Comportamentul Sexual AL Adolescentilor Studiu Sociologic

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Aspecte privind viața sexuală de-a lungul istoriei

1.1. Sexualitatea în cultura occidentală

1.2. Comportamentul sexual: studiul lui Kinsey

1.3. Studii privind sexualitatea (modificate după Kinsey)

Capitolul 2. Educația sexuală

2.1. Pubertatea și comportamentul sexual

2.2. Educația sexuală a adolescenților

2.3. Aspecte privind educația sexuală în România

Capitolul 3. Metodologia cercetării

3.1. Ancheta sociologică pe bază de chestionar

Concluzii

Bibliografie

Anexe

79 pagini

=== comp sexual al adolescentilor ===

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………………………4

Capitolul 1. Aspecte privind viața sexuală de-a lungul istoriei ……………………………..8

1.1. Sexualitatea în cultura occidentală

1.2. Comportamentul sexual: studiul lui Kinsey

1.3. Studii privind sexualitatea (modificate după Kinsey)

Capitolul 2. Educația sexuală……………………………………………………………………………..12

2.1. Pubertatea și comportamentul sexual

2.2. Educația sexuală a adolescenților

2.3. Aspecte privind educația sexuală în România

Capitolul 3. Metodologia cercetării……………………………………………………………………..20

3.1. Ancheta sociologică pe bază de chestionar

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

În societatea românească a începutului de secol XXI, sexulitatea adolescentelor nu mai poate fi considerată o problemă de neglijat. Rezultatele studiilor întreprinse în România arată că o parte semnificativă din fetele aflate la vârsta adolescenței au o viață sexuală sau se pregatesc pentru aceasta.

Familia, școala, mass-media, grupurile de colegi și prieteni exercită influențe socializatoare adeseaori contradictorii. Atitudinile față de sexualitate ale tinerelor constituie deci un sistem complex aflată într-o relație strânsă, dar complicată cu sistemul general de atitudini în societatea românească actuală.

Cercetarea întreprinsă de noi a vizat tocmai evidențierea unor patternuri ale atitudinilor și comportamentelor sexuale ale adolescentelor. (Bățătescu D. și Bălțătescu S., 2000, pp. 223)

Socializarea sexualității în societățile contemporane

Socializarea comportamentelor sexuale și a rolurilor de sex, realizată în cadrul grupurilor de egali,în cadrul familial și cel al școlii, se petrece într-un context social mai larg, manifestat prin ceea ce a fost denumit cultură a sexualității. Încă de la primele studii în această direcție, realizate de Ruth Benedict și Margaret Mead, s-au făcut distincții între societăți din punct de vedere al permisivității față de relațiile sexuale. Sintetizând literature din domeniu, Clelland Ford și Frenk Beach disting între:

-societățile restictive, în care există o puternică presiune asupra adoleșcenților pentru a se abține de la orice activitate sexuală înainte de vârsta matură.

-societățile semirestrictive, în care, deși există interdicții formale puse activităților sexuale a adolescenților,aplicarea acestora nu se face cu aceeași fermitate.

-societăți permisive, în care neexistând interdicții trecerea de la copilărie la maturitatea sexuală se face lin, fără crize de identitate.(Steinberg L., 1991, pp. 355-356).

Aceste distincții au o relevanță deosebită atunci când analizăm schimbările petrecute în atitudinile adolescentelor față de relațiile sexuale. ”Sexualitatea adolescentelor este considerată astăzi absolut normală, chiar dacă nu lipsită de primejdii. În loc să vorbim despre fetele „rele”sau „pierdute” ca înaintașii nostrii, ne concentrăm asupra întrebărilor care ne ajută să înțelegem problemele legate de „decizia sexuală” a adoleșcentelor, și care să sprijinim și să protejăm fetele „active sexual”. (Brumberg, J.J, Girl History, 2000, pp1).

În societatea occidentală, o schimbare majoră a atitudinilor sexuale ale tinerelor are loc în anii 1960-1970; ea coincide cu așa numita „revoluție sexuală”. Este momentul cănd se modifică radical un întreg sistem atitudinal, cuprinzând, printre altele, atitudinea față de sexul premarital, față de conținuturile erotice din mass-media, față de divorț. Unii autori denumesc această modificare drept „cotitură culturală”petrecută în societățile occidentale. (Inglehart R, 1990).

Această schimbare nu atinge decât o parte din interdicțiile tradiționale: ea nu favorizează promiscuitatea sau exploatatea sexuală; norma relațiilor este monogamia serială. Unii specialiști spun că esența transformărilor mai sus prezentate este de fapt trecerea de la o conformare la normele instituționale la o perspectivă care pune un mai mare accent pe judecățile și valorile personale. (Steinberg L, 1991, pp 356-357).

„GRUPURILE DE EGALI ”,”cultura feminină” și sexualitatea adolescentelor

Studiile de specialitate au evidențiat influența grupului de prieteni asupra comportamentului adolescenților.

Dicționarul Oxford de sociologie definește grupul de prieteni (sau grupuri de egali) (peer group) ca un „ansamblu de indivizi care, împărtășind anumite caracteristici comune precum vârsta, apartenența sau ocupația, se percep pe ei înșiși și sunt acceptați drept o colectivitate socială distinctă”. (Marshall G. 1998).

În cazul adolescenților, grupul de egali este definit ca un mic grup de prieteni de vârstă apropiată, cu relații strânse, care au aceleași activități.

Funcția grupului de egali este de a-l înzestra pe adoleșcent cu:

-sursa de informație și de comparație socială(grup de referință)

-ocazii de a-și demonstra competența și de a repeta rolurile (exersare a comportamentelor).

-modele pentru comportament și o comunicare a acestora. (Witt D., 2000)

Rolul grupului de prieteni în influențarea comportamentului sexual este foarte semnificativ, dacă luăm în considerare că acest grup oferă prototipuri ale interacțiunii cu membrii de sex opus, ajuntând la definirea identității sexuale într-o etapă marcată de instabilitate psihologică.( Streinberg L., 1991, pp.352-258). Sunt însă și păreri care afirmă că această influență este supraestimată.

Există mai multe teorii asupra modului cum grupurile de prieteni obțin comformitatea adolescenților: unele accentuează pe presiunea verbală, iar altele pe presiunea non-verbală.

Rezultatele unor studii de specialitate artă, pe de-o parte, că influența prietenilor variază în funcție de vârsta adolescenței, iar pe de altă parte, că această influență trebuie considerată în relație cu cea a părinților. Astfel, discuțiile dintre fete și mamele lor pe teme legate de comportamentul sexual influențează semnificativ atitudinile sexuale, mai ales la vârstele mai mici (clasele a VII-a și VIII-a), în vreme ce la clasele de liceu, influența grupului de prieteni este mult mai însemnată. (Brooks, Jeanne.Alan F., 1999, pp249-254)

În ceea ce privește fetele ,ele sunt angrenate la fel de mult în cadrul grupurilor de egali. În Working Class girl and the culture of feminity, Angela McRobbie critică tendința studiilor asupra subculturilor din anii 1970 de a le trata numai pe cele masculine. Ea menționeauză că, spre deosebire de grupurile de băieți de aceeași vârstă, în societățile respective sau semirespective, un rol foarte important îl are „instituția celei mai bune prietene”, care-i oferă tinerei fete un mod de a-și discuta experiențele sexuale fără a-și periclita reputația. (Radway J., 1993).

Brumberg (2000) leagă dezvotarea (întărirea rolului) grupurilor de egali în relație cu comportamenlul sexual al adolescentelor americane de câțiva factori contextuali de la începutul secolului:schimbările economice care laolaltă cu noile stiluri publicitatre conduc la o mai mare accesibilitate a bunurilor de masă, preponderența fetelor și profesoarelor în liceele americane, apariția asociațiilor, a grupurilor și cluburilor specific feminine. Deși procesul cunoaște un reflux în anii 1970 ca urmare a revoluției sexuale, ”cultura feminină” rămâne puternic integrată în atitudinile fetelor americane. (Bățătescu D., și Bălțătescu S., 2000, pp. 225-226).

Bibliografie:

1. Bălțătescu D., Bălțătescu S., Atitudini ale adolescentelor față de sexualitate în România anilor 2000, în Femeia în contextul schimbării, Ed. Universității din Oradea 2000, Oradea, 2000, pp. 225-226.

2. Brumberg, Joan Jacobs, Girl History-Social Change and FemaleSexuality in the Twentieth Century; Newsletter, A publication of the society for research on adolescence, 2000 ,Age differences in parent and peer influences on female sexual behavior, pp.1-4.

3. Brooks-Gunn,Jeanne and Alan Furstenberg, Adolescence sexual Behaviour, American Psychologist 44: pp 249-254, 1999.

4. Marshall Gordon, A Dictionary of Sociology, Oxford, New York, Oxford University Press, 1998.

5. Radway Janice, The Institutional Matrix of Romance, in: During, Simon (ed), Cultural studies reader, Routledge, London 1993.

6. Steinberg,Laurence, Adolescence, New York. McGraw Hill, 1991, pp. 352-358.

7. Witt David ,Adolescence in the Family Context.School of Home Economics and Family Ecology, 2000.

Capitolul 1

Aspecte privind viața sexualăde-a

lungul istorie

1.1. Sexualitatea în cultura occidentală:

Atitudinile Occidentului față de comportamentul sexual au fost timp de aproape două mii de ani în primul rând influențate de crestinism. Deși diferite secte și culte creștine au avut opinii diferite în privința locului ce se cuvine sexualitații în viață, punctul de vedere dominant al bisericii creștine a fost acela că orice comportament sexual este suspect ,cu excepția celui necesar reproducerii. În unele epoci , aceasta opinie a produs o dispută aprigă în societate luată în ansamblu. Dar alteori,mulți oameni au ignorat sau au reacționat împortiva învățăturilor bisericii, angajându-se în mod curent în practici (cum ar fi adulterul) interzisă de autoritațile religioase. Ideea că împlinirea sexuală poate și trebuie să fie cautată în interiorul căsătoriei se întălnea destul de rar.

În secolul al XIX-lea prejudecățile religioase referitoare la sexualitate au fost parțial înlocuite de unele medicale. Cu toate acestea, majoritate primelor scrieri de medici, despre comportamentul sexual, erau la fel de vagi ca si acelea ale biserici. Unii susțineau că orice tip de activitate sexuală nelegată de reproducere cauzează neajunsuri fizice grave. Se spune că masturbare probuce orbire, nebunie, boli de inimă și alte nenorociri, în timp ce sexul oral putea cauza cancerul. În epoca victoriana, ipocrizia sexuală era în plină dezvoltare. Se credea că femelile virtuoase sunt indiferente față de actul sexual, acceptănd atențiile soților lor ca o datorie. În același timp, în orașele metropole în expansiune, prostituția se dezvolta și adesea tolerața deschis, femeile”piedute”fiind văzute ca o categorie complet diferită de cea a sentimentelor lor respectabile.

Mulți bărbați din epoca victoriană, în aparență erau cetățeni sobri, bine crescuți, devotați soțiilor lor, vizitau cu regularitate prostituate sau intrețineau amante. Acest comportament era tratat cu indulgență, în timp ce o femeie” respectabilă”care își lua un amant, era considerată ca având un comportament scandalos și era alungată din societatea decentă, daca legatura lor ieșea la iveala. Atitudinile diferite față de comportamentul sexual al bărbaților și cel al femeilor standardele erau diferite, care au existat multă vreme și ale căror rămășițe se mai fac și azi simțite.

În vremurile noastre, atitudinile tradiționale coexista, împreună cu unele mai liberale legate de sexualitate care sau format cu precedere în anii ’60. Există oameni, în special cei influențati de învățămintele creștinismului, care cred că este greșit să ai releții sexuale înainte de căsătorie și ia atitudine la orice altă formă de sexualitate cu excepția activități heterosexuale din interiorul căsătoriei, deși este acceptat acum de către mult mai multă lume faptul că plăcerea sexuală este o trăsătură dezirabilă și importantă. Alții, dimportivă, practică sau aprobă deschis sexul premerital, adoptănd atitudini tolerante față de diferitele practici sexuale, atitudinile sexuale au devenit fără îndoiala mai permisive în ultimii 30 de ani în majoritate țărilor occidentale.În filme și piese de tearu sunt înfățisate scene care altădată ar fi fost considerate total inacceptabile,în timp ce materialul pornografic este disponibil pentru orice adult care-l dorește (Giddens A., Sociologie,ed.All,pp. 114-115).

