Dezvoltarea Inteligentei Emotionale In Prevenirea Abandonului Scolar

DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ÎN PREVENIREA ABANDONULUI ȘCOLAR

CUPRINS

CUPRINS

INTRODUCERE- MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

CAPITOLUL 1

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND INTERDEPENDENȚA DINTRE NIVELUL INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ȘI FENOMENUL ABANDONULUI ȘCOLAR

CAPITOLUL 2

CONTEXTUL ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII. STUDIU DE CAZ LA NIVELUL COLEGIULUI NAȚIONAL VLAICU VODA,CURTEA DE ARGEȘ

2.1 Definirea problemei

2.2 Obiectivele cercetării

2.3 Ipotezele cercetării

2.4 Universul cercetării

CAPITOLUL 3

REZULTATELE CERCETĂRII

3.1 Rezultate privind determinarea nivelului de inteligență emoțională

3.2 Rezultate privind interdependența dintre nivelul de inteligență emoțională și nivelul de absenteism, respectiv de abandon școlar

3.3 Rezultate privind interdependența dintre nivelul de inteligență emoțională și performanțele școlare 1

3.4 Concluziile cercetării

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE- MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Abandonul școlar și inteligența emoțională, două noțiuni aparent independente, dar care în contextul procesului de învățamânt au o importanță aparte în ceea ce privește calitatea actului didactic.

Elaborarea acestei lucrări vine ca urmare a constatării unei realități sumbre ce caracterizează învățământul românesc. Pe de o parte, în România, rata abandonului școlar continuă să crească, atingând un prag de aproape 20%, în creștere fiind și rata eșecului școlar.

Am elaborat prezenta lucrare deoarece consider că trebuie tras un semnal de alarmă în ceea ce privește creșterea ratei abandonului școlar și lipsa conturării unor mijloace clare de de prevenire/combatere a acestuia. În acest sens, este importantă dezvoltarea inteligenței emoționale deoarece numai în acest fel, învățământul românesc poate înregistra o evoluție ascendentă.Convingerea aceasta are la bază numeroase studii ale unor specialiști care au analizat fenomenul abandonului școlar și care au constatat că majoritatea cazurilor se datorează unor abuzuri emoționale la care sunt supuși elevii, atât în familie, cât și în școală.

CAPITOLUL 1

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND INTERDEPENDENȚA DINTRE NIVELUL INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ȘI FENOMENUL ABANDONULUI ȘCOLAR

Apariția și evoluția conceptului de Inteligență Emoțională

Societatea contemporană, definită de către numeroși specialiști ca fiind o societate bazată pe cunoaștere, se confruntă oarecum paradoxal cu deficiențe, în special prin prisma calității relațiilor interumane. Astfel, o societate care ar trebui să se bazeze pe comunicare suferă tocmai prin prisma acestui aspect. Care ar putea fi cauzele acestui impas social?

Dezvoltarea componentei emoționale pornește din școală și mai ales din familie, unde este promovat de cele mai multe ori un spirit de competiție mai degrabă machiavelic decât constructiv, și care ulterior este împins la paroxism…

În acest context, prinde contur o noțiune, un concept, care este din ce în ce mai vehiculat în spațiul occidental, și care, în scurta sa existență, a reușit să rezolve multe probleme specifice societăților dezvoltate, și anume inteligența emoțională.

Într-o primă accepțiune, termenul se referă la „abilitățile în baza cărora un individ poate discrimina și monitoriza emoțiile proprii și ale celorlalți, precum și la capacitatea acestuia de a utiliza informațiile deținute pentru a-și ghida propria gândire și acțiune”. Această accepțiune ne trimite le o distincție pe care a propus-o în anii 1980 Howard Gardner, autorul „teoriei inteligențelor multiple”. Specialistul Gardner făcea diferență între inteligența intrapersonală, referindu-se la abilitatea de a recunoaște și eticheta propriile emoții și, respectiv, inteligența interpersonală, cu referire la competența de a înțelege emoțiile și intențiile celorlalți.

Salovey și Mayer consideră că inteligența emoțională combină sentimentele cu gândirea și gândirea cu sentimentele. Inteligența emoțională reprezintă abilitatea unei persoane de a conștientiza, a accesa și genera emoții și de a-și asista propriile gânduri, de a înțelege emoțiile și cunoștințele emoționale și de a-și controla reflexiv propriile emoții, precum și de a promova dezvoltarea intelectuală și emoțională.

O definiție mai apropiată de realitatea cotidiană este cea propusă de către scriitorul și psihologul american Daniel Goleman, potrivit căruia „Inteligența Emoțională implică abilitatea de a percepe cu acuratețe, de a evalua și exprima emoțiile; abilitatea de a accesa și/sau genera sentimente; abilitatea de a înțelege și cunoaște emoțiile; abilitatea de a regla emoțiile pentru promovarea dezvoltării emoționale si intelectuale”. Astfel, conform lui Daniel Goleman, inteligența emoțională influențează modul și eficiența cu care ne putem folosi celelalte capacități și abilități pe care le posedăm, inclusiv inteligența educațională.

