Dificultati de Adaptare la Viata Sociala a Tinerilor Liberati din Centrele de Detentie

CUPRINS

Argument

Capitolul 1 Aspecte legislative

1.1. Temei legal

1.2. Condiții de acordare a liberării dintr-un centru educativ

sau centru de detenție

1.3. Perioada în care minorii liberați din centrul educativ sau din centrul de detenție se află în evidența serviciului de probațiune

1.4. Consecințele nerespectării obligațiilor/condițiilor de executare

1.5 Procedura de supraveghere a executării obligațiilor de tinerii liberați din centru educativ/centrul de detenție

1.6 Sesizarea instanței de executare

Capitolul 2 – Aspecte teoretice și practice cu privire la punerea în executare a obligațiilor de către persoanele liberate din centrele de detenție și utilitatea lor în practică

2.1. Scopul activității de supraveghere

2.2. Metode și tehnici utilizate în monitorizarea îndeplinirii obligațiilor

2.3. Aspecte procedurale privind punerea în executare a îndeplinirii obligațiilor

2.4 Utilitatea acestor obligații în practică

Capitolul 3 – Dificultăți de adaptare la viața socială pe care le pot întâmpina tinerii liberați din centrele de detenție

3.1. Aspecte generale

3.2. Factori/obstacole care îngreunează procesul de reintegrarea socială a persoanelor liberate din centrele de detenție

Capitolul 4 – Studii de caz

4.1. Argument privind studiile de caz exemplificate

4. 2. Prezentarea studiilor de caz

Concluzii

Bibliografie

ARGUMENT

Odată cu noile modificări legislative în materie penală, din categoria persoanelor aflate în supravegherea Serviciilor de Probațiune fac parte și minorii/tinerii, în privința cărora s-a pronunțat liberarea înainte de termen din executarea unei măsuri educative privative de libertate.

Activitatea sistemului de probațiune este complexă, iar scopul esențial al acestei activități este reabilitarea socială a infractorilor, diminuarea riscului de recidivă și creșterea gradului de siguranță în comunitate.

Procesul de reintegrare socială al persoanelor care au fost private de libertate este însă unul complex și sinuos, care ține pe de o parte de personalitatea individului, de factorii săi de risc criminogen, și pe de altă parte de resursele și disponibilitatea comunității din care face parte de a se implica în acest proces.

Odată cu punerea în libertate, aceste persoane se confruntă cu o serie de obstacole (ex. stigmatul social) și probleme (ex. lipsa unei locuințe, a resurselor financiare, a suportului familial, educația deficitară, lipsa abilităților de soluționare a problemelor), care le pot influența motivația de schimbare comportamentală și capacitatea de adaptare la viața socială.

Primul argument în alegerea temei are la bază aspectele observate de consilierul de probațiune cu privire la modul în care tinerii liberați din centrele de detenție se reintegrează în societate și măsura în care ei respectă obligațiile impuse , având în vedere faptul că se află la prima sancțiune cu privare de libertate.

Al doilea argument în alegerea temei, este acela al faptului că tinerii, în general, au nevoi diferite de cele ale adultului. Din punct de vedere al vârstei, acești tineri parcurg o perioadă a adolescenței prelungite(18/20 la 24/25 de ani), când ei simt nevoia de autoafirmare, de a ieși în evidență , de a se distra, iar găsirea unor modalități constructive de îndeplinire a acestor nevoi este importantă în procesul de formare caracterială. Marea majoritate a tinerilor liberați își petrec timpul liber în mod neconstructiv (ex. frecventează localuri publice unde consumă alcool în exces și iscă/se implică în altercații fizice ), fiind astfel expuși riscului de a comite noi infracțiuni.

Din punct de vedere social, tinerii încep să aibă și responsabilități specifice unui adult ( ex. îndeplinirea atribuțiilor la serviciu în cazul obținerii unui loc de muncă sau de părinte, în cazul celor care au copii), dar capacitatea lor de a și le asuma este în curs de formare.

Ținând cont de faptul că din punct de vedere psihologic, acești tineri se află în plin proces de maturizare, de conturare și definitivare a personalității, dezvoltarea simțului răspunderii este o parte indispensabilă acestui proces de maturizare.

Așadar, acești tineri liberați din centrele de detenție aflați în plin proces de maturizare comportamentală, în funcție de anumiți factori de personalitate și de mediu, au șanse fie de a se adapta și de a menține o conduită prosocială, fie sunt expuși riscului de a reitera comportamentul infracțional și de a reveni în mediul de detenție, aspect care le-ar dezvolta un patern infracțional greu de înlăturat pe viitor.

Prezenta lucrare își propune să abordeze dificultățile întâmpinate de către tinerii liberați din centrele de detenție aflați în evidența Serviciului de Probațiune Hunedoara, în reintegrarea în societate, măsura în care a aceștia respectă obligațiile impuse de către instanța de executare și modul în care aceștia s-au adaptat până în prezent la cerințele vieții sociale. Totodată, în capitol concluzii, am prezentat câteva aspecte care ar facilita procesul de maturizare comportamentală în mod corespunzător, precum și aspecte care ar facilita incluziunea socială a acestor tineri.

Mediul carceral își pune amprenta asupra dezvoltării caracteriale a tinerilor. După liberare, în funcție de nivelul lor de dezvoltare personală, de nivelul de educație, de legătura strânsă cu familia, anturaj sau alți factori de mediu, tinerii liberați întâmpină dificultăți de adaptare la viața socială (ex. greutăți în obținerea unei calificări profesionale, a unui loc de muncă, de integrare într-un colectiv la locul de muncă).

Studiile de caz prezentate și analizate în cuprinsul lucrării descriu situația tinerilor liberați din centrele de detenție, în privința cărora instanța a dispus respectarea mai multor obligații până la împlinirea duratei internării într-un centru de detenție și care întâmpină mai multe dificultăți de reintegrare socială.

CAPITOLUL 1

ASPECTE LEGISLATIVE

1.1 Temei legal

Odată cu modificările noului cod penal, în supravegherea serviciului de probațiune mai poate intra:

a ) minorul, liberat din centrul educativ, care nu a împlinit vârsta de 18 ani, în privința căruia instanța a dispus înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice;

b ) minorul care a împlinit vârsta de 18 ani, liberat din centrul de detenție, în privința căruia instanța a impus respectarea uneia sau mai multor obligații prevăzute la art. 121 Cod Penal.

Prin urmare, acești tineri intră în evidența serviciului de probațiune, nu în baza unei sentințe de condamnare, ci în baza unei sentințe penale de punere în libertate.

Pe viitor, pe lângă acești tineri, se vor afla în supravegherea serviciilor de probațiune și persoanele majore liberate condiționat ( o instituție care a suferit modificări o dată cu noul cod penal), care de la data liberării mai au de executat un rest de pedeapsă de 2 ani sau mai mare. Munca cu persoanele majore, care vor fi liberate condiționat din penitenciare, va începe mai târziu, deoarece acestea trebuie să fi comis fapta după intrarea în vigoare a noului cod penal.

Este de remarcat faptul că, acești tineri liberați din centrul de detenție ( fostele penitenciare pentru minori și tineri), au suferit inițial o pedeapsă privativă de libertate aplicată în baza vechiului cod penal, iar după actualele reglementări ale codului penal ( aplicarea legii mai favorabile) li s-a înlocuit această pedeapsă cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție.

1.2. Condiții de acordare a liberării dintr-un centru educativ sau centru de detenție

– dacă pe durata internării minorul a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale;

– după executarea a cel puțin jumătate din durata internării.

1.3 Perioada în care minorii liberați din centrul educativ sau din centrul de detenție se află în evidența serviciului de probațiune.

Potrivit art. 125 alin. 5 din Codul Penal, înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice se dispune pe o perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani, iar în cazul celor liberați din centrul de detenție, durata de executare a obligațiilor este egală cu partea rămasă neexecutată din durata internării.

Prin urmare, un minor liberat din centru educativ, în privința căruia s-a dispus înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice, se poate afla în evidența serviciului de probațiune minim 3 luni și maxim 6 luni, iar cel liberat din centrul de detenție, până la împlinirea duratei măsurii internării.

Perioada în care persoana liberată se află în evidența serviciului de probațiune ar reprezenta o perioadă de supraveghere a modului în care persoana respectă obligațiile și condițiile de punere în libertate. Legislația penală nu denumește această perioadă nici termen de încercare (așa cum era reglementată de vechea legislației pentru cei condamnați cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere) nici termen de supraveghere așa cum este reglementat de actualul cod penal pentru care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere).

În ambele situații, instanța impune respectarea uneia sau mai multor obligații prevăzute de art. 121 lit. a – f Cod Penal, iar supravegherea executării acestor obligații se face sub coordonarea serviciului de probațiune.

1.4. Consecințele nerespectării obligațiilor/condițiilor de executare

Potrivit art. 124 alin. 6 din Codul Penal, dacă minorul nu respectă, cu rea credință, condițiile de executare a măsurii asistării zilnice sau obligațiile impuse, instanța revine asupra înlocuirii sau liberării și dispune executarea restului neexecutat din durata măsurii internării într-un centru educativ.