1.2. Comportamentul sexual: studiul lui Kinsey

Se poate vorbi desigur, despre valorile publice ale sexualitati, despre practicile private, întrucăt prin însăși natura lor aceste practici nu au o atestare documentară. Cănd Alfred Kinsey și-a început cercetările în Statele Unite în anii’40 și ’50,era pentru prima oară când cineva întreprindea o investigație, importantă asupra comportamentului sexual.Kinsey și colegii lui au trebuit să înfrunte condamnarea de către organizații religioase, dar lucrarea lui a fost denunțată ca imorala în ziare și în Congresul american. Dar el nu a renunțat, reușind să obțină până la urmă povestea vieții sexuale de la optsprezece mii de oameni, o mostra destul de reprezentativă o populației albe americane (Kinsey,s.a.1949,1953).

Rezultatele lui Kinsey au surprins și au șocat pe toata lumea, deoarece relevau existența unei mari diferențe între așteptările publicului referitor la comportamentul sexual predominantă în aceea vreme și comportamentului sexual real. El a descoperit că aproape 70% dintre bărbați vizitează prostituate și că 84% avuseseră experiențe sexuale premaritale. Totuși, urmând acest dublu standard (cel al femeilor si bărbaților), 40% dintre bărbați doreau ca soțiile lor să fie virgine în ziua căsătoriei. Peste 90% dintre bărbați practicaseră masturbarea și aproape 60% o formă sau alta de activitate sexuală orală.În răndul femeilor, aproximativ 50% avuseseră experiențe sexuale premaritale, deși majoritate cu viitorul lor soț. Cam 60% se masturbaseră și același procent au declarat că avuseseră contacte sexuale normale și orale.

Prăpastia dintre atitudinile acceptate public și comportamentul real, demonstrată de studiul lui Kinsey, era deosebit de mare în acea perioada anume, cea după terminarea celui de-al doilea război mondial. O perioadă de liberalizare sexuală începuse deja mai demult, prin anii ’20, când mulți tineri s-au simțit eliberați de codul moral strict care guvernase generațiile anterioare. Comportamentul sexual s-a schimbat foarte mult, dar problemele referitoare la sexualitate nu se discută încă în mod deschis, devenit familiar azi. Cei care practicau activități sexuale puternic dezaprobate, le ascundeau în public, fără să realizeze măsura în care și alții erau angajați în practici similare. Perioada în care libertatea sexuală era la moda,în anii ’60 a adus la lumină atitudini declarate apropiate de relațiile comportamentale sexuale. (Giddens A., Sociologie,ed.All,pp. 115-116).

1.3.Studiu privind sexualitatea (modificări după Kinsey)

În anii ’60, mișcările sociale care amenințau ordinea existența, cum ar fi cele contractuale sau”hippy” ,diferitele stiluri de viată, au renunțat de asemene, și la normele sexuale existente.Aceste mișcări propovăduiau libertatea sexuală, iar ivenția pilulei contraceptive pentru femei a permis că placerea sexuală să fie clar delimitată de reproducere. Gruparile feministe au început să exercite presiuni pentru o mai mare independență față de valorile sexuale masculine, renunțarea la standardul dublu (bărbat și femeie) și recunoașterea nevoii femeilor de a obține o mai mare satisfacție sexuală în relețiile lor.

Până de curând, a fost dificil de știut cu acuratețe căt de mult s-a schimbat comportamentul sexual din vremea cercetărilor lui Kensey. La sfârșitul anilor ’80, Lilian Rubin a intervievet o mie de americani între 13 și 48 de ani încercand să descopere, ce schimbări avuseseră loc în comportamentul sexual și atitudinilor sexuale în ultimii aproximativ 30 de ani. Comform descoperirilor sale, existau realmente progrese semnificative. Activitate sexuală începe de regulă la o vărstă mai mică decăt în cazul generației anterioare; în plus, pracicile sexuale ale adoleșcenților tindeau să fie la fel de variate ca și cele ale adulților. Standardul dublu persistă, însă nu la fel de intensiv.Una din cele mai importante schimbări era accea că femeile ajunseseră să pretindă și să urmarească să obțină plăcerea sexuală în relațiile lor.Ele așteptau să primească, nu numai să ofere satisfacție sexuală, fenomen despre care Rubin susținea că are consecințe majore pentru ambele sexe.

Femeile se simțeau mai libere din punct de vedere sexual astăzi, decât au fost vreodată; dar odată cu această libertate, cu care majoritatea bărbaților sunt de acord, a apărut o afirmație pe care mulți bărbați nu reușesc să o accepte. Bărbații pe care i-a intervievat Ruben spuneau că “se simțeau nelalocul lor”, și se temeau că “nu făceau ceea ce trebuie” și că “e imposibil să mai satisfaci o femeie in ziua de azi”(Rubin 1990).

Bărbații se simt nelalocul lor? Nu contrazice aceasta tot ceea ce ne-am obișnuit să așteptăm? Căci în societatea modernă, bărbații continuă să domine în majoritatea mediilor, iar ei sunt în general mult mai violenți față de femei, decăt invers. Această violență este destinată în marea parte controlului și menținerii subordonării femeilor. Și totusi, unii autori susțin că masculinitatea este o recompensă dar, în aceeași măsură, o povară. O mare parte din sexualitate masculină, a daugat ei, este obligatorie dar nu și satisfăcătoare. Dacă bărbații ar trebui să înceteze să-și folosească sexualitatea ca mijloc de control, nu ar avea de căștigat doar femeile, ci și ei insăși .( Giddens A., Sociologie, ed.All, pp.. 116-117).

O noua fidelitate?

În 1994, o echipă de cercetători a publicat lucrare Organizarea socială a sexualitatii:practici sexuale în Statele Unite, cel mai surprinzător studiu asupra comportamentului sexual din toate țările lui Kinsey. Spre surpriza multora, descoperirile lor sugera un conservatorism sexual esențial în râdul americanilor. De exemplu, 83 % dintre subiecți avuseseră doar un partener (sau nici unul) în cursul anului precedent, cifra care în rândul celor căsătoriți se ridica la 96%. Fidelitatea față de soț este cât se poate de comună: doar 10% dintre femei și sub 25% dintre bărbați au mărturisit că avuseseră o releție extraconjugală în cursul vieții lor. Conform acestui studiu,americanii nu au în medie mai mult de trei parteneri în decursul întregii lor vieți. În ciuda naturii aparent nemanifestată a comportamentului lor sexual, câteva schimări distincte reies din acest studiu, cea mai semnificativă fiind o creștere progresivă a nivelului experienței sexuale premaritale, mai ales în rândul femeilor. De fapt, mai mult de 95% dintre americani care se căsătoresc în prezent, posedă deja o experiență sexuală (Laumann s.a.,1994)

Cercetările asupra comportamentului sexual comportă totuși dificultăți. Pur și simplu, nu se știe, în ce măsură oamenii spun adevarul despre viața lor sexuală, atunci când sunt ei chestionați de către un cercetător. Oraganizarea socială a sexualitații, pare să demonstreze că americanii sunt mai puțin aventuroși în viața lor sexuală decât în timpul observației lui Kinsey să nu fi fost corecte. Poate că teama de SIDA a făcut ca mulți oameni să-și restrângă activitate sexuală. Sau poate că climatul politic foarte conservator de azi, oamenii sunt mai înclinați să ascundă unele aspecte ale activitaților lor sexuale. Nu se poate ști cu certitudine.

Valabilitatea cercetătorilor asupra comportametului sexual a fost, de curând, serios pusă la îndoială (Lewontin,1995). Cei care criticau cercetările de mai sus afirmau că ele nu oferă informații corecte despre practicile sexuale. O parte din controversă se bazează pe răspunsurile persoanelor mai vărstnice chestionate. Cercetătorii spuneau că 45% dintre bărbații cu vârsta între 80-85 de ani susțineu că aveau relații sexuale cu partenerul lor. Criticii spun că e un neadevăr atât de evident, încât pune la îndoială întreaga cercetare. Cercetatorii au demonstrat cu ajutorul primit de la specialisti care studiează persoanele mai învârstă, și care i-au acuzat pe critici că au stereotipe negative legate de bătrânețe. Ei au arătat că, într-un studiu efectuat asupra unor bătrâni neinstituționalizați, 74% din aceștia erau activi sexual. Într-un alt studiu au descoperit că majoritatea bărbaților de peste 90 de ani își mențin interesul față de practica sexuală.

În Occident, creștinismul a avut o influență majoră în modelarea atitudinii sociale. În societățile cu norme sociale rigide sunt comune standardele duble și ipocrizia. Prăpastia dintre normele și practica reală poate fi imensă, așa cum arată unele studii ale comportamentului sexual. Practicile sexuale variază mult în cadrul unei culturi dar și de la o cultură la alta.

Sexualitate ne apare ca o arie a comportamentului uman deosebi de complexă și supusă unor schimbari fundamentale din societațile moderne. Atitudinile noastre față de sex, cât și comportamentul nostru sexual, reflecta marile transformări. (Giddens A., Sociologie, ed.All, pag. 117).

Generație:în sens sociologic,el însemnează:grup de oameni de aceeași vârstă, categorie socială diferențiată prin faptul identității de vârstă a celor ce o compun. ( Vulcănescu M., Tânăra generație,pp.40).

Manifestările tinerei generație se caracterizează prin precumpănirea câtorva caractere specifice:

a) cel dintâi este setea de experiență, voința de încercare directă, înlaturarea opreliștilor rațiunii-aceste idola temoris ale veaculuial XIX-lea cu corolarul ei inevitabil, ci ispita ei: aventura;

b) al doilea caracter dominant este autenticitatea, voința de a fi așa cum ești, de a înlatura orice constrăngere din afară, orice comformism necunoscut dinlăuntru.

c) al treile caracter e spiritualitatea, voința de a te depăsi, nevoia de absolut, pe care tânărul autentic o găsește în sufletul său, cerința de vecinicie;

d) din opoziția tendinței care ne împinge către realitate de noi înșine cu tendința care ne împinge să ne depășim; din antinomia echilibrului static al liniștei interioare cu necontenita prefacere a vieții, din conflictul dorinței anarhice de libertate cu nevoia disciplinei severe naște al patrulea caracter al tinerei generații: tensiunea dinamica ,traginsmul, criza, care constituie, fără îndoială, punctul crucial al experienței trăite în comun de tânăra generație.(Vulcănescu M.,Tânăra generație,pag. 70-71).

Bibiofrafie:

1. Giddens A., Sociologie, ed.All 2000, pag. 117

2. Laumann ș.a.,Organizarea sexuală a sexualității:practici sexuale în Statele Unite, după Giddens A., Sociologie, Ed.All, Buc., 2000

3. Lewontin, 1995, după Giddens A., Sociologie, Ed.All, Buc., 2000

4. Rubin L.,1990,după Giddens A., Sociologie, Ed.All, Buc., 2000

5. Vulcănescu M.,Tânăra generație, Ed. Compania 1933, pag. 70-71

Capitolul 2

Educația sexuală

Adolescența, perioada de mare exaltare în viața tânărului, (care se întinde pe o perioadă de 8-9 ani, dupa cum spunea Rebedea Tr.), trebuie diferențiată de pubertate. Pubertate este o etapă de conștientizare a procreerii individuale. Adolescența, considerată drept un fenomen psihosocial, reprezintă perioada de afirmare sexuală, psihoafectivă și socială a individului. În pubertate se asista la un narcisism inconștient, nepatologic. Atracția spre celalalt sex se definitivează. Există, desigur, posibilitatea atracției de tip homosexual, de cauze diferite: prin interdicții sociale, familiale, prin educația băieților de bărbați, datorită unor cauze posibil genetice, etc. (Rebedea Tr. si colab.,1997,p.517,după Stanciu S. ,Familia europeană, Oradea 2007,pp.196).

