Claude Levi Strauss

Cuprins

Biografie

Antropologia si problemele lumii moderne:

Sfârșitul supremației culturale a Occidentului

Trei mari probleme contemporane: sexualitatea, dezvoltarea economică și gândirea mitică

Recunoașterea diversității culturale: ce ne învață civilizația japoneză

Concluzii

Critici

Bibliografie

Biografie

Claude Levi-Strauss s-a născut pe 28 noiembrie 1908, la Bruxelles și a murit pe 30 octombrie 2009 la Paris.

S-a născut din părinți francezi, care locuiau in Brussel, iar tatăl său lucra ca și pictor.

A copilărit la Paris în timpul Primului Război Mondial urmnd liceele Janson de Sailly și apoi Condorcet.

A fost profesor la Sao Paulo, iar mai apoi, până la pensionare, director de studii și profesor la College de France, precum și director adjunct la Musee de l’Home.

A fost considerat „părintele antropologiei moderne”, a urmat studii de drept și filosofie înainte de a se orienta către etnologie și antropologie.

Cateva lucrari ale autorului :

Rasă și istorie (1952)

Antropologia structurală (1958, 1973)

Gândirea sălbatică (1962)

Tropice triste (1995)

Structuralismul

Structuralismul este o orientare teoretică și metodologică care se bazeaza pe studiul structural, funcții și sisteme ale unei relații ce caracterizează obiecte și procese în științele contemporane.

Face referire la totalitatea în raport cu individul și sincronicitatea faptelor raportandu-se la evoluție.

Înțelegerea unui obiect din compararea cu alte obiecte și din pozitia care se considera ca e într-un sistem de relații reciproce.

Pune in prim plan totalitatea în raport cu individul și sincronicitatea faptelor în raport cu evoluția.

Structuralismul în antropologie are la bază ideea conform căreia obiectele culturale nu pot fi percepute într-un mod izolat, ci trebuie studiate într-un context delimitat de structuri mai mari.

Cunoașterea structurii clarifică formarea și transformarea obiectului cercetat.

Sfârșitul supremației culturale a Occidentului

Înțeleasă în sensul ei intr-o masura mare si destul de larga, antropologia este disciplina care se dedica studierii fenomenului uman. În sensul acesta, putem spune că disciplina „antropologie” este inca de cand a inceput omenirea.

In primul rand, antropologia se ambitioneaza si incearca sa ajungă la obiectivitate.

Antropologia, apare ca o expresie generală și rezultatul unei atitudini intelectuale și morale care a luat naștere cu mai multe secole în urmă și pe care o numim prin cuvântul ”umanism”.

Tipul de obiectivitate la care incearca sa ajunga antropologia nu se mulțumește să ajunga deasupra valorilor specifice societății sau mediului social, ci vrea să ajunga și deasupra metodelor gandirii, adică să ajungă la formulări si teorii care pot fi validate si intelese de toata lumea sau macar dezvaluite.

Asadar, pentru un antropolog căutarea unei obiectivități nu se poate clasa decât la un nivel la care fenomenele si lucrurile păstrează o semnificație pentru o conștiință individuală. Este o diferență insemnata între genul de obiectivitate la care incearca sa ajunga antropologia și cea cu care celelalte științe sociale incearca sa se multumeasca.

Daca prima ambitie a antropologiei a fost obiectivitatea, cea de a doua ambitie este totalitatea.

Antropologia observa ca în viața socială este un sistem al cărui aspect este organic legat (ca un intreg sau un tot unitar).

Antropologul caută o forma comună, caracteristicile ce se manifestă în spatele celor mai diversificate forme de asa zisa viață socială.

Un exemplu ar fi urmatorul, tamplarul din Occident atunci cand taie ceva, impinge obiectul cu care taie spre exterior, fata de alte culturi in care obiectul este tras spre cel care il manuieste.

Antropologia ne face să mai lăsăm din unicacitate, să respectăm si alte feluri de a trăi sau comporta, să ne dezvoltam prin cunoașterea altor obiceiuri care ne fac sa avem o mirarea fata de ele si care ne șochează.

