte mai confortabil cu prietenii de pe Facebook decât cu cei reali sau nu se pote opri din jocuri video, jocuri de noroc, chiar și atunci când acestea au consecințe negative asupra vieții tale, au toate șansele să se afle în pragul unei dependențe.
Identificarea factorilor de menținere și de activare a problemei
Factorii care mențin problemele pot fi:
anturajul;
familia;
stimă de sine scăzută
probleme de socializare;
preformanțe școlare scăzute;
management scăzut în rezolvarea problemelor;
false senzații de relaxare și concentrare.
PLANUL DE INTERVENȚIE
Obiective de lungă durată
Reducerea și prevenirea consumului excesiv de internet.
Realizarea și aplicarea unor tehnici de conștientizare a efectelor negative asupra stării de sănătate a psihicului, a consumului de internet.
Creșterea stimei de sine.
Informarea părinților și a dirigintelui clasei despre această problemă.
Obiective specifice
Identificarea resurselor de motivație ale internetului.
Conștientizarea prin anumite tehnici a faptului că internetul are doar efecte negative.
Înțelegerea faptului că nu renunță la nimic.
Deprinderea unor modalități de rezistență împotriva influențelor anturajului.
e) Deprinderea unor modalități de creștere a stimei de sine.
Supravegherea activităților și a progreselor realizate.
DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR
Ședința 1
Durată: 50 minute.
Instrumente: fișe.
Strategii: conversația, explicația, argumentarea.
Etape:
Descrierea motivației pentru internet și argumentarea.
Prezentarea unor situații în care l-a ajutat internetul.
Discuții.
Adresez întrebări elevilor: „De cât timp utilizezi internetul? Crezi că te ajută în vreun fel internetul? Câte ore pe zi ai stat pe internet în ultima săptămână? Îi cer să descrie ce face atunci când este online. Prietenii tăi utilizează internetul? Câte ore pe zi?”.
Îi dau să completeze următoarea fișă:
Ai simțit faptul că activitatea de pe internet reduce stresul?
Te face sa te simti mai bine, reduce plictiseala? Cum te ajută?(descrie)
Crezi că mediul virtual te relaxează? Descrie.
– Te concentrezi mai ușor de când folosești internetul? Dă-mi exemple de rezultate mai bune?
Îi cer elevului să-mi exemplifice pe foaie situații în care internetul la ajutat. Discutăm despre ideile sale.
Discutăm răspunsurile la fișă și compar cu faptele reale.
La prima întrebare îi prezint faptul că dependența de internet reprezintă o pierdere compulsivă a controlului impulsurilor legate de utilizarea Internetului (jocuri online, rețele sociale, sesiuni-maraton de navigare pe Internet) care implică în principal dependența psihologică de Internet iar simptomele sunt comparabile cu ale altor comportamente adictive. Îl voi ruga pe elev să imi descrie cum îl relaxează utilizarea internetului.
La a doua întrebare îi explic faptul că în momentul care se plictisește și intră pe internet activitatea acestuia va continua ore întregi determinându-l să nu mai învețe, iar acesta va neglija sarcinile școlare. Acest lucru îi amintește că are tot timpul ceva de facut pe internet. Dar internetul utilizat în exces nu te face să te simți mai bine, chiar din contra te poate antrena într-un comportament impulsiv sau agresiv.
La a treia întrebare vom discuta faptul că abuzarea de internet nu relaxează. Este bine ca în orice lucru să existe o masură și internetul utilizat în mod corespunzător te poate relaxa prin nenumăratele site-uri pe care poți intra: să vizionezi un film, să socializezi cu ceilalți etc.
La a patra întrebare îi cer elevului să imi exemplifice rezultate mai bune de când utilizează internetul.
Ședința 2
Durată: 50 minute.
Instrumente: videoproiector, filmulețe, lucrare powerpoint, tabla.
Strategii: expunerea, explicația, argumentarea.
Etape:
Descrierea dependenței de calculator și prezentarea efectelor negative pe care le are asupra preadolescenților.
Accentuarea faptului că nu există nici un beneficiu al dependenței de internet.
Discuții.
Îi spun elevului să-mi descrie cum se simte el atunci când intră în contact cu mediul virtual. Încep să îi descriu dependența de internet și efectele negative ale acestuia.
Acesta are o dorință sau un impuls puternic de a folosi internetul și are un sentiment de euforie atunci când se află on-line.
Dependența de relaționare virtuală (Cyber-Relationship addiction) – dependența de rețele sociale, camere de chat și mesagerie, până la punctul în care prietenii virtuali, on-line devin mai importanți decât relațiile cu familia și prietenii din viața reală, care ajunge să pară goală și lipsită de bucurie. Această realitate falsă devine deosebit de periculoasă și determină o dependență mult mai severă decât celelalte tipuri de comportamente legate de Internet.