2.1. Pubertatea și comportamentul sexual

Corpurile noastre se schimbă din momentul în care ne naștem și continuă să se schimbe pe parcursul vieții. Se schimbă deoarece tot ceea ce este viu crește și se dezvoltă.

Câteodată, între vârstele de 9 și 15 ani fetele și băietii fac mai mult decât să crească în înalțime și în greutate așa cum au făcut de la naștere. Fetele încep să devină femei, iar băieții încep să devină bărbați.

Această perioadă este numită pubertate. Cuvântul pubertate vine de la cuvântul latinesc pubertas care înseamnă adult cănd oamenii folosesc pubertate,de obicei se referă la toate modificările fizice ce au loc în această perioadă. Majoritatea acestor schimbări dau posibilitatea unei femei și unui bărbat să conceapă un copil.

Celălalt cuvâmt folosit pentru a descrie perioada din copilărie și maturitate este adolescența. Cuvântul adolescență vine din cuvântul adolescere care înseamnă a crește. Când oamenii folosesc cuvântul adolescență, de obicei se referă nu numai la schimbări fizice ci și la noile gândiri, sentimente, relații și responsabilitate pe care le au copiii care devin tineri adulți.

Deși cuvântul adolescenți și pubertate au înțelesuri diferite oamenii le folosesc, de obicei, ca sinonime. Pubertatea sau adolescența este o perioadă de tranziție, când un băiat sau o fată nu mai este un copil dar nu este nici adult încă.

Fetele, de obicei încep pubertatea la 9-11 ani. Băieții de obicei, o încep un an mai târziu, pe la 10-12 ani. Pentru majoritatea copiiilor, pubertatea ține câțiva ani. Acest interval le dă răgaj să se obișnuiască cu noile corpuri adulte.

Multitudinea de schimbări care au loc în corpurile noastre în timpul pubertății, sunt cauzate de hormoni. Hormonii sunt chimicale produse în multe părți ale corpurilor. Aceștia călătoresc prin sistemul circulator al corpului (prin sânge) din locul unde sunt produși până acolo unde acționează.

Cuvântul hormon este de origine greacă, unde înseamnă apune în mișcare. Există multe tipuri de hormoni în corpul nostru.

În timpul pubertății, creierul începe să producă anumiți hormoni. Acești hormoni trimit un mesaj organelor sexuale testiculele băiatului și ovarele fetei care le spune să înceapă să funcționeze, să producă hormon sexual. (http//www.copilul.ro/a_13_1599_Adolescenta.html)

ADOLESCENȚA

Acestă etapă are caractere speciale și cerințe propii, adolescentul stabilește noi relații cu semenii de ambele sexe,își organizează să-și consolideze o independență emoțională față de părinți și alți adulți. Se dezvoltă intelectual și-și alcătuiește un sistem de valori civic.Este în căutarea personalității sale,a identității sale,nerăbdădor să-și aleagă un personaj gata să-și cucerească locul său în lume.Emotivitatea apare cu putere în adolescență.

Mânia, teama, neliniștea, gelozia, invidia, afecțiunea, bucuria, curiozitatea sunt sentimente și trăiri emoționale pe care adolescentul le resimte cu intensitate. Când este criticat, ridicularizat, când ceilalți doresc să-i impună este indignat, se simte frustrat când este blocat, în realizarea a ceea ce își dorește, discerne cu acuitate propia-i valoare și se revoltă chiar împotriva comportării sale. Manifestările sunt variate: tristețe, bucurie, efuziune, anxietate, mutism, agresivitate, mai ales urmare a unei inferiorități sociale reale sau imaginare.

Teama de școală, dificultățile în relațiile de prietenie cu ceilalți, alegera drumului profesional sunt surse ale neliniști sale. Principala caracteristică a adolescentului este altruismul, el vre să îmbrățișeze cauzele cele mai dificile să se dezvolte nelimitat. Acum, trebuie să dovedească părintelui că știe întra-adevăr să fie rezemul spiritual al copilului.

Adaptarea socială, tănarul adolescent încearcă identificarea cu adulții: este tentat să bea, să fumeze, să conducă automobilul, să aibă relații sexuale. Prieteniile pentru confidențe cu membrii de acelaș sex, grupurile de prietenie cu interese și aptitudini comune sunt forme de exersare a vieții sociale.

Interesele: Timpul liber al adolescentului permite o lărgire a posibilităților de socializare și de dezvoltare a sa. Părinții trebuie să-i învețe cu tact, să folosească acest timp, să fie preocupați de ceva și dacă este posibil, să se entuziasmeze pentru o anumită activitate.Trebuie încurajat să practice un sport, să participe la diferite activități organizate pentru vârstsa lui (bineînțeles benefice).

Societate îi stârnește interesul, stabilește noi contacte sociale, convorbirile îl ajută să găsească noi puncte de vedere, îl provoacă o atitudine mai liberă față de multe subiecte și-l sjută la găsirea argumentelor.

Propria persoană îl interesează, acordă mare atenție hainelor (unde ar trebui să intervină tactul părinților).

Se conturează interesul pentru o anumită profesie, interes pe care părinții trebuie să-l sesizeze, și să-l ajute în alegerea făcută dacă observă seriozitate în gândirea tânărului, dacă nu, cu tact, fără a-i știrbi autoritatea să încerce ai arăta și alte făgașe profesionale nu impuse: tânărului este cel care-și alege vocația.(http//www.sexaz.ro/content/tinerii_și_sexul/adoleșcenta_pubertate.htm).

2.2.Educația sexuală a adolescenților

Comportamentul reproductiv al familiei este influențăt de informațiile dobândite în familie, școală sau medic, cu cât tinerii sunt mai conștienți, cu cât au mai multe informații în domeniu, cu atât activiate din sfera sănătății reproducerii va fi mai conștientă.( Stanciu S, 200 7,pp 217)

Rolul familiei. Practicile greșite de igiena generală și sexuală, incultura elementară medicală, sistemul tăcerii în cadrul unui exces de ipocrizie, reproducerea întâmplătoare și nedorită, reprezintă tot atătea pericole. Pornografia este un flagel împotriva căruia și-au manifestat dezaprobarea cercuri largi ale opiniei publice și cercetători din diferite domenii. Educarea începe în familie, copilul de 3-4 ani poate fii informat, la nivelul de înțelegere al vărstei sale, asupra curiozităților sale în materie de sexualitate. Informațiile avizate primite din familie scad aura de tabu și cresc încrederea copilului, atenuând posibilele informații greșite primite dinafară. Întrebarile izolate și spontane se reduc în jurul vârstei de 10 ani, când școala poate interveni constructiv în formarea copilului. Adolescenții, care pot prezenta modificări psihoafective, cu neliniște mergând până la tulburări cu caracter nevrotic, sunt deosebit de interesanți de problemele legate de iubire. Lecțiile de biologie umana, de educație sexuală, colaborate cu educația în familie, puterea exemplului personal care rămâne de netăgăduit, sunt esențiale.

În cadrul discuțiilor care au loc în cadrul unui focus –group cu părinți, au organizat pe tema educației copiilor în domeniul sănătății reproducerii, am depistat doua tipuri de părinți:

-părinți dezinteresați sau care nu au ei însăși cunoștințe documentate în domeniu, ori părinți care consideră un atac la pudoare discuții de acest tip ( din incultură sau convingeri religioase), și

-părinți care doresc să aibă discuții cu copii lor, dar se lovesc de rezistența acestora (rezultată în pudoare, preferința pentru convorbiri cu cei de vârsta lor sau pentru alte canale de informație, nu totdeauna avizate).

Din opiniile părinților, reiese educația insuficientă a copiilor privind igiena sexuală și responsabilizarea școlii pentru această situație, precum și neimplicarea într-o măsură suficientă a părinților (chiar mai puțin a tatălui, decăt a mamei). (Stanciu S 2007,pp217-218)

Rolul medicului: Alături de familie și școală, medicului îi revine un rol important în educația sexuală, el putând interveni în toate cele trei funcții ale sexualității:

-de reproducere – probleme anatomo-fiziologice

-erotica

-de comunicare

Problema care se pune atinge și momentul începerii vieții sexuale. Este recomandată începerea ei la deplina maturitate psiho-somatică, adică la 21-25 de ani la baieți și la 18-22 ani la fete. Viața sexuală începută prea devreme poate determina stimularea precoce a secreției testiculare, ovariene și implicite, tiroidiene și supra renale (C. Ursoniu,1980).La tinerele fete este încriminată și în etiologia cancerului de col uterin, cancerizarea colului începand de la o vârstă foarte tânără, imediat dupa pubertate prin acțiunea a unui agent cancerigen, introdus odată cu primele contacte sexuale, asupra unui epiteliu cervical incomplet maturat și deci nepregătit pentru o viață sexuală permanentă (Chiricuta I., Munteanu S.,1983). Viața sexuală începută înaintea vârstei de 20 ani reprezintă riscul cel mai mare de îmbolnăviri în cancerul de col uterin, de doua ori mai crescut, față de cazul femeilor care își încep activitatea sexuală dupa această vârstă. Literatura de specialitate arată riscurile obstetricale în cazul primiparelor sub 16 ani (vârsta la care se osifica definitiv bazinul), de la hipertensiune gravidică, chiar în forme grave, preeclampsie, eclampsie, tulburări de dinamică uterina și număr sporit de intervenții chirurgicale și obstreticale.

Educația pentru sănătate, prevenire riscurilor bolilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV/SIDA și a sarcinilor nedorite, prevenirea și tratarea efectelor pe termen lung și scurt a avorturilor la cerere, aparțin domeniului igienei sexuale. Planificarea familială, domeniul de interes socio-medical, prin rolul educativ și prin intervenția specifică în sprijinul familiei poate reprezenta calea spre familii mai fericite.

O serie de medici de familie și asistenți medicali au participat la cursuri în domeniul planificării familiale (susținute de programe finanțate). În cadrul discuțiilor organizate pe tema PF, opiniile medicilor reflecta faptul că, în domeniul sănătății reproducerii, populația are un nivel educațional și cultural scăzut; educația în domeniul planificării familiale ar trebui să înceapa mai devereme, din gradiniță chiar, să fie realizată de specialiști alături de părinți, astfel s-ar putea evita bolile cu transmitere sexuală, avorturile, etc. Există sarcini nedorite începând cu 14-16 ani, dar și peste 20 de ani și în același timp, au apărut și sarcini dorite la vârste mai înaintate, când femeile nu mai sperau să aibă copiii. Și în prezent, se practică avortul efectuat de persoane necalificate în răndul femeilor sărace, datorită costurilor pe care le implică avortul efectuat de medicii specialiști (Stanciu S., 2007, pp. 218-219).

Rolul școlii: O serie de studii dovedesc că programele de calitate în domeniul educației sexuale pot întârzia debutul activității sexuale se crește gradul de utilizare al contracepției (Kirby D. și colab.,1994; Dawn.D.A., 1986).Există țări în care educația sexuală este obligatorie încă din clasa I până în clasa a XII-a , ca o parte a programei de igiena și educație fizică. Elementele de anatomnie a reproducerii erau predate la liceu în cadrul orelor de biologie, iar după schinbarea regimului, educația sexuală nu a mai fost inclusă în materiile școlare, ci, uneori erau învațați medicii să țină scurte conferințe despre boli venerice și prevenirea sarcinilor nedorite. Actualmente, în planul de învațământ sănătatea reproducerii apare ca materie opțională, cu manuale și programe școlare pe categorii de vârstă (în clasa 1,5 și 9 ), astfel ar fi necesară introducerea ei ca materie obligatorie. Profesorii din județ au obținut competența prin cursuri de sănătate a reproducerii, care au fost urmate mai ales de profesori de biologie, dar și alți profesori și de învățători; de asemenea au fost desfăsurate acțiuni specifice de informare –educare și de către medicii de planificare familială.