În cazul săvârșirii, până la împlinirea duratei internării, a unei noi infracțiuni de către o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani și față de care s-a dispus înlocuirea măsurii internării într-un centru educativ cu măsura asistării zilnice, instanța revine asupra înlocuirii și dispune :

a ) executarea restului rămas din durata măsurii internări inițiale, cu posibilitatea prelungirii duratei acesteia până la maximul prevăzut de lege;

b ) internarea într-un centru de detenție.

Dacă după acordarea liberării tânărul sancționat a săvârșit o nouă infracțiune, instanța revocă liberarea.

1.5 Procedura de supraveghere a executării obligaților de către minorii/tinerii liberați din centrul educativ sau centrul de detenție

Liberarea din centrul educativ sau din centrul de detenție este o instituție similară liberării condiționate a majorilor, dar aplicabilă minorilor.

Activitatea de supraveghere a tinerilor liberați din centrele de detenție nu este reglementată expres în Legea 252/2013 privind organizarea și funcționarea serviciilor de probațiune, ci doar modul de supraveghere a obligațiilor care pot fi impuse acestora pe durata asistării zilnice sau până la împlinirea duratei într-un centru de detenție.

Dificultatea cu care se confruntă consilierii de probațiune în ceea ce prune respectarea uneia sau mai multor obligații prevăzute de art. 121 lit. a – f Cod Penal, iar supravegherea executării acestor obligații se face sub coordonarea serviciului de probațiune.

1.4. Consecințele nerespectării obligațiilor/condițiilor de executare

Potrivit art. 124 alin. 6 din Codul Penal, dacă minorul nu respectă, cu rea credință, condițiile de executare a măsurii asistării zilnice sau obligațiile impuse, instanța revine asupra înlocuirii sau liberării și dispune executarea restului neexecutat din durata măsurii internării într-un centru educativ.

În cazul săvârșirii, până la împlinirea duratei internării, a unei noi infracțiuni de către o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani și față de care s-a dispus înlocuirea măsurii internării într-un centru educativ cu măsura asistării zilnice, instanța revine asupra înlocuirii și dispune :

a ) executarea restului rămas din durata măsurii internări inițiale, cu posibilitatea prelungirii duratei acesteia până la maximul prevăzut de lege;

b ) internarea într-un centru de detenție.

Dacă după acordarea liberării tânărul sancționat a săvârșit o nouă infracțiune, instanța revocă liberarea.

1.5 Procedura de supraveghere a executării obligaților de către minorii/tinerii liberați din centrul educativ sau centrul de detenție

Liberarea din centrul educativ sau din centrul de detenție este o instituție similară liberării condiționate a majorilor, dar aplicabilă minorilor.

Activitatea de supraveghere a tinerilor liberați din centrele de detenție nu este reglementată expres în Legea 252/2013 privind organizarea și funcționarea serviciilor de probațiune, ci doar modul de supraveghere a obligațiilor care pot fi impuse acestora pe durata asistării zilnice sau până la împlinirea duratei într-un centru de detenție.

Dificultatea cu care se confruntă consilierii de probațiune în ceea ce privește munca cu această categorie de persoane supravegheate este aceea a lipsei procedurii de supraveghere care nu este prevăzută în Regulamentul de aplicare a dispozițiilor Legii 252/2013 privind organizarea și funcționare sistemului de probațiune.

Bazându-ne pe aspectele legale privind punerea în executare a obligațiilor ce pot fi impuse persoanelor liberate și coroborând cu aspectele legale procedurale în ceea ce privește activitatea de supraveghere a celorlalte categorii de persoane aflate în evidența serviciilor de probațiune, în practica serviciilor de probațiune, extindem efectele procedurii de supraveghere a persoanelor aflate în supraveghere și la persoanele liberate din centrele de detenție.

Activitatea de monitorizare a respectării obligațiilor de către tinerii liberați se face bazându-ne pe reglementările prevăzute de art. 99 din Legea 252/2013 privind organizarea și funcționarea serviciilor de probațiune și de art. 70-76 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

De la intrarea în vigoare a noului cod penal și de procedură penală și până la data de 15 decembrie 2014, au intrat în evidența Serviciului de Probațiune Hunedoara un număr de 10 tineri în privința cărora instanța a dispus liberarea din executarea măsurii educative a internării într-un centru de detenție (un caz fiind transferat la alt serviciu din țară) și doar doi minori în privința cărora s-a dispus înlocuirea măsurii educative a internării într-un centru educativ cu măsura educativă a asistării zilnice pe o durată. Prin urmare, a început munca efectivă cu persoanele care au fost private de libertate.

Pentru a responsabiliza tinerii liberați în procesul de reintegrare socială și pentru a monitoriza modul în care ei se adaptează la normele sociale, legiuitorul a prevăzut și respectarea uneia sau mai multor obligații de către aceștia, până la împlinirea duratei internării în centru de detenție.

Potrivit art. 125 alin. 5 din Codul penal, odată cu înlocuirea sau liberarea, instanța impune respectarea uneia sau mai multor obligații prevăzute de art. 121 Cod penal, până la împlinirea duratei măsurii internării:

Să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională;

Să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială stabilită de instanță;

Să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanță;

Să nu se apropie și să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanții la săvârșirea de infracțiuni ori cu alte persoane stabilite de instanță.;

Să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta;

Să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală.

Executarea obligațiilor prevăzute la lit. b) – d) începe de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care au fost stabilite, iar în cazul obligațiilor prevăzute la lit. a) , e) și f) de la data aducerii la cunoștința persoanei liberate a conținutului concret al acestora, stabilit de către consilierul de probațiune, și încetează de drept la data împlinirii duratei internării.

În stabilirea obligațiilor pe care tânărul le are de respectat, instanța de executare ține cont de propunerile regăsite în referatul de evaluare întocmit de serviciul de probațiune cu ocazia desfășurării lucrărilor consiliului educativ organizat la nivelul centrului educativ, respectiv al comisiei din centru de detenție.

În punerea în executare a obligațiilor impuse de către instanță, consilierul de probațiune manager de caz colaborează cu instituțiile din comunitate, cu asociații, organizații nonguvernamentale, precum și cu membrii familiei, sau alte persoane de suport din mediul proxim de viață al tânărului.

Persoana liberată poate beneficia de asistare în vederea rezolvării unor probleme și nevoi speciale din partea Serviciului de Probațiune sau a altor instituții din comunitate abilitate în acest sens.

Potrivit art. 103 alin. 1 din Legea 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, asistarea persoanelor supravegheate poate fi realizată prin intermediul cursurilor de pregătire școlară sau calificare profesională, programelor de reintegrare socială, consultanței, îndrumării vocaționale și a altor activități, fie stabilite ca activități în conținutul măsurii educative sau ca obligații în hotărârea judecătorească, fie stabilite de către consilierul de probațiune manager de caz, cu acordul persoanei, în scopul reabilitării sociale a acesteia.

1.6 Sesizarea instanței de executare:

♦ În situația în care, în această perioadă, în funcție de evoluția cazului, consilierul de probațiune manager de caz constată că au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor prin impunerea de noi obligații, sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente, fie încetarea unora dintre obligații, întocmește un referat de evaluare și sesizează instanța de executare;

♦ Dacă persoana liberată nu respectă obligațiile ce îi revin, consilierul de probațiune verifică motivele care au determinat această nerespectare și dacă apreciază că aceasta s-a făcut cu rea-credință, întocmește un referat de evaluare și sesizează instanța de executare;

♦ Dacă persoana nu respectă, cu rea credință, obligațiile impuse, instanța revine asupra liberării și dispune executarea restului rămas neexecutat din durata internării într-un centru de detenție.

♦ Sesizare instanței poate fi făcută de către procuror în cazul comiterii de noi infracțiuni pe durata executării măsurii educative și de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea părinților, tutorelui sau a altei persoanei în grija căreia sa află minorul ori a persoane vătămate ori a altei persoane interesate, după consultarea referatului de evaluare întocmit de către consilierul de probațiune.

CAPITOLUL 2

Aspecte teoretice și practice cu privire la punerea în executare a obligațiilor de către persoanele liberate din centrele de detenție și utilitatea lor în practică

2.1 Scopul activității de supraveghere

Prin lege, scopul activității de supraveghere, este sprijinirea și încurajarea permanentă a persoanei în vederea reintegrării sociale, în vederea asumării propriilor acțiuni, întărirea gradului de siguranță socială și prevenirea săvârșirii din nou a unor infracțiuni.

Având în vedere reglementările noului cod penal, consilierul de probațiune are sarcina de a monitoriza modul în care tinerii liberați respectă obligațiile impuse de către instanța de executare.

În această activitate de monitorizare și reabilitare a tinerilor liberați, consilierul de probațiune manager de caz se bazează atât pe resursele sale interioare, pe abilitățile sale de practician prin instrumentele de lucru pe care le are la dispoziție (ex. interviul inițial, interviul motivațional, programe de consiliere individuală și de grup), pe resursele persoanei liberate (nivelul educațional, abilități practice dobândite), pe colaborarea cu familia tânărului sau cu alte persoane de suport (colaborarea interinstituțională).

2.2 Metode și tehnici utilizate în monitorizarea îndeplinirii obligațiilor

Monitorizarea modului în care persoanele liberate respectă obligațiile impuse, se realizează de către consilierul de probațiune manager de caz, în colaborare cu instituțiile din comunitate (etc. școală, poliție, spitale, A.J.O.F.M.) și cu familia sau alte persoane din comunitate.

Prima etapă este:

evaluare inițială care este realizată pe:

pe baza interviului din cadrul primei întrevederi de către consilierul de probațiune cu persoana liberată și alți membri ai familiei;

pe baza informațiilor primite din partea centrului de detenție cu privire la conduita tânărului în centru, programele educative desfășurate și relația cu membrii familiei;

referatului de evaluare întocmit în etapa presentențială.

Potrivit art. 52 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea serviciului de probațiune, coordonarea procesului de supraveghere, se realizează pentru fiecare persoană supravegheată, de către consilierul de probațiune manager de caz, după cum urmează:

a) informează persoana cu privire la procesul de supraveghere;

b) evaluează inițial persoana;

c) planifică procesul de supraveghere;

d ) derulează activitățile de control și derulează sau coordonează asistarea în procesul de supraveghere;

e) colaborează cu judecătorul delegat cu executarea, cu instituții din comunitate, precum și cu alte autorități sau instituții publice;

f) monitorizează procesul de supraveghere;

g) evaluează procesul final de supraveghere.

Prin urmare, în cadrul primei întrevederi cu persoana liberată, consilierul de probațiune manager de caz îi prezintă acesteia condițiile de executare a măsurii educative (care presupun în primul rând îndeplinirea obligațiilor pe care le are de respectat, precum și evitarea comiterii de noi infracțiuni) și consecințele respectării sau nerespectării acestora. Totodată, are loc evaluarea inițială a persoanei liberate cu scopul evaluării nevoilor criminogene/sociale și stabilirii riscului de recidivă infracțională.

În evaluarea persoanelor liberate, consilierul de probațiune solicită centrului de detenție informații cu privire la conduita acestora în cadrul centrului, care vor conține date privind programele educative pe care le-a urmat, activitățile culturale, sociale, religioase la care a participat tânărul, abaterile disciplinare și legătura cu familia în perioada privării de libertate.

Colaborarea cu instituțiile din comunitate: inspectoratul județean de poliție, inspectoratul școlar județean, agenția județeană de ocupare a forței de muncă, spitale, asociații sau organizații nonguvernamentale;

Evaluare intermediară

Pe parcursul perioadei de supraveghere, consilierul de probațiune reevaluează situația persoanei supravegheate, pentru a stabili riscul de recidivă infracțională, riscul pentru siguranța publică, riscul de autovătămare și suicid, ținând cont de comportamentul acesteia în comunitate, iar în situația în care nu respectă obligațiile impuse sau sunt motive de modificare/încetarea a unei obligații, consilierul de probațiune întocmește în acest sens un raport de evaluare la instanță.

Evaluare finală se face în cadrul unui raport final de supraveghere în care se menționează măsura în care persoana supravegheată și-a îndeplinit obligațiile, progresele înregistrate, riscul de recidivă și perspectivele de adaptare și menținere a conduitei prosociale.

În realizarea acestor evaluări și demersuri, consilierul de probațiune comunică în scris și telefonic cu instituțiile din comunitate și cu familia.

2.3 Aspecte procedurale privind punerea în executare a îndeplinirii obligațiilor

a) Să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională

Potrivit legislației penale în vigoare, consilierul de probațiune, decide, pe baza evaluării inițiale a persoanei, cursul ce trebuie urmat și instituția din comunitate în care urmează să aibă loc, comunicând acestei instituții o copie de pe dispozitivul hotărârii, precum și decizia sa.

În urma evaluării inițiale, consilierul de probațiune poate decide urmarea cursurilor școlare sau a unui curs de formare profesională, înaintând după caz decizia și copie după dispozitivul hotărârii, unității de învățământ unde urmează să frecventeze cursurile școlare sau agenției locale de ocupare a forței de muncă, în a cărui circumscripție locuiește tânărul.

Să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială stabilită de instanță;

Să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanță;

Să nu se apropie și să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanții la săvârșirea de infracțiuni ori cu alte persoane stabilite de instanță;

În punerea în executare a obligațiilor de la lit. b)- d), consilierul de probațiune colaborează cu Inspectoratul Județean de Poliție în a cărui circumscripție locuiește tânărul, respectiv cu Inspectoratul General al Poliției Române (pentru cazurile în care s-a dispus interdicția pentru locuri, manifestări, adunări în afara acestei circumscripții) înaintând acestei instituții o adresă cu obligația prevăzută în hotărârea penală, precum și o copie după dispozitivul acestei hotărâri.

Pe parcursul supravegherii, la solicitarea tânărului, pentru motive obiective, consilierul de probațiune poate acorda, prin decizie, permisiuni în executarea uneia din aceste obligații.

În cazul obligațiilor prevăzute de lit. c și d, permisiunea nu poate fi acordată pe o perioadă mai mare de 5 zile.

În situația obligației prevăzute la lit. b ), consilierul de probațiune poate să acorde tânărului, prin decizie, permisiunea de a depăși limita teritorială stabilită de instanță, iar în situația în care solicitarea minorului privește părăsirea teritoriului țării, durata permisiunii nu poate depăși 30 de zile într-un an.

Despre acordarea permisiunii, consilierul de probațiune încunoștințează, Inspectoratul Județean de Poliție, respectiv Inspectoratul General al Poliție Române, judecătorul delegat cu executarea, precum și persoanele cu care persoana supravegheată nu are dreptul să intre în legătură, ori nu are dreptul să se apropie sau inspectoratelor de poliție de la domiciliile acestora.

e ) Să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta;

Persoana liberată se va prezenta la sediul Serviciului de Probațiune în conformitate cu planificarea stabilită. La fiecare întrevedere, consilierul va aduce la cunoștința condamnatului data următoarei viitoarei întrevederi.

În cazul în care, din motive obiective, persoana liberată nu se poate prezenta la întrevederea stabilită, comunică consilierului de probațiune înaintea întrevederii sau, în condițiile în care nu este posibil acest lucru, se prezintă la sediul serviciului de probațiune după maximum 3 zile de la momentul în care cauzele care au determinat imposibilitatea prezentării au încetat. Persoana liberată trebuie să justifice imposibilitatea obiectivă de prezentare, prin depunerea de dovezi la dosarul de probațiune, pe care consilierul manager de caz are obligația să le verifice.

f ) Să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală.

În cazul acestei obligații, consilierul de probațiune comunică instituției în care urmează să aibă loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală, copie după dispozitivul hotărârii, iar în situația în care instituția nu este menționată în hotărâre, consilierul de probațiune stabilește, prin decizie, instituția în care urmează să aibă loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală și comunică acesteia copia de pe dispozitivul hotărârii, precum și decizia sa.

2.4 Utilitatea acestor obligații în practică

Așa cum spuneam la începutul capitolului I, pentru a responsabiliza tinerii liberați în procesul de reintegrare socială și pentru a monitoriza modul în care ei se adaptează la normele sociale, legiuitorul a prevăzut și respectarea uneia sau mai multor obligații de către aceștia, până la împlinirea duratei internării în centru de detenție, iar în situația în care consilierul de probațiune consideră că este necesară înlocuirea/încetarea sau impunerea de noi obligații poate solicita instanței de executare acest lucru, motivând propunerea în referatul de evaluare.

Analizând conținutul obligațiilor pe care instanța le poate impuse persoanei liberate, putem aprecia că rolul lor este pe de o parte acela de a-i sprijini pe tineri în creșterea nivelului de pregătire școlar-profesională și a șanselor de integrare pe piața muncii, iar pe de altă parte de a-i responsabiliza cu privire la necesitatea respectării legii și evitarea comiterii de noi infracțiuni.

Obligația prevăzută la lit. a )

În practică, respectarea acestei obligații este utilă prin prisma nevoii de a crește nivelul instrucției școlare/de a însușii noțiuni teoretice și practice prin urmarea unui curs de calificare profesională și facilitării integrării pe piața forței de muncă.

Cei mai mulți dintre tinerii liberați nu au experiență în muncă și au un nivel scăzut al instrucției școlare.

Totodată, implicarea în astfel de activități reprezintă o modalitate constructivă de ocupare a timpului liber.

Obligația prevăzută la lit. b )

Impunerea acestei obligații se poate lua în acele situații în care, infracțiunea a fost comisă în altă localitate, instanța învederând reducerea riscului de extindere a activității infracționale.

Obligația prevăzută la lit. c )

În impunerea acestei obligații, instanța ține cont de locul unde a fost comisă fapta, contextul în care a fost comisă, astfel că prin evitarea frecventării unor astfel de locații, să se prevină săvârșirea de noi infracțiuni. Totodată, instanța are în vedere reducerea riscului pentru siguranța publică.

