Transporturi Si Documentele de Transport

CUPRINS:

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA TRANSPORTURI ȘI DOCUMENTELE DE TRANSPORT

1.1. Noțiunea și importanța activității de transport. Clasificarea transporturilor

1.2. Organizarea activității de transport

1.3. Contractul de transport: noțiune, elemente și efecte

CAPITOLUL II. SPECIFICUL DOCUMENTELOR DE TRANSPORT ÎN DEPENDENȚĂ DE TIPUL DE TRANSPORT

2.1. Documentele de transport în sistemul transportului auto

2.1.1. Documentele de transport în transportul auto de pasageri și bagaje

2.1.2. Regulile de întocmire a documentelor de transport în transportul auto de mărfuri

2.2. Documentele de transport în sistemul transportului feroviar

2.2.1. Documentele de transport în transportul de călători, bagaje și mesagerii pe calea ferată

2.2.2. Specificul documentelor de transport în transportul de mărfuri pe calea ferată

2.3. Documentele de transport în sistemul transportului naval

2.4. Specificul documentelor de transport în sistemul transportului aerian

ÎNCHEIERE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate. Din cele mai vechi timpuri transporturile au fost prezente în activitățile cotidiene ale oamenilor, iar pe măsură ce societatea a evoluat importanta lor în sistemul complex al civilizației umane a crescut continuu.

Transporturile reprezintă un domeniu important al activității economico-sociale pentru că prin intermediul lor se efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și oamenilor în scopul satisfacerii necesităților materiale și spirituale ale societății omenești.

Dezvoltarea, diversificarea și modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea și intensificarea producției și a circulației mărfurilor, de adâncirea diviziunii internaționale a muncii.

Un rol important îl are transportul în sfera producției unde, printr-o mai bună organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de producție, accelerarea vitezei de rotație a mijloacelor circulante, îmbunătățirea indicatorilor economico-financiari.

De aici decurge funcția importantă a transporturilor de a susține legăturile de producție între întreprinderi, comunicațiile între marile centre industriale, între cele industriale și agricole, etc. Acest rol este îndeplinit de transporturile de utilitate publică, în componența cărora intră: căile ferate, fluviale și maritime, rutiere, transportul aerian și transportul de călători. Acesta din urmă deservește procesul de producție prin deplasarea muncitorilor la și de la locul de muncă.

Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurându-se procesul de producție cu mijloace de producție și forță de muncă.

Importanța transporturilor constă nu numai în funcția pe care o au în dezvoltarea complexului socio-economic național, ci și în rolul important exercitat asupra amplificării relațiilor dintre state. Astfel, transporturile internaționale reprezintă mijlocul material ce stă la baza relațiilor economice cu celelalte țări ale lumii. Acestea continuă procesul de producție în sfera circuitului economic mondial și reprezintă un sistem tehnico-economic complex prin intermediul căruia o parte din produsul social este realizat pe piețele externe în schimbul unor mărfuri necesare economiei naționale, contribuind astfel la modificări de structură, calitate și cantitate în produsul intern brut.

Contractul de transport se încheie, de regulă, în formă scrisă, prin întocmirea documentului respectiv. Contractul de transport de bunuri este constatat printr-o scrisoare de trăsură (conosament sau alt document echivalent). Lipsa, pierderea sau deteriorarea scrisorii de trăsură nu afectează valabilitatea contractului de transport (art. 994 Cod civil). Scrisoarea de trăsură semnată de cărăuș servește drept dovadă, pînă la proba contrară, a încheierii și a cuprinsului contractului de transport, precum și a preluării încărcăturii de către cărăuș.

În contractul de transport maritim de mărfuri forma acestuia se manifestă prin documente, care au o denumire specială, cum ar fi: charter, conosament sau prin alte acte.

În contractul de transport feroviar documentele de transport sunt: scrisoare de trăsură, foaie de expediție, bilet de călătorie, recipisă de bagaje, recipisă de mesagerii.

Contractul de transport de persoane se confirmă (se documentează) printr-un bilet (titlu de călătorie).

Scopul și sarcinile tezei. Scopul prezentei teze constă în analiza detaliată a regimului juridic al documentelor de transport în dependență de tipul de transport utilizat, cercetare ce va fi efectuată prin prisma interpretării cadrului legal ce reglementează documentele de transport, precum și prin analiza literaturii de specialitate în materia vizată.

Pentru atingerea acestui scop au fost formulate următoarele sarcini:

argumentarea importanței activității de transport pentru dezvoltarea dinamică a economiei Republicii Moldova;

analiza juridică a contractului de transport, cu evidențierea aspectelor ce țin de forma de realizare a acordului de voințe între transportator și client;

caracterizarea documentelor de transport în transportul auto de pasageri și bagaje;

stabilirea și analiza regulilor de întocmire a documentelor de transport în transportul auto de mărfuri;

evidențierea particularităților documentelor de transport în transportul de călători, bagaje și mesagerii pe calea ferată;

determinarea specificului documentelor de transport în transportul de mărfuri pe calea ferată;

scoaterea în relief a trăsăturilor documentelor de transport în sistemul transportului naval;

analiza aspectelor caracteristice ale documentelor de transport în sistemul transportului aerian.

Suportul metodologic și teoretico-științific. În procesul de realizare a prezentului studiu au fost supuse examinării principalele puncte de vedere ale savanților și specialiștilor din Republica Moldova, România, Federația Rusă.

Caracterul complex al studiului a determinat diversitatea mare a metodelor, procedeelor și tehnicilor utilizate: metode generale (istorică, logică, sistematică, analiza, sinteza, inducția, deducția, generalizarea, abstractizarea, modelarea, analogia); metode sociologice (metoda analizei sistemice, metoda comparativă); metode juridice (metoda formal-juridică, metoda juridică comparată); metode statistice (metoda grupărilor statistice, metoda corelației).

Baza normativă care a servit la elaborarea acestei lucrări cuprinde următoarele acte normative: Constituția Republicii Moldova, Codul civil, Codul transporturilor auto, Codul transportului feroviar, Codul navigației maritime comerciale, alte legi speciale în domeniul transporturilor, precum și actele internaționale în domeniul transporturilor la care Republica Moldova este parte.

Semnificația și valoarea aplicativă a lucrării rezidă în cercetarea detaliată a cadrului normativ de reglementare a transporturilor și a actelor ce însoțesc relațiile de transport, ceea ce oferă noi posibilități de exercitare adecvată a drepturilor subiective și de executare corespunzătoare a obligațiilor corelative ce rezultă din contractul de transport.

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA TRANSPORTURI ȘI DOCUMENTELE DE TRANSPORT

1.1. Noțiunea și importanța activității de transport. Clasificarea transporturilor

Transporturile constituie o ramură a economiei naționale, prin care se asigură deplasarea în spațiu a bunurilor și persoanelor, continuarea proceselor economice în sfera circulației, punerea la dispoziția beneficiarilor sau consumatorilor a produselor necesare satisfacerii nevoilor de producție și a celor materiale și spirituale.

Avînd în vedere necesitatea realizării legăturii între producție și consum, transporturile sînt acelea care deplasează produsele obținute în celelalte ramuri ale producției materiale, din locul în care au fost obținute în cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieței interne și al celei internaționale.

Așa fiind, s-a impus adoptarea unor norme care să reglementeze raporturile juridice ce se stabilesc cu privire la organizarea acestor transporturi, drepturile și obligațiile participanților la activitatea de transport, poziția autorităților statale în această activitate – toate aceste norme circumscrise diverselor contracte de transport ce se pot încheia constituind ramura dreptului transporturilor ca o ramură distinctă a dreptului.

Clasificarea transporturilor. Transporturile se pot clasifica după diverse criterii, în funcție de modul de desfășurare în mod practic a operațiunilor respective.

În funcție de obiectul lor există: transporturi de persoane și transporturi de bunuri (mărfuri);

În funcție de căile de transport utilizate:

transporturi terestre, care la rîndul lor se împart în: transporturi feroviare și transporturi rutiere;

transporturi pe apă, care se împart în: transporturi maritime, transporturi fluviale, transporturi pe rîuri și canale navigabile, transporturi pe lacuri navigabile.

În funcție de itinerarul străbătut, în interiorul unui stat sau dincolo de frontierele acestuia, există:

transportul în trafic intern, cînd punctele de plecare și de sosire se află în același stat;

transportul în trafic internațional, cînd punctele respective se află în state diferite.

În funcție de folosirea unui singur mijloc de transport sau de folosirea succesivă a mai multor mijloace de transport se distinge între:

transportul simplu sau unimodal, în cazul căruia este utilizat un singur mijloc de transport;

transportul combinat, cînd transportul se execută succesiv cu două sau mai multe mijloace de transport de către doi sau mai mulți cărăuși în baza unui singur document de transport;

În funcție de scopul sau interesul urmărit în efectuarea transporturilor, se deosebește între:

transportul în interes public, care se execută de către persoane fizice sau juridice în baza unui contract de transport, contra plată;

transportul în interes propriu, care se execută fără perceperea unui tarif sau a echivalentului acestuia în bani; la rîndul lui acesta se clasifică în:

– transportul în interes personal, executat de persoane fizice în vederea asigurării deplasării de persoane sau bunuri;

– transportul în folos propriu, organizat de persoane fizice sau juridice pentru activitățile proprii, cu mijloace de transport pe care le dețin și fiind necesar ca el să constituie accesoriul unei alte activități economice executate de persoana care-l organizează.

În funcție de planificarea (programarea) transporturilor există:

transporturile regulate, care se desfășoară pe baza unor orare sau mersuri prestabilite, aduse la cunoștința publică, valabile pe anumite rute sau linii, pentru o durată determinată;

transporturile neregulate, care sunt comandate de beneficiari în general pentru o cursă sau o călătorie determinată, pe o rută și la data convenite și în condiții tarifare negociabile potrivit cererii și ofertei.

Principii comune aplicabile tuturor categoriilor de transport. Pe lângă faptul că fiecare categorie de transport are anumite particularități determinate de caracterul propriu al căii și al mijlocului de transport utilizat, acestea au în comun același obiect de activitate care le conferă anumite principii și reglementări comune aplicabile întregii activități de transport.

După cum urmează, avem în vedere următoarele principii comune, aplicabile tuturor categoriilor de transport:

– desfășurarea activității de transport se face pe baza unui contract de transport, încheiat între transportator și client, prin intermediul acestui contract stabilindu-se un raport juridic între părți;

– stabilirea cu exactitate a obligațiilor clienților, transportatorilor și destinatarilor, în contractul de transport, acesta constituind temeiul răspunderii în cazul neîndepliniri sau îndeplinirii necorespunzătoare a acestor obligații;

– contractul de transport are întotdeauna un caracter oneros, tarifele aplicabile fiecărei categorii de transport fiind stabilite, de regulă, prin norme imperative;

– pentru neîndeplinirea obligațiilor carde transport are anumite particularități determinate de caracterul propriu al căii și al mijlocului de transport utilizat, acestea au în comun același obiect de activitate care le conferă anumite principii și reglementări comune aplicabile întregii activități de transport.

După cum urmează, avem în vedere următoarele principii comune, aplicabile tuturor categoriilor de transport:

– desfășurarea activității de transport se face pe baza unui contract de transport, încheiat între transportator și client, prin intermediul acestui contract stabilindu-se un raport juridic între părți;

– stabilirea cu exactitate a obligațiilor clienților, transportatorilor și destinatarilor, în contractul de transport, acesta constituind temeiul răspunderii în cazul neîndepliniri sau îndeplinirii necorespunzătoare a acestor obligații;

– contractul de transport are întotdeauna un caracter oneros, tarifele aplicabile fiecărei categorii de transport fiind stabilite, de regulă, prin norme imperative;

– pentru neîndeplinirea obligațiilor care le revin, pentru părțile contractului de transport se instituie răspunderea lor patrimonială prin plata unor penalizări, despăgubiri, etc.

1.2. Organizarea activității de transport

Transportul este una din ramurile principale ale economiei naționale și o verigă a structurii sociale a Republicii Moldova și este chemat să asigure necesitățile în transporturi de mărfuri și de călători.

Activitatea întreprinderilor de transport se reglementează de Legea cu privire la transporturi, de codurile transportului feroviar, auto, aerian, naval, urban electric și transportului prin conducte, de alte acte normative și de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

Dacă acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte prevăd alte norme decît cele cuprinse în legislația Republicii Moldova cu privire la transporturi, se aplică normele acordurilor internaționale.

Administrarea de stat a sistemului transporturilor se efectuează, în conformitate cu legislația, de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, autoritățile administrației publice locale și alte organe abilitate, pentru a asigura2:

a) satisfacerea necesităților economiei naționale în transporturi de mărfuri și de călători;

b) creărea condițiilor pentru dezvoltarea, pe baza concurenței, a serviciilor de transport prestate de agenții transportatori, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare;

c) apărarea intereselor juridice și economice ale întreprinderilor și organizațiilor care prestează servicii de transport, precum și ale beneficiarilor serviciilor de transport;

d) organizarea transportului pentru necesitățile apărării și protecției civile;

e) efectuarea de investigații tehnico-științifice, studierea și dezvoltarea sistemului statistic unificat în transport pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a sistemului unic al transporturilor din stat.

Relațiile dintre întreprinderile de transport și autoritățile administrației publice locale se reglementează de Legea cu privire la transporturi și de alte acte normative.

Organele de administrare a transporturilor acordă ajutorul necesar autorităților administrației publice locale în îndeplinirea de către acestea a atribuțiilor privind dezvoltarea economică a transportului, elaborează și realizează în comun măsuri pentru asigurarea funcționării neîntrerupte a transportului în caz de calamități naturale, avarii, catastrofe și la lichidarea consecințelor acestora, coordonează activitatea de prevenire a avariilor și delictelor în transport, organizează interacțiunea diferitelor feluri de transport în scopul folosirii mai eficiente a acestora și îmbunătățirii calității deservirii.

Autoritățile administrației publice locale, în limitele atribuțiilor lor, acordă sprijin întreprinderilor și organizațiilor de transport în sporirea eficienței utilizării mijloacelor de transport, atrag pe principii benevole (în baza cotelor de participare) mijloacele întreprinderilor, organizațiilor, unităților agricole colective, gospodăriilor țărănești (de fermier), cooperativelor, precum și mijloacele bugetare și speciale în scopul perfecționării administrării transporturilor, construcției gărilor, viaductelor și altor obiective, organizează interacțiunea diferitelor feluri de transport în scopul sporirii rentabilității acestora și îmbunătățirii calității serviciilor prestate1.

Construcția gărilor, stațiilor, aeroporturilor, debarcaderelor, porturilor, podurilor pentru pietoni, tunelurilor și peroanelor de călători, procurarea materialului rulant pentru transportul de călători, întreținerea căilor de comunicație și altor obiective se efectuează utilizîndu-se mijloacele bugetului de stat și bugetelor unităților administrativ-teritoriale, ale întreprinderilor de transport, investițiile, în modul stabilit de legislație2.

Coordonarea activității tuturor felurilor de transport în hotarele raioanelor republicii se efectuează de comisiile pentru coordonarea funcționării transportului, care activează în cadrul autorităților administrației publice locale în conformitate cu regulamentele aprobate de Guvern.

Imixtiunea autorităților administrației publice locale în activitatea economică a întreprinderilor de transport, precum și distragerea personalului lor de exploatare la alte lucrări nu se admite decît în cazurile prevăzute de legislație.

Conform art. 5(1) al Legii cu privire la transporturi1, din sistemul transporturilor fac parte întreprinderile, instituțiile și organizațiile cu diferite forme de proprietate: de stat, municipală, privată, proprietatea organizațiilor obștești, proprietatea mixtă, precum și proprietatea persoanelor fizice și juridice străine.

Întreprinderile care fac parte din sistemul transporturilor, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, beneficiază de protecția statului pe principii egale.

Eliberarea licențelor pentru unele genuri de activitate în domeniul transportului auto se efectuează în modul stabilit de legislația în vigoare.

Întreprinderile de transport efectuează transporturi și prestează alte servicii pe bază de contracte și comenzi de transport al călătorilor și mărfurilor.

Relațiile dintre întreprinderile de transport și agenții economici, care apar la transportare, se bazează pe principiile economiei de piață (avantajul reciproc, eficiența maximă, răspundere egală și deplină etc.).

Transportul călătorilor, mărfurilor, bagajelor și poștei, prestarea altor servicii de transport, exploatarea și reparația clădirilor, instalațiilor, căilor de comunicație se efectuează de serviciile de stat ale căii ferate, aviației civile, de navigație, ale porturilor (debarcaderelor), de întreprinderile de transport și organizațiile rutiere.

Tarifele pentru serviciile de transport, felurile și mărimile taxelor din care se formează fondul rutier se stabilesc în conformitate cu actele normative.

