Atentia Distributiva la Persoanelor de Sex Feminin Si de Sex Masculin

In literatura de specialitate termenul de atentie reprezintă un fenomen psihic care definește activitatea unui individ. Informațiile și stimuli care acționeză asupra nostă prin intermendiul analizatorilor se transmit în creier și se cifreză la circa 100000 biți pe secundă. Însă din aceste informații doar 25-100 biți pe secundă se prelucreză la nivelul creierului nostru. În continuare vom identifica ce rol are atentia și care sunt însusirile care determină acest proces psihic.

După mecanismul și dezvoltarea sa, atenția prezintă următoarele forme: atenția involuntară declanșată de stimulti externi și stimuli interni. Acesta generează reacția de orientare, captează atenția; în schimb atenția voluntară se declanșează intenționat, se produce un efort voluntar, dar este autoreglată; iar atenția postvoluntară reprezintă un nivel superior de manifestare a atenției care rezuntă din utilizarea repetată a atenției voluntare care se transformă în deprinderea de a fi atent.

Andrei Cosmov prezintă în cartea sa o definiție mai elaborată decât cea prezentată mai sus: ,,Atenția este procesul psihofiziologic care constă în orientarea și concentrarea selectivă a activității psihice asupra unor stimuli sau sarcini, în vederea obținerii unei percepții optime, rezolvării adecvate a sarcinilor, a situațiilor-problemă și adaptării comportamentului senzorio-motor, cognitiv și afectiv la mobilitatea condițiilor externe și la dinamica motivelor și scopurilor persoanei.’’

Atenția este rezultatul din urma concentrării aspura activitătii psihice ,asupra unor obiecte, fenomene, idei sau acțiuni. Psihicul uman, mai degrabă reprezintă o activitate de orientare. Orientarea psihică are la bază o imagine a acțiunii iar pe baza acestor imagini se realizază controlul acțiunii. Atenția se formeză în momentul în care acțiunea de control devine o acțiune mintală.

Atentia indeplineste mai multe functii: detectarea semnalului, cuprinzand vigilenta si căutarea, care presupun detectarea aparitiei unui anumit stimul; atentia selectiva, prin care se face sortarea unor stimuli(urmarirea unor stimuli si ingnorarea altora); atentia distributivă, prin care ne concentram atentia pe mai multi stimuli.

Atentia distributive are un rol important doarece cu ajutorul ei ne angajam in mai multe activitati de odata.Spre exemplu , soferii sunt capabili sa conduca in timp de vorbesc la telefon,insa in momentul in care isi face aparitia un nou stimul, o masina se indrepta indrepta din fata spree i, isi vor schimba atentia de la conversatiea de la telefon catre stimului survenit. Astfel atentia devine divizata, oamenii pot sa asculte muzică sau să converseze atunci când conduc masina pe, făra ca acest lucru distraga atentia de la condus.

Tot un rol importan în cadrul atentiei îl jocă și vigilența. În opinia lui F.j. Marckworth vigilența este o stare activizantă a atenției, pentru a detecta anumite schimbari specifice ce au loc în mediul ambiant la intervale de timp întâmplătoare și de a răspunde la ele adecvat. Acesta depinde în mare masură de sistemul nervos a fiecăruia dintre noi. Ea îndeplineste functia de detector,verifică si supravegheză ceea ce se va printa în mintea nostră.

Există mai multe varabile care influențează performanța vigilenței: frecvența semnalelor,intrevalul dintre semnale,marimea fizică a semnalelor, cunoașterea semnalelor din experența aneterioară,factorii de ambianță, cunoașterea surse de aparitie a semnalelor, asigurarea intervalelor de odihnă, stimulii exerini cu aparitie bruscă și motivatia pe care o are subiectul.

Astfel, atentie declanseza starea de vigilenta de care fara ea nu s-ar putea duce la bun sfarsit acrivitatea respectiva. Cel mai bun prieten al atentiei este adaptarea. Ea este importanta in conditiile in care se desfasoara o activitate noua, deorece presupune declansarea procesului de retilienta.

Atenția depinde de anumite însusiri: volumul atenției, concentrarea atenției, stabiliarea atenției, mobilitatea atenției si distributivitatea atentiei.

Prima dintre ele este volumul atenției sau câmpul de aprehensiune al atentiei care se axează pe numarul de elemente sau unități informaționale înregistrate de subiect simultan.Cercetorii au demonstrat faptul că cfirele sunt percepute mai ușor decât lierele. De exemplu dacă se folosesc lierele și se formeză propoziții cu acestea,ele devin și mai lungi,însă în cazul cifrelor se utilizeaza logatomi care sunt mai usor de reținut. Astfel,Miller a înclocuit simbolurile simple cu simboluri matematice și a obținut ‚‚cifra magică’’ 7+/-2.