Îmbinând propriile analize și cercetări cu rezultatele obținute până atunci în domeniu, specialistul Goleman arăta că, în esență, avem două creiere, respectiv două minți: cea rațională și cea emoțională. Inteligența Emoțională – ale cărei componente sunt: autocunoașterea, auto-reglarea, auto-motivarea, empatia și abilitatea de a stabili relații cu ceilalți – determină modul în care ne descurcăm cu propriile emoții și cu ale celorlalți. Componenta emoțională devine astfel un factor determinant al comportamentului indivizilor în societate, precum și al gradului de reușită al acestora în activitatea profesională și socială. Acest aspect, impune în mod imperios dezvoltarea inteligenței emoționale în rândul copiilor, în interiorul familiei, dar mai ales al școlii, la vârsta la care asimilarea comportamentelor se realizează cu o eficiență ridicată, pentru a le oferi acestora posibilități viitoare de realizare pe plan social și profesional. Dezvoltarea acestei componente este cu atât mai importantă cu cât în anul 1995 Daniel Goleman a efectuat un sondaj asupra unui număr mare de părinți și profesori din diverse țări. Rezultatele acestui sondaj sunt cutremurătoare, relevând o tendință mondială a generației actuale de copii de a avea mult mai multe probleme emoționale ca în trecut. Aceștia sunt mai singuri și mai deprimați, mai furioși și mai nestăpâniți, mai emotivi și mai înclinați să devină anxioși din orice, mai impulsivi și mai agresivi.

Sunt bine cunoscute cazurile a numeroși elevi geniali a căror performanță pe durata școlarizării depășește sensibil reușitele colegilor lor, dar care nu reușesc mai apoi să își valorifice potențialul, eșuând, în plan profesional; prestațiile lor la locul de muncă le trădau lipsa deprinderilor practice și a celor sociale. Pe de altă parte, nu puține sunt persoanele care, deși modest dotate intelectual, dovedesc o bună adaptare socială la o mare varietate de contexte, fiind considerați oameni de succes.

Insuficienta dezvoltare a Inteligenței Emoționale, în rândul copiilor, reprezintă un factor determinant al unor fenomene pe cât de neplăcute pe atât de periculoase, din punct de vedere social, cum ar fi: eșecul școlar, și mai ales abandonul școlar, care caracterizează în mod negativ nivelul de educație, și în cele din urmă, de civilizație al unei țări.

1.2 Considerații asupra abandonului școlar și cauzele la nivelul României

Abandonul școlar nu este o problemă nouă. De-a lungul timpului, au fost realizate multiple cercetări pentru identificarea și prevenirea abandonului școlar. Abandonul școlar este un fenomen periculos, deoarece el determină efecte negative, atât în plan psihologic individual.

Abandonul școlar „desemnează procesul prin care o persoană renunță sau este determinată să renunțe la a mai participa la procesele educațional – instructive, desfășurate în cadrul sistemului public obligatoriu de învățământ, ca urmare a influenței unor factori de natură subiectivă și/sau obiectivă ce stau la baza acestei decizii.”

Abandonul școlar are la bază mai mulți factori care pot fi diferiți, dar cel mai adesea sunt asociați, cum ar fi: propria persoană, părinții și familia, școala,etc.

Putem distinge cinci mari tipuri de dificultăți pe care elevul poate să le întâmpine:

Dificultăți de natură somatică

Pentru a evidenția o afecțiune somatică, un deficit senzorial sau condițiile de viață aberante pe plan fizic, este necesar un examen somatic complet și o anchetă orientată în acest sens. În acest sens, un rol predominant îl are familia care trebuie să fie sensibilă la problemele de sănătate ale copilului prin realizarea unor controale medicale de specialitate, dar și medicii prin stabilirea unui diagnostic corect și a măsurilor de vindecare.

Conform cercetărilor, 18% din numărul total al cazurilor de abandon școlar se datorează dificultăților de natură somatică.

Deficiențe intelectuale/cognitive

Pentru identificarea deficiențelor intelectuale există o serie de teste ce pot fi aplicate (teste proiective, teste pentru stabilirea I.Q, etc), iar programa individualizată aplicată de profesor poate constitui un suport real pentru evitarea eșecului și abandonului școlar.

Conform statisticilor, 5% din numărul total al cazurilor de abandon școlar se datorează deficiențelor intelectual – cognitive.

Probleme de învățare de ordin instrumental

În adaptarea copilului la școală sunt implicate mijloacele pe care subiectul le folosește pentru a se cunoaște și pentru a cunoaște lumea exterioară: motricitatea sa, viața perceptivă, limbajul și inteligența specifice. Astfel, 7% din numărul total al cazurilor de abandon școlar se datorează deficiențelor de ordin instrumental.

Dificultăți de ordin afectiv privind direct copilul, dar adesea, și familia sa

Dificultățile afective se structurează, foarte schematic, în două registre pe plan școlar:

a) Opoziția activă și pasivă poate fi o reacție la un fapt precis petrecut recent (conflictul copilului cu dascălul sau, cu unul dintre părinți etc.)

b) Anxietatea și depresia jenează evident copilul în relațiile sale cu alți copii, cu dascălii, în activitățile sale școlare.

Nu mai puțin de 32% din numărul total al cauzelor abandonului școlar se datorează dificultăților de ordin afectiv pe care le au copiii.

Slăbiciuni pedagogice privind școala, dar adesea și părinții

La nivelul școlii, trebuie studiată școlaritatea anterioară a elevului. Absenteismul, de pildă, se poate datora bolilor, relațiilor dificile cu dascălul,dezinteresului față de școală ca urmare a unor eșecuri repetate, etc.

