Efecte In Plan Psihologic ale Diagnosticului Prenatal

Psihologie

Efecte In Plan Psihologic ale Diagnosticului Prenatal

Byadmin ianuarie 1, 2024

Efecte în plan psihologic ale diagnosticului prenatal

2. Obiective și ipoteze

2.1. Obiective

Obiectivul acestei cercetări este de a investiga efectele în plan psihologic ale diagnosticului prenatal. Așadar, va fi testată infleunța diagnosticului prenatal asupra următoarelor caracteristici psihologice: stres, anxietate, stimă de sine, satisfacția maritală, starea de bine psihologică și nivelul depresiei. Având în vedere acest obiectiv, vor exista două grupuri de participanți. Grupul experimental va fi alcătuit din participanți cu diagnostic prenatal confirmat, iar grupul de control va fi alcătuit din participanți fără diagnostic prenatal. De asemenea, acest studiu își propune să identifice care sunt predictorii deciziei de avort. Astfel, va fi testată relația dintre severitatea diagnosticului, sexul copilului, vârsta mamei, statutul marital și decizia de avort.

2.2. Ipotezele cercetării

Există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul de stres la persoanele din grupul experimental față de cele din grupul de control.

Există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivel de anxietate la persoanele din grupul experimental față de cele din grupul de control.

Există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul stimei de sine la persoanele din grupul experiemental față de cele din grupul de control.

Există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul satisfacției maritale la persoanele din grupul experimental față de cele din grupul de control.

Există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul starii de bine psihologice la persoanele din grupul experimental față de cele din grupul de control.

Există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul depresiei la persoanele din grupul experimental față de cele din grupul de control.

Există o relație semnificativ negativă între severitatea diagnosticului și decizia de avort.

Există o relație semnificativ pozitivă între sexul copilului și decizia de avort.

Există o relație semnificativ pozitivă între vârsta mamei și decizia de avort.

Există o relație semnificativ negativă între statutul marital și decizia de avort.

3. Metodologie

3.1. Participanți

Cele două grupuri care au luat parte la cercetare au fost formate din 350 de participanți. Grupul experimental a fost format din 170 de participanți (M, SD) , iar grupul de control a fost format din 180 participanți (M, SD). Având în vedere obiectivul cercetării, toți participanții au fost de gen feminin.

3.2. Instrumente

Bunăstarea psihologică a fost evaluată prin intermediul chestionarului Ryff’s Well Being Scale (Ryff și Keyes, 1995) . Acest chestionar este compus din 42 de itemi, fiecare item având câte 6 variante de râspuns (1 = dezacord puternic, 6= accord puternic). Cei 42 de itemi sunt grupați în 6 factori: autonomie (7 itemi), control (7 itemi), dezvoltare personală (7 itemi), relații pozitive (7 itemi), sensul vieții (7 itemi), acceptare de sine (7 itemi).

Anxietatea a fost măsurată prin itermediul fațetei de anxietate incluse în versiunea IPIP a NEO-PI-R (Goldberg, 1992). Această scală conține 10 itemi, fiecare item având 5 variante de răspuns (1= mă caracterizează în foarte mică măsură, 5 = ma caracterizează aproape întotdeauna). Coeficientul alpha raportat pentru această scală este de .77.

Pentru a determina nivelul stimei de sine am folosit Rosenberg Self-esteem Scale (Rosenberg, 1995). Instrumentul a fost creat de sociologul american Morris Rosenberg în anul 1965 cu scopul de a măsura stima de sine globală, aflând de la respondenți sentimentele acestora față de propria persoană. Este o scală de tip likert care conține 10 itemi, fiecare cu 4 posibilități de răspuns (de la 1 = total dezacord, la 4 = total de acord). 5 dinte itemi (2, 5, 6, 8, 9) se scorează negativ (de la 1 = total de acord, la 4 = total dezacord). Scorurile pot fi cuprinse între 10 și 40. Cu cât scorurile sunt mai ridicate, cu atât nivelul stimei de sine este mai mare. Coeficientul alpha = 0,89, raportat de autor, indică o bună consistență internă, iar fidelitatea test-retest este cuprinsă în studiile autorului între r = 0.85 (la interval de o săptămână) și r = 0.88 ( la interval de două săptămâni). Coeficientul de fidelitate obținut pe eșantionul inițial de 5024 de elevi de liceu a fost de 0.77. S-au semnalat corelații negative între nivelul stimei de sine și al anxietății (r = -0.64) și al depresiei (r = -0.54).

