Importanta Merelor Si a Sucului de Mere

Capitolul 1

Importanța merelor si a sucului de mere

Importanța ca materie primă pentru industrie. Datorită caracterului sezonier al producției de mere, al dezechilibrului dintre producție și consum din unele perioade cât și nevoii aportului de fructe în alimentație în cursul întregului an, industria prelucrării fructelor a luat o dezvoltare deosebită. Sortimentele în care se transformă fructele de măr și derivatele în care se folosesc sunt tot mai diversificate: sucuri naturale concentrate, nectaruri, siropuri, băuturi răcoritoare, băuturi alcoolice (slabe și tari), compoturi, jeleuri, gemuri, marmelade, dulcețuri, bomboane, înghețată, fructe deshidratate, congelate etc.

Tendința actuală, în consumul de fructe, nedorită sub aspect fiziologic dar impusă de alți factori, este acea de sporire a proporției fructelor sub formă prelucrată, în comparație cu cele proaspete. În țara noastră, deocamdată, structura consumului de fructe este de 77% în stare proaspătă și 23% prelucrată (din care 21% conservată, 0,5% congelate și 1,5% uscate).

Merele sunt fructe ce conțin minerale, enzime, fibre alimentare, polifenoli și bogate în vitamine C, astfel ajută în problemele intestinale, reglarea nivelului de zahăr din sânge, stimuleaza imunitatea. Continut caloric: 47 cal/100gr.

Mere conțin substanțe numite fitonutrienți, care ne feresc de bolile degenerative precum Alzheimer și Parkinson.

Sucul de mere, este o formă mai rapidă de a consuma cantitatea de mere recomandată de medic pentru fiecare personă în parte. Băutură recomandată atât copiilor cât și adulților. Sucul de mere conține o parte din ingredientele importante de care are nevoie organismul zilnic, având și un conținul scăzut de calorii. Acesta este bogat in în pectină, substanță care ajută în problemele respiratorii și în elemente care ajută la întărirea oaselor. Sucul este benefic împotriva: anemiei, reumatismului, obezității, îndepărtarea metalelor grele, laringitei.

Importanța agrotehnică a mărului se exercita prin valorificarea eficientă a unor terenuri improprii pentru alte culturi. Mărul este adesea întâlnit pe terenuri în pante, cu soluri argiloase, în zona dealurilor, cât și pe nisipurile din sudul și nord-vestul țării, terenuri improprii pentru culturile de cereale.

Sistemul radicular al speciilor pomicole, în general și al mărului, în special, valorifică și astfel de terenuri asigurând, în condițiile unor tehnologii adecvate, producții eficiente din punct de vedere economic.

Importanța social economică. Suprafața însemnată pe care o ocupă plantațiile de pomi și arbuști fructiferi, sutele de mii de tone de fructe care se realizează, absorb o parte a populației care lucrează, fie direct la aplicarea tehnologiilor în livezi, fie în activitățile conexe (industria prelucrătoare, comerțul cu fructe, transporturi, construcția de mașini și unelte, industria chimică, ambalaje etc.). De asemenea, cu deosebire în ultimul timp, tot mai mulți specialiști cu pregătire medie și superioară, își desfășoară activitatea în unitățile de cercetare și proiectare, în învățămîntul superior și școlile de nivel mediu cu caracter horticol sau chiar pomicol.

Producția de mere la nivel național

Mărul cultivat (denumire stințifică: Malus domestica, denumire soi: Ionathan „Jonathan”).

Agricultura în România are o valoare de 5% din produsul intern brut și angrenează 30% populația activă ocupată.

România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate.

Consumul anual de fructe și legume pe cap de locuitor în România este de aproximativ de 70 – 80 de kilograme, în timp ce media europeană atinge 90 – 100 de kilograme.

Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 30% din populație lucrând în acest domeniu. Parcelele mici de pământ și eșecul în adoptarea tehnicilor moderne în agricultură înseamnă că producția din fiecare an este dependentă de capriciile vremii.

Tabelul 1: Producția de mere

– tone –

Sursa: Eurostat (Cronos)

In anul 1990, productia de fructe produse in Romania era de peste 1,4 milioane de tone, iar pe parcursul anilor cantitatea produsa de fructe s-a diminuat, ajungand in anul 2009, la 616000 de tone.

Acesta diminuare a cantitatii de fructe se datoreaza si scaderii accentuate de 57%, a suprafetei pomicole a Romaniei, aceasta ajungand de la 313380 de hectare, anul 1990, la 135000 hectare, in anul 2009.