La nivelul familiei este clar că rolul acesteia este primordial mai mult pe plan afectiv decât pedagogic. Sunt cazuri în care realitatea este greu de modificat: disocierea familiei, decesele, divorțul, neînțelegerea gravă, certuri frecvente, consum de alcool, boala psihică a unuia sau altuia din părinți, etc.

Sintetizând, cauzele abandonului școlar sunt prezentate în Figura nr.1.

Figura nr.1- Cauzele abandonului școlar

1.3 Conturarea relației Inteligență Emoțională – Abandon școlar

Așa cum am arătat mai sus, ultimele două categorii de factori, care sunt răspunzători de 70% din numărul abandonurilor școlare, reprezintă elemente care apar datorită unei insuficiente dezvoltări a inteligenței emoționale în rândul elevilor.

Studiile întreprinse în întreaga lume, dar și la nivelul României relevă o realitate tragică: copiii abandonează școala de la vârste fragede, ca urmare a abuzurilor emoționale la care sunt supuși de către părinții lor și în unele cazuri izolate, chiar de către dascălii care se presupune că ar trebui să îi ajute să își croiască un drum în viață. Astfel, deloc întâmplător, abandonul școlar în România este strâns legat de o serie de factori cum ar fi: nivelul de educație al părinților, nivelul de trai al familiei din care provine copilul, mentalitatea specifică, etc. Deloc încurajator.În acest context, școala are obligația morală de a lua măsurile care se impun pentru a înceta abuzurile și marginalizarea la care sunt suspuși acești copii, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor lor și pentru a le reda prin metode și tehnici profesioniste adecvate încrederea în sine și în forțele proprii, contribuind la dezvoltarea Inteligenței Emoționale în rândul acestor elevi.

Deși există opinii care susțin că Inteligența Emoțională nu poate fi dezvoltată decât cu mare dificultate, sau că aceasta se manifestă cu o profunzime mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, Daniel Goleman a dovedit, bazându-se și pe o analiză făcută pe mii de bărbați și femei, că atunci când e vorba de totalul Inteligenței Emoționale, femeile nu sunt mai "deștepte" decît bărbații și nici bărbații nu sunt superiori femeilor, fiecare având un profil personal de puncte forte și slăbiciuni în fiecare din domeniile Inteligenței Emoționale. De asemenea, arăta că nivelul nostru de inteligență emoțională nu este fixat genetic și nu se dezvoltă numai la începutul copilăriei.

CAPITOLUL 2

CONTEXTUL ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII. STUDIU DE CAZ LA NIVELUL COLEGIULUI NAȚIONAL VLAICU VODA,CURTEA DE ARGEȘ

Acest capitol vizează prezentarea microcercetării și a rezultatelor acesteia, având ca scop determinarea relației de cauzalitate dintre nivelul de inteligență emoțională a elevilor de la Colegiul Național Vlaicu Voda și absenteismul înregistrat la nivelul acestei instituții, premisă a abandonului școlar.

2.1 Definirea problemei

În acest subcapitol se va prezenta contextul în care, ulterior, va fi aplicat chestionarul și care constituie, totodată, punctul de plecare în microcercetarea întreprinsă.

Așadar, situația la nivelul Colegiului Național Vlaicu Voda, așa cum reiese din Planul de Acțiune al Școlii 2012-2014, se prezintă astfel:

La sfârșitul anului școlar 2012-2014, promovabilitatea la nivel de scoală a fost de 99%, promovabilitatea cea mai scăzută înregistrându-se la nivelul claselor a IX a (99,00%). Elevii corigenți au reprezentat 6,81%, elevii amânați și cu situația școlară neîncheiată 0,17%. În urma examenelor pentru elevii amânați aceștia au promovat, iar în urma examenelor de corigență au rămas 1 elev repetent la nivelul clasei a IX a și 1 elev care a abandonat cursurile. Comparativ cu anul școlar 2012-2014, procentul de promovabilitate la sfârșit de an școlar este mai ridicat cu 0,57%.

În ceea ce privește analiza comparativă a mediior generale de la sfârșitul anului școlar 2011-2012 cu mediile generale de la sfârșitul anului școlar 2012-2014, aceasta arată o scădere a mediilor generale cuprinse între 5-6,99 (pragul minim), dar și o ușoară scădere a ponderii mediilor între 9 și 10 (cu aproximativ 4,5%)

Referitor la frecvența și starea disciplinară în rândul elevilor, putem afirma că: având în vedere faptul că rezultatele elevilor sunt în directă legătură cu frecventarea cursurilor și faptul că absenteismul alimentează insuccesul școlar, acesta reprezentând un prim pas spre abandonul școlar, respectiv părăsirea timpurie a sistemului de educație, respectiv faptul că și în anul școlar 2012-2014 s-a înregistrat un număr ridicat de absențe, pe parcursul anului școlar 2012-2014 s-a acționat pentru monitorizarea, prevenirea și reducerea absenteismului. Datorită eforturilor depuse și măsurilor organizatorice aplicate (notarea zilnică a întârziaților, verificarea periodică a frecvenței la fiecare clasă, activități numeroase de consiliere, menținerea legăturilor cu familia elevilor s.a.), absenteismul s-a diminuat simțitor, dar mai ales datorită condiției impuse la acordare bursei de merit de a nu avea media scăzută la purtare. Aceste rezultate arată că este necesară și în continuare o mai bună colaborare între părinți și alți factori pentru a combate absenteismul. Această cerință este motivată și de faptul că notele scăzute la purtare s-au datorat în principal absențelor nemotivate și, de asemenea, și de cazurile de elevi care au fost exmatriculați.

Concluzionând, lipsa motivației în cazul anumitor elevi determină apariția absenteismului și, ulterior, a abandonului școlar, acesta fiind unul dintre punctele slabe ale școlii la care facem referire.

2.2 Obiectivele cercetării

Prin stabilirea obiectivelor cercetării, se urmărește conturarea unor repere ce trebuie urmărite în cadrul microcercetării, pentru a atinge țelul final, cu alte cuvinte, ceea ce ne dorim să aflăm în urma realizării chestionarului.

Astfel, obiectivele propuse sunt următoarele:

Cunoașterea elevilor, în speță determinarea nivelului de inteligență emoțională a elevilor aparținând unei clase de elevi din Colegiul Național Vlaicu Voda, în cadrul anului școlar 2012-2013, semestrul al doilea.

Determinarea legăturii care există între nivelul de dezvoltare al inteligenței emoționale și nivelul absenteismului, implicit al ratei abandonului școlar, înregistrat la nivelul Colegiului Național Vlaicu Voda, în cadrul anului școlar 2013-2014 .

Determinarea legăturii care există între nivelul de dezvoltare al inteligenței emoționale și performanțele școlare înregistrate la nivelul Colegiului Național Vlaicu Voda, în cadrul anului școlar 2012-2013, semestrul al doilea.

2.3 Ipotezele cercetării

Această secțiune vizează nominalizarea ipotezelor pe care le stabilim în vederea realizării cercetării, în urma căreia, acestea vor fi confirmate sau respinse.

Astfel, microcercetarea noastră pornește de la următoarea ipoteza:

Cu cât nivelul inteligenței emoționale al elevilor Colegiului Național Vlaicu Voda este mai ridicat, cu atât gradul de absenteism al acestora este mai scăzut și implicit, și rata abandonului școlar este mai redusă.

2.4 Universul cercetării

Această secțiune vizează prezentarea unor elemente care țin de locul în care realizăm cercetarea, motivul pentru care am ales acest loc, numărul subiecților evaluați, perioada în care am realizat cercetarea, metodele de cercetare utilizate.

În ceea ce privește locul de desfășurare al cercetării, menționăm faptul că studiul de caz a fost aplicat la nivelul Colegiului Național Vlaicu Voda din Curtea de Argeș.

Motivul alegerii Colegiului Național Vlaicu Voda a fost reprezentat, în primul rând, de faptul că am dorit să aflăm care este nivelul de inteligență emoțională al elevilor, cu atât mai mult cu cât acest colegiu este foarte bine cotat și se presupune că ne confruntăm cu un nivel foarte ridicat al inteligenței la nivel de intelect, susținut de rezultatele școlare. Practic, suntem interesați în determinarea nivelului de inteligență emoțională pe care elevii foarte eminenți, cum sunt cei din cadrul acestui colegiu, îl au. Ca argument, aducem în discuție faptul că sunt bine cunoscute cazurile a numeroși elevi geniali a căror performanță pe durata școlarizării depășește sensibil reușitele colegilor lor, dar care nu reușesc mai apoi să își valorifice potențialul, eșuând, uneori lamentabil, în plan profesional; prestațiile lor la locul de muncă le trădau lipsa deprinderilor practice și a celor sociale. Pe de altă parte, nu puține sunt persoanele care, deși modest dotate intelectual, dovedesc o bună adaptare socială la o mare varietate de contexte, fiind considerați oameni de succes.

Cei 26 de subiecți evaluați aparțin clasei a -9-a E. Menționăm faptul că nu este vorba de un eșantion reprezentativ, în sensul că am ales clasa la întâmplare, și nu după anumite criterii, care ar fi restrâns, în mod evident, concluziile noastre.

Perioada în care a avut loc cercetarea a fost 1-3aprilie 2015.

Metodele de cercetare utilizate au fost anchetele, și în cadrul acestora, chestionarul, care este prezentat în Anexa 1.

CAPITOLUL 3

REZULTATELE CERCETĂRII

Acest capitol vizează prezentarea rezultatelor cercetării întreprinse la nivelul clasei a-9-a E, de la Colegiul Național Vlaicu Voda, rezultate care privesc nivelul de inteligență emoțională a elevilor, interdependența dintre nivelul de inteligență emoțională și nivelul de absenteism, respectiv de abandon școlar, legătura dintre nivelul de inteligență emoțională și performanțele școlare.

3.1 Rezultate privind determinarea nivelului de inteligență emoțională

Primul obiectiv pe care am vrut să-l atingem prin aplicarea chestionarului a fost determinarea nivelului de inteligență emoțională al elevilor, și, în acest sens am interpretat rezultatele primelor 10 întrebări care au avut ca scop evaluarea inteligenței emoționale:

Astfel, nivelul de inteligență emoțională determinat este prezentat în Figura nr. 2.

Figura nr. 2- Nivelul de inteligență emoțională al elevilor clasei a-9-a E

După cum se poate observa din figura de mai sus, 17 elevi au un nivel de inteligență emoțională sub medie, 8 elevi au un nivel de inteligență emoțională mediu și 1 singur elev are un nivel al inteligenței emoționale peste medie. Prin urmare, putem concluziona faptul că 65% dintre elevi au o inteligență emoțională sub medie, dar facem mențiunea că rezultatele acestor elevi s-au apropiat de pragul de inteligență emoțională medie, confruntându-ne deci cu o situație pozitivă.

Rezultate privind interdependența dintre nivelul de inteligență emoțională și nivelul de absenteism, respectiv de abandon școlar

În continuare, pentru a determina legătura care se stabilește între nivelul de inteligență emoțională și gradul de absenteism, respectiv de abandon școlar la nivelul clasei a-9-a E (cel de-al doilea obiectiv propus).

Astfel, în ceea ce privește situația de ansamblu a absenteismului, acesata este redată în Figura nr. 3.

Figura nr. 3 Situația absenteismului elevilor clasei a-9-a E

Așa cum se poate observa în figura de mai sus, situația absenteismului este următoarea:

65% dintre copii au mai puțin de 10 absențe, 31% nu înregistrează absențe și doar 4% au mai mult de 10 absențe

Cauzele care au determinat absenteismul sunt în proporție de 65% altele decât lipsa de interes sau decizia de grup; 27% dintre elevi absentează din cauza lipsei de interes.

69% dintre absențe au fost motivate în proporție de 100%, celelelalte procente arătând faptul că absențele fie nu au fost motivate, fie au fost motivate în proporție de 50%

Dar, pentru a determina legătura care există între nivelul de inteligență emoțională și gradul de absenteism este necesar să realizăm o interpretare individuală, pe fiecare nivel de inteligență emoțională.

Nivel inteligență emoțională sub medie

Figura nr. 4- Situația absențelor: inteligență emoțională sub medie

Astfel, așa cum se observă din Figura nr. 4, pentru un nivel de inteligență emoțională sub medie, absenteismul se caracterizează astfel:

-76% dintre elevi au mai puțin de 10 absențe, 18 % nu au nicio absență, iar 6% au peste 10 absențe.

-71% dintre elevi absentează din motive explicate ulterior, adica boală, învoiri pentru diverse concursuri, etc., iar 29% absentează din lipsa de interes pentru respectiva disciplină

– 59% dintre elevi au menționat că li s-au motivat toate absențele, 23% au afirmat că li s-au motivat doar jumătate dintre ele, iar ceilalți elevi au afirmat că nu li s-au motivat absențele.

Nivel de inteligență emoțională mediu

Figura nr. 5 Situația absențelor: inteligență emoțională medie

Așa cum rezultă din Figura nr. 5, situația absenteismului se prezintă în felul următor:

62% dintre elevi au avut mai puțin de 10 absențe, iar 38% nu au avut nicio absență

Cauzele care au determinat absenteismul au fost datorate deciziei de grup, respectiv altor cauze (de exemplu boală) și decât 25% se datorează lipsei de interes.

În ceea ce privește motivarea absențelor, 88% au fost motivate în totalitate și doar 12% au fost motivate în proporție de 50%.

Nivel inteligență emoțională peste medie

Ținând cont de faptul că doar un singur copil a avut un nivel de inteligență emoțională peste medie, afirmăm următoarele:

a înregistrat mai puțin de 10 absențe

toate absențele au fost motivate

motivul absentării a fost legat de starea de sănătate

Rezultate privind interdependența dintre nivelul de inteligență emoțională și performanțele școlare

Pe de altă parte, pentru a determina legătura dintre nivelul de inteligență emoțională și performanțele școlare (cel de-al treilea obiectiv propus), trebuie să analizăm, pe de o parte, situația de ansamblu a clasei, și apoi individual, pe nivel de inteligență, următoarele elemente: rolul educației pentru fiecare dintre elevi, media obținută în semestrul trecut, participarea la diverse concursuri/activități extracurriculare, respectiv obținerea anumitor rezultate școlare deosebite.

Situația de ansamblu

Figura nr. 6 Situația de ansamblu a elevilor privind performanțele școlare

Prin interpretarea rezultatelor prezentate în Figura nr. 6 putem concluziona următoarele:

în ceea ce privește importanța educației pentru fiecare dintre elevi, aceștia au afirmat în proporție de 69% că educația exercită cel mai important rol, doar 12% susținând că nu au nevoie de școală pentru a se dezvolta. Interesant sau nu, printre acești elevi care au afirmat faptul că nu au nevoie de școală pentru a se dezvolta se numără și elevul cu un nivel de inteligență peste medie

cu privire la media obținută în semestrul trecut, se observă faptul că 34% au mediile cuprinse între 8,50-9,00; foarte apropiată de această pondere este și ponderea copiilor cu medii cuprinse între 9,00 și 9,50, fiind foarte puțini copii care au note sub 8 sau peste 9,50

în ceea ce privește implicarea copiilor în diverse activități școlare observăm faptul că 46% aparțin unei firme de exercițiu, 35% au participat la diverse concursuri/olimpiade, iar 19% au participat la alte activități. Prin urmare, se observă o implicare activă a elevilor în diverse activități

nu putem spune foarte multe cu privire la rezultatele obținute (la concursuri): decât 3 copii din 26 au reușit să obțină rezultate școlare, dar și acestea nesemnificative (participare la faza pe sector sau diverse diplome)

Nivel inteligență emoțională sub medie

Figura nr. 7 Performanțele școlare ale elevilor cu nivel de inteligență sub medie

Așa cum se observă din Figura nr. 7, putem concluziona următoarele:

