Atitudinile Tinerilor Brasoveni cu Privire la Programele de Stiri

Informarea este in prezent o sursa de putere. Cei care detin informatia detin puterea. Toti suntem in cautarea unor informatii corecte, exacte, precise, purtati fiind de interesul de a afla si de a sti cat mai multe din mediul in care traim.

Sursele de informare sunt numeroase televiziunea, radio-ul, ziarele, revistele.

Piata audio-vizualului este dominata , astazi , de concurenta acerba dintre posturile de televiziune, concurenta care capata o intensitate din ce in ce mai mare pe masura ce posturile noi aparute castiga un segment important din piata.

Aceasta concurenta se manifesta si intre programele de stiri difuzate de posturile TV.

Concurenta directa dintre programele de stiri rivale este amplificata de concurenta indirecta facuta de programele de stiri ale posturilor de radio si de informatiile continute de ziarele si revistele de specialitate.

Prin prezenta cercetare dorim sa vedem care sunt atitudinile, opiniile, preferintele tinerilor brasoveni cu privire la programele de stiri difuzate de Antena1, Pro TV, Prima, TVR1.

Ne-am propus sa raspundem la urmatoarele intrebari

Oare au ramas fideli programelor de stiri prezentate de aceste posturi

Cum este apreciata corectitudinea, obiectivitatea informatiilor prezentate de aceste posturi

Care sunt preferintele lor in ceea ce priveste programele de stiri

Care ar fi sugestiile privitoare la imbunatatirea programelor de stiri

Oare sunt multumiti de diversitatea informatiilor pe care aceste programe de stiri le prezinta

Capitolul 1

Ipotezele si obiectivele cercetarii

Ipotezele generale:

Orele alocate programelor de stiri au crescut atat la televiziunea proprietate de stat cat si la televiziunile proprietate privata si putem presupune ca fiecare tanar brasovean a urmarit cel putin o data unul din programele de stiri difuzate de posturile consacrate de televiziune.

Interesul crescut al tinerilor brasoveni de a fi informati genereaza o crestere a audientei programelor de stiri.

Tinerii brasoveni raman fideli programelor de stiri difuzate de posturile consacrate de televiziune.

Intre programele de stiri prezentate de posturile de televiziune consacrate exista diferente si putem presupune ca aceste diferente determina preferinte diferite ale tinerilor brasoveni in ceea ce priveste alegerea programelor de stiri.

Ipotezele statistice:

Ipoteze nule (H0):

H0 : 95% din tinerii brasoveni au urmarit toate programele de stiri difuzate de posturile TV (Observator, Stirile PRO TV, Focus 18, Jurnal);

H0: cel mult 60% din tinerii brasoveni urmaresc programele de stiri;

H0: intre procentul tinerilor si procentul tinerelor nu exista diferente in ceea ce priveste urmarirea programelor de stiri;

H0: ocupatia nu influenteaza semnificativ audienta programelor de stiri;

H0: 80% din tinerii brasoveni, care au un program de stiri preferat, prefera un program de stiri difuzat de posturile particulare de televiziune ( Antena1 , Pro TV , Prima , TVR1 );

H0: Procentul celor care urmaresc in fiecare seara unul / mai multe dintre programele de stiri de la posturile TV (Antena 1, Pro TV, Prima, TVR1) este de 30%.

Ipoteze alternative (H1):

H1: mai putin de 95% din tinerii brasoveni au urmarit toate programele de stiri difuzate de posturile TV ( Observator , Stirile PRO TV , Focus 18 , Jurnal );

H1: mai mult de 60% din tinerii brasoveni urmaresc programele de stiri;

H1: intre procentul tinerilor si procentul tinerelor exista diferente in ceea ce priveste urmarirea programelor de stiri;

H1: ocupatia influenteaza semnificativ audienta programelor de stiri;

H1: un procent diferit de 80% din tinerii brasoveni, care au un program de stiri preferat, prefera un program de stiri difuzat de posturile particulare de televiziune (Antena1, Pro TV, Prima);

H1: procentul celor care urmaresc in fiecare seara unul / mai multe dintre principalele programe de stiri de la posturile TV (Antena 1, Pro TV, Prima) este diferit de 30%.

Obiectivele cercetarii

Capitolul 2.

Consideratii privind aspectele calitative ale investigatiei

2.1 Tipuri de investigatii calitative , posibile pentru tema de cercetare aleasa

Pentru tema de cercetat aleasa am considerat ca fiind posibile urmatoarele tipuri de investigatii calitative : interviul de profunzime si focus grup-ul -ca tehnici de comunicare directe ; testele de asociere a cuvintelor – ca tehnici proiective (tehnici indirecte).

2.2 Exemplificare concreta a unei metode de analiza calitativa avand in vedere tema aleasa

Metoda de analiza calitativa aleasa pentru exemplificare este interviul orientat de grup (focus grup).

Proiectarea cercetarii calitative bazate pe discutii focalizate de grup trebuie sa pargurga urmatoarele etape: definirea problemei si a obiectivelor studiului; definirea esantionului; alegerea datei, orei si a locului de desfasurare a discutiilor; recrutarea participantilor; pregatirea conditiilor de desfasurare a reuniunii; desfasurarea reuniunii; analiza informatiilor obtinute si intocmirea raportului final.

Definirea problemei si a obiectivelor studiului:

Piata audio vizualului este dominata in ultimul timp de concurenta acerba dintre posturile de televiziune Antena1, PRO TV, Prima, TVR1, concurenta manifestata si la nivelul principalelor programe de stiri difuzate de aceste posturi:

OBSERVATOR , STIRILE PRO TV, FOCUS18, JURNAL. La aceasta concurenta se adauga si concurenta posturilor TV nou infiintate in continua accesiune, dar care nu au castigat un segment bine definit din piata, dar si concurenta indirecta facuta de presa scrisa si de postirile de radio .

Problema de cercetat a devenit aceea de a cunoaste "Atitudinile, preferintele si opiniile tinerilor brasoveni cu privire la principalele programe de stiri difuzate de posturile TV Antena 1, Pro TV, Prima, TVR1.

Definirea esantionului :

Pentru cercetarea calitativa se impun cca. 3 sedinte de grup formate din tineri cu varsta intre 18-35 de ani, selectati conform principiului eterogenitatii atitudinilor si opiniilor.

Vor fi formate 3 grupuri egale (fiecare grup fiind format din 10 persoane):

un grup format din elevi si studenti; un grup format din intelectuali; un grup format din someri, functionari, muncitori.

Alegerea locului, datei, orei:

Data si ora la care vor fi stabilite intalnirile trebuie stabilite astfel incat sa nu se suprapuna cu sarbatori religioase sau de alta natura, evenimente sportive sau culturale. Ora la care se desfasoara intalnirile trebuie sa nu se suprapuna cu programul de lucru al participantilor. Locul in care se vor desfasura discutiile trebuie sa fie cat mai spatios si confortabil si totodata sa fie dotat cu echipamente necesare inregistrarii audio – vizuale a discutiilor.

Recrutarea participantilor :

Recrutarea s-a facut din marile aglomerari urbane pe baza unui scurt chestionar, care va contine intrebari referitoare la: preocuparea de a fi cat mai bine informati, masura in care urmaresc programele de stiri difuzate de posturile TV Antena1, Prima, Pro TV, TVR1, profesia disponibilitatea de a participa la discutii,

Data, ora, locul cele mai convenabile pentru desfasurarea discutiilor. Pentru a evita inconvenientele ce pot apare ca urmare a neparticiparii unor subiecti care initial au acceptat sa faca parte din esantion, se vor recruta cu pana la 20% mai multi participanti.

Pregatirea conditiilor de desfasurare a reuniunii presupune:

Pregatirea ghidului de conversatie care are rolul de a ghida moderatorul in sensul urmaririi tuturor problemelor ce urmeaza a fi discutate

Pregatirea aparaturii audio – video

Pregatirea unor gustari si a unor bauturi racoritoare pentru participantii la discutii

GHID DE CONVERSATIE

Considerati ca, astazi, informarea prin intermediul ziarelor, revistelor de specialitate, programelor de stiri prezentate de posturile de televiziune si radio este indispensabila pentru fiecare dintre noi, mai ales pentru noi tinerii?

Cat de importanta este pentru dvs. informarea?

Care sunt sursele de unde obtineti cele mai multe informatii?

Ce costuri implica obtinerea acestor informatii?

Care sunt sursele preferate de obtinere a informatiilor necesare?

Considerati ca programele de stiri prezentate de posturile consacrate de televiziune sunt mult mai accesibile pentru noi tinerii decat celelalte surse de informare in masa?

Cum se plaseaza programele de stiri ale posturilor TV in raport cu alte surse de informare in masa?

In ce masura urmariti programele de stiri difuzate de Antena1 (Observator ora19), Pro TV (Stirile Pro TV ora 19), Prima (Focus 18), TVR1 (Jurnal ora20)?

Care sunt motivele pentru care urmariti / nu urmariti unul / mai multe dintre programele de stiri: Observator ora19, Stirile Pro TV ora19, Jurnal ora20, Focus 18?