Taxa de folosire a căilor naționale de comunicație de către proprietarii străini ai mijloacelor de transport și taxa pentru traficul de tranzit se percep în modul stabilit de Guvern în conformitate cu acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

În conformitate cu art. 9(1) al Legii cu privire la transporturi, întreprinderile de transport sînt obligate:

a) să asigure transportul de călători și mărfuri calitativ și la timp;

b) să îndeplinească comenzile (contractele) de stat pentru asigurarea necesităților apărării și securității statului;

c) să preîntîmpine avariile și accidentele în transport, să înlăture cauzele traumatismului în producție;

d) să protejeze mediul înconjurător de impactul dăunător al transportului;

e) să asigure corespunderea stării mijloacelor de transport și căilor de comunicație cerințelor securității, normelor de protecție a muncii și dreptului ecologic, standardelor de stat și să le certifice conform normelor standardelor internaționale.

Întreprinderile de transport au dreptul:

a) să stabilească regimul și graficul transportului conform normativelor stabilite;

b) să ceară de la călători, expeditorii și destinatarii mărfurilor îndeplinirea prevederilor legale, ale codurilor diferitelor feluri de transport și ale altor acte normative care reglementează activitatea transportului.

Răspunderea întreprinderilor de transport pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor privind transportul călătorilor, mărfurilor și bagajelor se stabilește prin codurile fiecărui fel de transport și prin alte acte normative1.

Întreprinderile de transport, în conformitate cu legislația, poartă răspundere materială pentru:

a) prejudiciul cauzat ca urmare a pieirii sau vătămării sănătății oamenilor în timpul folosirii mijlocului de transport;

b) pierderea, lipsa și alterarea mărfurilor și bagajelor primite spre a fi transportate, deteriorarea autostrăzilor, căilor ferate, obiectivelor de navigație, altor mijloace tehnice de dirijare a circulației transportului;

c) prejudiciul cauzat mediului înconjurător.

Întreprinderile de transport sînt obligate să asigure lipsa de primejdii pentru viața și sănătatea oamenilor, siguranța exploatării mijloacelor de transport, căilor de comunicație, clădirilor, instalațiilor și protecția mediului înconjurător.

Lucrătorii care asigură nemijlocit siguranța circulației mijloacelor de transport trebuie să aibă pregătirea profesională și starea sănătății respective, necesare executării calitative a obligațiilor lor de serviciu. Acești lucrători, precum și persoanele care lucrează în transport în condiții nocive și periculoase vor trece în modul stabilit examenul medical.

Teritoriile întreprinderilor, gărilor, stațiilor, porturilor, debarcaderelor și căilor de comunicație unde are loc circulația mijloacelor de transport ori se efectuează manevre și lucrări de încărcare-descărcare sînt zone de pericol sporit. Regulile de aflare în aceste zone și de efectuare a lucrărilor în ele se stabilesc de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, ținîndu-se cont de propunerile organizațiilor interesate prin convenție cu autoritățile administrației publice locale.

Nu se admite plasarea obiectivelor ce țin de încărcarea, transportul și descărcarea substanțelor explozive, ușor inflamabile, radioactive și toxice în apropierea cartierelor de locuit, teritoriilor rezervațiilor naturale. Distanța minimă de la aceste obiective se stabilește de normele și regulile de construcție coordonate cu organele de stat respective, și de actele normative.

Reutilarea căilor de comunicație ce ține de reconstrucția și reparația instalațiilor din transport situate în zona de expropriere a căilor de comunicație se efectuează de către proprietarii căilor de comunicație din contul lor, cu acordul organelor afacerilor interne.

De respectarea normativelor stabilite la construcția și exploatarea conductelor de gaze și de petrol, a altor căi de comunicație care traversează liniile de cale ferată și autostrăzile sau sînt învecinate cu acestea din urmă răspund proprietarii acestor căi de comunicație.

Întreprinderile, instituțiile și organizațiile expeditoare și destinatoare a substanțelor explozive, ușor inflamabile, radioactive, toxice și altor mărfuri periculoase sînt obligate să garanteze siguranța transportului acestora, să dispună de mijloace și subdiviziuni mobile pentru prevenirea situațiilor de avarie în timpul transportului acestor mărfuri sau lichidarea consecințelor avariilor1.

Problemele siguranței circulației pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport ale altor state se reglementează pe baza normelor legislației interne și prevederilor acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Traficul în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova al mărfurilor deosebit de periculoase (materiale nucleare, reziduuri radioactive, deșeuri ale produselor chimice nocive și substanțe toxice etc.) se permite în bază de hotărîre de Guvern.

Conform art. 15 al Legii cu privire la transporturi2, sistemul unic de tansporturi al Republicii Moldova include transportul feroviar, auto, aerian, naval, electric urban și transportul prin conducte.

Transportul feroviar. În sistemul transportului feroviar intră întreprinderile transportului feroviar care efectuează transportul de călători și mărfuri, materialul rulant care le aparține, liniile ferate de comunicație, precum și întreprinderile industriale, de construcție, de comerț și de aprovizionare, instituțiile de învățămînt, organizațiile de cercetări științifice, de proiectare și construcție, obiectele de menire socială și alte întreprinderi și organizații care asigură funcționarea ritmică a transportului feroviar și dezvoltarea lui.

Transportul auto. În sistemul transportului auto intră întreprinderile transportului auto care efectuează transportul de călători și mărfuri, materialul rulant care le aparține, întreprinderile de reparație a automobilelor și de recondiționare a anvelopelor, întreprinderile de transport și expediere, precum și autogările și stațiile auto, organizațiile de reparație și construcție, instituțiile de învățămînt, obiectele de menire socială, alte întreprinderi și organizații care asigură funcționarea transportului auto.

Transportul aerian. În sistemul transportului aerian intră întreprinderile care efectuează transportul aerian de călători și mărfuri, aerofotografieri, lucrări agricole speciale, precum și aeroporturile, aerodromurile, aerocluburile, mijloacele de transport, sistemul de comandă al traficului aerian, atelierele de reparație ale aviației civile, instituțiile de învățămînt, alte întreprinderi și organizații care asigură funcționarea transportului aerian.

Transportul naval. În sistemul transportului naval intră întreprinderile transportului naval care efectuează transportul de călători și mărfuri, porturile și debarcaderele, navele, șantierele de reparații navale, întreprinderile de telecomunicații, construcțiile și plantațiile de întărire a malurilor, indicatoarele de navigație de pe maluri, obiectele de menire socială, alte întreprinderi și organizații care asigură funcționarea transportului naval.

Pentru lucrările legate de navigație și plutărit pe căile navigabile interne în afara localităților se delimitează, în modul stabilit, o zonă riverană. Terenurile zonei riverane nu se confiscă de la proprietarii funciari și se utilizează în conformitate cu legislația.

Transportul urban electric. În sistemul transportului urban electric intră întreprinderile de transport urban electric care efectuează transportul de călători și mărfuri, materialul rulant, liniile de troleibuze, depourile de reparații și exploatare, încăperile de serviciu, calea ferată funiculară, telefericele, atelierele de reparație a materialului rulant și de producere a pieselor de schimb, instalațiile gospodăriei energetice și de telecomunicație, organizațiile de aprovizionare, instituțiile de învățămînt, instituțiile de cercetări științifice, de proiectare și construcție, obiectele de menire socială, alte întreprinderi și organizații care asigură funcționarea transportului urban electric.

Transportul prin conducte. În sistemul transportului prin conducte intră conductele, instalațiile de protecție electrochimică împotriva coroziunii, liniile și construcțiile pentru legăturile tehnologice, mijloacele de telemecanică, liniile de transport de energie electrică și dispozitivele de alimentare cu energie electrică, mijloacele de protecție contra incendiilor, construcțiile antierozionale și cele de protecție, construcțiile serviciului de linie al exploatării conductelor, stațiile de pompare, parcurile de rezervoare, stațiile auto de alimentare cu gaze, estacadele de umplere și evacuare, obiectele de menire socială.

1.3. Contractul de transport: noțiune, elemente și efecte

Prin contractul de transport, o parte (cărăușul, transportor) se obligă față de cealaltă parte (pasager sau client) să o transporte împreună cu bagajele ei sau, respectiv, să transporte încărcătura la locul de destinație, iar cealaltă parte se obligă să plătească remunerația convenită (art. 980(1) Cod civil).

Contractul de transport are următoarele caractere juridice:

este un contract sinalagmatic, întrucât prin încheierea sa dă naștere la obligații reciproce pentru ambele părți contractante și anume: cărăușul se obligă să transporte dintr-un loc în altul mărfurile, călătorii sau bagajele, iar expeditorul sau călătorul are obligația să plătească prețul transportului;

este un contract cu titlu oneros, deoarece fiecare parte urmărește obținerea unei contraprestații, în schimbul obligației asumate și anume cărăușul transportă lucrurile în schimbul unui preț;

este un contract comutativ, deoarece părțile cunosc întinderea obligațiilor pe care și le asumă chiar din momentul încheierii contractului;

contractul de transport de persoane este un contract consensual, deoarece el se încheie valabil prin simplul consimțământ al părților, însă dovada încheierii lui se face printr-un înscris (biletul de călătorie);

contractul de transport de bunuri este un contract cu caracter real, deoarece pentru încheierea sa valabilă, odată cu consimțământul părților trebuie să fie predate și mărfurile care urmează să fie transportate de către cărăuș.

Elementele contractului de transport. Ca și orice contract civil, contractul de transport are următoarele elemente: părțile, obiectul, prețul, forma și termenul.

Părțile (subiecții) contractului de transport sunt cărăușul (transportatorul) și clientul sau pasagerul. În calitate de client sau pasager poate figura orice subiect de drept. Pentru a activa în calitate de cărăuș este necesară respectarea unor prevederi legale: 1) cărăușul trebuie să fie înregistrat într-o formă organizatorico-juridică de antreprenoriat prevăzută de lege, 2) el trebuie să dispună de licență corespunzătoare. Ca subiecți ai contractului de transport pot fi menționate organizațiile specializate de transport, cum ar fi întreprinderile auto, căile ferate, direcțiile teritoriale ale aviației civile ș.a.

În contractul de transport participă încă un subiect de drept, care necătînd la faptul că nu este indicat direct în definiția contractului, totuși apare în cadrul acestui contract. Este vorba de destinatarul bunului transportat, calitate pe care o poate avea orice subiect de drept. Destinatarul nu participă la încheierea contractului, însă în virtutea legii dispune de un șir de drepturi și obligațiuni în cadrul executării contractului de transport.

Obiectul contractului de transport este constituit din două părți componente, care corespund obligațiilor principale ale părților: prestarea serviciilor de fapt de deplasare în spațiu a încărcăturilor, călătorilor și bagajelor și achitarea plății convenite.

Serviciile de deplasare în spațiu includ nu numai transportarea propriu-zisă a încărcăturilor, călătorilor și bagajelor, ci și alte operațiuni de fapt, accesorii transportului (încărcarea și descărcarea mărfii, cîntărirea ei, păstrarea ei în cursul transportării etc.)1.

Prețul în contractul de transport are o denumire specială – taxa de transport, care, în baza art. 985 Cod civil, se stabilește prin acordul părților, dacă legea nu prevede altfel. În contractul de transport maritim de mărfuri taxa de transport se numește navlu.

Forma. Contractul de transport se încheie, de regulă, în formă scrisă, prin întocmirea documentului respectiv. Contractul de transport de bunuri este constatat printr-o scrisoare de trăsură (conosament sau alt document echivalent). Lipsa, pierderea sau deteriorarea scrisorii de trăsură nu afectează valabilitatea contractului de transport (art.994 Cod civil)2. Scrisoarea de trăsură semnată de cărăuș servește drept dovadă, pînă la proba contrară, a încheierii și a cuprinsului contractului de transport, precum și a preluării încărcăturii de către cărăuș.

În contractul de transport maritim de mărfuri forma acestuia se manifestă prin documente, care au o denumire specială, cum ar fi: charter, conosament sau prin alte acte.

În contractul de transport feroviar documentele de transport sunt: scrisoare de trăsură, foaie de expediție, bilet de călătorie, recipisă de bagaje, recipisă de mesagerii.

Contractul de transport de persoane se confirmă (se documentează) printr-un bilet (titlu de călătorie).

Termenul contractului de transport depinde de tipul de transport, viteza de deplasare a mijlocului de transport, de distanța la care încărcătura sau călătorul și bagajele urmează a fi deplasate și de alte circumstanțe. Termenul poate fi stabilit de lege sau de contract. Dacă termenele de transport nu sunt stabilite, transportarea urmează să fie efectuată într-un termen rezonabil.

Efectele contractului de transport. Contractul de transport, fiind un contract sinalagmatic, presupune drepturi și obligații reciproce, stabilite de normele Codului civil și de actele normative speciale1.

Drepturile și obligațiile părților în acest contract pot fi grupate în trei categorii: drepturile și obligațiile părților în punctul de expediere, de transportare și de recepționare. Drepturile și obligațiile părților depind de tipul de transport, complexitatea transportării, volumul încărcăturii transportate și de alte circumstanțe.

Clientul (expeditorul) are următoarele drepturi și obligații în punctul de pornire:

să achite taxa de transport, care, conform art. 985(2) Cod civil, se plătește pînă la transportarea pasagerului și bagajului sau a încărcăturii, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Ca garanție de executare a acestei obligații cărăușul are dreptul de retenție asupra bagajului și încărcăturii pînă la achitarea taxei de transport;

să întocmească scrisoarea de trăsură, dacă în contract părțile nu au convenit altfel. Răspunderea pentru incorectitudinea scrisorii de trăsură o poartă cel care a întocmit sau a modificat acest document;

să predea încărcătura sau bagajele în vederea transportării în locul, timpul și în cantitatea prevăzute de contract. Cantitatea încărcăturii trebuie stabilită anticipat de către client și declarată cărăușului pentru ca acesta să poată alege mijlocul de transport cu o capacitate corespunzătoare;

dacă este necesar, să predea încărcătura în ambalajul corespunzător pentru ca acesta să fie protejat de pierdere, alterare sau deteriorare în timpul transportării;

la prezentarea mărfurilor în ambalaj și a celor cu bucata în loturi mici, clientul este obligat să marcheze în prealabil fiecare lot de marfă și să aplice marcajul special care indică particularitățile încărcăturii, metodele de manipulare în procesul de încărcare-descărcare, transportare și păstrare;

dacă contractul nu prevede altfel, să încarce mărfurile în mijlocul de transport și să asigure fixarea , consolidarea și acoperirea lor, folosind instalații proprii;

să încarce mărfurile în timpul stabilit în contract, dar care nu este mai mic decît norma tehnică. Norma tehnică de încărcare este cantitatea optimă de mărfuri care poate fi încărcată în mijlocul de transport respectiv;

în cazul transmiterii spre transportare a mărfurilor perisabile, clientul este obligat să anexeze la scrisoarea de trăsură certificatul de conformitate, de calitate, igienic și fitosanitar, certificatul veterinar etc.1

Un drept esențial al clientului constă în posibilitatea de a dispune de încărcătura respectivă. El poate, în special, să ceară cărăușului să nu transporte încărcătura mai departe, să schimbe locul de livrare sau destinatarul menționat.

La predarea mărfii spre transportare, clientul, de comun acord cu cărăușul, este în drept să declare valoarea încărcăturii. Valoarea declarată nu trebuie să depășească costul real al mărfurilor. În același timp legislația stabilește că clientul este obligat să declare valoarea următoarelor mărfuri:

metale prețioase și articole din ele, pietre prețioase, obiecte de artă, tablouri, obiecte de anticariat, lucrări de artă, covoare, mașini experimentale, utilaje și dispozitive, la care prețurile nu sunt aprobate;

obiecte de uz casnic.

Cărăușul are următoarele drepturi și obligații în punctul de pornire:

cărăușul care face publică oferta de transport de persoane și bunuri este obligat să încheie un contract de transport, cu excepția cazurilor în care există un motiv serios de a refuza;

să pună la dispoziția clientului mijlocul de transport corespunzător în stare bună, care poate fi utilizat pentru transportarea încărcăturii respective;

să primească încărcătura pentru transportare. Preluarea mărfii pentru transportare se atestă prin semnătura cărăușului pusă pe scrisoarea de trăsură;

la preluarea încărcăturii, cărăușul este obligat să verifice: corespunderea datelor din scrisoarea de trăsură cu numărul, cantitatea și marcajul coletelor; aspectul exterior al încărcăturii și al ambalajului; modul de încărcare și aranjare a încărcăturii în vehicul.

Drepturile și obligațiile părților pe parcursul deplasării încărcăturilor, călătorilor și bagajelor. În timpul transportării încărcăturii, clientul fiind în așteptare, nu are nici o obligație. Clientul, în calitate de persoană împuternicită să dispună de încărcătură, își poate exercita dreptul de modificare sau reziliere a contractului atît timp cît cărăușul nu i-a înmînat destinatarului cel de-al doilea exemplar al scrisorii de trăsură.