Din discuțiile care au avut loc cu profesorii din mediul urban și rural din județul Bihor pe tema educație în domeniul sănătății reproducerii, am dedus faptul că sunt școli unde nu se țin cursuri în domenii (mai ales în mediul rural, datorită opțiunii părinților) sau că numărul de cursuri este insuficient (1 ora pe săptămână), fiind necesară introducerea obligativitatâții lor, precum și asigurare unor mijloace de feet-back sub forma chestionarelor, care să dea măsura eficienței acestei activități. Nu exista prostituție în școală, dar exista fete de vârstă școlară care practica prostituția (în opinia unor profesori, chiar de fete din clasa a 7 și 8 :pe șoseaua de Centură, Borșului, cu șoferi de tir, grăniceri). Coboară vârsta începerii vieții sexuale (50% și-au început viața sexuală deja în clasa a 8 spun unii profesori).Tinerii mai ales cei din gimnaziu, încep raportul de tip sexual: se sărută mult mai devreme, din clasa a 5-6, la 12-13 ani; elevii, de gimnaziu și liceenii se expun mult mai mult, prețuiesc intimitatea, nu manifestă sentimente decât bazate pe senzații. Ținuta vestimentară a elevelor la școală au un rol în aceste manifestări, cred profesorii: fetele se îmbracă provocator (o mare parte dintre ele începănd din clasa a 7), pe de altă parte însă, școala a introdus decența în îmbrăcăminte.Unii profesori cred că toate manifestările nepotrivite pornesc de la părinții dezinteresați, informațiile exacte le află doar de la școală, iar de la TV află doar partea frivolă, legată de prostituție. Toți factorii influențează deficiețe în educație ,dar mai ales lipsa de comunicare cu familia, lipsa de afectiune manifestată în prima copilărie și datorită goanei dupa bani, părinții nu-și alocă timp pentru copii. Fundațiile de ONG-urile ar trebui să promoveze prin materiale audio-vizuale care să dea un caracter de concret (acum doi ani a fost prezentat în școli un film despre avort ,foarte controversat ,care nu a mai fost acceptat de forurilre superioare educative). (Stanciu S., 2007, pp. 220-221).

Comportamentul sexual al adolescenților

Deși la scară istorică pot fi considerate o invenție socială de dată recentă (care s-a impus în America abia în anii 1920 ca metodă de alegere a partenerului ), întâlnirile sunt element important în comportamentul sexual al adolescentelor. Deși există controverse în privința rolului acestor coportamente, majoritatea autorilor recunosc că ele:

-Oferă o formă de recreere

-Sunt o sursă de status și de realizare

-Sunt o parte importantă a procesului de socializare

-Sunt o formă de alegere a partenerului de cuplu marital.

Există trăsături distinctive ale experienței adolescentelor în această privință.Astfel, primele întălniri au loc la vârsta de 12-13 ani la fete,și la 13-14 ani la băieți.Se pare că fetele sunt mai predispuse să folosească această formă de identitate,(Steinberg 1990)Dar în același timp,fetele manifesță o mai mare înclinație spre dragoste și atitudini romantice, în vreme ce băieții manifestă un mai puternic interes sexual.

Roche (1990) distinge cinci stadii în desfăsurarea întâlnirilor:

-fără implicare afectivă deosebită

-cu afecțiune,dar nu cu iubire

-îndrăgostire

-cu o singură persoană și îndrăgostire

-logodire

Fiecare dintre aceste stadii reprezintă o schimbare în calitatea relațiilor, manifestat printr-un progres al intimității, el fiind asociat cu un anumit tip de comportament sexual.

2.3. Aspecte privind educația sexuală în România

În vreme ce în Occident atitudinile și comportamentele sexuale sufereau o continuă liberalizare, problema sexualității în România a constituit un capitol dramatic în anii comunismului. Sexul era un subiect destul de rar discutat în casă, ignoranța, reticiențele părinților, interdicții ducând la o percepție greșită a sexualității, la relații deformate între băieți și fete. Tinerele erau slab pregătite pentru o sexuală normală, firească. Sexualitatea era percepută drept o sursă permanentă de stres. Sarcinile nedorite, întâmplătoare constituiau evenimente puternic traumatizate, uneori cu consecințe catastrofale. Decizia de avort și rezolvarea acestei situații erau generatoare de stres, anxietate probleme penale. După 1990 au avut loc schimbări în contextul social al percepție și manifestării sexualității.

Astfel, s-a revenit la liberalizarea avorturilor, iar în farmacii și magazine au devenit accesibile și celelalte tipuri de mijloace contraceptice (în special prezervativul și pilulele contraceptive) care, deși nu fuseseră intrezise pe vremea lui Ceaușescu, practic nu erau disponibile.

Simultan, au apărut clinici particulare de planificare familială, ca și unele asociații având drept scop educația contraceptivă și sexuală, care au înființat cabinete ce ofereau servicii de consiliere pe probleme sexuale, de planning familial, într-o rețea diferită de cea a Ministerului Sănătății.

În același timp, asistăm la o liberalizare a reprezentărilor sexuale în spațiu public. În programele posturilor TV apar filme cu conținut sexual implicat sau explicit, publicitatea preia teme și simboluri sexuale, cărțile și revistele cu conținut sexual explicit apar pe tarabele vânzătorilor de ziare. În fine apar și primele programe de educație sexuală.

Cu toate acestea puțin s-a făcut pentru educația sexuală a adolescenților. Nu există nici un program coerent de educație sexuală și contraceptivă în școlile din rețeaua Ministerului Educației Naționale. Impactul puținelor programe ale Ministerului Sănătății, ca și al acțiunlilor ONG-urilor, este din păcat redus.

Drept urmare , o mare parte a tinerilor continuă să beneficieze în mod limitat de edicație sexuală. Tinerii continuă să fie deosebit de afectați de procente ridicate de sarcini nedorite, de HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală.

Temele sexuale, care abundă în mass-media, leagă sexul de plăcere, în pură ideologie consumeristă, și nu pun câtuși de puțin accent pe nevoia asumării conștiente a problemelor unei relații intime. Starea generală de sărăcie constituie un factor agravant al problemelor sociale generate de proasta socializare sexuală. ( Bățătescu D. și Bălțătescu S , 2000,pp. 230-231).

Bibliografie:

1. Chiricuță I., Munteanu S., Cancerul colului uterin,În Tratatul de patologiie chirurgicală, (sub red. Proca E),vol VII,București, 1983, Ed. Medicală

2. Kirby D.și colab., 1994 ;Dawn D.A ., 1986

3. Rebedea Tr. si colab.,1997,p.517,după Stanciu Simona,Familia europeană,Oradea 2007

4. Roce John P., Premarital Sex: Atitudes and Behaviour by Dating Stage,în Adolescent Behaviour and Society, Ed. By Rolf. E. Muss, New York: McGraw Hill. 1990,pp. 236.

5. Sreingberg 1990, după Bălțătescu D., Bălțătescu S., Atitudini ale adolescentelor față de sexualitate în România anilor 2000, în Femeia în contextul schimbării, Ed. Universității din Oradea 2000, Oradea, 2000,

6. Ursoniu C.,Igiena sexuală, Timișoara,1980, Ed, Falca

7. http//www.cpoilul.ro/a_13_1599_Adolescenta.html

8. http//www.sexaz.ro/content/tinerii_și_sexul/adoleșcenta_pubertate.htm

.

Capitolul 3

METODOLOGIA CERCETĂRII

Scopul studiului de față este analiza caracteristicilor comportamentului sexual al tinerei generații .

Obiectivele urmărite în cadrul cercetării sunt:

1- caracteristicile fizice și morale urmărite în alegerea partenerului de cuplu de către tinerii de azi

2- accesabilitatea la informația în utilizarea metodelor contraceptive de către tinerii liceeni

3- în ce mediu se desfasoară activitațile sexuale

4- comunicarea cu parinții ( părinte -copil copil –părinte)

Ipotezele cercetării:

1- pentru liceeni este încă prea devreme pentru a avea parteneri stabili

2- marea majoritate a tinerilor sunt informați în legatură cu problemele de sănătate legate de naștere,sarcină,contraceptive și boli cu transmitere sexuală.

3- părinții au început să vorbească deschis despre sex față de copiii lor

4- datorită unui climat de libertinaj,tinerii își încep viața sexual în pubertate

5- după părerea tinerilor e bine să ai relații sexuale înainte de căsătorie

6- liceenii cred că avortul nu este un lucru bun și sunt suficienți de conștienți de riscurile și urmările avortului

7- pentru marea majoritate sexul nu este cel mai important într-o relație

3.1. Ancheta sociologică pe bază de chestionar

Ancheta sociologică pe bază de chestionar, a încercat să surprindă atăt dimensiuni obiective, cât și cele subiective ale comportamentului sexual al adolescenților. Chestionarul a urmărit aspecte legate de: cunoștințe, opinii, atitudini, date factuale, scale de opinie de tip Likert (Anexa).

Baza de date a foste realizată prin introducerea informațiilor într-o bază de date computerizată.

Proiectarea eșantionului. Cercetarea a urmărit culegerea de informații pe un eșantion reprezentativ de tineri liceeni cu vârste cuprinse între 15-18 ani, mai exact clasa a IX și clasa a XII-a, în Oradea la Liceul de Artă.

3.2. Distribuția pe clase

CLASA A IX-A LICEU DE ATRĂ

Tabelul 1

Sexul este cel mai important într-o relație?

Pentru cei din clasa a IX-a datele arată 76,7% nu este important sexul într-o relație, iar pentru aceea care sexul este important într-o relație sunt 20,0%.

Tabelul 2

Cât de des aveți relatii sexuale cu partenerul ?

Datele arată că respondenții au relații sexuale cu partenerul ocazional 6,7%, iar 70,0% nu și-au început viața sexuală.

Tabelul 3

Câți parteneri sexuali ați avut până în prezent?

Din analiza datelor reiese faptul că cei din clasa a IX-a au avut parteneri până în prezent între 1-3 3,3%, între 3-5 parteneri 10,0% (tab 3),

Nivelul de instrucție și vârsta la primul contact sexual

Tabelul 4

La ce vârstă ați avut primul contact sexual ?

Graficul I

Datele arată că înainte de 14 ani 3.3% au avut primul contact sexual,între 14-16 ani 16,7% ,iar 30,0% nu au avut contacte sexuale.

Tabelul 5

La ce vârstă ați început să aveți contacte sexuale regulate?

Graficul II

După cum se poate observa din grafice, cam tot atunci când își încep viața sexuală încep să aibe și contacte sexuale regulate, între 14-16 ani ,16,7%.

Nivelul de informare

Comportament reproductiv

Graficul III

Graficele arată din puțini care și-au început viața sexuală folosesc metode de protecție.

Surse de informare privind viața sexuală a doleșcenților

Tabelul 6

Principalele surse de informare privind problemele legate de viața sexuală

Respondenții au indicat faptul că prima sursă de informație a fost acasa 50,0%, apoi școala 36,7%, alte surse de informație fiind biserica,colegii,prietenii 13,3%.

Informații privind privind riscurile și urmările avortului provocat

Graficul IV

Aproape jumătate dintre persoane consideră că au în mare măsură informații aupra riscurilor și urmărilor avortului (47,3%), în timp ce 14,5% consideră că sunt foarte bine informate. Cel puțin informat reprezintă 27,2%, în timp ce persoanele care nu au primit nici o informație sunt sub 11%.

Graficul V

Aceptul față de avort arată că un procent de 10,9% dintre femei consideră că avortul este un lucru bun, iar 89,1% nu sunt deacord cu această metodă.

Trăsături morale și fizice după care vă ghidați când vă alegeți partenerul (a)?

Tabelul 7

Își alege partenerul ca fiind glumeț?

Da 83,3% doresc să aibă un partener glumeț.

Își alege partenerul ca fiind timid?

Tabelul 8

Nu 86,7% nu doresc să aibă un partener timid.

Tabelul 9

Își alege partenerul ca fiind de gașcă?

Mai mult de jumătate dintre respondenți doresc să aibă un prieten(a) de gașcă.

Tabelul 10

Își alege partenerul ca fiind sportiv

Mare majoritae nu-și doresc să aibă un partener cu abilități sportive

Tabelul 11

Își alege partenerul ca fiind bogat

Nu își aleg partenerul ca fiind bogat 90,0%.

Tabelul 12

Își alege partenerul ca fiind vedetă?

