Activitatea de Asistent Maternal Profesionist

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să prezinte în ce constă activitatea de asistent maternal profesionist, care sunt criteriile de selecție, importanța asistenților maternali și a membrilor familiei în viața copilului care are nevoie de protecție.

Mulți dintre copiii protejați în asistență maternală nu au sau au rădăcini de familie foarte slabe și/sau au trecut frecvent prin greutăți în familia lor de origine fiind traumatizați și privați emoțional. Ei sunt adesea profund dezamăgiți și trăiesc sentimentul de a nu fi prețuiți și iubiți. Comportamentul lor social exprimă acest lucru în diverse modalități contradictorii: o ,,foame” de afecțiune și de relaționare, pe de o parte, și pe de altă parte indiferență și tendința de izolare sau agresiune la adresa celorlalți. În relația cu ceilalți pot manifesta adesea o lipsă de profunzime a sentimentelor și instabilitate. Ei au nevoie de îndrumare pentru a-și dezvolta capacitatea de a stabili relații mature și profunde și de a face față vieții în general.

Din cele expuse în această lucrare reiese că asistenții maternali profesioniști care au grijă de acești copii necesită deprinderi și cunoștințe speciale. O pregătire corespunzătoare trebuie să le dea acestora cunoștințele de bază despre dezvoltarea psihologică și principiile de educație legate de nevoile fizice, psihologice și cognitive ale copilului și despre cum să răspundă acestora. În afară de aceasta ei trebuie să aibă abilități de comunicare și relaționare, deprinderi de gestionare a conflictelor, cunoștințe legislative și după caz, cunoștințe despre nevoile copiilor cu dizabilități, copiilor cu anumite boli cum ar fi: leucemia și HIV/SIDA, copii cu probleme de comportament, etc.

Pregătirea asistenților maternali trebuie să fie atât teoretică cât și psohologică. Asistenții maternali profesionioști trebuie să-i ofere copilului/copiilor o relație sigură și semnificativă, evitând însă să ajungă în situația ca aceștia să-i privească la fel ca pe proprii părinți.

În procesul de selecție și pregătire a asistenților maternali trebuie să se pună accent pe motivația acestora de a îngriji un copil precum și pe impactul pe care această decizie îl va avea asupra propriilor copii și a celorlalți membrii ai familiei. Este de asemenea de dorit ca asistenții maternali să nu se bazeze exclusiv pe salariul pe care-l primesc, deoarece acest lucru ar putea crea dependență de prezența copilului în acea familie.

Este foarte importantă relația asistentului maternal cu asistentul social și alte persoane specializate, care pot influența pozitiv și care pot fi implicate în dezvoltarea psiho – socială a copilului aflat în plasament în familia acestuia. Asistentul maternal trebuie să primească tot sprijinul necesar pentru a-și îndeplini în mod adecvat sarcinile dificile legate de îngrijirea copilului.

Asistentul social trebuie să stabilească o relație bună și deschisă cu asistentul maternal și să-și asume un rol care presupune o atitudine de susținere și încurajare.

Pentru a oferi un climat familial favorabil în vederea unei creșteri și dezvoltări armonioase a copilului aflat în plasament, asistentul maternal trebuie să-i implice pe toți membrii familiei și să sprijine copilul pentru a-și accepta părinții naturali, indiferent cum sunt ei (săraci, rromi, etc.).

CAPITOLUL I

SOCIETATEA CA STRUCTURĂ

Societatea este alcătuită din structuri variate. Cunoașterea proceselor sociale vizează de fapt studiul structurilor sociale.

I.1. ,,Structura socială este un ,,element al sistemului social”. Este un ansamblu al relațiilor sociale și înglobează totalitate raporturilor caracteristice diverselor forme de conviețuire socială. Structura socială cuprinde relații sociale repetate și stabile între componenții unui sistem social. Este un subsistem în care, pe orizontală, se situează familia, satul, orașul, națiunea, iar pe verticală, grupurile clasice, de stratificare, ocazionale, generații, sexe, vârste, nivel de instrucție școlară. Așadar, structurile sociale sunt colective de indivizi care acționează în anumite moduri percepute ca o conviețuire.

I.2. Statusul social reprezintă poziția ocupată de o persoană în societate.treapta pe care se află un individ într-o structură socială reflectă tipul de apreciere asupra lui dată de către ceilalți pentru că fiecare om este evaluat în funcție de această poziție a sa, iar recunoaștera ei depindde atât de personalitatea individului cât și de normele și valorile sociale ale structurilor sociale. Statusul poate fi: atribuit (poziția acordată de societate) sau dobândit (poziția câștigată de o persoană prin învățare, prin efort).

I.3.Rolul social reprezintă totalitatea așteptărilor care definesc comportamentul oamenilor exprimate în drepturi și responsabilități ca fiind proprii sau improprii pentru ocuparea unui status și punerea în act a cerințelor conținute în status. În timp ce statusul este o poziție ocupată de un individ, rolul reprezintă îndeplinirea unei atribuții. Rolul permite proiectarea mentală a comportamentului, ceea ce oferă posibilitatea direcționării acțiunilor spre un scop bine definit. Ca și statusul social, rolul poate fi dobândit sau atribuit.

I.4. Relațiile sociale sunt legăturile legate între oameni și prin care se pot observa unii pe alții și devin conștienți de prezența lor într-un anumit spațiu. Legăturile dintre oameni sunt de mai multe feluri: contact psihic direct și contact psihic indirect. Contactele sociale se nasc din relațiile dintre cel puțin două persoane care manifestă interes comun pentru un scop sau obiect și acționează împreună. Acestea sunt trecătoare și durabile, particulare și publice, directe și indirecte, toate fiind la baza relațiilor sociale.

Relațiile sociale reprezintă elementul durabil al legăturilor sociale, care unește oamenii în grupuri.

I.5. Grupul social este alcătuit din două sau mai multe persoane care interacționează pe baza unei structuri sociale și își recunosc mutual dependența. Putem vorbi de grupuri mici (grupul format din două până la zece persoane maxim) sau grupuri mari, sau grupuri formale și informale.

Grupul primar este caracterizat de intimitate și interacțiunea față în față a membrilor. Putem vedea familia ca grup primar, ca și grupul de adolescenți și cel de prieteni. Acest grup trebuie să aibă următoarele caracteristici pentru a se deefini astfel:

Relații intime și personale;

Comunicare față în față;

Permanență;

O puternică loialitate și sentimente comune;

Grupul trebuie să fie mic;

Informalitate;

Luare de decizii în mod tradițional și non-rațional.

Grupul secundar apare în contrast cu cel primar și se caracterizează prin relații formale, este mare și legăturile din cadrul său sunt impersonale. ,,Grupul secundar este de natură rațională și contractuală”. Interacțiunile sunt temporare, anonime și formale.

I. 6. Cuplul, căsătoria, familia

Psihologia socială a elaborat o serie de teorii care încearcă să explice formarea cuplului, dar ele nu satisfac integral pentru că, deși explică șansa alegerii partenerului, nu justifică suficient actul decizional. Cea mai credibilă dintre acestea accentuează perspectiva dinamică a cuplului, insistând pe factorul psihologic și pe cel fizic. Factorul fizic acționează prin intermediul modalităților erotice de expresie comportamentală, iar cel psihologic alimentează stabilizarea relației, necesitatea intensificării ți dezvoltării ei în timp, inclusiv sau mai ales, în cadrul căsătoriei.

I.6.1. Cuplul poate fi definit ca o structură bipolară, de tip biopsihosocial, bazată pe interdeterminism mutual (partenerii se satisfac, se stimulează, se susțin, se dezvoltă și se relizează ca individualități biologice, afective și sociale, unul prin intermediul celuilalt). Din această perspectivă, cuplul poate fi armonic, satisfăcător și stabilizator sau dizarmonios, nesatisfăcător și distorsionant, tinzând la disociere. Ca atare, cuplurile tind să oscileze, fie către stabilitate, coeziune și progres, fie către instabilitate, disensiune și eventual dizolvare.

I.6.2. Căsătoria implică multiple consecințe sociale, afective, morale, juridice etc., care o diferențiază clar de simpla viață de cuplu.

Din punct de vedere juridic, căsătoria reprezintă uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, încheiată cu respectarea dispozițiilor legale, în scopul întemeierii unei familii.

Din punct de vedere psihologic, căsătoria este o relație psihologică între doi oameni conștienți, ea fiind o construcție complicată, alcătuită dint-o serie de date subiective, având indiscutabil o natură foarte eterogenă.

Căsătoria poate fi:patrilocală (stabilirea reședinței noilor soți împreună sau în apropierea părinților soțului), neolocală (reședință neutră) sau matrilocală (stabilirea reședinței împreună sau în apropierea părinților soției).

I.6.3. Familia reprezintă, în orice societate, o ,,formă primară de comunitate umană care cuprinde un grup de oamnei legați prin consanguitate și înrudire״ , realizând mai mult sau mai puțin, latura biologică și/sau cea psihologică. Este cel mai important agent al socializării. De acasă se primesc normele esențiale în dezvoltarea cognitivă, emoțională și fizică a copiilor. In completare, părinții sunt primii profesori în acet proces. Toate activitățile pe care copilul le realizează se învață în timpul interacțiunii sociale cu membrii grupului din care face parte. Copilul învață să vorbească și să comunice, să se joace și să fie împreună cu ceilalți și toate acestea în condițiile în care familia interacționează zilnic cu copiii. ,,Familia este un important agent al socializării și copiii înglobează multe în caracteristicile părinților lor״.

Principiile dreptului familiei sunt:

ocrotirea căsătoriei și familiei de către stat;

ocrotirea intereselor mamei și copilului;

căsătoria liber consfințită între soți;

egalitatea între bărbat și femeie;

exercitarea drepturilor și obligațiilorpărintești în interesul copiilor;

obligația de acordare reciprocă a unui sprijin moral și material de către toți membeii familiei.

Raporturile dintre oameni sunt complexe și cuprind caracteristici proprii mai multor ramuri de drept, care nu se exclud reciproc, ci dimpotrivă, se completează sau se aplică separat în raport de domeniul la care se referă.

Funcțiile familiei pot fi: biologice și sanitare; economice; de solidaritate familială cu puternică rezonanță pentru asistență socială.

,, Familia se deosebește de fiecare din indivizii care o compun״, care pot avea însuși interese personale, uneori chiar opuse celorlalți membrii ai familiei.

I.7. Acțiunea socială este o componentă fundamentală a activității umane. Raportarea comportamentului uman la normele, scopurile și valorile sociale a făcut obiectul unei teorii a acțiunii sociale, care include două domenii de examinare, unul orientat pe analiza acțiunii în legătură cu sistemul social, iar cel de-al doilea interesat de actorul social.

Determinarea schimbărilor produse prin acțiunea umană este un act rațional realizat, în raport de obiectul acțiunii, prin mai multe tipuri de activități :

activitatea rațională în raport de un scop – permite actorului (individul sau grupul) să-și aleagă mijloacele cele mai eficiente în raport de scop. Acțiunea pleacă de la norme, reguli și principii clare;

activitatea rațională în raport de o valoare – reflectă determinarea acțiunii actorului social de către valorile sale, să asigure concordanța comportamentului său cu setul de valori ;

activitatea întemeiată pe comportamentul tradițional – acțiunea motivată sau derivată din tradiție și cultură ;

activitatea bazată pe o conduită afectivă – acțiunea de modificare a comportamentului uman datorită stărilor afective.