În această etapă de executare a contractului, cărăușul are următoarele obligații:

să transporte încărcătura, călătorul și bagajele acestuia la locul de destinație,

să transporte încărcătura, pasagerul și bagajele în termenele stabilite de lege sau contract, iar în lipsa unor astfel de termene, într-un termen rezonabil;

transportarea trebuie să fie efectuată pe calea cea mai scurtă și cea mai rezonabilă;

cărăușul este ținut să transporte pasagerul la destinație în siguranță;

pe timpul transportării, cărăușul este obligat să păstreze mărfurile, asimilîndu-se cu un depozitar;

dacă executarea este posibilă în condiții diferite de cele stabilite în scrisoarea de trăsură și cărăușul nu poate obține în timp util indicații de la client sau destinatar, el este obligat să ia acele măsuri care ar corespunde în măsura cea mai mare intereselor clientului sau destinatarului.

Drepturile și obligațiile părților contractului de transport în punctul de destinație. La punctul de destinație cărăușul este obligat să-l înștiințeze pe destinatar despre sosirea încărcăturii și s-o predea acestuia. Pînă la predarea încărcăturii cărăușul este obligat s-o păstreze. Transmiterea încărcăturii și a scrisorii de trăsură se face contra unei recipise de primire. Din acest moment contractul de transport este considerat executat și dreptul de dispoziție asupra încărcăturii trece la destinatar, dacă în scrisoarea de trăsură nu este prevăzut altfel.

Cărăușul este în drept de a refuza predarea încărcăturii destinatarului atît timp cît acesta nu plătește sumele datorate potrivit contractului.

O particularitate a contractului de transport este participarea unui subiect deosebit – a destinatarului. Obligațiile de bază ale destinatarului sunt:

să preia încărcătura sosită pe adresa lui și s-o verifice sub aspect calitativ și cantitativ;

să achite taxa de transport și alte plăți, dacă o astfel de condiție este prevăzută de contract;

să achite taxele de transport restante și să restituie cărăușului cheltuielile suportate pe parcursul transportării încărcăturii și a bagajelor;

să descarce marfa, dacă această obligație este stipulată în contract;

să elibereze mijlocul de transport de rămășițele încărcăturii, de gunoi etc., cu respectarea cerințelor sanitare și tehnice.

După ce încărcătura ajunge la locul prevăzut pentru livrare, destinatarul are dreptul să ceară cărăușului, contra unei recipise de primire, cel de-al doilea exemplar al scrisorii de trăsură și predarea încărcăturii.

Răspunderea părților în contractul de transport. Cărăușul răspunde pentru distrugerea, pierderea totală sau parțială ori pentru deteriorarea încărcăturii în măsura în care distrugerea, pierderea sau deteriorarea a avut loc între momentul preluării și cel al livrării, precum și pentru depășirea termenului de livrare. Cărăușul este ținut, de asemenea, să repare prejudiciul cauzat prin neexecutarea altor obligații contractuale. Mărimea pretenției de despăgubire poate fi limitată prin contract.

Pentru întîrzierea transportării încărcăturii la destinație, cărăușul poartă răspundere în proporție de 100% din taxa de transport și este obligat să repare prejudiciul cauzat astfel.

Cărăușul nu poartă răspundere și nu-și poate limita răspunderea decît în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

Cărăușul este exonerat de răspundere pentru distrugerea, pierderea, deteriorarea încărcăturii sau depășirea termenelor de transportare dacă1:

a) acestea se datorează vinovăției celui îndreptățit să dispună de încărcătură;

b) reprezentantul clientului a însoțit transportarea încărcăturii;

c) acestea se datorează indicațiilor celui îndreptățit să dispună de încărcătură în cazul în care nu au fost provocate de cărăuș;

d) acestea se datorează unui viciu propriu încărcăturii;

e) acestea se datorează perisabilității naturale a încărcăturii.

Cărăușul nu poate fi exonerat de răspundere din motivul defecțiunilor vehiculului închiriat sau vinovăției locatorului și angajaților lui, implicați în procesul de transportare a încărcăturii.

Cărăușul este exonerat de răspundere dacă distrugerea, pierderea sau deteriorarea încărcăturii se datorează unei sau mai multor din următoarele împrejurări:

a) utilizarea unor vehicule deschise, fără prelată, dacă această utilizare a fost convenită expres și consemnată în scrisoarea de trăsură;

b) lipsa sau defectele ambalajului;

c) manipularea, încărcarea, aranjarea sau descărcarea au fost efectuate de client, destinatar sau de un terț care acționează pentru client ori destinatar;

d) pagubele sînt rezultatul caracteristicilor naturale ale unor anumite încărcături, din cauza cărora acestea din urmă au fost expuse pieirii totale sau parțiale ori deteriorării în special prin rupere, coroziune, alterare interioară, uscare, vărsare, pierdere normală în greutate sau atacului insectelor ori rozătoarelor;

e) transportarea animalelor vii.

Sarcina probei faptului că distrugerea, pierderea, deteriorarea ori depășirea termenului de livrare se datorează uneia din împrejurările menționate anterior revine cărăușului.

Termenul de livrare este încălcat atunci cînd încărcătura nu a fost livrată în interiorul termenului convenit sau, în cazul în care nu s-a convenit asupra unui termen, cînd durata efectivă a transportului, cu luarea în considerare a împrejurărilor, depășește durata care poate fi acordată în mod rezonabil unui cărăuș diligent.

Cel îndreptățit să dispună, fără a mai aduce alte dovezi, poate considera pierdută încărcătura care nu a fost livrată în decursul a 30 de zile de la expirarea termenului de livrare sau, în cazul în care nu s-a convenit asupra unui astfel de termen, în decursul a 60 de zile de la preluarea încărcăturii de către cărăuș1.

Cel îndreptățit să dispună poate cere în scris, la primirea despăgubirii pentru încărcătura pierdută, să fie imediat notificat dacă încărcătura a fost găsită pe parcursul unui an de la plata despăgubirii. Această cerere trebuie confirmată în scris de către persoana obligată.

Clientul trebuie să-l informeze pe cărăuș, dacă îi remite încărcături periculoase, despre natura exactă a pericolului și să-i indice măsurile de siguranță necesare. Dacă toate acestea nu sînt consemnate în scrisoarea de trăsură, clientul sau destinatarul trebuie să dovedească în alt mod că transportatorul cunoștea natura exactă a pericolelor legate de transportul încărcăturii.

În cazul în care cărăușul nu cunoștea pericolul în condițiile menționate, încărcăturile periculoase pot fi descărcate, distruse ori făcute inofensive de către cărăuș oricînd și fără obligația despăgubirii. Clientul răspunde, în plus, pentru prejudiciul, inclusiv cheltuielile, cauzat de predarea, transportul, descărcarea și distrugerea unor astfel de încărcături2.

Dacă transportatorul trebuie să plătească despăgubiri pentru pierderea totală ori parțială a încărcăturii, despăgubirea se va calcula în funcție de valoarea încărcăturii la locul și din momentul preluării.

La deteriorarea încărcăturii, cărăușul poartă răspundere egală cu diminuarea valorii încărcăturii.

În cazul în care întreaga încărcătură este depreciată în urma deteriorării, despăgubirea nu poate depăși suma care ar fi trebuit plătită în situația pierderii totale.

Termenul de prescripție în raporturile de transport este de un an. În cazul intenției sau al culpei grave, termenul de prescripție este de 3 ani.

Dacă un transport care constituie obiectul unui singur contract este realizat de mai mulți cărăuși succesivi, fiecare din ei răspunde pentru executarea întregului transport.

Cărăușul este ținut să repare prejudiciul cauzat pasagerului, cu excepția cazului cînd acest prejudiciu este rezultatul unei forțe majore, al stării de sănătate a pasagerului sau al faptei acestuia. Cărăușul este ținut să repare prejudiciul și în cazul în care acesta se datorează stării sale de sănătate, a prepușilor săi sau a stării ori funcționării vehiculului.

Răspunderea cărăușului pentru prejudiciile care rezultă din întîrziere este exclusă dacă altfel nu s-a convenit în mod expres sau dacă transportatorul nu a acționat cu intenție sau din culpă gravă1.

Răspunderea cărăușului nu poate fi exclusă sau limitată prin contract.

Limitările în mărimea despăgubirilor în transportul public de persoane trebuie aprobate de Guvern.

Cărăușul răspunde pentru pierderea, distrugerea sau deteriorarea bagajelor care i-au fost încredințate de pasager, cu excepția cazului cînd va dovedi forța majoră, viciul propriu al bunului sau vina pasagerului.

Cărăușul nu răspunde pentru pierderea documentelor, banilor sau a altor bunuri de mare valoare, cu excepția cazului cînd i s-a declarat natura sau valoarea bunului și el a acceptat să îl transporte. Cărăușul nu este cu atît mai mult răspunzător pentru pierderea bagajelor de mînă care au rămas sub supravegherea pasagerului, cu excepția cazului cînd ultimul va demonstra vinovăția cărăușului2.

CAPITOLUL II. SPECIFICUL DOCUMENTELOR DE TRANSPORT ÎN DEPENDENȚĂ DE TIPUL DE TRANSPORT

2.1. Documentele de transport în sistemul transportului auto

2.1.1. Documentele de transport în transportul auto de pasageri și bagaje

În conformitate cu p.24 al Regulamentului transporturilor auto de călători și bagaje, documente pentru dreptul de călătorie a pasagerilor sînt biletele de forma stabilită. Forma biletelor, modul vînzării și folosirea lor, termenul lor de valabilitate se stabilesc de către organul administrației publice centrale de ramură. Biletul trebuie să conțină datele principale: denumirea autogării (stației auto) de plecare și de destinație; numărul biletului scris prin metoda tipografică, costul biletului, data eliberării biletului, data și ora plecării, numărul locului, locul eliberării.

Vînzarea biletelor se fixează în fișa de evidență a biletelor.

Pentru călătoria cu autobuzul pasagerul este obligat să procure biletul de călătorie, iar pentru transportarea bagajelor – biletul de bagaje, achitînd costul conform tarifelor în vigoare.

Biletul de călătorie este valabil doar pentru autobuzul de cursa, numărul căreia și data plecării sînt indicate pe el.

Biletele fără indicarea stației de destinație, cu denumirea autogării sau stației auto indicate eronat sau cu corectări și alte incorectitudini se consideră nevalabile.

În cazul pierderii biletului duplicatul nu se eliberează, costul biletului nu se restituie, pretențiile nu se primesc, pasagerului nu i se permite călătoria. Pe rutele interurbane și internaționale, pasagerului, care a pierdut biletul, i se permite călătoria, dacă numele lui fixat în borderoul de casă este confirmat prin documente ce atestă identitatea2.

Pentru călătoria pasagerilor și transportarea bagajelor vînzarea biletelor se efectuează de către casele autogărilor, stațiilor auto și punctelor de oprire, iar în punctele de oprire, unde vînzarea de casă a biletelor nu este organizată – de către șoferii autobuzelor.

În autobuzele de rută urbană cu tarif unic se poate practica autotaxarea. Călătorul achită taxa pentru călătorie și transportarea bagajului prin compostarea tichetelor respective.

În autobuzele de rută urbană sau suburbană care sînt deservite de taxatori, călătorul achită călătoria și transportarea bagajului nemijlocit la taxator cu eliberarea biletelor respective. În cazul în care taxatorul lipsește, achitarea se efectuează nemijlocit la conducătorul autovehiculului.

Transportarea călătorilor pe rutele urbane se organizează în baza:

– abonamentelor lunare;

– abonamentelor lunare pentru elevi și studenți;

– legitimațiilor unor categorii de pasageri care beneficiază de facilități conform legislației.

În dependență de volumul și caracterul fluxului de pasageri casele de vînzare a biletelor se deschid pentru anumite direcții și tipuri de transporturi.

În transportul de călători cu autobuzele de rută urbană sau suburbană poate fi prevăzută călătoria în bază de abonament lunar, semilunar, nelimitat, pot fi prevăzute călătorii limitate în decursul zilei și săptămînii pe anumite direcții etc.

Lucrul caselor de bilete trebuie să fie organizat în așa mod, ca să fie asigurată primirea rapidă de către pasageri a biletelor de călătorie, excluzîndu-se posibilitatea expedierii autobuzelor cu locuri libere în cazul existenței pasagerilor.

Vînzarea biletelor se efectuează:

a) de către casele vînzării preliminare cu 10 zile pînă la plecare și se încheie la ora 17.00 în ajunul zilei plecării.

Vînzarea preliminară a biletelor este organizată de administrațiile autogărilor (stațiilor auto). Casele vînzării preliminare (inclusiv cu furnizarea la domiciliu) efectuează vînzarea biletelor nu mai mult de 75% din locurile în autobuze, 25% din locuri pentru fiecare cursă sînt rezervate pentru vînzarea curentă1.

Pentru vînzarea preliminară și furnizarea la domiciliu se percepe un comision în mărimile stabilite de tarifele pentru călătoria cu autobuzele;

b) de către casele vînzării curente ale punctelor inițiale de plecare în ziua plecării autobuzului;

c) la autogările (stațiile auto) din momentul sosirii autobuzului sau primirii informației despre existența locurilor libere în autobuz.

Casele de bilete ale autogărilor (stațiilor auto) trebuie să lucreze într-un regim, care permite pasagerilor la timp să întocmească documentele de călătorie.

Casele de bilete ale autogărilor și stațiilor auto încheie vînzarea biletelor: în punctele inițiale ale rutei cu 5 minute pînă la plecare; în punctele intermediare nemijlocit înainte de plecarea autobuzului.

Casele autogărilor și stațiilor auto trebuie să fie dotate cu indicatoare, care să conțină: numărul casei, timpul începerii și încheierii lucrului casei, numele și prenumele casierului, precum și denumirea punctelor de destinație sau rutelor pentru care se vînd biletele.

Pe fiecare casă, care realizează bilete în oricare direcție, pentru informarea pasagerilor se afișează înștiințarea "Bilete se vînd pentru toate direcțiile".

Biletele pentru călătoria cu autobuze se vînd contra numerar, iar în unele cazuri la prezentarea documentelor corespunzătoare, prin transfer.

Vînzarea biletelor de către case se efectuează conform rîndului. Dreptul de procurare a biletelor în afara rîndului se acordă pasagerilor în concordanță cu legislația în vigoare.

Vînzarea biletelor pentru călătoria cu autobuze pe rute interurbane se efectuează conform numărului de locuri pentru șezut. La deservirea rutelor interurbane de către 2 șoferi locul nr.3 este rezervat pentru odihna șoferului al doilea. Pasagerii sînt obligați să ocupe locurile, numerele cărora sînt indicate pe bilete.

Se permite vînzarea biletelor și transportarea pasagerilor pe rutele suburbane cu lungimea de pînă la 50 km conform capacității nominale, stabilite de uzina producătoare. Pe rutele interurbane cu lungimea de peste 50 km biletele se realizează numai conform locurilor pe banchete.

Casierul are dreptul să refuze vînzarea biletelor în următoarele cazuri1:

a) dacă nu sînt locuri libere în autobuz;

b) dacă pasagerul se află în stare de ebrietate sau bolnav într-atît, că poate să tulbure liniștea altor pasageri;

c) dacă conținutul bagajului sau bagajului de mînă este interzis de a fi transportat conform nomenclatorului, greutății sau gabaritelor.

Călătoria conform tarifelor preferențiale a unor categorii de pasageri se permite doar persoanelor care beneficiază de acest drept în concordanță cu legislația și hotărîrile Guvernului Republicii Moldova, la prezentarea de către ei a documentelor respective care atestă acest drept.

2.1.2. Regulile de întocmire a documentelor de transport în transportul auto de mărfuri

În conformitate cu p.82 al Regulamentului transporturilor auto de mărfuri2, pentru transportul de mărfuri se întocmește foaia de parcurs, la care se anexează factura de expediție.

Expeditorilor (destinatarilor) de mărfuri li se interzice să expedieze (primească), iar agenților transportatori să primească pentru transportare mărfurile fără a avea perfectate documentele de transport.

Expeditorii (destinatarii) de mărfuri poartă răspundere pentru datele eronate, inexacte și incomplete din factura de expediție.

Documentele de plată, întocmite conform foilor de parcurs fără anexarea la ele a facturilor de expediție, precum și în cazul prezentării de către șofer a foii de parcurs cu anexarea la ea a facturilor de expediție întocmite incorect sau necompletate pînă la urmă, nu trebuie să fie prezentate pentru achitare beneficiarului pentru lucrul transportului auto, cu excepția cazurilor1:

a) cînd la transportarea mărfurilor necomerciale este imposibilă evidența prin măsurare, cîntărire, măsurare geodezică (curățarea teritoriului de gunoi, transportarea mărfurilor pe teritoriul întreprinderilor și șantierelor etc.);

b) transporturilor de mărfuri pe teritoriul uzinei, șantierului, depozitului;

c) utilizarea automobilului pentru deservirea liniilor de telecomunicație și transmisie de curent electric, conductelor de petrol și gaze, transportarea poștei și presei periodice în intravilanul orașului, precum și pentru lucrările de cercetări științifice, geologice, filmări și în cazul calamităților naturale.

