Consumul de Tutun Si Alcool In Randul Elevilor. Motive Si Factori cu Contributie la Comportamentul de Consum

Cuprins:

Rezumatul lucrării de licență

Introducere

I Fundamentarea teoretică a lucrării de licență

Capitolul 1. Adolescența și preadolescența caracteristici generale

Capitolul 2. Efecte ale consumului de alcool asupra sănătății elevilor

Capitolul 3. Efecte ale consumului de tutun asupra sănătății elevilor

3. 1 Fumatul pasiv

Capitolul 4. Prevalența consumului de alcool și tutun în rândul elevilor

Capitolul 5. Rolul grupului de egali și al familiei în dezvoltarea comportamentului de consum

Capitolul 6. Explicații teoretice ale consumului de tutun și alcool

Capitolul 7. Factori de protecție și factori de risc în dezvoltarea consumului de alcool și tutun

II. Cercetarea și intervenția socială

Capitolul 8. Cercetarea lucrării de licență

8.1 Scopul și obiectivele cercetării

8.2 Metodologia cercetării

8.2.1 Măsurători

8.2.2 Lotul supus cercetării

8.3 Rezultatele cercetării

8.3.1Statistici descriptive

8.4 Concluzii în urma analizei statistice a datelor cercetării

Capitolul 9. Intervenția de tip asistență socială

9.1 Explorarea și evaluarea inițială a problemei

9.2 Diagnosticul social și scopul intervenției

9.3 Proiectarea campaniei de informare și conștientizarea elevilor, asupra efectelor consumului de alcool și tutun

9.3.1 Planul activităților desfășurate la clasă

9.4 Observații în urma orelor de informare și conștientizare a elevilor asupra consecințelor consumului de alcool și tutun.

9. 5 Evaluarea finală a intervenției

9. 5.1 Rezultatele obținute în urma focus grupului

9. 6 Concluzii în urma evaluării intervenției

Capitolul 10. Concluzii finale

Bibliografie

Anexe

Bibliografie:

Abraham.P, (2008) Repere științifice ale consumului de droguri în societatea românească, Cluj Napoca, editura Napoca Star.

Andy McEwen, Peter Hajek, Hayden McRobbie, Robert West, (2006), Manual of smoking cessation A guide for counsellors and practitioners, Addiction Press Blackwell Publishing.

Ann Brich, (2000), Psihologia dezvoltării: din primul an de viață până în perioada adultă, București, Editura Technică

Bettina F. Piko, Aleksandra Luszczynska, Frederick X. Gibbons, Mert Tekozel, (2005), A culture-based study of personal and social influences of adolescent smoking, European Journal of Public Health, vol 15 nr 4, p 393-398.

Björn Hibell, Ulf Guttormsson, Salme Ahlström, Olga Balakireva, Thoroddur Bjarnason, Anna Kokkevi, Ludwig Kraus, (2011), Substance Use Among Students in 36 European Countries, European School Survey Project on Acohol and Other Drugs (ESPAD)

Björn Hibell, Ulf Guttormsson, Salme Ahlström, Olga Balakireva, Thoroddur Bjarnason, Anna Kokkevi, Ludwig Kraus, (2007), Substance Use Among Students in 35 European Countries, European School Survey Project on Acohol and Other Drugs (ESPAD).

Brian C. CASTRUCCI, Karen K. Gerlach, Nancy J. Kaufman, C. Tracy Orleans,( 2002), The association among adolescents’ tobacco use, their beliefs and attitudes and friends’ and parents’ opinions of smoking, Maternal and Child Health Journal, vol 6 nr 3, 159-167.

Buzdugan. T (2009), Avertismentele adolescenței,București, Editura didactică și pedagogică,

Brauch Fischhoff, Elena O. Nightingale, Joah G. Iannotta, (Eds), (2001), Adolescent risk and vulnerability: Concepts and measurement, National Academy Press, Washington, D.C.

Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate [CPSS], (2004), Fumatul și sănătatea publică în România Cunoștințe, atitudini și practici legate de consumul de produse din tutun în rândul populației generale din România.