CAPITOLUL II

ASPECTE DE EVALUARE SOCIALĂ A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ MATERNALĂ

II.1. Definiția asistentului maternal profesionist

Asistentul maternal este profesionistul care ia în îngrijire la domiciliul său, pentru o perioadă de timp bine determinată, unul sau mulți copii, ca urmare a deciz

activitatea rațională în raport de un scop – permite actorului (individul sau grupul) să-și aleagă mijloacele cele mai eficiente în raport de scop. Acțiunea pleacă de la norme, reguli și principii clare;

activitatea rațională în raport de o valoare – reflectă determinarea acțiunii actorului social de către valorile sale, să asigure concordanța comportamentului său cu setul de valori ;

activitatea întemeiată pe comportamentul tradițional – acțiunea motivată sau derivată din tradiție și cultură ;

activitatea bazată pe o conduită afectivă – acțiunea de modificare a comportamentului uman datorită stărilor afective.

CAPITOLUL II

ASPECTE DE EVALUARE SOCIALĂ A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ MATERNALĂ

II.1. Definiția asistentului maternal profesionist

Asistentul maternal este profesionistul care ia în îngrijire la domiciliul său, pentru o perioadă de timp bine determinată, unul sau mulți copii, ca urmare a deciziei Comisiei Pentru Protecția Copilului din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și cea a Instanței. Metoda de ocrotire prin plasament familial are un caracter temporar: în perioada în care copilul se află în familia maternală este pregătită fie întoarcerea copilului în familia naturală, fie adopția copilului.

Dată fiind noutatea profesiei, definirea funcțiilor asistentului maternal profesionist se bazează pe actele normative recent aprobate și pe studiile legate de profilul profesional al profesiilor similare din țări cu experiență în ocrotirea copilului prin sistemul „Foster care” sau „famille d’accueil” și mai puțin pe experiența românească, încă nereprezentativă. Evident că pentru definirea funcțiilor profesiei se ține cont de specificul nostru social, economic și cultural.

Asistentul maternal desfășoară o activitate similară cu a mamei în cadrul familiei, dar este o activitate cu caracter profesional, ceea ce presupune:

activități, atribuții și competențe definite;

o deontologie specifică;

relații profesionale stabilite;

drepturi și îndatoriri contractuale;

formare și perfecționare adecvată.

II.2. Funcțiile asistentului maternal profesionist

Funcțiile asistentului maternal profesionist le putem clasa în trei mari categorii:

Funcții legate de relația cu copilul primit în plasament;

Funcții legate de relația cu familia naturală a copilului sau cu familia care urmează să-l adopte;

Funcții legate de calitatea de profesionist – angajat al DGASPC.

Funcții legate de relația cu copilul

În relația cu copilul asistentul maternal profesionist trebuie să respecte trei principii:

să ocrotească copilul, asigurându-i un loc în căminul său și egalitate în drepturi cu ceilalți copii din familie și creîndu-i condiții corespunzătoare de dezvoltare fizică și psihică;

să favorizeze integrarea copilului în cartier, școală, comunitate;

să asigure educația copilului, respectându-i istoria și personalitatea, familia biologică și tradițiile.

Comportamentul cotidian al asistentului maternal seamănă cu cel al mamei care hrănește, alintă și se joacă cu copilul său. Un comportament din care să nu lipsească afectivitatea, mai ales că un copil aflat în dificultate a trecut prin etape dificile și de cele mai multe ori a suferit din cauza lipsei afectivității. Dar, în conștiința sa, asistentul maternal trebuie să știe că legăturile care îl unesc de copilul ocrotit nu sunt de aceeași natură cu sentimentele pe care le are față de proprii săi copii.

Dacă rolul său de profesionist nu este clar definit încă din faza de pregătire a plasamentului, apar riscurile unor disfuncționalități grave în viața de familie. De exemplu, copiii proprii, nevoiți fiind să împartă locul, jucăriile, afecțiunea părinților cu copilul plasat, l-ar putea considera și trata ca pe un intrus. Dacă copiilor proprii li se explică faptul că mama lucrează, că a ales această profesie pentru a rămâne alături de ei și a le îmbunătăți modul de viață, că este nevoie de aportul fiecărui membru al familiei pentru a iubi și ocroti în mod corespunzător un copil în dificultate – șansele de integrare sunt mult mai mari.

Desigur că funcțiile asistentului maternal în relația cu copilul plasat sunt similare cu cele ale educatorului specializat din instituții, cu deosebirea importantă că mediul de lucru este cel familial, fapt care generează o relație cotidiană similară celei dintre mamă și copil.

În plus, luînd în plasament un copil, asistentul maternal antrenează de fapt întreaga familie în desfășurarea activității sale plină de responsabilitate.

Principalele funcții ale asistentului maternal în relația cu copilul sunt:

îngrijire;

educare și socializare;

comunicare.

Toate aceste funcții au drept obiectiv principal asigurarea unei dezvoltări corespunzătoare a copilului, sub toate aspectele.

b. Funcții legate de relația cu familia naturală a copilului sau care urmează să-l adopte

Încă din momentul primirii atestatului de asistent maternal profesionist, acesta trebuie să înțeleagă că fiecare copil pe care îl va primi în plasament aparține unei alte familii: familia naturală, aflată în imposibilitatea de a-l ocroti din diferite motive.

Asistentul maternal profesionist și membrii familiei sale trebuie să evite orice camentariu în legătură cu familia naturală a copilului în prezența acestuia: copilul trebuie stimulat să-și iubească și să-și înțeleagă părinții, să respecte noțiunea de familie, chir dacă are poate o experiență personală dureroasă în acest sens. Eventualele comentarii pot provoca o mare suferință copilului și pot antrena dificultăți de integrare în mediul școlar sau comunitar.

Relația cu familia este clar precizată pentru fiecare copil în hotărârea Comisiei pentru Protecția Copilului și este adusă la cunoștințp asistentului maternal, fiind stipulată prin convenția de plasament a copilului.

Conform îndatoririlor profesionale, el va respecta recomandările legate de modalitățile de comunicare a copilului cu familia sa (părinți, frați, familia lărgită): vizite, corespondență, convorbiri telefonice, etc.

Dacă pe perioada plasamentului are loc pregătirea pentru adopție a copilului, asistentul maternal va participa împreună cu ceilalți profesioniști din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (asistent social, psiholog, educator) la această activitate, având un rol foarte important în consilierea și încurajarea copilului pentru acest pas, dar și în pregătirea părinților adoptivi – pentru a evita sau atenua o nouă ruptură în viața personală a copilului.

În relația cu familia naturală sau adoptivă, asistentul maternal va îndeplini o singură funcție – comunicarea.

c. Funcții legate de calitatea de profesionist – angajat al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului

Asistentul maternal are calitatea de angajat al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, cu îndatoriri și drepturi contractuale stabilite. El va trebui să conștientizeze faptul că este membru al unei echipe pluridisciplinare, că trebuie să dezvolte relații profesionale cu ceilalți angajați ai direcției, că este obligat să respecte proceduri de lucru, să se informeze și să participe la cursuri de pregătire.

Principalele funcții din această categorie sunt: comunicare, formare, informare.

II.3. Recrutarea, evaluarea, formarea și instruirea asistenților maternali profesioniști

Pentru realizarea și recrutarea asistenților maternali profesioniști se vor derula campanii publicitare dedicate informării, educării și creșterii gradului de implicare a comunității în domeniul protecției copilului, evidențiindu-se rolul asistentului maternal profesionist în cadrul acestui sistem. Scopul acestor campanii este:

familiarizarea publicului larg cu profesia de asistent maternal prin afișe publicitare, pliante, mass-media;

sensibilizarea opiniei publice la problematica protecției copilului;

atragerea/recrutarea potențialilor asistenți maternali profesioniști.

Recrutarea asistenților maternali se referă la căile de abordare a familiilor cu scopul de a găsi potențiale familii de îngrijire pentru copii care au nevoie de îngrijire familială temporară. Recrutarea implică un program continuu, planificat, organizat, de educare a publicului larg referitor la nevoia de a găsi asistenți maternali. Are scopul de a identifica și oferi motivație solicitanților potențiali care vor să devină asistenți maternali.

Abordarea individualizată sau contactul personal cu potențialul asistent maternal este deseori cea mai eficientă metodă de a ajuta familiile să decidă dacă îngrijirea familială temporară este potrivită pentru ei.

Evaluarea psiho-socială a asistentului maternal profesionist

Ancheta socială este o fază foarte importantă a procesului prin care cineva devine asistent maternal. Ea oferă o bază pentru a determina dacă solicitantul este doritor și pregătit pentru a-și asuma rolul de asistent maternal și dacă este potrivit pentru acest rol. Raportul anchetei sociale oferă o evaluare generală a familiei și a funcționalității acesteia ca grup, incluzând și interacțiunea membrilor în cadrul sistemului familial.

În cadrul procesului de evaluare, asistentul social discută următoarele aspecte cu solicitanții:

sursa de referire;

motivația pentru a deveni asistenți maternali;

atitudinea față de îngrijirea familală temporară, ca tip de îngrijire și ocrotire a copiilor;

atitudinea față de abandonul copiilor;

informații despre adopție;

ce fel de copil și-ar dori să îngrijească: vârstă, sex, cât de flexibilă este familia solicitantului referitor la aceste criterii;

viața de familie: ,,dinamica familială și relațiile de familie", metodele prin care ei depășesc perioadele de stres, experiențele legate de separare și modul cum au fost ele tratate, compatibilitatea rolurilor, recreerea, vacanțele și relațiile părinte – copil;

experiența de părinte: valoarea acordată educației, metodele de disciplinare, propriile lor experiențe din copilărie;

starea de sănătate și starea psihologică;

starea materială/financiară: venitul, cheltuielile, modul în care își chibzuiesc veniturile;

căminul familiei și dotările, reusrsele comunitare;

religia și convingerile culturale: se referă la acele valori, atitudini și comportamente legate de fundalul religios și cultural al copilului (în special, copiii mai mari sosesc în familia asistentului maternal cu o moștenire religioasă, fie învățată de la familia biologică, fie învățată în cadrul instituției de îngrijire din care vine copilul).

Valorile, atitudinile și comportamentele asociate cu o cultură sau o religie dată nu se potrivesc întotdeauna cu cele ale familiei maternale. Familiile maternale trebuie să fie capabile să respecte diferitele puncte de vedere, să prețuiască și să respecte dreptul copilului de a cultiva convingerile moștenite. Așa numitele familii foster, în timp ce continuă să încurajeze practicile, atitudinile și comportamentele legate de cultură și religie prin implicarea copilului în activitățile familiei, trebuie în primul rând să respecte drepturile copilului de a-și menține propriile lui convingeri. În al doilea rând, nu se acceptă ca familia maternală să schimbe religia uui copil luat în plasament, să contrazică, să nege sau să primejduiască în orice alt mod fundalul cultural al copilului, dat fiind că familia oferă îngrijire temporară, fără posibilitatea de a deveni familie permanentă.