Nu își aleg vedete ca parteneri 96,7%

Își alege partenerul după aspectul fizic?

Tabelul 13

Mai mult de jumătate își aleg partenerul după aspectul fizic 56,7%.

Își aleg partenerul după situația materială?

Tabelul 14

Nu își aleg partenerul după situația materială 86,7%.

Își aleg partenerul dupa caracter ?

Tabelul 15

Aproape toți vor ca partenerul (a) lor să aiba caracter 93,3%.

Pentru cuvântul "corp", tinerii nu au decât atribute apreciative, acesta apărând în concepția lor ca fiind modelat, atletic, sexy, provocator, perfect, frumos. "Corpul este valorizat din punctul de vedere al sexualității, aspectul fizic fiind una dintre preocupările principale ale adolescenților". "Acest fapt este explicabil, pentru că la vârsta asta sunt atrași mai mult de aspectul fizic al partenerilor lor decât de felul în care aceștia se comportă. De exemplu, băieții apreciază și observă mult mai mult fetele care sunt “bune” decât pe cele “sufletiste”.(www.sexdex.ro)

Bibliografie:

www.sexdex.ro

CLASA A XII-A LICEUL DE ATRĂ

Nivelul de instrucție și vărsta la primul contact sexual

La ce vârsta credeți că fetele trebuie să fie învațate despre metode contraceptive, prevenirea BTS?

Tabelul 16

Datele arată fapul că ar trebui să fie informați înainte de 14 ani 65,4%. Între 14-16 ani 23,1%, iar dupa 16 ani 7,7%.

La ce vârstă ați avut primul contact sexual?

Tabelul 17

Graficul VI

Din analiza datelor reise faptul că primul contact sexual au avut înainte de 14 ani 3,8%, între 14-16 ani 30,8%, dupa 16 ani 34,6%.

La ce vârsta ați început să aveți contacte sexuale regulate?

Tabelul 18

Graficul VII

Tot odată cu începerea relațiilor sexuale au început să aibe contacte sexuale regulate la vârste între 14-16 ani 23,1%, și după 16 ani 42,3%.

Surse de informare privind viața sexuală adolescenților

Tabelul 19 Surse de informare

Principalele surse de informare privind problemele legate de viața sexuală.

Respondenții au indicat faptul că prima sursă de informație a fost acasă 69,2% ,la școală 11,5%, altă sursă:colegii, biserică, prietenii 19,2%

Nivelul de informare

Compotament reproductiv

În prezent folositi metode contraceptive?

Tabelul 20

Graficul VIII

Datele arată că aproape jumătate folosesc metode contraceptive 46,2% ,iar 30,8%nu folosesc metode contraceptive.

Informații privind privind riscurile și urmările avortului provocat

Graficul IX

Mai mult de jumătate dintre persoane consideră că au în mare măsură informații aupra riscurilor și urmărilor avortului (55,5%), în timp ce 25,5% consideră că sunt foarte bine informate. Cel puțin informat reprezintă sub 19%.

Graficul X

Aceptul față de avort arată că un procent de 13,6% dintre femei consideră că avortul este un lucru bun, iar 86,4% nu sunt deacord cu această metodă.

Trăsături morale și fizice în alegera partenerului (a)

Își alege partenerul ca fiind glumeț?

Tabelul 21

Cei mai mult își aleg partenerul ca fiind glumeț 76,9%.

Își aleg partenerul ca fiind timid?

Tabelul 22

Nu își aleg partenerul ca fiind timid 92,3 %.

Își alege partenerul ca fiind de gașcă?

Tabelul 23

Mai mult de jumătate își aleg partenerul ca fiind de gașcă 57,7%.

Își alege partenerul ca find bogat?

Tabelul 24

Nu își aleg partenerul in funcție avere 92,3%.

Își alege partenerul ca fiimd vedetă?

Tabelul 25

Nu își alege vedete ca parteneri 100,0%

Atitudini față de sexualitate ale adolescenților din Liceul de Artă

Prezența partener stabil?

Tabelul 26

Graficul XI

Mai mult de jumatate din cei chestionați au răspuns că nu au un partener stabil adică 58,9%, deoarece, acești liceeni sunt în aceea perioada de căutare experimentare . Iar cei care au răspuns că au un partener stabil (41,4%) acestă relație însemnând la ei intervalul de o lună până la un an sau poate chiar mai putin de un an.

Cum și-a cunoscut partenerul?

Tabelul 27

Legăturile de prietenie se fac cele mai multe în afara școliii 23,2% în activitățile extra școlare și prin intermediul prietenilor 12,5%.

De cât timp sunteți cu partenerul?

Tabelul 28

Graficul XII

Mare majoritate a respondenților sunt de un an 12,5% sau mai puțin de un an,restul au doar relații de scurtă durată asta însemnând câteva luni 10,7%, și mai puțin de o lună 7,1%.

Trăsături morale și fizice în alegera partenerului (a)

Graficul XIII

Mai puțin de jumătate nu își aleg partenerul după aspectul fizic 40%.

Graficul XIV

După cum se poate observa din grafic, aproape toți respondenții își aleg partenerul în funcție de caracterul pe care îl au 93%.

Graficul XV

După cum observăm liceeni nu își aleg partenerul (a) în functie de situația materială pe care o au 91%, dar există și mici excepți acestea fiind 9%.i

Tabelul 29

Ce fel de muzică preferă parternerul?

Muzica care predomină printre tineri este muzica de cartier cel mai mult aceasta fiind hip-hop 25,0%, dupa care muzica rock 21,4%. Muzica are o influență asupra tinerilor, le schimba modul de a vorbi, de a se comporta , vestimentația,coafura.

Am observat cei care asculta hip-hop, sunt aceei copiii de cartier care au dobândit un limbaj vulgar, si comportament de golan. Iar din tabel reiese că acest gen de muzică le atrage pe fetele tinere în alegerea partenerului, îmbrăcămintea lor este specifică: haine largi, basca în cap.

Sunt anumite categorii de tineri care ascultă numa rock și în funcție de acestea își aleg partenerul. De exemplu: o rockeristă nu va umbla cu un manelist. Ei se diferențiază nu numai prin muzică ci și prin comportament. Pe rockeri îi distingem simplu, ei se îmbracă în culori de genu rosu, negru. Pantofi negrii sau teniși, au tot felul de imprimeuri pe haine, au freze ciudate si un comportament ciudat. Fetele machiate cu negru la ochi și date cu lac negru pe unghii.

Opinia adolescenților cu privire la viitorul .

Tabelul 30

Ați vrea să vă căsătoriți în viitor?

Datele arate că 53,6% au gânduri pe viitor sa se căsătoreasca.Vârsta medie pentru căsătorie este de 21 de ani,vărsta medie recomandată le fete penrtu căsătorie de 23 de ani (statistic).

Informații privind contracenția

În ce măsură considerați că sunteți informat în legătură cu problemele de sănătae legate de naștere, sarcină sau contracepție?

Tabelul 31

Din analiza datelor reiese faptul că sunt în mare măsură informații 57,1% de problemele legate de sănătate, legate de sarcina sau contraceptie. Cunoștintele despre riscurile și urmările avortului sunt declarate de aproape jumatate dintre respondente, în timp ce peste 12,5 % se consideră în mică măsură informate.

Surse de informare privind viața sexuală a adolețcenților

Tabelul 32

Surse de informare

Principalele surse de informare privind problemele legate de viața sexuală

Graficul XVI

Respondenti au indicat faptul că prima sursă sunt parinții 58,9%, sunt cei care îi informează despre problemele legate de viața sexuală, ei sunt cei care îi atenționează și în caz de nevoie sunt cei care îi și ajută. Dupa care școala este pe locul doi care îi informează 25,0%. Aici în mediul de școală: intră profesorii, mai fac parte și colegii de clasaâî cu schimburi de informații.Prieteni și biserica sunt și ele o sursă de informație 16,1%.

Informații privind riscurile și urmările avortului provocat

Credeți că avortul este un lucru bun?

Tabelelul 33

Graficul XVII

Aproape 78,6% dintre persoanele chestionate consideră că avortul nu este un lucru bun,iar 12,5 cred că avorul este un lucru bun.

Tabelul 34

Cum ați proceda dacă ați rămâne însărcinată?

Atitudinea față de sarcina arată că 51,8% ar da nastere și ar crește copilul, un procent de 14,3% ar recurge la avort, iar un procent semnificativ de 3.6% ar naște și ar încredința copilui spre creștere (acestea sunt femeile care se află la risc de abandon a copilului dupa naștere).

Tabelul 35

În ce măsură credeți că aveți suficiente cunoștințe despre riscurile și urmările avortului provocat?

Din datele rezultate aproape jumătete consideră că au în mare măsură informații asupra riscurlui și a urmărilor avortului 46,4%, în timp ce 21,4% consideră că sunt foarte bine informați. Cele puțin informate reprezintă 14,3%, în timp ce persoanele care nu au primit deloc informații, ori le-au primit în foarte mică măsură, sunt în proporție de 1.8%.

În prezent folosiți metode contraceptive?

Tabelul 36

Cele mai utilizate metode contraceptive sunt prezervativul și pastilele. Un procent de 51,8% dintre liceeni declară că nu folosesc metode de protecție, iar 25,80% folosesc astfel de metode.

De la ce vârstă credeți că fetele trebuie să fie învățate despre metode contraceptive, prevenirea BTS?

Tabelul 37

Graficul XVIII

În ceea ce priveste părerea liceenilor ar fi, că ei trebuie să fie informați înainte de 14 ani, vezi tabelul de sus, cei care au răspuns sunt mai mult de jumătete 58,9% și cei care sunt de părere că între 14-16 ani sunt 23,2%. Din cauza evoluării lucrurilor, din cauza marii libertăți și a acesului la informație.

Vărsta optimă și vârsta reală a dobândirii informatie privind viața sexuală:

Un procent de 57,1% dintre femei au declarat că au primit informații referitoare la sfera genitală, vârsta medie la care au aflat aceste informații este de 14 ani. Un procent foarte redus a primit informații înainte de 10 ani. Astle ei consideră mai optimă educarea tinerilor la vârste mai tinere decât au dobândit ei cunostințe, datorită nevoii nesatisfăcute de educație pe care declară și probabil, datorată schimbării moravurilor și liberalizării sexuale a adolescentilor.

Din analize reiese că informarea despre viata sexuală, arată că cu cât gradul de informare este mai mare, crește proporția utilizatoarelor de metode contraceptive. Însă ținând seama și de procentul mare de nerespondente, dintre femeile cere au răspuns, mai mult de jumătate nu folosesc contracenția 51,8%, indifferent de nivelul formării. Rezulta faptul că nevoia nesatisfăcută de contracepție este la nivel informativ, dar și utilizarea propiu-zisă a cunoștintelor.

CONCLUZII: Vârsta optimă pentru începerea dobândirii cunoștințelor de igienă sexuală este, în opinia respondentelor vârsta la gimnaziului (58,9%), sau în liceu (23,2%) .Familia fiind principalul educator în acest domeniu și școala pe al doilea loc indicat. Se consideră că vârsta pubertății este cea adecvată pentru educația sexuală, că înainte de gimnaziu nivelul de percepție al copiilor este prea redus.

Relațiile sexuale

Tabelul 38

După opinia dumneavoastră credeti că este bine ca tinerii să aibă relatii sexuale premaritale?

Graficul XIX

Din analiza datelor observăm că părerile sunt împărțite 50% au răspuns da, iar 48,2% nu, de mai mult de jumătate dintre tinerii liceeni sunt de parere că este bine să aibă releții premaritale, pentru a căpăta experiență.

Băieții sunt mai toleranți față de sexul premarital în comparație cu fetele, datorită diferențelor de socializare,ei beneficiind de mai multă libertate și autonomie.

Tabelul 39

La ce vârstă ați avut primul contact sexual?

Graficul XX

Din analiza datelor reiese faptul că primul contact sexual la majoritate fetelor și a baietilor se încadrează între 14-16 ani 23,2%, iar 3,6% au avut contacte sexuale înainte de 14 ani, viata sexuală fiind începută înainte de adolescență.Iar cei care nu au avut contacte sexuale sunt de 16,1 % dintre cei chestionați.