Nivelul depresiei a fost evaluat prin intermediul Zung Self- rating depression scale (Zung, 1965). Acest instrument este compus din 20 de itemi, fiecare item având 4 variante de răspuns (1 = foarte rar, 5 = foarte des). Instrumentul este unifactorial, scorul total obțindându-se prin însumarea celor 20 de itemi.

Perceived Stress Scale- realizat de către Cohen, Kamarck, și Mermelstein (1983) este un chestionar autoevaluativ, având 3 variante, una de 14 itemi, de 10 itemi și de 4 itemi.Potrivit autorului, chestionarul PSS are o scală Likert de la 0 (niciodată) la 4( foarte des), un exemplu de item (În ultima lună, cât de des te-ai simțit supărat pentru că s-a întâmplat ceva neașteptat?) având o consistență internă de .89 (PSS-14), .88 (PSS-10) și .77 (PSS-4) (Cohen, Kamarck și Mermelstein, 1983).

Calitatea relației cu partenerul a fost evaluată cu ajutorul Quality of relationship inventory (QRI) (Pierce, Sarason și Sarason, 1991). Acest chestionar este alcătuit din 25 de itemi, fiecare item având 4 variante de răspuns (1 = deloc, 4 = foarte mult). Cei 25 de itemi sunt grupați în 3 factori: suport (7 itemi), conflict (12 itemi) și profunzimea relației (6 itemi).

3.3. Procedură

Participanții la această cercetare au fost selectați din cadrul unei clinici medicale private. Premergător discuției cu participanții a fost obținut acordul șefului de secției. Înainte de culegerea datelor s-a obținut acordul de participare la cercetare pentru toți participanții. Aceștia au fost informați despre scopul cercetării. Toate chestionarele au fost aplicate în format fizic. Timpul de completare a chestionarelor pentru fiecare participant a fost de aproximativ 20-25 de minute.

3.4. Design experimental

Această cercetare este de tip cvasi-experimental, transversal, toate variabilele fiind evaluate în același moment. Variabila independentă este diagnosticul prenatal, iar variabilele dependente sunt sresul, anxietatea, stima de sine, satisfacția maritală, starea de bine psihologică.

4. Rezultate

Tabelul 1. Mediile, abaterile standard și indicatorii formei simetriei pentru toate variabilele studiului.

În Tabelul 1 se observă mediile, abaterile standard și indicatorii formei distribuției pentru toate variabilele studiului. Având în vedere valorile indicatorilor de simetrie, se observă că toate variabilele studiului sunt distribuite normal.

Tabelul 2. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 1 din cadrul chestionarului de evaluare a anxietății.

În Tabelul 2 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 1 din cadrul testului de evaluare a anxietății. Astfel, se observă că 54 de participanți au răspuns “Niciodată”, 107 au răspuns “Rareori”, 54 au răspuns “Uneori”, 73 au răspuns “Deseori” și 62 au răspuns “Întotdeauna”.

Figura 1. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 1 al chestionarului de evaluare a anxietății.

În Figura 1 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 1 al chestionarului de evaluare a anxietății.

Tabelul 3. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 2 din cadrul chestionarului de evaluare a anxietății.

În Tabelul 3 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 2 din cadrul testului de evaluare a anxietății. Astfel, se observă că 61 de participanți au răspuns “Niciodată”, 78 au răspuns “Rareori”, 60 au răspuns “Uneori”, 69 au răspuns “Deseori” și 82 au răspuns “Întotdeauna”.

Figura 2. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 2 al chestionarului de evaluare a anxietății.

În Figura 2 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 2 al chestionarului de evaluare a anxietății.

Tabelul 4. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 3 din cadrul chestionarului de evaluare a anxietății.

În Tabelul 4 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 3 din cadrul testului de evaluare a anxietății. Astfel, se observă că 37 de participanți au răspuns “Niciodată”, 123 au răspuns “Rareori”, 45 au răspuns “Uneori”, 68 au răspuns “Deseori” și 77 au răspuns “Întotdeauna”.

Figura 3. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 3 al chestionarului de evaluare a anxietății.

În Figura 3 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 3 al chestionarului de evaluare a anxietății.

Tabelul 5. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 2 din cadrul chestionarului de evaluare a anxietății.

În Tabelul 5 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 4 din cadrul testului de evaluare a anxietății. Astfel, se observă că 57 de participanți au răspuns “Niciodată”, 96 au răspuns “Rareori”, 57 au răspuns “Uneori”, 61 au răspuns “Deseori” și 79 au răspuns “Întotdeauna”.

Figura 4. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 1 al chestionarului de evaluare a anxietății.

În Figura 4 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 1 al chestionarului de evaluare a anxietății.

Tabelul 6. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 5 din cadrul chestionarului de evaluare a anxietății.