În acest mod, sunt evitate conflictele legate de cultură sau religia unei familii foster față de cele ale familiei adoptive sau familiei biologice.

Ca urmare a studierii cazului de către asistentul social responsabil și de către supervizor, având acordul prealabil al acestora, familiile maternale pot aranja botezul copilului plasat, dat fiind faptul că în general în cultura românească, majoritatea copiilor sunt botezați înainte de împlinirea vârstei de un an.

S-a creat un obicei ca asistentul maternal să boteze copilul pe care l-a primit în plasament, astfel încât se va menține legătura cu acesta și după ce a fost adoptat sau reintegrat în familia sa naturală.

Instruirea asistenților maternali – formare și informare

Trebuie să se asigure pregătirea și instruirea asistenților maternali, conform cerințelor legislative în vigoare, sub formă de cursuri de formare și de perfecționare, iar tematica acestora trebuie să acopere următoarele aspecte:

legislație în domeniul protecției copilului în România și pe plan internațional;

roluri și responsabilități;

creșterea și dezvoltarea copilului;

efectele instituționalizării;

atașament și separare;

maltratare și neglijare;

relaționare familie biologică/asistent maternal/familie adoptivă;

Participând la cursurile organizate de serviciul public specializat, este informat că trebuie să accepte faptul că profesia de asistent maternal reclamă o dorință permanentă de a învăța și o conștientizare clară a limitelor capacității de intervenție, dat fiind că fiecare copil primit în plasament este diferit de cel îngrijit anterior și necesită un alt mod de comunicare/educare/ocrotire.

Învață să lucreze în echipă. Se informează pe teme legate de îngrijirea și educarea copilului din surse viabile (cărți de specialitate, profesioniști, profesori), evitând sursele empirice.

Apelează la consiliere și informare de specialitate pentru a se autoproteja (ex.: să conștientizeze că șederea copilului în familia sa este temporară și să nu sufere mult în momentul plecării acestuia).

Prin programul de formare se dobândesc cunoștințele teoretice și practice și se creează așa numitul referențial de componente teoretice (a ști), componente practice (a ști ce să faci) și aptitudini (a ști să fii, să acționezi cu pertinență în orice situație profesională).

Astfel în ceea ce privește îngrijirea copilului, asistentul maternal profesionist trebuie să posede cunoștințe de igienă, alimentație, educație pentru sănătate și să fie capabil să le aplice, să cunoască stadiile de dezvoltare fizice și psihice a copilului, să aibă o bună capacitate de observare a stării copilului și să cunoască principalele semne de alarmă și stări de boală specifice copilăriei și adolescenței, să știe unde să apeleze în caz urgent, să conștientizeze responsabilitatea deosebită pe care o are asupra copilului luat în plasament.

Sub ,,aspectul educării și socializării copilului", asistentul maternal profesionist are competența să cunoască și să respecte drepturile copilului, să posede un minimum de cunoștințe despre psihologia copilului în dificultate, să știe să asigure integrarea copilului în familie, evitând izolarea sau blamarea acestuia de către ceilalți membrii ai familiei ( copii, soț, bunici), să conștientizeze faptul că acel copil pe care îl are în plasament ca asistent maternal este un copil în dificultate, care a trăit o dramă personală, ceea ce de multe ori se reflectă în comportamentul său, generând dificultăți de educație. Asistentul maternal trebuie să aibă înțelegere, răbdare, să apeleze eventual la ajutorul altor profesioniști din cadrul DGASPC, să încerce să-l ajute să-și depășească suferința, să știe să mențină relația cu școala, implicându-se în ajutorarea copilului la teme. Să păstreze legătura cu mediul de proveniență a copilului (exemplu: centrul de plasament). Să cunoască specificul problemei copilului și detaliile legate de istoria sa personală, respectând în activitatea cotidiană proiectul educativ individual stabilit de către specialiștii Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, să cunoască comunitatea și să știe să o facă cunoscută și copilului.

În privința comunicării, asistentul maternal inspiră încredere copilului, trebuie să se exprime corect, să știe să discute cu copilul despre situația reala a sa și a familiei sale, insuflându-i încredere în el însuși, în familie, în societate, să știe să stimuleze comunicarea între copii.

În comunicarea cu familia, asistentul maternal are competența de a știi să comunice cu familia naturală ca un profesionist, care nu comentează și nu judecă, ci informează corect despre evoluția copilului. În situațiile mai dificile (să nu uităm că este vorba de familii cu probleme!) să știe să își păstreze calmul și să apeleze la asitentul social responsabil de caz pentru a-l informa și a găsi o soluție în favoarea copilului.

Trebuie să își formeze abilitatea de a comunica cu Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului ca orice lucrător în domeniul protecției copilului, trebuie să accepte relațiile ierarhice, să colaboreze cu asitentul social, psihologul, educatorul ori de câte ori este solicitat sau simte el însuși că este necesar.

Dacă nivelul de pregătire inițială nu este atât de important în această profesie, abilitățile și trăsăturile de personalitate sunt foarte importante cum ar fi: responsabilitate, seriozitate, afectivitate, răbdare și înțelegere, capacitate de comunicare și relaționare, spirit de observație, adaptabilitate, fiindcă oriunde este crescut și îngrijit un copil trebuie să existe dragoste și capacitate de dăruit.

Atestarea asistentului maternal profesionist

Pe baza dosarului întocmit de asistentul social în urma procesului de evaluare, solicitantul va întocmi o cerere de atestare, care va fi înaintată autorității competente să se pronunțe asupra acesteia. La această cerere se va atașa recomandarea asistentului social cu privire la eliberarea atestatului, recomandare ce va face referire la disponibilitatea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de a angaja, în urma eliberării atestatului, viitorul asistent maternal profesionist.

În procesul de luare a deciziiei de eliberare a atestatului va fi implicat activ solicitantul, în acest sens Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului asigurând toate condițiile necesare realizării efective a acestei implicări.

Atestatul se eliberează pe o durată de 3 ani și va cuprinde umrătoarele mențiuni obligatorii:

numărul și vârsta copiilor ce pot fi plasați ;

particularitățile copiilor ce pot fi plasați (deficiențe, limbă, etnie, religie);

nivelul de specializare a asistentului maternal – în urma modulelor de pregătire absolvite ;

perioada în care se va realiza prima evaluare anuală.

Plasarea și îngrijirea copilului de asistentul maternal profesionist

În această activitate vor fi implicați în mod activ și permanent copilul, asistentul maternal profesionist, familia copilului dacă este cazul, și se va ține cont de opinia acestora.

– procesul de potrivire constă în identificarea și pregătirea unei familii – asistentul maternal profesionist, care să răspundă nevoilor specifice ale copilului care urmează să fie plasat. Asistentul social al copilului este responsabil de caz și coordonează întregul proces de potrivire. Acesta întocmește planul individual de protecție, contactează asistenții sociali ai asistentului maternal profesionist, în vederea derulării procesului de potrivire;

– acomodarea copilului cu asistentul maternal profesionist se realizează pe parcursul unui număr de întâlniri între copil și asistentul maternal, întâlniri coordonate de către asistentul social al copilului.

Toate informațiile importante cu privire la procesul de potrivire, informații de se referă la nivelul de potrivire între nevoile copilului și aptitudinile și disponibilitățile asistentului maternal, vor fi menționate în convenția de plasament de către asistentul social al copilului.

Pentru potrivire se vor pune în discuție următoarele aspecte:

A. Copilul:

vârsta

temperamentul

interese aparente

aspect fizic

naționalitate

rasa

religia

relațiile lui cu alți copii

nevoi speciale.

B. Părinții naturali:

vârsta

temperamentul

ocupația

înclinații, aptitudini

interese pentru diverse domenii

nivel de educație

aspect fizic

naționalitate

rasa

religia.

C. Familia maternală:

vârsta

temperamentul

ocupația

înclinații, aptitudini

interese pentru diverse domenii

nivel de educație

aspect fizic

naționalitate

rasa

religia

atitudine față de alte etnii (dacă este cazul)

situația legală

ce poate oferi

preferințe privind copilul ideal

ce este dispusă să accepte

reședința (distanța față de domiciliul părinților naturali)

alți copii prezenți în familie.

În final, se va alege prin acordul comun al celor prezenți la ședința de potrivire familia/asistentul maternal considerat cel mai potrivit pentru copil.

II.4. Drepturile și obligațiile asistentului maternal profesionist

II.4.1. Drepturi:

drepturile bănești prevăzute de legislația în vigoare;

drepturile de personal prevăzute de legislația muncii, pe perioada raporturilor de muncă;

dreptul la consiliere și sprijin din partea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin cu privire la copilul primit în plasament;

II.4.2. Obligații:

să asigure creșterea, îngrijirea și educarea copilului, în vederea unei dezvoltări armonioase – fizică, psihică, intelectuală și afectivă – a acestuia;

să se asigure că împrejurimile, curtea și casa nu expun copilul la riscuri de accidente;

să asigure integritatea copilului în familia sa, aplicându-se un tratament egal cu ceilalți membrii ai familiei;

să contribuie la integrarea copilului în viața socială, să sprijine copilul în menținerea relațiilor cu prietenii și în dezvoltarea de noi relații, dacă acestea nu contravin interesului superior al copilului;

să asigure înscrierea copilului la medicul de familie și să-i faciliteze accesul la o îngrijire medicală corespunzătoare;

să asigure dezvoltarea educațională și socială a copilului;

să nu folosească pedepse corporale sau să supună copilul oricărei forme de exploatare sau deprivare;

să asigure copilului o dietă care să țină cont de nevoile de dezvoltare ale acestuia;

să se implice activ în stimularea și dezvoltarea jocurilor copilului;

să încurajeze copilul în exprimarea liberă a opiniei.

(acestea sunt doar o parte din obligațiile ce îi revin asistentului maternal profesionist)

CAPITOLUL III

METODOLOGIA CERCETĂRII

III. 1. Scopul cercetării

Constă în determinarea caracteristicilor psiho-sociale ale asistentului maternal profesionist și ale familiei acestuia. Doresc să evidențiez importanța existenței unui climat echilibrat și securizant din punct de vedere relațional și afectiv în familia maternală.

Acest proiect presupune identificarea criteriilor de evaluare a asistentului maternal profesionist/familiei maternale, care solicită practicarea acestei meserii și creșterea unui copil în propria familie.

III. 2. Obiectivul cercetării

În realizarea acestui proiect am avut în vedere următorul obiectiv:

Evidențierea aspectelor psihosociale ale familiei maternale.

III. 3. Participanții la studiu

Lotul de participanți al acestui studiu a fost analizat din punct de vedere sociologic, pe următoarele variabile independente: vârstă, mediu de proveniență, studii.

Descrierea eșantionului:

În funcție de vârstă:

între 30 – 40 ani sunt 10 solicitante;

între 41 – 50 ani sunt 9 solicitante;

între 51 – 60 ani sunt 11 solicitante.

În funcție de mediul de proveniență:

din mediul rural provin 16 solicitante;

din mediul urban provin 14 solicitante.

În funcție de studii:

cu studii medii sunt 17 solicitante;

cu studii gimnaziale sunt 13 solicitante.