In privinta marimii exploatatiilor pomicole, dupa desfiintarea plantatiilor din structurile de tip socialist de 200-300 de hectare pe unitate si dupa retocedarea terenurilor incepand cu anii 1990, culturiel pomicole au fost faramitate in parcee mici.

Din suprafata totala cultivata, exploatatiile agricole de pana la doua hectare au o pondere de 19%. Exista un real potential de dezvoltare in categoria fermelor de peste 2 ha, ponderea exploatatiilor pomicole cu suprafate cuprinse intre 2-5 ha (28%) si 5-20 ha (28%) fiind insemnata.

In prezent exploatatiile agricole sunt de dimensiuni mici si au o capacitate financiara redusa.

Situatia suprafetelor cultivate cu livezi: 54% sunt livezi imbatranite sau aflate in declin 51%, ritmul acestora de regenerare fiind unul foarte redus.

Tabelul 2: Suprafața livezilor de măr pe grupe de vârstă, în [NUME_REDACTAT]-Est, în anul 2012

Sursa: [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] ultimele doua decenii, peste jumatate din suprafetele pomicole din tara au fost abandonate, defrisate. Aceste activitatii au facut ca acele suprafete sa devina focare de infectie pentru celelalte plantatii din zonele pomicole.

Echipamentele de stocare, de procesare si marketing sunt intr-un numar foarte redus si depasite din punct de vedere tehnologic, ne facand fata cantitatii de fructe produse.

[NUME_REDACTAT], din totalul capacitatii de fructe realizata, aproximativ 13% din cantitate poate fi depozitata in spatiile destinate depozitarii. Din acest spatiu de depozitare, se poate utiliza doar 87-88%, restul de capacitate fiind lipsita de dotarile necesare.

Producția de mere la nivelul [NUME_REDACTAT]

Tabelul 3: Producția de mere la nivelul [NUME_REDACTAT]

Source: Eurostat (Cronos)

Producția de mere la nivel mondial

Tabelul 4: Principalii producători mondiali de mere, 2010

Sursa: FAOSTAT

Situația actuală a industriei

[NUME_REDACTAT] are suprafața de 23,8 mii ha, suprafața exploatată este de doar 13,3 mii ha, iar terenul arabil este dat de cele 8,3 mii ha, date preluate din RGA 2010 ([NUME_REDACTAT] Agricol).

Exploatațiile pe teritoriul României se realizează în următoarele condiții: exploatații care ocupă mai puțin de 10 ha, reprezentând 97,7% din numărul total al exploatațiilor, exploatațiile care se situaează între 10-100 ha, reprezintă 1,9% din numărul total de exploatații, iar expoatațiile de peste 100 ha, resprezintă 0,4% din numărul total de exploatații.

Pomicultura și viticultura reprezintă un punct foarte important în domeniul agriculturi, deoarece atât clima cât și morfologia solurilor sunt favorabile, conducând astfel la creșterea productivității. Productivitate care variază pe parcursul anului, deoarece producția este afectată de fenomenele climatice extreme.

Capitolul 2 Necesitate, oportunitate și impactul investiției

Situația economico-socială a zonei, a resurselor; deficiențele majore ale situației actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei

[NUME_REDACTAT] cuprinde: 2 municipii, 3 orașe, 50 de comune și 159 sate. Acesta reprezentând 2,1% din teritoriul României, iar din punctul de vedere al populației, județul Călărași deține 1,5% din populația țării. Suprafață agricolă a județului Călărași ocupă ponderea de 84% din totalul suprafeței județului, majoritatea fiind teren arabil.

Agricultura din acestă zonă este supusă unor perioade de secetă prelungite, în mod frecvent. Din acestă cauză judetul dispune de sisteme de irigații, pe o suprafață de 80% din totalul terenului agricol. Din cauza unor divergențe și a unui management slab, terenul agricol este udat doar 5% din totalul suprafeței acoperită de sisteme de irigații.

Relieful fiind reprezentat de câmpie, lunci și bălți. Solurile din această zonă, sunt alcătuite din diferite tipuri de cernoziomuri și soluri aluvionare, acestea ajutând agricultura deoarece au o fertilitate ridicată.

Agricultura în zonă își dezvoltă existența printr-un număr foarte mare de ferme mici, care se află în zona rurală, iar agricultura este practicată doar pentru existență. Doar în cazul în care există surplus de producție, populația decide să comercializeze, acest lucru conduce la un deficit în economia județului. Populația din mediul rural reprezintă 61,5%, din totalul populației, acest lucru conducând și la un grad de urbanizare al populației sub media pe țară.

Lipsa unor ferme care să gestioneze o suprafață mare de teren, slaba informare cu privire la formarea asociațiilor, la noile tehnici de marketing a micilor fermieri conduc la un grad în creștere al sărăciei.