În Tabelul 6 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 5 din cadrul testului de evaluare a anxietății. Astfel, se observă că 41 de participanți au răspuns “Niciodată”, 117 au răspuns “Rareori”, 65 au răspuns “Uneori”, 46 au răspuns “Deseori” și 81 au răspuns “Întotdeauna”.

Figura 5. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 5 al chestionarului de evaluare a anxietății.

În Figura 5 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 5 al chestionarului de evaluare a anxietății.

Tabelul 7. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 6 din cadrul chestionarului de evaluare a anxietății.

În Tabelul 7 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 6 din cadrul testului de evaluare a anxietății. Astfel, se observă că 41 de participanți au răspuns “Niciodată”, 96 au răspuns “Rareori”, 76 au răspuns “Uneori”, 68 au răspuns “Deseori” și 69 au răspuns “Întotdeauna”.

Figura 6. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 6 al chestionarului de evaluare a anxietății.

În Figura 6 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 6 al chestionarului de evaluare a anxietății.

Tabelul 8. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 7 din cadrul chestionarului de evaluare a anxietății.

În Tabelul 8 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 7 din cadrul testului de evaluare a anxietății. Astfel, se observă că 48 de participanți au răspuns “Niciodată”, 109 au răspuns “Rareori”, 51 au răspuns “Uneori”, 66 au răspuns “Deseori” și 76 au răspuns “Întotdeauna”.

Figura 7. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 7 al chestionarului de evaluare a anxietății.

În Figura 7 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 7 al chestionarului de evaluare a anxietății.

Tabelul 9. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 8 din cadrul chestionarului de evaluare a anxietății.

În Tabelul 9 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 1 din cadrul testului de evaluare a anxietății. Astfel, se observă că 77 de participanți au răspuns “Niciodată”, 77 au răspuns “Rareori”, 47 au răspuns “Uneori”, 72 au răspuns “Deseori” și 77 au răspuns “Întotdeauna”.

Figura 8. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 8 al chestionarului de evaluare a anxietății.

În Figura 8 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 8 al chestionarului de evaluare a anxietății.

Tabelul 10. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 9 din cadrul chestionarului de evaluare a anxietății.

În Tabelul 10 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 9 din cadrul testului de evaluare a anxietății. Astfel, se observă că 49 de participanți au răspuns “Niciodată”, 104 au răspuns “Rareori”, 41 au răspuns “Uneori”, 41 au răspuns “Deseori” și 115 au răspuns “Întotdeauna”.

Figura 9. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 9 al chestionarului de evaluare a anxietății.

În Figura 9 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 9 al chestionarului de evaluare a anxietății.

Tabelul 11. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 10 din cadrul chestionarului de evaluare a anxietății.

În Tabelul 11 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 10 din cadrul testului de evaluare a anxietății. Astfel, se observă că 25 de participanți au răspuns “Niciodată”, 82 au răspuns “Rareori”, 99 au răspuns “Uneori”, 40 au răspuns “Deseori” și 103 au răspuns “Întotdeauna”.

Figura 10. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 10 al chestionarului de evaluare a anxietății.

În Figura 10 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 10 al chestionarului de evaluare a anxietății.

Tabelul 12. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 1 din cadrul chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Tabelul 12 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 1 din cadrul testului de evaluare a stimei de sine. Astfel, se observă că 64 de participanți au răspuns „Total dezacord”, 72 au răspuns „Dezacord”, 102 au răspuns „ De acord” și 112 au răspuns „Total de acord”.

Figura 11. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 1 al chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Figura 11 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 1 al chestionarului de evaluare a stime de sine.

Tabelul 13. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 2 din cadrul chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Tabelul 13 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 2 din cadrul testului de evaluare a stimei de sine. Astfel, se observă că 78 de participanți au răspuns „Total dezacord”, 63 au răspuns „Dezacord”, 105 au răspuns „ De acord” și 104 au răspuns „Total de acord”.

Figura 12. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 2 al chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Figura 12 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 2 al chestionarului de evaluare a stime de sine.

Tabelul 14. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 1 din cadrul chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Tabelul 14 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 3 din cadrul testului de evaluare a stimei de sine. Astfel, se observă că 66 de participanți au răspuns „Total dezacord”,90 au răspuns „Dezacord”, 122 au răspuns „ De acord” și 72 au răspuns „Total de acord”.

Figura 13. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 3 al chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Figura 13 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 3 al chestionarului de evaluare a stime de sine.