Analiza cantitativă în funcție de variabila vârstă a solicitantelor

VÂRSTA

Tabel nr.1 – Indicatori statistici pentru variabila ,,vârstă”

Fig. 1 – Diagrama de structură pentru variabila ,,vârstă”

Din analiza indicilor statistici se observă că pe lotul de față frecvența indică o majoritate a subiecților cu vârsta cuprinsă între 51-60 de ani. După cum se observă nu există o grupă de vârstă predominantă, numărul subiecților fiind echilibrat din punct de vedere al vârstei.

Putem concluziona că indicele vârstă nu este un criteriu de selecție și angajare a asistenților maternali profesioniști.

Analiza cantitativă în funcție de variabila mediu de proveniență al solicitantelor

MEDIUL

Tabel nr. 2 – Indicatori statistici pentru variabila ,,mediu”

Fig. 2 – Diagrama de structură pentru variabila ,,mediul de proveniență”

Analizând variabilă “mediu de proveniență” – se constată că frecvența indică o ușoară pondere a indicelui rural, dar nu există diferențe semnificative, existând un echilibru numeric în ceea ce privește mediul de proveniență a participanților.

Analiza cantitativă în funcție de variabila studii a participantelor

STUDII

Tabel nr. 3 – Indicatori statistici pentru variabila ,,studii”

Fig. 3 – Diagrama de structură pentru variabila ,,studii”

Analiza variabilei „studii” evidențiază o frecvență mai mare a subiecților cu studii medii, față de cei cu studii gimnaziale.

Lotul experimental cuprinde un număr de 30 de solicitante, care s-au adresat în scris (vezi anexa 1) pentru a participa la cursul de formare – asistent maternal profesionist. La cererea de evaluare sunt atașate copie după cartea de identitate și curriculum vitae (vezi anexa 2).

III. 4. Procedura de lucru

Evaluarea atât a solicitantelor cât și a familiilor acestora cuprinde elemente sociale, psihologice și medicale ale capacității lor, determinate prin:

Interviuri luate solicitantei și persoanelor cu care aceasta locuiește pentru a determina motivația acesteia de a deveni asistent maternal, precum și poziția persoanelor cu care aceasta locuiește, față de implicațiile desfășurării acestei activități;

Vizite la domiciliul solicitantei în scopul verificării dacă locuința sa acoperă necesitățile de preparare a hranei, igienă, educație și odihnă ale utilizatorilor, inclusiv cele ale copiilor care urmează a fi primiți în plasament;

Determinarea capacității depline de exercițiu;

Recomandări ale vecinilor, cunoscuților, rudelor solicitantelor, precum și a reprezentanților autoritățiilor publice locale de la domiciliul acestora, cu privire la comportamentul social pe care îl au;

Nivelul de pregătire a potențialilor asistenți maternali, care se va realiza atât pe parcursul derulării cursurilor de formare (conform programei analitice elaborată de Autoritatea Națională de Protecție a Drepturilor Copilului), cât și la final (vezi anexa 3).

III. 5. Instrumente folosite

În acest proiect am folosit ca metodă de cercetare ancheta socială și studiul de caz.

III. 5.1. Ancheta socială

Ancheta prin interviu a devenit metoda cea mai frecvent utilizată în cerecetarea sociologică.

În cercetarea sociologică concretă ancheta este cea mai cunoscută și cea mai răspândită metodă. Este una din cele mai complexe metode de investigație, constituie una din modalitățile de cunoaștere științifică a opiniilor, atitudinilor, aspirațiilor oamenilor și totodată un mijloc de influențare.

Specificitatea și complexitatea anchetei sociologice sunt determinate în același timp de obiectul său de cercetare foarte larg, în care intră:

Opiniile, atitudinile, comportamentele oamenilor;

Aspirații, trebuințe, motivații care stau la baza acțiunilor, conduitelor, atitudinilor;

Cunoștințe, mărturii ale oamenilor despre fapte, fenomene, evenimente adeseori trecute sau inaccesibile cercetătorului;

Caracteristici demografice – structuri familiale, structuri de vârstă, structuri socioprofesionale etc.;

Caracteristici ale mediului social și modului de viață al oamenilor – ocupații, venituri, condiții de locuit, servicii sociale, în general factori socio-economici care influențează viața și activitatea lor.

Tipurile anchetei sociologice

În funcție de țelurile urmărite și modul de desfășurare distingem:

Anchete intensive realizate pe populații restrânse;

Anchete extensive asupra populației numeroase, eșantioane mari valabile la scara unui mare oraș, județ, regiune sau a întregii țări;

Anchete calitative care sunt intensive și pun accent pe studiul însușirilor, caracteristicilor definitorii ale faptelor sociale supuse investigației. Se realizează pe indivizi luați separat din grupuri sau comunități cu caracter restrâns;

Anchete cantitative cu instrumente formalizate și rezultate cuantificabile, care se realizează pe populații mari, reprezantative din punct de vedere statistic;

Anchete colective care se aplică pe grupuri de oameni în vederea colectării informației necesare și nu pe indivizi luați separat;

Anchete individuale care presupun aplicarea individuală a instrumentelor de investigație în vederea corelării informațiilor culese cu o seamă de indicatori socio-demografici;

Anchete directe care presupun colectarea de informații referitoare la subiecții investigați, opiniile lor cu privire la fapte, fenomene în care sunt implicați nemijlocit;

Anchete indirecte care se realizează asupra unor teme legate de viața intimă și activitatea populației investigate.

III. 5.1. Studiul de caz

Studiul de caz este o metodă calitativă, nu este o modalitate de culegere a materialului empiric, așa cum se întâmplă cu observația, interviul, etc. Se instituie într-o procedură de integrare a respectivelor modalități, prin abordarea unei entități sociale, de la indivizi până la comuități sau organizații, cu scopul de a ajunge la o imagine cât mai completă despre acea entitate.

Studiul de caz funcționează și la nivelul cunoașterii comune, într-o formulă difuză și spontană.

Departajarea calitativ-cantitativ în studiul de caz este mai greu de operat. Putem vorbi mai degrabă de studii de caz cu tentă pozitivist-cantitativistă, în care există un set de ipoteze și categorii structurate/semistructurate. Strategia calitativistă a studiului de caz are ca principiu compararea sistematică intercazuri. Comparația nu se realizează însă pe date experimentale, nu comportă standardizarea, dar este mai complexă și sensibilă și se referă la cazuri în contexte naturale.

Studiile de caz se clasifică în trei mari categorii:

Studiul de caz intrinsec – investigarea cât mai minuțioasă a unui caz particular ca interes în sine, fără scopul de a desprinde trăsături generale sau de a testa o ipoteză, ori o idee;

Studiul de caz instrumental cercetează un caz particular foarte detaliat, dar cu scopul de a lămuri o problemă sau o teorie;

Studiul de cazuri multiple (colective) își pune cu și mai mare acuitate ideea generalizării a notelor și a mecanismelor comune. Cazurile sunt alese nu atât pe baza unor criterii specifice de ordin teoretico-metodologic, ci a ideei că studierea mai multor cazuri face mai multă lumină în înțelegerea unui fenomen social.

III.6. Analiza și interpretarea rezultatelor

STUDIU DE CAZ 1

I. DATE PERSONALE:

Numele și prenumele solicitantei: C.I.E.

Vârsta: 32 ani

Studii: Medii

Mediul de proveniență: Urban

II. DATE SOCIALE:

Doamna C.I.E. în vârstă de 32 ani este absolventă a 12 clase. În anul 2000 s-a căsătorit cu domnul C.V., iar din această căsătorie a rezultat un copil C.R.A. în vârstă de 7 ani, elevă în clasa a I-a.

Doamna C.I.E. s-a adresat Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a solicita participarea la cursul de formare al asistenților maternali în vederea profesării acestei meserii.

Soții C. dețin un imobil proprietate personală compus din două corpuri de casă, în total șase camere plus dependințe (baie utilată modern, bucătărie, holuri, magazie, beci). În gospodărie dețin teren 960 m² și autoturism Dacia 1310. Imobilul este racordat la rețeaua de curent electric și apă potabilă curentă. Încălzirea camerelor se face cu combustibil solid la teracote. Camerele sunt corespunzător mobilate, condițiile igienico-sanitare fiind respectate.

În același imobil locuiește și mama doamnei C.- I.N. în vârstă de 65 ani, pensionară, cu o pensie de 170 lei, care ocupă o cameră din al doilea corp de casă și se autogospodărește.

Soții C. au o relație bazată pe înțelegere și ajutor reciproc, iau decizii după ce se sfătuiesc împreună. Sunt în relații bune cu vecinii fiind apreciați și respectați de aceștia. Nu au avut probleme sau conflicte cu autoritățile locale.

ANCHETA SOCIALĂ

1. Date privind persoana/familia care solicită să devină asistent maternal profesionist

a. Solicitanții

b. Copiii (biologici, adoptați, în plasament, etc.):

Nume și prenume: C.R.A.

Vârsta: 7 ani

Sexul: feminin

Situația școlară/profesională: elev în clasa a I-a

Observații: – Membrii familiei sunt de acord cu decizia doamnei C. și au declarat că o vor ajuta în ceea ce privește creșterea și educarea copilului pe care îl va lua în plasament în cazul în care va obține atestatul de asistent maternal profesionist.

c. Alte persoane care locuiesc la același domiciliu

Nume și prenume: I.N.

Vârsta: 65 ani

Sexul: F

Studii: 4 clase

Profesia și locul de muncă: pensionară

Observații (grad de rudenie, motivele pentru care locuiește împreună cu persoana/familia, opinia față de activitatea de asistent maternal profesionist): doamna I.N. este mama solicitantei și locuiesc împreună. Doamna I.N. este văduvă și-a vândut imobilul din mediul rural pentru a-și ajuta fiica să-și cumpere împreună cu soțul său actualul imobil. Este de acord cu decizia fiicei sale de a deveni asistent maternal și consideră că este potrivită pentru această meserie deoarece este o persoană calmă, iubitoare și un bun pedagog.

d. Profilul persoanei/familiei care dorește să devină asistent maternal

Stare civilă: căsătorită

e. Climatul intrafamilial

– câți ani de căsătorie în acest mariaj: 7 ani

– dacă au mai fost căsătoriți anterior și motivul desfacerii căsătoriei: sunt la prima căsătorie.

– relaționarea între parteneri: – cei doi soți au o relație bazată pe înțelegere, respect și ajutor reciproc. Se consultă în orice problemă și iau decizii împreună.

– anturajul familiei: soții C. își petrec timpul liber și concediile împreună cu prietenii.

f. Motivul pentru care dorește să devină asistent maternal: iubește copiii, consideră că toții copiii au dreptul la o familie și ar dori să ofere dragoste și afecțiune unui copil lipsit temporar de părinți.

g. Locuința, condiții de locuit, stil de viață,situația financiară: Soții C. dețin un imobil proprietate personală compus din două corpuri de casă, în total șase camere plus dependințe (baie utilată modern, bucătărie, holuri, magazie, beci). În gospodărie dețin teren 960 m² și autoturism Dacia 1310. Imobilul este racordat la rețeaua de curent electric și apă potabilă curentă. Încălzirea camerelor se face cu combustibil solid la teracote. Camerele sunt corespunzător mobilate, condițiile igienico-sanitare fiind respectate. Venitul familiei este constituit din salariile celor doi soți, în total 2000lei/lună, plus bonurile valorice ale domnului C.