Tabelul 40

La ce vârstă ați început să aveți contacte sexuale regulate?

.

Contactele sexuale regulate încep să aibă aproape tot atunci când își încep viața sexuală vezi tabelul de sus. Datele arată că între 14-16 ani 19,6% și după 16 ani 19,6%.

Concluzii

Tineretul nostru are, în medie o atitudine modernă, flexibilă,liberală față de relațiile sexuale 50,0% ,mai puțin de jumătate fiind atașați de valorile tradiționale și de acceptatea relațiilor sexuale doar în cadrul căsătoriei 48,2%.

Sexul reprezintă un criteriu de mare semnificație din punct de vedere al atitudinii de relații sexuale.

Tinerii români nu valorizează relațiile sexuale în sine ci mai degrabă legate de dragoste. Fără a fii rigizi majoritate tinerilor acceptă relațiile sexuale și în afara căsătoriei, însă cu condiția dragostei, element puternic valorizat atât îin relațiile sexuale, cât și în viața de familie. (Mărgineanu I,1996).

Drept motive pentru primele relații sexuale:

-curiozitatea

-ocazia avută

-presiunea reală sau imaginară a grupului de prieteni

-dorința de a nu fii lăsat în urmă

-faptul de a avea o relație

-teama de a nu pierde un prieten

-nevoia de a se simții iubit și credința că sexul înseamnă dragoste

-influențele media care prezintă sexul într-o manieră strălucitoare

-alcoolul

Tinerii se plasează în mod hotărât în sfera valorilor moderne, în ceea ce privește sexualitatea, dragostea, căsătoria, viața de familie. Manifestările post moderniste sunt marginale.Tinerețea semnifică un studiu în dezvoltarea umană, o perioadă de tranziție către condiția de adult. (Mărgineanu I, 1996).

Chiar dacă a face sex este ceva normal, începând cu o anumită vârstă, în România, relațiile sexuale au devenit chiar un pericol pentru tânăra generație. E clar că virginitatea nu mai este la modă, fiind poate o povară pentru tinerele care mai țin încă la pudoare și sănătate, poate chiar la adevărate sentimente, însă a face sex la asemenea vărste, rămâne cu siguranță o problemă.(www.sexdex.ro).

Vârsta este o variabilă clasificatoare frecvent utilizată pentru organizarea schimburilor care au loc în perioada tinereței. Delimitarea prin vârstă este, însă, diferită de la o cercetare la alta. . (Mărgineanu I, 1996).

Bibliografie:

-Mărgineanu I.,Tineretul deceniului unu provocările anilor’90,1996

-www.sexdex.ro

ANCHETA SOCIOLOGICĂ PE BAZĂ DE INTREVIU

Pentru a aprofunda studiul sociologic pe bază de chestionar am efectuat și o cercetare prin aplicare de interviuri. Respondenții sunt de două categorii: elevi de clasa a IX și de clasa a XII-a de la Liceul de Artă din Oradea, unde am desfășurat cercetare cantitativă și profesori ai elevilor mai sus amintiți.

Obiectevele cercetării calitative interesează surprinderea atitudinor, obiceiurilor dar și a opiniilor tinerilor aflați la începutul vieții sexuale, dar și a profesorilor privind felul cum aceștia percep tinerii și raportarea lor la sex.

Am cuprins în eșantion elevi care studiază la Liceul de Artă, aflați la începutul liceului și în anul terminal de liceu, pentru a susprinde eventuale aspecte evolutive în comportamentul acestora. Profesorii și elevii au fost selectați în mod aleator.

Redăm mai jos răspunsurile la interviurile efectuate (am păstrat în text și întrebările pentru a fi facilă urmărirea răpunsurilor):

INTREVIU 1.

1. Care crezi că este vârsta potrivită pentru băiat și fată la care să-și înceapă viața sexuală?

La vârsta de 18-19 ani atunci sunt mai pregătiți după părerea mea.

2. De unde ai aflat primele lucruri despre sex?

Le-am aflat de la părinții mei acasă.

3. În ce termeni s-a prutat discuția legată de viața sexuală,metode contaceptive,riscul apariției bolilor?

Am discutat acasă cu părinții,cu prietenele mele când ieșesim afară.

4. Cât de mult contează ca părinții să vorbească despre sex cu copiii lor?

Foarte mult, ei știu despre ce vorbesc au trecut prin viață, au experiență.

5. Care crezi că este vârsta potrivită să folosiți metode contraceptice?

Eu cred că atunci când îți incepi viața sexuală.

6. Ce zici de sexul la prima vedere?

O prostie pentru că trebuie să cunoști persoana și după aceea urmează sexul.

7. Dar crezi în sex fară sentimente?

Nu dacă nu pui suflet nu are rost.

8. Cât contează sexul într-o relație stabilă?

Contează, ai o relație cu o persoană de mult timp nu poți să stai așa.

9. În ce loc se desfășoară deobicei activitatea voastră sexuală?

Sunt virgină.

10. Ați fii deacord să faceți un avort dacă ar fi cazul?

Nu pentru că acel copil este o ființă și de ce să-l omori fără vină.

11.Dacă părinții nu ar fii deacord cu relația ta te-ai despărții de prieten?

Da, dacă nu le place.

16 ani, sex feminin, clasa a IX

INTREVIU 2.

1. Care crezi că este vârsta potrivită pentru băiat și fată la care să-și înceapă viața sexuală?

Cred că la vârsta de 19-20 ani sunt suficienți de maturi.

2. De unde ai aflat primele lucruri despre sex?

Sincer am aflat de la TV.

3. În ce termeni s-a prutat discuția legată de viața sexuală,metode contaceptive,riscul apariției bolilor?

În cartier, cu prietenii discut cu ei, oriunde.

4. Cât de mult contează ca părinții să vorbească despre sex cu copiii lor?

Contează mult, mulți nu știu și fac din curiozitate și este mai bine să fie informați.

5. Care crezi că este vârsta potrivită să folosiți metode contraceptice?

Chiar atunci când își încep viața sexuală, la începutul începutului.

6. Ce zici de sexul la prima vedere?

E un fel de curiozitate nu mai mult.

7. Dar crezi în sex fară sentimente?

Nu cred, dacă ai facut sex cu una tot într-un fel te simți legata cu ea.

8. Cât contează sexul într-o relație stabilă?

Contează cam 40% plus sentimentele.

9. În ce loc se desfășoară deobicei activitatea voastră sexuală?

Nu mi-am început viața sexuală.

10. Ați fi deacord să faceți un avort dacă ar fi cazul?

Nu, este o viață, este păcat să faci avort.

11. Dacă părinții nu ar fii deacord cu relația ta te-ai despărții de prieten?

Nu dacă o iubesc pot să spună ei nu, o să se obișnuiască odată cu idea.

16 ani, sex masculin, clasa a IX-a

INTREVIU 3.

1.Care crezi că este vârsta potrivită pentru băiat și fată la care să-și înceapă viața sexuală?

Cred că la 17-18 ani consider că e mai bine mai tărziu, să ai o relație prima oară, să ne înțelegem, după care viața sexuală să rămână la urmă.

2. De unde ai aflat primele lucruri despre sex?

De la părinți am aflat primele lucruri ce ține tot de știut despre sex.

3. În ce termeni s-a prutat discuția legată de viața sexuală,metode contaceptive,riscul apariției bolilor?

Acasă cu părinții, ei mi-au explicat pe înțelesu meu.

4. Cât de mult contează ca părinții să vorbească despre sex cu copiii lor?

Foarte mult contează, și dacă s-ar învăța la școală ar fi foarte bine.

5. Care crezi că este vârsta potrivită să folosiți metode contraceptice?

Cred că atunci când îți începi viața sexuală.

6. Ce zici de sexul la prima vedere?

Mi se pare o prostie.

7. Dar crezi în sex fară sentimente?

Nu are nici un sens, nu văd nimic bun decât 0.

8. Cât contează sexul într-o relație stabilă?

Contează 50% sexul și 50% sentimentele.

9. În ce loc se desfășoară deobicei activitatea voastră sexuală?

Nu mi-am început viața sexuală.

10. Ați fi deacord să faci un avort dacă ar fi cazul?

Da, dacă ar fi cazul pentru că nu am putea să-l întreținem.

11. Dacă părinții nu ar fii deacord cu relația ta te-ai despărții de prieten?

Dacă ar fi proaspătă relația da, dacă nu depinde cum mă înteleg cu ea și aș încerca să vorbesc cu părinții.

15 ani, sex masculin, clasa aIX-a

INTREVIU 4.

1.Care crezi că este vârsta potrivită pentru băiat și fată la care să-și înceapă viața sexuală?

Cred că 18-19 ani consider, atunci au o gandire matură.

2. De unde ai aflat primele lucruri despre sex?

De la TV,reviste.

3. În ce termeni s-a prutat discuția legată de viața sexuală,metode contaceptive,riscul apariției bolilor?

La TV ,nu prea vorbesc cu părinții, cu colegele când ieșimi în oraș.

4. Cât de mult contează ca părinții să vorbească despre sex cu copiii lor?

Este foarte important prin acest fel se pot cunoaște mai bine, decât să afle de la altcineva care poate nu este așa de experimentat.

5. Care crezi că este vârsta potrivită să folosiți metode contraceptice?

Atunci când își încep viața sexuală.

6. Ce zici de sexul la prima vedere?

Nu, pentru că nu ne cunoaștem suficient.

7. Dar crezi în sex fară sentimente?

Nu e genul meu.

8. Cât contează sexul într-o relație stabilă?

Da contează, dar primaoară este dragostea iar sexul îl încoronează doar.

9. În ce loc se desfășoară deobicei activitatea voastră sexuală?

Nu mi-am început viața sexuală.

10. Ați fii deacord să faceți un avort dacă ar fi cazul?

Da, pentru că sunt prea mică să cresc un copil.

11. Dacă părinții nu ar fii deacord cu relația ta te-ai despărții de prieten?

Aș asculta și sfaturile lor, dar tot eu decid.

15 ani, sex feminin, clasa a IX-a

INTREVIU 5

1.Care crezi că este vârsta potrivită pentru băiat și fată la care să-și înceapă viața sexuală?

La vârsta de 18 ani, atunci sunt mai maturi, gândesc altfel decât unii de 15 ani.

2. De unde ai aflat primele lucruri despre sex?

De la prieteni.internet.

3. În ce termeni s-a prutat discuția legată de viața sexuală,metode contaceptive,riscul apariției bolilor?

În cartier cu prietenii discutăm.

4. Cât de mult contează ca părinții să vorbească despre sex cu copiii lor?

Contează mult, dacă nu vorbesc părinții cu copiii lor despre sex nu știu ce să facă, trebuie să știe la ce să aibe grijă.

5. Care crezi că este vârsta potrivită să folosiți metode contraceptice?

Când nu vrei să se întâmple nimic cu fata.

6. Ce zici de sexul la prima vedere?

Nu, trebuie să ne cunoaștem mai bine.

7. Dar crezi în sex fară sentimente?

Nu, nu mi-ar place.

8. Cât contează sexul într-o relație stabilă?

Mult, fară sex nu poate înainta o relație stabilă.

9. În ce loc se desfășoară deobicei activitatea voastră sexuală?

Nu mi-am început viața sexuală.

10. Ați fii deacord să faceți un avort dacă ar fi cazul?

Nu vreau să pierd o viață.

11. Dacă părinții nu ar fii deacord cu relația ta te-ai despărții de prieten?

Depinde dacă au dreptate sau nu știu.

15 ani, sex masculin, clasa a IX-a

INTREVIU 6.

1. Care crezi că este vârsta potrivită pentru băiat și fată la care să-și înceapă viața sexuală?

Cred că la 16 ani sunt dezvoltați fizic și mental.

2. De unde ai aflat primele lucruri despre sex?

De la TV am aflat.

3. În ce termeni s-a prutat discuția legată de viața sexuală,metode contaceptive,riscul apariției bolilor?

Discut cu mama acasă, cu prietenele la suc, cu băieții.