Crețu Tinca, (2001), Adolescența și contextul său de dezvoltare, București, editura Credis.

Crețu Tinca, (2009), Psihologia vârstelor, Iași; București, editura Polirom.

Committee on Health and Behavior: Research, Practice and Policy Board on Neuroscience and Behavioral Health, (2001), Health and behavior, The interplay of biological, behavioral and societal influences, National Academy Press, Washington, D.C.

Daniel Lloret Irles, Monica Gasquez Pertusa, Alvaro Botella Guijarro, Maria Jose Ferri Carbonell, ( 2013), Parent and peer influence models in the onset of adolescent smoking, Health and Addictions, vol 13 nr 1, p. 59-66.

David R. Drupper, (2003), School social work, Skills and Interventions for Effective practice, John Wiley & Sons, Inc.

Donald W. Zeigler, Ph.D., Claire C. Wang, M.D., Richard A. Yoast, Ph.D., Barry D. Dickinson, Ph.D., Mary Anne McCaffree, M.D., Carolyn B. Robinowitz, M.D., and Melvyn L. Sterling, (2005), The neurocognitive effects of alcohol on adolescents and college students, Preventive Medicine, 40, 23-32.

Earl Babbie, (2010), Practica cercetării sociale, Iași, Polirom.

Linda Openshaw, (2008), Social work in schools, Principles and practice, New York, The Guilford Press.

Kayo Fujimoto, Thomas W. Valente, (2012), Decomposing the Components of Friendship and Friends’ Influence on Adolescent Drinking and Smoking, Journal of Adolescent Health vol 51, 136-143.

Jeroen Lammers, Emmanuel Kuntshe, Rutger C. M. E Engels, Reinout W. Wiers, Marloes Kleinjan, (2013), Mediational relations of substance use risk profiles, alcohol-related outcomes, and drinking motives among young adolescents in the Netherlands, Drug and Alcohol Dependence, vol 133, p 571-579.

Joris J. Van Hoof, Lian M. J. Reijlink, Wim E. Van Dalen, (2012), Compliance with age limits for the sales of alcoholic beverages in Romania. Designing and evaluating a three year campaign, Revista de cercetare și intervenție socială, vol 36, p. 44-53.

Manuel Lopez-Leon and Jesse A. Raley, (2013),Developmental Risks for substance use in adolescence: Age as Risk Factor. În Richard Rosner (Eds), Clinical handbook of adolescent addiction (132-138), Wiley-Blackwell a John Wiley & Sons, Ltd Publication

Maria Ricman, (1988), Copilăria, pubertatea, adolescența, București, Editura Medicală.

Maria Constantinescu, Cornel Constantinescu, (2012), Success local policies in preventing and reducing the alcohol consumption among youngters, Revista de cercetare și intervenție social, vol. 36, pp. 54-73.

Michael Brendler, (2013), Familial and other social risk factors in adolescent substance use. În Richard Rosner (Eds), Clinical handbook of adolescent addiction (147-153), Wiley-Blackwell a John Wiley & Sons, Ltd Publication.

Monique M. Hennink, (2007), International focus group research; A nadbook for health and social sciences, Cambridge University Press.

Nancy Comeau, Sherry H. Stewart, Pamela Loba, (2001), The relations of trait anxiety, anxiety sensitivity, and sensation seeking to adolescents’ motivations for alcohol, cigarette, and marijuana use, Addictive Behaviors vol 26, p 803-825.

National Research Council and Institute of Medicine (2003). Reducing Underage Drinking: A Collective Responsibility. Committee on Developing a Strategy to Reduce and Prevent Underage Drinking, Richard J. Bonnie and Mary Ellen O’Connell, Editors. Board on Children, Youth, and Families, Division of Behavioral and Social Sciences and Education. Washington, DC: The National Academies Press.

Sarah E. Foster, Deborah J. Jones, Ardis L. Olson, Rex Forehand, Cecelia A. Gaffney, Michael S. Zens, J. J. Bau, (2007), Family socialization of adolescent’s self-reported cigarette use: The role of parents’ history of regular smoking and parenting style, Journal of Pediatric Psychology, vol 32 nr 4, p 481-493.

Raduly Zorgo Eva, (2013), Deprinderi negative la adolescenți: fumatul, consumul de alcool și de droguri. Factori de risc și acțiuni de prevenție, Cluj- Napoca.

U. Schiopu, (2008), Psihologia modernă: către o teorie generală a vârstelor, București, editura România Press

Anexa nr 1. Chestionarul folosit în cercetare.

Chestionar

1. Gen M… F…

2. Clasa ……….

3. Vârsta ………..

4. Ai încercat vreodată să fumezi ( chiar și câteva fumuri) ?

a. Da b. Nu

Dacă da, câte des ai fumat în ultima lună ?

a. niciodată

b. odată la câteva săptămâni

c. în fiecare săptămână

d. în fiecare zi

5. Unde obișnuiești să fumezi? (bifați în căsuțele care vi se potrivesc.)

6. Fumează cineva în jurul tău ? (bifați în căsuțele care vi se potrivesc.)

7. Câți dintre prietenii tăi fumează?

a. nici unul

b. 1-2

c. jumate dintre ei

d. toți

8. Fumez/ aș fuma pentru că…. (bifați numărul pe care îl considerați pentru fiecare enunț)

1- total dezacord, 2 dezacord, 3 neutru, 4 acord, 5 acord total

9. Ai consumat vreodată alcool ( chiar și câteva înghițituri)?

a. Da b. Nu

Dacă da, ai consumat alcool în ultima lună?

a. deloc

b. odată la câteva săptămâni

c. la fiecare sfârșit de săptămână

d. în fiecare zi

10. Unde s-ar putea să consumi alcool?

11. Consumă cineva alcool în jurul tău ?

12. Câți dintre prietenii tăi consumă alcool?

a. niciunul

b. 1-2

c. jumătate dintre ei

d. toți

13. Care ar fi principalele motive pentru care consumi/ ai consuma alcool ?

1- total dezacord, 2 dezacord, 3 neutru, 4 acord, 5 acord total

14. Cu care dintre următoarele enunțuri ești de acord/ dezacord?

1- total dezacord, 2 dezacord, 3 neutru, 4 acord, 5 acord total

Anexa nr 2. Fluturaș distribuit în cadrul orei în care s-a dsicutat consumul de tutun.

Substanțe chimice care se găsesc în componența unei țigări.

Imagine preluată de pe site-ul uquit smoking program, wp.uquitsmokingprogram.info la data de 31.05.2014

Știați că…

Fumatul este una dintre cele mai mari cauze a morții premature și ale handicapului care pot fi evitate.

Nicotina este o substanță care creează dependență, iar majoritatea persoanelor care sunt fumătoare sunt dependente de aceasta…chiar dacă realizează acest lucru sau nu.

Dependența de fumat are mai mulți factori care lucrează împreună: obiceiul care se bazează pe efectul pe care îl are nicotine asupra creierului; un impuls pentru a fuma asemănător cu cel al foamei; dorința de a evita efectele pe care le are sevrajul; factori sociali și psihosociali care promovează fumatul;

Sevrajul în dependența de tutun se manifestă prin: iritabilitate/agresivitate; depresie; neliniște; deficit de concentrare; apetit crescut; amețeală; insomnie; constipație; dorința de a fuma;

Nefumătorii sunt mai sensibile la fumul expirat de fumători, Este dovedit științific că expunerea la fumatul de pasiv este asociat cu un risc crescut de boli cardiace coronariene și chiar cancerul pulmonar.

,, nu mulțumesc…nu fumez/ m-am lăsat de fumat…este un modalitate matură de a refuza consumul de tutun”

Anexa 3. Transcrierea discuției din cadrul focus grupului.

M:Salut, ne-am adunat pentru a vă pune câteva întrebări referitoare la impresia voastră asupra orelor de informare și conștientizare asupra efectelor consumului de alcool și tutun.