În același imobil locuiește și mama doamnei C.- I.N. în vârstă de 65 ani, pensionară, cu o pensie de 170 lei, care ocupă o cameră din al doilea corp de casă și se autogospodărește.

2. Familia extinsă: toți membrii familiei sunt de acord cu decizia doamnei C.I.E. și îi vor fi alături la nevoie.

3. Concluzii și propuneri: în urma evaluării efectuate, consider că doamna C.I.E. îndeplinește condițiile prevăzute de HGR nr. 679/2003 și propun eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist.

III. STARE DE SĂNĂTATE:

Toți membrii familiei sunt clinic sănătoși, nu suferă de boli cronice sau transmisibile conform certificatelor medicale eliberate de Autoritatea de Sănătate Publică Județeană Tulcea.

IV. CONCLUZII:

În urma vizitelor efectuate la domiciliu și a discuțiilor purtate cu toți membrii familiei, inclusiv fiica soților C., rezultă că sunt de acord ca doamna C. să devină asistent maternal și să crească copii la domiciliu și o vor ajuta atunci când vor fi solicitați. Doamna C. are experiența creșterii, îngrijirii și educării fetiței sale. În educarea copilului a urmărit să valorifice comportamentele pozitive, iar ca metodă coercitivă a folosit comunicarea, explicația și restricționarea de la anumite jocuri preferate. Având în vedere cele prezentate consider că doamna C.I.E. îndeplinește toate condițiile pentru a deveni asistent maternal.

STUDIU DE CAZ 2

I. DATE PERSONALE:

Numele și prenumele solicitantei: M.M.

Vârsta: 48 ani

Studii: Gimnaziale

Mediul de proveniență: Rural

II. DATE SOCIALE:

Doamna M.M. în vârstă de 48 ani este absolventă a opt clase. În anul 1987 s-a căsătorit cu domnul M.P., iar din această căsătorie nu au rezultat copii.

Doamna M.M s-a adresat DGASPC pentru a solicita participarea la cursul de formare al asistenților maternali în vederea profesării acestei meserii, motivând că îi plac foarte mult copiii și ar dori să se ocupe de creșterea și educarea unui copil, iar poate pe parcurs se vor hotărî să adopte, dar acest aspect depinde și de starea de sănătate a soțului, care este diagnosticat cu insuficiență renală cronică și este nevoit să se prezinte de două ori pe săptămână la spital pentru a face dializă.

Soții M. dețin un imobil proprietate personală construit din chirpici, acoperit cu țiglă, tencuit pe exterior. Casa este compusă din trei camere plus dependințe (baie, bucătărie, hol, magazie, beci). În gospodărie dețin un autoturism Dacia 1300 și teren 800 m² cultivat cu viță de vie, pomi fructiferi, legume. Imobilul este racordat la rețeaua de curent electric și apă potabilă curentă. Încălzirea camerelor se face cu combustibil solid la teracote. Camerele sunt utilate cu strictul necesar, condițiile igienico-sanitare fiind respectate.

Venitul familiei este constituit din pensia de boală a soțului în cuantum de 663 lei/lună.

Soții M. au o relație bazată pe înțelegere și ajutor reciproc, iau decizii după ce se sfătuiesc împreună. Sunt în relații bune cu vecinii, mai puțin cel din stânga cu care s-au certat pentru un gard. În comunitate sunt considerați ca fiind persoane fără vicii, buni gospodari, apreciați și respectați. Nu au avut probleme sau conflicte cu autoritățile locale.

ANCHETA SOCIALĂ

1. Date privind persoana/familia care solicită să devină asistent maternal profesionist

a. Solicitanții

b. Copiii (biologici, adoptați, în plasament, etc.): nu au copii proprii, adoptați sau în plasament

c. Alte persoane care locuiesc la același domiciliu: soții M. locuiesc singuri.

d. Profilul persoanei/familiei care dorește să devină asistent maternal

Stare civilă: căsătorită

e. Climatul intrafamilial

– câți ani de căsătorie în acest mariaj: 20 ani

– dacă au mai fost căsătoriți anterior și motivul desfacerii căsătoriei: sunt la prima căsătorie.

– relaționarea între parteneri: – cei doi soți au o relație bazată pe înțelegere, respect și ajutor reciproc. Se consultă în orice problemă și iau decizii împreună.

– anturajul familiei: soții M. își petrec timpul liber și sărbătorile religioase cu prietenii și rudele, se vizitează reciproc și se ajută la nevoie. Sunt în divergență cu vecinii din partea stângă datorită unui gard care îi desparte.

f. Motivul pentru care dorește să devină asistent maternal: Doamna M.M. dorește să devină asistent maternal profesionist deoarece iubește foarte mult copiii și pe parcurs poate vor adopta, dar acest aspect depinde de starea de sănătate a soțului.

g. Locuința, condiții de locuit, stil de viață,situația financiară: Soții M.M. și M.P. dețin în proprietate o locuință construită din chirpici, acoperită cu țiglă, tencuită pe exterior, compusă din trei camere plus dependințe. Camerele sunt dotate cu strictul necesar (mobilier, produse electrocasnice etc.), condițiile igienico-sanitare sunt respectate. Dețin în gospodărie un autoturism Dacia 1300 și 800 m² teren intravilan cultivat cu legume și viță de vie. Venitul familiei este constituit din pensia soțului în cuantum de 663 lei/lună.

2. Familia extinsă: toți membrii familiei sunt de acord cu decizia doamnei M.M. și îi vor fi alături la nevoie. Părinții soțului sunt decedați, are doi frați, care locuiesc în altă localitate și sunt în relații bune. Părinții soției sunt decedați, are o soră care locuiește în deltă și se vizitează doar pe timpul verii.

3. Concluzii și propuneri: în urma evaluării efectuate, consider că doamna M.M. îndeplinește condițiile prevăzute de HGR nr. 679/2003 și propun eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist.

III. STARE DE SĂNĂTATE:

Conform certificatelor medicale eliberate de Autoritatea de Sănătate publică Județeană Tulcea rezultă că doamna M.M este clinic sănătoasă, iar soțul suferă de insuficiență renală cronică.

IV. CONCLUZII:

În urma vizitelor efectuate la domiciliu, discuțiile purtate cu soții M., precum și referințele primite din vecinătate, rezultă că domnul M. este de acord ca soția să devină asistent maternal și să crească copii la domiciliu și va avea tot sprijinul din partea dumnealui.

Având în vedere cele prezentate consider că doamna M.M. îndeplinește toate condițiile pentru a deveni asistent maternal.

STUDIU DE CAZ 3

I. DATE PERSONALE:

Numele și prenumele solicitantei: A.V.

Vârsta: 39 ani

Studii: Medii

Mediul de proveniență: Urban

II. DATE SOCIALE:

Doamna A.V. în vârstă de 39 ani este absolventă a 10 clase. În anul 1992 s-a căsătorit cu domnul A.R., iar din această căsătorie a rezultat un copil A.C.I. în vârstă de 13 ani, elev în clasa a VI-a.

Doamna A.V. s-a adresat DGASPC pentru a solicita participarea la cursul de formare al asistenților maternali în vederea profesării acestei meserii, motivând că iubește copiii și pentru a-i merge vechimea în muncă. A lucrat la o societate de confecții, iar în prezent este șomeră și are un șomaj în cuantum de 325 lei/lună.

Soții A. dețin un imobil proprietate personală compus din două camere plus dependințe (baie, bucătărie) și mai au o cameră în construcție pe care o vor finaliza în primăvara anului 2008. Camerele sunt modern mobilate, igienic întreținute. Imobilul este racordat la rețeaua de curent electric și apă potabilă curentă. Încălzirea camerelor se face cu combustibil solid la teracote. În aceeași curte locuiește mama și fratele domnului A., care este căsătorit și are doi copii. În contract figurează că sunt vecini, dar nu au ridicat gard între cele două imobile deoarece se înțeleg bine și se ajută reciproc la nevoie.

Soțul este angajat la o societate privată ca șofer și are un salariu de 1500 lei.

Soții A. au o relație bazată pe înțelegere și ajutor reciproc, se sfătuiesc înainte de a lua o decizie. Sunt în relații bune cu vecinii fiind apreciați și respectați de aceștia. Nu au avut probleme sau conflicte cu autoritățile locale.

ANCHETA SOCIALĂ

1. Date privind persoana/familia care solicită să devină asistent maternal profesionist

a. Solicitanții

b. Copiii (biologici, adoptați, în plasament, etc.):

Nume și prenume: A.C.I.

Vârsta: 13 ani

Sexul: masculin

Situația școlară/profesională: elev în clasa a VI-a

Observații: – fiul este de acord cu decizia mamei sale și a declarat că o va ajuta în ceea ce privește creșterea și educarea copilului pe care îl va lua în plasament în cazul în care va obține atestatul de asistent maternal profesionist:

c. Alte persoane care locuiesc la același domiciliu

Nume și prenume: A.P.

Vârsta: 62 ani

Sexul: F

Studii: 4 clase

Profesia și locul de muncă: pensionară

Nume și prenume: A.I.

Vârsta: 38 ani

Sexul: M

Studii: 10 clase

Profesia și locul de muncă: electrician la S.C.Electrica S.A.

Nume și prenume: A.M.

Vârsta: 37 ani

Sexul: F

Studii: 12 clase

Profesia și locul de muncă: vânzătoare la o societate privatăă

Nume și prenume: A.R.

Vârsta: 12 ani

Sexul: F

Studii: este elevă în clasa a V-a

Profesia și locul de muncă: –

Nume și prenume: A.C.

Vârsta: 8 ani

Sexul:M

Studii: este elev în clasa a II-a

Profesia și locul de muncă: –

Observații (grad de rudenie, motivele pentru care locuiește împreună cu persoana/familia, opinia față de activitatea de asistent maternal profesionist): rudele soțului solicitantei (mama, fratele, soția acestuia și cei doi copii) figurează în contractul vânzare-cumpărare ca fiind vecini, dar nu și-au ridicat gard despărțitor deoarece se înțeleg foarte bine.

d. Profilul persoanei/familiei care dorește să devină asistent maternal

Stare civilă: căsătorită

e. Climatul intrafamilial

– câți ani de căsătorie în acest mariaj: 15 ani

– dacă au mai fost căsătoriți anterior și motivul desfacerii căsătoriei: sunt la prima căsătorie.

– relaționarea între parteneri: – cei doi soți au o relație bazată pe înțelegere, respect și ajutor reciproc. Se consultă în orice problemă și iau decizii împreună.

– anturajul familiei: soții A. își petrec timpul liber cu prietenii și rudele, adoră să meargă la pădure, mare sau munte.

f. Motivul pentru care dorește să devină asistent maternal: Doamna A.V. dorește să devină asistent maternal profesionist deoarece iubește copiii și pentru continuitatea vechimii în cartea de muncă.

g. Locuința, condiții de locuit, stil de viață,situația financiară: Soții A.V. și A.R. dețin un imobil proprietate personală, compus din două camere, hol, baie, bucătărie (au o altă cameră în construcție). Camerele sunt mobilate corespunzător, igienic întreținute. În aceeași curte locuiește mama și fratele domnului A. cu soția și doi copii. În contractul casei figurează ca și vecini, dar ei nu au montat gard despărțitor. Casa este racordată la rețeaua de curent electric și apă potabilă. Încălzirea se face pe bază de lemne la teracote.

Venitul familiei este constituit din salariile celor doi soți, în total 1825lei/lună.

2. Familia extinsă: toți membrii familiei sunt de acord cu decizia doamnei A.V. și îi vor fi alături la nevoie.

3. Concluzii și propuneri: în urma evaluării efectuate, consider că doamna A.V. îndeplinește condițiile prevăzute de HGR nr. 679/2003 și propun eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist.

III. STARE DE SĂNĂTATE:

Toți membrii familiei sunt clinic sănătoși, nu suferă de boli cronice sau transmisibile conform certificatelor medicale eliberate de Autoritatea de Sănătate publică Județeană Tulcea.

IV. CONCLUZII:

În urma vizitelor efectuate la domiciliu și a discuțiilor purtate cu toți membrii familiei, inclusiv rudele care locuiesc în aceeași curte, rezultă că sunt de acord ca doamna A. să devină asistent maternal și să crească un copil la domiciliu și o vor ajuta atunci când vor fi solicitați. Doamna A. are experiența creșterii, îngrijirii și educării fiului său. În educarea copilului a urmărit să valorifice comportamentele pozitive, iar ca metodă coercitivă a folosit comunicarea, explicația și restricționarea de la anumite jocuri preferate.

Având în vedere cele prezentate consider că doamna A.V. îndeplinește toate condițiile pentru a deveni asistent maternal.

STUDIU DE CAZ 4

I. DATE PERSONALE:

Numele și prenumele solicitantei: M.M.

Vârsta: 52 ani

Studii: Gimnaziale

Mediul de proveniență: Urban

II. DATE SOCIALE:

Doamna M.M. în vârstă de 52 ani este absolventă a 8 clase. În anul 1970 s-a căsătorit cu domnul M.D., iar din această căsătorie au rezultat trei copii: M. T.L, care a decedat la vârsta de 19 ani, fiind diagnosticat cu Encefalopatie Infantilă; M.D.-L., 28 ani, căsătorită, un copil, plecată cu familia în Italia; M.C., 26 ani, necăsătorit, lucrează în Italia.

Doamna M.M. a fost încadrată ca bucătar la un centru de plasament, iar în urma restructurării locurilor de muncă a fost sfătuită să participe la cursul de formare al asistenților maternali profesioniști în vederea continuității vechimii în cartea de muncă.

Soții M. dețin un imobil proprietate personală (p+1), compus din patru camere plus dependințe (baie, bucătărie, holuri, anexe). Camerele sunt modern mobilate, igienic întreținute. Imobilul este racordat la rețeaua de curent electric și apă potabilă curentă. În gospodărie dețin 200 m² teren cultivat cu legume și viță de vie.

Soțul este pensionat pe caz de boală (cancer varicos) și are o pensie de 600 lei/lună.

Soții M. au o relație bazată pe înțelegere și ajutor reciproc, totuși soțul este mai impulsiv și îi place să aibă ultimul cuvânt de spus, poate acest temperament se datorează bolii. Sunt în relații bune cu vecinii fiind apreciați și respectați de aceștia. Nu au avut probleme sau conflicte cu autoritățile locale.

ANCHETA SOCIALĂ

1. Date privind persoana/familia care solicită să devină asistent maternal profesionist

a. Solicitanții

b. Copiii (biologici, adoptați, în plasament, etc.):

Nume și prenume: M.T.L. a decedat la vârsta de 19 ani, a avut Encefalopatie infantilă.

Numele și prenumele: M.D.L.

Vârsta: 28 ani

Sexul: feminin

Situația școlară/profesională: studii medii

Observații: – fiica solicitantei este căsătorită, are un copil. Locuiește împreună cu familia în Italia. Menține legătura cu părinții telefonic și vine în fiecare an pe timpul verii în concediu.

Numele și prenumele: M.C.

Vârsta: 26 ani

Sexul: masculin

Situația școlară/profesională: studii medii

Observații: fiul lucrează în Italia și locuiește cu sora sa. Intenționează să se căsătorească anul viitor.

c. Alte persoane care locuiesc la același domiciliu: soții M. locuiesc singuri.

d. Profilul persoanei/familiei care dorește să devină asistent maternal

Stare civilă: căsătorită

e. Climatul intrafamilial

– câți ani de căsătorie în acest mariaj: 37 ani

– dacă au mai fost căsătoriți anterior și motivul desfacerii căsătoriei: sunt la prima căsătorie.

– relaționarea între parteneri: – Soții M. au o relație bazată pe înțelegere și ajutor reciproc, totuși soțul este mai impulsiv și îi place să aibă ultimul cuvânt de spus, poate acest temperament se datorează bolii.

– anturajul familiei: soții M. își petrec majoritate timpului acasă.

f. Motivul pentru care dorește să devină asistent maternal: doamna a lucrat ca bucătar la un centru de plasament, în urma restructurării locurilor de muncă i s-a oferit posibilitatea de a participa la cursul de formare al asistenților maternali în vederea creșterii unui copil la domiciliu.

g. Locuința, condiții de locuit, stil de viață,situația financiară: Soții M. dețin un imobil proprietate personală (p+1), compus din patru camere plus dependințe (baie, bucătărie, holuri, anexe). Camerele sunt modern mobilate, igienic întreținute. Imobilul este racordat la rețeaua de curent electric și apă potabilă curentă. În gospodărie dețin 200 m² teren cultivat cu legume și viță de vie. Venitul familiei este constituit din pensia soțuli în cuantum de 600 lei/lună.

2. Familia extinsă: toți membrii familiei sunt de acord cu decizia doamnei M.M. și îi vor fi alături la nevoie.

3. Concluzii și propuneri: în urma evaluării efectuate, consider că doamna M.M. îndeplinește condițiile prevăzute de HGR nr. 679/2003 și propun eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist.

III. STARE DE SĂNĂTATE:

Conform certificatelor medicale eliberate de Autoritatea de Sănătate publică Județeană Tulcea rezultă că doamna M.M. este clinic sănătoasă, iar domnul M.D. are cancer varicos.

IV. CONCLUZII:

În urma vizitelor efectuate la domiciliu și a discuțiilor purtate cu membrii familiei, inclusiv vecinii, rezultă că doamna M. este o persoană responsabilă, a lucrat cu copiii din sistem, pe majoritatea îi lua de sărbători acasă și nu au fost niciodată probleme. Doamna M. are experiența creșterii, îngrijirii și educării copiilor săi, având în vedere că s-a ocupat de creșterea și îngrijirea fiului său, care era încadrat într-o categorie de persoane cu handicap.

Având în vedere cele prezentate consider că doamna M.M. îndeplinește toate condițiile pentru a deveni asistent maternal.

STUDIU DE CAZ 5

I. DATE PERSONALE:

Numele și prenumele solicitantei: B.V.

Vârsta: 42 ani

Studii: Medii

Mediul de proveniență: Urban

II. DATE SOCIALE:

Doamna B.V. în vârstă de 42 ani este absolventă a 12 clase. În anul 1987 s-a căsătorit cu domnul B.M., iar din această căsătorie a rezultat un copil B.G. în vârstă de 18 ani, elev în clasa a XII-a la Liceul Militar Neagoe Basarab.

Doamna B.V. s-a adresat DGASPC pentru a solicita participarea la cursul de formare al asistenților maternali în vederea profesării acestei meserii, motivând că iubește copiii și are destul timp pe care să-l ofere copiilor lipsiți temporar de părinți.

Soții B. dețin un imobil proprietate personală compus din trei camere, living, baie, bucătărie, teren aferent, păsări, porc. Camerele sunt modern mobilate, igienic întreținute. Imobilul este racordat la rețeaua de curent electric și apă potabilă curentă. Încălzirea camerelor se face cu combustibil solid la teracote.

Soțul este angajat la PRIMA TRANS ca șofer și are un salariu de 650 lei/lună.

Soții B. au o relație bazată pe înțelegere și ajutor reciproc, se sfătuiesc înainte de a lua o decizie. Sunt în relații bune cu vecinii fiind apreciați și respectați de aceștia. Nu au avut probleme sau conflicte cu autoritățile locale.

ANCHETA SOCIALĂ

1. Date privind persoana/familia care solicită să devină asistent maternal profesionist

a. Solicitanții

b. Copiii (biologici, adoptați, în plasament, etc.)

Nume și prenume: B.G.

Vârsta: 18 ani

Sexul: masculin

Situația școlară/profesională: elev ân clasa a XII-a

Observații: – fiul este de acord cu decizia mamei sale și a declarat că o va ajuta în ceea ce privește creșterea și educarea copilului pe care îl va lua în plasament în cazul în care va obține atestatul de asistent maternal profesionist:

c. Alte persoane care locuiesc la același domiciliu: familia B. este formată din soț, soție și copil.

d. Profilul persoanei/familiei care dorește să devină asistent maternal

Stare civilă: căsătorită

e. Climatul intrafamilial

– câți ani de căsătorie în acest mariaj: 20 ani

– dacă au mai fost căsătoriți anterior și motivul desfacerii căsătoriei: sunt la prima căsătorie

– relaționarea între parteneri: – cei doi soți au o relație bazată pe înțelegere, respect și ajutor reciproc. Se consultă în orice problemă și iau decizii împreună.

– anturajul familiei: soții B. au o relație tradițională cu familia lărgită (se vizitează de sărbători, aniversări, ieșiri în aer liber, etc.).

f. Motivul pentru care dorește să devină asistent maternal: Doamna B.V. dorește să devină asistent maternal profesionist deoarece iubește copiii și are destul timp pe care să-l ofere copiilor lipsiți temporar de părinți.

g. Locuința, condiții de locuit, stil de viață,situația financiară: Soții B.V. și B.M. dețin o casă proprietate personală, compusă din trei camere, living, baie, bucătărie, teren aferent casei, păsări. Camerele sunt mobilate corespunzător (mobilă modernă, gresie, faianță, parchet), igienic întreținute. Casa este este tencuită, racordată la rețeaua de curent electric și apă potabilă. Încălzirea se face cu centrală pe bază de combustibil solid. Venitul familiei este constituit din salariul soțului de 650 lei/lună.

2. Familia extinsă: mama și frații soțului locuiesc în mediul urban, se vizitează și au o relație bună. Au încurajat-o pe doamna B. să devină asistent maternal. Părinții și surorile doamnei B. locuiesc în mediul rural, mențin legătura telefonic, se vizitează mai rar datorită distanței mari dintre localități.

3. Concluzii și propuneri: în urma evaluării efectuate, consider că doamna B.V. îndeplinește condițiile prevăzute de HGR nr. 679/2003 și propun eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist.

III. STARE DE SĂNĂTATE:

Toți membrii familiei sunt clinic sănătoși, nu suferă de boli cronice sau transmisibile conform certificatelor medicale eliberate de Autoritatea de Sănătate publică Județeană Tulcea.

IV. CONCLUZII:

În urma vizitelor efectuate la domiciliu și a discuțiilor purtate cu toți membrii familiei, inclusiv fiul care vine rar acasă, rezultă că sunt de acord ca doamna B. să devină asistent maternal și să crească un copil la domiciliu și o vor ajuta atunci când vor fi solicitați. Doamna B. are experiența creșterii, îngrijirii și educării fiului său. În educarea copilului a urmărit să valorifice comportamentele pozitive, iar ca metodă coercitivă a folosit comunicarea, explicația și restricționarea de la anumite jocuri preferate. Având în vedere cele prezentate consider că doamna B.V. îndeplinește toate condițiile pentru a deveni asistent maternal.

STUDIU DE CAZ 6

I. DATE PERSONALE:

Numele și prenumele solicitantei: I.M.

Vârsta: 51 ani

Studii: Medii

Mediul de proveniență: Rural

II. DATE SOCIALE:

Doamna I.M. în vârstă de 51 ani este absolventă a 12 clase. În anul 1976 s-a căsătorit cu domnul I.G., iar din această căsătorie au rezultat trei copii: S.G., 30 ani, căsătorită, plecată în Spania cu familia; I.G, 28 ani, căsătorită, locuiește în com. M. și I.V., 17 ani, elevă cls. a XI-a la SAM.

Doamna I.M. a lucrat contabil la diferite societăți private și ar dori să-și schimbe profesia și să aibă mai mult timp pentru grădinărit. S-a adresat la DGASPC pentru a solicita participarea la cursul de formare al asistenților maternali în vederea profesării acestei meserii, motivând că iubește copiii și i se pare o meserie frumoasă și utilă.

Soții I. dețin un imobil proprietate personală compus din patru camere plus dependințe (baie, bucătărie), modern mobilate, igienic întreținute. Imobilul este racordat la rețeaua de curent electric și apă potabilă curentă. Încălzirea camerelor se face cu combustibil solid la teracote.

Soțul este angajat la o societate minieră, ca șef de echipă și are un salariu de 917 lei/lună plus bonuri valorice.

Soții I. au o relație bazată pe înțelegere și ajutor reciproc, se sfătuiesc înainte de a lua o decizie. Sunt în relații bune cu vecinii fiind apreciați și respectați de aceștia. Nu au avut probleme sau conflicte cu autoritățile locale.

ANCHETA SOCIALĂ

1. Date privind persoana/familia care solicită să devină asistent maternal profesionist

a. Solicitanții

b. Copiii (biologici, adoptați, în plasament, etc.):

Nume și prenume: S.G.

Vârsta: 30 ani

Sexul: feminin

Situația școlară/profesională: studii medii

Observații: fiica este căsătorită, plecată în Spania cu familia.

Numele și prenumele: I.G.

Vârsta: 28 ani

Sexul: feminin

Situația școlară/profesională: studii medii

Observații: – fiica este căsătorită, locuiește împreună cu familia în com. M.

Numele și prenumele: I.V.

Vârsta: 17 ani

Sexul: feminin

Situația școlară/profesională: elevă clasa a X-a la S.A.M.

Observații: fiica este de acord cu decizia mamei sale.

c. Alte persoane care locuiesc la același domiciliu: soții M. locuiesc doar cu fiica lor care este elevă..

d. Profilul persoanei/familiei care dorește să devină asistent maternal

Stare civilă: căsătorită

e. Climatul intrafamilial

– câți ani de căsătorie în acest mariaj: 31 ani

– dacă au mai fost căsătoriți anterior și motivul desfacerii căsătoriei: sunt la prima căsătorie.

– relaționarea între parteneri: – Soții I. au o relație bazată pe înțelegere și ajutor reciproc. Sunt cunoscuți ca fiind persoane liniștite, fără vicii, buni gospodari.

– anturajul familiei: soții I. își petrec timpul liber cu copiii, merg foarte des la fiica lor din com. M., vizitează mănăstirile din jud. Tl., sărbătorile religioase le petrec împreună.

f. Motivul pentru care dorește să devină asistent maternal: doamna dorește să crească copii la domiciliu deoarece consideră că meseria de asistent maternal ,,este o meserie interesantă și frumoasă”.

g. Locuința, condiții de locuit, stil de viață,situația financiară: Soții I. dețin un imobil proprietate personală compus din patru camere plus dependințe (baie, bucătărie), modern mobilate, igienic întreținute. Imobilul este racordat la rețeaua de curent electric și apă potabilă curentă. Încălzirea camerelor se face cu combustibil solid la teracote. Venitul familiei este constituit din salariul soțului în cuantum de 917 lei/lună plus bonuri valorice.

2. Familia extinsă: toți membrii familiei sunt de acord cu decizia doamnei I.M. și îi vor fi alături la nevoie.

3. Concluzii și propuneri: în urma evaluării efectuate, consider că doamna I.M. îndeplinește condițiile prevăzute de HGR nr. 679/2003 și propun eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist.

III. STARE DE SĂNĂTATE:

Toți membrii familiei sunt clinic sănătoși, nu suferă de boli cronice sau transmisibile conform certificatelor medicale eliberate de Autoritatea de Sănătate publică Județeană Tulcea.

IV. CONCLUZII:

În urma vizitelor efectuate la domiciliu și a discuțiilor purtate cu toți membrii familiei, inclusiv vecinii și comunitatea locală, rezultă că sunt de acord ca doamna I.M. să devină asistent maternal și să crească copii la domiciliu. Doamna I. are experiența creșterii, îngrijirii și educării copiilor săi. În educarea copiilor a urmărit să valorifice comportamentele pozitive, iar ca metodă coercitivă a folosit comunicarea, explicația și restricționarea de la anumite jocuri preferate.

Având în vedere cele prezentate consider că doamna I.M. îndeplinește toate condițiile pentru a deveni asistent maternal.

STUDIU DE CAZ 7

I. DATE PERSONALE:

Numele și prenumele solicitantei: H.E.

Vârsta: 52 ani

Studii: Gimnaziale

Mediul de proveniență: Rural

II. DATE SOCIALE:

Doamna H.E. în vârstă de 52 ani este absolventă a 8 clase. În anul 1975 s-a căsătorit cu domnul H.E., iar din această căsătorie au rezultat doi copii: C.C, 31 ani, necăsătorit, lucrează în Spania, vine foarte rar acasă; C.N., 28 ani, a absolvit Facultatea de Drept și locuiește în C. După 10 ani de căsătorie doamna H. A divorțat de Domnul C. datorită neînțelegerilor între soți. În anul 1990 s-a căsătorit cu domnul H.G., iar din această căsătorie a rezultat un copil H.G. 16 ani, elev cls. a X-a.

Doamna H.E. s-a adresat DGASPC pentru a solicita participarea la cursul de formare al asistenților maternali în vederea profesării acestei meserii, motivând că iubește copiii și are mult timp liber. Doamna H. nu are carte de muncă și nu a lucrat până acum.

Soții H. dețin un imobil proprietate personală compus din cinci camere plus dependințe (baie, bucătărie, holuri, anexe), modern mobilate, igienic întreținute. Imobilul este racordat la rețeaua de curent electric și apă potabilă curentă. Încălzirea camerelor se face cu combustibil solid la teracote. Doamna a spus că este dispusă să ia în plasament și doi copii dacă va fi atestată ca asistent maternal profesionist.

Soțul este angajat ca șofer la o societate minieră și are un salariu de 650 lei/lună plus bonuri valorice.

Soții H. au o relație bazată pe înțelegere și ajutor reciproc, se sfătuiesc înainte de a lua o decizie. Sunt în relații bune cu vecinii fiind apreciați și respectați de aceștia. Nu au avut probleme sau conflicte cu autoritățile locale.

ANCHETA SOCIALĂ

1. Date privind persoana/familia care solicită să devină asistent maternal profesionist

a. Solicitanții

b. Copiii (biologici, adoptați, în plasament, etc.):

Nume și prenume: C.C.

Vârsta: 31 ani

Sexul: masculin

Situația școlară/profesională: studii medii

Observații: fiul este plecat în Spania, nu este căsătorit, menține legătura cu familia.

Numele și prenumele: C.N.

Vârsta: 28 ani

Sexul: feminin

Situația școlară/profesională: studii superioare

Observații: – fiica locuiește în jud. Constanța, unde are loc de muncă. Vine acasă o dată pe lună. A fost de acord cu decizia mamei de a deveni asistent maternal.

Numele și prenumele: H.G.

Vârsta: 16 ani

Sexul: masculin

Situația școlară/profesională: elevă clasa a X-a la S.A.M.

Observații: fiul este de acord cu decizia mamei sale.

c. Alte persoane care locuiesc la același domiciliu: soții H. locuiesc doar cu fiul lor care este elev.

d. Profilul persoanei/familiei care dorește să devină asistent maternal

Stare civilă: căsătorită

e. Climatul intrafamilial

– câți ani de căsătorie în acest mariaj: 17 ani

– dacă au mai fost căsătoriți anterior și motivul desfacerii căsătoriei: sunt la a doua căsătorie. Domnului H. i-a decedat prima soție. Nu au rezultat copii din această căsătorie. Doamna H. a divorțat datorită nepotrivirii de caracter. Din această căsătorie au rezultat doi copii care i-au fost încredințați mamei.

– relaționarea între parteneri: – Soții H. au o relație bazată pe înțelegere și ajutor reciproc. Sunt cunoscuți ca fiind persoane liniștite, fără vicii, buni gospodari.

– anturajul familiei: soții H. își petrec timpul liber cu rudele, cu care au o relație foarte bună.

f. Motivul pentru care dorește să devină asistent maternal: doamna iubește copiii, are timp liber și spațiu suficient.

g. Locuința, condiții de locuit, stil de viață,situația financiară: Soții H. dețin un imobil proprietate personală compus din cinci camere plus dependințe (baie, bucătărie, holuri, anexe), modern mobilate, igienic întreținute. Imobilul este racordat la rețeaua de curent electric și apă potabilă curentă. Încălzirea camerelor se face cu combustibil solid la teracote. Doamna a spus că este dispusă să ia în plasament și doi copii dacă va fi atestată ca asistent maternal profesionist. Venitul familiei este constituit din salariul soțului în cuantum de 650 lei/lună plus bonuri valorice. Doamna nu are carte de muncă, până în prezent a lucrat doar ocazional.

2. Familia extinsă: toți membrii familiei sunt de acord cu decizia doamnei H.E și îi vor fi alături la nevoie.

3. Concluzii și propuneri: în urma evaluării efectuate, consider că doamna H.E. îndeplinește condițiile prevăzute de HGR nr. 679/2003 și propun eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist.

III. STARE DE SĂNĂTATE:

Toți membrii familiei sunt clinic sănătoși, nu suferă de boli cronice sau transmisibile conform certificatelor medicale eliberate de Autoritatea de Sănătate publică Județeană Tulcea.