Facturile de expediție și foile de parcurs ale autocamionului sînt documente cu regim special, prevăzute cu însemne de protecție, care se execută tipografic în modul stabilit (cu serie și număr stabilite centralizat etc.).

Completarea foii de parcurs pentru autocamioane se efectuează conform "Instrucțiunilor", aprobate în modul stabilit de către Departamentul Analize Statistice și Sociologice.

Factura de expediție se perfectează de către expeditorul de mărfuri pentru fiecare destinatar în parte cu completarea obligatorie a tuturor rechizitelor necesare pentru achitarea completă și corectă vizînd transporturile efectuate de autovehicule, de asemenea și pentru scoaterea din gestiune și intrarea în gestiune a valorilor de mărfuri și materiale.

Factura de expediție se completează într-un număr minim de exemplare, de regulă – în patru exemplare2.

În cazul cînd în factura de expediție în capitolul "informații privind marfa" este posibilă specificarea tuturor denumirilor și caracteristicilor mărfurilor și bunurilor materiale, la factura de expediție se anexează, ca parte integrantă, pe lîngă formularele tipizate de documente primare cu regim special, documentele specializate (forma și conținutul lor stabilindu-se în mod autonom); de exemplu: certificatele de calitate, adeverințe, fișe de ridicare a materialelor etc., aprobate de Departamentul Analize Statistice și Sociologice. În acest caz se indică în factura de expediție, la rubrica "Documente anexate" că în calitate de document despre încărcătură se anexează documentul specializat, fără de care factura de expediție este considerată nevalabilă.

Expeditorul de mărfuri, în caz de necesitate, poate completa suplimentar și al cincilea exemplar, care servește drept autorizație la ieșirea autovehiculului de la locul de încărcare.

Agentul transportator predă mărfurile în punctul de destinație, indicat în factura de expediție. Destinatarul mărfurilor este obligat să asigure recepționarea mărfurilor și descărcarea automobilului în termenul stipulat în contractul de transport.

În conformitate cu p.11 al Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special al facturii fiscale pentru livrările de mărfuri și servicii impozabile cu TVA, pentru livrările de mărfuri factura fiscală de regulă se perfectează într-un număr minim de 3 exemplare (primul – se arhivează la furnizor, al doilea – se îndreaptă cumpărătorului, al treilea – pentru transportator). În caz de necesitate factura fiscală se perfectează în 5 exemplare:

– primul exemplar se arhivează la furnizor și este destinat pentru scoaterea din gestiune a valorilor materiale;

– al doilea, al treilea și al patrulea exemplare, confirmate prin semnătura și ștampila (parafa) furnizorului și semnătura intermediarului (șoferului), se remit intermediarului (șoferului):

– al doilea exemplar este înmînat de către intermediar (șofer) cumpărătorului de mărfuri și este destinat pentru intrarea în gestiune a mărfurilor;

– al treilea și al patrulea exemplare, confirmate prin semnătura și ștampila (parafa) cumpărătorului se remit transportatorului. Al treilea exemplar servește ca bază pentru achitare și se anexează de către transportator la contul pentru transportul efectuat, iar al patrulea se anexează la foaia de parcurs și servește ca bază pentru evidența activității de transport;

– al cincilea exemplar se completează de către furnizor și servește drept autorizație la ieșirea autovehiculului de la locul de încărcare.

În cadrul livrărilor de mărfuri la factura fiscală se completează următorii indicatori.

În rîndul "data eliberării/data livrării" furnizorul indică respectiv ziua, luna, anul eliberării facturii fiscale și efectuării livrării.

În rîndul 1 "Furnizor" – denumirea agentului economic, care transmite dreptul de proprietate asupra mărfurilor, specificate în coloana 10.2, adresa, contul de decontare, codul băncii, codul fiscal și numărul de înregistrare ca plătitor a TVA.

În rîndul 2 "Cumpărător" – denumirea agentului economic la care a trecut dreptul de proprietate asupra mărfurilor specificate în coloana 10.2, adresa, contul de decontare, codul băncii, codul fiscal și numărul de înregistrare ca plătitor a TVA.

În rîndul 3 "Delegație" se indică seria și numărul delegației, precum și numele, prenumele persoanei delegate, în celelalte cazuri – numele, prenumele persoanei căreia i s-a livrat valori materiale.

În rîndul 4 "Documente anexate" – denumirea și numărul documentelor anexate la factura fiscală (anexa la factura fiscală, certificate, adeverințe, facturi, copia dispoziției de plată a accizelor etc.), pe care intermediarul (șoferul) care a efectuat primirea mărfurilor este obligat să le primească și să le transmită cumpărătorului împreună cu marfa.

În cazul cînd în rîndul 4 "Documente anexate" este imposibilă specificarea tuturor documentelor, atunci lista documentelor anexate la factura fiscală va continua pe verso facturii fiscale, indicînd: "Documente anexate", enumerîndu-se în continuare în ordine cronologică denumirea și numărul documentelor anexate.

În rîndul 5 "Punct încărcare" – adresa primului loc în care mărfurile sînt încărcate în autovehicul (sau locul în care autotractorul este cuplat la o semiremorcă încărcată).

În rîndul 6 "Punct descărcare" – adresa locului de descărcare a mărfurilor.

În situația cînd pe traseu se schimbă punctul de descărcare a mărfii, aceste informații se înregistrează în rîndul 7 "Redirijări" în toate exemplarele ale facturii fiscale care au fost înmînate intermediarului (șoferului). La redirijarea mărfii, adresa indicată în rîndul 6 "Punct descărcare" se barează și se înscrie adresa nouă a locului de descărcare. Aceste înscrieri se certifică prin semnătura intermediarului (șoferului) și destinatarului.

În rîndul 8 "Foaia de parcurs" se indică seria, numărul și data emiterii foii de parcurs, care se anexează la factura fiscală.

În rîndul 9 "Transportator" furnizorul înscrie denumirea, adresa și codul fiscal al transportatorului cu autovehiculul căruia va fi efectuată livrarea mărfurilor.

În coloanele 10.1 – 10.4 și 10.6 se indică corespunzător pentru fiecare tip de marfă datele privind codul nomenclator conform Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, denumirea mărfurilor livrate, unitatea de măsură, cantitatea și cota TVA aferentă1.

În coloanele 10.5, 10.7, 10.9 și 10.10 corespunzător se indică în lei valoarea unui articol fără TVA și pentru fiecare tip de marfă – valoarea totală fără TVA, suma totală a taxei pe valoarea adăugată aferentă și valoarea totală de plată pentru mărfuri.

În cazul livrării mărfurilor supuse accizelor în coloana 10.8 "Accize, lei" se indică în lei suma accizelor aferentă lor.

În coloana 10.11 "Tip de ambalaj" se indică tipul de ambalaj, în care se transportă marfa (de exemplu: ladă, cutie, butoi, pachet, coș etc.). La transportarea mărfurilor neambalate se indică prescurtat "n/a".

În coloana 10.12 "Număr locuri" – numărul de locuri pentru fiecare tip de marfă și de ambalaj specificat respectiv în coloanele 10.2 și 10.11.

În coloana 10.13 "Masa brută, tone" – greutatea brută în tone a mărfurilor (inclusiv ambalajele). Se înscrie greutatea pentru fiecare tip de marfă și greutatea totală a mărfurilor transportate. Nu se înscrie greutatea transportată în cazul cînd la transportarea încărcăturii nu este posibilă determinarea cantității acesteia prin măsurare, cîntărire etc.

În rîndul 11 "TOTAL (pe pagină)" se indică totalurile pe pagină a indicatorilor reflectați în coloanele 10.7 – 10.10 și 10.13.

În rîndul liber pînă la rîndul 11 TOTAL (pe pagină) se indică seria și numărul anexelor la facturile fiscale.

În rîndul 12 "Valoarea livrării impozabile (fără TVA) cu anexele" se indică valoarea totală a livrării impozabile, fără TVA în lei corespunzător în cifre și în litere. Aceasta trebuie să corespundă totalului coloanei 10.7 din factura fiscală și a indicatorului respectiv din anexele la factura fiscală.

În rîndul 13 "Taxa pe valoarea adăugată cu anexele" se indică în cifre și în litere suma totală în lei a taxei pe valoarea adăugată, care trebuie să corespundă totalului coloanei 10.9 din factura fiscală și a indicatorului respectiv din anexele la factura fiscală1.

În cazul livrării mărfurilor supuse accizelor în rîndul 14 "Accizele cu anexele" se indică în cifre și în litere totalul coloanei 10.8 din factura fiscală și a indicatorului respectiv din anexele la factura fiscală.

În rîndul 15 "Valoarea livrării, cu anexele" se indică corespunzător în cifre și în litere valoarea totală în lei a livrării care urmează a fi achitată de către cumpărător și ea trebuie să corespundă totalului coloanei 10.10 din factura fiscală și indicatorului respectiv din anexele la factura fiscală.

În rîndul 16 "Permis eliberarea" se indică funcția persoanei responsabile, care permite eliberarea și expedierea mărfii în adresa cumpărătorului, pe toate exemplarele ale facturii fiscale semnează persoana responsabilă și se aplică ștampila (parafa) unității.

În rîndul 17 "Predat bunurile (serviciile)" pe toate exemplarele ale facturii semnează persoana responsabilă de expedierea mărfii.

În rîndul 18 "Primit bunurile (serviciile) intermediarul (șoferul)" – pe toate exemplarele ale facturii se indică denumirea intermediarului (șoferului) și prin semnătură se confirmă faptul primirii mărfii pentru transportare.

În rîndurile 19 "Predat" și 20 "Primit bunurile (serviciile) beneficiarul" – după descărcarea autovehiculului intermediarul (șoferul) confirmă prin semnătură că a predat încărcătura, iar persoana de răspundere a cumpărătorului pe al doilea, al treilea și al patrulea exemplare ale facturii fiscale certifică prin semnătură și ștampilă (parafă) primirea încărcăturii de la intermediar (șofer).

În cazul cînd mărfurile sînt primite în baza delegației vizate de cumpărător, persoana autorizată confirmă prin semnătură în rîndul 20 "Primit bunurile (serviciile) beneficiarul", iar furnizorul în rîndurile 3 și 20 înscrie respectiv seria, numărul, data delegației precum și denumirea agentului economic care a eliberat delegația.

În chenarul 21 "Timpul de staționare a transportului" se indică timpul sosirii și plecării la încărcare, timpul staționării autovehiculului (ore, min.), confirmat prin semnătura, ștampila (parafa) furnizorului la încărcare, iar în cazul cînd se efectuează transportarea de către o persoană terță – a expeditorului.

Cînd încărcătura ajunge la destinație, intermediarul (șoferul) predă factura fiscală (un exemplar) cumpărătorului, în atribuțiile căruia la chenarul 21 "Timpul de staționare a autovehiculului" intră înscrierea timpului sosirii la descărcare și timpul plecării după efectuarea descărcării, timpul staționării (ore, min.).

În rubrica 22 "Ruta și distanța (km) de transport" se înscrie distanța, prevăzută pentru parcurs de autovehicul între punctul de încărcare și punctul de descărcare. Această distanță în km realizată de autovehicul va servi drept parcurs cu încărcătura. Dacă transportarea se face de o terță persoană – transportator, distanța, prevăzută pentru parcurs, se coordonează cu furnizorul.

În rubrica 23 "Forma de plată" se va specifica în regie (pentru necesități proprii), în acord, tarif pe unitate de timp, pentru kilometraj, tarif negociabil etc.

În cazurile cînd la transportarea mărfurilor se stabilesc încălcări a legilor de transportare a încărcăturilor, ș.a. în rubrica 24 "Mențiuni" se fac mențiuni despre întocmirea proceselor-verbale, precum și înscrierile organelor rutiere de control. În rîndul în cauză se mai indică date nereflectate în factura fiscală, dar necesare pentru achitarea serviciilor de transport prestate sau pentru declararea reclamațiilor privind respectarea obligațiunilor contractuale.

În rubrica 25 "Calculul prestațiilor de transport" de către persoana care efectuează transportarea se notează taxele de transport, care servesc drept bază de percepere a plății de la beneficiarul serviciilor de transport.

În situațiile cînd transportarea mărfurilor se efectuează de către o terță persoană – transportator exemplarele al treilea și al patrulea ale facturii fiscale, confirmate prin semnăturile și ștampilele furnizorului și cumpărătorului, precum și prin semnătura șoferului se predau de către șofer împreună cu foaia de parcurs persoanei responsabile pentru transport la unitatea transportatoare1.

După prelucrarea datelor exemplarul al treilea al facturii fiscale se transmite plătitorului, iar exemplarul al patrulea se anexează la foaia de parcurs.

Agenții economici ce dispun de un sistem computerizat a evidenței primare și care își execută dreptul la imprimarea de sine stătător a facturilor fiscale pe hîrtia specială, cu condiția reflectării în factura fiscală a informației necesare, prevăzută prin Titlul III al Codului fiscal pot să includă informație adăugătoare, reieșind din specificul activității desfășurate.

2.2. Documentele de transport în sistemul transportului feroviar

2.2.1. Documentele de transport în transportul de călători, bagaje și mesagerii pe calea ferată

În conformitate cu p.8 al Regulamentului transportului de călători, bagaje și mesagerii pe calea ferată2, vînzarea documentelor (biletelor) de călătorie la trenurile de lung parcurs și cele locale se face prin intermediul terminalelor sistemului automatizat "Express" (în continuare – sistemul "Express") și a tehnologiilor manuale.

Cererile pentru întocmirea documentelor (biletelor) de călătorie se primesc prin telefon sau la prezentarea persoanei care dorește să procure document (bilet) de călătorie.

Documentele (biletele) de călătorie pot fi livrate călătorului la domiciliu, serviciu, locul de odihnă sau în alt loc indicat de el.

Termenele de livrare a documentelor (biletelor) de călătorie la domiciliu, serviciu, locul de odihnă sau în alt loc indicat de călători se stabilesc de CFM, în dependență de condițiile locale.

Vînzarea documentelor (biletelor) de călătorie la trenurile de lung parcurs și cele locale în casele de bilete echipate cu terminalele sistemului "Express", se efectuează în termene:

a) începînd cu 45 zile și pînă la plecarea trenului de la punctele de formare sau de rotație a trenurilor;

b) începînd cu 3 zile și pînă la plecarea trenului de la stația intermediară.

Întocmirea documentelor (biletelor) de călătorie prin intermediul sistemului "Express" se permite la toate stațiile deschise pentru vînzare.

Vînzarea documentelor (biletelor) de călătorie la trenurile de lung parcurs și cele locale în casele de bilete conform tehnologiilor manuale se efectuează în termene:

a) începînd cu 45 zile înainte de plecarea trenului pentru călătoria "tur" de la punctele de formare sau de rotație a trenurilor, iar pentru călătoria "retur" – și de la altă stație începînd cu 45 zile pînă la o zi înainte de plecarea trenului;

b) începînd cu 3 zile și pînă la plecarea trenului la stațiile intermediare.

Termenele de vînzare a documentelor (biletelor) de călătorie pentru călătoria în trenurile de lung parcurs și cele locale pot fi modificate numai de către organul de specialitate al administrației publice centrale.

Timpul încetării vînzării documentelor (biletelor) de călătorie pentru trenul care pleacă este stabilit de procesul tehnologic al activității stației (gării). Informația dată se aduce la cunoștință publicului călător.

Cererile de întocmire a documentelor (biletelor) de călătorie pentru transportul unor grupuri aparte de călători se primesc în termene de la 60 zile pînă la 10 zile înainte de plecarea trenului.

Vînzarea documentelor (biletelor) de călătorie pentru retur de la stația de formare sau de rotație a trenurilor se efectuează la stațiile de formare, de rotație a trenurilor sau la cele intermediare.

Vînzarea documentelor (biletelor) de călătorie în vagoane fără transbordare pe parcurs se efectuează în primul rînd către călătorii care călătoresc pînă la stația de destinație a acestor vagoane sau pînă la punctele amplasate pe sectoarele care deviază de la itinerarul principal al parcursului trenului, iar către ceilalți călători – numai în cazul disponibilității în asemenea vagoane a locurilor libere în ziua plecării trenului1.

În dependență de mărimea și caracterul fluxului de călători, la stații (gări) pot fi amplasate case specializate pentru vînzarea documentelor (biletelor) de călătorie la toate trenurile conform tipului de trafic: militarilor, invalizilor de război, veteranilor de război și persoanelor atribuite lor.

Șeful stației (gării) stabilește orarul de lucru al caselor de bilete în dependență de condițiile locale.

Casele de bilete trebuie să fie deschise la toate stațiile și punctele de oprire unde se vînd minimum 25 documente (bilete) de călătorie pe zi. La stațiile și punctele de oprire unde se vînd mai puțin de 25 documente (bilete) de călătorie pe zi, modul de vînzare a lor este determinat de CFM, ținînd cont de condițiile locale.