11 copii consideră că rolul educației este cel mai important și decât 1 copil care consideră că nu are nevoie de școală pentru a se dezvolta

în ceea ce ce privește media obținută, 6 copii au media cuprinsă între 9,00-9,50 și decât un copil are media peste 9,50; de asemenea, nu există niciun copil sub media 8

în ceea ce privește participarea la concursuri/olimpiade/alte activități, 6 copii au participat la concursuri/olimpiade școlare, unde au obținut rezultate nesemnificative, iar 8 copii aparțin/vor aparține unei firme de exercițiu

Nivel de inteligență emoțională mediu

Figura nr. 8 Performanțele școlare ale elevilor cu un nivel de inteligență emoțională mediu

Așa cum rezultă din Figura nr. 8, putem concluziona următoarele:

7 elevi au menționat faptul că rolul educației este cel mai important în dezvoltarea lor personală și doar un copil a afirmat faptul că nu are nevoie de școală pentru a se dezvolta

În ceea ce privește mediile obținute nu putem vorbi de o delimitare clară a acestora, în sensul că aceștia au mediile cuprinse între 8,00-9,50, extremele având câte un singur reprezentant

cei mai mulți dintre elevi aparțin unei firme de exercițiu, 3 elevi au participat la concursuri școlare, iar 2 elevi au participat la alte activități; menționăm ca doi elevi au obținut rezultate, dar nu notabile

Nivel inteligență emoțională peste medie

consideră rolul educației ca nefiind cel mai important în dezvoltarea sa

media obținută se încadrează în intervalul 8,00-8,50

nu are o activitate deosebită la concursuri/olimpiade, desfășurând alte activități

De asemenea, în finalul chestionarului au fost puse câteva întrebări, în urma cărora am stabilit faptul că dintre elevii chestionați 17 sunt fete, iar 9 sunt băieți, cu vârste cuprinse între 15-16 ani.

3.4 Concluziile cercetării

În primul rând, în urma realizării microcercetării prin chestionarea a 26 de elevi aparținând clasei a-9-a E, ne-am atins toate cele 3 obiective, și anume:

Cunoașterea elevilor, în speță determinarea nivelului de inteligență emoțională a elevilor aparținând clasei a-9-a E: Situația este pozitivă, dat fiind faptul că majoritatea elevilor cu nivel de inteligență emoțională sub medie au înregistrat punctaje de peste 60 de puncte, ceea ce îi apropie de pragul de inteligență emoțională mediu.

Determinarea legăturii care există între nivelul de dezvoltare al inteligenței emoționale și nivelul absenteismului, implicit al ratei abandonului școlar, înregistrat la nivelul clasei a-9-a E: există o legătură directă între nivelul de inteligență emoțională și nivelul absenteismului, observând că nivelul absenteismului scade pe măsură ce nivelul de inteligență emoțională crește. La nivelul clasei a-9-a E nu putem vorbi nici de un grad ridicat de absenteism, deci nici de o rată a abandonului școlar în creștere, aceasta fiind chiar inexistentă.

Determinarea legăturii care există între nivelul de dezvoltare al inteligenței emoționale și performanțele școlare înregistrate la nivelul clasei a-9-a E: se observă că nu există o legătură directă între nivelul de inteligență emoțională și performanțele școlare, cel mai bun exemplu reprezentându-l cazul în care nivelul de inteligență emoțională este peste medie, iar elevul a înregistrat o medie cuprinsă între 8,00-8,50, nu a participat la olimpiade sau concursuri școlare, nu a avut rezultate deosebite și nici nu consideră rolul educației foarte important în dezvoltarea sa persoanală, putându-se a se dezvolta și fără școală.

CONCLUZII

Prin elaborarea prezentei lucări de licență s-a urmărit evidențierea legăturii care există între nivelul inteligenței emoționale și rata absenteismului, respectiv a abandonului școlar, situația fiind particularizată pe clasa a-9-a E de la Colegiul Național Vlaicu Voda din Curtea de Argeș.

Astfel, am demonstrat faptul că nivelul de absenteism și implicit rata abandonului școlar depind proporțional de nivelul de inteligență emoțională, iar pe de altă parte, performanțele școlare nu depind în mod direct de nivelul de inteligență emoțională.

Așadar, inteligența emoțională poate constitui un factor generator al succesului sau, dimpotrivă, al eșecului unui elev atât în activitatea socială, cât și în viața personală. În acest sens, considerăm că este important să recomandăm și o serie de modalități de dezvoltare a inteligenței emoționale și anume:

a) implicarea activă a profesorului: Un profesor trebuie să știe că un elev cu un coeficient al inteligenței emoționale ridicat prezintă următoarele caracteristici:

își exprimă sentimentele clar și direct utilizând fraze care încep cu: “Eu simt…”;

nu îi este teamă să își exprime sentimentele;

nu este dominat de sentimente negative precum: teamă, griji, rușine, jenă, dezamăgire, lipsă de speranță, lipsă de putere, victimizare, descurajare;

lasă sentimentele să îl conducă spre alegeri “sănătoase” și fericire;

contrabalansează sentimentele cu rațiunea, logica și realitatea;

acționează din dorință, nu din sentimentul de datorie, vină, forță sau obligație;

este independent, încrezător în propriile forțe și are un moral puternic;

nu este motivat de putere, bunăstare, poziție, faimă sau aprobare;

este în majoritatea timpului optimist, dar totodată realist, și poate să fie și pesimist când este cazul;

nu se blochează în caz de frică sau îngrijorare;

este capabil să identifice sentimente concurente multiple.