Tabelul 15. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 4 din cadrul chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Tabelul 15 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 4 din cadrul testului de evaluare a stimei de sine. Astfel, se observă că 36 de participanți au răspuns „Total dezacord”, 144 au răspuns „Dezacord”, 103 au răspuns „ De acord” și 67 au răspuns „Total de acord”.

Figura 14. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 4 al chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Figura 14 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 4 al chestionarului de evaluare a stime de sine.

Tabelul 16. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 5 din cadrul chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Tabelul 16 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 5 din cadrul testului de evaluare a stimei de sine. Astfel, se observă că 42 de participanți au răspuns „Total dezacord”, 98 au răspuns „Dezacord”, 124 au răspuns „ De acord” și 86 au răspuns „Total de acord”.

Figura 15. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 5 al chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Figura 15 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 5 al chestionarului de evaluare a stime de sine.

Tabelul 17. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 6 din cadrul chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Tabelul 17 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 6 din cadrul testului de evaluare a stimei de sine. Astfel, se observă că 52 de participanți au răspuns „Total dezacord”, 92 au răspuns „Dezacord”, 147 au răspuns „ De acord” și 59 au răspuns „Total de acord”.

Figura 16. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 6 al chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Figura 16 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 6 al chestionarului de evaluare a stime de sine.

Tabelul 18. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 7 din cadrul chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Tabelul 18 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 7 din cadrul testului de evaluare a stimei de sine. Astfel, se observă că 53 de participanți au răspuns „Total dezacord”, 112 au răspuns „Dezacord”, 124 au răspuns „ De acord” și 61 au răspuns „Total de acord”.

Figura 17. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 7 al chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Figura 17 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 7 al chestionarului de evaluare a stime de sine.

Tabelul 19. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 8 din cadrul chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Tabelul 19 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 8 din cadrul testului de evaluare a stimei de sine. Astfel, se observă că 69 de participanți au răspuns „Total dezacord”, 85 au răspuns „Dezacord”, 118 au răspuns „ De acord” și 78 au răspuns „Total de acord”.

Figura 18. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 8 al chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Figura 18 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 8 al chestionarului de evaluare a stime de sine.

Tabelul 20. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 9 din cadrul chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Tabelul 20 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 9 din cadrul testului de evaluare a stimei de sine. Astfel, se observă că 31 de participanți au răspuns „Total dezacord”, 117 au răspuns „Dezacord”, 86 au răspuns „ De acord” și 116 au răspuns „Total de acord”.

Figura 19. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 9 al chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Figura 19 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 9 al chestionarului de evaluare a stime de sine.

Tabelul 21. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 10 din cadrul chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Tabelul 21 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 10 din cadrul testului de evaluare a stimei de sine. Astfel, se observă că 54 de participanți au răspuns „Total dezacord”, 65 au răspuns „Dezacord”, 131 au răspuns „ De acord” și 100 au răspuns „Total de acord”.

Figura 20. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 10 al chestionarului de evaluare a stimei de sine.

În Figura 20 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 10 al chestionarului de evaluare a stime de sine.

Tabelul 22. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 1 din cadrul chestionarului de evaluare a stresului.

În Tabelul 22 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 1 din cadrul testului de evaluare a stresului. Astfel, se observă că 39 de participanți au răspuns “Niciodată”, 100 au răspuns “Aproape niciodată”, 60 au răspuns “Uneori”, 33 au răspuns “Deseori” și 118 au răspuns “Foarte des”.

Figura 21. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 1 al chestionarului de evaluare a stresului.

În Figura 21 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 1 al chestionarului de evaluare a stresului.

Tabelul 23. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 1 din cadrul chestionarului de evaluare a stresului.

În Tabelul 23 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 2 din cadrul testului de evaluare a stresului. Astfel, se observă că 17 de participanți au răspuns “Niciodată”, 134 au răspuns “Aproape niciodată”, 51 au răspuns “Uneori”, 67 au răspuns “Deseori” și 81 au răspuns “Foarte des”.

Figura 22. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 2 al chestionarului de evaluare a stresului.

În Figura 22 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 2 al chestionarului de evaluare a stresului.

Tabelul 24. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 3 din cadrul chestionarului de evaluare a stresului.

În Tabelul 24 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 3 din cadrul testului de evaluare a stresului. Astfel, se observă că 41 de participanți au răspuns “Niciodată”, 129 au răspuns “Aproape niciodată”, 32 au răspuns “Uneori”, 86 au răspuns “Deseori” și 62 au răspuns “Foarte des”.

Figura 23. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 3 al chestionarului de evaluare a stresului.

În Figura 23 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 3 al chestionarului de evaluare a stresului.

Tabelul 25. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 4 din cadrul chestionarului de evaluare a stresului.