În conformitate cu art.109 al Codului transportului feroviar, CFM asigură beneficiarii de serviciile transportului feroviar cu informații necesare, oportune și veridice.

Pentru organizarea acestei activități se folosesc sisteme automatizate, diverse tipuri de suporturi informaționale, ghișee de informații, stații de amplificare și alte mijloace.

Toată informația pentru beneficiarii de serviciile transportului feroviar se reînnoiește la timp, în dependență de modificarea condițiilor de transport. Ghișeul de informații acordă călătorului, ca regulă, informație verbală. Pentru punerea la dispoziția călătorilor a avizelor scrise, precum și a avizelor ce nu țin de deservirea beneficiarilor serviciilor transportului feroviar, se încasează taxă în mărimea stabilită de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administrației publice centrale.

În scopul facilitării obținerii informației necesare, la gările fără clasă și cele de clasa I sunt create blocuri de informare tematice: la intrarea în gară, în sala caselor de bilete (inclusiv în casele suburbane), sălile de așteptare, camerele de bagaje și magazii.

În conformitate cu p. 11 al Regulamentului transportului de călători, bagaje și mesagerii pe calea ferată, întocmirea documentelor (biletelor) de călătorie, cu excepția traficului suburban, se efectuează în baza rechizitelor actului de identitate al călătorului (pașaport, buletin de identitate sau alt document, iar pentru copiii în vîrstă de pînă la 16 ani – adeverința de naștere), iar pentru întocmirea documentelor (biletelor) de călătorie privilegiate sau gratuite – și a documentelor care atestă dreptul la privilegii2.

Documentul (biletul) de călătorie se eliberează contra plății în numerar, prin virament sau gratuit.

Întocmirea documentelor (biletelor) de călătorie se efectuează pe formulare corespunzătoare ale documentelor de călătorie și de transport în trafic de călători ai CFM.

La întocmirea documentelor (biletelor) de călătorie prin intermediul sistemului "Express" datele se imprimă prin aparate de tipărire a biletelor, conectate la terminalul acestui sistem. La întocmirea documentelor (biletelor) de călătorie privilegiate sau gratuite prin intermediul sistemului "Express", datele despre taxa suplimentară pentru diferența călătoriei se imprimă pe același formular al documentului (biletului) de călătorie.

Nu se admit răzuirile pe documentele (biletele) de călătorie. În documentele (biletele) de călătorie, întocmite prin intermediul sistemului "Express", la stațiile intermediare casierul poate modifica manual doar numărul trenului, în cazul în care acesta se modifică pe parcurs.

Prin intermediul sistemului "Express", pe formularul unui document (bilet) de călătorie poate fi întocmită călătoria pentru un grup de persoane, dar nu mai mult de șase.

Întocmirea documentelor (biletelor) de călătorie conform tehnologiilor manuale se face în mod obligatoriu cu stilou cu bilă sau cu cerneală (albastră, neagră sau violetă), citeț, fără prescurtarea cuvintelor. Se admite aplicarea ștampilei cu textul deja imprimat.

După completarea rubricilor corespunzătoare pe ambele părți (formular și cotor) ale documentului (biletului) de călătorie, talonul de control al formularului se taie în corespundere cu costul călătoriei, tipul vagonului, categoria trenului și numărul călătorilor (pentru documentele (biletele) de călătorie în grup).

Documentul (biletul) de călătorie eliberat călătorului trebuie să aibă mențiuni imprimate prin compostare.

Documentele (biletele) de călătorie se compostează concomitent cu cotorul pe curbură după îndoirea lor pe linie orizontală cu fixarea (apucarea) primei părți, cotorul fiind plasat în interiorul formularului documentului (biletului) de călătorie.

Pentru călătoria copiilor pînă la vîrsta de 10 ani împliniți se eliberează documente (bilete) de călătorie pentru copii în dependență de tipul vagonului și categoria trenului.

La anularea mențiunilor imprimate prin compostare (prin cruciulițe) se aplică ștampila "compostorul este anulat" și se indică data și ora anulării. Aceste mențiuni se certifică prin semnătura persoanei cu funcții de răspundere a stației (gării) și prin ștampila stației (gării).

Toate documentele (biletele) de călătorie, inclusiv cele eliberate gratuit și privilegiat, nu pot fi cedate altor persoane și sunt valabile numai la prezentarea documentelor corespunzătoare care identifică persoana1.

Nu se admite revinderea documentelor (biletelor) de călătorie.

Fiecare călător are dreptul să ocupe pe parcursul călătoriei un loc. Dacă sunt locuri libere, călătorului, la procurarea documentului (biletului) de călătorie, i se pot acorda locuri suplimentare cu achitarea costului integral al acestora1.

La vînzarea documentelor (biletelor) de călătorie în vagoane cu locuri numerotate (vagoane-cușetă cu locuri pentru dormit), vagoane-cușetă cu compartimente a 4 locuri și vagoane de dormit cu compartimente a două locuri (SV), călătorilor care procură două documente (bilete) de călătorie și mai mult, li se acordă, ca regulă, un număr egal de locuri de sus și de jos.

Nu se admite eliberarea documentelor (biletelor) de călătorie peste limita locurilor disponibile din vagon.

Evidența numărului de locuri ocupate în vagon se face în baza numărului de documente (bilete) de călătorie prezentate însoțitorului vagonului de călători.

Documentele (biletele) de călătorie se întocmesc numai pentru călătoria în trafic fără transbordare. Călătoria trebuie să înceapă de la stația indicată în documentul (biletul) de călătorie.

Călătorii au dreptul să obțină documente (bilete) de călătorie pentru orice tren și în orice vagon pînă la stația de destinație indicată de ei, deschisă pentru efectuarea operațiunilor de transport al călătorilor. Călătorului care călătorește în vagon cu șablonul schimbător, i se eliberează document (bilet) de călătorie care corespunde tipului vagonului și categoriei trenului pînă la stația de schimbare a șablonului.

La întocmirea documentului (biletului) de călătorie pentru călătorul care are dreptul la transportul gratuit sau privilegiat și călătorește cu transbordare, casierul primei stații de plecare indică pe documentul (biletul) de călătorie gratuită sau privilegiată întregul parcurs al călătoriei de la stația inițială pînă la stațja terminus, ținînd cont de punctele de transbordare. În acest caz documentul (biletul) de călătorie se întocmește pentru cel mai scurt parcurs al trenului, cu cel mult trei transbordări. În punctul de transbordare documentul (biletul) de călătorie gratuită sau privilegiată pentru următorul parcurs se întocmește în schimbul documentului (biletului) de călătorie deja folosit, eliberat pentru parcursul precedent2.

Documentul (biletul) de călătorie gratuită sau privilegiată folosit trebuie să fie prezentat la punctul de transbordare în termen de 24 de ore de la sosirea trenului în care s-a aflat călătorul pentru întocmirea călătoriei ulterioare.

Pe noul document (bilet) de călătorie gratuită sau privilegiată, casierul indică parcursul rămas al călătorului.

Eliberarea biletelor de serviciu și pentru o singură călătorie lucrătorilor căii ferate, care au dreptul la o călătorie gratuită o dată pe an în trafic local și în trafic cu țările CSI, se efectuează în conformitate cu regulile de eliberare și folosire a biletelor de serviciu și pentru o singură călătorie la CFM.

Întocmirea călătoriei conform biletelor de serviciu sau pentru o singură călătorie se efectuează la prezentarea legitimației de călătorie și a actului de identitate al călătorului.

Călătoria în baza documentelor (biletelor) de călătorie întocmite conform formei biletelor feroviare de serviciu și pentru o singură călătorie se permite atît în trenurile simple, cît și în cele de firmă. Dacă asemenea călător dorește să călătorească într-un vagon de o categorie mai superioară decît cea prevăzută în forma biletului feroviar de serviciu sau pentru o singură călătorie, de la el se percepe taxă suplimentară în mărimea determinată de tariful în trafic local.

În conformitate cu p. 18 al Regulamentului privind prestările de servicii în traficul feroviar de călători, bagaje, mărfuri și mesagerii în interes propriu (în continuare – Regulamentul privind prestările de servicii), pentru călătoria cu trenuri de lung parcurs și cele locale, călătorii au dreptul să transporte gratuit cu sine un copil pînă la vîrstă de 5 ani împliniți, pentru care nu se cere un loc separat, precum și copii între vîrstă de la 5 pînă la 10 ani împliniți, achitînd plata în conformitate cu tariful pentru copii de această vîrstă.

Pentru copiii care au împlinit vîrsta de 10 ani se achită integral costul călătoriei. Vîrsta copilului se stabilește la ziua începerii călătoriei.

În trenurile de călători, în vagoane cu confort sporit, călătorilor li se acordă servicii accesorii, plata cărora poate fi inclusă în costul călătoriei.

La reîntocmirea documentelor (biletelor) de călătorie costul călătorie se recalculează ținînd cont de noile condiții ale călătoriei. La încetarea călătoriei, inclusiv în cazul opririi pe parcurs, plata pentru serviciile accesorii nu se restituie.

Pentru călătoria în trenurile de trafic suburban călătorul procură bilet pentru o singură călătorie "tur" sau "tur" și "retur", fie abonament (bilet privilegiat) de forma stabilită. Modul de vînzare și costul abonamentelor (biletelor privilegiate) este stabilit de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administrației publice centrale. Stațiile vînd abonamente (bilete privilegiate) de asemenea și persoanelor juridice.

Vînzarea abonamentelor (biletelor privilegiate) poate fi efectuată din timp, însă nu mai devreme de 30 zile de la data începerii termenului de valabilitate a lor. În asemenea cazuri pe abonamente se imprimă prin compostare data începerii termenului de valabilitate a acestora.

La stații (gări) se vînd abonamente pentru călătoria prin nodurile feroviare de la punctul de oprire al zonei suburbane al unei direcții pînă la punctul de oprire al zonei suburbane al aitei direcții (inclusiv cu sosirea la o stație (gară) și plecarea de la altă stație (gară)). Totodată, distanța totală a călătoriei, ca regulă, nu trebuie să depășească 150 km. Costul unui asemenea abonament se stabilește reieșind din suma tarifelor pînă la nodul feroviar și de la el.

Pe abonamente (bilete privilegiate) se indică denumirile punctelor de staționare, de plecare, de sosire și a nodului feroviar, dacă asemenea există, precum și costul abonamentului.

Termenul de valabilitate al abonamentelor începe de la data indicată pe abonament și încetează la aceeași dată (inclusiv) a lunii și anului corespunzător.

Biletele procurate de călători pentru trenurile de trafic suburban trebuie să fie păstrate la ei pe tot parcursul trenului și pînă la ieșirea prin punctele de control la stații (gări) și la punctele de oprire.

Documentele (biletele) de călătorie pierdute sau deteriorate (rupte, arse, umezite, etc.) pentru trenurile de lung parcurs și pentru cele locale nu se restabilesc.

Documentele (biletele) de călătorie eliberate călătorilor sunt valabile pe durata parcursului trenului sau a vagonului în trafic fără transbordare, în care călătorul călătorește pînă la punctul de destinație.

Cupoanele detașabile primite în schimbul documentelor (biletelor) de călătorie gratuită sau privilegiată se anexează la darea de seamă a casierului1.

Cupoanele detașabile "tur" sunt valabile pe parcursul anului indicat pe ele, iar "retur" se permite utilizarea lor pînă la data de 31 ianuarie a anului care urmează după anul indicat în talon.

În conformitate cu p. 95 al Regulamentului transportului de călători, bagaje și mesagerii pe calea ferată2, pentru confirmarea preluării bagajelor la transport, magazia de bagaje eliberează călătorului, la stația inițială de expediție, una sau mai multe recipise de bagaje.

Pe recipisa de bagaje se indică numărul documentului (biletului) de călătorie, stația de destinație a călătorului, adresa poștală unde, la solicitarea călătorului, se transmite avizul despre sosirea bagajelor. La rubrica "expeditor", "destinatar" se indică numele de familie al expeditorului bagajelor, la rubrica "mențiuni specifice" la stația de expediție se face o mențiune "cu avizare" și se indică modul de avizare ales de călător (scrisoare recomandată, carte poștală recomandată sau la dorința călătorului – prin telegraf și suplimentar prin telefon).

La transportul ca bagaje a animalelor domestice mici, cîinilor, păsărilor și albinelor se eliberează recipisa de bagaje cu mențiunea: "Cîine în cușcă", "Pasăre în colivie", "Numărul de știubeie" sau altele cu indicarea masei totale împreună cu ambalajul și numărul animalelor domestice mici, cîinilor și păsărilor transportate.

Călătorul verifică corectitudinea rechizitelor (adresele poștale, numele de familie ale expeditorului și destinatarului, stația de destinație, genul ambalajului, denumirea bagajului transportat, masa, numărul de locuri și altele) indicate în documentul de transport (recipisa de bagaje).

Pe versoul documentului (biletului) de călătorie prezentat se face o mențiune "bagaj".

Plata pentru transportul bagajelor preluate la transport de către magaziile de bagaje se încasează la întocmirea documentelor de transport la stația de expediție a bagajelor.

Plățile se calculează conform tarifului prevăzut de lista de prețuri respectiv pentru distanța reală de transport.

Călătorul la predarea bagajelor la transport poate să declare valoarea lor cu plata taxei suplimentare conform culegerii "Regulamente de transport și tarife în transportul feroviar". În cazul predării la transport a cîtorva locuri de bagaje călătorul poate declara valoarea fiecărui loc aparte sau valoarea totală a tuturor locurilor. Dacă călătorul nu dorește să declare valoarea bagajelor, în recipisa de bagaje la rubrica "Valoare declarată" trebuie să fie făcută o mențiune "De la declararea valorii am renunțat", semnată de călător1.

Suma valorii declarate se indică în recipisa de bagaje cu litere și cifre, iar valoarea și masa fiecăruia aparte se indică cu cifre.

Pentru produsele alimentare, inclusiv cele ușor alterabile, valoarea nu se declară.

Dacă lucrătorul stației de cale ferată are bănuieli asupra evaluării corecte de către călător a bagajelor, în conformitate cu punctul 29 al Regulamentului privind prestările de servicii, el are dreptul să ceară de la călător desfacerea bagajelor pentru verificare.

Dacă călătorul nu este de acord să desfacă bagajele pentru verificare sau cu suma evaluării propusă de lucrătorul stației, bagajele pot fi preluate la transport fără declararea valorii.

La transportul bagajelor în traficul de la stația care efectuează operațiuni de recepționare și eliberare a bagajelor pînă la stația care nu efectuează asemenea operațiuni, stația de expediție eliberează călătorului recipisa de bagaje, în care ca punct de destinație a bagajelor este indicată stația, care urmează după stația ce nu efectuează operațiuni de recepționare și eliberare a bagajelor, și efectuează asemenea operațiuni, cu mențiunea că bagajele urmează a fi descărcate la stația care nu efectuează operațiuni de recepționare și eliberare a bagajelor. În asemenea cazuri bagajele se eliberează nemijlocit din vagonul de bagaje de către persoana care efectuează recepționarea-eliberarea de mărfuri și bagaje în trenuri la stația unde nu se efectuează operațiuni de recepționare și eliberare a bagajelor în timpul staționării trenului în schimbul recipisei de bagaje1.

În caz de neprezentare a destinatarului bagajelor pentru primirea bagajelor la vagonul de bagaje la stația care nu efectuează operațiuni de recepționare și eliberare a bagajelor, refuz de primire a bagajelor, deteriorare a bagajelor sau lipsă parțială, bagajele nu se descarcă și se transportă pînă la stația indicată în recipisa de bagaje unde și are loc eliberarea lui.

Pentru expedierea mesageriilor expeditorul înaintează o cerere către șeful stației (gării) în care indică următoarele date1:

a) denumirea mesageriei;

b) numărul locurilor, masa și genul ambalajului;

c) stația de expediție și de destinație;

d) denumirea sau numele de familie, numele, patronimicul destinatarului și adresa, cu indicarea indicelui poștal;

e) denumirea sau numele de familie, numele, patronimicul expeditorului și adresa, cu indicarea indicelui poștal;

f) modul de înștiințare a destinatarului (telegraf, poștă și suplimentar prin telefon).

La preluarea pentru transport a mesageriilor, șeful stației (gării) stabilește timpul preluării mesageriilor (data, luna, ora), făcîndu-se o mențiune corespunzătoare pe cererea expeditorului.

Pentru confirmarea preluării mesageriilor pentru transport expeditorului i se eliberează recipisa de mesagerii, întocmită în baza cererii acestuia. Expeditorul verifică corectitudinea rechizitelor (adresa, numele de familie sau denumirea expeditorului și destinatarului stația de destinație, genul ambalajului, denumirea mesageriei transportate, masa, numărul de locuri, modul de avizare a destinatarului) indicate în documentul de transport (recipisa de mesagerii).

În cazul existenței unor bănuieli în ceea ce privește corectitudinea denumirii mesageriilor, CFM are dreptul să verifice conținutul mesageriilor. Dacă destinatarul refuză să desfacă ambalajul, mesageriile nu sunt preluate pentru transport.