4. Cât de mult contează ca părinții să vorbească despre sex cu copiii lor?

Cam 50-60% contează, dar să nu fie o conversație foarte liberă.

5. Care crezi că este vârsta potrivită să folosiți metode contraceptice?

De la primul contact trebuie să ne protezăm.

6. Ce zici de sexul la prima vedere?

Parcă nu este ok, orice relație de orice fel ai nevoie de timp, nici unul dintre parteneri dacă o fac din prima se găndește după aceea, așa o să facă poate și cu altcineva, relația nu o să dureze.

7. Dar crezi în sex fară sentimente?

Nu sunt deacord.

8. Cât contează sexul într-o relație stabilă?

Depinde de fiecare, depinde de perioadă, contează compatibilitatea.

9. În ce loc se desfășoară deobicei activitatea voastră sexuală?

Acasă la el deobicei, viața sexuală mi-am început la vârsta de 16 ani.

10. Ați fii deacord să faceți un avort dacă ar fi cazul?

Nu, s-a format cu un scop merită să traiască.

11.Dacă părinții nu ar fii deacord cu relația ta te-ai despărții de prieten?

Nu, îmi face mama reproșuri da nu mă despart, sunt încăpatânată

17 ani, sex feminin, clasa a XII-a

INTREVIU 7.

1. Care crezi că este vârsta potrivită pentru băiat și fată la care să-și înceapă viața sexuală?

Părerea mea este la 17 ani să nu înceap prea repede și nici prea târziu.

2. De unde ai aflat primele lucruri despre sex?

De la școală, reviste, TV.

3. În ce termeni s-a prutat discuția legată de viața sexuală,metode contaceptive,riscul apariției bolilor?

La școală vorbesc cu colegele, destul de des vorbesc cu ele.

4. Cât de mult contează ca părinții să vorbească despre sex cu copiii lor?

Foarte mult chiar contează, te mai învață ceva.

5. Care crezi că este vârsta potrivită să folosiți metode contraceptice?

Când încep viața sexuală.

6. Ce zici de sexul la prima vedere?

Nu sunt deacord.

7. Dar crezi în sex fară sentimente?

Nu sunt deacord.

8. Cât contează sexul într-o relație stabilă?

Pentru mine contează foarte mult.

9. În ce loc se desfășoară deobicei activitatea voastră sexuală?

La mine acasă. Mi-am început viața sexuală la vârsta de 16 ani.

10. Ați fii deacord să faceți un avort dacă ar fi cazul?

Da, sunt prea tânără pentru copil nu l-aș putea crește.

11. Dacă părinții nu ar fii deacord cu relația ta te-ai despărții de prieten?

Nu, nu cred că e treaba lor.

18 ani, sex feminin, clasa a XII-a

INTREVIU 8.

1. Care crezi că este vârsta potrivită pentru băiat și fată la care să-și înceapă viața sexuală?

Cam la 17 ani cred că sunt suficienți de maturi depinde de individ.

2. De unde ai aflat primele lucruri despre sex?

Din TV, de la sora mea.

3. În ce termeni s-a prutat discuția legată de viața sexuală,metode contaceptive,riscul apariției bolilor?

Într-o admosferă bună, la școală, la ora de biologie.

4. Cât de mult contează ca părinții să vorbească despre sex cu copiii lor?

Nu prea contează fiincă observăm lucrurile acestea de la alții, îmi este jenă să întreb.

5. Care crezi că este vârsta potrivită să folosiți metode contraceptice?

Din momentul în care îți începi viața sexuală.

6. Ce zici de sexul la prima vedere?

Nu sunt deacord.

7. Dar crezi în sex fară sentimente?

Nu cred în sex fără sentimente.

8. Cât contează sexul într-o relație stabilă?

Contează cam 40%, restul îs sentimente.

9. În ce loc se desfășoară deobicei activitatea voastră sexuală?

Acasă la prietenu meu, mi-am început viața sexuală vârsta de 17 ani.

10. Ați fii deacord să faceți un avort dacă ar fi cazul?

Da, nu l-aș pastra.

11. Dacă părinții nu ar fii deacord cu relația ta te-ai despărții de prieten?

Nu, este viața mea, dacă mă înțeleg bine cu el nu mă despart.

18 ani sex feminin,clasa a XII-a

INTREVIU 9.

1.Care crezi că este vârsta potrivită pentru băiat și fată la care să-și înceapă viața sexuală?

Nu știu după 16 ani atunci sunt mature cred.

2. De unde ai aflat primele lucruri despre sex?

De la TV.

3. În ce termeni s-a prutat discuția legată de viața sexuală,metode contaceptive,riscul apariției bolilor?

Prin cartier cu băieții.

4. Cât de mult contează ca părinții să vorbească despre sex cu copiii lor?

Nu prea contează, mai vorbec cu tata din când în când.

5. Care crezi că este vârsta potrivită să folosiți metode contraceptice?

De fiecare dată să folosească prezervativu.

6. Ce zici de sexul la prima vedere?

Foarte sănătos.

7. Dar crezi în sex fară sentimente?

Da .

8. Cât contează sexul într-o relație stabilă?

Destul de mult, nu este compatibilă, nu merge.

9. În ce loc se desfășoară deobicei activitatea voastră sexuală?

La mine acasă. Mi-am început viața sexuală la vârsta de 16 ani.

10.Ați fii deacord să faceți un avort dacă ar fi cazul?

Ar avorta penrtu că nu am vârsta pentru a-l întreține cum trebuie.

11. Dacă părinții nu ar fii deacord cu relația ta te-ai despărții de prieten?

Nu, ar fi decizia mea.

18 sex masculin, clasa a XII-a

INTREVIU 10.

1. Care crezi că este vârsta potrivită pentru băiat și fată la care să-și înceapă viața sexuală?

E discutabil, eu una nu mi-am început.

2. De unde ai aflat primele lucruri despre sex?

Din familie, TV, reviste, etc.

3. În ce termeni s-a prutat discuția legată de viața sexuală,metode contaceptive,riscul apariției bolilor?

Cu prietenele, vorbim în oraș depre așa ceva.

4. Cât de mult contează ca părinții să vorbească despre sex cu copiii lor?

Foarte mult totul începe în familie,dacă nu discută,poate altcineva le oferă o altă variantă.Majoritate femeilor de moravuri ușoare au ajuns probalil așa din acuza lipsei de comunicare în familie.

5. Care crezi că este vârsta potrivită să folosiți metode contraceptice?

În momentul în care ai început viața sexuală și nu ești pregătit pentru a avea un copil.

6. Ce zici de sexul la prima vedere?

Nu sunt deacord, femeia este mai mult decât un simplu obiect, respectu pentru femeie.

7. Dar crezi în sex fară sentimente?

Există dar nu mă caracterizează.

8. Cât contează sexul într-o relație stabilă?

Probabil că contează și asta mai mult ca sigur.

9. În ce loc se desfășoară deobicei activitatea voastră sexuală?

Nu mi-am început viața sexuală.

10. Ați fii deacord să faceți un avort dacă ar fi cazul?

Dacă aș rămâne aș păstra copilul, trebuie sa-ți asumi responsabilitatea, e păcat.

11. Dacă părinții nu ar fii deacord cu relația ta te-ai despărții de prieten?

Nu știu, felul în care îmi aleg partenerul, intră în ceea ce vor și ei, sunt deacord cu deciziile pe care le iau. Nu ar fi deacord cadă mi-aș încălca propiile principii (compromisuri).

18 ani, sex feminin, clasa XII-a

INTERVIURI 11.

1. Credeți că elevii dumnevoastră au în general un comportament normal pentru vârsta lor?

Da eu cred că este firesc vârstei.

2. Credeți că îmbrăcămintea fetelor este prea provocatoare?

Da, au decolteuri, fuste prea scurte, pantaloni mulați, machiate prea devreme.

3. Care credeți că este preocuparea principală a liceenilor?

Ași experimenta viața, a vedea limitele posibilităților studiu și distracție.

4. Credți că părinții au vreo vină pentru comportamentul lor?

Au responsabilitatea de-ai educa, în cazul unor comportamente antisociale agresive ei au vina.

5. Credeți că au prea multă libertate?

Da au prea multă libertate și acasă și la școală.

6. După opinia dumneavoastră credeți că este bine ca tinerii sa aibă relații sexuale încă din liceu?

Nu din clasa aIX-a să înceapă, acolo la vârsta de 18 ani în caz că nu se leagă de moralitatea actului respectiv nu? și de responsabilitate.

7.Credeți că sunt suficient de maturi să ia decizii în legătura cu viața lor sexuală?

Nu sunt suficienți de maturi, motiv este pentru că „i-a să încerc și eu”, viața sexuală e legată de responsabilitate unu față de altul și a urmărilor lor.

Profesor de matematică

INTERVIU 12.

1. Credeți că elevii dumnevoastră au în general un comportament normal pentru vârsta lor?

Comparativ cu alte licee da, nu sunt dezinteresați, inclusiv la specialitate.Au un comportament anormal.

2. Credeți că îmbrăcămintea fetelor este prea provocatoare?

Se îmbracă adecvat cu mici excepții, de exemplu 2 persoane dimtr-o clasă și aia ocazional.

3. Care credeți că este preocuparea principală a liceenilor?

A se distra este un lucru normal pentru ei.

4. Credți că părinții au vreo vină pentru comportamentul lor?

Numa părinții au vină, nu-i supraveghează, nu-i educă (în spiritu învațării), nu participă la ședințe, nu îi interesează. Pornește din clasele mici din partea părinților „nu știu ce să mă mai fac cu ei”

5. Credeți că au prea multă libertate?

Da sunt întrutotu liberi, nota la purtare nu-i interesează, nici pe ei, nici pe părinți. Și acasă se întămplă la fel.

6. După opinia dumneavoastră credeți că este bine ca tinerii sa aibă relații sexuale încă din liceu?

Nu din punct de vedere a dezvoltării fizice și intelectuale nici să se gândească în timpul liceului.

7. Credeți că sunt suficient de maturi să ia decizii în legătura cu viața lor sexuală?

Nu, nici fizic, nici mintal, e necesar ore de educație sexuală, nu-s capabili nici de o decizie corectă.

Profesor de fizică

INTERVIU 13.

1. Credeți că elevii dumnevoastră au în general un comportament normal pentru vârsta lor?

Da copiii au un comportament mai bun sau acceptabil în funcție de capacitatea lor intelectuală.

2. Credeți că îmbrăcămintea fetelor este prea provocatoare?

Cred că li se potrivește vârtei care le au și le stă foarte bine, sunt copiii cu gusturi.

3. Care credeți că este preocuparea principală a liceenilor?

Cei care au un scop sunt conștienți că trebuie să aibă performanță la învățare, cei care nu vor să facă nimic se distrează.

4. Credți că părinții au vreo vină pentru comportamentul lor?

Cea mai mare vină pornește din educare acestora, problemele de comportament pornesc din sânul unei familii cu probleme familiare.

5. Credeți că au prea multă libertate?

Da și la școală și acasă.

6. După opinia dumneavoastră credeți că este bine ca tinerii sa aibă relații sexuale încă din liceu?

Da de ce nu să aibă relații sexuale.

7. Credeți că sunt suficient de maturi să ia decizii în legătura cu viața lor sexuală?

Nu gândesc matur asta este toată problema.

Profesoară de grafică

INTERVIU 14.

1.Credeți că elevii dumnevoastră au în general un comportament normal pentru vârsta lor?

Unii elevi au un comportament normal, alții nu au un comportament normal depinde de fiecare.

2.Credeți că îmbrăcămintea fetelor este prea provocatoare?

În școală, nu au o îmbrăcăminte adecvată.

3.Care credeți că este preocuparea principală a liceenilor?

A se distra este normal pentru vârsta lor, iar locul 2 este învățatu.

4.Credți că părinții au vreo vină pentru comportamentul lor?

Nu ei nu au nici o vină părinții. Părinții le vor binele, să învețe, să se comporte decent, dar nu prea au timp de ei.

5.Credeți că au prea multă libertate?

Își fac ei libertate nu că le dă cineva.

6.După opinia dumneavoastră credeți că este bine ca tinerii sa aibă relații sexuale încă din liceu?