În Tabelul 25 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 4 din cadrul testului de evaluare a stresului. Astfel, se observă că 39 de participanți au răspuns “Niciodată”, 91 au răspuns “Aproape niciodată”, 54 au răspuns “Uneori”,55 au răspuns “Deseori” și 111 au răspuns “ Foarte des”.

Figura 21. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 1 al chestionarului de evaluare a stresului.

În Figura 24 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 4 al chestionarului de evaluare a stresului.

Tabelul 26. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la chestionarul de evaluare a satisfacției relației

În Tabelul 26 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul 1 din cadrul testului de evaluare a satisfacției relației. Astfel, se observă că 35 de participanți au răspuns “Într-o foarte mica măsură”, 69 au răspuns “Într-o mica măsură”, 90 au răspuns “Parțial satisfăcut”, 114 au răspuns “Destul de satisfăcut” și 42 au răspuns “Foarte satisfăcut”.

Figura 25. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul 1 al chestionarului de evaluare a satisfacției relației.

În Figura 25 se observă reprezentarea grafică a răspunsurilor la itemul 1 al chestionarului de evaluare a satisfacției relației.

Tabelul 27. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul de evaluare a severității diagnosticului.

În Tabelul 27 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul de evaluare a severității diagnosticului.

Figura 26. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul de evaluare a severității diagnosticului.

În Figura 26 se observă reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul de evaluare a severității diagnosticului.

Tabelul 28. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul de evaluare a deciziei de avort.

În Tabelul 28 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul de evaluare a deciziei de avort. Astfel, se observă că 99 de participanți au răspuns „Da” și 251 au răspuns „Nu”.

Figura 27. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul de evaluare a deciziei de avort.

În Figura 27 se observă reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul de evaluare a deciziei de avort.

Tabelul 29. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul de evaluare a sexului copilulul.

În Tabelul 29 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul de evaluare a sexului copilulul. Astfel, se observă că dintre cei 350 de participanți, 140 au fost însărcinate cu copil de sex masculin si 210 cu copil de sex feminin.

Figura 28. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul de evaluare a sexului copilului.

În Figura 28 se observă reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul de evaluare a sexului copilului.

Tabelul 30. Distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul de evaluare a statutului marital.

În Tabelul 30 se observă distribuția sub formă de frecvență a răspunsurilor la itemul de evaluare a statutului marital. Astfel, se observăc ă 105 participanți sunt necăsătoriți iar 245 căsătoriți.

Figura 29. Reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul de evaluare a statutului marital.

În Figura 29 se observă reprezentarea grafică a distribuției pentru răspunsurile la itemul de evaluare a statutului marital.

Tabel 30. Media, Abaterea standard și Eroarea standard pentru testul t pentru grupuri independente

În tabelul 30 se pot observa mediile și abaterile standard ale variabilelor studiului pentru grupul experimental și grupul de control. Acest tabel este atribuit testului t pentru grupuri independente.

Tabel 31. Testul t pentru grupuri independente

În tabelul 31, unde s-a aplicat testul t pentru grupuri independente se pot observa efectele psihologice ale grupului experimental în comparație cu ale grupului de control. Astfel, aplicându-se testul t pentru grupuri independente, s-au confirmat ipotezele studiului, observându-se diferențe de medii pentru toate variabilele testate.

În continuare, se observă faptul că există diferențe semnificative statistic între grupuri privind variabilele autonomie (t= 38,36, p <.05), control (t= 31,18, p <.05), relații pozitive (t= 36,39, p <.05), dezvoltare personală (t= 31,18, p <.05), sensul vieții (t= 36,21, p <.05) și acceptare de sine (t= 36,20, p <.05), ceea ce arată faptul că persoanele care fac parte din grupul experimental au un nivel al stării de bine mai scăzut decât persoanele care fac parte din grupul de control , iar ipoteza conform căreia există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul starii de bine psihologice la persoanele din grupul experimental față de cele din grupul de control, se confirmă.

Se observă că există diferențe semnificative statistic între grupuri privind variabila anxietate (t= 47,34, p <.05), ceea ce arată faptul că persoanele care fac parte din grupul experimental au o anxietate mai ridicată decât persoanele care fac parte din grupul de control , iar ipoteza conform căreia există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivel de anxietate la persoanele din grupul experimental față de cele din grupul de control, se confirmă.

Se observă că există diferențe semnificative statistic între grupuri privind variabila stimă de sine (t= 58,78, p <.05) ceea ce arată faptul că persoanele care fac parte din grupul experimental au o stimă de sine mai mică decât persoanele care fac parte din grupul de control, iar ipoteza conform căreia există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul stimei de sine la persoanele din grupul experiemental față de cele din grupul de control, se confirmă.

Se observă că există diferențe semnificative statistic între grupuri privind variabila depresie (t= 53,33, p <.05), ceea ce arată faptul că persoanele care fac parte din grupul experimental au un nivel al depresiei mai ridicat decât persoanele care fac parte din grupul de control , iar ipoteza conform căreia există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul depresiei la persoanele din grupul experimental față de cele din grupul de control, se confirmă.

Se observă că există diferențe semnificative statistic între grupuri privind variabilele suport marital (t= 57,38, p <.05), conflict marital (t= 57,85, p <.05) și profunzimea relației (t= 44, p <.05), ceea ce arată faptul că persoanele care fac parte din grupul experimental au un nivel mai scăzut al suportului marital, conflictului marital și profunzimii relației decât persoanele care fac parte din grupul de control , iar ipoteza conform căreia există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul de satisfacție maritală la persoanele din grupul experimental față de cele din grupul de control, se confirmă.

Se observă că există diferențe semnificative statistic între grupuri privind variabila stres (t= 53,54, p <.05) , ceea ce arată faptul că persoanele care fac parte din grupul experimental au un nivel al stresului mai ridicat decât persoanele care fac parte din grupul de control , iar ipoteza conform căreia există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivel de stres la persoanele din grupul experimental față de cele din grupul de control, se confirmă.

Se observă că există diferențe semnificative statistic între grupuri privind variabila satisfacția relației (t= 19,12, p <.05), ceea ce arată faptul că persoanele care fac parte din grupul experimental au un nivel mai scăzut al satisfacției relației decât persoanele care fac parte din grupul de control , iar ipoteza conform căreia există o diferență semnificativă în ceea ce privește nivel de satisfacție a relației la persoanele din grupul experimental față de cele din grupul de control, se confirmă.

Tabelul 32. Tabelul de corelații pentru variabilele vârstă, severitate diagnostic, sexul copilului, statut marital și decizia de a avorta.

În tabelul 32, unde s-a aplicat corelația Pearson se poate observa relațiile între variabilele care au legătură cu decizia de a avorta. Astfel, se poate vedea că există o relație semnificativă statistic între vârsta mamei și decizia de a avorta (r= .30, p <.01), iar ipoteza conform căreia există o relație semnificativ pozitivă între vârsta mamei și decizia de avort, se confirmă. În continuare observăm că există o relație semnificativ negativă între severitatea diagnosticului și decizia de a avorta (r= -.39, p <.01), iar ipoteza conform căreia există o relație semnificativ negativă între severitatea diagnosticului și decizia de avort, se confirmă.

De asemenea, observăm că există o relație pozitivă semnificativă statistic între sexul copilului și decizia de a avorta (r= 45, p <.01), iar ipoteza conform căreia căreia există o relație semnificativ pozitivă între sexul copilului și decizia de avort, se confirmă. Există o relație pozitivă semnificativă statistic între statutul marital al mamei și decizia de a avorta (r= .25, p <.01), iar ipoteza conform căreia căreia există o relație semnificativ pozitivă între statutul marital al mamei și decizia de avort, se confirmă.

5. Discuții

Obiectivul acestui studiu a fost acela de a investiga efectele în plan psihologice ale diagnosticului prenatal. Deși se consideră că a primi vestea cu privire la existența unui diagnostic prenatal este devastatoare din punct psihologic pentru oricare femeie însărcinată, acest aspect este dat de către simțul comun. Așadar, până în prezent, nu s-a demonstrat științific dacă confirmarea diagnosticului prenatal afectează mama din punct de vedere psihologic. Prin urmare, această cercetare și-a propus să clarifice pe cât posibil această relație.

În ceea ce privește rezultatele obținute, s-a obținut o diferență semnificativă cu privire la nivelul stresului între persoanele fără diagnostic prenatal (grup control) și persoanele cu diagnostic prenatal (grup experimental), persoanele cu diagnostic prenatal resimțind un nivel mai ridicat de stres decât persoanele din celălalt grup. Acest lucru înseamnă că în momentul în care o persoană află o astfel de veste cu caracter negatic, precum cea a diagnosticului prenatal, majoritatea energiei sale psihice (cognitivă, afectivă) este consumată de această problemă cu care se confruntă. În acest moment, mama se confruntă cu multe gânduri negative, multe dintre acestea iraționale, prin urmare mama va începe să fie caracterizată de un tonus afectiv negativ și instabil, fapt ce conduce de obicei la scăderea capacității de coping, aspect ce explică creșterea nivelului de stres (Kowalcek, 2007; Aite et al., 2003; Allison, Stafford și Anumba, 2011).