Atenția și respectul care sunt acordate de antropolog diferențelor dintre culturi și particularităților fiecăreia contureaza specificul demersului său. Antropologul prin incercarea lui spune ca fiecare societate nu trebuie sa creadă că instituțiile din tara sa, obiceiurile și credințele specifice sunt singurele posibile si altele nu exista sau nu au fost explorate.

Trei mari probleme contemporane: sexualitatea,dezvoltarea economică și gândirea mitică

In cea de a doua parte a cartii “Antropologia si problemele lumii moderne” de C. L. Strauss , pune sub un semn de intrebare 3 probleme care apartin de societate si anume organizarea familiala si sociala, viata economica si gandirea religioasa, probleme la care vrea sa obtina un raspuns.

Privind dintr-o viziune antropologica, aceasta impune un rezultat al societatii insemnand ca majoritatea societatilor se refera si folosesc relatiile de rudenie dar si de alianta rezultand o apartenenta sau o neapartenenta la un grup.

In timpul conferintei din Japonia , Strauss foloseste tot mai multe subiecte precum reproducerea si inseminarea artificiala aratand ca in Europa , SUA , Australia acesta este un subiect ce a devenit foarte vorbit si care putea fii si numit obsesiv. Strauss arata ca in zilele noastre sunt numeroase procedee si solutii de a putea avea un copil sau de a putea fii parinte. Chiar daca sunt conceputi prin diferite metode si posibilitati (donare de ovul, imprumut de uter) acesti copii pot avea posibilitatea si sansa de a avea o mama si un tata. Insa aceast lucru nu este posibil in toata lumea, izbucnind discutii sau chiar probleme de natura juridica, pishologica si morala. De exemplu la un englez paternitatea sociala nu exista iar donatorul isi poate cere drepturile pentru copil oricand. In Anglia imprumutul de uter sau maternitatea fiziologica si sociala au fost interzise prin lege considerand ca maternitatea fiziologica este aceea ce cladeste o legatura intre mama si copilul ei.

Psihologic, aceste metode ar trebui sa isi pastreze donatorii in umbra, asa cum se obisnuieste in Franta, insa de exemplu in Suedia s-a renuntat la anonimatul persoanei .

O alta situatie este atunci cand vine vorba de paternitate artificiala. Antropologii au multe de spus. Societatile studiate de ei si-au pus semen de intrebare oferind si raspunsuri. Acele societatii nu cunosc toate procedeele moderne precum fecundare in vitro sau transfer de ovul.

In cadrul unei cercetari facute de Francoise Heritier-Auge, colega de-a lui Strauss, s-a observat ca in Africa daca barbatii sunt parasiti, copii tot la ei raman, daca sotia lor e sterila, avand dreptul sa plateasca o femeie care e dispusa pentru a da viata inca unui copil.

In cultura Indiana, un barbat se poate casatorii simultan sau succesiv cu mai multe surori sau cu o mama si o fiica . Aceste femei isi cresc copiii si pot convietui impreuna. In Tibet exista o singura sotie la mai multi frati. In Nigeria femeile bogate au dreptul sa aleaga ele singure barbatul pe care il vor si pe care il iubesc.

C. L. Strauss clasifica contributia antropologului in doua directii. O directie este cea care ne ajuta sa intelegem de ce cateva societati pot avea unele lucruri care noua ne par de neconceput. In al doilea rand faptele se pot considera o experienta umana. Antropologii vor ca oamenii sa se increada in societatea lor, pentru a putea avea structurile sociale si familiale puternice dar si solide.

Indiferent daca statutul social si familial se determina in functie de tatal legal, copilul are indiferent de situatie, o legatura foarte speciala cu parintele, care in principal este afectiva. In societatile si mediile studiate de antropologi, conflictul intre crearea biologica si paternitatea sociala nu este, acordand prioritate socialului.

Alta problematica sociala pe care o studiaza C. L. Strauss este de natura economica. Atat antropologia, cat si stiintele economice au ajuns la parerea ca legile economice pot fi aplicate in societatea din care tin parte.

Economia pentru Strauss nu reprezinta un calcul rational. Aceasta are si un caracter tehnic, cultural, social si religios. Putem dovedi ca alaturi de caracterul economic al unui lucru vor interveni si alti factori, insa acestia raman retrasi. In aceasta parte a conferintei se vede faptul ca oamenii practicau foarte mult agricultura, care era o sursa de venit foarte buna deoarece puteau face si export. Multumita satelitilor si a fotografiilor din avioane special pentru asa ceva, s-a constatat ca inca din cele mai vechi timpuri in America de Sud – Venezuela, Columbia si Bolivia aveau pe langa numarul mare de hectare de pamant si sisteme agricole foarte dezvoltate. Sunt posibile multe moduri de economie, pe care antropologii o studiaza – cules si adunat, vanatoare, horticultura si multe altele. Acestea reprezinta un progress si o dezvoltare a omenirii, permitand explorarea demografica sau a polulatie numeroase. Intr-o alta perspectiva, agricultura este considerata a fi un pas inapoi. In prima lui conferinta Strauss, spune ca agricultura are nevoie de multa munca si ca exista riscul de infectare cu diferite boli, asa cum este in Africa .

Nu exista astfel o singura forma de activare a economiei ci mai multe .Ele sunt vazute mai exact ca niste solutii la problemele existente. Exista foarte multe metode si tehnici de practicare a aagriculturii , insa, unele fac uitate anumite traditii culturi. De exemplu in Australia , cand s-au introdus topoarele de fier , care au simplificat cei drept munca si activitatea economica , s-a ajuns la o ruinare a culturii traditionale . Astfel, Strauss afirma ca introducerea unor elemente de metal au dus la “ prabusirea institutiilor economice, sociale si religioare “.

De- a lungul timpului s-a invocat caracterul competitiv, insa nu toate societatile il accepta sau il tolereaza. De exemplu cand unele popoare din Noii Guinee au invatat sa joace fotbal, au fost extrem de entuziasmati, insa in loc sa caute victoria unei singure tabere acestia jucau pana cand era un echilibru intre cele doua echipe, neexistand un pierzator.

Exista o legatura stransa intre cultura si natura, deoarece acestea ajuta societatea sa reziste la dezvoltare. Dezvoltarea ii da o intaietate culturii in raport cu natura, existand elemente ce le separa.

O opozitie intre cultura si natura este diviziunea muncii intre seze. Multe societati ofera dreptul femeilor sa activeze in gradinarit , modelarea oalelor cu mana etc pe cand barbatii fac acelasi munci insa la un alt nivel , intervenind cu masinarii etc.

In cea de-a doua conferinta a lui, Strauss afirma ca “societatile sunt facute sa se schimbe” .El considera ca societatile cu un nivel tehnic si economic scazut traiesc intr-un sentiment de bunastare , considerand ca ofera membrilor viata pe care o merita. O diferenta intre societatile studiate de antropologi si cele moderne este aceea ca societatile noastre folosesc din plin masinarii .

Fiecare societate este compusa din elemente care se copleteaza asa cum in cultura chinnez este yin si yang.Antropologii studieaza cultura , ceea ce in viziunea lor consta in relatiile oamenilor , linistea ordindea si pacea in care traiesc. De aici Strauss il citeaza pe Saint-Simon care spune ca :” ar trebuii sa stim sa trecem de la guvernarea oamenilor la administrarea lucrurilor”.

In ultimul capitol din a doua parte, C. L. Strauss se refera la religie si la mituri. Chiar si in zilele noastre, societatea nu mai cred in mituri. Societatea prefera sa creada in stiinta sau intr-un anumit domeniu ce poate rezolva o anumita problema. Antropologia impreuna cu antropologii ne ajuta sa intelegem istoria si trecutul unei societati. In timp ce ne dezvoltam, stiinta ne face sa ne pierdem credinta in diferite fenomene ale naturii (in marimea spatiala si temporala). In opinia antropologilor, stiinta incearca sa fie o istorie a vietii si o istorie a lumii,

Ca o concluzie a lui Strauss, el vrea sa sublinieze faptul ca Japonia vrea sa salveze urgent priceperile traditionale si specifice ei.

Recunoasterea diversitatii culturale : ce ne invata civilizatia japoneza

C. L. Strauss incepe in ultima conferinta prin a portretiza doua mari probleme existente, care spera el, ca antropologia sa le resolve. De-a lungul timpului s-a pus mereu intrebarea cum si daca rasa poate influenta o cultura, mai ales daca anumite persoane traiesc in alta tara decat cea in care ar trebui sa apartina. Se pune problema adaptarii la o alta cultura, stil de viata si religie. Aici intervine antropologia care bineinteles, doreste sa arate faptul ca exista o multime de culturi si ca patrimoniile culturale evolueaza mai rapid decat cele genetice. Dupa parerea antropologului C. L. Strauss, acesta multitudine de culturi a dus la o separare intre antropologi, devenind antropologi culturali si sociali.