Expeditorul are dreptul să declare valoarea mesageriilor transportate în modul și în condițiile stabilite Regulament. Plata pentru transportul mesageriilor, care include și taxele pentru cîntărirea (la primire), încărcarea și descărcarea mesageriilor, precum și taxa pentru valoarea declarată a mesageriilor se încasează la expedierea acestora2.

În cazul cînd expeditorul refuză să declare valoarea mesageriilor, în recipisa de mesagerii se face o mențiune "De la declararea valorii am renunțat", semnată de expeditor.

Mesageriile persoanelor juridice se preiau pentru transport cu valoarea declarată.

2.2.2. Specificul documentelor de transport în transportul de mărfuri pe calea ferată

Conform art. 37(1) al Codului transportului feroviar, expeditorii de mărfuri care execută, sistematic, transportul de mărfuri, pot încheia cu calea ferată contracte de transport pe termen lung.

În contractul de transport se stipulează volumul, termenele și condițiile de punere la dispoziție a mijloacelor de transport și de predare a mărfurilor la transport, modul decontărilor, precum și alte condiții de executare a transporturilor. Calea ferată se obligă, conform acestui contract, să preia în termen, iar expeditorul de mărfuri – să-i predea pentru transport mărfurile în volumul stabilit.

Transportul de mărfuri pe calea ferată se execută în conformitate cu comanda de transport, prezentată de către expeditorul de mărfuri administrației căii ferate cu cel puțin 10 zile, iar pentru traficul de export și traficul mixt direct – cu cel puțin 15 zile înainte de începerea lunii calendaristice.

În cazul necesității transportării de urgență a mărfurilor, calea ferată, de comun acord cu expeditorul de mărfuri, poate stabili alte termene de prezentare a comenzilor de transport al acestor mărfuri, cu condiția că stația dispune de vagoane goale.

Forma comenzilor de transport al mărfurilor și modul de completare a lor conform nomenclaturii stabilite, modul de executare și de ținere a evidenței acestora se stabilesc de către organul de specialitate al administrației publice centrale și se publică în culegerea "Regulamente de transport și tarife în transportul feroviar".

Expeditorul de mărfuri este obligat să pregătească mărfurile pentru transport în așa mod încît să asigure siguranța circulației și integritatea mărfurilor, vagoanelor și containerelor.

Cerințele privind ambalajul mărfurilor și calitatea produselor transportate pe calea ferată sînt prevăzute de standardele și condițiile tehnice, aprobate de organizațiile abilitate, de comun acord cu organul de specialitate al administrației publice centrale.

La prezentarea mărfurilor pentru transport, expeditorul de mărfuri trebuie să prezinte, pentru fiecare expediție a mărfurilor, scrisoarea de trăsură și alte documente prevăzute de Regulamentul transportului de mărfuri pe calea ferată și de Acordul privind transportul internațional de mărfuri.

Duplicatul scrisorii de trăsură privind primirea mărfurilor, eliberat expeditorului de mărfuri, certifică încheierea contractului de transport al mărfurilor.

Conform contractului de transport al mărfurilor, calea ferată este obligată să aducă mărfurile la stația de destinație în termen și intacte, respectînd condițiile de transportare, și să le elibereze destinatarului mărfurilor, iar expeditorul de mărfuri este obligat să achite taxa de transport.

Organul de specialitate al administrației publice centrale elaborează și aprobă modelele de documente de transport al mărfurilor pe liniile ferate publice (magistrale), care se publică în culegerea "Regulamente de transport și tarife în transportul feroviar".

Pentru confirmarea preluării mărfurilor la transport, calea ferată este obligată să aplice pe scrisoarea de trăsură ștampila orară și să elibereze expeditorului de mărfuri, contra semnătură în rubrica corespunzătoare a cotorului foii de expediție, duplicatul scrisorii de trăsură.

Calea ferată eliberează expeditorilor de mărfuri și destinatarilor mărfurilor formulare ale documentelor de transport, ale comenzilor de transport, precum și, la solicitarea acestora, contra plată, copii de pe documente, inclusiv de pe fișele de evidență, de pe situațiile privind tragerea și ridicarea vagoanelor, de pe agendele persoanelor care recepționează și predau mărfurile1.

Expeditorul de mărfuri poartă răspundere patrimonială, prevăzută de lege, pentru autenticitatea datelor înscrise în scrisoarea de trăsură, precum și pentru consecințele rezultate din indicarea de către el în scrisoarea de trăsură a unor date greșite, inexacte sau incomplete.

Calea ferată este în drept să verifice autenticitatea datelor, inclusiv masa mărfurilor, indicate de către expeditorul de mărfuri, prin cîntărire selectivă. În cazul depistării neautenticității datelor din documentele de transport, cheltuielile pentru efectuarea verificărilor le suportă expeditorul de mărfuri.

Pentru indicarea în scrisoarea de trăsură a unor date greșite, inexacte și incomplete privind mărfurile care necesită, în cadrul executării transportului, măsuri speciale de precauție, pentru expedierea mărfurilor excluse de la transport sau pentru indicarea greșită a particularităților mărfurilor, expeditorii de mărfuri poartă răspunderea patrimonială prevăzută la art.133 al Codului transportului feroviar2. Astfel, conform acestui text de lege, pentru indicarea inexactă în scrisoarea de trăsură a denumirii mărfurilor care necesită măsuri speciale de precauție în timpul transportării, precum și pentru expedierea mărfurilor interzise pentru transport sau indicarea incorectă a particularităților mărfurilor, expeditorul de mărfuri este obligat să achite amendă în mărime a 5 taxe de transport pentru întregul parcurs, indiferent de despăgubirile plătite căii ferate pentru pierderile provocate de aceste încălcări.

2.3. Documentele de transport în sistemul transportului naval

Conform art. 138(1) al Codului navigației maritime comerciale, prin contractul de transport maritim de mărfuri, transportatorul își asumă obligația să transporte spre portul de destinație mărfurile încredințate sau care îi vor fi încredințate de către expeditor și să le predea persoanei legal împuternicite pentru a le lua în primire (destinatarul), iar expeditorul sau navlositorul se obligă să achite pentru aceasta taxa convenită, denumită navlu.

Poate fi încheiat contract de transport maritim de mărfuri:

a) cu stipularea închirierii (navlosirii) navei în întregime, a unei părți din ea sau a unor anumite spații pentru transportul de mărfuri (charter);

b) fără stipularea de la lit.a).

Navlositorul este persoana care încheie cu transportatorul un contract de navlosire.

Expeditorul este persoana care încheie contractul de transport maritim de mărfuri specificat la alin.(2) lit.b) și orice persoană care, în numele său, predă transportatorului mărfurile.

Contractul de transport maritim de mărfuri se face în scris. Existența și conținutul unui astfel de contract pot fi dovedite prin charter, conosament sau prin alte acte.

Raporturile dintre transportator și destinatarul mărfurilor care nu este parte a contractului de transport se specifică în conosament. Clauzele charterului sînt obligatorii pentru destinatar dacă în conosament se face trimitere la ele.

Condițiile conosamentului referitoare la raporturile dintre transportator și navlositor se aplică în cazul în care nu vin în contradicție cu clauzele charterului.

În charter se indică:

a) numele părților;

b) navlul;

c) numele navei;

d) mărfurile cu specificul lor;

e) locul de încărcare;

f) locul de destinație al mărfurilor sau direcția spre care se îndreaptă nava.

În contract pot fi incluse, prin acordul părților, și alte stipulații și excepții.

Charterul este semnat de transportator și navlositor sau de reprezentanții lor.

După recepționarea mărfurilor spre transportare, transportatorul, la cererea expeditorului, îi eliberează un conosament, care constituie actul probatoriu al recepționării mărfurilor.

Conosamentul se întocmește în baza unui act, semnat de expeditor, care trebuie să conțină datele specificate la art.143 alin.(1) lit.d)-h) al Codului navigației maritime comerciale1.

Expeditorul poartă răspundere față de transportator pentru toate consecințele pe care le poate comporta informația incorectă sau incompletă, inserată în actul indicat mai sus.

Expeditorul este în drept să ceară transportatorului eliberarea, în loc de conosament, a unui bon maritim de livrare sau a unui alt act probatoriu al primirii mărfurilor spre transportare.

În conosament se indică în mod obligatoriu:

a) numele navei, dacă mărfurile sînt recepționate spre transportare pe o anumită navă;

b) numele transportatorului și sediul lui;

c) locul și data primirii sau încărcării mărfurilor de către transportator;

d) numele expeditorului și sediul lui;

e) locul de destinație al mărfurilor sau, în cazul charterului, locul de destinație sau direcția navei;

f) numele destinatarului (clauza conosamentului nominativ) sau mențiunea eliberării conosamentului "la ordinul expeditorului" sau "la ordinul destinatarului" (clauza conosamentului "la ordin"), sau mențiunea eliberării conosamentului "la purtător" (clauza conosamentului "la purtător");

g) însemnele ce țin de specificul mărfurilor, mărcile aplicate pe ele, numărul de coțade sau de obiecte, masa mărfurilor sau cantitatea lor desemnată în alt mod, iar în cazurile respective, datele privind ambalajul, aspectul exterior și calitățile specifice ale mărfurilor (aceste date se expun exact așa cum au fost prezentate de expeditor);

h) navlul și alte drepturi cuvenite transportatorului cu indicația că acestea urmează să i se plătească conform charterului sau unui alt act, ori că au fost plătite anticipat;

i) data, ora și locul eliberării conosamentului;

j) numărul de exemplare originale ale conosamentului;

k) semnătura și ștampila transportatorului sau ale mandatarului acestuia.

Dacă, la primirea în vrac a mărfurilor lichide, solide sau granulare, datele specificate la lit.g) nu au fost controlate, transportatorul este în drept să includă în conosament clauza respectivă. El poate include în conosament o astfel de clauză și la recepționarea unor alte tipuri de mărfuri.

În conosament pot fi incluse, prin acordul părților, și alte clauze și excepții.

Transportatorul poate elibera expeditorului, la solicitare, cîteva exemplare originale de conosament, în care se specifică numărul de exemplare originale emise.

La predarea mărfurilor conform unui exemplar de conosament, celelalte exemplare devin nule.

Conosamentul se transmite cu respectarea următoarelor reguli1:

a) conosamentul nominativ – prin andosare nominală în folosul persoanei numite sau în alte modalități după regulile cesiunii de creanță;

b) conosamentul "la ordin" – prin andosare nominală în folosul persoanei numite sau andosare în alb;

c) conosamentul "la purtător" – prin simplă remitere, adică fără andosare.

Expeditorul are dreptul de a dispune de mărfuri pînă la predarea lor către destinatar ori pînă la transmiterea acestui drept către destinatar sau către un terț, anunțînd transportatorul despre transmitere.

Expeditorul este în drept să ceară returnarea mărfurilor în locul de încărcare, pînă la plecarea navei, sau într-un port de escală, ori predarea lor către un alt destinatar decît cel indicat în conosament, cu condiția că va prezenta toate exemplarele conosamentului sau că va face dovada garanției conosamentului și va respecta prevederile din prezentul cod privind denunțarea contractului de transport maritim. De aceste drepturi beneficiază și deținătorul legal al tuturor exemplarelor de conosament, eliberate expeditorului de mărfuri1.

Pentru a se asigura integritatea lor deplină, mărfurile se prezintă, după caz, în ambalaje de o singură utilizare sau în ambalaje refolosibile, care trebuie să fie în stare bună și să corespundă standardelor sau condițiilor tehnice.

Expeditorul este obligat să marcheze mărfurile în modul stabilit și să prezinte transportatorului datele necesare despre ele. Dacă mărfurile necesită o manipulare specifică, expeditorul trebuie să informeze transportatorul despre particularitățile și modul lor de manipulare2.

Expeditorul este dator să remită la timp transportatorului, pentru mărfuri, toate actele cerute de regulile portuare, vamale, sanitare și de alte reguli administrative și este răspunzător în fața lui de daunele cauzate prin remiterea tardivă a acestor acte, prin perfectarea lor neconformă ori incompletă.

Conform art. 186(1) al Codului navigației maritime comerciale, prin contractul de transport maritim de pasageri, transportatorul își asumă obligația de a transporta pînă în portul de destinație pasagerul, bagajul de cabină și bagajele predate în magazia de bagaje și de a le preda persoanei împuternicite legal. În cadrul acestui contract, pasagerul își asumă obligația de a plăti taxa de călătorie, iar dacă a predat bagaje în magazia de bagaje, și taxa pentru transportul lor.

Transportul pasagerului include timpul în care acesta, cu bagajul lui de cabină, este dus de pe mal spre navă cu ambarcațiunea transportatorului, costul acestui transport intrînd în costul biletului de călătorie, durata îmbarcării, timpul în care pasagerul și bagajul lui de cabină sînt transportați pe mare și durata debarcării.

Transportul bagajelor predate în magazia de bagaje include timpul care începe să curgă din momentul recepționării bagajelor de către transportator, angajatul sau agentul acestuia, în exercițiul funcțiunii pe țărm sau la bordul navei, și care se termină o dată cu restituirea, în modul stabilit, a bagajelor în portul de destinație.

Aceste prevederi se aplică transportului de pasageri și de bagaje în cazul în care:

a) nava se află sub pavilionul Republicii Moldova;

b) contractul de transport maritim de pasageri este încheiat în teritoriul Republicii Moldova;

c) conform contractului de transport maritim de pasageri, locul de plecare sau locul de destinație este situat în teritoriul Republicii Moldova;

d) prin acordul părților, nu s-au stabilit alte condiții de transport.

Drept dovadă că pasagerul a încheiat contract de transport maritim și că a plătit costul drumului servește biletul nominal eliberat de transportator. Preluarea de către transportator a bagajelor se adeverește prin recipisa de bagaje.

În conformitate cu art. 197 al Codului navigației maritime comerciale al Republicii Moldova, prin contractul de croazieră, organizatorul croazierii își asumă obligația de a efectua un voiaj colectiv pe mare (croazieră) conform unui program și de a acorda participantului la croazieră serviciile necesare (transport maritim, alimentare, deservire socială, excursii etc.), iar participantul la croazieră – de a achita pentru aceste servicii taxa stabilită.

Dovadă a încheierii contractului de croazieră este biletul nominal de croazieră sau un alt act echivalent, eliberat de organizatorul croazierei.

2.4. Specificul documentelor de transport în sistemul transportului aerian

Conform art. 4(1) al Legii aviației civile, Administrația de Stat a Aviației Civile a Republicii Moldova (în continuare Administrația) este organul central de specialitate al administrației publice de conducere, coordonare și exercitare a controlului în domeniul aviației civile, înființat de Guvern.

Administrația adoptă decizii cu caracter administrativ, aprobă regulamente, reglementări, instrucțiuni și alte acte executorii pentru persoanele fizice și juridice care activează în domeniul aviației civile în limitele și modul stabilite de lege.

Administrația este responsabilă de:

a) pregătirea și implementarea acordurilor internaționale în domeniul aviației civile;

b) reprezentarea Republicii Moldova în organizațiile internaționale ale aviației civile și colaborarea, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe, cu alte state în domeniul aviației civile;

c) eliberarea autorizațiilor pentru efectuarea de curse aeriene regulate și neregulate;

d) stabilirea și desemnarea organelor responsabile pentru serviciile de trafic aerian, securitate aeronautică, informare aeronautică, meteorologie și medicină pentru aviația civilă;

e) desemnarea zonelor interzise și a zonelor cu restricții din spațiul aerian al Republicii Moldova;

f) coordonarea cu Ministerul Apărării a zborurilor efectuate de aeronavele civile și militare în spațiul aerian al Republicii Moldova în vederea asigurării siguranței navigației aeriene civile;

g) coordonarea activității serviciului de informare aeronautică;

h) culegerea și evaluarea datelor statistice, a altor date care trebuie să fie prezentate, conform legislației în vigoare, de către persoane fizice și juridice care efectuează activități în domeniul aviației civile;

i) elaborarea, coordonarea și implementarea programului național de securitate aeronautică;

j) supravegherea asigurării siguranței zborurilor aeronavelor civile;

k) deschiderea și administrarea Registrului Aerian al Republicii Moldova;

l) verificarea, eliberarea, validarea, suspendarea și revocarea certificatelor de navigabilitate pentru aeronave și altă tehnică aeronautică;

m) acordarea, validarea, suspendarea și revocarea documentelor de autorizare a personalului aeronautic, certificatelor (autorizațiilor) de operator aerian, certificatelor (autorizațiilor) de agent aeronautic, autorizațiilor de exploatare a rutei aeriene, documentelor de certificare a mijloacelor tehnice utilizate în aviația civilă, certificatelor (autorizațiilor) pentru serviciile prestate în zonele de securitate cu acces limitat ale aeroporturilor;

n) certificarea și supravegherea exploatării aerodromurilor (aeroporturilor) și altor servicii și instalații de la sol;

o) efectuarea investigațiilor în cazul accidentelor și incidentelor produse pe teritoriul Republicii Moldova și participarea la astfel de investigații în alte state cînd este vorba de o aeronavă înmatriculată în Republica Moldova;

p) asigurarea supravegherii asupra administrării proprietății publice în domeniul aviației civile;

r) emiterea reglementărilor obligatorii de certificare (autorizare) a operatorilor aerieni, agenților aeronautici, personalului aeronautic, mijloacelor tehnice utilizate în domeniul aviației civile și stabilirea condițiilor de acordare, suspendare sau revocare a documentelor de certificare (autorizare);

s) desemnarea managerilor-șefi și a consiliilor de administrație ale întreprinderilor aeriene de stat;

t) atestarea managerilor-șefi ai întreprinderilor aeriene de stat;

u) aprobarea căilor aeriene și a regulilor de zbor în spațiul aerian al Republicii Moldova;

v) autorizarea transportului bunurilor periculoase la bordul aeronavelor în spațiul aerian al Republicii Moldova;

w) autorizarea instalării echipamentului de radiocomunicații la bordul aeronavelor civile înmatriculate în Republica Moldova și supravegherea utilizării acestuia;

x) autorizarea și supravegherea exploatării radioemițătoarelor în banda de frecvențe stabilite pentru aviația civilă.