Care sunt criteriile in functie de care se face alegerea programului de stiri?

Aveti un program de stiri preferat?

Care sunt motivele care stau la baza preferintelor dvs.?

Cat de multumit sunteti in prezent de calitatea informatiilor oferite de programele de stiri pe care le urmariti?

Cum apreciati corectitudinea informatiilor oferite de programele de stiri: Observator ora19, Focus 18, Jurnal ora20, Stirile Pro TV ora 19?care sunt frazele care ar caracteriza cel mai bine informatiile oferite de programele de stiri pe care le urmariti?

Cum ati caracteriza editiile speciale ale programelor de stiri: Focus Special si 7 zile – Observator?

Care sunt indatoririle programelor de stiri?

Care credeti ca sunt factorii care influenteaza direct / indirect calitatea informatiilor oferite de programele de stiri pe care le urmariti?

Considerati ca oferirea unor informatii de calitate depinde in buna masura de obiectivitatea redactorilor de stiri?

Cum apreciati obiectivitatea redactorilor de la programele de stiri pe care le urmariti?

Care sunt insatisfactiile fata de activitatea redactorilor de stiri?

Care este masura in care stilul de prezentare (tonul vocii, ritmul, accentul) al crainicilor de la stiri influenteaza modul in care percepeti informatiile oferite?

Care sunt frazele care ar caracteriza prezentatorul de stiri preferat?

Care sunt sugestiile pe care le puteti oferi pentru imbunatatirea programelor de stiri?

Cum ar putea fi imbunatatite programele de stiri?

Desfasurarea reuniunii :

Reuniunea se va desfasura pe parcursul a 90-100 minute. Moderatorul va incepe cu o scurta prezentare a temei si cu enuntarea principalelor reguli de desfasurare a discutiilor (toate raspunsurile sunt luate in consideratie, neexistand raspunsuri corecte sau raspunsuri gresite la problemele puse in discutie; nu se discuta cu vecinii si nu se discuta in contradictoriu ; nimeni nu poate monopoliza discutiile; discutiile vor avea un caracter informal astfel incat fiecare este rugat sa fie cat mai relaxat). Subiectii sunt totodata informati ca discutiile vor fi inregistrate si li se cere acordul. Cei care refuza inregistrarea vor fi liberi sa se retraga si inlocuiti cu subiectii de rezerva. Se pun in discutie doar temele mari, urmand ca intrebarile specifice sa fie puse numai daca subiectii nu ating din proprie initiativa aceste puncte sau atunci cand se doreste aprofundarea unui aspect cercetat. La finalul discutiei moderatorulface un scurt rezumat al ideilor enuntate si le multumeste subiectilor pentru participarea cercetare si aportul adus la clarificarea problemei cercetate.

Capitolul 3.

Abordare practica , concreta a aspectelor calitativ – cantitative pe care le implica tema de cercetat

3.1. tipul cercetarii si metoda de obtinere a datelor primare

Pentru cercetarea care are ca tema: "Atitudini, preferinte si opinii ale tinerilor brasoveni cu privire la principalele programe de stiri difuzate de posturile nationale de televiziune Antena1, Pro TV, Prima, TVR1", am utilizat cercetarea descriptiva, care are rolul de a caracteriza sau de a descrie caracteristicile fenomenelor de marketing si de a determina frecventa lor de manifestare. Ei ii revine si rolul de a evidentia gradul in care sunt legate intre ele variabilele de marketingsi, pe aceasta baza, de a face predictii cu privire la manifestarea fenomenelor de marketing. Prin utilizarea acestei cercetari s-a urmarit sa se determine amploarea diferentelor dintre diferitele segmente de tineri, din punct de vedere al atitudinilor, opiniilor, preferintelor lor.

Principala metoda de obtinere a datelor primare este ancheta, realizata folosind un sistem de comunicare directa: interviul personal, direct, sau fata in fata. Am ales aceasta metoda datorita avantajelor pe care le ofera: ofera posibilitatea feedback-ului, ofera posibilitatea obtinerii unor raspunsuri mai precise la intrebarile complexe, se pot desfasura pe o perioada mai lunga de timp, asigura o rata ridicata de participare a subiectilor la desfasurarea anchetei.

3.2. consideratii privind elaborarea chestionarului

3.2.1. tipuri de intrebari utilizate, ordinea de aranjare a intrebarilor ,

legaturile dintre intrebari, tipuri de scale folosite pentru intrebari,

forma finala a chestionarului .

Tipuri de intrebari utilizate:

Intrebari deschise (subiectul are deplina libertate de a da un raspuns asa cum gandeste el): 2 , 15 , 31

Intrebari inchise (subiectul indica unul sau mai multe din raspunsurile posibile propuse):

intrebari simple, cu raspuns de tipul Da sau Nu: 1, 9, 14, 19, 25, 27, 28

intrebari care presupun o alegere unica:3, 4, 7, 22, 30, 32, 34

intrebari care presupun o alegere unica din mai multe

alternative de frecvente: 8

intrebari care presupun o alegere multipla: 6, 10, 11, 12, 16, 18, 20, 21, 23, 24 ,26, 29

Intrebari filtru: 1, 9, 14, 25, 28

Intrebari de opinie: 4, 10, 11, 12, 20, 23, 24, 26

Intrebari factuale: 3, 6,18,21, 22

Intrebari de caracterizare a subiectilor: 32, 33, 34

Tipuri de scale folosite

In cadrul chestionarului am folosit toate cele patru tipuri de scale.

Scala nominala :

scala nominala binara: 1, 9, 14, 19, 25, 27, 28.

scala nominala de clasificare: 32, 34.

scala nominala de indicare a frecventei: 8.

Scala ordinala :

scala ordinala de ordonare a rangurilor: 13.

diferentiala semantica – varianta clasica: 22, 23, 24.

diferentiala semantica – varianta simplificata: 20.

Scala lui Stapel: 11

Scala lui Likert: 4, 10, 26, 29.

Scala interval: 3

Scala proportionala:

Scala proportionala cu masurare directa: 33

Scala proportionala cu suma constanta: 16

Scala alternativei de referinta: 5

DA I1 NU

SCHEMA: I3

I4

I5 I2

I6

I7

I8

NU I9 DA

I10

I11

I12

I13

NU I14 DA

I15 I16

I 17

I18

I19 I21

I20

I22

I23

I24

DA I25 NU

I26

I27

DA I28 NU

I29

I30

I31 I32 , I33 , I34

Ordinea de aranjare a intrebarilor

Ordinea de aranjare a intrebarilor in cadrul chestionarului este foarte importanta deoarece ea influenteaza decizia subiectului de a coopera la desfasurarea anchetei si de a raspunde la toate intrebarile. Chestionarul nu este o simpla lista de intrebari. El este un instrument de masura care trebuie elaborat intr-o maniera logica si coerenta pentru a trezi si mentine interesul.

Astfel, primele intrebari, ele fiind cele care dau tonul cercetarii, sunt simple, usoare, atractive, cu scopul dezvoltarii interesului de a raspunde.

Intrebarile dificile, care surprind probleme complexe, unele avand un rol fundamental pentru cercetarea avuta in vedere, le-am plasat in prima parte a chestionarului, dar intercalate cu intrebari usoare.

Intrebarile de reprezentare a subiectilor au fost plasate la sfarsitul chestionarului.

Forma finala a chestionarului

Chestionarul , ca instrument de culegere a datelor , reprezinta o succesiune logica de intrebari, ce asigura un dialog de genul intrebare – raspuns, pana la epuizarea problematicii cercetate, reflectata de intrebarile respective.

O ancheta nu poate fi mai buna dacat chestionarul sau.

Chestionarul a fost stabilit pe baza obiectivelor si ipotezelor cercetarii formulate anterior.

Tinand cont de cerintele ce se cer respectate in elaborarea unui chestionar, de tipurile de intrebari care pot fi utilizate, de ordinea de aranjare a acestora in am conceput urmatorul chestionar.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

BRASOV Formular nr.

Facultatea de Stiinte Economice

Catedra de Marketing Data

Atitudini, preferinte si opinii ale tinerilor brasoveni cu privire la principalele programe de stiri prezentate de posturile de televiziune (Jurnal -TVR1, Observator – ANTENA1, Focus – PRIMA, Stirile – PRO TV).

In vederea efectuarii unui studiu privind atitudinile, opiniile si preferintele tinerilor din Brasov cu privire la principalele programe de stiri difuzate de posturile de televiziune consacrate va rugam sa aveti amabilitatea de a raspunde la urmatoarele intrebari. Va asiguram de confidentialitatea raspunsurilor dvs. Corectitudinea acestora este de o mare importanta pentru reusita cercetarii.

Urmariti unul din principalele programe de stiri ale serii difuzate de

TVR1, ANTENA 1, PRIMA TV, PRO TV (Observator ora 19, Stirile Pro TV

ora 19, Focus 18, Jurnal ora 20)?

Da (treceti la intrebarea 3)

Nu (treceti la intrebarea 2)

2. Care sunt motivele pentru care nu urmariti nici unul dintre programele de stiri amintite?

Cat de importanta este pentru dvs. informarea?

(indicati un nivel al scalei avand in vedere ca distanta dintre ele este egala)

Foarte foarte putin

importanta importanta

4. Indicati gradul dvs. de acord / dezacord in legatura cu urmatoarea afirmatie :

" Programele de stiri prin informatiile pe care le prezinta mai fac si erori ."

dezacord dezacord nici acord / acord acord

total nici dezacord total

5. Va rog sa faceti o comparatie intre radio , ziare , reviste , ca mijloace de informare in masa , prin raportarea lor la programele de stiri oferite de posturile

nationale de televiziune , in functie de importanta pe care o acordati fiecaruia in informarea dvs.

principalele programe de stiri

ale serii = 100

radio =

reviste =

ziare =

( pentru fiecare mijloc de informare in masa se poate indica un numar mai mic sau mai mare ,(decat 100) in raport cu importanta acordata fiecaruia ) .

6. Care sunt motivele pentru care urmariti unul sau mai multe dintre principalele programe de stiri ale serii difuzate de TVR1, ANTENA1, PRO TV, PRIMA TV?

Doresc sa fiu informat rapid asupra evenimentelor politice interne si internationale de ultima ora

Doresc sa aflu principalele noutati din domeniul economic

Doresc sa cunosc oameni si fapte din intrega lume

Doresc sa fiu la curent cu evenimentele culturale importante

Doresc sa fiu cat mai bine informat

Programele de stiri ale serii sunt singura sursa de obtinere a principalelor informatii

Alte motive.

In general , seara , urmariti la posturile de televiziune ( ANTENA1,

TVR1, PRIMA TV , PRO TV ):

Un singur program de stiri

Doua programe de stiri in paralel

Mai multe programe de stiri difuzate la ore diferite

8. Cat de frecvent urmariti unul / mai multe dintre programele de stiri difuzate , seara , de ANTENA1, PRO TV , PRIMA TV , TVR1 ?

In fiecare seara

O data pe saptamana (in cursul saptamanii )

De cateva ori pe saptamana

Numai in weekend .

9. Ati urmarit toate programele de stiri difuzate de posturile de televiziune (Observator – ora 19 , Jurnal – ora 20 , Focus 18 , Stirile Pro TV – ora 19 ) ?

Da ( treceti la 10 )

Nu ( treceti la 13 )

10. Indicati gradul dvs de acord/dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii :

" Acest post de televiziune promoveaza un program de stiri orientat spre stilul occidental ."

acord acord nici acord dezacord dezacord

total nici dezacord total

Antena1

Prima TV

Pro TV

" Jurnalul prezentat de TVR1 a ramas fidel stilului jurnalistic promovat de Est ."

acord acord nici acord dezacord dezacord

total nici dezacord tot

11. Cum apreciati corectitudinea informatiilor oferite de programele de stiri Observator – ora 19 , Stirile Pro TV – ora 19 , Jurnal – ora 20 , Focus 18 ?

+3 +3 +3 +3

+2 +2 +2 +2

+1 +1 +1 +1

corectitudinea corectitudinea corectitudinea corectitudinea

informatiilor informatiilor informatiilor informatiilor

oferite de Observator oferite de Stirile ProTV oferite de Jurnal oferite de Focus

( ora 19 ) ( ora 19 ) ( ora 20 ) ( ora 18 )

-1 -1 -1 -1

-2 -2 -2 -2

-3 -3 -3 -3

12. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza informatiile oferite de programele de stiri Observator – ora 19 , Stirile Pro TV -ora 19 , Focus 18 ,

Jurnal -ora 20 ?

13. Ordonati urmatoarele criterii in functie de influenta pe care o au in alegerea programului de stiri ( notati cu 1 locul 1 , cu 2 locul 2 , s.a.m.d. ):

Continutul stirilor

Obiectivitatea stirilor

Corectitudinea stirilor

Diversitatea stirilor

Impartialitatea postului

Profesionalismul echipei

Modul de prezentare

Aveti un program de stiri preferat printre principalele programe difuzate

de Antena1 , PRO TV , Prima , TVR1 ?

Da (precizati care) ( treceti la 16 )

Nu (treceti la 15 )

Care sunt motivele pentru care nu aveti un program de stiri preferat ?

16 Care sunt motivele care stau la baza preferintei dvs. pentru programul de stiri pe care l-ati precizat la intrebarea 14 ?

Ora de difuzare

Imi plac prezentatorii programului de stiri

Alte motive.

17. Repartizati 100 de puncte intre programele de stiri pe care le urmariti la posturile nationale de televiziune , avand in vedere preferinta dvs. pentru acestea :

Stirile Pro TV ( ora 19 )

Observator (ora 19 )

Jurnal (ora 20 )

Focus 18

18. Spuneti-mi cat de multumit sunteti in prezent de informatiile oferite de programele de stiri pe care le urmariti ? (Se completeaza numai pentru programele de stiri pe care le urmariti).

extrem multumit nici multumit nemultumit total

de multumit nici nemultumit nemultumit

(1) (2) (3) (4) (5)

Observator

(ora 19)

Stirile Pro TV

(ora 19)

Focus 18

Jurnal (ora 20)

19. Considerati ca oferirea unor informatii de calitate depinde in buna masura de obiectivitatea redactorilor de stiri ?

Da

Nu

Nu stiu

20. Unde situati gradul de obiectivitate al redactorilor de la programele de stiri pe care le urmariti ?

( Indicati cu un x unul din cele cinci nivele ale scalei , corespunzator parerii dvs.)

( se completeaza numai pentru programele pe care le urmariti )

gradul de obiectivitate al

redactorilor de la Observator(19) f. ridicat f. scazut

gradul de obiectivitate al

redactorilor de la Stirile Pro TV(19)f. ridicat f. scazut

gradul de obiectivitate al

redactorilor de la Focus 18 f. ridicat f. scazut

gradul de obiectivitate al

redactorilor de la Jurnal(20) f. ridicat f. scazut

21. Care sunt insatisfactiile fata de activitatea redactorilor de la programul de stiri pe care il preferati ?

Informarea deficitara

Goana dupa senzational

Superficialitatea cu care sunt tratate unele evenimente

Orientarea excesiva spre probleme minore

Tendinta de manipulare a opiniilor

Agresivitatea limbajului

Excesiva politizare

Altele (precizati care )

In ce masura stilul de prezentare ( tonul vocii , volumul vocii ,

accentul ) influenteaza modul in care percepeti informatiile oferite ?

f. putin putin nici putin mult f. mult

nici mult

23. Incercuiti valoarea care exprima cel mai bine importanta pe care dvs. o acordati calitatilor profesionale ale unui bun prezentator de stiri .

Calitati profesionale f. importanta total neimportanta

Inteligenta 1 2 3 4 5

Spontaneitate 1 2 3 4 5

Obiectivitate 1 2 3 4 5

Expresivitatea 1 2 3 4 5

limbajului

24. Cat de mult se apropie structura calitatilor profesionale ale

prezentatorului de la programele de stiri de structura prezentatorului ideal pentru dvs.? (se va completa numai pentru prezentatorii de la programele de stiri pe care le urmariti)

f. apropiata apropiata nici/nici indepartata f. indepartata

Andreea Esca (PRO TV) 1 2 3 4 5

Adriana Muraru(PRO TV) 1 2 3 4 5

Radu Cosarca (Antena1) 1 2 3 4 5

Alesandra Stoicescu (Antena1) 1 2 3 4 5

Adriana Maris (Prima TV ) 1 2 3 4 5

Magda Vasiliu (Prima TV) 1 2 3 4 5

Cristina Topescu 1 2 3 4 5

Dana Razboiu (TVR1) 1 2 3 4 5

Celia Petricu (TVR1 ) 1 2 3 4 5

25. Aveti un prezentator de stiri preferat ?

Da (treceti la 26)

Nu (treceti la 27 )

26. Va rog sa exprimati gradul dvs. de acord / dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii referitoare la prezentatorul preferat :

"Isi pastreaza , indiferent de situatie , obiectivitatea ."

acord total acord nici/nici dezacord dezacord total

"Incearca sa imite un stil de prezentare care nu-l caracterizeaza ."

acord total acord nici/nici dezacord dezacord total

"Expresivitatea limbajului este una din calitatile profesionale pe care le apreciez cel mai mult la el ."

acord total acord nici/nici dezacord dezacord total

27. Considerati ca un program de stiri trebuie sa aiba si editii speciale ?

Da

Nu

Nu stiu

28. Urmariti editiile speciale ale programelor de stiri Observator si Focus18 ?

(Daca raspunsul este da se trece la 29)

29. Indicati gradul dvs. de acord/dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii :

acord acord nici dezacord dezacord

total nici total

"Focus Special ar trebui sa se orienteze

spre prezentarea unor informatii senzationale 1 2 3 4 5

din domeniul economic,politic,social."

"7zile-Observator prezinta informatii care-mi

sunt suficiente pentru a ma pune la curent cu 1 2 3 4 5

principalele evenimente ale saptamanii ."

30. Care este in opinia dvs. principala indatorire a programelor de stiri ?

Sa informeze cat mai corect si clar

Sa formeze opinia publica

Sa intervina in treburile publice

Sa faciliteze comunicarea intre autoritati si public

Nu trebuie sa dea doar informatie , ci sa raspunda nevoilor celor care le privesc.

31. Puteti oferi cateva sugestii cu privire la modul cum pot fi imbunatatite programele de stiri ?

32. Sunteti :

elev

student

intelectual (cu studii superioare )

functionar (cu studii medii )

somer

muncitor

alta profesie

33. Ce varsta aveti ?

34. Sexul interlocutorului :

masculin

feminin

Consideratii metodologice privind esantionarea

3.3.1. populatia cercetata si marimea acesteia

Programele de stiri se adreseaza unui segment foarte larg de piata . In cazul acestei cercetari de marketing am considerat ca populatie de cercetat tinerii cu varsta intre 18 – 35 de ani din judetul Brasov , in numar de aproximativ 97653 indivizi conform Directiei de Statistica a judetului Brasov, dintre care 49% femei si 51% barbati, repartizati in functie de varsta astfel: 39% tineri cu varsta intre 18-23 de ani, 30% tineri cu varsta intre 24-29 de ani, 31% tineri cu varsta intre 30-35 de ani . Am luat in considerare acest nivel minim de varsta , de 18 ani , considerand ca , de la aceasta varsta tinerii devin mult mai constienti de importanta pe care o are cunoasterea unor informatii din diferite domenii . De asemeni am considerat ca cei care nu au inca 18 ani pot introduce erori in rezultatul final al cercetarii .

3.3.2. stabilirea marimii esantionului

Pentru a determina marimea esantionului , utilizand esantionarea aleatoare , am luat in considerare un nivel de incredere de 95% si o eroare admisa (care ne arata nivelul de precizie al estimarii ) de ± 5% , z are valoarea de 1,96%. Cu ajutorul acestor date am determinat marimea " n " a esantionului in cazul procentelor aplicand formula .

Unde :

E = eroarea admisa , exprimata in procente

z = valoarea din tabelul distributiei normale ce corespunde nivelului de incredere avut

in vedere

p = estimarea in caz de succes sau a celor care spun Da

q = (100-p) – estimarea procentelor in caz de insucces sau a celor care spun Nu

In situatia noastra , nu avem informatii anterioare despre p . Prin urmare adoptam nivelul maxim pe care acesta il poate atinge : p = 50% => q = 50%

n = 384 tineri cu varsta intre 18 – 35 ani

Nu am putut lua in considerare un esantion format din 384 persoane si am ales o marime fixa de 90 persoane .

=>

intervalul de incredere :

Validarea esantionului

Testul prin care exprimam posibilitatea de a valida sau invalida esantionul – metada raportului critic.

n > 30 – raportul critic se poate determina calculind valoarea zobs – valoare standardizata ce reflecta distributia normala a variabilei respective.

La nivelul populatiei tinere 49,7% sunt femei.

π p

F 49.7 51

z α= 1.96

zobs < z α => se accepta H0 si esantionul este reprezentativ in raport cu variabila sex.

La nivelul populatiei 39% sunt tineri cu virsta intre 18 si 23 de ani.

π p

(18-23) 39 37

z α= 1.96

zobs < z α => se accepta H0 si esantionul este reprezentativ in raport cu variabila virsta.

3.3.3 alegerea unitatii de observare , de esantionare si de analiza

Constituirea esantionului presupune stbilirea unitatilor de esantionare Unitatea de esantionare este reprezentata de fiecare tanar de peste 18 ani inclus i lista intocmita ca baza de esantionare .

3.3.4 alegerea metodei de esntionare

Pentru a obtine rezultate cat mai exacte pentru tema cercetata , am ales ca metoda de esantionare , esantionarea aleatoare (probabilistica).Aceasta tehnjca de stabilire a esantionului presupune faptul ca fiecare unitate a populatiei cercetate are o anumita probabilitate de a fi inclusa in esantion , probabilitate diferita de zero , care poate fi cunoscuta apriori . Dintre variantele esantionarii aleatoare am ales esantionarea in mai multe faze , considerand ca aceasta este cea mai buna pentru tema cercetata ( avand in vedere faptul ca trebuie identificati tinerii intre 18 – 35 ani ).

Esantionarea in mai multe faze poate fi si o esantionare in trepte .

Intr-o prima faza am divizat populatia Brasovului in subunitati / subgrupuri . Au rezultat :

unitati primare : cartierele municipiului Brasov

unitati secundare : strazile acestor cartiere

unitati tertiare : imobilele de pe aceste strazi

La nivelul unitatilor tertiare am realizat rapid o ancheta cu scopul de a identifica numai apartamentele unde locuiesc tineri cu varsta intre 18-35 ani .

Din cele 12 cartiere ale municipiului Brasov : Schei , Centru ,Garii , Valea Cetatii , Tractorul , Timis-Triaj , Harman -Zizinului , Astra , Darste , Bartolomeu , Brasovul Vechi , Poiana Brasov , am ales aleator simplu 5 cartiere : Valea Cetatii , Garii , Centru , Bartolomeu , Astra . Apoi tot aleator am ales 2 strazi din fiecare cartier :

Valea Cetatii (1) : * str. Jepilor si str. Carpenului;

Garii (2) : str Prahovei si str. Lacramioarelor;

Centru (3) : str N. Balcescu si str. T. Maiorescu;

Bartolomeu(4) : str. Agricultorilor si str. Lanii;

Astra (5) : str. Jupiter si str. Soarelui.

Din imobilele de pe aceste strazi am extras aleator simplu cate trei imobile, rezultand un numar total de apartamente de pe fiecare strada de:

1 – strazile : * str. Jepilor: 54 apt.

str. Carpenului: 75 apt.

2 – strazile : *str Prahovei: 69 apt.

str. Lacramioarelor: 60 apt.

3 – strazile : *str N. Balcescu: 75 apt.

str. T. Maiorescu: 40 apt.

4 – strazile : *str. Agricultorilor: 66 apt.

str. Lanii: 81 apt.

5 – strazile :*str. Jupiter: 45 apt.

str. Soarelui: 72apt.

Din cele 5 cartiere am ales aleator un numar de 647 de locuinte. In urma anchetei realizate la nivelul acestor locuinte au fost identificate 365 de locuinte in care se afla tineri cu virsta intre 18 si 35 de ani. S-a intocmit o lista cu toate aceste locuinte – din fiecare locuinta s-a ales o singura persoana care indeplineste conditia avuta in vedere.

In faza a doua , din lista intocmita ca baza de esantionare , se constitue un esantion de 90 locuinte , de la care se va colecta intreaga cantitate de date necesare anchetei . Icluderea locuintelor in esantion se face prin metoda aleatoare sistematica .

Pasul mecanic :

Se alege aleator numarul de start din primele apartamente : 2 . Apoi se aleg componentele esantionului la fiecare a 4 – a locuinta .(6, 10, 14, s.a.m.d)

N.B. Din fiecare locuinta inclusa in esantion va fi chestionata o singura persoana , in cazul in care in respectivul apartament sunt mai multe persoane care indeplinesc conditia de baza ( tineri cu varsta intre 18 – 35 ani ). Au fost chestionate alternativ un barbat, o femeie si de asemeni s-a tinut seama si de grupa de varsta din care fac parte tinerii .

3.3.5 asigurarea reprezentativitatii esantionului

Reprezentativitatea esantionului depinde atat de marimea lui cat si de structura lui sub aspectul caracteristicilor economice , socio – demografice avute in vedere . De aceea este necesara conceperea si realizarea corespunzatoare a procedurii de esantionare .

In cazul cercetarii noastre , am redus la zero erorile ce ar fi putut aparea in selectarea componentilor esantionului , erori care constau in nereprezentativitatea esantionului . Procedura de esantionare in mai multe faze a fost conceputa si realizata corespunzator , atingandu-si in final scopul : formarea unui esantion di tineri cu varsta intre 18 – 35 ani .

Marimea esantionului a fost determinata conform formulei de determinare in cazul procentelor . Cercetarea nu s-a putut desfasura pe baza marimii determinate a esantionului , avand in vedere un nivel de incredere si o marime dorita a erorii. Prin urmare am stabilit volumul esantionului la 90 de tineri , ceea ce a antrenat , in conditiile mentinerii gradului de incredere ( 95% ) , reducerea nivelului de precizie , adica acceptarea unei erori mai mari .

Stabilind marimea esantionului la 90 persoane tinere cu varsta intre 18 – 35 de ani , eroarea admisa E=± 10,33 %garanteaza cu un nivel de incredere de 95% reprezentativitatea esantionului .

3.3.6 planificarea activitatii de teren

In desfasurarea activitatii de teren s-a stabilit un anumit itinerariu de parcurs : operatorul de interviu va merge in fiecare cartier care a fost selectat si va chestiona numai persoanele din locuintele incluse in esantionul de 90 . De aceea trebuie acordata o mare atentie identificarii corecte a acestor locuinte . In cazul in care in apartamentul respectiv locuieste o singura persoana , care indeplineste conditia de baza ( tanar cu varsta intre 18 – 35 ani ) , si care in ziua respectiva nu este gasita acasa se va reveni peste cateva ore sau in alta zi . Nu se va merge la apartamentul vecin si nici nu vor raspunde intrebarilor din chestionar alte persoane , care nu corespund criteriului de varsta .

Durata de timp necesara completarii fiecarui chestionar este de 15 minute . Ancheta va fi realizata sub forma interviului direct si se va desfasura la locuinta respondentului .

Operatorul de intreviu dupa stabilirea contactului initial va trebui sa puna intrebarile in ordinea in care apar in chestionar si exact asa cum sunt ele formulate ; raspunsurile vor fi inregistrate pe masura prezentarii lor , utilizandu-se exact vorbele subiectului ; in incheierea interviului se va multimi pentru bunavointa si cooperarea respondentului .

3. 3. 7 masuri preconizate menite sa conduca la reducerea erorii aleatoare si a erorilor sistematice

In orice cercetare intervin atat erori aleatoare cat si erori sistematice

Eroarea aleatoare depinde de marimea esantionului . Pentru a determina eroarea intamplatoare de esantionare trebuie marit esantionul .

Pentru reducerea erorilor sistematice s-a urmarit intocmirea corecta a cadrului de esantionare si selectarea corecta a unitatilor esantionului; s-a urmarit sa fie chestionate alternativ persoane de sex opus si tot alternativ s-a urmarit sa fie chestionate persoane tinere care se incadreaza in grupe diferite de varsta .

In realizarea chestionarului au fost folosite scale adecvate variabilelor masurate; intrebarile au fost astfel concepute incat subiectii sa nu fie tentati sa nu raspunda (intrebarile nu sunt indiscrete si nici nu sunt foarte dificile , alterneaza intrebarile usoare cu cele grele ). Intrebarile au fost formulate clar , astfel ca ele nu vor trezi suspiciuni ; operatorul de interviu nu va interveni in explicarea lor .

Pentru a evita refuzul de a participa la desfasurarea anchetei , la stabilirea contactului initial cu respondentul se precizeaza ca raspunsurile care vor fi date sunt de mare importanta pentru cercetare . De asemeni se precizeaza ca raspunsurile date se bucura de confidentialitate .

In cazul in care subiectul nu este gasit acasa , operatorul de interviu va reveni , nu va completa el chestionarul sau nu va intervieva alte persoane . Operatorul de interviu nu va influenta sub nici o forma raspunsurile subiectilor .

3.4 Analiza si interpretarea datelor primare si secundare

Intrebarea nr. 1

Urmariti unul din principalele programe de stiri ale serii difuzate de TVR1 , Antena 1 , Pro TV , Prima TV ( Jurnal – ora 20 , Observator – ora 19 , Stirile Pro TV – ora 19 , Focus 18 ) ?

Datele obtinute in urma intervievarii celor 90 de persoane sunt prezentate in tabelul 1.1.

Tabelul 1.1 :

1= ponderea subiectilor care au raspuns "da"

2= ponderea subiectilor care au raspuns "nu"

Din totalul celor 90 de subiecti intervievati 82 au raspuns "da" , iar 8 au raspuns "nu" .

Ca expresie a tendintei centrale se determina modulul – reprezentat de raspunsul cu frecventa cea mai mare .

Modulul : raspunsul cu frecventa cea mai mare este "da".

Repartizarea raspunsurilor in functie de datele de identificare ale subiectilor :

Calcularea variabilei dichotomice :

– proportia celor care au ales " da " :

dispersia :

– abaterea standard :

Estimarea procentului populatiei : π

estimare punctuala

p – procentul celor care poseda caracteristica

p = 91%

p = reprezinta o estimare a procentului de la nivelul populatiei ( π )

unde yi are valori : 1 cand raspunsul este "da"

0 cand raspunsul este "nu"

estimare prin intervalul de incredere :

p = valoarea estimata a lui

= procentul celor care poseda caracteristica ( de la nivelul populatiei )

z = valoarea din tabelul repartitiei normale corespunzator nivelului de incredere stabilit

= abaterea standard a procentului ( a procentelor esatioanelor ) in cazul populatiei

Daca este neconoscut

Deci , in conditiile unei probabilitati de 95% , procentul de la nivelul populatiei se va afla in intervalul 85.1%…………96.9%

Intrebarea nr. 2 :

Care sunt motivele pentru care nu urmariti nici unul dintre programele de stiri amintite ?

Datele obtinute in urma intervievarii celor 8 subiecti sunt prezentate in tabelul 2.1

Modulul : urmaresc programele de stiri de la alte posturi TV.

Deci 50% din subiectii intervievati la aceasta intrebare urmaresc alte programe de stiri .

Intrebarea nr. 3 :

Cat de importanta este pentru dvs. informarea ?

Tinand cont de faptul ca la intrebarea nr. 3 s-a folosit o scala interval putem calcula

media:

Valoarea de 1.84 se apropie de valoarea 2 ceea ce inseamna ca in general tinerii considera informarea ca fiind importanta .

dispersia :

abaterea standard : s = 0.43

Intrebarea nr. 4 :

Indicati gradul dvs. de acord / dezacord in legatura cu urmatoarea afirmatie :

" Programele de stiri prin informatiile pe care le prezinta mai fac si erori ."

Mediana (valoarea care se afla in mijlocul seriei ) : 6

Scorul mediu : 3.86

pe ansamblul subiectilor chestionati se inregistreaza un acord in legatura cu afirmatia avuta in vedere .

Intrebarea nr. 5 :

Va rog sa faceti o comparatie intre radio , reviste de specialitate , ziare , ca mijloace de informare in masa , prin raportarea lor la programele de stiri oferite de posturile de televiziune , in functie de importanta pe care o acordati fiecaruia in informarea dvs. ( programele de stiri = 100 ).

Punctaj principalele

programe de stiri ale serii = 100

punctaj radio = 98.17

punctaj reviste =37.92

punctaj ziare = 82.68

In concluzie programele de stiri in comparatie cu celelalte mijloace de informare in masa , avand in vedere ca punctajul acestora nu depaseste 100 de puncte , sunt cel mai bine apreciate .

Radio-ul poate fi considerata cea mai mare amenintare a programelor de stiri .

Intrebarea nr. 6 :

Care sunt motivele pentru care urmariti unul sau mai multe dintre principalele programe de stiri ale serii difuzate de TVR1 , Prima , Antena1 , ProTV ?

Modulul : doresc sa fiu cat mai bine informat

Toti subiectii intervievati au ales la aceasta intrebare varianta : doresc sa fiu cat mai bine informat .

Principalele motive pentru care sunt urmarite programele de stiri

( Observator -ora19, Stirile ProTV -ora19 , Focus18, Jurnal -ora20 )

Graficul 6.1

Intrebarea nr. 7:

In general , seara , urmariti la posturile de televiziune (Antena1 , TVR1 , Prima TV , PRO TV ) :

Modulul : mai multe programe de stiri difuzate la ore diferite .

36% din subiectii intervievati urmaresc mai multe programe de stiri difuzate la ore diferite , 31% urmaresc programele de stiri de la Pro TV si Antena1 in paralel , iar 15% urmaresc un singur program de stiri .

Intrebarea nr. 8 :

Cat de frecvent urmariti unul / mai multe dintre programele de stiri difuzate , seara , de Antena1,Prima , ProTV, TVR1?

Modulul : de cateva ori pe saptamana .

Intrebarea nr. 9 :

Ati urmarit toate programele de stiri difuzate de televiziunile consacrate (Observator -ora19 , Stirile PRO TV -ora19 , Focus18 , Jurnal -ora20 ) ?

Modulul : raspunsul "da"

Repartizarea raspunsurilor in functie de datele de identificare ale subiectilor :

Calcularea variabilei dichotomice :

proportia celor care au spus "da" : p=89% q = 11%

dispersia :

abaterea standard : s = 0.31

Estimarea procentului populatiei :

estimare punctuala :

p= reprezinta o estimare a procentului la nivelul populatiei

estimare prin intervalul de incredere :

In conditiile unei probabilitati de 95% , procentul de la nivelul populatiei se afla in intervalul : ( 82.2% …….. 95.76 ) .

Intrebarea nr. 10 :

Indicati gradul de acord / dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii :

" Acest post promoveaza programe de stiri orientate spre stilul occidental ."

ANTENA 1

Mediana : 3

Scorul mediu : 2.12

Valoarea de 2.12 obtinuta indica faptul ca cei 73 de subiecti intervievati sunt de acord cu afirmatia facuta . Deci Antena1 promoveaza un program de stiri orientat spre stilul occidental .

PRO TV

Mediana : 1

Scorul mediu : 1.94

Valoarea de 1.94 , apropiata de valoarea 2 , indica faptul ca cei 73 de subiecti intervievati sunt de acord cu afirmatia facuta . Deci PRO TV promoveaza un program de stiri orientat spre stilul occidental .

PRIMA TV

Mediana : 11

Scorul mediu : 2.61

Valoarea pozitiva a scorului mediu indica un acord al subiectilor , dar acordul este mai slab fiind mai apropiat de nivelul indiferent .

" Jurnalul prezentat de TVR a ramas fidel stilului jurnalistic promovat de Est . "

Mediana : 4

Scorul mediu :3.42

Valoarea scorului mediu este apropiata de nivelul indiferent .

Deci TVR1 este situat undeva la mijloc ( nici nu promoveaza un program de stiri orientat spre stilul occidental , si nici nu a ramas fidel in totalitate stilului jurnalistic promovat de EST) .

Intrebarea nr. 11 :

Cum apreciati corectitudinea informatiilor oferite de programele de stiri Observator -ora19 , Stirile Pro TV -ora 19 , Focus18 , Jurnal -ora20 .

Tabel 11.1 Aprecierea corectitudinii programelor de stiri

Scorul mediu (Antena1) =1.09

Scorul mediu (Pro TV ) = 0.41

Scorul mediu (Focus 18) = 0.41

Scorul mediu (Jurnal ) = 0.56

Scorul mediu general = 0.61

Corectitudinea informatiilor este apreciata favorabil in general , ea avand o valoare pozitiva in conditiile in care valoarea maxima este +3 .

Dupa cum se observa corectitudinea stirilor prezentate de Pro TV si Prima se situeaza intre valoarea -1 si valoarea +1 fiind mai apropiate de +1 .

Intrebarea nr. 12 :

Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza informatiile oferite de de programele de stiri Observator -ora19 , Stirile Pro TV -ora19 , Focus18 , Jurnal -ora20?

Modulul (Observator -ora19 ) : se pune prea mult accent pe informatiile din mediul politic .

Modulul (Focus18 ) : prezinta f. multe in formatii din mediul international si mai putine din mediul intern .

Modulul (Stirile Pro TV – ora19 ) : de multe ori informatiile nu au la baza date corecte si precise .

Modulul (Jurnal -ora20 ): se pune prea mult accent pe informatiile din mediul politic .

Intrebarea nr. 13. :

Ordonati urmatoarele criterii in functie de influenta pe care o au in alegerea programului de stiri .

S-au obtinut urmatoarele scoruri medii

S1 = 212

S2 =214

S3 = 178

S4 = 272

S5 = 314

S6 = 307

S7 = 460

Deci pe primul loc se afla corectitudinea stirilor , pe locul al doilea continutul stirilor , pe locul trei obiectivitatea stirilor , pe locul patru diversitatea stirilor , pe locul cinci profesionalismul echipei , pe locul sase impartialitatea postului , iar pe ultimul loc modul de prezentare .

Intrebarea nr. 14 :

Aveti un program de stiri preferat ?

91% din cei care au un program de stiri preferat , prefera unul din programele posturilor de televiziune Antena1 , Pro TV , Prima , TVR1 , iar 9% prefera

un program de stiri de la alte posturi de televiziune .

91% din cei care prefera unul din programele de stiri difuzate de posturile amintite , prefera un program de stiri difuzat de posturile particulare de televiziune (Antena1 , Pro TV , Prima ) .

Repartizarea raspunsurilor in functie de datele de identificare ale subiectilor :

Intrebarea nr. 15 :

Care sunt motivele pentru care nu aveti un program de stiri preferat ?

Modulul : Nu am timp sa ma uit in fiecare zi la acelasi program de stiri .

Intrebarea nr. 16 :

Repartizati 100 de puncte intre programele de stiri avand in vedere preferinta dvs. pentru acestea .

Tabel 16.1 Evaluarea preferintelor pentru programele de stiri

Scorurile medii :

Observator -ora19 =27.86

Stirile Pro TV -ora19 =33.90

Focus18 = 26.70

Jurnal -ora20 =12.74

In topul preferintelor se situeaza Stirile Pro TV , urmate la mica distanta de Observator si apoi de Focus18 si Jurnal .

Intrebarea nr. 17 :

Care este principalul motiv care sta la baza preferintei dvs. pentru programul de stiri pe care l-ati precizat la intrebarea 14 ?

Modulul : ora de difuzare .

Intrebarea nr. 18 :

Spuneti-mi cat de multumit sunteti in prezent de informatiile oferite de programele de stiri ?

Aprecierea gradului de multumire fata de informatiile oferite de Observator:

Mediana : 15

Scorul mediu = 3.69

Deci , pe ansamblul subiectilor chestionati , acestia sunt multumiti de informatiile oferite de Observator .

Aprecierea gradului de multumire fata de informatiile oferite de Stirile Pro TV :

Mediana : 12

Scorul mediu : 3.45

Valoarea de 3.45 este mai apropiata de 3 (nivelul nici/nici ).

Aprecierea gradului de multumire fata de informatiile oferite de Focus 18 :

Mediana : 8

Scorul mediu : 3.25

Valoarea de 3.25 este mai apropiata de 3 (nivelul nici/nici ) .

Aprecierea gradului de multumire fata de informatiile oferite de Jurnal :

Mediana :19

Scorul mediu = 2.83

Si in acest caz gradul de multumire se situeaza in jurul nivelului nici/nici .

Intrebarea nr. 19 :

Considerati ca oferirea unor informatii de calitate depinde in buna masura de obiectivitatea redactorilor de stiri ?

60% din cei chestionati considera ca oferirea unor informatii de calitate depinde in buna masura de obiectivitatea redactorilor de stiri .

Intrebarea nr. 20 :

Unde situati gradul de obiectivitate al redactorilor de la programele de stiri pe care le urmariti ?

Stirile Pro TV:

Mediana : 14

Scorul mediu = 3.34

Deci gradul de obiectivitate al redactorilor de la Stirile Pro TV este apreciat in jurul nivelului 3 (nici / nici ) .

Observator :

Mediana : 18

Scorul mediu = 3.71

Deci gradul de obiectivitate al redactorilor de la Observator este f. apropiat de nivelul ridicat .

Focus 18 :

Mediana : 5

Scorul mediu = 3.24

Deci gradul de obiectivitate al redactorilor de la Focus18 este apreciat ca fiind situat tot in apropierea nivelului 3.

Intrebarea nr 21 :

Care sunt insatisfactiile fata de activitatea redactorilor de la programul de stiri pe care il preferati ?

Modulul : goana dupa senzational

Intrebarea nr. 22 :

In ce masura stilul de prezentare influenteaza modul in care percepeti informatiile oferite ?

Mediana : 13

Scorul mediu : 3.35

Influenta stilului de prezentare este , in general , situata in jurul nivelului nici/nici .

Intrebarea nr. 23 :

Incercuiti valoarea care exprima cel mai bine importanta pe care dvs. o acordati calitatilor profesionale ale unui bun prezentator de stiri .

Inteligenta =1.69

Spontaneitate = 2.87

Obiectivitate = 1.73

Expresivitatea limbajului =1.69

Clasamentul :

1-inteligenta si expresivitatea limbajului

2 -obiectivitatea

3 – spontaneitatea

Intrebarea nr. 24 :

Cat de mult se apropie structura calitatilor profesionale ale prezentatorului de la programele de stiri de structura prezentatorului ideal pentru dvs ?

A .Esca = 3.87

A Muraru = 2.87

R Cosarca = 2.89

A Stoicescu = 3.56

A Maris = 3.59

D Razboiu = 2.86

Asadar structura calitatilor profesionale ale prezentatorilor de la programele de stiri se situeaza in apropierea nivelelor nici/nici si indepartata .

Daca facem un scor mediu general , obtinem 3.27 (nivelul nici/nici) .

Intrebarea nr. 25 :

Aveti un prezentator de stiri preferat ?

Modulul : raspunsul "nu"

Deci doar 44% di subiectt intervievati au un prezentator de stiri preferat.

Intrebarea nr. 26 :

Va rog sa exprimati gradul dvs. de acord / dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii referitoare la prezentatorul ideal :

S1= 2.18

S2 =2.44

S3 = 3.07

Valoarea de 2.18 indica faptul ca subiectii sunt de acord cu prima afirmatie (nivelul 2 acord); valoarea de 2.44 indica tot un acord al subiectilor in legatura cu afirmatia facuta , iar valoarea de 3.07 indica nivelul 3 , nivelul indiferent .

Intrebarea nr. 27 :

Considerati ca un program de stiri trebuie sa aiba si editii speciale ?

Modulul : raspunsul "da"

Intrebarea nr. 28 :

Urmariti editiile speciale ale programelor de stiri ?

Modulul : raspunsul "nu".

Intrebarea nr. 29 :

Indicati gradul de acord / dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii :

S1 = 2.6

Mediana = 1

Acordul este slab , fiind destul de aproape de nivelul indiferent .

S2 = 1.5

Mediana = 4

Subiectii sunt de acord cu afirmatia facuta .

Intrebarea nr. 30 :

Care este in opinia dvs. principala indatorire a programelor de stiri ?

Modulul : sa informeze cat mai corect si clar

Intrebarea nr. 31 :

Puteti oferi cateva sugestii cu privire la modul cum pot fi imbunatatite programele de stiri ?

Modulul : sa evite orientarea spre probleme minore

Intrebarea nr. 32 :

Care este ocupatia dvs. ?

Intrebarea nr. 33 :

In ce categorie de varsta va incadrati ?

Intrebarea nr. 34 :

Sexul interlocutorului .

Testarea ipotezelor statistice ale cercetarii cu diferite metode ( atat pentru medii cat si pentru procente )

H0 : Cel mult 60% din tinerii brasoveni urmaresc unul din principalele programe de stiri difuzate de TVR1 , Antena1 , Pro TV , Prima .

H1 : Mai mult de 60% din tinerii brasoveni urmaresc unul din principalele programe de stiri difuzate de TVR1 , Antena1 , Pro TV , Prima .

H0 :

H1 :

Este vorba de un test unilateral dreapta si pentru un nivel de semnificatie de 0.05 , valoarea zά , corespunzatoare , din tabelul repartitiei z , este 1.64 .

Determinam raportul critic :

Unde :

p = procentul din esantion ;

= procentul presupus la nivelul populatiei

= abaterea standard a procentului la nivelul populatiei

se estimeaza prin :

Calculam :

Regula de decizie :

Deci , respingem H0 si acceptam H1 .

N.B. Am folosit testul z deoarece n >30 ( necunoscut )

H0 : 95% din tinerii brasoveni au urmarit toate programele de stiri difuzate de posturile TV (Observator -ora19 , Focus 18 , Stirile Pro TV -ora19 , Jurnal -ora20)

H1 : Mai putin de 95% din tinerii brasoveni au urmarit toate programele de stiri difuzate de posturile TV (Observator -ora19 , Focus 18 , Stirile Pro TV -ora19 , Jurnal -ora20) .

H0 :

H1 :

Este vorba de un test unilateral stanga si pentru un nivel de semnificatie de 0.05 , valoarea Zά , corespunzatoare , din tabelul repartitiei z este -1.64 .

Determinam raportul critic :

Unde :

p = procentul din esantion

= procentul presupus la nivelul populatiei

= abaterea standard a procentului la nivelul populatiei

se estimeaza prin S :

Calculam :

Regula de decizie :

Deci se respinge H0 si se accepta H1 .

N.B. Am aplicat testul z , deoarece n > 30 ( necunoscut )

H0 : Procentul celor care urmaresc in fiecare seara unul / mai multe dintre programele de stiri de la posturile de televiziune ( Antena1 – Observator , Pro TV -Stirile , TVR1 – Jurnal , Prima – Focus18 ) este de 30% .

H1 : Procentul celor care urmaresc in fiecare seara unul / mai multe dintre programele de stiri de la posturile de televiziune ( Antena1 – Observator , Pro TV – Stirile , TVR1 -Jurnal , Prima – Focus18 ) este diferit de 30% .

H0 :

H1 :

Testul este bilateral si pentru α = 0.05 , valoarea tabelara a lui z este :

Calculam raportul critic :

p = procentul din esantion

= procentul presupus la nivelul populatiei

= abaterea standard a procentului la nivelul populatiei

se estimeaza prin S :

Calculam :

Regula de decizie :

Deci se accepta H0 si se respinge H1 .

N.B. Am aplicat testul z , deoarece n > 30 ( necunoscut )

H0 : 80% din cei care au un progam de stiri preferat , prefera unul dintre programele de stiri prezentate de posturile particulare de televiziune Antena1 , Pro TV , Prima , TVR1 .

H1 : Un procent diferit de 80% din cei care au un program de stiri preferat , prefera unul dintre programele de stiri prezentate de posturile particulare de televiziune Antena 1 , Pro TV , Prima , TVR1 .

Vom folosi pentru testarea acestei ipoteze testul univariat

Se considera α =0.05 .

Avand in vedere variabile masurate nominal , se ridica cerinta de a compara o distributie observata a raspunsurilor cu o distributie teoretica care este expresia unei ipoteze .

Conform ipotezei nule frecventele asteptate (Ei) reprezinta 39 pentru cei care prefera unul dintre programele de stiri prezentate de posturile de televiziune , care fac obiectul studiului , si 10 pentru cei care nu prefera . Frecventele observate (Oi) sunt 41 pentru cei care prefera si 8 pentru cei care nu prefera .

Regula de decizie :

Se accepta H0 .

3.6 Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelor dintre procente ; justificarea testelor folosite .

TESTUL z de comparare a diferentelor dintre doua procente

H0 : Intre procentul tinerilor si procentul tinerelor nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste urmarirea programelor de stiri .

H1 : Intre procentul tinerilor si procentul tinerelor exista diferente in ceea ce priveste urmarirea programelor de stiri .

Pentru testarea semnificatiei statistice a doua procente aferente a doua populatii independente vor fi luate in considerare doua esantioane .

Legatura va fi efectuata intre intrebarile 1 si 34 .

H0 :

H1 :

= procentul femeilor care urmaresc programele de stiri , de la nivelul populatiei

= procentul barbatilor care urmaresc programele de stiri , de la nivelul populatiei.

Se determina raportul critic :

= procentul femeilor care urmaresc programele de stiri , din cadrul esantionului

= procentul barbatilor care urmaresc programele de stiri , din cadrul esantionului

= abaterea standard a diferentelor dintre procente

= estimarea abaterii standard a diferentelor dintre procente

p = estimarea comuna a procentului de succes in cadrul esantionului

q = estimarea comuna a procentului de insucces in cadrul esantionului

q =(100-p)

q = 38.89

Sp-p =

RC = 0

α= 0.05 ; pentru un test bilateral valoarea lui z = 1.96

Regula de decizie :

Se accepta H0 pentru ca :

TESTUL z de comparare a mediilor provenite de la doua esantioane independente

Pentru aprecierea importantei informarii s-a utilizat o scala interval cu cinci nivele (o diferentiala semantica cu distante egale intre nivelele scalei ). Dorim sa cunoastem daca exista diferente intre media aprecierii barbatilor si femeilor .

Se face legatura intre intrebarile 3 si 34 .

Tabelul 3.6.1 Aprecierea importantei informarii

Mediile obtinute la nivelul esntionului :

x =1.80 ( media aprecierilor femeilor )

x =1.97 (media aprecierilor barbatilor )

Abaterile standard de la medie pentru cele doua subgrupuri :

s =23.49

s = 28.20

Se considera :

n = numarul femeilor din esnation = 41

n = numarul barbatilor din esantion = 41

Nivelul de semnificatie α=0.05 .

H0 Intre media aprecierilor femeilor si media aprecierilor barbatilor nu exista diferente semnificative privind aprecierea importantei informarii.

H1 Intre media aprecierilor femeilor si media aprecierilor barbatilor exista diferente semnificative privind aprecierea importantei informarii .

H0 : μ =μ

H1 : μ ≠ μ

Determinam raportul critic :

= abaterea standard comuna a diferentelor mediilor

RC= -0.15

Regula de decizie :

-1.96 < RC < 1.96 se accepta H0

Testul Kolomogorov Smirnov

Folosindu-se testul Kolomogorov –Smirnov s-a urmarit sa se verifice statistic daca exista diferente intre barbati si femei in ceea ce priveste aprecierea gradului de multumire fata de informatiile oferite de programul de stiri difuzat de Pro TV(Stirile – ora 19).

S-au respectat conditiile aplicarii testului si anume

-cele doua subesantioane sunt independente ,

gradul de multumire a fost masurat ordinal, folosindu-se diferentiala semantica cu 5 trepte .

Marimea celor doua subesantioane este

n= nr. barbatilor=41

n=nr. femeilor=41

Tabelul 1.1Aprecierea gradului de multumire fata de informatiile oferite de Stirile Pro TV

Avand in vedere frecventele relative cumulate ale celor doua subesantioane , ipotezele statistice vor fi enuntate astfel

H0 diferenta maxima dintre cele doua frecvente cumulate este zero.

H1 diferenta maxima dintre cele doua frcvente este diferita de zero.

Calcularea frecventelor relative si a frecventelor relative cumulate

Tabel 1.2 Frecventele relative , frecventele relative cumulate si diferntele lor

Diferenta maxima

D = max|F1(5) – F2(5)|

Ipotezele in cazul de fata

H0 diferenta maxima dintre frecventele relative cumulate , pentru barbati si femei este zero.

H1 diferenta dintre frecventele relative cumulate , pentru barbati si femei este diferita de zero.

n+n 41+ 41

D = 1.36 D = 1.36 =1.360.05 =0.07

n n 41 41

Regula de decizie

D > D H0 se respinge

exista diferente in repartizarea barbatilor si femeilor in ceea ce priveste aprecierea gradului de multumire fata de stirile Pro TV.

3.7 Analiza legaturii dintre doua variabile ( seturi de variabile relevante )

H0 : Ocupatia tinerilor nu influenteaza frecventa cu care sunt urmarite programele de stiri .

H1 : Ocupatia tinerilor influenteaza frecventa cu care sunt urmarite programele de stiri .

Pentru testarea acestei ipoteze am aplicat testul χ .

1 =elev ; 2 = student ; 3 = intelectual ; 4 = muncitor ; 5 = somer ; 6 = functionar ; 7 = alta ocupatie .

Calcularea frecventelor asteptate (Aij) , presupunand adevarata ipoteza nula . Acestea se determina pe baza frcventelor observate , dupa formula :

(Total linia i)(Total coloana j)

Total general

Valorile asteptate , calculate , se prezinta astfel :

A11 = 2 ; A12 =5 ; A13 = 3 ; A14 = 7 ; A15 = 6 ; A16 =1 ; A17 = 2

A21 = 1 ; A22 =2 ; A23 = 1; A24 = 2 ; A25 = 2 ; A27 =1 ; A26 = 0

A31 = 3; A23 = 8; A33 = 4; A34 = 10; A35 = 8; A36 = 1; A37 = 2.

A41 = 1; A42 = 2; A43 = 1; A44 = 2; A45 = 2; A46 = 1; A47 = 0.

A51 = 1; A52 = 2; A53 = 1; A54 = 2; A55 = 2; A56 = 1; A57 = 0.

Determinarea lui :

Regula de decizie :

Se respinge ipoteza nula si se accepta ipoteza altrenativa . acceptam existenta unei relatii de dependenta intre ocupatie si frecventa cu care sunt urmarite programele de stiri .

3.8 Analiza asocierii dintre variabile

Asa cum am aratat , intre variabilele masurate la intrebarile 8 si 32 exista o legatura . Intensitatea acestei legaturi , avand in vedere ca cele doua variabile sunt masurate nominal , se poate determina folosind coeficientul de contingenta C .

Iar :

unde k este numarul de modalitati sub care se manifesta variabila independenta. In cazul nostru k=7.

Legatura existenta este una de intensitate medie, deci ocupatia infuenteaza frecventa cu care sint urmarite programele de stiri.

Intensitatea acestei legaturi poate fi pusa in evidenta utilizind:

coeficientul T al lui Ciuprov

coeficientul V al lui Cramer

,

unde t = min[(r-1), (k-1)], r = numarul de rinduri, k = numarul de coloane.

Si acesti doi coeficienti evidentiaza o intensitate medie a legaturii dintre ocupatie si frecventa vizionarii programelor de stiri.

Asocirea intre doua variabile binare

Am folosit rezultatele inrebarilor 14. si 34.

Tabelare incrucisata in functie de sexul respondentilor si optiunile acestora.

Din totalul barbatilor 46% au un program de stiri preferat, iar din cel al femeilor 73%. Deci exista diferente intre barbati si femei in ceea ce priveste preferinta pentru unul dintre programele de stiri.

Tabelare incrucisata in functie de optiunile respondentilor si sexul acestora.

Din totalul celor care au un program de stiri preferat 39% sunt barbati, iar 61% femei.

Cu ajutorul tabelelor de contingenta am demonstrat existenta unei legaturi intre cele doua variabile binare.

Aceasta legatura poate fi evidentiata cu ajutorul testului χ2.

Formularea ipotezelor:

H0: nu exista diferente semnificative intre barbati si femei in ceea ce priveste preferinta pentru unul dintre programele de stiri.

H1: exista diferente semnificative intre barbati si femei in ceea ce priveste preferinta pentru unul dintre programele de stiri.

Rezulta χc2 =6.02.

Pentru un nivel de semnificatie α= 0.05 si df= 1 χ2tabel=3.84

χc2 > χ2tabel

Se respinge ipoteza nula si se accepta ipoteza alternativa.

Deci variabila sex influenteaza preferinta pentru unul dintre programele de stiri.

Pentru a stabili cit de intensa este aceasta legatura se utilizeaza coeficientul Φ

= 0.27 sau == 0.27

Intre cele doua variabile exista deci o legatura de intensitate slaba. Deci , variabila sex influenteaza intr-o mica masura preferinta pentru un anumit program de stiri.

Asocierea intre variabile ordinale

coeficientul de corelare a rangurilor al lui Spearman

Se doreste a se afla daca intre ierarhizarile facute de femei si cele facute de femei exista vreo legatura .

S-au folosit rezultatele intrebarilor 13 si 34.

Pe baza scorurilor , determinate separat pentru femei si separat pentru barbati , prezentam mai jos urmatoarea ordonare a preferintelor.

Tabel 1.1 Ordonarea criteriilor in functie de influenta pe care o au in alegerea programului de stiri

6d

r = 1-

n(n-1)

r-1,1

66

r =1- r = 0.90

7(49-1)

r-nr. de elemente de ordonat

d – diferenta patrata a rangurilor observate in cele doua ordonari

intre cele doua ordonari exista legatura , deci nu exista deosebiri intre barbati si femei in ceea ce priveste ordonarea criteriilor.

CONCLUZII

Tinerii brasoveni urmaresc programele de stiri prezentate de Antena1, Pro TV, Prima, TVR1(Obsrvator –ora19, Stirile Pro TV, Focus18, Jurnal- ora 20)in proportie de 91%. Interesul crescut al acestora de a fi informati , ii determina sa urmareasca unul / mai multe dintre programele de stiri difuzate de aceste posturi. Doar 9% din tinerii brasoveni nu urmaresc aceste programe de stiri, fie pentru ca la orele respective urmaresc alte programe, fie urmaresc programele de stiri de la alte posturi, fie nu urmaresc in general programele de stiri.

Tinerii considera informarea ca fiind importanta si desi sunt in general de acord ca programele de stiri mai fac si erori , ei au ramas fideli programelor de stiri prezentate de posturile de televiziune consacrate (Antena1, Prima, TVR1, Pro TV).

Programele de stiri sunt cel cel mai bine apreciate in randul mijloacelor de informare in masa, cea mai mare amenintare fiind considerate programele de stiri difuzate prin intermediul radio-ului.

Principalul motiv pentru care tinerii brasoveni urmaresc programele de stiri

doresc sa fiu cat mai bine informat.

Subiectii au fost de acord cu afirmatia potrivit careia Pro TV, Antena1, Prima promoveaza programe de stiri orientate spre stilul occidental , in timp ce programul de stiri difuzat de TVR1 este undeva la mijloc ( intre stilul promovat de EST si stilul occidental ).

In ceea ce priveste corectitudinea stirilor , aceasta este apreciata in general favorabil , la Antena1 fiind apreciata mai bine decat la celelalte posturi. Informatiile prezentate de Pro TV se considera ca nu au in totdeauna la baza date corecte si precise. In ceea ce priveste Antena1 si TVR1 se considera ca se pune prea mult accent pe informatiile din mediul politic, iar Prima prezinta foarte multe informatii din mediul international si mai putine din mediul intern.

Principalul criteriu in functie de care se face alegerea programului de stiri este corectitudinea stirilor , urmat de continutul stirilor , obiectivitatea si diversitatea stirilor. In ceea ce priveste ordonarea facuta de barbati si ordonarea facuta de femei a acestor criteii nu exista nici o diferenta semnificativa, deci exista o legatura intre cele doua ordonari.

60% din cei intervievati au un program de stiri preferat, iar din acestia 91% prefera unul din programele de stiri ale posturilor de televiziune consacrate (Antena1,Pro TV, Prima, TVR1) , in timp ce 9% prefera un program de stiri de la alte posturi de televiziune.

Cu toate ca informatiile prezentate de Stirile Pro TV (ora19) au fost apreciate ca neavand in totdeauna la baza date corecte si precise , iar gradul de multumire fata de aceste informatii se situeaza undeva in apropierea nivelului nici / nici , totusi acest program de stiri se afla in topul preferintelor si este urmat la mica distanta de Observator(ora19) si Focus 18.

60% din subiectii intervievati considera ca oferirea unor informatii de calitate depinde de obiectivitatea redactorilor de stiri , care este apropiata de nivelul nici / nici la Stirile Pro TV , Focus18 , Jurnal si apropiata de nivelul ridicat la Observator (ora 19).

Principala insatisfactie fata de activitatea redactorilor de stiri este goana dupa senzational , urmata de orientarea excesiva spre problemele minore .

In ceea ce priveste prezentatorii de stiri , structura calitatilor lor profesionale se situeaza in apropierea nivelului nici / nici in raport cu structura calitatilor profesionale ale prezentatorului de stiri ideal . Prezentatorii programelor de stiri imita ,in general, un stil de prezentare care nu-i caracterizeaza , iar expresivitatea limbajului nu este una din calitatile profesionale cel mai bine apreciate .

Se apreciaza ca fiind importante in primul rand inteligenta si expresivitatea limbajului, apoi obiectivitatea si apoi spontaneitatea.

Asadar , programele de stiri prezentate de posturile de televiziune consacrate ( Antena1, Prima , TVR1, Pro TV) pentru a ramane in topul preferintelor trebuie sa evite orientarea spre problemele minore, sa trateze asa cum se cuvine unele evenimente importante , sa prezinte informatii cat mai diverse si nu in ultimul rand sa respecte regula de aur sa informeze cat mai corect si clar.