Obligația prevăzută la lit. d )

Săvârșirea unei infracțiuni contra persoanei poate atrage impunerea interdicției de a se apropia sau de a comunica cu victima sau cu membri ai familiei, deoarece se are în vedere protejarea victimei. Conflictul nesoluționat agresor-victimă poate duce la reiterarea conduitei infracționale a agresorului.

În funcție de circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea ( ex. comiterea de infracțiuni într-un grup infracțional), instanța poate impune interdicției de a comunica cu participanții la săvârșirea de infracțiuni ori cu alte persoane stabilite de instanță, cu scopul de a reduce riscului comiterii de noi infracțiuni.

Obligația prevăzută la lit. e )

Impunerea unei astfel de obligații își găsește utilitatea în facilitarea monitorizării modului în care tânărul respectă obligațiile impuse, formării unei atitudini de conformare la autoritate și a unei relații pozitive, constructive cu consilierul de probațiune manager de caz.

Obligația prevăzută la lit. f )

În funcție de gravitatea faptei comise (ex. de regulă sunt infracțiuni contra persoanei ), de eventuale probleme de sănătate ale tânărului care îl predispun la fapte antisociale, sau de comiterea infracțiunii pe fondul unei adicții, instanța poate impune tânărului liberat respectarea acestei obligații, putând să specifice instituția în care să aibă loc executarea obligației.

Impunerea unei astfel de obligații poate avea dublu rol: pe de o parte de a proteja comunitate de pericolul pe care l-ar prezenta persoana liberată, în lipsa unei astfel de obligații, cât și rolul de a proteja persoana liberată ( risc de autovătămare sau suicid), mai ales că în activitatea de supraveghere, consilierul de probațiune, pe lângă riscul de a comite noi infracțiuni, trebuie să evalueze și riscul pentru siguranța publică și riscul de autovătămare/suicid.

În cazuistica Serviciului de Probațiune Hunedoara, există două persoane liberate cu respectarea acestei obligații, dar fără a se desemna instituția unde ar trebui urmat tratamentul/îngrijirea medicală. Astfel că prin decizie, consilierul de probațiune manager de caz a desemnat instituția în vederea punerii în executare a obligației ( ex. Centrul de Sănătate Mintală Adulți din cadrul Spitalului Județean de Urgență Deva).

CAPITOLUL 3

Dificultăți de adaptare la viața socială pe care le pot întâmpina tinerii liberați din centrele de detenție

3.1 Aspecte generale

În perioada privării de libertate, tinerii participă la diverse activități educative, culturale, sociale, religioase, urmează programe de consiliere cu scopul dezvoltării unor abilități, urmează cursurile școlare sau un curs de pregătire profesională, cu scopul de a-i disciplina, de a le soluționa nevoile criminogene și de a le crește nivelul pregătirii școlar-profesionale, astfel încât la punerea în libertate să evite comiterea de infracțiuni și să adopte o conduită conformă cu normele sociale.

Prin urmare, putem spune că procesul de modelare prosocială începe din etapa executării măsurii educative.

Cu toate acestea, după liberarea din centrele de detenție, o mare parte dintre tinerii liberați întâmpină unele dificultăți de adaptare la viața socială, determinate de anumiți factori de personalitate, de aderarea la un anturaj nepotrivit, de lipsa suportului familial, de lipsa unor activități constructive, specifice vârstei, de absența unui mediu proxim de susținere sau întâmpină unele obstacole (ex. de stigmatul social ) și recidivează.

Atât practicienii cât și specialiștii au considerat că, pentru a crește șansele de reintegrare a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate, ar fi nevoie de o asistență post – execuțională din partea unor specialiști, așa cum există în unele state europene.

Prin urmare, la nivel național, au fost elaborate proiecte de reintegrare a deținuților și foștilor deținuți, la care Serviciul de Probațiune a fost partener, iar odată cu noile modificări legislative, această activitate de asistență post – execuțională ( în unele manuale post-liberatorie) revine serviciilor de probațiune.

În ceea ce privește tinerii liberați din centrele de detenție ( deoarece ei fac obiectul de studiu al prezentei lucrări), mulți dintre ei se află la prima sancțiune cu privare de libertate, însă în antecedent au mai comis infracțiuni pentru care au fost sancționați cu măsuri educative neprivative de libertate. Totodată, din punct de vedere al vârstei biologice, însă există anumiți factori de risc care îi predispun la reiterarea comportamentului infracțional.

3.2. Factori/obstacole care îngreunează procesul de reintegrarea socială al persoanelor liberate din centrele de detenție.

Așa cum menționam în introducere, procesul de reintegrare socială a tinerilor liberați din centrele de detenție este unul sinuos și dificil de parcurs deoarece aceștia se confruntă cu anumite probleme de ordin social, familial, educațional, financiar, motivațional, atitudinal-valorice sau întâmpină obstacole care le influențează posibilitățile de reinserție socială.

Cu astfel de probleme se confruntă marea majoritate a persoanelor condamnate/sancționate aflate în evidența serviciilor de probațiune, însă la persoanele care au fost private de libertate, unele dintre aceste probleme sunt mai acute și greu de soluționat, iar perioada detenției a fost una în care au fost izolați social. Totodată, tinerii liberați au fost privați de libertate fiind minori, în perioada adolescenței.

Imediat după punerea în libertate se continuă procesul de supraveghere a comportamentului în societate al tinerilor liberați, de către consilierul de probațiune manager de caz, proces care se realizează în colaborare cu familia și instituțiile publice din comunitate.

La nivelul județului Hunedoara nu există asociații, organizații nonguvernamentale abilitate să lucreze cu persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate, astfel că acest lucru reprezintă un minus în activitatea de reintegrarea socială a persoanelor liberate.

Prin urmare, colaborarea serviciilor de probațiune cu resursele din comunitate în vederea reinserției sociale a persoanelor liberate este limitată.

Respectarea obligațiilor impuse de către instanța de executare, face parte din procesul de responsabilizare, dar și a celui de adaptare la normele societății de către tinerii liberați.

În capitolul III , studii de caz, vom exemplifica că există tineri liberați din centrele de detenție care respectă obligațiile și fac pași importanți pentru a adopta o conduită prosocială și sunt tineri care nu respectă obligațiile, întâmpinând dificultăți de reintegrare și conformare la normele societății.

În continuare, vom prezenta la modul general, problemele cu care se pot confrunta persoanele liberate dintr-un centru de detenție, probleme care face dificilă parcurgerea procesului de schimbare comportamentală.

3.2 a Probleme de ordin locativ

Odată cu punerea în libertate, există riscul ca o parte dintre persoanele liberate să nu aibă unde locui. În practică, marea majoritate a tinerilor revine în locuința familiei ( părinți, bunici, rude) sau a prietenilor ( fostul anturaj).

3.2 b Probleme de natură financiară

Lipsa sau insuficiența banilor este o problemă des întâlnită în cazul celor care se liberează, deoarece nu pot ocupa un loc de muncă imediat după liberare, iar ceilalți membri ai familiei fie nu lucrează, fie câștigă bani puțini din diverse munci ocazionale sau chiar din activități indezirabile social ( furt de fier vechi, colectare și valorificare deșeuri neferoase).

3.2. c) Probleme de ordin educațional

Pe parcursul supravegherii, până la împlinirea duratei internării într-un centru de detenție, tinerilor liberați li se poate impune respectarea uneia sau mai multor obligații, iar una dintre acestea ar putea fi aceea de a urma un curs de pregătire școlară sau formare profesională; în urma evaluării inițiale consilierul de probațiune dispune fie reluarea studiilor, fie urmarea unui curs de calificare profesională;

La nivelul Serviciului de Probațiune Hunedoara, mulți dintre tinerii liberați au de respectat această obligație.

S-a observat în practică că există factori care îngreunează sau împiedică continuarea procesului de formare școlar –profesională imediat după punerea în libertate:

1 – există acea categorie de tineri liberați într-o perioadă din an când reînscrierea la cursurile școlare în acel an nu mai este posibilă datorită legislației din învățământ, decât începând cu anul școlar următor;

2 – mulți dintre acești tineri au depășit vârsta de școlarizare pentru învățământul de zi, astfel că vor trebui să reia cursurile școlare la forma de învățământ a doua șansă, iar dacă în unitatea de detenție au urmat cursurile la zi, în libertate acest lucru nu este posibil;

3 – nu se fac cursuri de alfabetizare în școli;

4 – în ceea ce privește urmarea cursului de calificare profesională:

Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă

– are o gamă limitată de cursuri de calificare pentru care obțin anual acreditare de desfășurare a cursurilor de calificare;

– nu organizează cursul de calificare profesională dorit de tânărul liberat sau pentru o meserie pentru care are abilități,

– nu organizează cursul de calificare profesională fie din cauza lipsei fondurilor fie din cauza numărului insuficienți de cursanți;

– cea mai mare parte dintre cursurile organizate sunt pentru cei care au minim 8 clase absolvite, și cel mult o dată în an, pentru cei care au un nivel mai mic de studiu.