A doua însusire se referă la concentrarea atenției,care represintă o trăsătura specifica atentei. Acestă însusire se datoreză focalizarii atentiei,paralel cu reducerea volumului acesteia și cu crearea unei stări de neatenție fața de alte elemente ale câmpului perceptiv. Felul în care se menține controlul atenței depinde de puterea de concentrare asupra stimulilor care au perturbat activitatea.

A treia însușire se bazeza pe stabiliarea atenției,care permite orientarea, concetrarea ,durata mentinerii neîntrerupete și intensitatea focalizarii asupra activitatii. Aici atentia se consolideză și determină echilibrul sau dezechilibrul proceselor nervose

A patra însușire se refera la mobilitatea atenției evaluta în raport cu capacitatea subiectului de a relaliza deplasări ale focalizării acestui proces psihofiziologic. Pentru deplasarea atentiei este neoie de 1/6 secunde iar mobilitatea atenției este determinată de capaciatea de readaptare a stimului respectiv,a filtrului la un nou canal de timp.

Și ultima însușire se refera la distributivitatea atentiei, la modul în care se efectuează mai multe activități în același tip fară ca una dintre ele să interacționeze cu cealaltă.

În viziunea lui Vâgotski atenția este reprezentată sub forma unor semne cu care omul face ceea ce nu poate realiza fară ele. Ca activitate de control atentia poate fi voluntară,cea sistematică,în care acțiunea are un plan stabil datorită unor criterii care perimit direcționarea și controlul atentiei. Acținea dobândită la început nu este o forma de atentie,ea devine atentie doar în momentul în care se reflectă verbal și devine o activitate mintală. Iar al doilea tip de atenție este cea involuntară care este tot controlata ,însă de data asta se folosește doar de o parte a obiectului care și controleză actiunea. Putem spune că atât atenția involuntară cât și cea voluntară reprezintă rezultatul unor noi acțiuni care pot fi educate și direcționate de la început.

În opinia lui R. Floru atenția reprezintă un proces psihofiziologic cu valențe cognitive și conative în evlouția căruia se pot desprinde aspecte generale și particulare ale trecerii de la orientarea neselectivă la atitudinea pregătitoare și atentia efectoare focalizată,selectivă determinată de semnificația obiectului pentru o anumită persoană.

Din punct de vedere neurofiziologic atentia este starea de veghe care este asigurată printr-o influență activitoare primară difuză exercitată de sistemul reticular asupra scoarței cerebrale. Sistemul reticular îndeplinește funcția de activare, filtrare și facilitare a proceselor psihofiziologice corticale. Există două strucuri morfo-funcționale unitare. Una dintre ele reprezintă sistemul reticular activator ascendent,localizat în tringhiu cerebral,bulb,protuberanță și mezencefal. Acestă strucură îndeplinește funcția de lungă durată și se prelungeste chiar și după încetarea stimulării senzoriale.Iar sistemul articulat difuz de protecție din dencefal are efect fazic de scurtă durată este limitat topografic. Sistemul reticular activator și selector îndeplineste rolul de mentinere a atenției. Ele pot stimula orice modalitate senzorială.

Ulric Neisser si Robert Becklen (1975) au initiat un experiment prin care participantii erau indrumati sa vizioneze o caseta cu trei jucatori de baschet si o alta activitate in care oamenii se jucau cu mainile.Participantii au fost rugati sa ignore a doua activitate sis a apese pe un buton ori de cate ori se produce o noua un eveniment important in activitatea pe care o urmareau(cercetatorii urmareau atentia selective). Apoi participantii trebuia sa ideplineasca o alta cerinta a cercetarii: trebuiau de data asta sa fie atenti la cele doua activitati si sa surprinda la ambele momentele importante(cercetatorii urmareau atentia distributive) .Rezultatele studiului au aratat faptul ca participantii avea dificultati in a se concentra pe ambele activitati.Insa potivit ipotezei studiului: ,,Imbunatatirea performantei are loc ca urmare a practicii’. Astfel rezutatele depend de abilitatea pe care o are participantul la efortul depus in practica si nu pe mecanismele cognitive.