Cultura inseamna pluritatea de trasaturi, unele pot fi comune, iar alte diferite. Aceste trasaturi se echilibreaza, pentru a putea forma un sistem bine definit, putand astfel sa se dezvolte. Antropologii si biologii sunt de parere ca viata din zilele noastre nu se poate desfasura intr-un mod normal si uniform, pentru ca este prezenta diversitatea intelectuala sau sociala. Diversitatea este un fenomen natural care a rezultat din raporturile directe sau indirecte dintre societati.

Evolutia aduce cu ea noi probleme. Aceste probleme sunt de natura culturala, rasiala sau etnica. Mereu antropologii dar si oamenii de rand si-au pus intrebarea daca rasa poate avea influenta asupra culturii sau invers. Dupa multe cercetari s-a ajuns la concluzia ca rasa reprezinta unul dintre efectele culturii. C.L. Strauss exemplifica aceasta influenta a rasei astefel, doi oameni nu se casatoresc la intamplare iar aici intervin diferiti factori si faptul ca trebuie sa fie reguli care sa interzica casatoria intre rude.

Incercarea de a mai reduce diversitatea culturilor a fost executata de evolutionism. Acesta domina pentru multa vreme in gandirea occidentala. Astfel umanitatea devine una si identica. Aceasta metoda evolutionista este una ce simplifica anumite fapte.C. L. Strauss vorbeste aici despre istoria Japoniei. Se spunea ca feudalismul japonez este unul de caracter military si dinamic, dar nu este asa. El reprezinta o forma de organizare originala.

Omenirea a avut de suferit mari schimbari, progrese si imbunatatiri din toate punctele de vedere. Dezvoltarea si progresul nostru nu este un proces necesar si continu. Ea se realizeaza prin etape si nu este mereu obtinut rezultatul dorit, insa in final toate rezultatele se aliniaza in mod favorabil. Acest fenomen de progres arata o istorie stationara si una cumulativa (care cumuleaza descoperirile sau inventiile). Persoanele in varsta cred istoria care se deruleaza in timpul batranetii lor este stationara.

Orice individ care apartine unei culture indiferent de ea, este totodata legat de ea. Inca de cand ne nastem avem un sistem de referinte si valori ce ne apartin si detinem de-a lungul vietii. C. L. Strauss spune ca Japonia este o tara ce a avut de-a lungul timpului dezvoltarea ce au ajutat-o in a avea o buna functionare. Uneori s-a deschis influentelor externe si le-a absorbit fara intarziere iar in alte momente s-a inchis in sine pentru a-si da o sansa sa asimileze altele straine.

In concluzie, C. L. Strauss spune ca are o simpatie si respect pentru Japonia fiind o tara model prin modul ei de a pune problemele sociale moderne si gasirea solutilor care le propune.

Concluzie

“Antropologia si problemele lumii moderne“ reuneste trei conferinte sustinute in Japonia in anul 1986. Cele trei eseuri au subiectele ce l-au captat de-a lungul timpului pe C. L. Strauss. Pe langa legaturile dintre rasa, istorie si cultura sunt datate si probleme specifice lumii globalizate din pragul secolului XXI, de la practicile economice la crearea artificiala.

Strauss sublinieaza ca antropologia este ca un “umanism democratic”.

Autorul sublineaza si analizeaza faptul ca raportul dintre cultura de diferite genuri, gandirea stiintifica si cea mitica pe viitor v-a fi marcat de sfarsitul unei suprematii a culturii Occidentale.

Bibliografie

Claude Levi-Strauss “Antropologia si problemele lumii moderne” Polirom 2011

http://ro.wikipedia.org/wiki/Claude_L%C3%A9vi-Strauss

https://www.google.ro/search?q=claude+levi+strauss&biw=1440&bih=799&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=fstkVbqLL8TQygPajYHQBQ&ved=0CAcQ_AUoAQ