De asemenea, a existat o diferență semnificativă și cu privire la nivelul anxietății între persoanele fără diagnostic prenatal (grup control) și persoanele cu diagnostic prenatal (grup experimental), persoanele cu diagnostic prenatal resimțind un nivel mai ridicat de anxietate decât persoanele din celălalt grup Este cunoscut faptul că există o relație semnificativă între nivelul stresului și al anexietății (Lazarus, 1996; Lazarus, 2001; Hobfoll, 1989). Pe fondul unui tonus afectiv negativ, în momentul în care persoana se confruntă cu evenimente de viață ce îi depășesc capacitățile de coping, crește și nivelul anxietății.

De asemenea, a existat o diferență semnificativă și cu privire la nivelul stimei de sine între persoanele fără diagnostic prenatal (grup control) și persoanele cu diagnostic prenatal (grup experimental), persoanele cu diagnostic prenatal resimțind un nivel mai scăzut de stimă de sine decât persoanele din celălalt grup. Această diferență în ceea ce privește nivelul stimei de sine este explicată prin intermediul caracteristicilor stimei de sine. Astfel, persoanele care se confruntă cu vestea unui diagnostic prenatal sunt caracterizate de gânduri iraționale, fataliste și catastrofale, aspect ce conduce inevitabil la scăderea stimei de sine.

Rezultatele au arătat că există o diferență o diferență semnificativă și în ceea ce privește satisfacția maritală între persoanele fără diagnostic prenatal (grup control) și persoanele cu diagnostic prenatal (grup experimental), persoanele cu diagnostic prenatal resimțind un nivel mai scăzut de satisfacție maritală decât persoanele din celălalt grup. O posibilă explicație a acestui aspect este dată de faptul că în urma confirmării diagnosticului, datorită informațiilor cu caracter negativ, în cuplu există o tensiune crescută, nivelul de irascibilitate crescând, fapt ce conduce la apariția unor posibile conflicte care în multe dintre cazuri scad satisfacția maritală a cuplului.

De asemenea, rezultatele cercetării au arătat că există o diferență o diferență semnificativă și în ceea ce privește nivelul stării de bine psihologice (well-being) între persoanele fără diagnostic prenatal (grup control) și persoanele cu diagnostic prenatal (grup experimental), persoanele cu diagnostic prenatal resimțind un nivel mai scăzut al stării de bine psihologice decât persoanele din celălalt grup. Mai mult decât atât s-a observat că există o diferență semnificativă și în ceea ce privește nivelul depresiei între persoanele fără diagnostic prenatal (grup control) și persoanele cu diagnostic prenatal (grup experimental), persoanele cu diagnostic prenatal resimțind un nivel mai crescut al depresiei decât persoanele din celălalt grup. O posibilă explicație a acestei diferențe este dată de însăși mecanismele de formare a stărilor depresive. În momentul aproape toată viața psihică a mamei este domitată de conținuturi cognitive și afective specifice diagnosticului prenatal, atenția sa fiind preponderent focusată asupra acestei probleme, scade nivelul de energie și totodată persoanei i se diminuează interesul cu privire la toate aspectele vieții. O astfel de stare prelungită și netratată poate conduce la apariția depresiei clinice.

Rezultatele studiului au demonstrat că există o relație negativă între severitatea diagnosticului si decizia de avort. Astfel, cu cât diagnosticul este mai sever, cu atât persoana în cauză decide să avorteze. A existat o relație semnificativ pozitivă și între sexul copilului și decizia de avort. Astfel, se observă că persoanele care sunt însărcinate cu copii de sex feminin hotărăsc să nu avorteze mai multe decât celelalte persoane. Având în vedere natura unei astfel de relații, este imposibil de găsit o explicație plauzibilă, relația putând să existe în mare măsură datorită hazardului și erorii de măsurare.

De asemenea, s-a dovedit a exista o relație semnificativ pozitivă între vârsta mamei și decizia de avort. Astfel, persoanele mai în vârstă se decid să avorteze într-o mai mică măsură decât persoanele de o vârstă mai mică. O posibilă explicație a acestei relații poate fi că persoanele trecute de o anume vârstă își asumă anumite riscuri și hotărăsc să păstreze copilul deoarece domină ideea conform căreia există șanse să nu mai aibă o altă sarcină.

În final, se observă că a existat o relație semnificativ negativă între statutul marital și decizia de avort. Astfel, persoanele necăsătorite tind să decidă să nu păstreze copilul mai mult decât persoanele căsătorite. Acest lucru se întâmplă deoarece persoanele necăsătorite consideră că nu au statutul social adecvat pentru a avea un copil, mai ales în cazul în care sunt șanse ca copilul să aibă probleme de sănătate.

În continuare, având în vedere rezultatele obținute în cadrul acestei cercetări, va fi propus un program de consiliere a persoanelor ce se confruntă cu un diagnostic prenatal. Având în vedere natura efectelor de tip psihologic cu care se confruntă o astfel de personă (stres, anxietate, depresie, coping scăzut) se recomandă o consiliere și o psihoterapie de tip cognitiv-comportamental. Așadar, pentru a dimina pe cât posibil aceste efecte negative ale diagnosticului, programul de consiliere ar trebui să cuprindă următoarele:

Identificarea structurilor cognitive care conduc la efecte psihologice negative

Ajutarea persoanei să conștientizeze că acest eveniment cu care se confruntă nu este cea mai mare catastrofă posibiliă

Utilizarea tehnicilor cognitive cu scopul de a spori gândirea rațională a persoanei și de a minimiza gândurile iraționale legate de eveniment (diagnosticul prenatal)

Susținerea persoanei în dezvoltarea unei abordări de tip logic, empiric și pragmatic asupra evenimentelor de viață.

Familiarizarea persoanei cu cele mai importante tehnici de relaxare.

Familiarizarea persoanei cu tehnicile cognitive de susținere pe termen lung a schimbărilor obținute.

Printre limiele acestei cercetări se numără utilizarea exclusivă a chestionarelor de tip self-report în procesul de colectare a datelor, fapt ce poate conduce la dezirabilitate socială. O altă limită a acestui studiu este utilizarea unui design cvasi-experimental în care nu s-au controlat anumite variabile. Acest inconvenient nu a putut fi evitat având în vedere obiectivul cercetării.

Această cercetare poate reprezenta un punct de plecare pentru alte studii care doresc să studieze în detaliu acest subiect. Așadar, în continuare se poate testa utilitatea practică a programului de consiliere propus anterior. De asemenea, o altă viitoare cercetare poate studia care sunt factorii ce le pot face pe persoane să își schimbe decizia cu privire la avort.

În concluzie, această cercetare și-a atins obiectivul propus, demonstrând că diagnosticul prenatal conduce la efecte psihologice negative. Rezultatele acestui studiu sunt încurajatoare și pot reprezenta un punct de plecare între cercetarea de tip interdisciplinar dintre științele comportamentale și medicale.

Referințe Bibliografice

Ryff, C.D., și Keyes, C.L.M. (1995). The structure of psychological well-being revised. Journal of Personality and Social Psychology, 69(4), 719-727.

Goldberg, L., R., (1992). The development of markers for the Big-Five factor structure. Psychological Assessment, 4, 24-42;

Rosenberg M. (1995) Global self esteem and specific self estem: different concepts and specifications, Institute of Mental Health and University of Maryland, 4-11.

Zung, W.W.K. (1965). A self rating depression scale. Arch Gen Psychiatry, 12(1), 63-70.

Cohen, S., Kamarck,T., și Mermelstein,R., (1983). A Global Measure of Perceived Stress. Journal of Health and Social Behavior, 24(4), 385-396.

Pierce, G.R., Sarason, I.G., și Sarason, B.R. (1991). General and Relationship Based Perceptions of Social Support: Are the Two Constructs Better Than One? Journal of Personality and Social Psychology, 61(6), 1028-1039.

Lazarus, R. S. (2001). Relational meaning and discrete emotions. In K. Scherer, A. Schorr, & T. Johnstone (Eds.), Appraisal processes in emotion: Theory, methods, research (pp. 37–67). New York: Oxford University Press.

Lazarus, R.S. (1966). Psychological Stress and the Coping Process. New York: McGraw-Hill.

Hobfoll, S.E. (1989). Conservation of resources: A new attempt at conceptualizing stress. American Psychologist, 44(3), 513-524.

Kowalcek, I. (2007). Stress and anxiety associated with prenatal diagnosis. Best Practice & Research Clinical Obstetrics and Gynaecology, 21(2), 221-228.

Aite, L., Trucchi, A., Noham, A., Zaccara, A., Cassacia, G., si Bagolan, P. (2003). A Challenging Intervention With Maternal Anxiety: Babies Requiring Surgical Correction Of A Congenital Anomaly After Missed Prenatal Diagnosis. Infant Mental Health Journal, 24(6), 571-579.

Allison, S.J., Stafford, J., si Anumba, D.O.C. (2011). The effect of stress and anxiety associated with maternal prenatal diagnosis on feto-maternal attachment. BMC Women’s Health, 11, 33.