5 – unii dintre tinerii liberați au un nivel scăzut al instrucției – școlare pentru a putea urma un curs de calificare profesională (4 clase sau mai puțin), iar dacă au mai multe clase absolvite, în fapt, nu știu să scrie și să citească;

6 – cei mai mulți dintre tineri nu au posibilități materiale pentru a frecventa cursurile școlare.

3.2 d) Probleme de ordin motivațional

1 – o mare parte dintre tinerii liberați, din punct de vedere al stadiului schimbării comportamentale, se află în etapa de contemplare (pun în balanță costurile/beneficiile comiterii de infracțiuni) și nu sunt deciși să-și schimbe comportamentul infracțional, existând doar acea motivație extrinsecă de a nu mai comite fapte penale ( nevoia de a fi în libertate și teama de a nu reveni în mediul de detenție);

2 – neconștientizarea problemelor cu care se confruntă (ex. legate de adicții -alcool, droguri, autocontrol emoțional, influențabilitatea crescută la anturaj) reprezintă un aspect care înfrânează reintegrarea socială. Spre exemplu, o persoana dependentă de alcool nu reușește să obțină/mențină un loc de muncă.

3.2. e) Probleme de ordin familial

Mulți dintre tinerii liberați nu beneficiază de un mediu familial optim, suportiv. Până la privarea de libertate, au crescut într-un mediu impropriu dezvoltării caracteriale (lipsa banilor, relații tensionate, carențe educative, părinți toleranți, hiperprotectivi), iar odată întorși în același mediu șansele de schimbare comportamentală sunt reduse.

3.2 f) Probleme de sănătate

Existența unor probleme de sănătate fizică sau mentală, poate crea probleme de adaptare tinerilor liberați. Pentru a fi integrați pe piața muncii tinerii trebuie sa fie apți de muncă, iar existența unei astfel de probleme le poate îngreuna acest lucru.

3.2 g) Probleme de personalitate/ atitudinal valorice

Mulți dintre tineri au un atașament redus față de sistemul de valori unanim – acceptat, astfel că pot fi ușor de influențat negativ de anturaj.

De asemenea, existența unor frustrări determinate de îndeplinirea deficitară a nevoilor de bază, îngreunează procesul de modelare comportamentală.

De exemplul, cei mai mulți dintre tinerii liberați se află la primul loc de muncă, astfel că au nevoie de sprijin și ajutor în menținerea lui.

3.2 h ) Problema rețelei de suport social

Lipsa unui suport din partea unor fundații, asociații care să le ofere un sprijin tinerilor liberați în procesul de reinserție socială este o problemă stringentă, deoarece la nivel județean, nu există asociații, fundații care să-i implice în diverse activități culturale, educative ( activități pe care au avut posibilitatea să le desfășoare în cadrul unității de detenție). Puținele fundații care există (2-3) oferă pentru puțin timp un spațiu de locuit și hrană celor aflați în dificultate.

Tinerii întâmpină dificultăți în formarea unei rețele de suport social, iar sprijinul efectiv din partea instituțiilor publice este infim.

3.2. i) Problema stigmatului social reprezintă una dintre cele mai importante dificultăți de reintegrare socială a persoanelor liberate.

Odată puși în libertate, tinerii se confruntă cu problema stigmatizării:

angajații sunt reticenți în a oferi un loc de muncă persoanelor care au antecedente penale;

tinerii resimt etichetarea sau marginalizarea de către comunitate , astfel că mulți dintre ei au dificultăți de relaționare cu autoritățile.

Infracțiunile cu un grad ridicat de pericol social (ex. omor) produc un impact puternic asupra comunității din care infractorul face parte.

Totodată, tinerii care au comis astfel de infracțiuni sunt mediatizați ( în presă, la televizor), producând un impact negativ în comunitate cu efecte de respingere, evitare și etichetare a tânărului liberat. Sentimentul de vinovăție al infractorului (atunci când acesta există), coroborat cu mediatizarea în presă, duce la interiorizare și la izolare socială.

Dacă analizăm problemele de adaptare enumerate, putem spune că acestea sunt de natură extrinsecă ( care nu țin de voința persoanelor liberate, ci de oportunitățile pe care le au) și intrinsecă ( care țin de motivația lor de a-și schimba viața).

Capitolul 4

Studii de caz

Argument privind studiile de caz exemplificate

Succesul reintegrării sociale nu depinde numai de oportunitățile pe care le au la dispoziție infractorii, ci și de pregătirea acestora de a le utiliza, de motivația lor de a-și schimba viața, de încrederea lor de a face acest lucru, de răspunsul lor la obstacole și dificultățile cu care se vor confrunta și decisiv, de responsabilitatea propriei reintegrări.

În alegerea studiilor de caz am ținut cont de obligațiile impuse de instanță și de multitudinea de probleme cu care tinerii liberați se confruntă.

Vom prezenta pe larg doar cazurile relevante ale persoanelor liberate dintr-un centru de detenție ( cinci din cele nouă aflate în evidența serviciului nostru) care întâmpină dificultăți de adaptare la viața socială și care respectă cu dificultate obligațiilor impuse în sarcina sa.

În studiile de caz exemplificate, vom observa că procesul de reintegrare socială pe care tinerii liberați din centrele de detenție îl parcurg este sinuos, presărat cu diverse obstacole.

Pe scurt, vom prezenta și acele cazuri ale tinerilor care au făcut pași în vederea reintegrării sociale și care respectă obligațiile.

4.2 Prezentarea studiilor de caz

Studiu de caz nr. 1

Ș.D.A – 25 ani, la data liberării din centrul de detenție,

Pedeapsă/infracțiune: condamnat la 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. A fost liberat din centrul de detenție la data de 17.07.2014 și a intrat în evidența Serviciului de Probațiune Hunedoara la data de 28.07.2014. Până la împlinirea duratei măsurii internării în centru, respectiv 27.07.2020, Ș.D.A. are de respectat obligațiile prevăzute de art. 121 lit. b, c, e și f Cod Penal.

Situația socio – familială ( locuință, venituri, persoane de suport).

De la momentul punerii în libertate, Ș.D.A. locuiește împreună cu tatăl Ș.A. ( 52 de ani, zilier în agricultură sau în construcții) într-un apartament proprietatea acestuia din urmă, condițiile de locuit fiind mulțumitoare. Ș.D.A. nu realizează venituri și este întreținut financiar de către tată, care câștigă lunar sume variabile de bani. Fratele, Ș.M.M, în vârstă de 22 de ani, care muncește în Germania, ca ajutor de bucătar , sprijină financiar familia, trimițând sume variabile de bani ( 100-200 de euro lunar). Situația financiară a familiei este una modestă.

Mama a decedat în urmă cu trei ani, în timp ce tânărul își executa pedeapsa.

Persoana liberată are 9 clase absolvite, înainte de privarea de libertate , iar în mediul de detenție nu a continuat cursurile școlare și nu a urmat o calificare profesională, preferând să desfășoare activități lucrative pentru a realiza venituri. Potrivit caracterizării întocmite de personalul unității de detenție, Ș.D.A. a întâmpinat dificultăți de adaptare în mediul carceral și a avut o conduită oscilantă în ceea ce privește schimbarea comportamentală: a avut 9 abateri disciplinare pentru deținere obiecte interzise, atitudine necuviincioasă cadre, lovire deținut și 11 recompense pentru participare la activități sportive, educaționale și culturale. Persoana liberată a avut și tentativă de suicid, și a urmat un tratament medicamentos pentru remedierea problemei de sănătate mentală.

Ș.D.A. susține că și-a căutat un loc de muncă, dar prin intermediul unor cunoștințe. Se teme că nu va obține unul din cauza trecutului infracțional, deoarece va fi marginalizat și etichetat. După punerea în libertate nu și-a făcut noi prieteni sau cunoștințe, din același motiv. Activitățile de timp liber constau în accesarea internetului și vizionarea anumitor programe/filme la televizor.

Măsura în care Ș.D.A. respectă obligațiile impuse

Obligația prevăzută de lit. b ) Să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială a Județului Hunedoara.

Colaborare cu Inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara, prin înaintarea unei adrese cu privire la obligația pe care tânărul o are de respectat; până în prezent, nu am primit informații din partea instituției colaboratoare, precum că persoana liberată ar fi încălcat această obligație.

Obligația prevăzută de lit. c ) Să nu se afle în baruri, discoteci sau alte localuri unde se consumă băuturi alcoolice.

În vederea punerii în executare a acestei obligații, consilierul de probațiune manager de caz a colaborat cu Inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara,dar și cu organele de poliție din orașul unde locuiește persoana liberată. În urma informațiilor oferite inițial telefonic și ulterior în scris de către poliția din localitatea de domiciliu, Ș.D.A. ar fi suspect de faptul că, în urmă cu o lună, ar fi intrat într-un bar și ar fi amenințat cu exercitarea unor acte de violență asupra unor terțe persoane. Prin urmare, urmează să fie sesizată instanța de executare cu privire la nerespectarea obligației.

Obligația prevăzută de lit. e) Să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta.