IV. CONCLUZII:

În urma vizitelor efectuate la domiciliu și a discuțiilor purtate cu toți membrii familiei, inclusiv vecinii și cominitatea locală, rezultă că sunt de acord ca doamna H. să devină asistent maternal și să crească copii la domiciliu. Doamna H. are experiența creșterii, îngrijirii și educării copiilor săi. În educarea copiilor a urmărit să valorifice comportamentele pozitive, iar ca metodă coercitivă a folosit comunicarea, explicația și restricționarea de la anumite jocuri preferate.

Având în vedere cele prezentate consider că doamna H.E. îndeplinește toate condițiile pentru a deveni asistent maternal.

CONCLUZII

Sintetizând datele obținute în urma studiului efectuat prin anchete sociale și studii de caz se constată următoarele aspecte referitoare la caracteristicile familiei maternale și la criteriile de evaluare a acestei:

Familiile maternale au cel puțin câte un copil propriu, sunt stabile și echilibrate;

Membrii familiei și-au dat acordul în vederea primirii unui copil lipsit temporar de grija părintească;

Majoritatea familiilor dețin imobil proprietate personală unde locuiesc singuri sau cu copiii lor; proprietățile sunt salubre, luminoase, curat întreținute, amplasate în zone unde există toate utilitățile necesare creșterii și educării copiilor (magazine, grădiniță, școală, spații de joacă, cabinet medical);

Familiile maternale au cel puțin un venit stabil, de obicei realizat de soț;

Majoritatea participantelor au studii medii – liceale/profesionale;

Relațiile dintre membrii familiei maternale, precum și dintre aceștia și familia extinsă sunt armonioase, bazate pe afecțiune și respect reciproc;

Familiile maternale sunt cunoscute în comunitate ca familii decente, fără probleme sociale sau juridice; prin comportamentul lor în societate, starea sănătății fizice și profilul lor psihologic, prezintă garanții pentru îndeplinirea corectă a obligațiilor care revin unui părinte, referitoare la creșterea, îngrijirea și educarea copiilor săi; au referințe bune din partea unor membri ai comunității (școală, biserică, instituția la care a fost angajat etc.)

Participantele corespund criteriilor de evaluare stabilite conform HGR nr. 679/2003 privind condițiile de obținere a atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului maternal profesionist.

Pentru o mai bună desfășurare a cursului de formare profesională a fost întocmit un program, după cum urmează:

PROGRAMUL

cursului de formare al asistenților maternali profesioniști

Studiul familiei maternale este o fază importantă prin care se urmărește istoricul familiei, evoluția și dinamica acesteia în timp, precum și funcționarea sa ca membrii ai aceluiași grup, incluzând interacțiunile lor în cadrul sistemului familial. Acest aspect este important pentru interesul superior al copilului, dar și pentru serviciul de asistență maternală. Evaluarea familiei începe odată cu primul contact când solicitantul este intervievat, incluzând de asemenea datele și impresiile adunate în timpul discuțiilor referitoare la problematica plasamentului și vizitele la domiciliu. Studiul familiei este realizat printr-o serie de întâlniri între asistentul social și fiecare membru al familiei, precum și cu întreaga familie la un loc.

Scop: pregătirea profesională a asistenților maternali profesioniști în vederea prevenirii abandonului sau instituționalizării copilului, oferindu-i acestuia șansa dezvoltării într-o familie.

Participanții la cursul de formare: solicitantele care au trecut de etapa de evaluare inițială și au capacitate deplină de exercițiu, condiții materiale, stare de sănătate bună (atât solicitantul cât și ceilalți membrii ai familiei), aptitudini parentale, profil moral, aptitudini non-discriminatorii.

Obiective propuse:

să cunoască noțiuni generale privind legislația în domeniul protecției copilului;

să cunoască etapele de dezvoltare a copilului;

conștientizarea rolului asistentului maternal profesionist în sistemul de servicii;

cum să procedeze în cazul în care vor primi în plasament un copil cu dizabilități și unde trebuie să apeleze în situații de urgență;

să cunoască și să respecte drepturile copilului;

să posede un minimum de cunoștințe despre psihologia copilului în dificultate;

să știe să asigure integrarea copilului în familia substitutivă, evitând izolarea sau blamarea acestuia de către ceilalți membri ai familiei (copii, soț, bunici);

să conștientizeze faptul că acel copil pe care îl are în îngrijire ca asistent maternale este un copil în dificultate care a trăit o dramă personală, ceea ce de multe ori se reflectă în comportamentul său, generând dificultăți de educație; asistentul maternal profesionist trebuie să aibă înțelegere, răbdare și apelând eventual la ajutorul altor profesioniști din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului – să încerce să-l ajute să-și depășească suferința;

să știe să mențină relația cu școala, implicându-se în ajutarea copilului la teme;

să păstreze legătura cu mediul de proveniență a copilului (exemplu: centrul de plasament);

să cunoască specificul problemei copilului și detaliile legate de istoria sa personală, respectând în activitatea cotidiană proiectul educativ stabilit de către specialiștii din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului;

să cunoască comunitatea și să știe să o facă cunoscută și copilului;

modalități de intervenție în cazul copiilor cu comportament deviant.

Beneficiari direcți: asistenții maternali profesioniști.

Beneficiari indirecți: – familia asistentului maternal profesionist;

– copilul pe care-l primesc în plasament;

– asistentul social al copilului;

– asistentul social al asistentului maternal profesionist.

Prezentarea cursului de formare pe zile și echipa de specialiști care participă la acest curs

ZIUA I

Deschiderea cursului de formare, prezentarea obiectivelor cursului, a procedurilor de evaluare, cunoașterea participanților – echipa de formatori (medic, psiholog, jurist, asistent social);

11-12 Protecția și drepturile copilului. Noțiuni generale – prezintă juristul

Principiile privind drepturile copilului

Drepturile copilului

Aspecte privind rasa, etnia, religia, sexul, handicapul.

12-13 Pauză

13-15.30 Protecția copilului – prezintă juristul

Responsabilitatea asigurării protecției copilului

Instituțiile implicate în protecția copilului

Măsurile de protecție a copilului.

ZIUA a II-a

10-12 Etapele de dezvoltare a copilului – prezintă psihologul

Nevoile copilului

Stadiile dezvoltării

Tulburări de dezvoltare.

12-13 Pauză

13-15.30 Comunicare și joc – prezintă psihologul

Autonomia copilului

Stimulare și socializare

ZIUA a III-a

10-12 Atașamentul copilului – prezintă psihologul

Efectele separării și pierderii

Modele de atașament

Comportamentul dificil al copilului

12-13 Pauză

13-15.30 aspecte privind îngrijirea copilului sănătos și bolnav – prezintă medicul

Alimentația

Igiena personală și a mediului de viață

Prevenirea accidentelor și primul ajutor.

ZIUA a IV-a

Asistentul maternal profesionist – definire, rol și responsabilități – prezintă asistentul social

Definire, prevederi legale și elementele de bază ale copilului la asistentul maternal profesionist

12-13 Pauză

13-15.30 Serviciul de asistență maternală – atribuții – prezintă asistentul social

ZIUA a V-a

Evaluarea activității asistentului maternal – prezintă asistentul social

12-13 Pauză

13-15.30 Locul și rolul asistentului maternal și a familiei acestuia – prezintă asistentul social

ZIUA a VI-a

Problematica copilului cu deficiențe și handicap – prezintă psihologul

Clasificarea deficiențelor

Tulburările de limbaj

Principiile de lucru privind copilul cu deficiențe (metode și tehnici de lucru)

12-13 Pauză

13-15.30 Protecția copilului cu deficiențe (legislația specifică în domeniul persoanelor cu handicap) – prezintă juristul

ZIUA a VII-a

10-12Rolul asistentului maternal profesionist și a familiei acestuia în evaluarea copilului cu handicap – prezintă psihologul

12-13 Pauză

13-15.30 Aspecte specifice și persoanele privind deficiența și handicapul copilului care urmează a fi plasat la asistent maternal

ZIUA a VII-a

Rolul asistentului maternal profesionist în plasamentul în regim de urgențe – prezintă asistentul social

12-13 Pauză

13-15.30 Particularități ale plasamentului în regim de urgență – prezintă asistentul social

ZIUA a IX-a

10-12 Deprinderi necesare asistentului maternal profesionist care primește în plasament un copil cu handicap – prezintă psihologul

12-13 Pauză

13-15.30 Relația AMP-copil; copil-famila AMP; AMP-familia copilului – prezintă asistentul social

ZIUA a X-a

10-12 Evaluarea cursanților – participă echipa de formatori.

BIBLIOGRAFIE

Achiței A, Iftimoaei M., Ivan M., Marjan S., Pădureț A., Rădulescu Ș.,Vameșu C.,Asistența maternală pentru copilul seropozitiv HIV, Editura Pim, București;

Călin, Marin, 1996, Teoria educației, Editura All, București;

Cosmovici, Andrei, Iacob, 1999, Psihologie școlară, Editura Polirom, Iași;

Cozărescu M., 2006, Pedagogie socială aplicată, Suport de curs, Facultatea de Soiciologie și Asistență Socială, Univ. București;

Cozărescu Mihaela, 2006, Pedagogie socială aplicată, Suport de curs, Facultatea de Soiciologie și Asistență Socială, Univ. București;

Druță F., 1998, Psihologia Familiei, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Dr.Abraham P., 2000, Legislație în asistență socială – Note de curs, Editura național, București ;

Giddens A., 2000, Sociologie, Editura BIC. ALL, București;

9. Grosu, Nicolae, 1999,Tratat de Sociologie. Abordare teoretică, Editura Expert, București;

10. Mărginean I., 2004, Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, București ;

11. Mitrofan I. și Ciupercă C., 1998, Incursiune în psihosociologia și psihosexologia familiei, Editura Press Mihaela SRL, București ;

12. Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, Nicolaie, 1991, Familia de la A…la Z, Editura Științifică, București;

13. Neamțu G., 2003, Tratat de Asistență Socială, Editura Polirom, București;

14. Ozunu D., 1995, Psihipedagogia comportamentului normal și deviant, , Editura Genesis, Cluj Napoca;

15. Rădulescu M.S. ,1999, Devianța, criminalitatea și patologia socială, Editura Lumina Lex, București;

16. Seceleanu A., Rus M., 2005, Societate și comunicare, Editura Fundației ,,Andrei Șaguna”, Constanța;

17. Sîntoi F., Papari A., 1999, Psihologia Organizațională, Editura Fundației ,,Andrei Șaguna”, Constanța;

18. Șerban Petronela E., 2005, Asistența Socială a mamelor adolescente, Editura Lumen, Iași.

Alte resurse bibliografice:

* Asistentul Maternal*, 1999, Colecția Profesiunii Sociale, Editura Tritonic, București;

* Convenția ONU cu privire la drepturile copilului;

* Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

* Dicționarul de filosofie –1978, Editura Politică, București ;

* Instruire și proceduri pentru asistenții maternali*, 1999, Editura Hold International Children's Services România;

* Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;

* Manual de bune practici în asistența socială*, 2003, Editura Organizația World Vision România, București;

* Atestat pentru adopție*, 2006, Oficiu Român pentru Adopții, București;

* Plasamentul/Încredințarea copilului la asistentul maternal profesionist, Principii și standarde minime de lucru, Consultant – Program Bunăstarea Copilului USAID.