Toate persoanele fizice și juridice care efectuează activități în domeniul aviației civile pe teritoriul Republicii Moldova sînt obligate să prezinte Administrației informația și documentele care confirmă respectarea condițiilor în exercitarea activității și să asigure accesul persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul Administrației la echipamentul, în locurile și zonele aflate sub jurisdicția sau controlul lor.

Conform art. 3 al Convenției pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internațional, pentru transportul călătorilor, transportatorul este obligat să elibereze un bilet de călătorie, ce trebuie să conțină următoarele mențiuni:

a) locul și data emisiunii;

b) punctele de plecare și de destinațiune;

c) opririle prevăzute, cu rezerva facultății pentru transportator să stipuleze că le va putea modifica în caz de nevoie și fără ca această modificare să poată face ca transportul să-și piardă caracterul său internațional;

d) numele și adresa transportatorului sau transportatorilor;

e) indicația că transportul e supus regimului responsabilității stabilit prin Convenție.

Lipsa, neregularitatea sau pierderea biletului nu atinge nici existența, nici validitatea contractului de transport, care va fi la fel supus regulilor Convenției. Totuși, dacă transportatorul acceptă transportarea călătorului fără a i se fi liberat un bilet de călătorie, el nu va avea dreptul să invoce dispozițiile Convenției, ce exclud sau limitează răspunderea sa.

Pentru transportul bagajelor, altele decît micile obiecte personale luate de călător în paza sa, transportatorul este obligat să elibereze un buletin de bagaje.

Buletinul de bagaje e completat în două exemplare, unul pentru călător, celălalt pentru transportator.

El trebuie să conțină următoarele mențiuni2:

a) locul și data emisiunii;

b) punctele de plecare și de destinație;

c) numele și adresa transportatorului sau transportatorilor;

d) numărul biletului de călătorie;

e) indicația că predarea bagajelor e făcută purtătorului buletinului;

f) numărul și greutatea coletelor;

g) suma valorii declarate;

h) indicația că transportul e supus regimului responsabilității stabilit prin Convenție.

Lipsa, neregularitatea sau pierderea buletinului nu ating nici existența, nici validitatea contractului de transport, care va fi la fel supus regulilor Convenției. Totuși, dacă transportatorul primește bagajele fără să se fi eliberat buletin sau dacă buletinul nu conține mențiunile indicate la literele d), f), h), transportatorul nu va avea dreptul să invoce dispozițiile Convenției care exclud sau limitează răspunderea sa.

Orice transportator de mărfuri are dreptul să ceară expeditorului stabilirea și predarea unui titlu (act) numit scrisoare de transport aerian; orice expeditor are dreptul să ceară transportatorului primirea acestui document.

Totuși, lipsa, neregularitatea sau pierderea acestui act nu ating nici existența, nici validitatea contractului de transport, care va fi, la fel, supus regulilor Convenției.

Scrisoarea de transport aerian e întocmită de expeditor în trei exemplare originale și predată împreună cu marfa.

Primul exemplar poartă mențiunea pentru transportator și e semnat de expeditor. Al doilea exemplar poartă mențiunea pentru destinatar; e semnat de expeditor și de transportator, însoțește marfa. Al treilea exemplar e semnat de transportator și e predat expeditorului după primirea mărfii.

Semnătura transportatorului trebuie aplicată îndată după primirea mărfii.

Semnătura transportatorului poate fi înlocuită cu o ștampilă; semnătura expeditorului poate fi imprimată sau înlocuită cu o ștampilă.

Dacă la cererea expeditorului transportatorul întocmește scrisoarea de transport aerian, se consideră, pînă la proba contrarie, că o face în contul expeditorului.

Transportatorul de mărfuri are dreptul să ceară expeditorului întocmirea de scrisori de transport aerian diferite, dacă sunt mai multe colete.

Conform art. 8 al Convenției pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internațional1, scrisoarea de transport aerian trebuie să conțină următoarele mențiuni:

a) locul unde documentul a fost făcut și data la care a fost întocmit;

b) punctele de plecare și de destinație;

c) opririle prevăzute, cu rezerva facultății, pentru transportator, să stipuleze că le va putea modifica în caz de nevoie și fără ca această modificare să poată face ca transportul să-și piardă caracterul său internațional;

d) numele și adresa expeditorului;

e) numele și adresa primului transportator;

f) numele și adresa destinatarului, dacă ar fi cazul;

g) felul mărfii;

h) numărul, felul ambalajului, mărcile particulare sau numerele coletelor;

i) greutatea, cantitatea, volumul sau dimensiunile mărfii;

j) starea aparentă a mărfii și a ambalajului;

k) costul transportului, dacă e stipulat, data și locul plății, persoana care trebuie să
plătească;

l) dacă expedierea se face contra ramburs, prețul mărfurilor și, eventual, totalul cheltuielilor;

m) totalul valorii declarate;

n) numărul exemplarelor scrisorii de transport aerian;

o) documentele transmise transportatorului spre a însoți scrisoarea de transport aerian;

p) durata transportului și indicarea sumară a căii de urmat (via), dacă au fost stipulate;

q) indicația că transportul e supus regimului responsabilității stabilit prin Convenție.

Dacă transportatorul primește mărfuri fără a se fi întocmit o scrisoare de transport aerian sau dacă aceasta nu conține toate mențiunile indicate în articolul 8 a) – i), q), transportatorul nu va avea dreptul să invoce dispozițiile Convenției, care exclud sau limitează răspunderea sa.

Expeditorul e răspunzător de exactitatea indicațiunilor și declarațiunilor privitoare la marfă, pe care le înscrie în scrisoarea de transport aerian.Va suporta răspunderea oricărei daune suferite de către transportator sau orice altă persoană din cauza indicațiunilor sau declarațiunilor sale neregulate, neexacte sau necomplete. Scrisoarea de transport aerian dovedește, pînă la proba contrarie, încheierea contractului, primirea mărfii și condițiile transportului.

Enunțările din scrisoarea de transport aerian privitoare la greutatea, dimensiunile și ambalajul mărfii, precum și la numărul coletelor fac dovadă, pînă la proba contrarie; cele privitoare la cantitatea, volumul și starea mărfii nu fac dovadă în contra transportatorului decît dacă verificarea a fost făcută de dînsul în prezența expeditorului și constatată prin scrisoarea de transport aerian, sau dacă e vorba de enunțări privitoare la starea aparentă a mărfii.

Sub condiția de a executa toate obligațiunile ce rezultă din contractul de transport, expeditorul are dreptul să dispună de marfă, fie retrăgînd-o la aeroportul de plecare sau de destinațiune, fie oprind-o în timpul călătoriei în momentul unei opriri, fie făcînd să fie predată la locul de destinație sau în timpul călătoriei unei alte persoane decît destinatarul indicat în scrisoarea de transport aerian, fie cerînd să fie înapoiată la aeroportul de plecare, numai dacă exercitarea acestui drept nu aduce prejudiciu nici transportatorului, nici celorlalți expeditori și cu obligația să restitue cheltuielile ce rezultă. În caz că executarea ordinelor expeditorului e imposibilă, transportatorul trebuie să-l avizeze imediat de acest lucru.

Dacă transportatorul se conformă ordinelor de a dispune ale expeditorului, fără a pretinde prezentarea exemplarului scrisorii de transport aerian dată acestuia, el va fi răspunzător, cu drept de a recurge contra expeditorului, de prejudiciul ce ar putea fi pricinuit prin aceasta persoanei care e în chip regulat în posesiuniea scrisorii de transport aerian1.

Destinatarul are dreptul, din momentul sosirii mărfii la punctul de destinațiune, să ceară transportatorului de a-i remite scrisoarea de transport aerian și de a-i preda marfa contra plății totalului creanțelor și contra executării condițiilor de transport indicate în scrisoarea de transport aerian.

ÎNCHEIERE

În urma investigațiilor în materia regimului juridic al documentelor de transport, putem formula un set de concluzii, propuneri și recomandări cu caracter teoretic și practic-aplicativ.

Contractul de transport cunoaște varietăți numeroase, fiecare cu obiectul său specific: persoane (călători), mărfuri, mesagerii, bagaje etc. sau cu tipul de mijloace de transport utilizate: pe calea ferată, rutier, aerian, maritim, fluvial.

În multe din formele de transport biletul de călătorie, recipisa de bagaje, scrisoarea de trăsură, conosamentul etc. substituie forma consacrată de contract și este izvor de drepturi și obligații între părți.

Contractul de transport se poate înfățișa sub forma documentului:

– nominativ, prin care se identifică părțile contractante prin elemente de identificare (nume, denumire, domiciliu, sediu);

– la ordin, caracterizat prin faptul că transmiterea drepturilor către terțe persoane se realizează prin gir;

– la purtător, este transferabil către terți prin simpla predare materială.

La transportul feroviar intern și internațional, contractul de transport se întocmește obligatoriu sub forma unui înscris nominativ.

În transporturile rutiere interne și internaționale de mărfuri, documentul de transport poartă denumirea de scrisoare de trăsură sau foaie de parcurs.

Documentul de transport caracteristic transportului maritim de mărfuri poartă denumirea de conosament și reprezintă actul probator al unui contract de transport pe mare și al preluării mărfurilor de către cărăuș, care se obligă să le livreze la destinație persoanei care prezintă acest titlu.

Se pot distinge clauze cu caracter obligatoriu și clauze facultative ale documentului de transport.

Astfel, clauzele obligatorii ale documentului de transport sunt:

– data încheierii, stabilește momentul în care începe executarea obligațiilor asumate prin contract;

– identificarea mărfii transportate;

– obligațiile cărăușului, care constau în deplasarea în spațiu a mărfurilor, bagajelor sau persoanelor, însă numai cunoscând precis destinația și timpul în care trebuie efectuat transportul, acesta va fi în măsură să-și execute prestația;

– părțile contractului;

– stipularea prețului transportului, care constă în remunerația ce-i revine cărăușului în urma efectuării transportului;

– semnătura și sigiliul părților.

Clauzele facultative ale documentului de transport sunt:

– itinerariul, obligatoriu în transportul maritim;

– clauza penală, acea prevedere prin care părțile stabilesc anticipat întinderea daunelor pe care cărăușul va fi obligat să le suporte în caz de neexecutare, executare necorespunzătoare sau cu întârziere a prestațiilor la care s-a îndatorat.

Dat fiind faptul că legea nu stipulează careva norme obligatorii cu privire la forma contractului de transport de persoane, se poate menționa că un asemenea contract va fi valabil și în cazul cînd va fi încheiat în formă verbală. Practica transportului de călători cu taxi confirmă acest fapt.

Regula generală în materia contractului de transport de bunuri constă în faptul că acest contract se încheie, de regulă, în formă scrisă, prin întocmirea documentului respectiv. Contractul de transport de bunuri este constatat printr-o scrisoare de trăsură, conosament sau alt document echivalent. Scrisoarea de trăsură semnată de cărăuș servește drept dovadă, pînă la proba contrară, a încheierii și a conținutului contractului de transport, precum și a preluării încărcăturii de către cărăuș.

În contractul de transport maritim de mărfuri forma acestuia se manifestă prin documente, care au o denumire specială, cum ar fi: charter, conosament sau prin alte acte.

În contractul de transport feroviar documentele de transport sunt: scrisoare de trăsură, foaie de expediție, bilet de călătorie, recipisă de bagaje, recipisă de mesagerii.

Codul civil nu conține o normă specială care ar stabili rechizitele scrisorii de trăsură, dar aceste date pot fi stabilite în alte acte normative. Bunăoară, în art. 141 al Codului navigației maritime comerciale al Republicii Moldova este indicat conținutul charterului, iar în art. 143 al aceleiași legi – datele conosamentului.

Novație foarte importantă pentru legislația națională este norma stipulată în alin.2 al art. 994 Cod civil, unde este indicat că lipsa, pierderea sau deteriorarea scrisorii de trăsură nu afectează valabilitatea contractului de transport. Prin urmare, existența acestor circumstanțe nu poate influența negativ asupra valabilității contractului de transport de mărfuri. Din esența legii, însă, rezultă, că scrisoarea de trăsură a fost întocmită la încheierea contractului și acest fapt este confirmat prin alte probe sau nu este negat de părți. Prezentarea probelor respective va fi necesară doar în cazul unui litigiu.

Norma dispozitivă din art. 995 Cod civil stabilește regula generală prin care întocmirea scrisorii de trăsură ține de obligația clientului. Această regulă rezultă din faptul că inițiativa încheierii contractului îi revine clientului și el dispune, în principiu, de toate datele care urmează a fi stipulate în scrisoarea de trăsură. Această obligație îi revine clientului doar în cazul cînd părțile nu au convenit altfel. Prin urmare, întocmirea scrisorii de trăsură poate efectuată și de cărăuș sau de alt subiect în baza dispozițiilor părților.

Deoarece numărul minim al participanților la contractul de transport este de regulă trei (clientul, cărăușul și destinatarul) legea stipulează și numărul respectiv al exemplarelor originale ale scrisorii de trăsură, care de asemenea este de trei. Fiecare parte contractantă dispune de cîte un exemplar original, iar al treilea exemplar al scrisorii de trăsură însoțește încărcătura și este transmis destinatarului împreună cu marfa respectivă.

Legea admite posibilitatea întocmirii scrisorii de trăsură într-un număr mai mare decît trei. Acest lucru însă, poate avea loc doar la cererea cărăușului sau a clientului și numai în cazurile expres prevăzute de lege, și anume:

dacă bunurile sunt încărcate în mai multe vehicule;

dacă se transportă diferite categorii de încărcături;

dacă încărcăturile transportate sunt repartizate în diferite locuri de destinație.

În asemenea cazuri poate fi întocmit un număr de scrisori de trăsură egal cu numărul vehiculelor utilizate sau cu numărul categoriilor încărcăturilor sau al locurilor unde se expediază încărcăturile.

Răspunderea pentru incorectitudinea datelor înscrise în scrisoarea de trăsură o poartă, conform regulii generale, partea care a întocmit sau a modificat scrisoarea de trăsură. Această prevedere se aplică în cazul cînd toate datele incluse în scrisoarea de trăsură au parvenit de la partea contractantă, care a întocmit sau a modificat scrisoarea de trăsură.

Altă situație poate avea loc în cazul cînd scrisoarea de trăsură este întocmită în baza datelor proprii ale persoanei care întocmește acest document și datelor furnizate de cealaltă parte. În asemenea caz răspunderea pentru prejudiciul cauzat unei părți o poartă partea care a furnizat unele date false ori incomplete și care au fost incluse în scrisoarea de trăsură. Riscul incorectitudinii datelor înscrise în scrisoarea de trăsură se aplică și în cazul cînd acest document a fost întocmit în baza datelor incorecte furnizate numai de o parte contractantă.