În urma evaluării inițiale, consilierul de probațiune manager de caz, a evaluat riscul de recidivă mare -S 6, stabilind ca întrevederile la serviciul de probațiune să aibă loc lunar. Până în prezent, tânărul a respectat această obligație, având doar o neprezentare la un termen, justificată de lipsa banilor.

Obligația prevăzută de lit. f ) Să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală ( prin decizia penală, instanța de executare nu a dispus instituția în cadrul căreia, persoana liberată să urmeze tratamentul sau îngrijirea medicală).

În urma evaluării inițiale ( efectuată și pe baza informațiilor de la penitenciar), consilierul de probațiune manager de caz a stabilit ca respectarea acestei obligații să fie realizată de Centrul de Sănătate Mintală Deva din cadrul Spitalului Județean de Urgență Hunedoara. Până la începutul lunii decembrie 2014 Ș.D.A. s-a prezentat o singură dată în vederea unei evaluări psihologice, deoarece ulterior, acesta a evitat să colaboreze cu unitatea medicală. C.S.M. nu a înaintat o adresă cu rezultatele evaluării psihologice ale lui Ș.D.A. deoarece acesta nu s-a prezentat la unitatea medicală pentru finalizarea evaluării, iar următoarea întrevedere va avea loc la o dată din cursul lunii ianuarie 2015.

Dificultățile de adaptare la mediul social:

Așa cum se poate observa Ș.D.A. întâmpină mai multe probleme de adaptare la viața socială și respectă în mică măsură obligațiile impuse în sarcina sa.

Ș.D.A. întâmpină dificultăți în obținerea unui loc de muncă, din cauza condamnării și a faptei grave pe care a comis-o, a stigmatului social pe care îl resimte (cazul său a fost mediatizat în presa locală/națională) și a reticenței din partea angajatorilor, iar pe de altă parte din cauza lipsei unei calificări profesionale.

Bazându-se pe sprijinul fratelui său care lucrează contractual în Germania și care i-ar pune la dispoziție locuința, Ș.D.A. și-a propus să obțină un loc de muncă în această țară, unde situația lui juridică nu este cunoscută. Având în vedere faptul că el are obligația de a nu părăsi limita teritorială a județului Hunedoara, momentan, Ș.D.A. nu poate să realizeze demersuri pentru a-și atinge obiectivul. În situația în care Ș.D.A. face o solicitare scrisă în acest sens, și va depune dovezi în susținerea viabilității planurilor de viitor, consilierul de probațiune manager de caz, va întocmit un referat de evaluare și va sesiza instanța de executare cu privire la încetarea acestei obligații.

Așa cum se observă, Ș.D.A. se confruntă cu problema stigmatului social, aspect reflectat de retincența pe care el o resimte din partea comunității (convingerea că nu-și poate găsi un loc de muncă în țară). Totodată, tânărul nu și-a făcut alți prieteni, iar cercul său de persoane este cel anterior arestării.

În ceea ce privește respectarea obligațiilor, Ș.D.A. are o atitudine de neconformare, necesitând motivare în sensul respectării lor, astfel că tânărul are și probleme de ordin motivațional; din punct de vedere al stadiul de pe cercul schimbării el se află în stadiul precontemplării și nu-și conștientizează problema autocontrolului slab dezvoltat. Există riscul ca tânărul să se confrunte cu probleme de sănătate mentală, însă rezultatele evaluării psihologice nu sunt finalizate.

Studiu de caz nr. 2

P.C. S. – 23 ani, la data liberării din centrul de detenție,

Pedeapsă/infracțiune: condamnat la 10 ani închisoare pentru omor. A fost liberat din centrul de detenție în data de 02.04.2014 și a intrat în evidența Serviciului de Probațiune Hunedoara la data de 10.04.2014. Până la împlinirea duratei măsurii internării în centru, respectiv 08.05.2017, P.C.S. are de respectat obligațiile prevăzute de art. 121 lit. a, d și e și Cod Penal.

Situația socio – familială ( locuință, venituri, persoane de suport).

La momentul punerii în libertate, P. C.S. a venit să locuiască cu familia (tatăl, P.G. 57 de ani, mama P.I, 46 de ani, casnică și un frate, P.A.- 26 de ani, fără ocupație ), într-un apartament închiriat de la primărie, care nu oferă condiții optime de locuit. Situația financiară a familiei este problematică, deoarece singura sursă stabilă de venit este ajutorul social în valoare de 300 de lei. Pentru a suplimenta acest venit, tatăl și fratele se ocupă de colectarea și valorificarea deșeurilor neferoase, iar vara de colectarea și valorificarea fructelor de pădure. Relațiile intrafamiliale sunt bune, fără tensiuni între membrii ei, însă părinții nu încearcă să corijeze conduita fiului lor, manifestând o atitudine pasivă față de comportamentul acestuia și stilul de viață după liberare (ex. reluarea legăturii cu fostul anturaj). Implicarea redusă și deficitară a părinților în procesul de formare caracterială a tânărului a existat și înainte de arestarea lui P.C.S.

Pentru a realiza venituri, P.C.S. a început să muncească cu ziua în construcții, însă câștigurile bănești obținute nu sunt mulțumitoare pentru el.

Nivelul instrucției școlare este de 5 clase gimnaziale ( primele trei absolvite în libertate, iar ultimele două în perioada executării pedepsei), fără calificare profesională. Tânărul și-ar dori obținerea unei calificări profesionale de sudor.

În perioada executării pedepsei, P.C.S. a întâmpinat dificultăți de adaptare, și în mediul carceral, manifestând o conduită oscilantă: a avut 8 abateri disciplinare, dar a obținut și 4 recompense pentru participare la un program destinat persoanelor cu o conduită agresivă, la mai multe activități sportive, educaționale și culturale. În plan psihologic, are o structurare de personalitate cu valori și atitudini antisociale, conform evaluării psihologice efectuate de personalul de detenție.

Măsura în care P.C.S. respectă obligațiile impuse

Obligația prevăzută de lit. a) – Să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională

Pe baza evaluării inițiale, a informațiilor oferite de către A.L.O.F.M .din localitatea de domiciliu a tânărului, cu privire la prognoza cursurilor pe următoarele luni și în urma consultării opțiunii persoanei liberate, consilierul de probațiune manager de caz a emis o decizie de urmare a cursului de calificare profesional de „asfaltator”, deoarece tânărul are un nivel scăzut al instrucției școlare, iar cursul de sudor nu se regăsește pe lista cursurilor de calificare profesională pentru care A.J.O.F.M. este acreditată să le desfășoare.

Până în prezent tânărul nu a început frecventarea cursului de calificare, deoarece s-a înscris tardiv în baza de date a A.L.O.F.M. V. (28.11.2014) în vederea urmării cursului de calificare, iar cursul de asfaltator, care nu a mai fost demarat de Centrul de Formare Profesională Locală, din cauza numărului insuficienți de cursanți. Acesta urmează să se desfășoare în anul 2015.

În vederea respectării acestei obligații, P.C.S. a beneficiat de asistență din partea consilierului de probațiune responsabil de caz în vederea obținerii/eliberării actelor necesare înscrierii la curs, însă tânărul le-a pierdut, împreună cu C.I. și alte documente, fiind nevoie de timp pentru redobândirea lor.

Obligația prevăzută de lit. d ) Să nu ia legătura cu victima infracțiunii sale

În privința acestei obligații, consilierul de probațiune a sesizat instanța de executare cu privire la imposibilitatea de punere în executare a acestei obligații (partea vătămată fiind decedată).

Obligația prevăzută de lit. e) Să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta.

În urma evaluării inițiale, consilierul de probațiune manager de caz, a evaluat riscul de recidivă mare -S 6, stabilind ca întrevederile la serviciul de probațiune să aibă loc lunar. Până în prezent, tânărul respectă cu dificultate această obligație, deoarece din cele șapte termene de întrevedere s-a prezentat la patru ( perioada mai-noiembrie).

Dificultățile de adaptare la mediul social:

Asemănător studiului de caz prezentat anterior și P.C.S. întâmpină dificultăți de reintegrare socială și respectă cu dificultate măsurile impuse în sarcina sa.

P.C.S. se confruntă cu multiple probleme: de ordin financiar, ( situația financiară precară a familiei), educațional ( nivelul scăzut al instrucției – școlar profesionale, dificultăți în a urma cursul de calificare profesionale dorit, motivația scăzută pentru formarea profesională), familial (părinții nu se implică în procesul de modelare prosocială a fiului lor, fiind chiar modele negative de comportament), motivațional ( se află în stadiul de precontemplare din punct de vedere al schimbării conduitei ) și de personalitate/atitudinal valorice (personalitate cu valori și atitudini anti-social conform evaluării psihologice).

Mai mult de atât, la aproximativ patru luni de la punerea în libertate, P.C.S. a recidivat, săvârșind o nouă infracțiune de furt calificat, împreună cu alți doi tineri cunoscuți cu antecedente penale.