M: Prima dată aș vrea să vă întreb cum vi s-a părut ideea de a putea vorbi deschis cu cineva despre consumul de alcool și tutun.

P1: Mie mi-a plăcut, a fost ceva diferit. Până acuma n-am mai vorbit cu nimeni despre așa ceva.

P2: Da, și mie mi-a plăcut, că am putut să ne zicem părerea.

P3: E o idee bună, că am putut face și altceva la școală.

P4: Și eu sunt de acord cu colegele, am putut să aflăm chestii pe care nu le știam despre alcool și despre fumat.

P5: Chiar faină ideea, mai ales că la noi la școală nu s-am mai făcut așa ceva.

P6: Ce pot să mai zic, da și mie mi-a plăcut că am putut povesti și am aflat multe lucruri despre alcool și fumat pe care nu le știam.

M: Mulțumesc. Dacă tot ați spus că ați aflat lucruri pe care nu le știați, care au fost acelea?

P1: Eu nu știam nimic despre efectele de care ne-ai zis. Nu m-am gândit că alcoolul ar putea face rău, mai ales că beau numa din când în când.

P6: Eu nu fumez și nu beau de aia am rămas șocată când am auzit despre fumatul pasiv, nu am mai auzit până acuma de așa ceva.

P2: Nici eu nu știam despre fumatul pasiv. Eu nu fumez dar am prieteni care fumează și eu stăteam cu ei până fumau.

P4: Eu am învățat că trei lucruri te fac să bei și să fumezi: – stress, – nervi, – influență negativă, și probleme în familie.

M: Pe tine te-a influențat unul dintre motivele astea să fumezi ?

P4: Da, influența negativă, toți prietenii mei fumează.

M: Mai departe vreau să vă întreb; Dacă v-a schimbat și cum anume v-a schimbat campania de informare percepția asupra fumatului și al consumului de alcool?

P5: Da, Mi-a schimbat părerea în legătură cu fumatul și cu alcoolul. M : Cum anume? P: Păi m-a făcut să mă gândesc la sănătatea mea mai mult, chiar dacă nu fumez și nu prea beau.

P6: A avut un efect pozitiv asupra mea campania, am aflat cât rău ne fac alcoolul și fumatul. Și m-ai făcut să mă gândesc mai mult la mine.

P2: ,, După aceste ore am înțeles mai bine efectele cauzate de tutun și alcool și m-au făcut să mă gândesc mai mult la sănătatea mea cu toate că eram destul de conștientă”

P1: ,, Aceste ore despre consumul de alcool și tutun m-au făcut să mă gândesc mai întâi la mine și apoi la ceilalți și să nu mă las influențată de alții”.

P4: Eu mi-am dat seama că îs dependentă de tutun, de băut nu beau, dar de țigară nu mă las. Țigara nu o pot refuza niciodată! M: Nu vrei să te lași? Sau nu crezi că poți. P4: Parcă aș vrea să mă las că dau mulți bani pe țigări. Dar m-am mai lăsat pentru câteva săptămâni în vacanță, dar când vin la școală mă apuc iar. M: Stiu că e greu, dar ar trebuii să nu stai în preajma prietenilor când fumează să nu fi tentată și tu.

M: Și acum în încheiere vreau să vă întreb dacă credeți că ar mai trebuii desfășurate campanii de genul acesta?

P6: Merită să mai vină cineva să vorbim despre consumul de alcool și tutun. Ar trebuii să se facă o campanie împotriva fumatului și alcoolului.

P4: Ar fi bine să vină și să vorbească cu noi și despre alte teme, ne-ar prinde bine.

P1: Din punctul meu de vedere ar fi bine să vină cineva să ne vorbească în continuare despre astfel de teme.

P2: Această experiență m-a influențat pozitiv și m-a ajutat să înțeleg mai bine efectele fumatului și al alcoolului, mă bucur că am participat la această experiență și mi-aș dori mai multe experiențe de genul.

M: Mulțumesc că ați participat.