b) implementarea unor programe diversificate de practică pedagogică, precum și a altor programe care să urmărească dezvoltarea caracteristicilor prezentate mai sus

c) perfecționarea managementului organizației școlare, aceasta fiind o modalitate ce poate preveni abandonul școlar, printr-o soluționare deschisă a conflictelor și printr-o motivare mai intensă

d) psihologia educației, acesta fiind principalul mod prin care se pot identifica tendințele emoționale ale elevilor.

e) utilizarea de metode și tehnici adecvate, metode care să prevină absenteismul, respectiv abandonul școlar și care să motiveze elevii; printre acestea recomandăm: implicarea activă a elevilor, diversificarea scenariilor de desfășurare a lecțiilor, evaluarea corectă a elevilor, etc.

f) dezvoltarea unei relații bazate pe încredere între profesor-elevi, comunicarea deschisă profesor-elevi ajutând elevii să nu ascundă anumite aspecte, care apoi ar putea determina abandonul școlar.

BIBLIOGRAFIE

Cosmovici, A. (1999). Psihologie Școlară, Iași: Editura Polirom

Duck, S.(2000). Relațiile Interpersonale. A Gândi, a Simți, a Interacționa, Iași:Editura Polirom

Gardner, H. (1993). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, New York: Editura BasicBooks

Goleman, D. (2001). Inteligența Emoțională, București: Editura Curtea Veche

Goleman, D. (2004). Inteligența Emoțională: Cheia Succesului în Viață, București: Editura Allfa

Piaget, J. (1972). Psihologie și Educație, București: Editura Didactică și Pedagogică

Ribot, Th. (1988). Logica Sentimentelor, București: Editura Științifică și Enciclopedică

Roco, M. (2004). Creativitate și inteligență emoțională, Iași: Editura Polirom, pag 187-188

Stenberg, R.J (1994). Thinking Styles: Theory and Assesment at the Interface Between Intelligence and Personality, New York: Editura Cambridge University Press

***) Salovey, P., Mayer, J. D. (1990). Emotional Intelligence, Revista „Imagination, Cognition and Personality”, Volumul 9, 1990

***) Planul de Acțiune al Școlii 2012-2014 elaborat de către Consiliul Profesoral al Colegiului Național Vlaicu Voda pentru anul școlar 2012-2014

ANEXA 1

Chestionar privind determinarea nivelului de inteligență emoțională

Următorul chestionar vizează solicitarea unor răspunsuri pentru a stabili nivelul de inteligență emoțională al elevilor, chestionar realizat în vederea microcercetării aferente lucrării de licență. Timpul necesar completării chestionarului este de aproximativ 10 min, iar răspunsurile Dumnevoastră la întrebări vor rămâne confidențiale. Pentru întrebările 1-10, alegeți  răspunsul  care descrie cel mai bine reacția Dumneavoastră la respectivele scenarii. Răspundeți pe baza a ceea ce ați fi vrut să faceți în realitate, nu cum credeți că trebuie să fie răspunsul. În schimb, la întrebările 11-19 răspundeți exact așa cum se întâmplă în realitate.

1. Sunteți într-un avion care e lovit brusc de turbulență și începe să se balanseze într-o parte și în alta. Ce faceți?

a. Continuați să citiți sau să vă uitați la film dând puțină atenție turbulenței.

b. Deveniți îngrijorat, urmărind stewardesa și citind fișa cu instrucțiuni în caz de pericol.

c. Câte puțin din a. și b.

d. N-am observat nimic.

2. Ați văzut în parc un grup de copii de 4 ani. O fetiță începe să plângă deoarece ceilalți nu vor să joace cu ea. Ce faceți?

a. Nu vă amestecați, lăsați copiii să rezolve singuri problema.

b. Vorbiți cu ea și o ajutați să găsească o modalitate de a-i face pe ceilalți să se joace cu ea.

c. Îi spuneți cu o voce blândă să nu plângă.

d. Încercați să-i distrageți atenția și să-i arătați câteva lucruri cu care se poate juca.

3. Închipuiți-vă că sunteți student la un colegiu și sperați să obțineți o notă mare la un curs, dar ați descoperit că ați luat o notă proastă la mijlocul semestrului. Ce faceți?

a. Vă faceți un plan special pentru a îmbunătăți nota, hotărându-vă să urmați planul.

b. Hotărâți să fiți mai buni în viitor.

c. Vă spuneți că nu contează mult ce ați făcut la curs și vă concentrați asupra altor cursuri la care notele dvs. Sunt mai mari.

d. Mergeți la profesor și încercați să discutați cu el în scopul obstinerii unei note mai bune.

4. Imaginați-vă că sunteți agent de asigurări și telefonați la clienți pentru prospectare. 15 persoane la rând au închis telefonul și sunteți descurajat. Ce faceți?

a. Ajunge pentru astăzi – sperând să aveți mai mult noroc mâine.

b. Evaluați calitățile dvs. care poate subminează abilitatea de a face vânzări.

c. Încercați ceva nou la următorul telefon și încercați să nu vă blocați.

d. Găsiți altceva de lucru.