Studiu de caz nr. 3

B.B. I. – 19 ani, la data liberării din centrul de detenție,

Pedeapsă/infracțiune: condamnat la 4 ani închisoare pentru furt calificat. A fost liberat din centrul de detenție în data de 07.10.2014 și a intrat în evidența Serviciului de Probațiune Hunedoara la data de 15.10.2015. Până la împlinirea duratei măsurii internării în centru, respectiv 08.05.2017, B.B.I. are de respectat doar obligația prevăzută de art. 121 lit. e Cod Penal.

Situația socio – familială ( locuință, venituri, persoane de suport).

La momentul punerii în libertate, B.B.I. a venit să locuiască cu mama L.L. ( fostă B.), în județul Timiș și soțul acesteia, L.C. în locuința acestuia din urmă. Mama este întreținută financiar de către soț, care are un salariu în valoare de 1400 lei. Relația lui B.B.I. cu mama prezintă însă deficiențe de comunicare din cauza atașamentului slab dezvoltat (mama l-a lăsat în grija tatălui de mic copil și s-a interesat sporadic de buna sa creștere și dezvoltare). Părinții sunt despărțiți de mult timp, iar la momentul arestării B.B.I. locuia împreună cu tatăl , B.I. – (54 de ani, fără ocupație, dependent de consumul de băuturi alcoolice, care nu s-a ocupat de creșterea și educarea fiului său în mod corespunzător) într-un oraș din județul Hunedoara. Lipsa de educație din partea tatălui, coroborată cu anturajul au reprezentat factorii principali ai debutului infracțional al lui B.B.I. la o vârstă fragedă ( 12 ani), iar odată cu împlinirea vârstei răspunderii penale ( 14 ani) și tragerea la răspundere penală, B.B.I. a fost evaluat în etapa presentențială de mai multe ori de S.P. Hunedoara pentru comiterea de infracțiuni de furt calificat și s-a aflat în evidența serviciului nostru, în perioada 09.02.2010 – 08.02.2012 în baza unei sentințe penale prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În perioada în care B.B.I. s-a aflat în evidența serviciului nostru, activitate de asistență și consiliere a fost una intensă ( parcurgerea programului de consiliere de grup „Stop. Gândește-te și schimbă), tânărul înregistrând progrese în plan comportamental, dar pe perioadă determinată, deoarece mediul familial carențat și nesuportiv, precum și influența negativă a anturajului au condus la reiterarea comportamentului infracțional a lui B.B.I. și la dispunerea unei sancțiuni privative de libertate.

La scurt timp de la punerea în libertate, B.B.I. a obținut un loc de muncă contractual la S.C. Smithfield Prod S.R.L. cu ajutorul unui prieten. Angajatorul nu i-a solicitat cazierul, iar B.B.I. nu a comunicat faptul că a suferit o condamnare privativă de libertate. La începutul lunii decembrie, B.B.I. a comunicat faptul că și-a pierdut locul de muncă din cauza faptului că a fost complice la un act de violență fizică exercitat de prietenul său (prieten cu care lucra și avea antecedente penale) asupra unui alt coleg de cameră, al lui B.B.I.. Colegul de cameră al lui B.B.I. îi furase acestuia un cartuș de țigări, iar B.B.I. a solicitat ajutor prietenului în soluționarea problemei. B.B.I. și prietenul său au fost concediați. Partea vătămată nu a depus plângere penală la poliție.

Momentan, B.B.I. se află în Germania la fratele său, care îl ca ajută să obțină un loc de muncă. În perioadele când va veni în țară pentru a se prezenta la termenele de întrevedere B.B.I. va locui cu tatăl ( a cărei situație e neschimbată).

Nivelul instrucției școlare al lui B.B.I. este de 7 clase gimnaziale, absolvite în libertate. În perioada executării pedepsei, B.B.I. nu a frecventat cursurile școlare și nu a obținut o calificare profesională, deoarece a preferat să muncească pentru a realiza câștiuri bănești. Comportamentul a fost unul în general bun – a avut doar 2 abateri disciplinare, dar a obținut mai multe recompense pentru participare la un programe, la mai multe activități sportive, educaționale și culturale.

Măsura în care B.B.I. respectă obligația impusă

Obligația prevăzută de lit. e) Să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta.

În urma evaluării inițiale, consilierul de probațiune manager de caz, a evaluat riscul de recidivă mediu spre mare -S 5, și ținând cont de faptul că B.B.I. are un loc de muncă în alt oraș și a stabilit ca întrevederile la serviciul de probațiune să aibă loc o dată la două luni. Până în prezent, tânărul a respectat această obligație. Dificultățile de adaptare la mediul social:

Comparativ cu studiile de caz prezentate anterior, se poate observa că B.B.I. a întâmpinat dificultăți în menținerea locului de muncă, pe de o parte din cauza problemei de personalitate/atitudinal-valorice – insuficienta internalizare a valorilor și motivaționale (se află în stadiul de precontemplare din punct de vedere al schimbării conduitei – nu conștientizează problemele pe are le are, ca spre exemplu-abilități reduse în soluționarea problemelor).

Studiu de caz nr. 4

P.M.M. – 20 ani, la data liberării din centrul de detenție,

Pedeapsă/infracțiune: condamnat la 4 ani pentru furt calificat. A fost liberat din centrul de detenție la data de 21.07.2014 și a intrat în evidența Serviciului de Probațiune Hunedoara la data de 28.07.2014. Până la împlinirea duratei măsurii internării în centru, respectiv 27.09.2015, P.M.M. are de respectat doar obligația prevăzută de art. 121lit. e Cod Penal.

Situația socio – familială ( locuință, venituri, persoane de suport).

De la liberarea din centru de detenție, P.M.M. locuiește cu familia într-un apartament închiriat de la primărie. Tatăl, P.L. în vârstă de 48 de ani lucrează ca paznic și realizează un câștig salarial în valoare de 850 de lei lunar, iar mama este casnică. Acest câștig este insuficient pentru a îndeplini nevoile membrilor familiei. Insuficiența banilor a fost mai tot timpul o problemă pentru familie, reprezentând și un factor determinant al comiterii de infracțiuni de către P.M.M. de timpuriu ( 13-14 ani). Educația deficitară, anturajul delincvent și consumul excesiv de băuturi alcoolice sunt ceilalți factori pentru care P.M.M. a adoptat, până la momentul arestării, o conduită infracțională. Totodată, ultima infracțiune comisă de P.M.M. a fost în cursul termenului de încercare, el aflându-se în evidența Serviciului de Probațiune Hunedoara în baza unei sentințe penale în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Până în prezent, P.M.M. nu a obținut un loc de muncă, din cauza ofertei reduse a locurilor de muncă, dar și a antecedentelor penale. Rețeaua de suport social este redusă și cu insuficiente repere morale pozitive.

P.M.M. este absolvent a 8 clase gimnaziale și a unui curs de calificare profesională de frizer ( în cadrul unității de detenție). În perioada executării pedepsei a manifestat un comportament adecvat, fără abateri disciplinare, a participat la mai multe activități culturale, sportive, educative. A menținut legătura cu familia mai mult telefonic, din cauza posibilităților materiale reduse ale părinților de a-l vizita.

Măsura în care P.M. respectă obligația impusă

Obligația prevăzută de lit. e) Să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta.

În urma evaluării inițiale, consilierul de probațiune manager de caz, a evaluat riscul de recidivă mediu spre mare -S 5, stabilind ca întrevederile la serviciul de probațiune să aibă loc lunar. Până în prezent, tânărul a respectat această obligație.

Dificultățile de adaptare la mediul social:

Principala problemă cu care se confruntă P.M.M- este aceea a obținerii unui loc de muncă, din cauza stigmatului social, aspect reflectat de retincența pe care el o resimte din partea comunității. Totodată, tânărul are probleme de natură financiară (doar tatăl lucrează). Lipsa rețelei de suport social este o altă problemă din cauza căreia P.M.M. întâmpină dificultăți de adaptare la mediul social.

Studiu de caz nr. 5

C.C. – 21 de ani, la data liberării din centrul de detenție

Pedeapsă/infracțiune: condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru furt calificat în formă continuată. A fost liberat din centrul de detenție la data de 10.03.2014 și a intrat în evidența Serviciului de Probațiune Hunedoara la data de 18.03.2014.Până la împlinirea duratei măsurii internării în centru, respectiv 04.09.2015, C.C. are de respectat doar obligația prevăzută de art. 121 lit. e Cod Penal.

Situația socio – familială: ( locuință, venituri, persoane de suport).

La momentul punerii în libertate C.C. a locuit împreună cu familia ( mama, concubinul mamei și frații săi) într-un apartament închiriat de la fondul locativ al primăriei din localitatea de domiciliu, condițiile de locuit fiind mulțumitoare. Venitul familiei era reprezentat de salariul mamei în valoare de 800 lei lunar (C.C. angajată ca muncitoare la o fabrică de confecții) și câștigurile bănești realizate de tatăl adoptiv din muncile agricole desfășurate la o mănăstire din alt județ, pentru care primește sume variabile de bani, 30-50 lei pe zi. La scurt timp de la punerea în libertate, C.C. a decis să muncească și el alături de tatăl adoptiv la mănăstire, fiind mulțumit de câștigul bănesc obținut. În luna august 2014, tânărul a plecat timp de o lună de zile la muncă în străinătate.

După aproximativ o lună, C.C. s-a mutat împreună cu concubina sa, S.A. și fiul minor al acesteia din altă căsătorie, într-o garsonieră cu chirie. Tânărul susține că deși nu este fiul său, el dorește să-și asume responsabilitatea de părinte adoptiv.

Absolvent a 8 clase, dar fără o calificare profesională, C.C. este motivat să presteze diverse activități lucrative remunerate, dar nu mai dorește creșterea nivelului de formare profesională. Planurile sale de viitor fac referire la obținerea unui loc de muncă în străinătate .C.C. nu a încercat să-și găsească un loc de muncă în localitatea de domiciliu sau să apeleze la sprijinul instituțiilor publice în acest sens ( ex. agenția locală a forței de muncă) pe baza convingerii că va fi refuzat din cauza existenței cazierului. În obținerea unui loc de muncă în străinătate se bazează pe ajutorul unui prieten, care lucrează de mai mulți ani acolo.

Măsura în care C.C. respectă obligația impuse

Obligația prevăzută de lit. e) Să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta

În urma evaluării inițiale, consilierul de probațiune manager de caz, a evaluat riscul de recidivă ca fiind mediu spre mare -S 5, stabilind ca întrevederile la serviciul de probațiune să aibă loc lunar. Până în luna octombrie, tânărul a respectat această obligație, iar ulterior nu s-a mai prezentat la serviciul de probațiune și nu a comunicat motivul neprezentării. Familia are o colaborare redusă cu serviciul de probațiune în vederea monitorizării stilului de viață al tânărului. Consilierul de probațiune manager de caz a făcut mai multe demersuri pentru a contacta persoana liberată, însă fără succes, astfel că urmează să fie sesizată instanța de executare de neîndeplinirea obligației.

Dificultățile de adaptare la mediul social:

Din punct de vedere locativ, C.C. nu întâmpină dificultăți. Tânărul nu are însă o calificare profesională ( care i-ar facilita integrarea pe piața forței de muncă) și nici nu este motivat să obțină una. Beneficiază de sprijinul moral din partea familiei, dar problema stigmatului social îi scade șansele obținerii unui loc de muncă.

Celelalte patru persoane liberate aflate în evidența serviciului nostru – H.T.L. B.I.S., P.I, S.I. – respectă până în prezent obligațiile, dar doar una dintre acestea a obținut un loc de muncă contractual și îl menține.

CONCLUZII

Reintegrarea în societate a celor care se liberează din detenție, a început să reprezinte în ultimii ani o preocupare tot mai amplă pentru practicieni, astfel că la nivel național, au fost elaborate proiecte de reintegrare a deținuților și foști deținuți, la care Serviciul de Probațiune a fost partener. Începând cu anul 2012, în cadrul penitenciarelor, A.N.P. în colaborare cu Serviciile de Probațiune, au desfășurat cu persoanele deținute, Programul de Grup „ Reducea Riscului de Recidivă după Închisoare”, menit să vină în susținerea procesului de reintegrare socială după liberare a acestora.

Tinerii din centrele de detenție nu au posibilitatea de a fi incluși în acest program, astfel că după liberare este nevoie ca intervenția să fie adaptată nevoilor lor criminogene și sociale, dar și nevoilor lor de dezvoltare personală.

Nevoia găsirii unor soluții de a sprijini acești tineri în procesul de reintegrare socială are la bază rata de recidivă infracțională îngrijorător de mare. Astfel, potrivit unui sondaj realizat de Administrația Națională a Penitenciarelor, se estimează că între 60% și 80% din totalul populației carcerale din România revine, mai devreme sau mai târziu, în penitenciar..

Liberații condiționat, cu un rest de pedeapsă de 2 ani sau mai mare, vor intra în evidența serviciului de probațiune mai târziu ( peste cel puțin 2 ani), astfel că ne vom raporta doar la tinerii liberați din centrele de detenție, deoarece este necesar să se găsească pârghii cât mai multe de reducere a riscului de recidivă în cazul lor.

Monitorizarea vieții tinerilor după liberarea din centrele de detenție este greu de realizat de către serviciile de probațiune pe de o parte din cauza resurselor umane puține ( numărul mic al consilierilor de probațiune raportat la volumul mare de muncă), iar pe de altă parte a colaborării deficitare cu familia. Lipsa unor asociații, fundații, organizații nonguvernametale care să aibă ca grup țintă persoanele vulnerabile social, este o altă problema cu care județul Hunedoara se confruntă.

Evaluarea nevoilor criminogene și sociale și implicarea persoanei liberate în procesul de reinserție socială prin identificarea acestor nevoi rămâne o componentă esențială în parcurgerea procesului de schimbare comportamentală. Totodată, responsabilizarea acestora față de propriile acțiuni, intensificarea implicării instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională cu alte instituții ale statului, precum și cu asociații și organizații nonguvernamentale este necesară în creșterea procentului de reintegrarea socială a persoanelor liberate.

Așa cum am exemplificat în capitolul studii de caz, o problemă comună cu care se confruntă persoanele liberate din detenție este aceea a stigmatului social, a reticenței din partea angajatorilor de a încadra în muncă o astfel de persoană care este percepută ca fiind negativă, lipsită de seriozitate și de încredere. Cei mai mulți dintre tinerii liberați nu au mai lucrat și se află la vârsta la care își caută primul loc de muncă, astfel că respingerea din partea angajatorilor le afectează stima de sine și implicit motivația de schimbare comportamentală.

Totodată, mulți dintre tineri au un nivel scăzut al pregătirii școlar-profesionale, astfel că din punct de vedere educațional, ar fi necesară reînființarea Școlilor de Arte și Meserii, unde tinerii ar avea posibilitatea de a finaliza cursurile școlare și de a se califica într-o meserie.

Reușita reintegrării a persoanelor liberate este strâns legată și de îndeplinirea nevoilor specifice vârstei prin implicarea mai multor persoane/instituții de suport social.

Lipsa unor activități constructive de timp liber, este o problemă întâlnită la marea majoritate a tinerilor liberați, astfel că înființarea unor cluburi sportive ( unde ei ar fi sub îndrumarea unui specialist și ar avea posibilitatea de a participa la competiții sportive, dezvoltându-le simțul competiției), a unor ateliere de creație unde aceștia ar avea posibilitatea de a-și descoperii anumite aptitudini, de a dobândi abilități practice, iar aceste preocupări constructive ar fi câteva aspecte care ar contribui substanțial la procesul de dezvoltare personală a tinerilor.

Necesitatea înființării unor astfel de centre are la bazată ideea că dezvoltarea personală a tinerilor ar fi mai eficientă prin interacțiunea cu semenii, dar sub îndrumarea unor specialiști care le-ar putea observa comportamentul în comunitate.

B I B L I O G R A F I E

1. Durnescu I. (coordonator) „PROBAȚIUNEA, Teorii, legislație și practică”, Editura Polirom, 2011, Iași

2. Durnescu I., Lewis S., MccNeill F., Raynor P., Vanstone M., „Reducerea riscului de recidivă după închisoare”, Editura Lumina Lex, 2009, București

3 Durnescu I. „Asistența socială în penitenciar”, Editura Polirom, 2009, București

4. Șchiopu U., „ Psihologia modernă”, Editura România Press, București, 2008

5. Noul Cod penal, Noul Cod de procedură Legile de executare Legea de punere in aplicare. Reglementarea anterioara. Legislația conexă. Index alfabetic, Editura Hamangiu 2014- Ediția a 4-a , actualizata la 7 februarie 2014, București

ACTE NORMATIVE

1. Legea nr. 252 din 19 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 512/14.08.2013

2. Legea nr. 253 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor,a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 513/14.08.2013

SITE

http://www.suntemprodusulmediului.ro/despre-proiect/misiune/

Alte surse

Baza de date a Serviciului de Probațiune Hunedoara

B I B L I O G R A F I E

1. Durnescu I. (coordonator) „PROBAȚIUNEA, Teorii, legislație și practică”, Editura Polirom, 2011, Iași

2. Durnescu I., Lewis S., MccNeill F., Raynor P., Vanstone M., „Reducerea riscului de recidivă după închisoare”, Editura Lumina Lex, 2009, București

3 Durnescu I. „Asistența socială în penitenciar”, Editura Polirom, 2009, București

4. Șchiopu U., „ Psihologia modernă”, Editura România Press, București, 2008

5. Noul Cod penal, Noul Cod de procedură Legile de executare Legea de punere in aplicare. Reglementarea anterioara. Legislația conexă. Index alfabetic, Editura Hamangiu 2014- Ediția a 4-a , actualizata la 7 februarie 2014, București

ACTE NORMATIVE

1. Legea nr. 252 din 19 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 512/14.08.2013

2. Legea nr. 253 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor,a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 513/14.08.2013

SITE

http://www.suntemprodusulmediului.ro/despre-proiect/misiune/

Alte surse

Baza de date a Serviciului de Probațiune Hunedoara