Comportamente compulsive pe Internet (Net Compulsions) – joc de noroc patologic, utilizarea compulsivă a site-urilor de cumpărături sau licitații online, care conduc, de multe ori, la probleme financiare.
Supraîncarcarea informațională (Information overload) – comportament compulsiv de căutarea în baze de date sau navigare pe internet (web surfing, browsing), având ca efect randament profesional mai scăzut și interacțiune socială redusă.
Înlocuire cu dispozitive electronice similare (de exemplu, TV, jocuri portabile, jocuri de noroc). Reducerea timpului pe care îl petreci pe Internet sau oprirea Internetului duce la simptome de sevraj (de exemplu, stare generală proastă, neliniște, iritabilitate, lipsa de concentrare, tulburări de somn).
Are nevoie să prelungescă continuu timpul de utilizare a Internetului, precum și gradul de implicare în activitățile pe Internet pentru a atinge un sentiment de satisfacție. Este continuu preocupat de activitățile pe calculator atunci când nu se află în fața acestuia, petrece pe Internet mai mult timp decât intenționează.
Neglijează familia, prietenii și nu în ultimul rând școala, unde va avea performanțe scăzute.
Dicutăm cu ce concluzie au rămas în urma filmulețelor și a lucrării powerpoint.
Vorbim despre faptul că nu există nici un beneficiu asupra dependenței de internet.
Recapitulăm cu ce informații a rămas din sedințele trecute. Le trecem pe două coloane pe tablă dezavantajele amintite de el, respectiv efectele negative reținute din ședințele anterioare. Le comparăm și le sintetizăm, ajungând la o concluzie finală, stabilită de comun acord.
3. Discuții și explicații ale eventualelor nelămuriri.
Ședința 3
Durată: 50 minute.
Instrumente: tablă, fișă.
Strategii: conversația, problematizarea, brainstorming.
Etape:
Analizarea presinuilor anturajului.
Dezvoltarea unor atitudini pozitive în direcția renunțării dependentei de internet.
1. Îl întreb câți prieteni reali și câți virtuali are. Cei dependenți nu ar mai fi prieteni cu el, dacă ar renunța la dependență? Crede că prietenii lui l-ar forță să se apuce din nou? Dacă da, ce fel de prieteni are? Îi cer să definească prietenia. Prietenii lui dependenți se încadrează în descrierea făcută? De ce?
2. Îi cer să scrie pe o foaie temerile legate de renunțarea la dependență de internet. După care încercăm să găsim soluții împreună. Luăm perspectivele modului de viață pe care le-a avut în momentul în care nu a fost dependent de mediul online. Și dacă problemele și temerile cu care se confruntăm acum le-a avut și atunci.
3. Vom face pe tablă o schiță cu ideile rămase în urma celor trei ședințe. Vom analiză părțile care încurajează renunțarea la dependența de internet, respectiv părțile care încurajează dependența. Le discutăm și ajunge la o concluzie de comun acord. Voi încerca să evidențiez faptul că dependența de internet nu are beneficii și dacă va renunța la ea va avea o viață mai frumoasă, sănătoasă și plăcută.
d) Ședința 4
Durată: 50 minute.
Instrumente: foaie de hârtie, creion.
Strategii: conversația, recapitularea, argumentarea, joc de rol.
Etape:
Discuții cu privire la ședințele anterioare.
Joc.
Discuții.
Îi cer elevului să descrie care era relația lui cu prietenii înainte să devină dependent de mediul virtual. Dacă a avut aceeași prieteni atunci și acum. Ce s-a schimbat? În bine sau în rău? Dacă renunță la dependența de internet poate păstra aceeași imagine pe care a avut-o când era dependent. Să argumenteze.
Îi cer să deseneze portretul unui dependent, analizând trăsăturile desenate. Îl întreb dacă a renunțat la a mai folosi în exces mediul virtual și să argumenteze decizia.
Joc de rol: „Imaginează-ți că ai fi fratele mai mare dependent și știi toate efectele negative ale internetului, iar fratele tău mai mic începe să utilizeze și el internetul. Sarcina ta ar fi să dai un exemplu bun și să-l determini să renunțe la acestă idee. Enumeră te rog ce sfaturi i-ai da, ce exemple i-ai oferi? Cum crezi că ar reacționa fratele tău?”.
Discută ideile.
Concluzii
În lucrarea de față am pornit de la ideea că părinții sunt insuficient infromați în privința riscurilor pe care le poate avea internetul asupra dezvoltării copiilor lor.
Internetul are numeroase beneficii, îl ajută pe preadolescent în realizarea sarcinilor școlare, în petrecerea timpului liber, pentru divertisment, pentru a socializa cu ceilalți etc.
Cu toate acestea trebuie avut în vedere și riscurile expunerii preadolescenților la conținuturile neadecvate care „pândesc” pe Internet. Să nu neglijăm timpul îndelungat pe care îl petrec preadolescenții în mediul virtual, neglijând restul activităților pe care ar trebui să le realizeze.
O monitorizare atentă din partea părinților este absolut necesară.
Cercetarea de față evidențiază faptul că părinții nu cunosc îndeajuns riscurile la care se expun copiii lor.
În aceste condiții Internetul este o sursă de comunicare, de informare și de divertisment, dar cu posibile inplicații negative pe temen lung asupra preadolescentului, asupra vieții sociale, fizice, intelectuale și emoționale.
ANEXE
CHESTIONAR:
1. Cum te exprimi mai ușor, față în față sau pe internet?
2. Cât timp petreci zilnic pe internet?
3. Ce cauți cel mai des pe internet?
4. Ai prieteni cu care să comunici pe internet, dar pe care nu i-ai întâlnit niciodată?
5. De ce folosești internetul?
6. Îl folosești în scop școlar?
7. Aproximativ câte ore pe zi folosești internetul în scop școlar?
8. Timpul petrecut pe internet ți-a afectat rezultatele școlare?
9. Ce diferențe sunt între comunicarea față în față și cea de pe Internet?
FIȘA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI:
I. Date personale:
Numele și prenumele:
Data nașterii:
Locul nașterii:
Domiciliul actual:
Școala urmată în prezent:
II. Mediul familial:
Numele și profesia tatălui:
Numele și profesia mamei:
Relațiile dintre părinți:
Nivelul de educație și cultural:
Frați, surori (vârsta, ocupație):
Influența mediului familial:
Condiții de locuit:
Condiții materiale:
Prieteni, cunoștințe, preocupări:
Influențe extrafamiliale:
III. Starea de sănătate:
Antecedente personale:
Starea generală a sănătății:
Mențiuni medicale cu importanță pentru procesul de învățământ:
Caracteristicile activității motrice:
IV. Rezultate școlare și preocupări ale elevului:
Începutul școlarizării elevului:
Obiectele la care a obținut notele cele mai bune:
Obiectele la care a obținut notele cele mai slabe:
Factori explicativi ai reușitei/nereușitei școlare:
Preocupări în afara școlii:
V. Date asupra structurii psihologice:
1. Aptitudini și capacități intelectuale:
Atenție:
Inteligența:
Memorie:
Limbaj:
Creativitate:
2. Trăsături de caracter:
Organizarea studiului:
Disciplina în clasă:
Colegialitate:
Recomandări de ordin pedagogic:
BIBLIOGRAFIE:
Barbovschi, M., art. A fi social și nesocial online. Explorarea comportamentului agresiv online al copiilor și adolescenților (cyber-bullying).
Diaconescu, M., Barbovschi, M., Baciu, C., 2008, Beneficii și riscuri ale utilizării internetului în rândul copiilor și adolescenților, Ed. Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca.
Jucan, D., Bocoș, M., 2008, Fundamentele pedagogieii. Teoria și metodologia curriculum-ului, Ed. Paralela 45, Pitești.
Pantelimon, G., 1985, Învățare și dezvoltare, Ed. Științifică și encilopedică, București.
Piaget, J., 1972, Psihologie și pedagogie. Răspunsurile marelui psiholog la problemele învățământului, Ed. Didactică și Pedagogică, București.
Șchiopu, U., Verza, E., 1995, Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții, Ed. Didactică și pedagogică, R. A – București, ediție revizuită.
Velicu, A., art. La confluența internetului cu școala. Studiu de caz pe utilizarea internetului de către liceenii din București.
Resurse Internet:
http://www.copilul.ro/copii-2-3-ani/dezvoltare/Cum-incurajezi-dezvoltarea-sociala-si-emotionala-a-copilului-mic-a11746.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/agresiunea_pe_Internet
www.lapsiholog.com/dezvoltarea-competentelor-emotionale-si-sociale-la-copii.html.
www.7p.ro/Default.aspx?PageliD=1358
www.copil-speranta.ro
http://forum.didactic.ro/avantajele-internetului-t22789.html
www.academia.edu/3998722/Utilizarea_internetului_in_procesul_educatioanl.
www.wikipedia.org
http://biblioteca.regielive.ro/licente/psihopedagogie/reprezentarile-sociale-ale-internetului-la-copii-si-adolescenti-265007.html?s=reprezentar%20social%20ale%20internet%20cop%20adolescent
http://onisifor-ghibu.blogspot.ro/2014/02/avantajele-si-dezavantajele-internetului.html
http://viata-scoalauniversala.ro/dezvoltarea-emotionala-a-copiilor
http://www.edu.ro/index.php/articles/c162/
http://helpline.sigur.info/helpline/siguranta-pe-internet/riscuri-pe-internet-dependenta.html
http://www.esanatos.com/ghid-medical/psihologie/Particularitatile-psihice-ale-15322.php
www.problemele-copilului-meu.ro
www.qbebe.ro
BIBLIOGRAFIE:
Barbovschi, M., art. A fi social și nesocial online. Explorarea comportamentului agresiv online al copiilor și adolescenților (cyber-bullying).
Diaconescu, M., Barbovschi, M., Baciu, C., 2008, Beneficii și riscuri ale utilizării internetului în rândul copiilor și adolescenților, Ed. Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca.
Jucan, D., Bocoș, M., 2008, Fundamentele pedagogieii. Teoria și metodologia curriculum-ului, Ed. Paralela 45, Pitești.
Pantelimon, G., 1985, Învățare și dezvoltare, Ed. Științifică și encilopedică, București.
Piaget, J., 1972, Psihologie și pedagogie. Răspunsurile marelui psiholog la problemele învățământului, Ed. Didactică și Pedagogică, București.
Șchiopu, U., Verza, E., 1995, Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții, Ed. Didactică și pedagogică, R. A – București, ediție revizuită.
Velicu, A., art. La confluența internetului cu școala. Studiu de caz pe utilizarea internetului de către liceenii din București.
Resurse Internet:
http://www.copilul.ro/copii-2-3-ani/dezvoltare/Cum-incurajezi-dezvoltarea-sociala-si-emotionala-a-copilului-mic-a11746.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/agresiunea_pe_Internet
www.lapsiholog.com/dezvoltarea-competentelor-emotionale-si-sociale-la-copii.html.
www.7p.ro/Default.aspx?PageliD=1358
www.copil-speranta.ro
http://forum.didactic.ro/avantajele-internetului-t22789.html
www.academia.edu/3998722/Utilizarea_internetului_in_procesul_educatioanl.
www.wikipedia.org
http://biblioteca.regielive.ro/licente/psihopedagogie/reprezentarile-sociale-ale-internetului-la-copii-si-adolescenti-265007.html?s=reprezentar%20social%20ale%20internet%20cop%20adolescent
http://onisifor-ghibu.blogspot.ro/2014/02/avantajele-si-dezavantajele-internetului.html
http://viata-scoalauniversala.ro/dezvoltarea-emotionala-a-copiilor
http://www.edu.ro/index.php/articles/c162/
http://helpline.sigur.info/helpline/siguranta-pe-internet/riscuri-pe-internet-dependenta.html
http://www.esanatos.com/ghid-medical/psihologie/Particularitatile-psihice-ale-15322.php
www.problemele-copilului-meu.ro
www.qbebe.ro
ANEXE
CHESTIONAR:
1. Cum te exprimi mai ușor, față în față sau pe internet?
2. Cât timp petreci zilnic pe internet?
3. Ce cauți cel mai des pe internet?
4. Ai prieteni cu care să comunici pe internet, dar pe care nu i-ai întâlnit niciodată?
5. De ce folosești internetul?
6. Îl folosești în scop școlar?
7. Aproximativ câte ore pe zi folosești internetul în scop școlar?
8. Timpul petrecut pe internet ți-a afectat rezultatele școlare?
9. Ce diferențe sunt între comunicarea față în față și cea de pe Internet?
FIȘA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI:
I. Date personale:
Numele și prenumele:
Data nașterii:
Locul nașterii:
Domiciliul actual:
Școala urmată în prezent:
II. Mediul familial:
Numele și profesia tatălui:
Numele și profesia mamei:
Relațiile dintre părinți:
Nivelul de educație și cultural:
Frați, surori (vârsta, ocupație):
Influența mediului familial:
Condiții de locuit:
Condiții materiale:
Prieteni, cunoștințe, preocupări:
Influențe extrafamiliale:
III. Starea de sănătate:
Antecedente personale:
Starea generală a sănătății:
Mențiuni medicale cu importanță pentru procesul de învățământ:
Caracteristicile activității motrice:
IV. Rezultate școlare și preocupări ale elevului:
Începutul școlarizării elevului:
Obiectele la care a obținut notele cele mai bune:
Obiectele la care a obținut notele cele mai slabe:
Factori explicativi ai reușitei/nereușitei școlare:
Preocupări în afara școlii:
V. Date asupra structurii psihologice:
1. Aptitudini și capacități intelectuale:
Atenție:
Inteligența:
Memorie:
Limbaj:
Creativitate:
2. Trăsături de caracter:
Organizarea studiului:
Disciplina în clasă:
Colegialitate:
Recomandări de ordin pedagogic:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Efectele Utilizarii Sistematice a Internetului de Catre Preadolescenti Asupra Rezultatelor Scolare (ID: 165164)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.