5. Sunteți managerul unei organizații care încearcă să încurajeze respectul pentru diversitatea etnică și rasială. Surprindeți pe cineva spunând un banc rasist. Ce faceți?

a. Nu-l luați în seamă – e numai o glumă.

b. Chemați persoana în biroul dvs. pentru a o admonesta.

c. Vorbiți direct și pe loc, spunând că asemenea glume sunt nepotrivite și nu vor fi tolerate în organizația dvs.

d. Îi sugerați persoanei care a spus gluma să urmeze programul de școlarizare privind diversitatea.

6. Încercați să calmați un prieten înfuriat pe un șofer care i-a tăiat calea în mod periculos prin față. Ce faceți?

a. Îi spuneți să uite pentru că totul e OK acum și ce s-a întâmplat nu e mare lucru.

b. Puneți una din casetele lui favorite și încercați să-l distrați.

c. Îi dați dreptate considerând la fel ca și el și celălalt șofer s-au dat în spectacol.

d. Îi relatați că mai demult vi s-a întâmplat și dvs. ceva asemănător și că v-ați simțit la fel  de furios că și el, dar după aceea v-ați dat seama că după stilul în care gonea celălalt șofer va ajunge curând la spitalul de urgență.

7. Dvs. și partenerul de viață ați intrat într-o discuție aprinsă care a escaladat într-un meci de țipete. Sunteți amândoi furioși și recurgeți la atacuri personale pe care nu le înțelegeți și în care nu credeți, dar le continuați. Ce faceți?

a. Luați o pauză de 20 minute și apoi reluați discuția.

b. Opriți ceartă în acel moment, tăceți, nu contează ce spune partenerul dvs.

c. Spuneți că vă pare rău și îi cereți partenerului să-și ceară și el iertare.

d. Vă opriți la un moment, vă adunați gândurile, apoi vă precizați punctul de vedere asupra problemei.

8. Închipuiți-vă că ați fost numit șeful unei echipe noi de lucru care încearcă să găsească o soluție creativă la o problemă de servici. Care este primul lucru pe care îl faceți?

a. Faceți o agendă și alocați timp pentru discutiia supra fiecărui aspect al problemei, așa veți realiza cea mai bună folosire a timpului.

b.Cereți oamenilor să-și facă timp pentru a se cunoaște mai bine între ei.

c. Începeți prin a solicita fiecărei persoane idei privind rezolvarea problemei, cât timp ideile sunt proaspete.

d. Începeți printr-o ședință de „asalt de idei” (dezlănțuirea ideilor), încurajând pe fiecare să spună ce idee îi vine în minte, indiferent cât de „fantastică” este.

9. Fiul dvs. de 3 ani este extrem de timid și a fost hipersensibil și puțin înfricoșat de locurile și oamenii străini, de când s-a născut. Ce faceți?

a. Accepati că are un temperament sfios, timid și căutați modalități de a-l proteja de situații care l-ar putea tulbura.

b. Îl duceți la un psihiatru pentru copii pentru a-l încuraja.

c. Îl expuneți cu premeditare la mai mulți oameni și locuri străine astfel încât să-și poată înfrânge frică.

d. Aranjați o serie neîntreruptă de experiențe competitive dar ușor de realizat care-l vor învăța că poate relaționa cu oamenii și poate umbla din nou prin locuri noi.

10. Considerați că de mai mulți ani ați dorit să reîncepeți să învățați să cântați la un instrument la care ați încercat și în copilărie, iar acum, pentru distracție, v-ați hotărât în sfârșit să începeți din nou. Doriți să vă folosiți cât mai eficient timpul dvs. Ce faceți?

a. Vă limitați la timpul strict de exercițiu în fiecare zi.

b. Alegeți piese muzicale care va solicita mai mult abilitatea (care vi se par mai grele).

c. Exersați numai când în mod real aveți dispoziție.

d. Încercați piese care sunt mult peste abilitățile dvs., dar pe care le puteți stăpâni cu un efort sârguincios.

11. Numărul de absențe obținut de Dumneavoastră semestrul trecut a fost:

a) nici o absență

b) mai puțin de 10 absențe

c) peste 10 absențe

12. Absențele înregistrate au fost motivate de către Domnul/Doamna Diriginte/ă:

a) nici una

b) aproximativ jumătate

c) toate

13. Absențele s-au datorat:

a) lipsei Dumneavoastră de interes pentru respectiva disciplină

b) deciziei de grup, fără a fi neapărat de acord cu aceasta

c) unor cauze explicate ulterior (de exemplu, boală)

14. Considerați rolul educației în dezvoltarea Dumneavoastră personală și profesională ca fiind:

a) cel mai important

b) nu foarte important

c) pentru a mă dezvolta nu am nevoie de școală

15. Până în momentul de față:

a) ați participat la o serie de concursuri/olimpiade școlare

b) faceți parte sau veți face parte din membrii unei firme de exercițiu

c) v-ați implicat în activități extracurriculare/ alte activități (exemplu:……………………………………………)

d) nu m-am implicat în nicio altă activitate

16. Rezultatele obținute la concursurile școlare (dacă este cazul) sunt:

17. Media obținută în semestrul/anul trecut a fost:…

18. Sex masculin (M) /feminin(F):…

19. Vârsta Dumneavoastră este:…

COTAREA TESTULUI

         Pana la 100p – punctaj sub medie

         100p-125p – punctaj mediu

         125p-175p – punctaj peste medie

         200p – exceptional.