O alta cercetare acordata atentiei distributive este data de catre Harold Pahler (1994), unde le-a cerut participantilor sa ideplineasca doua sarcini care se suprapun. Rezultatele studiului au aratat faptul ca atunci cand atunci cand ambele sarcini sunt indeplinite in acelasi raspunsurile la una sau ambele sarcini erau aproape mult mai lente mai lente, fata de cazul in care activitatea era succesiva.

Numeroase studii au incercat sa demonstart faptul ca mintea(creierul) barbatilor functioneaza diferit fata de cel al femeii. Barbatii nu pot face mai multe lucrui de odata, deorece mintea barbatului este structurata in asa fel incat atentia sa fie indeptata spre un singur lucru. De exemplu cercetarile efectuate de catre neurologul Roger Gorski au aratat faptul ca mintea(creierul) personelor de sex feminin au corpul calos (structura de substanta alba a creierului) mai goros, a vand cu peste 30% mai multe legaturi intre cele doua eminsfere, decat cel al persoanelor de sex manculin.

Studiul initiat de Bennett și Sally Shaywitz(1995) a demonstrat faptul ca mintea(creierul) brabatul functiuneaza diferit fata de cel a femeii. In experimentul de fata cercetatotii au testat modul in care functioneaza memoria folosind TRM pentru a detecta schimbarile care intervin asupra circulația sangelui la unele parti ale creierului. Rezultatele experimentului au aratat faptul ca barbatii tind sa-si foloseasca mai des partrea stanga, iar in schimb femeile utilizeaza amabele emisfere ale creierului.

Alte cercetari surprind faptul ca emosfera stanga a creierului la personelor de sex feminine se dezvolta mai repede in copilarie fata de personele de sex opus, in timp ce la personele de sex masculine se dezvolta mai repede emifera drepata . Astfel personele de sex masculine beneficiaza de o mai buna capacitate de orientare logica si perceptuala.

Metodologie

Ipotezele de lucru

Prima ipoteza a studiului de fata a fost: Se prezuma ca exista diferente semnificative intre participantii de sex feminine si cei de sex masculin, cu privire la atentia distributiv. Iar a doua ipoteza a studiului a fost: Se prezuma faptul ca participantii sudiului tind sa faca greseli mai multe atunci cand indeplinesc ambele sarcini , fata de momentul in care ar fi indeplinit o singura sarcina.

Participantii

Studiul de fata a fost efectuat in cadrul Universitatii Transilvania, pe două grupuri alese în mod aleatoriu, fiecare grupa avant 30 de participant, cu o varsta cuprinsa intre 20-35 de ani. Primul grup este compus din 50 de persoane de sex feminine, iar al doilea grup este format tot din 50 de participani.

Instumentele si procedura

Cercetarea de fapta a fost realizata cu ajutorul computerului unde li s-a dat participantilor sa vizioneze in acelasi timp doua filmulete cu activitati diferite. Prima activitate derula timp de doua minute si cuprindea sase semafoare de culoare rosie unde trebuiau sa depisteze culoare verde, apasand ori de cate ori se ivea pe monitor respectiva culoare. La fel se proceda si in activitatea a doua, doar ca de data asta semafoarele erau de culoare verde si participantii trebuiau sa surprinda culoarea rosie ori de cate ori se arata. Dupa efectuarea primului experiment participanii au fost supusi altui experiment in care erau indemnati sa rezolve doar una dintre sarcinile propuse de catre cercetator.

Design experimental

Variabila dependent- nr.de raspunsuri corecte

Variabila independent- genul participantilor

Prezentarea rezultatelor

In urma procesarii datelor in SPP, s-a confirmat ambele ipoteze: ,,Se prezuma ca exista diferente semnificative intre participantii de sex feminine si cei de sex masculin, cu privire la atentia distributiva’’ si ,,Se prezuma faptul ca participantii sudiului tind sa faca greseli mai multe atunci cand indeplinesc ambele sarcini , fata de momentul in care ar fi indeplinit o singura sarcina’’.

Bibliografie

1. P.I. Galperin ( 1975).Studii de psihologia învățării.Editura : Didactică și Pedagogică.București.

2. Andrei Cosmovici (1996). Psihologie generală. Editura :Polirom.Iași

3. Elena Lupșa, Daniela Voinea (2005).Psihologie. Sinteze, aplicații, teste.Editura: Corvin.Deva

4. Elena Claudia Rusu(2007). Psihologie Cognitiva.Editura: Fundatiei România de Mâine

5. Allan Pease, Barbara Pease (2001). De ce bărbații se uită Ia meci și femeile se uită în oglindă.Editura: Curtea Veche, Bucuresti