Anual se încearcă plantarea cu diferite specii pomicole a unor suprafețe noi de teren, dar din cauza unor gestionări slabe a patrimoniului pomicol, suprafețe pomicole mult mai întinse se află în declin.

Lipsa unor asociații sau parteneriate între fermieri, a condus la diminuarea în ultimi 4 ani a numărului exploatațiilor agricole fără personalitate juridical cu 5,9%, dar și a diminuarea nimărului exploatațiilor agricole cu personalitate juridical cu 9,2%.

Capitol 3

0113 Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi si mirodenii

1532 Fabricarea sucurilor de fructe si legume

Amplasament: Călărași, [NUME_REDACTAT] privind terenul pe care urmează să se amplaseze obiectivul de investiți:

– terenul de 2 ha este proprietate propri.

– terenul este situat într-o zonă de câmpie, înconjurată de teren agricol.

– utilitățile care se află în zona terenului sunt curentul electric, aflat la o distanță de 5 m, iar apa potabilă urmând a fi conectată la ceea ce urmează să construim.

– pe teren se va construi o hală metalică, având o înălțime de 6 m, lungime de 25 m și o deschidere de 14 m. Volumul interior urmând a fii 2756,71 mc, suprafață 383,94 mc. Prețul fii de 38266,84 e.

Obiectivele si scopul proiectului

Obiectivul general al proiectului: gasesc inspiratie pe primul site salvat la prefe proiect 5ha

Valorificarea potențialului agricol al judetului Călărași.

Scop: gasesc inspiratie pe primul site salvat la prefe proiect 5ha

Creșterea nivelului de trai in județul Călărași, pentru diminuarea numărului șomerilor. Deoarece numărul șomerilor în mediul rural este în creștere făță de cel din mediul urban. Prin acest proiect se încearcă și integrarea persoanelor cu vârste de peste 45 de ani, deoarece acestea reprezintă jumătate dinpersoanele șomere.

Rata șomajului este in județul Călărași de 8,10%, acesata fiind în creștere. Ponderea cea mai mare o dețin șomerii care au absolvit învățământul primar, gimnazial sau profesional.

Obiective specifice: gasesc inspiratie pe primul site salvat la prefe proiect 5ha

valorificarea economica a resurselor umane locale:nr.de locuri de munca nou create;

– valoarea prin producția noastră de mere, aproximativ de 5-10 t în primul an, acestă cantitate urmând a crește, conduce la îmbunătățirea valorii create în județ. Din simplu motiv că sucul nostru care va rezulta din producția de mere, este unul natural, iar plantația este una tratată naturală.

– intenția nostră este de a angaja personal pentru livadă din zonă, pentru a ajuta la creșterea veniturilor comunităților locale, dar și calitatea vieți.

– pe lângă sucul de mere, putem vinde și materia primă, mărul. Vom încheia contracte cu restaurantele și cu magazinele alimentare aflate în zonă.

Produsele noastre constau în suc de mere natural la pungă sau cutie. Capacitatea de producție anuală este cuprinsă între 10000-20000 kg mere.

Recuperarea investiției se realizează în 2-4 ani în funcție de soi. ”Dacă materialul săditor este de calitate, încă din primul an, o livadă produce între 5 și 10 tone/ha, în al-2-lea an produce între 10 și 20 tone/ha, iar în anul al-3-lea între 25-40 tone/ha”, a declarat pentru [NUME_REDACTAT] Tănase. Ca și nivel de preț pentru puieți, prețurile variază între 4 și 8 euro, în funcție de specie, soi și cantitatea cumpărată.

Pentru soiurile tradiționale trebuie avute în calcul 900 – 1.000 de euro la hectar ca și costuri anuale până când pomii ajung la maturitate. Aceste cheltuieli includ tratamentele fitosanitare aplicate pomilor și tăierile.

Produsele si serviciile,capacitate de productie anuala(fizic si valoric), structura si volumul produselor si serviciilor,procesul tehnologic, concurenta,clientii potentiali, finantarea investitiei,estimarea cererii potentiale.

CAP 1: Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului:

P1 Cost de achiziție teren 2 ha = 20000 mp = 2400 ron = 8,33 ron / mp

P2 Cheltuieli de amenajare teren 240 ron

P3 Cheltueli de amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială:cheltuielile efectuate pentru lucrări și acțiuni de protecția mediului 24 ron

CAP 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investitie:

P4 = ml coducta x cost/ml.lucrari +mp cai acces x cost/mp

CAP 3: Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

Studii de teren: studiu geotehnic 700 ron, aviz geotehnic 350 ron.

Obținere de avize, acorduri, autorizații: