Absenteismul Scolar
Cuprins
Introducere ………………………….……………………………………………………….pag 4
Capitolul I –Absenteismul școlar
I.1 Absenteismul școlar – prezentare generală………………………………….….…pag.6
I.2 Cauze ale absenteismului școlar…………………………………………………..pag.14
Capitolul al II-lea- Modalități de prevenire a absenteismului școlar……………………pag.18
Capitolul al III-lea – Partea practică………………………………………………….…..pag.24
Concluzii și soluții pentru diminuarea absenteismului școlar………………………..…pag.37
Anexe………………………………………………………………………………………..pag.41
Fișă de centralizare a absențelor nemotivate…………………………… pag.41
Chestionare pentru elevi………………………………………………..,,,.pag.42
Chestionar pentru părinți…………………………………………………pag.51
Chestionar pentru profesori…………………………………………… . .pag 52
Legislația română care privește absenteismul școlar………………,,,….pag.53
Bibliografie…………………………………………………………………………………pag.60
Introducere
Una dintre problemele grave cu care școala românească s-a confruntat în ultimii ani este cea a absenteismului, care de cele mai multe ori duce chiar la abandon școlar.
Cu toate că preocupările învățământului actual se îndreaptă spre o educașie permanentă, oferindu-le tuturor șansa la un învățământ gratuit până în clasa a X-a, totuși tinerii generației noastre sunt atrași de alte preocupări decât cele școlare.Programele încărcate, discipline ce nu se află în concordanță cu cerințele lumii contemporane, profesori foarte duri sau exagerat de permisivi, lipsa unei legături între școală și familie, sunt doar câteva cauze care determină “fuga de la ore”, cum este supranumit astăzi absenteismul.
Statisticile de la sfârșitul semestrului I, precum și cele de la sfârșitul anului școlar trag un mare semnal de alarmă în ceea ce privește prezența la ore. S-a constatat cu regret că de la an la annumărul celor care au mediile scăzute la purtare pentru un număr mare de absențe este într-o continuă creștere. Tot o creștere alarmantă se înregistrează și în rândul elevilor care abandonează școala.
Dacă până în urmă cu câțiva ani aceste două fenomene atingeau în special elevii din ciclul liceal (mai ales ciclul superior al liceului), precum și pe aceia din mediul rural, astăzi numărul elevilor care nu termină cele opt clase este foarte mare.
Lipsa școlarizării, mai ales a unei calificări sau specializări, face ca acești tineri să nu se adapteze cerințelor societății actuale și, astfel, crește numărul delincvenților, afectându-se bunul mers al societății aflate în schimbare.
Cauzele numeroase ale absenteismului cer un număr însemnat de modalități de prevenire și combatere a acestui fenomen. Pentru a se micșora numărul elevilor care lipsesc de la ore, școala (cadre didactice, conducerea și consilierul școlar) trebuie să aibă o stânsă legătură cu familia.
Lucrarea de față își propune să tragă un semnal de alarmă asupra acestui fenomen care este într-o continuă creștere și care amenință să ia amploare, precum și să depisteze cauzele care au dus la creșterea acestuia, încercând în același timp să găsească soluții pentru diminuarea sau stoparea lui.
Lucrarea a fost structurată pe trei capitole și anexe:
Capitolul I : Absenteismul școlar- prezentare generală
Capitolul II: Modalități de prevenire a absenteismului școlar
Capitolul III: Partea practică
Anexe
În capitolul I am încercat să găsesc o definiție a absenteismului școlar , precum și efectele acestuia (abandonul școlar și eșecul școlar), dar și cauzele care duc la amploarea acestui fenomen (mai ales în ultimii ani) .
În capitolul al II-lea am căutat să găsesc modalități de prevenire a absenteismului școlar , dar și sugestii de intervenție în cazul acestuia.
Capitolul al III-lea conține partea practică prin care am încercat să aplic anumite chestionare pe un număr de elevi care absentau, dar și pe o parte din părinții acestora. Scopul acestei anchete a fost conștientizarea de către elevi a cauzelor care îi determină să absenteze de la ore, încercarea de a face părinții să conștientizeze problemele copiilor lor, dar și concluzii și soluții pentru diminuarea absenteismului școlar.
Anexele conțin chestionarele care au fost aplicate, atât pe elevi, cât și pe părinții acestora, un model de fișă de centralizare a situației absențelor nemotivate, precum și legislația în vigoare privind absenteismul școlar.
Capitolul I
ABSENTEISMUL ȘCOLAR
I.1. Absenteismul școlar- prezentare generală
Absenteismul școlar este un fenomen cu o dinamica spectaculoasă în ultimele decenii. Este definit ca o problemă socială, fiind explicata mai mult prin caracteristicile socioculturale ale mediului de provenienta si aparand mult mai frecvent în mediul urban si în familiile sarace. Absenteismul mai poate fi inteles si ca un tip de conduită evazionista stabila, permanentizata, ce prefigurează sau reflectă deja atitudinea structurata a lipsei de interes, motivatie, încredere în educatia scolara.
La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri și a altor forme de dependență, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea școlară, disfuncțiile în evaluare și notare, frica de examene etc. constituindu-se în adevărați stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenței unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivație, încredere în educația școlară.
Absenteismul școlar poate fi definit ca o problemă socială explicată din ce in ce mai des drept o caracteristică socio-culturala a mediului din care provine elevul.
Absenteismul este folosit de elevi ca o formă de agresiune pasivă impotriva școlii, fară a le mai fi frică de posibilele pedepse ce ar surveni atât din partea conducerii instituției, cât și a părinților.
Și totuși, dacă un elev depășește 20 de absențe nemotivate pe semestru, adică dacă lipsește la aproximativ 15% din totalul orelor pentru o singură materie, primește automat preaviz de exmatriculare, iar nota la purtare va fi scazută. Situația extremă va fi excluderea elevului din instituția de invățământ.
Cu toate că de-a lungul anilor s-au încercat numeroase metode pentru a reduce fenomenul absenteismului, rezultatele nu arată nicio îmbunătățire. Dacă acum cațiva ani elevii erau speriați de faptul că notele și absențele lor puteau fi accesate pe internet de către proprii lor părinți, acum nu le mai pasă.
Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ține numai de sfera invățămantului, ci afectează atât elevul, cât si familia și comunitatea. Elevii care lipsesc de la școală se confruntă cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează în mod regulat școala. În primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului școlar și ca o consecință a acestuia,vor avea probleme în găsirea unui loc de muncă sau în integrarea socială.
Atunci când elevii încep să lipsească sistematic și generalizat de le școală, această conduită reprezintă un semnal tardiv al existenței problemelor; absenteismul constituie o formă de agresiune pasivă împotriva școlii, indicând că elevii fug de la școală chiar cu riscul de a fi pedepsiți. Reacțiile negative ale scolii și ale părinților întrețin mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care abandonul tinde să apară drept unică soluție prin care se pot rezolva toate problemele.
Abesteismul poate îmbrăca mai multe forme cum ar fi:
● absenteism selectiv care însemnă fuga de la școală este frecventă la o singură disciplină sau doar la câteva discipline.
● absenteism generalizat care este fuga de la școală este frecventă și generalizată, prefigurează abandonul școlar.
● căutarea singurătății care este o reacție la tensiunea puternică intra- sau interpersonală.
-dorința de a fi cu partenerul se ragăsește mai ales la adolescenți.
● dorința de apartenență la grup prin ,”ritualuri de inițiere”.
● atitudine defensivă față de autoritatea unui sistem.
Absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul școlar, având o înaltă valoare predictivă în raport cu acesta; numeroși autori care au studiat conduitele elevilor ce se corelează cu decizia lor de a abandona școala au fost de acord ca cea mai mare probabilitate de a abandona se înregistrează la cei care lipsesc excesiv de la școală și au probleme de disciplină; variabila cheie în etiologia inadaptării școlare este atitudinea părinților față de școală; prin consiliere individuală, atât a elevilor, cât și a părinților, se poate ajunge la o mai bună adaptare școlară.
Abandonul școlar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării școlii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii ciclului de studii început. Între cauzele principale ale abandonului școlar regăsim cauze economice, socioculturale sau religioase, psihologice si pedagogice.
Efectele abandonului școlar demonstrează de ce acest tip de conduită este considerat deosebit de grav. Mai întai, cei care abandonează școala nu au nici calificarea profesională indispensabilă integrarii socio-economice, nici formatia morală și civică necesară exercitarii rolului de parinte și celui de cetățean al unei comunități. În al doilea rând, neavând o calificare, cei care abandonează școala sunt viitorii șomeri și reprezintă, pe termen mediu si lung, o sursă de dificultăți sociale și de pierderi, care depășesc investiția cerută de formarea initială. Din punct de vedere al costurilor economice, scumpă nu este persoana bine educată, ci cea insuficient educată, care părăsește școala cu o formație șubredă sub aspect moral, intelectual sau estetic.
Elevii care abandonează școala sunt cei care s-au făcut remarcați pentru absenteism și alte dificultăți de comportament, pentru care au fost sanctionați în repetate rânduri în școală. Un document al departamentului american pentru Educația Elementară și Secundară îl descrie astfel pe elevul care prezintă un risc înalt de abandon școlar: incapabil să se adapteze și să funcționeze adecvat în contextul clasei tradiționale, rezultate școlare sub medie, nu-și stabilește obiective profesionale, absenteism, ostilitate fată de adulți și reprezentanții autorității școlare, provine dintr-o familie ce experimentează un stres existențial, probleme economice serioase, nu este implicat în nicio activitate organizată de școală, nonformală sau formală.
În plan social, pot fi considerate forme ale eșecului școlar: abandonul școlar, excluderea socială și profesională, analfabetismul.
Abandonul școlar se caracterizează prin părăsirea prematură a școlii înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii actului de studii început. De multe ori abandonul se asociază cu delincvența juvenilă, cu recurgerea la droguri, cu viața de familie dezorganizată. Fenomenul se înregistrează în special la sate și în comunitățile de rromi,unde copiii sunt folosiți ca sursă de venit sau văzuti ca indivizi cu responsabilități în gospodărie.
Pentru a putea reduce numărul abandonurilor școlare ar fi bine să identificăm și să studiem cateva cauze:
a) Școlile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, sărăcie și lipsa oportunităților de succes socio-profesional pentru absolvenți. Lipsiți de motivație, mulți dintre elevii claselor gimnaziale renunță în primii ani de studiu, ramânând să dea o mană de ajutor în gospodăriile proprii sau, muncind ca zilieri la oameni mai avuți din sate.
Sărăcia comunităților din zonele defavorizate limitează posibilitățile părinților de a oferi copiilor resursele necesare educației. Această stare provoacă deseori, exploatarea copiilor prin muncă de catre părinți. Tendința de a considera că familiile din zonele defavorizate nu valorizează pozitiv importanța educației este superficială. Lipsa interesului pentru scoală se explică prin presiunile de ordin economic, prin dezamagirile personale ale părinților și prin lipsa de cultură a comunității care poate fi susceptibilă față de instituțiile formale.
Aceste cauze ar putea fi eliminate prin orientarea fondurilor disponibile spre școli din asemenea zone, prin stabilirea unor legături cu centre de instruire existente, prin asigurarea unei infrastructuri care să asigure transportul elevilor dar, și asigurarea hranei pentru elevi care au domiciliul la distanțe mari de școală.
b)Cultura de origine a elevilor – cercetările din domeniul educațional au relevat faptul că mediul socio-cultural de proveniență al elevilor este una dintre cele mai importante variabile în reușita sau eșecul școlar și profesional al elevului. Este foarte importantă atitudinea familiei în raport cu școala. Cunoașterea acestor atitudini și identificarea surselor de posibile tensiuni sau blocaje manifestate în raport cu carierea scolară a tinerilor constituie un factor important in prevenirea abandonurilor.
Pentru o mai bună prevenire a abandonului școlar trebuie cunoscute aptitudinile și nevoile fiecărui copil integrat în sistemul de educație, fie el de religie sau etnie diferită față de restul copiilor.
Una dintre marile probleme cu care se confruntă mediile politice, și socio-economice din România o reprezintă educația copiilor rromi.
Din păcate, cei care nu frecventează sau abandonează școala sunt deseori discriminați – învață în clase sau școli separate, puși în ultimele bănci ale clasei, tratați cu indiferență, agresați verbal de către copii sau profesori, traiesc în orfelinate, în instituții pentru copii cu handicap sau, pur și simplu, pe străzi și în canale. Estimativ, jumătate din romii care trăiesc în România sunt analfabeți. Îmbunătățirea accesului și participării la educație are ca scop prevenirea și combaterea marginalizării și excluderii sociale prin îmbunătățirea ratei de participare la educație.
În condițiile prezentate mai sus, se impun câteva reguli ce vor duce la soluționarea problemelor existente:
– elevii rromi să frecventeze anterior grădinița;
copii rromi vorbitori doar ai limbii materne să fie ajutați de educatoare să acceadă la lexical minimala românesc;
dacă în școală există mai multe clase I, să se distribuie echilibrat copiii rromi care nu au frecventat grădinița;
în cazul în care școlarii cunosc doar limba maternă, posibilitățile de integrare se bazează pe următoarele:solicitare sprijinului mamelor pentru “traducere”, a profesorilor rromi, a voluntarilor traducători, procurarea de “dicționare”-“Vocabularul trilingv ilustrat”, completarea cunoștințelor despre rromi.
c) Climatul familial – are un rol hotărator in cauzele de abandon scolar. Astfel, dezorganizarea vietii de familie, consecintă a divortului , climatul familial conflictual si imoral, excesiv de permisiv, divergenta metodelor educative si lipsa de autoritate a parintilor, atitudinea rece, indiferenta sau dimpotrivă, tiranică a acestora, iată alte cateva aspecte care conduc spre abandonul scolar.
d) Factori de natură socială si economică – cum ar fi: crize politice, economice, sociale si morale, prăbusirea sistemului de protectie socială, confuzia sau absenta unor norme sau valori – iată alte cauze care conduc la dezorientarea elevilor, indepărtarea lor de mediul educational si in final – abandon scolar.
e) Factorii de natura educatională – insubordonare fată de normele si regulile scolare, chiul, absenteism, repetentie, motivatii si interese slabe in raport cu scoala, greselile dascălilor (de atitudine si relationare, competenta profesională, autoritate morală) – au si ei un rol important in aparitia fenomenului de abandon scolar.
În plan social, pot fi considerate forme ale eșecului scolar: abandonul școlar, excluderea socială și profesională, analfabetismul.
Eșecul școlar nu este o problemă nouă, de-a lungul timpului au fost realizate multiple cercetări pentru identificarea și prevenirea eșecului școlar. Odată cu trecerea timpului și apariția unor noi factori ce contribuie la acest fenomen negativ în rândul elevilor, schimbarea viziunii educativ – informative și formative , egalitatea de șanse privind educația , suportul psihopedagogic oferit în școli , este necesară o implicare a tuturor factorilor ce contribuie la educația școlară pentru stoparea și eventual eradicarea acestui fenomen. Eșecul școlar este un fenomen periculos, deoarece el determină efecte negative atât în plan psihologic individual, respectiv o alterare a imaginii de sine a elevului în cauză, care-și va pierde tot mai mult încrederea în propriile posibilități și capacități ajungând să dezvolte o teamă de eșec, cât și pe plan social, pentru că eșecul școlar permanentizat „stigmatizează”, „etichetează” și conduce la o marginalizare socială cu un nivel crescut de comportamente deviante și infracționale.
Eșecul școlar are la bază mai mulți factori care pot fi diferiți, dar cel mai adesea asociați, elevul se confruntă cu o serie de dificultăți școlare care au ca principale cauze: propria persoană, părinții și familia, școala , comunitatea locală, etc.
Putem distinge cinci mari tipuri de dificultăți pe care elevul poate să le întâmpine:
Dificultăți de natură somatică;
Deficiențe intelectuale/cognitive;
Probleme de învățare de ordin instrumental;
Dificultăți de ordin afectiv privind direct copilul, adesea familia sa;
Slăbiciuni pedagogice privind școala, dar adesea și părinții;
Deficiențele de natură somatică;
Pentru a evidenția o afecțiune somatică, un deficit senzorial sau condițiile de viață aberantă pe plan fizic, este necesar un examen somatic complet și o anchetă orientată în acest sens. În acest sens un rol predominant îl are familia care trebuie să fie sensibilă la problemele de sănătate ale copilului prin realizarea unor controale medicale de specialitate, dar și medicii prin stabilirea unui diagnostic corect și măsurilor de vindecare.
O boală cronică (diabet, infestarea cu h.i.v., pneumonii, etc.), o reacție cutanată, infecții repetate, o deficiență somatică de lungă durată pot perturba școlaritatea din două motive:
absențe repetate (nu întotdeauna justificate).
respingerea mai mult sau mai puțin ascunsă a bolii somatice de către ceilalți copii, de părinți și dascălii acestora.
Igiena de viață a copilului : o oboseală, o instabilitate pot fi legate de o aberantă organizare a zilei de lucru a copilului, de la școală, ca și de acasă. Trebuie să se insiste asupra momentelor suficient de prelungite și frecvente pentru a asigura nevoia de cheltuială motrică și de destindere, ca și asupra necesității unui somn îndestulător și de bună calitate.
Profesorul, învățătorul , medicul și familia pot contribui decisiv la identificarea cauzelor de natură somatică ce pot conduce la eșec școlar, iar prin colaborarea factorilor implicați se poate interveni din timp prin măsuri educative adaptate la nevoile elevului.
Deficiențe intelectuale:
Eventualitatea unei deficiențe intelectuale/cognitive constituie, în materie de retard sau eșec școlar, o teamă mai mult sau mai puțin mărturisită de părinți. Diagnosticarea deficiențelor intelectuale profunde se poate realiza și înainte de vârsta școlară, dar deficiențele medii și cele lejere nu pot fi suspectate decât în momentul contactului cu școala un mare rol având învățătorul și profesorul psiholog în școlile unde există acesta.
Pentru identificarea deficiențelor intelectuale există o serie de teste ce pot fi aplicate(teste proiective, teste pentru stabilirea Q.I. , etc), iar programa individualizată aplicată de învățător poate constitui un suport real pentru evitarea eșecului școlar.
Dificultăți instrumentale:
În adaptarea copilului la școală sunt implicate mijloacele pe care subiectul le folosește pentru a se cunoaște și pentru a cunoaște lumea exterioară: mai ales motricitatea sa, viața perceptivă, limbajul și inteligența sa. Dificultățile sau perturbarea acestor funcții au ca urmare dificultăți în realizarea unor activități precise (scriere, citire, calcul matematic), sau a unor activități de ordin general (capacitatea de a-și exprima propriile gânduri, dificultăți de raționament, instabilitate, etc.), creând, în final, la copil un resentiment școlar.
Un instrument poate fi normal din punct de vedere anatomic dar perturbat în funcționarea sa din mai multe motive adesea imprecise:
– în domeniul limbajului, se poate descoperii un retard oral cu dificultăți mai mult sau mai puțin importante pentru însușirea scrisului (dislexie, disortografie,);
– în domeniul motricității, dixplaxiile sau neîndemânarea, stângăcia generalizată, lentoare, disgrafia, dificultăți de lateralizare, perturbarea schemei corporale intime și reprezentarea în spațiu;
Dificultăți de origine afectivă:
Dificultățile afective se structurează foarte schematic în trei registre pe plan școlar:
opoziția;
instabilitatea;
anxietatea și depresia;
Opoziția activă și pasivă: poate fi o reacție la un fapt precis petrecut recent ( conflictul copilului cu dascălul sau, cu unul dintre părinți etc.), sau se poate înscrie într-un stil de comportament obișnuit al copilului a cărui origine trebuie căutată într-o insatisfacție a relațiilor afective din interiorul familiei.
Instabilitatea care are două aspecte:
unul motor: copilul se mișcă mult, nu stă locului;
altul psihic: labilitatea atenției, interesul și dezinteresul se succed rapid;
Anxietatea și depresia: ea jenează evident copilul în relațiile sale cu alți copii, cu dascălii, în activitățile sale școlare. Anxietatea și depresia se poate manifesta în plan psihic printr-un penibil sentiment de insecuritate, de așteptare a unui pericol nedeterminat, sau la nivelul corpului prin grețuri, vomă, dureri intestinale, etc. În anumite cazuri , anxietatea are la bază simptome foarte jenante ca: manifestări obsesionale (copilul luptă împotriva sosirii neașteptate a unor gânduri penibile) sau fobice ( frica, teama, focalizată pe o situație precisă, de exemplu teama de pedeapsă, de a fi închis în casă, etc.). În alte cazuri copilul refuză să meargă la școală devenind victime ale unei stări de angoasă, depresie și chiar de panica
5. Cauze pedagogice:
Ele sunt foarte frecvente și diverse ca și mecanismele care provoacă problemele școlare, ele se situează în cadrul școlar și familial
La nivelul școlii: trebuie studiată școlaritatea anterioară a elevului. Absenteismul, de pildă, se poate datora bolilor, relațiilor dificile cu dascălul, dificultăți de învățare, supraîncărcării, neadecvatelor metode de învățare, perturbațiilor psihologice anterioare, dezinteresul față de școală ca urmare a unor eșecuri repetate, etc. În cauză pot fi puse și condițiile actuale de școlarizare ca: – admiterea prematură într-o clasă cu un nivel prea ridicat;
incompatibilitatea profesor-copil;
lipsa interesului față de copil;
un profesor fără tact pedagogic, și slab pregătit;
lipsa interesului pentru un copil din partea profesorului care își focalizează activitatea sa pe copiii străluciți ai clasei sau, dimpotrivă pe cei cu dificultăți;
schimbarea frecventă a colegilor, profesorilor, programelor, metodelor etc;
La nivelul familiei: este clar că rolul familiei este primordial mai mult pe plan afectiv decât pedagogic. Sunt cazuri în care realitatea este greu de modificat: disocierea familiei, decesele, divorțul, neînțelegerea gravă, certuri frecvente, consum de alcool, boala psihică a unuia sau altuia din părinți, etc. Alte cazuri se referă la situații când părinții (conștient sau inconștient) nu permit ca elevul să-și dobândească autonomia și să devină responsabil de acțiunile sale, în aceste cazuri copilul poate reacționa printr-o conduită de opoziție pasivă sau activă, generalizată sau focalizată pe școlaritate. Unii părinți sunt prea exigenți pe planul școlarității, vor cu orice preț ca odraslele lor să fie primii din clasă , copilul este suprasolicitat, saturat, dezgustat și sfârșește curând în eșec, și în fine alți părinți care sunt în număr relativ mare la consultații care fără a-și intoxica realmente copii cu materiile școlare, își fac griji fără nici un motiv.
Trecând în revistă diferiții factori ai dificultăților școlare trebuie scos în evidență următoarele: – la originea problemelor școlare întâlnite în practică se asociază două sau mai multe tipuri de factori;
– pentru copil sunt relativ severe consecințele eșecului școlar, atât la nivelul său socio-profesional cât și la nivelul echilibrului său afectiv din cauza conflictelor, a reacțiilor negative care nu întârzie să vină atât în familie cât și școală;
– consecințele eșecului școlar au efect negativ marcând defavorabil dezvoltarea personalității copilului;
Pentru prevenția și intervenția în cazuri de eșec și abandon școlar este necesară o analiză atentă a factorilor ce pot declanșa aceste fenomene și utilizarea unor metode și tehnici de consiliere individuală care să conducă la rezultate pozitive . Sunt cunoscute diverse metode de consiliere individuală care pot fi utilizate pentru a sprijini elevul aflat în situație de eșec școlar în funcție de factorii /cauzele care a declanșat acest fenomen ca:
Metode privind întăriri pozitive și negative ale comportamentului;
Tehnici de accelerare / decelerare a comportamentului ( SHAPING formatare, întărire gradată , EXTINCȚIA – stingerea);
Metode în care se utilizează jocul de rol;
Metode privind rezolvarea unor conflicte;
I.2. Cauze ale absenteismului școlar
Cauzele absenteismului sunt numeroase, de la evitarea obținerii unor note proaste, până la sărăcia cruntă. Importantă este însa cunoașterea acestor cauze, descoperirea lor în situații concrete si căutarea de modalități eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Acesta este și scopul acestui program, încercându-se conturarea unei imagini asupra fenomenului absenteismului școlar, raportată la starea actuala a societații românești.
În enumerarea cauzelor generale ce determină absenteismul școlar nu poate fi ignorat fenomenul sărăciei, în relație directă cu absenteismul dar și cu ceilalți factori determinanți ai acestuia. Alte cauze ale absenteismului școlar sunt: mărimea familiilor din care provin copiii, violența în școli si în familie, migrația populației, apartenența etnică, nivelul redus de instruire al părinților, mentalitatea familiilor, cauze educaționale. Pentru a justifica interesul acordat fenomenului absenteismului școlar trebuie subliniate efectele acestuia, respectiv conduitele deviante pe care le poate provoca sau accentua. În prim plan se situează eșecul si abandonul școlar .Acestea nu sunt fenomene izolate, ci rezultatul unui proces declanșat cu mult timp in urmă. Premisele acestui proces sunt notele proaste, neputința de a ține pasul cu ceilalți, probleme de disciplină, imposibilitatea de a se adapta cerințelor școlii, absenteismul. Alte consecințe sunt fuga de la școala, toxicomania, consumul de alcool si tutun, marginalizare si distanțare culturală si socială, violența. Pentru această ultimă consecință trebuie subliniată strânsa relație de intercondiționare dintre violență si absenteism școlar .De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violenței atât cauză cât și efect pentru absenteismul școlar. Privind fenomenul violenței din perspectiva victimelor sale din școli, se poate înțelege de ce violența poate fi o cauză a absenteismului școlar. Schimbând perspectiva îi remarcăm pe cei care produc violența. Una din cauzele violenței in școala este mediul de proveniență al copilului: educația care îi este dată acasă, nivelul de pregătire al părinților sau chiar violența in familie. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realității sociale din România .Trebuie precizat că efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul școlar, dar acesta poate contribui în multe cazuri la amplificarea lor.
Cauzele care duc la absenteism pot fi multiple și dintre ele amintim pe cele mai relevante:
► Care țin de personalitatea și starea de sănătate a elevului: motivație școlară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educația școlară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilități sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alții ca reacție la presiunea exercitată de dorințele adulților.
Fobia scolară este principala cauza a absenteismului școlar, cei mai mulți copii afirmând că se tem să meargă la scoală din cauza colegilor violenți ori ca să evite eșecul școlar sau situații umilitoare. Spre deosebire de cei mici, elevii mari predispusi la chiul au alte motive de a lipsi, majoritatea considerând că școala nu reprezintă un segment important al vieții lor, cât timp sunt adolescenți.
Intrebați cum îsi justifică absențele, cei mai mulți adolescenți aduc ca scuze orarul zilnic incărcat (aproximativ 7 ore pe zi), oboseala spre sfârșitul programului școlar, probleme medicale sau practicarea anumitor sporturi care îi obligă să renunțe la unele ore de curs. Problemele legate de transport – faptul că navetiștii ajung dimineața după ce încep orele și pleacă înainte să se încheie – apar si ele menționate ca și cauze. Plictiseala de la unele materii, etichetarea negativă din partea unor profesori sau influența grupului de colegi sunt, insă, cele care generează acel "chiul în masă" de care se plâng profesorii. Dacă ar putea schimba ceva, elevii spun că ar reduce numărul de ore prevazute în programul școlar, ar "aerisi" materia, ar introduce pauze mai lungi și ar cere ca profesorii să fie mai înțelegători, mai comunicativi, să se facă iubiți și să explice lecția pe înțelesul elevilor.
► Care țin de familie, condițiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinți foarte ocupați sau plecați în străinătate.
Absenteismul se regăsește în rândul grupurilor defavorizate și este generat de sărăcie și marginalizare, de costurile colaterale pe care le presupune învățământul, chiar dacă este gratuit. Școala nu dispune de fonduri proprii pentru sustinerea diferențiată a familiilor.
Datorită efectelor pe termen lung, între sărăcie și accesul la educație exista o relație de influență reciprocă, lanțul cauzal conducând la transmiterea inter-generatională a stării de sărăcie, cu efecte atât la nivel individual cât și colectiv, societal. Cu alte cuvinte, unui copil provenind dintr-o familie aflată în sărăcie extremă, din cauza lipsei de resurse materiale și a suportului social adecvat, i se va limita accesul la educație și la instruire profesională adecvată. Lipsa instruirii școlare și profesionale va scădea șansele sale pe piața muncii și va creste riscul de excludere socială, iar efectul pe termen lung este căderea sa sub pragul de sărăcie, transmițându-se astfel starea de sărăcie de la o generație la alta.
Accesul la educație, definit ca posibilitatea de utilizare a dreptului la învățătură, reprezintă în contextul actual al societății românești, alaturi de accesul la serviciile de sănătate și condițiile adecvate de hrană și locuire, un instrument capabil să faciliteze sau să restricționeze integrarea socială, să mărească sau să reducă șansele de reușită ale generației tinere.
Accesul la educație al copiilor provenind din familii sărace este o problemă atât de natură educațională, cât și socio-economică. Cu alte cuvinte, cauzele pentru care acestor copii le este îngrădit accesul la educație sunt în egală măsură legate de disfuncțiile din sistemul educațional, cât și de problemele de natură socio-economică, pornind de la imposibilitatea asigurării hranei zilnice și a pachetelului pentru școalaă a îmbrăcămintei și încălțămintei adecvate fiecarui anotimp și terminând cu cheltuielile educaționale care depășesc cu mult posibilitățile părinților, care sunt confruntați astfel cu o situație paradoxală, în care beneficiile materiale condiționate de frecventarea școlii sunt cu mult sub costurile educaționale pe care le presupune participarea școlară.
►Care țin de contextul școlar specific (inclusiv relația profesor-elev): presiunea grupului, supraîncărcarea școlară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspirațiile, trebuințele de învățare și oferta educațională a școlii; formă de apărare –împotriva disciplinei excesiv de rigidă și severă, politici proabsenteiste ale școlii la elevii din clasele terminale (în școlile de ,elită’’)
foarte importantă este și variabila vârstă:
la elevii mici – fuga de la școală poate fi o manifestare a ,,fobiei școlare’’; cauze: dependență crescută de părinți, părinți care valorizează excesiv educația școlară; stiluri parentale supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensivă față de colegii violenți, eșecul școlar, situații umilitoare
la elevii mari – fuga de la ore este rezultatul unei opțiuni (proces de deliberare, luare a deciziei); cauzele pot fi: frica de evaluare, de eșec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada adolescenței, manifestată prin anxietate față de situația de a fi observat de colegi, teama de a vorbi în public, teama de a interacționa cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută); teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup
Absenteismul nu este cauzat de felul în care se prezintă profesorii la ore, ci de sistemul social prost gestionat și care nu îi motivează suficient pe elevi, oferindu-le oportunități de angajare și împlinire profesională . E clar că există o diminuare a calității procesului de învățământ. Actul de educație este un act de parteneriat, care presupune obligații și drepturi de ambele părți. Însă noua generație are falsa percepție că are doar drepturi. Dacă «moftureii» nu vin la școală, parteneriatul nu poate funcționa. Absenteismul de aici pleacă. Se intreabă de ce să mai invețe când au o contrapropagandă a sistemului de invățământ care arată că e mai important să fii șmecher de România.
O altă explicație a absenteismului e că, în generațiile anterioare, se stia că, dacă înveți, după studii vei avea un loc de muncă, vei fi valorizat prin prisma forțelor tale, ceea ce nu se mai intamplă acum. Acum, pe primul plan e ridicat capitalul, e un cerc vicios. Astfel că, pe termen lung, trebuie focalizată reforma sociala pe formarea competențelor pe om, nu pe retorică, pentru că o retorică ideologică nu-i va stimula pe elevi. Trebuie să ne asumăm cu luciditate această problemă și să o punem în ecuație pentru a gasi soluții. Dar noi suntem în situația în care indivizi fără experiență vor să facă reforma socială. Variabila financiara e foarte importantă, dar nu e singura. Motivarea trebuie să plece de la un spațiu social mai atractiv, cu oferte de job și facilități.
Capitolul al II-lea
Modalităti de prevenire a absenteismului școlar
Absenteismul școlar reprezintă unul dintre fenomenele de devianță școlară cu incidență majoră asupra integrării socio-profesionale a elevilor.
Pornind de la analiza stării de fapt, vom încerca stabilirea unor strategii de intervenție care vor avea în vedere, pe de o parte prevenirea absenteismului școlar la elevii aflați în situație de risc, iar pe de altă parte, recuperarea și reintegrarea în sistemul educațional al celor aflați deja în situația de abandon:
► Comunică permanent cu copilul tău.
► Păstrează o relație de comunicare cu cel puțin un profesor de la scoala în care invață copilul.
► Nu evita să mergi la ședințele cu părintii doar din cauza notelor proaste și a numărului de absențe prea multe.
► Nu incerca sa gasesti o scuză față de alții pentru absențele copilului tău. Acceptă realitatea și încearcă să te gândești de-acum încolo ce poți să faci pentru ca lucrurile să se schimbe.
► Folosește pedeapsa numai dacă este absolut necesar, dar nu ca pe o modalitate de a-ti exprima furia cauzată de ședința cu părinții sau de aflarea rezultatelor școlare ale copilului.
► La nivel de școală putem aduce în discuție lipsa unei securități foarte ridicate, modalități de predare a materiei nepotrivite cu personalitatea copilului, lipsa unei atitudini ferme din partea direcțiunii etc.
► Ar fi utile programe realizate la nivel școlar, dar și al comunității în care actorii principali să fie părinții și copiii. Temele dezbătute și pe baza cărora ar putea lucra foarte bine ar putea fi din domeniul: influența prietenilor de aceeași vârstă, abilități de comunicare, legatura școală-familie; a vedea școala mai mult decât ca pe o instituție, o componentă cheie din viața copilului alături de familie, părinții și copiii, învățarea unor tehnici de managementul timpului, grupuri de suport pentru cei care au abandonat școala etc.
Deși diminuat pe alocuri, însă nu suficient, fenomenul chiulului școlar cunoaște, încă, proporții alarmante. Cadrele didactice, conducătorii instituțiilor de învățământ se confruntă zi de zi cu probleme legate de absenteism școlar și își manifestă îngrijorarea vis-á-vis de dezinteresul vizibil al unor elevi-problemă.
Baruri, crâșme, restaurante, toate sub o denumire sau alta reprezintă una dintre cele mai mari probleme, unul din factorii principali care conduc la fenomenul absenteismului în rândul elevilor de scoală generală și de liceu. Mai mult, nici școlarii din clasele mai mici nu sunt feriți de tentațiile pe care le văd la cei mari și tind din ce în ce mai des să le imite, cel putin din punctul de vedere al limbajului folosit, unul pe alocuri chiar trivial.
Dacă, în urmă cu câțiva ani, existau cadre didactice care îsi făceau un obicei din a “vâna” elevii chiulangii prin barurile din apropierea instituțiilor de învățământ, în prezent această practică a fost dată uitării sau, în majoritatea cazurilor, sarcina revine polițiștilor comunitari. Majoritatea elevilor care fug de la ore – spun statisticile – preferă localurile cu prețuri accesibile, mai retrase, chiar dacă sunt amplasate ceva mai departe de școala la care invață. Nu de puține ori, însă, ei sunt gasiți și duși la scoală vrând-nevrând chiar de organele de ordine.
Sugestii de intervenție în cazul absenteismului
Monitorizarea, de către diriginte, săptămânal, a absențelor elevilor pe fișa tip de monitorizare și prezentarea lunară a situației absențelor către conducerea școlii
Schițarea unui plan de intervenție țintit pentru rezolvarea situației (identificarea de către diriginte a unor măsuri amelioratorii)
Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluții pentru evitarea repetării incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a familiei (în funcție de cauză)
Cooperarea dirigintelui cu părinții; supravegherea discretă a prezenței elevului la școală, legătura permanentă cu dirigintele (reacțiile negative ale școlii și ale familiei întrețin mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluție pentru ,,rezolvarea’’ problemei)
Dacă fuga de la școală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media rezolvarea situației conflictuale profesor-elev
Alte modalități de profilaxie:
ieșirea din școală pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de învoire, semnate de diriginte sau profesorul clasei, care să fie ritmic contabilizate la secretariat
notarea riguroasă a absentelor la fiecare oră de curs
confirmarea oficială a legitimării elevului la vreun Club Sportiv și anunțarea prealabilă a programului competițional; aprobarea motivării absențelor pentru participarea elevului la competițiile sportive de către conducerea școlii
respectarea Regulamentului Școlar și a Regulamentului de Ordine Interioară pentru elevi
menținerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinței de siguranță afectivă pentru toți elevii
metode de predare – învățare atractive
promovarea cooperării în clasă, astfel încât și elevii cu performanțe școlare modeste să experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparțin elitei
sistem echitabil de recompense – sancțiuni care să mențină motivația școlară a elevilor; nota să fie doar o măsură obiectivă a performanței și nu o modalitate de sancționare a elevului
profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor și nu pe sancționarea lor
diversificarea și atractivitatea activităților extracurriculare
Alte strategii de intervenție:
realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvență la școală
crearea unui forum al părinților (pe site-ul școlii)
publicarea, pe site-ul școlii, a listei elevilor cu cele mai puține absențe
programe de consiliere a părinților (de tip ,,școala părinților’’)
colaborare cu toate autoritățile comunității locale (poliția de proximitate, jandarmeria, alte asociații și ONG – uri).
De maximă importanță pentru reusita demersului educațional ar fi crearea unui parteneriat între școală, familie, comunitate, în care fiecare trebuie să-și asume roluri clar stabilite în funcție de domeniul de competență.
Este cert că demersul impune corelarea unor strategii educaționale în scopul menținerii în sistem a elevilor aflați în această situație, cu strategii de asistență socială și sprijin financiar
Scopul modelului de parteneriat propus este acela de a crea o legatură și de a responsabiliza comunitatea / școala / familia ca factori implicați direct în formarea elevilor în scopul prevenirii și combaterii absenteismului/abandonului școlar.
.
Proiect de parteneriat "O absenta in minus, o sansa in plus"
PROIECT DE PREVENIRE SI COMBATERE A ABSENTEISMULUI
TIPUL DE EDUCATIE: Educație pentru drepturile omului- prevenirea absenteismului școlar
ECHIPA DE PROIECT:
Directorul unității
Profesorii diriginți
Psihologul școlar
DGASPC
Jandarmeria
Poliția comunitară
Argument
Numărul ridicat de absențe nemotivate înregistrate lunar la anumite clase și la nivel de unitate școlară, manifestarea chiulului individual și de grup, ineficiența metodelor utilizate în anul școlar anterior pentru combaterea absenteismului nemotivat indică necesitatea realizării și implementării unei strategii unitare de prevenire și combatere a absenteismului școlar.
Cauzele absenteismului sunt multiple, necesitând o abordare de manieră holistă a tuturor factorilor determinatori ai acestei probleme. O strategie eficientă de prevenire și combatere a absenteismului trebuie să aibă în vedere toate aspectele care concură la apariția acestui fenomen:
-gradul de motivație al elevilor pentru învățare;
-gradul de interes al elevilor pentru participarea la orele de curs;
-gradul de atractivitate al continutului științific;
-folosirea metodelor de predare invatare activ-participative;
-menținerea în clase a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinței de siguranță afectivă pentru toți elevii;
-colaborare reală și constantă în relația părinți- școală;
-supraveghere constantă și intervenții ferme din partea părinților în situațiile de risc;
-existenta unei proceduri unitare de interventie la nivel de unitate școlara pe problematica absenteismului.
In vederea implementării acestei strategii unitare se impune intervenția susținută a tuturor persoanelor care pot influența aspectele menționate anterior: părinți, profesori diriginți, conducerea școlii, cadrele didactice, psiholog școlar, parteneri sociali (Poliția de proximitate, DGASPC).
ATITUDINE:
Activitatea de informare, formare si educare este relevantă doar dacă se adresează constant tuturor elevilor. Doar în aceste condiții se poate acorda sprijin tuturor elevilor, în aceeași măsură și în funcție de caracteristicile individuale.
DESCRIEREA PROIECTULUI:
SCOP: Prevenirea și combaterea absenteismului nemotivat în rândul elevilor.
OBIECTIVE de referință:
1. identificarea tipului de „evitare a scolii” (teama de școală, didactogenia, influența anturajului, etc. );
2. intervenția echipei responsabile cu aplicarea planului în colaborare cu cadrele didactice și părinții elevilor
3. monitorizarea lunară a absențelor nemotivate pe clasă;
4. recomandarea consilierii psihologice acolo unde este necesar;
5. identificarea modalităților de implicare activă și responsabilizarea părinților;
6. identificarea soluțiilor alternative pentru elevii ai căror părinți sunt plecați în străinătate;
7. informarea cadrelor didactice si a părinților despre: cauze, forme si semnificații psihologice ale absenteismului;
8. informarea părinților despre rolul lor în prevenirea si combaterea absenteismului;
Grupuri tinta:
elevii din învățământul preuniversitar
Durata:
– un an școlar
Resurse umane:
-conducerea unității școlare,
-profesori diriginți,
-psiholog școlar,
-părinți.
Parteneri: DGASPC, Jandarmeria, Poliția comunitară
Capitolul III
Partea practică
Mutațiile din societate și din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaționare între părinți și copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social și emoțional redus, supraîncărcarea profesională a părinților sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoționale la copii decât în trecut.
Din păcate, absenteismul este în creștere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.
Acest material se dorește a fi un suport pentru diriginții care se confruntă cu problema absenteismului.
Materialul are ca scop identificarea cauzelor declanșatoare ale absenteismului la nivel local . Suportul anchetei au fost, pe de o parte reprezentările elevilor si profesorilor unui liceu, legate de fenomenul absenteismului școlar, iar pe de altă parte documentele școlare (cataloagele ). Inițial, prin analiza documentelor școlare, s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului, pornind de la numărul de absențe anual înregistrat în cataloagele școlare. Amplificarea fenomenului absenteismului școlar constituie una din motivațiile de bază pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia.
Ca punct de plecare în anchetă s-au formulat patru ipoteze, ce au fost testate prin intermediul chestionarelor .
IPOTEZE :
1.Absenteismul școlar este un rezultat al scăderii importanței școlii in sistemul de valori al individului.
2.Programul școlar încărcat influențează negativ atitudinea elevului fața de școală.
3.Profilul profesorului influențează intensitatea frecventării cursurilor.
4.Rata absenteismului este mai mare în cazul elevilor de etnie romă.
Scopul :reducerea absenteismului și a abandonului școlar în cadrul institutiilor școlare
Obiective:
1.conștietizarea elevilor asupra rolului școlii în evoluția lor ulterioară;
2.creșterea importanței școlii în sistemul de valori al individului;
3. adecvarea programului școlar cerințelor sociale actuale;
4. integrarea etnicilor romi în comunitatea școlară.
Eșantionul: chestionarele au fost aplicate pe un număr de 5 profesori, 20 de elevi din clasele a XI-a și a XII-a , precum și pe un număr de 10 părinți.
Instrumente : activități, fișe de lucru, chestionare, studii de caz.
PALIERE DE CONSILIERE
Autocunoaștere și dezvoltare personală
Managementul informațiilor și al învătării
Planificarea carierei
Stil de viață
Managementul conflictelor
I.Autocunoaștere și dezvoltare personală
Obiective:
identificarea caracteristicilor personale pozitive ;
identificarea aspectelor pozitive legate de școală
1.Eu si oglinda mea
Obiective de referință:
să identifice caracteristici personale pozitive;
să recunoască atribute pozitive ale celorlalți colegi.
Se va nota pe tablă titlul,,Ce-mi place la mine ?"și copiii îl vor copia pe o foaie .Apoi vor trece pe aceasta cinci atribute personale pe care le vor nota de la 1 la 5, în ordinea importanței lor. După ce au terminat, vor pune foile deoparte.
În continuare vor fi rugați să își prindă o altă foaie de hârtie pe spate (cu ac cu gămălie) și să treacă pe la colegii lor care le vor scrie pe foaie câte un lucru pentru care îi apreciază pe acei colegi. În final fiecare dintre elevi trebuie să aibă minim 4 calități trecute (maxim 5). Elevii vor compara listele de la spate cu cele completate de ei. Se va discuta în ce măsură se suprapun caracteristicile personale considerate pozitive cu ceea ce apreciază alții la propria persoană. Se va discuta măsura în care cunoașterea părerii celorlalți despre propria persoană le influențează comportamentul.
2. Cine sunt eu?
Obiective de referință:
să identifice caracteristici personale pozitive;
să-și dezvolte stima de sine
Se înmânează fiecarui elev chestionarul “Cine sunt eu?” (anexa 1) și se pun la dispoziție materialele. Elevii primesc ca sarcină realizarea timp de 15 min. a unui colaj/desen care să le ofere celorlalți o idee despre cine sunt ei. Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte, simboluri, desene la libera alegere. După realizarea sarcinii se fac grupuri de câte 3-4 elevi în care fiecare va împărtăși celorlalți ce a făcut. Grupurile vor discuta aspectele comune timp de 5 min. În final se reface grupul mare și se discută timp de 10 min: a fost ușoară/grea sarcina, care sunt lucrurile comune descoperite, i-a ajutat exercițiul să se cunoască mai bine etc.
3. Școala de vis
Obiective de referință:
Să completeze propoziții cu ceea ce considera potrivit.
Completați următoarele propoziții:
Vin la școală pentru că ……………………….
Cel mai plăcut moment dintr-o zi de școală este ……………………………
La școală pot să……………….dar nu pot să…………………………..
La școală îmi place să………………..dar nu îmi place să …………………….
Dacă aș fi profesor aș ………………………………………….
Punctele tari și slăbiciunile mele
Obiective de referință:
să identifice caracteristici personale;
să-și dezvolte stima de sine.
Fiecare elev primește un chestionar cu titlul “Punctele tari și slăbiciunile mele” (anexa 2) pe care o completează având la dispoziție 10 min. După completarea acesteia de către toți elevii se vor realiza discuții pe grupuri de câte 3-4 elevi timp de 5 min., în cadrul cărora fiecare va împărtăși colegilor de grup răspunsurile date. In final se va realiza timp de 15 min. o discuție la nivelul întregii clase în cadrul căreia unii dintre elevi vor fi ajutați să-și completeze lista cu punctele tari. Se va urmări, de asemenea, deplasarea discuției pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puțin pozitive ale propriei persoane.
5. ,,Cum sunt și cum doresc să fiu ?”
Obiective de referință:
autocunoaștere, dezvoltare personală
să-și dezvolte stima de sine
Se grupează elevii și se definește, cu ajutorul elevilor, imaginea de sine (părerea pe care o avem despre noi înșine). Se discută despre faptul că fiecare avem atu-uri și minusuri personale, minusuri pe care dorim să le ameliorăm. Se distribuie fiecărui elevun chestionar. După ce completează chestionarul, respectând instrucțiunile, își prezintă (atât cât doresc) de pe acesta colegilor de grup. Ierarhizează aspectele referitoare la propria persoană pe care doresc să le schimbe, după care gândesc niște pași prin care pot face acest lucru. Exercițiul se poate continua rugând fiecare grup să selecteze (să negocieze) un aspect pe care doresc să lucreze și să indice pașii necesari schimbării. Apoi listează toate ideile pe câte o folie de flipchart și un reprezentant din fiecare grup prezintă ideile în fața întregii clase.(anexa 3)
II. Managementul informațiilor și al învățării
Obiectiv: definirea unei strategii de învățare individuală
6.Vreau să știu mai multe despre…
Obiective de referință:
să aleagă un subiect pe care ar dori să-l studieze;
să motiveze alegerea subiectului;
să compare acest subiect cu programa școlară;
să contureze o strategie prin care să-și îmbogățească cunoștințele legate de acest subiect.
Alege un subiect care îți place și scrie motivul pentru care dorești să înveți despre acest subiect. Scrie ce cunoști deja despre acest subiect. Există obiecte de învățământ în programa școlară care îți oferă informații legate de acest subiect ?Notează-le. Cum ai proceda să afli mai multe informații despre acest subiect?
7.Gustul succesului
Obiective de referință:
să descrie un moment dificil din viața sa;
să descrie un succes imaginar, completând grila dată.
Amintește-ți un moment când ți-a fost greu: la o lecție, la o întrecere sportivă .
Cum te-ai simțit atunci?
Ai dori sa o iei de la capăt?
De ce? Retine si încearcă sa aplici !
Nu renunța de la primul eșec!
Adună-ți forțele și ia-o de la capăt !
De data asta pornește de la ceea ce cunoști către necunoscut, de la ceea ce este mai ușor către lucrurile dificile. Imaginează-ti că reușești să înveți subiectul ales și descrie succesul tău:
ce vezi______________________________________________
ce auzi______________________________________________
ce simți______________________________________________
ce faci ______________________________________________
III .Planificarea carierei
Obiective de referință:
înțelegerea influenței modelelor în conturarea valorilor legate de munca;
conștientizarea rolului școlii în alegerile viitoare de cariera.
8.Secretul succesului
Obiective de referința:
Să răspundă la o serie de întrebări legate de succesul școlar.
Să motiveze alegerea făcuta;
Fiecare elev primește un chestionar cu titlul ”Diploma mea” (anexa 4) pe care îl completează. Se va încuraja împartășirea experienței personale și colegilor.
IV. Stil de viată
Obiectiv: Conștientizarea sarcinilor, rolurilor, responsabilităților pe care le au copiii la diferite vârste (in familie și școală)
9.Responsabilitățile copiilor
Obiective de referință:
să identifice responsabilități aferente rolurilor specifice vârstei;
să conștientizeze evoluția rolurilor și resposabilităților o dată cu înaintarea în vârsta.
În cadrul acestei activități copiii vor trebui să identifice ce sarcini poate îndeplini un copil în diferite etape de vârstă și ce responsabilități poate să-și asume. Copiii vor fi împărțiți în patru grupuri. Fiecare va primi o perioadă de vârstă, după cum urmează:1-3 ani, 3-6 ani, 6-12 ani, 12-18 ani. Elevii din fiecare grup trebuie să identifice lucrurile pe care le poate face un copil la vârsta repartizată, sub aspect fizic, mental și social. Întrebări de ghidaj:,,Ce poate face copilul?" , ,,Ce știe să facă copilul?" , ,,Cum interacționează cu ceilalți copii sau cu adulții?" Ideile vor fi notate în coloana corespunzătoare.
10. Școala – o plăcere sau un supliciu ?
Obiective de referință:
depistarea cauzelor care duc la absenteism
conștientizarea rolului școlii
Fiecare elev va primi un chestionar cu întrebări la care va trebui să răspundă cu sinceritate. Pe baza răspunsurilor date se vor stabili cauzele care duc la absenteism și se vor stabili măsuri pentru ameliorarea acestui fenomen ( anexa 5).
11. Mai merită să mergi la școală în ziua de azi ?
Obiective de referință:
depistarea cauzelor care duc la dezinteresul elevilor pentru școală
conștientizarea rolului școlii în viața fiecăruia
Fiecare elev va primi un chestionar cu întrebări la care va trebui să răspundă. Pe baza răspunsurilor date se vor stabili rolul și importanța școlii în cariera viitoare a fiecăruia
( anexa 6).
12. Te simți vinovat pentru că absentezi ?
Obiective de referință:
depistarea cauzelor care duc la dezinteresul elevilor pentru școală
conștientizarea rolului școlii în viața fiecăruia
Fiecare elev va primi un chestionar cu întrebări. Scopul acestuia este de a se depista cauzele care îi fac pe elevi să absenteze. În urma depistării acestor cauze se vor căuta soluții pentru diminuarea absenteismului.(anexa 7)
V .Managementul conflictelor
Obiectiv: identificarea situațiilor conflictuale și a posibilelor modalități de rezolvare a lor .
13.Conflicte între generații
Obiective de referință :
să identifice situatii conflictuale si strategii utilizate pentru rezolvarea conflictelor;
să discute eficiența modalităților de rezolvare a conflictelor.
Acest chestionar se adresează părinților și are rolul de a identifica situațiile conflictuale care apar între ei și elevi, cele mai multe derivând din situația școlară a acestora, și de a găsi soluții pentru ameliorarea acestora. Fiecare părinte va primi un chestionar în urma căruia va conștientiza cât de mult s-a implicat în educația copilului său și unde anume a greșit (anexa 8)
14. Sunt profesorii vinovați de “fuga” elevilor de la ore?
Obiective de referință :
să identifice situatii conflictuale și strategii utilizate pentru rezolvarea conflictelor;
să depisteze cauzele care duc la absenteism ;
Acest chestionar se adresează profesorilor și are rolul de a identifica situațiile în care profesorii se fac vinovați de absentarea elevilor de la orele lor. In urma acestuia se vor stabili ce greșeli pot face profesorii, astfel încât elevii absentează , precum și modalități de prevenire a acestora (anexa 9).
STUDIU DE CAZ
NUMELE ELEVULUI : B. A.
SEX : MASCULIN
VARSTA:17 ANI .
CLASA : a XI-a
PROF. Mîndreci Lenuța
MOTIVUL ÎNTOCMIRII PREZENTULUI STUDIU CAZ :
ABSENTEISM ȘCOLAR NEMOTIVAT al elevului B.A. , predominant la disciplinele cu profil tehnic (circuite electrice, organe și mașini, instalații electrice etc.)
DATE FAMILIALE :
Structura și componența familiei :Elevul provine dintr-o familie organizată, de conditie socio-profesionala medie : tatal B.C .-este angajat ca șofer la SC.Competent S.R.L. iar mama B.O.-are ocupatia de lucrator comercial la s.c Favorit .S.R.L . Familia B. mai are în intretinere înca un elev minor, în vârstă 10 ani, fratele elevului B.A. .Aceste date fac ca familiaB .să detină condiții materiale medii, dar satisfăcătoare creșterii și educării celor 2 copii.
Atmosfera si climatul educativ în cadrul familiei B este unul general pozitiv. Relațiile normale dintre părinți cât și cele părinți-copii sunt tulburate uneori de mici conflicte interfamiliale datorate unor neajunsuri materiale, dar au caracter temporar. Totuși, datorită programului și condițiilor de lucru ale părinților, cât și propriei pregatiri modeste, aceștia nu se implică activ în demersul educativ al copiilor, plasând școlii acestă responsabilitate în totalitate.
Conditii de muncă și viață ale elevului : B.A. locuiește alături de fratele său și părinții săi într-un apartament cu 3 camere , spatiul locativ fiind amenajat așa încât fiecare membru, în special elevii, să beneficieze de condiții optime de învățare dar și de petrecere a timpului liber. În urma unei vizite la domiciliu am observat preocuparea constantă a familiei B. de a-și asigura condiții de trai civilizate, de-a se adapta la noutățile tehnologiei și de a pune la dispoziția copiilor mijloace moderne de învățare și recreere, pe lângă cele tradiționale. Elevul B.A. a dovedit aptitudini deosebite către desen și lectură, iar familia n-a ezitat să-i creeze condiții și mijloace pentru a-și cultiva aceste pasiuni. Elevul B.A.. beneficiază de calculator, internet, televizor cu D.V.D., combină audio s.a., dar în ultima perioadă a arătat că timpul acordat acestora este unul exagerat, în detrimentul timpului mult mai restrâns alocat activităților de învățare și de pregatire a temelor.
Influente extrafamiliale : Elevul B.A. a dezvoltat relații de prietenie cu adolescenți din aceeași grupă de vârstă, cu preocupări și interese asemănătoare, ceea ce-i influențează modalitatea și durata de petrecere a timpului liber. De exemplu, am observat personal, în calitate de profesor diriginte, cum hobby-uri ale elevului (lectura,desenul), au fost rapid înlocuite de altele mai recente –cele realizate în compania noului grup de covârstnici din care face parte. Același aspect mi l-au sesizat și părinții elevului, care privesc această noua influență nu ca pe una tocmai constructivă.
DATE MEDICALE : În afară de problemele medicale inerente creșterii și dezvoltării, elevul nu este în evidența cu afecțiuni clinice și/sau cronice. Dezvoltarea fizică este una normală vârstei , iar starea sănătății este buna.
EXPERIENȚE RELEVANTE :
1. Anterioare : Pe parcursul anului școlar precedent (cls.a X-a), am remarcat aptitudini deosebite ale elevului B.A.. la disciplinele umaniste de studiu (limba română, limbi străine), obiecte socio-umane, cât și înclinații artistice legate de arte plastice. Acestea au fost remarcate și de profesorii care predau aceste discipline la cls.a XI-a H a , ceea ce s-a soldat cu încurajarea elevului de-a participa la diverse concursuri școlare axate pe valorificarea cunoștințelor din această sferă.
Pe de altă parte, în ceea ce privește diciplinele cu profil tehnic, elevul B.A. a reușit cu greu să facă față cerințelor curriculare și aceasta numai în urma unui efort considerabil, însoțit de rezultate mediocre, la limita promovabilității școlare.
2.Curente : Încă de la debutul anului școlar prezent, respectiv cls.a XI-a a, elevul a B.A început să acumuleze absențe nemotivate la disciplinele neagreate de către acesta, ceea ce generat o situație școlara critică în cazul lui :a atras dezaprobarea profesorilor vizați care au considerat o ofensă personală adusa lor ; a fost subiect de dezbatere în cadrul consiliilor profesorale ,în ședințele cu părinții și cele cu colectivul clasei a XI-a H ; i s-a pus în vedere atât elevului cât și părinților iminența unei eliminări sau chiar exmatriculări disciplinare, însoțită de scăderea notei la purtare conform Regulamentului de ordine interioara al liceului. Mai mult, în calitate de profesor diriginte, am purtat discuții private atât cu elevul, cât și cu părinții, în care am atras atenția asupra comportamentului școlar al elevului, evidențiind consecințele nefavorabile care decurg din aceasta. Atât părinții, cât și elevul au declarat că vor lua măsuri astfel încât să remedieze situația creată, însă până în prezent conduita elevului a rămas neschimbată, ceea ce contribuie zilnic la agravarea situației acestuia.
REZULTATE ÎN ACTIVITĂȚILE ELEVULUI :
1.Rezultate la învățătură : Rezultatele la învățătură pe parcursul cls.I-VIII îl încadrează în categoria elevilor « buni », care au dovedit preocupare pentru studiu-mediile generale fiind în jurul notei 8 – așa cum reiese din foaia matricolă, iar mediile la purtare pe durata gimnaziului sunt doar de nota 10.
Rezultatele la învățătură pe parcursul cls.a X-a au fost fluctuante, însă rezultatele globale pe an de studiu indică adaptare la noul mediu școlar, obținând media generală 8.22, însoțită de media 10 la purtare. Este evidentă totuși următoarea discrepanță : rezultate ridicate la disciplinele cu profil umananist, socio-uman și artistic ( medii de 10 și 9), în comparație cu mediile obținute la obiectele de studiu cu profil real și tehnic (5 și 6).
2.Cercuri frecventate de elev : Elevul B.A. frecventează în mod constant biblioteca liceului , cultivându-și astfel pasiunea pentru lectură, cu mențiunea că mai puțin în cls. a XI-a , decât în cls.a X-a. Aptitudinile literare și le-a dovedit atât în sfera curriculară, prin rezultate școlare foarte bune, cât și extracurricular prin participarea la diverse cercuri literare și conceperea unor materiale pentru revista școlii.
De asemenea, elevul B.A..este membru al cercului de arte plastice în cadrul căruia s-a făcut remarcat prin prezentarea unor lucrări inedite, apreciate de profesori și distinse cu premii și mențiuni la diverse concursuri școlare cu acest specific. Toate aceste înclinații deosebite ale elevului au fost demonstrate și recompensate pe parcursul anilor de gimnaziu, dar și pe durata clasei.aX-a.
MUNCA INDEPENDENTĂ DESFAȘURATĂ DE ELEV :
Lectura : Independent de cerințele școlare curente, elevul B.A. este cunoscut drept un pasionat cititor, selectând însă domeniile astfel încât să se încadreze cu precădere în sfera literaturii, a științelor socio-umane și a artelor plastice.
Pe de altă parte, munca independentă în domeniul știintelor exacte (matematica, fizica etc.), dar și disciplinelor tehnice nu caracterizeză activitatea elevului B.A., acesta întâmpinând dificultăți de realizare raportate chiar și la standardele curriculare ale nivelului clasei sale.
PROCESELE INTELECTUALE ȘI STILUL DE MUNCĂ
Elevul B.A prezintă toate caracteristicile unei inteligențe și ale unei memorii dezvoltate corespunzător categoriei sale de vârstă (judecată, înțelegere, pricepere etc.) Îndeosebi în privința aptitudinilor speciale a demonstrat că posedă aptitudini artistice și literare, iar vocabularul său este evident influențat de lecturile parcurse,rezultând un limbaj cultivat, expresiv.
Stilul de muncă al elevului este unul temeinic, cu preocupări de adâncire, depășind programa și manualul în ceea ce privește obiectele de studiu preferate, pentru care manifestă și înclinații ; însă referitor la disciplinele tehnice , pe care nu le agreează, stilul de muncă adoptat este unul neglijent, bazat pe improvizație, cu lacune mari în cunoștinte , ceea ce determină un ritm inegal în încercarea de-a obține note de trecere, Spre deosebire de disciplinele de studiu preferate, pentru care manifesta sarguință și creativitate, vizavi de cele care-i produc dificultăți majore evidențiiază o atitudine evazivă, lipsită de inițiativă, stereotipa în abordarea conținuturilor, ceea ce perpetuează insuccesul instalat.
CONDUITA LA LECȚII ȘI ÎN COLECTIVUL ȘCOLAR
Conduita elevului la lecțtii : În timp ce la obiectele de studiu preferate manifestă interes, participă activ și își aduce contribuția personală în realizarea sarcinilor, la disciplinele dificile pentru B.A., acesta este inactiv, participă numai dacă este solicitat, nu este receptiv. Relevant este faptul că exact la aceste discipline problematice pentru el, pe lângă recente abateri comportamentale, a deprins obiceiul absenteismului școlar, nemotivat medical și nejustificat rațional, ca reactie de evitare la inadaptarea puternica pe care o resimte.
Activitatea și conduita elevului în colectiv : Deși este ușor retras și interiorizat, participă cu entuziasm la viața colectivului clasei atunci când este solicitat, mai ales când sarcinile vizează o contribuție creativă și libertatea alegerii mijloacelor de exprimare în cadrul unei teme.
Colegii săi îl privesc ca pe o persoana individualista, centrată pe propriile sale preocupări și probleme, dar comunică cu el și îi cer sprijinul în realizarea anumitor sarcini.
COMPORTAREA GENERALĂ A ELEVULUI
Deși nu ridică probleme, în prezent comportarea generală a elevului s-a degradat vizibil comparativ cu cls. a X-a , dar și cu rezultatele la purtare obținute pe parcursul gimnaziului. Aceasta realitate indică o dezadaptare progresivă și relativ recentă, survenită ca urmare a rezultatelor proaste obținute la disciplinele cu profil tehnic . Deoarece a încercat, fără succes, să-și redreseze situația, atitudinea afișată în prezent este una de dezinteres total, cel puțin aparent, față de obiectele de studiu neagreate de către elevul B.A. Aversiunea puternică resimțită față de conținuturile acestor discipline, cu evaluările specifice la care obține rezultate umilitoare,l-au determinat sa abordeze optiunea absenteismului nemotivat si repetat ca modalitate de sustragere de la toate acestea.
Schimbările negative în comportamentul elevului au fost aduse la cunoștință părinților săi, care au declarat ca același fapt l-au observat și ei, întrucât urmările insatisfacțiilor de la școală se regăsesc și în conduita manifestată în timpul petrecut în familie.
TRASĂTURI DE PERSONALITATE
Firea și temperamentul elevului : B.A. este predominant introvertit, melancolic, ușor rezervat, centrat pe preocupările sale. În privință comportamentului, deși sensibil și reținut, a dovedit reacții neașteptate atunci când a fost constrans să realizeze sarcini impuse și rigide.
Dispoziția afectivă generală este caracterizată de interiorizare, melancolie, înclinat spre meditație
Echilibrul emotiv este fragil, ceea ce îi perturbă uneori ritmul activităților întreprise.
Trăsături dominante de caracter :
Pozitive-interesat, implicat, cooperant, conștiincios
Negative-evaziv, duplicitar, nonconformist, nesigur, refractar, rezistență scăzută la stres.
Având în vedere absenteismul nemotivat al elevului B.A. la disciplinele cu profil real, agravarea situației școlare și inadaptarea comportamentală pronunțată a acestuia, am elaborat următoarele :
PROPUNERI ȘI STRATEGII de ameliorare a eșecului școlar parțial
Discuții cu părinții elevului B.A. în care am clarificat importanța implicării și a sprijinului afectiv oferit adolescentului în familie, precum și importanța interesului lor manifestat față de conduita școlară generală a fiului lor ;
Discuții cu profesorii disciplinelor de studiu problematice pentru elevul BA., în urma cărora am obținut includerea acestuia într-un program suplimentar în vederea acoperirii lacunelor în cunoștinte ;
Eliminarea decalajului dintre cunostintele elevului si cele dobanbite de colectivul clasei,conform programelor de studiu ;
Atitudine suportivă din partea profesorilor, încurajarea acestuia și întărirea comportamentelor asteptate prin recompense de tip școlar, determinând astfel că motivația extrinsecă a elevului să devina una intrisecă ;
Sprijinirea elevului în deprinderea modalităților de învățare eficientă și adaptarea acestora stilui său personal, astfel încât obiectele de studiu dificile pentru acesta să nu mai fie percepute drept inaccesibile, rigide, ca un factor de stres ;
Înlăturarea aversiunii și disprețului față de disciplinele de studiu neagreate prin responsabilizarea elevului cu diverse sarcini potrivite lui, exact în desfășurarea acestor ore ;
Prevenirea reluării compotamentelor nedorite-absenteism, dezinteres, evitare, prin facilitarea unei bune relaționări între B.A. și colectivul clasei, armonizarea relațiilor sale cu colectivul profesoral ;
Includerea elevului B.A. În diverse activități extrașcolare în cadrul cărora elevul are inițiative, își manifestă creativitatea și își pune în valoare aptitudile sale speciale ;
Întârirea motivației de autorealizare personală prin prisma rolului școlii în acest demers; educarea progresivă a aptitudilor speciale ale elevuluiB.A. ;
Gratificarea fiecărui progres obținut pe parcursul schimbăii conduitei sale, prin încurajări și recompense ;
Menținerea unei colaborari permanente cu familia elevului ;
Monitorizarea permanentă evoluței șolare și personale a acestuia.
Concluzii și soluții pentru diminuarea
absenteismului școlar
În urma studierii chestionarelor și documentelor școlare s-a ajuns la următoarele concluzii:
Ipotezele au fost confirmate în urma prelucrării chestionarelor (ANEXE), cu mențiunea că ipoteza 2 a necesitat a fi reformulată: nu programul școlar încărcat influențează negativ atitudinea elevilor față de școală, ci mai degrabă programul școlar neadecvat cerințelor actuale. Cunoștințele nu sunt neapărat multe din punct de vedere al posibilităților elevilor de a le asimila, ci din punctul de vedere al utilității lor, respectiv al preocupărilor actuale. De asemenea s-au desprins două perspective:
1.Perspectiva elevilor: Elevii văd școala ca un ,,loc unde invată’’, nu neapărat cu plăcere. De aceea, din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o notă mică, copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe stradă, unde preferă să se joace pe calculator sau să se plimbe in compania familiei sau a prietenilor.
2.Perspectiva profesorilor: Considerând școala un loc de muncă, aceștia pun problema din perspectiva datoriei. Ei cred că elevii pleacă de la școală din lipsa de motivație și din cauză că acceptă non-valorile. Din cauza standardelor scăzute ale acestora, ei preferă să plece de la școală în alte locuri mai plăcute lor ca strada, internetul –cafe sau chiar acasă , unde ,,îsi umplu timpul cu inutilități’’ sau se joacă pe calculator.
Analiza reprezentărilor profesorilor și elevilor arată că ambele părți nu sunt suficient de conștiente de repercusiunile unor acțiuni si că sunt prinși in starea anomica dominantă.
Principalele cauze determinate se referă la componenta etnică (romii reprezintă o parte importanta a populației școlare din localitatea de studiu), la profilul profesorului (nivelul de pregătire al acestora si conduita profesională si socială), relația elev-profesor și la fenomenul migrației, care înregistrează un procent de 25% din totalul părinților copiilor.
Aspectele menționate drept cauze ale absenteismului la nivel local au la rândul lor alți determinanți‚ care țin de sfera mai largă a societății. Fiecare școală are realitatea ei care, subsumată celorlalte, oferă o imagine de ansamblu a învățământului actual, descris parțial de conceptul de inadecvare, regăsit la nivelul metodelor didactice utilizate, a mijloacele de invatamant avute la dispoziție, a planului de invatamant si a programei școlare . Ca o consecință apare absenteismul școlar romanesc, imagine a dezorientării generale a societății noastre actuale.
Așa stând lucrurile nu ne rămâne decât să adoptăm varianta propusa de M. Montessori si ,,sa nu-i educam pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învatam să se adapteze…’’
Pornind de la analiza stării de fapt, vom incerca stabilirea unor strategii de intervenție care vor avea în vedere, pe de o parte prevenirea absenteismului școlar la elevii aflați în situație de risc, iar pe de altă parte, recuperarea și reintegrarea în sistemul educațional al celor aflați deja in situația de abandon.
Astfel, consider că acțiunea de consiliere psihopedagogică trebuie să aibă în vedere urmatoarele aspecte:
Modalități de intervenție la nivelul comunității:
Implicarea factorilor de decizie, autoritățile locale, servicii sociale, ONG-urile firme, în acțiunea de prevenire și combatere a absenteismulu/ abandonului școlar:
– Informarea comunitatii cu privire la starea de fapt
– Atragerea atenției asupra gravității și consecințelor în plan socio-econimic la nivelul județului, dat fiind faptul că abandonul datorat sărăciei generează la rândul său sărăcie.Pregătirea școlară și profesională deficitară crează premise pentru rata ridicată a șomajului și a situației financiare precare.
Cei care abandonează școala nu vor avea formația morală și civică necesară rolului de părinte și a celui de cetățean al comunitătii.
Modalitati de interventie la nivelul familiei:
Constituirea unor asociații a părinților cu copii aflați în situația de risc / sau abandon școlar care să vizeze:
– Consiliere privind cariera; învațarea unor strategii de găsire a unui loc de muncă; tehnici de rezolvare a situațiilor de criză ; strategii de monitorizare și gestionare a traseului educațional al elevului
– Organizarea de târguri de oferte educaționale în scopul informării cu privire la variantele optime de scolarizare pentru elevi
– Targuri de Job-uri si orientarea părintilor spre cursuri de formare în calificările de pe piața forței de muncă.
– Sprijin financiar sub formă de rechizite,îimbracăminte, transport școlar al elevilor din mediul rural în mediul urban
– Realizarea de anchete sociale și acordarea de asistență socială dupa caz
Modalități de intervenție la nivel deșscoaăa:
Deoarece una dintre cauzele abandonului școlar este constituită de absenteism, strategiile de intervenție trebuie să vizeze și școala, în principal în ceea ce privește calitatea intervenției instructiv-educative, pertinența conținuturilor în raport cu trebuințele de învatare ale elevilor, relevanța metodelor și stilurilor didactice pentru situațiile cognitive ale elevilor, sistemul de evaluare, etc.
Având în vedere strategiile de intervenție care se impun la nivel de școală, de maximă importanță este consilierea psihopedagogică a profesorilor cu privire la această categorie de elevi, precum și cursuri de formare care vizează cunoașterea și utilizarea proiectării unor planuri de intervenție individualizată și personalizată a elevilor:
– Familiarizarea profesorilor cu tehnici deîinvatare activă și interactivă
– Consiliere vocatională
– Managementul clasei de elevi
– Cunoasterea și utilizarea unor strategii de adaptare curriculara
.Modalități de intervenție la nivel de elevi:
– Consiliere psihopedagogică individuală și de grup
– Testarea cu baterii de teste psihologice în scopul cunoașterii nivelului de dezvoltare intelectuală a profilului aptitudinal și de personalitate a elevilor
– Organizarea unor activități de pregătire suplimentară pentru cei care manifestă dificultăți de asimilare, precum și în cazul celor cu lacune în pregatire, datorită absenteismului.
Deoarece, dincolo de cauzele decelate în urma anchetei intreprinse, care relevă în principal date de natură statistică, există o multitudine de factori care concură la ajungerea în situația de absenteism/ abandon școlar, consider că este necesară o cunoaștere mai amanunțită , atât a elevilor, cât și a familiilor acestora.
Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri:
– acordarea unei atenții mai mari invațământului;
-stabilirea unui parteneriat școală-familie, cu acțiuni concrete;
-eficientizarea comunicării profesor–elev prin instituirea unor teme la dirigenție cu tematici ca: expectanțele elevilor legate de conduita profesorilor, probleme pe care le întâmpină cu diferiți profesori, modalități de realizare a unor lecții, centre de interes ale elevilor etc;
– atragerea unor programe ce vizează populația de etnie romă;
– organizarea unor activități extrașcolare menite sa atragă copilul spre activitatea școlii și pentru ca acestă instituție să-și recâștige respectul meritat.
Modalități de optimizare
1. Realizarea unor cursuri de formare pentru profesorii diriginți, în colaborare cu CCD : “Managementul grupului “;
2. Discutarea unor teme ipotetice în cadrul consiliilor profesorale/comisiilor metodice
”Cunoașterea personalității adolescentului”;
“Relația :motivație –absenteism- abandon – agresivitate”
3. Realizarea unor activități școlare și extrașcolare cu caracter educativ, a unor pliante, postere, vizionare de filme, ecusoane, pe teme care privesc absenteismul/ abandonul școlar:
“Școala antistres”,
“Săptămâna non- chiul”.
4. Stabilirea unor lectorate cu părinții prin care să conștientizeze problemele copiilor lor:
Dezbateri cu temele:
” Absenteismul și violența ”
“Calculatorul , prieten sau inamic?”
“Educație pentru toți și pentru fiecare”(activitate în comunitatea rromă)
5. Training-uri cu părinții elevilor care absentează sau care au tulburări de comportament.
Anexă
Fișă de centralizare a situației
absențelor nemotivate
Se completează tabelul, centralizând datele obținute de la diriginți (în procente).
Anexa 1
Chestionar
CINE SUNT EU?
Dacă aș fi animal aș fi… Dacă aș fi culoare aș fi…
Dacă aș fi pasare aș fi…. Dacă aș fi floare aș fi…
Dacă aș fi jucarie aș fi… Dacă aș fi instrument muzical aș fi…
Anexa 2
Chestionar
PUNCTELE TARI ȘI SLABICIUNILE MELE
1. Mă simt mândru/ă când____________________________________________se spune că eu_________________________________________________________________________
Mă simt marginalizat și singur când____________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Mă simt fericit când__________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Mă enervez când_______________________________________________mă corectează
____________________________________________________________________________
5. __________________________________________________________mă face de obicei să mă simt______________________________________________________________________
6. Sunt dezamagit când_________________________________________________________
____________________________________________________________________________
7. Indiferent cât de mult încerc, niciodată____________________________________________
____________________________________________________________________________
8. Singurul lucru care îmi place într-adevăr este ______________________________________
____________________________________________________________________________
9. Punctele mele tari _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
10. Slăbiciunile mele ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
ANEXA 3
Chestionar
,,CUM SUNT ȘI CUM DORESC SĂ FIU?”
Citiți adjectivele notate mai jos. Bifează la rubrica ,,Prezent” trăsăturile care, după părerea ta, te caracterizează. Apoi, fără a privi semnele pe care le-ai făcut, recitește lista. De această dată, pune un X în coloana intitulată ,,Viitor” în dreptul fiecărui cuvânt care exprimă însușirea pe care ai dori să o ai dacă ai putea fi o persoană ideală.
În prezent În viitor In prezent În viitor
Vulnerabil(ă) …….. …….. Vesel(ă) ……. ……
Conștiincios …….. …….. Invidioasă …….. …….
Plin(ă) de umor ……. ……. Energic(ă) …….. ……..
Independent(ă) ……. ……. Politicos …….. …….
Prietenos …… …… Calm(ă) ……. ……
Ambițioasă …… ……. Priceput(ă) …….. …….
Interesant(ă) …… ……. Sigur(ă) …….. …….
Cinstit(ă) ……. ……. Maleabil(ă) ……. ……
Atrăgător …… …… Interiorizat(ă) ……. ……
Rezervat(ă) …… …… Fragil(ă) ……. …….
Entuziast(ă) …… …… Sincer(ă) ……. …….
Sensibil(ă) ……. …… Relaxat(ă) ……. …….
De încredere ……. …… Puternic(ă) ……. ……
Inteligent(ă) …… …… Cinic(ă) ……. ……
Impulsiv(ă) …… …… Apatic(ă) ……. …….
Impresionabil(ă) …… …… Egoist(ă) ……. …….
Anexa 4
Chestionar
DIPLOMA MEA
Cea mai importantă realizare din viața mea _________________________________
_______________________________________________________________________
2. Cel mai important succes din viața mea _____________________________________
_______________________________________________________________________
Cel mai important eveniment din viața mea__________________________________
_______________________________________________________________________
Cel mai important obiectiv realizat_________________________________________
________________________________________________________________________
5. Cea mai importantă decizie pe care am luat-o _________________________________
________________________________________________________________________
6. Cele mai importante persoane din viața mea___________________________________
________________________________________________________________________
Anexa 5
CHESTIONAR
Vă rugăm să răspundeți cu sinceritate la următoarele întrebări:
1.Care sunt după părerea voastră motivele pentru care o parte dintre colegi absentează?
nu le place ora
nu-i interesează școala
nu le place profesorul
dacă absentează nu li se întâmplă mare lucru
se plictisesc la școală
își rezolvă absențele făcând rost de scutiri
evită în felul acesta luarea unei note mici
nu doresc să intre în conflict cu ceilalți colegi
programul este prea încărcat
altele, care? ……………..
Ce se întâmplă atunci când un elev absentează nemotivat mai mult timp?
i se scade nota la purtare
îi sunt chemați părinții la școală
este exmatriculat
nu i se întâmplă mare lucru
altceva, ce? ………
Vă rugăm să menționați care au fost motivele care v-au determinat să absentați:
nu mă interesează școala
nu-mi place profesorul
mai bine absentez decât să iau o notă mică
dacă nu chiulesc am de-a face cu unii colegi
mă descurc, fac rost de scutiri
alt motiv, care? ………………..
Propuneți trei lucruri care, după părerea voastră, pot face mai plăcute orele:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Cât de des absentezi nemotivat de la ore:
deloc
1-3 ore/ săptămână
3-6 ore/ săptămână
6-9 ore/ săptămână
9-12 ore/ săptămână
12-15 ore/ săptămână
peste 15 ore/ săptămână
Ce crezi că te-ar determina să ai o prezență mai bună la ore:
încurajarea colegilor
aprecierea profesorilor
relația cu dirigintele/ diriginta
altele ……………………………………………………………………………………………….
Care sunt în opinia ta caracteristicile orei la care ai fi prezent ?
atmosfera e plăcută
se lucrează pe grupe
sunt implicat în desfășurarea orei
nu mă plictisesc
altele. Care ? ………………………………………………………………………………………………
De la care discipline pleci mai frecvent de la școală?
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Care este motivul plecării tale de la școală? Ce dificultăți întâmpini la materia respectivă? (încercuiește variantele care se potrivesc și precizează materia).
materia este prea grea, nu o înțeleg
nu-mi place materia respectivă
nu mi-am făcut tema de casă
ora e plictisotoare
cerințele profesorului sunt prea mari
relația cu profesorul (mi-e frică să nu fiu umilit în fața colegilor)
frica de notă, mă simt nepregătit, aș vrea să evit o notă mică
conflicte cu un coleg/ colegii de clasă
oboseala
alt motiv. Care? ……………………………………………………………………………….
Unde mergi când fugi de la școală?
acasă
în parc
la Internet cafe
în bar
altele. Care? …………………………………………………………………………………….
Cu cine îți petreci timpul când absentezi de la școală?
cu prietenii
cu prietenul/ prietena
cu colegii
cu nimeni, rămân singur
cu altcineva. Cu cine?………………………………………………………………………..
Părinții știu că ai lipsit de la școală?
da, stiu de la mine
da, stiu de la altcineva (cine anume)…………………………………………………………..
nu
Ce soluții propui pentru a rămâne la școală? Ce te-ar putea ajuta să nu mai pleci de la școală înainte de terminarea orelor? …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Anexa 6
CHESTIONAR
Vă rugăm să evaluați pe o scală de la 1 la 5, în care
1 – total dezacord
2 – parțial dezacord
3 – nu mă pot pronunța
4 – parțial acord
5 – total acord
următoarele afirmații:
„În ziua de azi școala nu te ajută la nimic!”
N-ai carte, n-ai parte!
Poți ajunge să ai bani fără să te omori prea mult cu învățatul.
Dacă vrei, în viață să fii respectat, trebuie să înveți cât mai mult.
A învăța este o pierdere de vreme.
Poți reușii în viață doar învățând.
Anexa 7
CHESTIONAR
-absenteismul din punct de vedere al elevilor-
În ce măsură considerați că reușita școlară determină reușita în viață?
a. Deloc b. Puțin c.Moderat d. Mult e. Foarte mult.
Frecvența ritmică la ore condiționează reușita școlară?
Deloc b. Puțin c.Moderat d. Mult e. Foarte mult.
Cate ore de curs frecventați, în general, pe săptămână?
De cele mai multe ori absentați:
o zi întreagă
sporadic; numai la anumite discipline, în funcție de situație.
Alegeți principalele motive care determină, în cazul dumneavoastră, absentarea de la ore:
– supraîncărcarea orarului școlar în detrimentul timpului liber;
– suprasolicitarea informațională (programe școlare încărcate);
– lipsa de motivație (dezinteres) pentru disciplina respectivă;
– sistemul paralel de meditații particulare;
– probleme familiale (conflicte, situație materială precară etc.)
– neasigurarea unei baze materiale școlare viabile (localuri, mobilier, iluminat, căldură, material didactic, aparatură de specialitate etc.);
– teama de corigență;
– stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absențelor în catalog, acordarea cu ușurință a mediilor de trecere);
– probleme de sănătate;
– „inapetența” școlară datorată problemelor de natură sentimentală;
– anturajul (prietenii pe care-i aveți);
– colegii de clasă;
– atitudinea profesorului (relația profesor-elev, stilul de predare, personalitatea profesorului).
Anexa 8
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
Cunoașteți situația absențelor copilului dumneavoastră de la școală?
DA NU
De câte ori a lipsit nemotivat săptămâna aceasta?
deloc
1-5 ore
5-10 ore
mai mult de 10 ore
Care este motivul pentru care lipsește nemotivat copilul dumneavoastră?
se lasă influențat de colegi
se lasă influențat de prieteni
nu îi place ora
nu îi place profesorul
este obosit
mai bine o absență decât o notă proastă
nu îl influențează nimic
altele ………………………………………………………………………….
Care sunt persoanele cu care copilul dumneavoastră petrece timpul când lipsește?
cu colegii
cu prietenii din școală
singur
cu prieteni din afara școlii
alte persoane ………………………………………………………………
Ce activități îl atrag mai tare pe copil când pleacă de la ore?
merge acasă
merge în parc
merge într-un bar/ club
merge la internet
merge la un coleg acasă
altele …………………………………………………………………………..
Ce modalitate de motivare a absențelor folosește copilul dumneavoastră?
motivări reale
motivări medicale false
motivări false de la părinți
comunicând cu profesorul
nu le motivează
nu știu
Care este atitudinea copilului dumneavoastră față de absentarea nemotivată de la școală?
e bine să chiulească din când în când
chiulul e provocat de profesori
nu face nici un rău dacă lipsește de la anumite ore
chiulul poate avea consecințe grave asupra reușitei școlare
chiulul duce la scăderea notei la purtare
altele ………………………………………………………………………………..
Anexa 9
CHESTIONAR
-absenteismul din punct de vedere al profesorilor-
1.Frecvența neritmică la orele dumneavoastră constituie o problemă?
a. Da b. Nu c. Nu știu
2.Alegeți principalele motive care determină, după opinia dvs., o frecvență neritmică la ore:
a. rezultate școlare slabe obținute de elev
b. supraîncărcarea orarului școlar în detrimentul timpului liber;
c. suprasolicitarea informațională (programe școlare încărcate)
d. lipsa de motivație a elevului pentru disciplina respectivă;
e. carențe educaționale;
f. deficiențe în relația școală- familie:
g. sistemul paralel de meditații particulare;
h. neîncrederea în perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de absolvire;
i. neasigurarea unei baze materiale școlare viabile (localuri, mobilier, iluminat, căldură, material didactic, aparatură de specialitate etc.);
j. situația materială precară a familiei;
k. teama de corigență;
l. stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absențelor în catalog, acordarea cu ușurință a mediilor de trecere);
m. probleme de sănătate.
3.Considerați că atitudinea profesorului ar putea îmbunătăți frecvența elevilor la ore?
a. Da b. Nu c. Nu știu
4. Dacă la întrebarea 3 ați ales varianta „a” răspundeți la întrebarea 4
În ce măsură atitudinea profesorului poate îmbunătăți frecvența elevilor la ore?
deloc
puțin
moderat
mult
foarte mult
5.Propuneți câteva soluții care considerați că ar putea îmbunătăți frecvența școlară a elevilor:
−
−
−
−
M I N I S T E R U L E D U C A Ț I E I Ș I C E R C E T Ă R I I
Direcția Generală Învățământ Preuniversitar
Str. G-ral Berthelot 28-30, București
Tel: 021/314.36.65, fax: 313.55.47, tel/fax: 310.42.17
Centrală: 021/315.74.30, 314.26.80, 310.43.20
REGULAMENTUL
DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE
A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR
– 2005 –
Exercitarea calității de elev
Art.93. (1) Calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor și prin participarea la toate activitățile existente în programul fiecărei unități de învățământ.
(2) Evidența prezenței elevilor se face la fiecare oră de curs de către învățător/profesor, care consemnează, în mod obligatoriu, fiecare absență.
(3) Elevii din învățământul obligatoriu, înscriși la cursuri cu frecvență redusă sau la distanță, sunt obligați să se prezinte la fiecare sesiune de examene organizată de unitatea de învățământ.
Art.94. (1) Absențele datorate îmbolnăvirii elevilor, bolilor contagioase din familie sau altor cazuri de forță majoră, dovedite cu acte legale, sunt considerate motivate.
(2) Motivarea absențelor se efectuează pe baza următoarelor acte:
a) adeverință eliberată de medicul cabinetului școlar sau de medicul de familie și avizată de medicul școlar (dacă există);
b) adeverință sau certificat medical eliberat de unitatea sanitară, în cazul în care elevul a fost internat în spital, avizat(ă) de medicul școlar (dacă există);
c) cererea scrisă a părintelui/tutorelui legal al elevului, adresată directorului unității de învățământ și aprobată de acesta, în urma consultării cu dirigintele/învățătorul clasei.
(3) Motivarea absențelor se face de către învățător sau diriginte, în ziua prezentării actelor justificative.
(4) În cazul elevilor minori, părintele/tutorele legal are obligația de a prezenta, personal, dirigintelui actele justificative pentru absențele copilului lor.
(5) Actele pe baza cărora se face motivarea absențelor vor fi prezentate în termen de maxim 7 zile de la reluarea activității elevului și vor fi păstrate de către învățător/diriginte pe tot parcursul anului școlar.
(6) Toate adeverințele medicale trebuie să aibă viza cabinetului, care are în evidență fișele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.
(7) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. 5 din prezentul articol atrage, de regulă, declararea absențelor ca nemotivate.
(8) La cererea scrisă a unităților de învățământ în care este organizat învățământ sportiv, a structurilor naționale sportive, directorul poate aproba motivarea absențelor elevilor care participă la cantonamente și la competiții de nivel local, național și internațional, cu condiția recuperării materiei, în vederea încheierii situației școlare.
Sancțiunile aplicate elevilor
Art.118. (1) Elevii care săvârșesc fapte prin care se încalcă dispozițiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele școlare, vor fi sancționați în funcție de gravitatea acestora..
(2) Sancțiunile care se pot aplica elevilor sunt următoarele :
a) observația individuală;
b) mustrare în fața clasei și/ sau în fața consiliului clasei/ consiliului profesoral;
c) mustrare scrisă;
d) retragerea temporară sau definitivă a bursei;
e) eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile;
f) mutarea disciplinară la o clasă paralelă, din aceeași școală;
g) mutarea disciplinară la o altă unitate de învățământ, cu acceptul conducerii unității primitoare;
h) preavizul de exmatriculare;
i) exmatricularea.
(3) Toate sancțiunile aplicate elevilor sunt comunicate, în scris, părinților/reprezentantului legal.
Art.119. (1) Observația individuală constă în dojenirea elevului.
(2) Sancțiunea se aplică de diriginte/învățător sau director.
(3) Sancțiunea nu atrage și alte măsuri disciplinare.
Art.120. (1) Mustrarea în fața clasei și/sau în fața consiliului clasei/consiliului profesoral constă în dojenirea elevului și sfătuirea acestuia să se poarte în așa fel încât să dea dovadă de îndreptare, atrăgându-i-se totodată atenția că, dacă nu își schimbă comportamentul, i se va aplica o sancțiune mai severă.
(2) Sancțiunea se aplică de către diriginte/ învățător sau director.
(3) Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare.
Art.121. (1) Mustrarea scrisă constă în dojenirea elevului, în scris, la propunerea consiliului clasei sau a directorului, de către diriginte/învățător și director și înmânarea documentului părinților/tutorilor legali, personal, sub semnătură.
(2) Sancțiunea se înregistrează în catalogul clasei, precizându-se numărul documentului.
(3) Sancțiunea se consemnează în raportul consiliului clasei prezentat consiliului profesoral la sfârșitul semestrului sau al anului școlar.
(4) Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare.
Art.122. (1) Retragerea temporară sau definitivă a bursei se aplică de director, la propunerea consiliului clasei sau a directorului.
(2) Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare.
Art.123. (1) Eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile constă în înlocuirea activității obișnuite a elevului, pentru perioada aplicării sancțiunii, cu un alt tip de activitate, desfășurată, de regulă, în cadrul unității de învățământ, în conformitate cu prevederile regulamentului intern și stabilită, de către director, la propunerea consiliului clasei.
(2) Dacă elevul refuză să participe la aceste activități, absențele sunt considerate nemotivate și se consemnează în catalogul clasei.
(3)Sancțiunea se consemnează în catalogul clasei, precizându-se numărul și data documentului, în raportul consiliului clasei la sfârșitul semestrului sau al anului școlar.
(4) Această sancțiune nu se aplică elevilor din clasele I- a IV-a.
(5) Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare.
Art.124. (1) Mutarea disciplinară la o clasă paralelă se aplică prin înmânarea, în scris, a sancțiunii, de către diriginte/învățător și director părintelui/tutorelui legal sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, sub semnătură.
(2) Sancțiunea se consemnează în registrul de evidență a elevilor, în catalogul clasei și în registrul matricol.
(3) Sancțiunea se consemnează în raportul consiliului clasei, la sfârșitul semestrului sau al anului școlar.
(4) Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare
Art. 125. (1) Preavizul de exmatriculare se întocmește, în scris, de diriginte și director, pentru elevii care absentează nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singură disciplină/modul, cumulate pe un an școlar și se înmânează părintelui/tutorelui legal sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, sub semnătură.
(2) Sancțiunea se aplică elevilor din sistemul de învățământ liceal, postliceal și profesional, cu excepția elevilor din învățământul obligatoriu.
(3) Sancțiunea se consemnează în registrul de evidență a elevilor și în catalogul clasei și se menționează în raportul consiliului clasei la sfârșit de semestru sau de an școlar.
(4) Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare.
Art.126. (1) Exmatricularea constă în eliminarea, până la sfârșitul anului școlar, a elevului din unitatea de învățământ în care acesta a fost înscris,.
(2) Exmatricularea poate fi:
a) exmatriculare cu drept de reînscriere, în anul următor, în aceeași unitate de învățământ și în același an de studiu;
b) exmatriculare fără drept de reînscriere în aceeași unitate de învățământ;
c) exmatriculare din toate unitățile de învățământ, fără drept de reînscriere, pentru o perioadă de timp.
Art. 127. (1) Exmatricularea cu drept de reînscriere în anul următor, în aceeași unitate de învățământ și în același an de studiu, se aplică elevilor din învățământul secundar superior, din anul de completare si din învățământul postliceal, pentru abateri grave, prevăzute de prezentul regulament sau apreciate ca atare de către consiliul profesoral al unității de învățământ.
(2) Sancțiunea se aplică și pentru un număr de cel puțin 40 de absențe nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel puțin 30% din totalul orelor la o singură disciplină de studiu/modul, cumulate pe un an școlar.
(3) Sancțiunea se aprobă, în consiliul profesoral la propunerea dirigintelui, prin consultarea directorului. Dacă motivul sancționării îl reprezintă absențele nejustificate, aprobarea este condiționată de emiterea, în prealabil, a preavizului de exmatriculare.
(4) Sancțiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidență a elevilor și în registrul matricol.
(5) Sancțiunea se comunică părintelui/tutorelui legal și elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnătură, de către dirigintele clasei.
(6) Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare sub 6,00.
Art.128. (1) Exmatricularea fără drept de reînscriere în aceeași unitate de învățământ se aplică elevilor din învățământul secundar superior și din anul de completare, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de către consiliul profesoral.
(2) Aplicarea sancțiunii se aprobă de către consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei sau a directorului.
(3) Sancțiunea se consemnează în registrul de procese-verbale ale consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidență a elevilor și în registrul matricol.
(4) Sancțiunea se comunică părintelui/tutorelui legal și elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnătură, de către dirigintele clasei.
(5) Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare sub 6,00.
Art.129. (1) Exmatricularea din toate unitățile de învățământ, fără drept de reînscriere pentru o perioadă de timp, se aplică elevilor din învățământul secundar superior, din anul de completare și din învățământul postliceal pentru abateri deosebit de grave.
(2) Aplicarea sancțiunii și stabilirea duratei se fac de către Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea motivată a consiliului profesoral.
(3) Sancțiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidență al elevilor și în registrul matricol.
(4) Sancțiunea se comunică, de către Ministerul Educației și Cercetării, în scris, sub semnătură, părintelui/tutorelui legal și elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(5) Sancțiunea este însoțită de scăderea notei la purtare sub 6,00.
Art.130. (1) Dacă elevul căruia i s-a aplicat o sancțiune menționatăla articolele 120-123 dă dovadă de un comportament ireproșabil pe o perioadă de cel puțin 8 săptămâni de școală până la încheierea semestrului/anului școlar, prevederea privind scăderea notei la purtare, asociată sancțiunii, se poate anula.
(2) Anularea este decisă de cel care a aplicat sancțiunea.
Art.131. Pentru toți elevii din învățământul preuniversitar, la fiecare 10 absențe nejustificate, pe semestru, din totalul orelor de studiu sau la 10% absențe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină/modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct.
Bibliografie
Acland, Andrew Floyer, Negocierea, Editura Național, București, 1998.
Băban, A. (2001) Consiliere educațională, Ed. Psinet, Cluj – Napoca
Bârzea, Cezar, Arta și știința educației, E.D.P., București, 1995.
Ciolan, Lucian, Dincolo de discipline. Ghid pentru învățarea integrată/crosscurriculară, Centrul educația 2000+, București, 2003.
Cosmovici, A., Iacob, L. (1998) Psihologie școlară, Ed. Polirom, Iași
Crem, Carmen, Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iași, 1997. Cristea, Sorin, Dicționar de termeni pedagogici, E.D.P., București, 1998.
Eliade, S. (2000) ABC – ul consilierii elevului, Ed. Hiperborea, Turda
Iftene, F. (1999) Psihiatria copilului și adolescentului, Casa Cărții de Știință, Cluj
Lemeni, G. Miclea, M. (2004) Consiliere și orientare – ghid de educație pentru carieră, Ed. ASCR, Cluj – Napoca
Neamțu, C. (2003) Devianța școlară, Ed. Polirom, Iași
Nedelcea, C. (1999) Optimizarea comportamentului între educație și psihoterapie, Ed. Sper, București
Nuță, A. (2004) Abilități de comunicare, Ed. Sper, București
Roșan, A. (2006) Violența juvenilă școlară, Presa Universitară Clujeană
Sălăgean, D., Ținică, S., Pintilie, D. (2004) Ora educativă – modele de proiecte didactice în sprijinul profesorului diriginte, Ed. Eurodidact, Cluj – Napoca
Margineantu, D., Petroman, C.(coord.)(1999), ,,Consiliere si dirigentie- Consultatii vol.I", Editura Eurobit, Timisoara
*** Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică (2004) Ani de liceu – studiu privind atitudinea elevilor de liceu față de școală
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Absenteismul Scolar (ID: 164187)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.