Nu, nu este bine pentru sănătatea lor, după 18 ani sunt mai bine dezvoltați.

7.Credeți că sunt suficient de maturi să ia decizii în legătura cu viața lor sexuală?

Nu sunt maturi să ia decizii corecte.

Profesoară de desen

Concluzii

Din cercetarea rezultă existența unei tendințe demne de interes în atitudinile adolescenților față de sexualitate. Astfel, cei din clasa a IX-a și clasa a XII-a consideră că doar atunci când ești matur poți să-ți începi viața sexuală, sau când cred din punctul lor de vedere că sunt suficienți de maturi fizic și psihic pentru a o începe. Cei din clasa a IX-a consideră că în jurul vârstei de 18 ani ar trebui să-ți începi viața sexuală, iar cei din clasa a XII-a la vârsta de 16-17 ani. Se vede clar o diferență de mantalitate între cele două clase.

Dintre cei intervievați din clasa a IX-a nici unul nu și-a început viața sexuală,in comparație cu clasa a XII-a unde aproape toți și-au început viața sexuală,se vede clar o diferență mare de vărstă si de mentalitate prin: modul lor de a vorbi, de a se comporta, de a se îmbrăca.Pentru cei din clasa a IX-a deabia acuma încep a afla informații mai detailate despre sex,sau a avea relații sexuale cu partenerul, (mici excepții cei sunt cei care si-au început viața sexuală în clasa a IX-a dar nici aceea nu au fost suficienți de informați) în comparație cu cei din clasa a XII-a care stiu deja toate informațiile referitoare despre sex,metode contraceptive,riscurile și urmările avortului.

Ceea ce îi interesează în mod special în alegerea partenerului sunt următoarele aspecte: a fi glumeț, a fi de gașcă, și cel mai important caracterul. Ei nu pun valoare pe sutuația materială, ci doar să se înțeleagă bine cu partenerul să fie compatibili.

La vârsta aceasta, adolescenții percep o mare infidelitate a partenerilor. Fetele discută problemele sexuale în special cu partenerul lor și cu cea mai bună prietenă. Dar și cu părinții lor discută acasă, principalul obstacol aflat în calea comunicării dintre părinți și copiii este jena pe care aceștia o resimt față de părinți, dar și a părinților fațp de copiii.

Alături de socializerea întreprinsă în sânul familiei, și care, după raportările subiecților, este destul de precară, un rol foarte important în pregătirea față de viața sexuală îl au grupurile de prieteni. Rezulatele cercertării atestă influența semnificativă pe care o au grupurile de prieteni asupra atitudinilor și comportamentului sexual al adolescenților.

Datele obținute în acestă cercetarea susțin că sexualitatea adolescentilor nu mai poate fi considerată o problemă demnă de neglijat. Procesul ridicat al adolescenților care au relații sexuale, varietatea și diversitatea comportamentelor de acest tip, cât și, permanentul schimb de informații care are loc în legătură cu problemele sexuale, sprijină această constatare.

Prevenirea unor probleme precum graviditatea la adolescente, incidența bolilor cu transmitere sexuală, ca și necesitatea pregătirii tinerilor pentru o viață sexuală normală, reclamă un mai mare efort pentru realizarea unei bune educații sexuale a generației viitoare.

Profesorii sunt de parere că au un comportament normal pentru vârsta lor, cu mici excepții unii care sfidează moda din cauza liceului la care sunt. Profesorii sunt deacord că părinții au toată vină în educarea copiilor din cauza lipsei de timp, nu se mai ocupă de ei și lasă totul în seama școlii, a profesorului. Adolescenții au o mare libertate și nu îi interesează școala ci numai distracția, cea ce din punctul de vedere al profesorilor li se pare normal acest lucru pentru vărsta lor.

Profesorii cred că nu sunt destui de maturi pentru vârsta lor în a lua decizii cu privire la viața lor sexuală, ei sunt de părere că ar trebui să aștepte până se dezvotă fizic și psihic, sunt încă niște copiii care se las influențați de grupul lor de prieteni.

Bibliografie:

1. Bălțătescu D., Bălțătescu S., Atitudini ale adolescentelor față de sexualitate în România anilor 2000, în Femeia în contextul schimbării, Ed. Universității din Oradea 2000, Oradea, 2000, pp. 225-226.

2. Brumberg, Joan Jacobs, Girl History-Social Change and FemaleSexuality in the Twentieth Century; Newsletter, A publication of the society for research on adolescence, 2000 , Age differences in parent and peer influences on female sexual behavior, pp.1-4.

3. Brooks-Gunn,Jeanne and Alan Furstenberg, Adolescence sexual Behaviour, American Psychologist 44: pp 249-254, 1999.

4. Chiricuță I., Munteanu S., Cancerul colului uterin, În Tratatul de patologiie chirurgicală, (sub red. Proca E), vol VII,București, 1983, Ed. Medicală.

5. Giddens A., Sociologie, ed.All 2000, pag. 117

6. Ion Mărgineanu, Tineretul deceniului unu provocările anilor’90,1996

7. Kirby D.și colab., 1994 ;Dawn D.A ., 1986

8. Laumann ș.a., Organizarea sexuală a sexualității: practici sexuale în Statele Unite, după Giddens A., Sociologie, Ed.All, Buc., 2000

9. Lewontin, 1995, după Giddens A., Sociologie, Ed.All, Buc., 2000

10. Marshall Gordon, A Dictionary of Sociology, Oxford, New York, Oxford University Press, 1998.

11. Radway Janice, The Institutional Matrix of Romance, in: During, Simon (ed), Cultural studies reader, Routledge, London 1993.

12. Rebedea Tr. si colab., 1997, p. 517, după Stanciu Simona, Familia europeană, Oradea 2007

13. Roce John P., Premarital Sex: Atitudes and Behaviour by Dating Stage, în Adolescent Behaviour and Society, Ed. By Rolf. E. Muss, New York: McGraw Hill. 1990, pp. 236.

14. .Rubin L.,1990,după Giddens A., Sociologie, Ed.All, Buc., 2000

15. Stanciu Simona, Familia europeană, Ed. Europrint, Oradea 2007

16. Steinberg, Laurence, Adolescence, New York. McGraw Hill, 1991, pp. 352-358.

17. Sreingberg 1990, după Bălțătescu D., Bălțătescu S., Atitudini ale adolescentelor față de sexualitate în România anilor 2000, în Femeia în contextul schimbării, Ed. Universității din Oradea 2000, Oradea, 2000,

18. Ursoniu C., Igiena sexuală, Timișoara,1980, Ed, Falca.

19. Vulcănescu M., Tânăra generație, Ed. Compania 1933, pag. 70-71

20. Witt David, ,Adolescence in the Family Context. School of Home Economics and Family Ecology, 2000.

21. http//www.cpoilul.ro/a_13_1599_Adolescenta.html

22. http//www.sexaz.ro/content/tinerii_și_sexul/adoleșcenta_pubertate.htm

23. www.sexdex.ro

ANEXA 1. CHESTIONAR

Q 1. Aveți un partener(a) stabil(a)?

da

nu

NS/ NR

Q 2. De cât timp sunteți cu partenerul(a)?

…………………………………………………………

Q 3. Cum l-ați cunoscut?

………………………………………………………….

Q 4. După ce criterii vă alegeți partenerul(a)?

fizic

situație materială

character

Q 5. Ce calități are partenerul(a)?

……………………………………………………………

Q 6. Ce defecte are partenerul(a)?

……………………………………………………………..

Q 7. Ce fel de muzică preferă partenerul(a)?

hip-hop

rock

rnb

pop

manele

Q 8. Ați vrea să vă căsătoriți în viitor?

da

nu

NS/NR

Q 9. În ce măsură considerți că sunteți informat(a) în legătură cu problemele de sănătate legate de naștere, sarcină sau contracepție?

în foarte mare masură

în mare masură

în mică masură

în foarte mică măsură

deloc

NS/ NR

Q 10. Unde vi s-a vorbit pentru prima dată despre problemele legate de viața sexuală?

acasă

la școală

la cabinetul medical

biserică

fundații

altă sursă…………………………….

Q 11. De la ce vârstă credeți că fetele trebuie să fie învățate despre metode contraceptive, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, etc.?

………….ani

Q 12. La ce vârstă ați avut primul contact sexual?

………….ani

Q 13. La ce vârstă ați început să aveți contacte sexuale regulate?

………….ani

Q 14. În prezent folosiți metode contraceptive?

da

nu

NS/NR

Q 15. După opinia dumneavoastră credeți că este bine ca tinerii să aibă relații sexuale premaritale?

da

nu

NS/NR

Q 16. După opinia dumneavoastră avortul este un lucru bun?

da

nu

NS/NR

Q 17. Cum ați proceda în cazul în care ați rămâne însărcinată?

aș păstra copilul

l-aș încredința altora după naștere

aș avorta

NS/NR

Q 18. În ce măsură credeți că aveți suficiente cunoștințe despre riscurile și urmările avortului provocat?

în foarte mare măsură

în mare măsură

în mică măsură

în foarte mică măsură

deloc

NS/NR

Q 19. Ce vă place să faceți în timpul liber?

clubbing

sport

citiți

tv

calculator

Q 20. Trăsături morale după care vă ghidați cănd vă alegeți partenerul(a)?

glumeț

timid

de gașcă

sportive

bogat

vedetă

Q 21. Trăsături fizice după care vă ghidați în alegerea partenerului:

înalt

scund

ochii

corp atletic

nu mă interesează

arată bine

Q 22. Dacă ați avut un prieten înainte, de ce v-ați despărțit?

a fost agresiv

nu l-ați mai iubit

v-a înșelat

altele………………………………………

Q 23. Sunteți îndrăgostit(a)?

da

nu

NS/NR

Q 24. Ce opinie aveți, este sexul cel mai important într-o relație?

da

nu

NS/NR

Q 25. Cât de des aveți relații sexuale cu partenerul (a)?

zilnic

săptămânal

de 2, 3 ori pe săptămână

lunar

nu am

ocazional

NS/NR

Q 26. Unde vă întălniți pentru relații sexuale?

………………………………………………………..

Q 27. Părinții tăi știu de relația ta?

da

nu

NS/NR

Q 28. Câți parteneri sexuali ați avut până în prezent?

……………………………………………………….

LOC.

Care sunt condițiile dumneavoastră de locuire?

locuiesc cu părinții

locuiesc în chirie

stau singur(a)

VEN.

1. Care este nivelul de educație al părinților?

2. Care este ocupația părinților?

REL.

Care este religia dumneavoastră?

ortodoxă

romano-catolică

protestantă

greco-catolică

neoprotestantă

fără religie

NS/NR

Vârsta …………………………

ANEXA 2. INTERVIU CU ELEVII DE LICEU

1. Care crezi că este vârsta potrivită pentru băiat și fată la care să-și înceapă viața sexuală?

2. De unde ai aflat primele lucruri despre sex?

3. În ce termeni s-a prutat discuția legată de viața sexuală,metode contaceptive,riscul apariției bolilor?

4. Cât de mult contează ca părinții să vorbească despre sex cu copiii lor?

5. Care crezi că este vârsta potrivită să folosiți metode contraceptice?

6. Ce zici de sexul la prima vedere?

7. Dar crezi în sex fară sentimente?

8. Cât contează sexul într-o relație stabilă?

9. În ce loc se desfășoară deobicei activitatea voastră sexuală?

10. Ați fii deacord să faceți un avort dacă ar fi cazul?

11.Dacă părinții nu ar fii deacord cu relația ta te-ai despărții de prieten?

ANEXA 3. INTERVIU CU PROFESORII

1. Credeți că elevii dumnevoastră au în general un comportament normal pentru vârsta lor?

2. Credeți că îmbrăcămintea fetelor este prea provocatoare?

3. Care credeți că este preocuparea principală a liceenilor?

4. Credți că părinții au vreo vină pentru comportamentul lor?

5. Credeți că au prea multă libertate?

6. După opinia dumneavoastră credeți că este bine ca tinerii sa aibă relații sexuale încă din liceu?

7.Credeți că sunt suficient de maturi să ia decizii în legătura cu viața lor sexuală?