BIBLIOGRAFIE:

Convenția pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internațional din 12.10.1929, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului №766-XIII din 06.03.1996;

Convenție relativă la Contractul de transport internațional al mărfurilor pe șosele (C.M.R.) din 19.05.1956, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului №1318-XII din 02.03.1993;

Convenția vamală relativă la transportul internațional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R din 14.11.1975, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului №1318-XII din 02.03.1993;

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994;

Codul civil al Republicii Moldova, adoptat la 6 iunie 2002 // Monitorul Oficial № 82-86 din 22.06.2002;

Lege pentru aprobarea Codului transporturilor auto №116 din 29.07.1998 // Monitorul Oficial №90-91/581 din 01.10.1998;

Codul transportului feroviar №309 din 17.07.2003 // Monitorul Oficial №226-228/892 din 14.11.2003;

Lege pentru aprobarea Codului navigației maritime comerciale al Republicii Moldova №599 din 30.09.1999 // Monitorul Oficial №1-4/2 din 11.01.2001;

Lege cu privire la transporturi №1194 din 21.05.1997 // Monitorul Oficial №67-68/553 din 16.10.1997;

Legea aviației civile №1237 din 09.07.1997 // Monitorul Oficial №69-70/581 din 23.10.1997;

Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul internațional ocazional de călători cu autocarul și autobuzul (Acordul INTERBUS) №246 din 21.10.2005 // Monitorul Oficial №145-147/705 din 04.11.2005;

Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului transporturilor auto de călători și bagaje №1348 din 10.11.2003 // Monitorul Oficial №229-233/1403 din 21.11.2003;

Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor pentru serviciile de transportare a călătorilor (pasagerilor) și bagajelor cu transportul auto №1167 din 29.10.2007 // Monitorul Oficial №171-174/1208 din 02.11.2007;

Hotărîrea Guvernului cu privire la reglementarea transportării încărcăturilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova și lichidarea consecințelor eventualelor avarii №45 din 24.01.1994 // Monitorul Oficial №1/26 din 30.01.1994;

Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor;

Regulamentul transporturilor auto de călători și bagaje din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №137-138/362 din 27.10.2000;

Regulamentul privind prestarea serviciilor de transport și expediție din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №57-58/210 din 18.05.2000;

Regulament cu privire la autogară (stația auto) din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №46-49/148 din 27.04.2000;

Regulamentul cu privire la asigurarea securității circulației rutiere la întreprinderi, instituții, organizații ce efectuează transporturi de pasageri și mărfuri din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №46-49/147 din 27.04.2000;

Regulamentul transporturilor auto de mărfuri din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №42-44/141 din 20.04.2000;

Regulamentul transporturilor de mărfuri perisabile din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №39-41/130 din 13.04.2000;

Regulamentul privind prestările de servicii în traficul feroviar de călători, bagaje, mărfuri și mesagerii în interes propriu, aprobat prin Hotărîrea Guvernului №238 din 25.02.2005 // Monitorul Oficial №39-41din 11.03.2005;

Ordinul Biroului Național de Statistică cu privire la aprobarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special №24/36 din 25.03.1998 // Monitorul Oficial №112-115/395 din 21.07.2006;

Ordinul Ministerului Finanțelor №32 din 11.03.2002 referitor la aprobarea Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special al facturii fiscale pentru livrările de mărfuri și servicii impozabile cu TVA și operarea modificărilor în Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat cu regim special al facturii de expediție pentru transporturile de mărfuri cu mijloace auto, aprobată prin Ordinul comun al Ministerului Finanțelor al RM și al Departamentului Analize Statistice și Sociologie al RM №85/59 din 06.07.1998 // Monitorul Oficial №40-42/95 din 21.03.2002;

Instrucțiuni privind autorizarea și efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăți și/sau gabarite ce depășesc prevederile legislației și normativelor în vigoare din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №68-69/231 din 15.06.2000;

Ordin privind aprobarea Regulamentului transportului de călători, bagaje și mesagerii pe calea ferată №83 din 28.04.2005 // Monitorul Oficial №139-141/454 din 21.10.2005;

Ordin privind efectuarea transporturilor auto de călători la comandă №17 din 16.02.2005 // Monitorul Oficial №30-33/105 din 25.02.2005;

Ordinul Ministerului Finanțelor referitor la aprobarea formularului facturii fiscale №19 din 05.02.2002 // Monitorul Oficial №24-25/54 din 14.02.2002;

Mihalache I. Dreptul transporturilor: Manual – Chișinău : Ed. „Pontos”, 2012;

Mihalache I. Răspunderea în cazul transportului feroviar de mărfuri// Revista Națională de Drept, 2012, nr. 7, p.13-22;

Mihalache I. Contractul de transport aerian de pasageri și bagaje. Biletul electronic // Revista științifică Studia Universitatis USM, 2010, nr.8 (38), p.67-68;

Mihalache I. Evoluția izvoarelor juridice de reglementare a răspunderii civile în transportul aerian al Republicii Moldova, publicat în Revista Națională de Drept, 2009, nr.6;

Baieș S., Băieșu A. Drept civil. Drepturile reale. Teoria generală a obligațiilor. Vol. II. – Chișinău: Editura „Cartier juridic”, 2005;

Caraiani Gh. Tratat de transporturi. Vol. I și II. – București: Ed. „Lumina Lex”, 2001;

Caraiani Gh. Transporturile și expedițiile aeriene. – București: Ed. „Lumina Lex”, 2007;

Căpățână O., Stancu Gh. Dreptul transporturilor. Partea generală. – București: Ed. „Lumina Lex”, 1999;

Căpățână O., Stancu Gh. Dreptul transporturilor. Partea specială. – București: Ed. „Lumina Lex”, 2002;

Chibac Gh., Băieșu A., Efrim O. Drept civil. Contracte speciale. Vol. III – Chișinău: Ed. „Cartier”, 2005;

Chirică D. Drept civil: Contracte speciale. – București: Ed. „Lumina Lex”, 1997;

Ciobanu T. Dreptul transporturilor. – București: Ed. „Actami”, 2000;

Comentariul Codului civil al Republicii Moldova / Coordonatori: Buruiană M., Efrim O., Eșanu N., Vol. II. – Chișinău: Editura „Arc”, 2006;

Comentariul Codului civil al Republicii Moldova / Coordonatori: Buruiană M., Efrim O., Eșanu N., Vol. I. – Chișinău: Ed. „Tipografia centrală”, 2006;

Ezer E. ,,Contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele”. Editura  Universul Juridic, București 2010;

Cristea A. Drept maritim. – București: Ed. „All Beck”, 2001;

Culegere de hotărâri explicative ale Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, Chișinău, 2002;

Deak Francisc. Tratat de drept civil. Contracte speciale. – București: Ed. „Universul Juridic”, 2001;

Fainisi F. Dreptul transporturilor. Practica judiciară. – București: Ed. Fundației România de Mâine, 2000;

Manolache O. Dreptul transporturilor. – București: Ed. „C.H.Beck”, 2001;

Motica Radu I., Moțiu Florin. Contracte civile speciale. Teoria și practica judiciară. Curs Universitar. – București, Lumina Lex, 2001;

Pipirea Gh. Dreptul transporturilor. – București: Ed. „C.H.Beck”, 2005;

Sitaru D.A. Contractul de transport internațional de mărfuri. – București: Ed. „Lumina Lex”, 2007;

Stanciu C. Dreptul transporturilor. – București: Ed. „C.H.Beck”, 2008;

Stancu I. Transporturi, expediții si asigurări internaționale. – București, 2009;

Șipoș Șt. Dreptul transporturilor. Vol. I. – Cluj-Napoca: Ed. „Risoprint”, 1999;

Белых В.С. Транспортное законодательство России и зарубежных государств, ЕС, ШОС, ЕврАзЭС. – Москва: Изд. «Проспект», 2009;

Витрянский В.В. Договоры о транспортной экспедиции и иных услугах в сфере транспорта. – Москва: Изд. «Статут», 2003;

Гуев А.Н. Постатейный комментарий к части второй Гражданского кодекса Российской Федерации. – Москва: Изд. Дом «ИНФРА-М», 2001;

Егиазаров В.А. Транспортное право: Учебник. – Москва: Изд. «Юстицинформ», 2007;

Манько О.Б. Железнодорожные перевозки: правовые аспекты. – Москва: Изд. «Юрист», 2008;

Спирин И.В. Транспортное право: Учебн. пособие. – Москва, 2001.

Хаскельберг Б.Л. Ответственность железных дорог за несохранность груза. Москва: Изд. «Статут», 1966;

BIBLIOGRAFIE:

Convenția pentru unificarea unor reguli privitoare la transportul aerian internațional din 12.10.1929, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului №766-XIII din 06.03.1996;

Convenție relativă la Contractul de transport internațional al mărfurilor pe șosele (C.M.R.) din 19.05.1956, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului №1318-XII din 02.03.1993;

Convenția vamală relativă la transportul internațional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R din 14.11.1975, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului №1318-XII din 02.03.1993;

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994;

Codul civil al Republicii Moldova, adoptat la 6 iunie 2002 // Monitorul Oficial № 82-86 din 22.06.2002;

Lege pentru aprobarea Codului transporturilor auto №116 din 29.07.1998 // Monitorul Oficial №90-91/581 din 01.10.1998;

Codul transportului feroviar №309 din 17.07.2003 // Monitorul Oficial №226-228/892 din 14.11.2003;

Lege pentru aprobarea Codului navigației maritime comerciale al Republicii Moldova №599 din 30.09.1999 // Monitorul Oficial №1-4/2 din 11.01.2001;

Lege cu privire la transporturi №1194 din 21.05.1997 // Monitorul Oficial №67-68/553 din 16.10.1997;

Legea aviației civile №1237 din 09.07.1997 // Monitorul Oficial №69-70/581 din 23.10.1997;

Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul internațional ocazional de călători cu autocarul și autobuzul (Acordul INTERBUS) №246 din 21.10.2005 // Monitorul Oficial №145-147/705 din 04.11.2005;

Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului transporturilor auto de călători și bagaje №1348 din 10.11.2003 // Monitorul Oficial №229-233/1403 din 21.11.2003;

Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor pentru serviciile de transportare a călătorilor (pasagerilor) și bagajelor cu transportul auto №1167 din 29.10.2007 // Monitorul Oficial №171-174/1208 din 02.11.2007;

Hotărîrea Guvernului cu privire la reglementarea transportării încărcăturilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova și lichidarea consecințelor eventualelor avarii №45 din 24.01.1994 // Monitorul Oficial №1/26 din 30.01.1994;

Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor;

Regulamentul transporturilor auto de călători și bagaje din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №137-138/362 din 27.10.2000;

Regulamentul privind prestarea serviciilor de transport și expediție din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №57-58/210 din 18.05.2000;

Regulament cu privire la autogară (stația auto) din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №46-49/148 din 27.04.2000;

Regulamentul cu privire la asigurarea securității circulației rutiere la întreprinderi, instituții, organizații ce efectuează transporturi de pasageri și mărfuri din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №46-49/147 din 27.04.2000;

Regulamentul transporturilor auto de mărfuri din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №42-44/141 din 20.04.2000;

Regulamentul transporturilor de mărfuri perisabile din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №39-41/130 din 13.04.2000;

Regulamentul privind prestările de servicii în traficul feroviar de călători, bagaje, mărfuri și mesagerii în interes propriu, aprobat prin Hotărîrea Guvernului №238 din 25.02.2005 // Monitorul Oficial №39-41din 11.03.2005;

Ordinul Biroului Național de Statistică cu privire la aprobarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special №24/36 din 25.03.1998 // Monitorul Oficial №112-115/395 din 21.07.2006;

Ordinul Ministerului Finanțelor №32 din 11.03.2002 referitor la aprobarea Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special al facturii fiscale pentru livrările de mărfuri și servicii impozabile cu TVA și operarea modificărilor în Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat cu regim special al facturii de expediție pentru transporturile de mărfuri cu mijloace auto, aprobată prin Ordinul comun al Ministerului Finanțelor al RM și al Departamentului Analize Statistice și Sociologie al RM №85/59 din 06.07.1998 // Monitorul Oficial №40-42/95 din 21.03.2002;

Instrucțiuni privind autorizarea și efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăți și/sau gabarite ce depășesc prevederile legislației și normativelor în vigoare din 09.12.1999 // Monitorul Oficial №68-69/231 din 15.06.2000;

Ordin privind aprobarea Regulamentului transportului de călători, bagaje și mesagerii pe calea ferată №83 din 28.04.2005 // Monitorul Oficial №139-141/454 din 21.10.2005;

Ordin privind efectuarea transporturilor auto de călători la comandă №17 din 16.02.2005 // Monitorul Oficial №30-33/105 din 25.02.2005;

Ordinul Ministerului Finanțelor referitor la aprobarea formularului facturii fiscale №19 din 05.02.2002 // Monitorul Oficial №24-25/54 din 14.02.2002;

Mihalache I. Dreptul transporturilor: Manual – Chișinău : Ed. „Pontos”, 2012;

Mihalache I. Răspunderea în cazul transportului feroviar de mărfuri// Revista Națională de Drept, 2012, nr. 7, p.13-22;

Mihalache I. Contractul de transport aerian de pasageri și bagaje. Biletul electronic // Revista științifică Studia Universitatis USM, 2010, nr.8 (38), p.67-68;

Mihalache I. Evoluția izvoarelor juridice de reglementare a răspunderii civile în transportul aerian al Republicii Moldova, publicat în Revista Națională de Drept, 2009, nr.6;

Baieș S., Băieșu A. Drept civil. Drepturile reale. Teoria generală a obligațiilor. Vol. II. – Chișinău: Editura „Cartier juridic”, 2005;

Caraiani Gh. Tratat de transporturi. Vol. I și II. – București: Ed. „Lumina Lex”, 2001;

Caraiani Gh. Transporturile și expedițiile aeriene. – București: Ed. „Lumina Lex”, 2007;

Căpățână O., Stancu Gh. Dreptul transporturilor. Partea generală. – București: Ed. „Lumina Lex”, 1999;

Căpățână O., Stancu Gh. Dreptul transporturilor. Partea specială. – București: Ed. „Lumina Lex”, 2002;

Chibac Gh., Băieșu A., Efrim O. Drept civil. Contracte speciale. Vol. III – Chișinău: Ed. „Cartier”, 2005;

Chirică D. Drept civil: Contracte speciale. – București: Ed. „Lumina Lex”, 1997;

Ciobanu T. Dreptul transporturilor. – București: Ed. „Actami”, 2000;

Comentariul Codului civil al Republicii Moldova / Coordonatori: Buruiană M., Efrim O., Eșanu N., Vol. II. – Chișinău: Editura „Arc”, 2006;

Comentariul Codului civil al Republicii Moldova / Coordonatori: Buruiană M., Efrim O., Eșanu N., Vol. I. – Chișinău: Ed. „Tipografia centrală”, 2006;

Ezer E. ,,Contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele”. Editura  Universul Juridic, București 2010;

Cristea A. Drept maritim. – București: Ed. „All Beck”, 2001;

Culegere de hotărâri explicative ale Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, Chișinău, 2002;

Deak Francisc. Tratat de drept civil. Contracte speciale. – București: Ed. „Universul Juridic”, 2001;

Fainisi F. Dreptul transporturilor. Practica judiciară. – București: Ed. Fundației România de Mâine, 2000;

Manolache O. Dreptul transporturilor. – București: Ed. „C.H.Beck”, 2001;

Motica Radu I., Moțiu Florin. Contracte civile speciale. Teoria și practica judiciară. Curs Universitar. – București, Lumina Lex, 2001;

Pipirea Gh. Dreptul transporturilor. – București: Ed. „C.H.Beck”, 2005;

Sitaru D.A. Contractul de transport internațional de mărfuri. – București: Ed. „Lumina Lex”, 2007;

Stanciu C. Dreptul transporturilor. – București: Ed. „C.H.Beck”, 2008;

Stancu I. Transporturi, expediții si asigurări internaționale. – București, 2009;

Șipoș Șt. Dreptul transporturilor. Vol. I. – Cluj-Napoca: Ed. „Risoprint”, 1999;

Белых В.С. Транспортное законодательство России и зарубежных государств, ЕС, ШОС, ЕврАзЭС. – Москва: Изд. «Проспект», 2009;

Витрянский В.В. Договоры о транспортной экспедиции и иных услугах в сфере транспорта. – Москва: Изд. «Статут», 2003;

Гуев А.Н. Постатейный комментарий к части второй Гражданского кодекса Российской Федерации. – Москва: Изд. Дом «ИНФРА-М», 2001;

Егиазаров В.А. Транспортное право: Учебник. – Москва: Изд. «Юстицинформ», 2007;

Манько О.Б. Железнодорожные перевозки: правовые аспекты. – Москва: Изд. «Юрист», 2008;

Спирин И.В. Транспортное право: Учебн. пособие. – Москва, 2001.

Хаскельберг Б.Л. Ответственность железных дорог за несохранность груза. Москва: Изд. «Статут», 1966;

Similar Posts

  • Semafoare Pentru Dirijarea Circulatiei

    Cuprins: Introducere. Prezentarea generala a temei abodrdate. Sisteme de detectie a vehiculelor. Sisteme inteligente de transport public. Sisteme de identificare a vehiculelor.(nr de inmatriculare, GPS, Radio,Balize Sisteme pentru managementul traficului – asigurarea prioritatii. Partea practica: Prezentare generala Schema bloc Schema electrica Calcule pentru elementele componente Elemente de fiabilitate Calcul economic Memoriu justificativ Sisteme de prioritizare…

  • Efectele Stresului Asupra Parintilor Care Au Copii cu Autism

    „Тοatе ființеlе umanе sunt născutе libеrе și еgalе, în dеmnitatе și drерturi”. (Dеclarația Univеrsală a Drерturilοr Оmului, 1984) IΝТRОDUCΕRΕ Atitudinеa sοciеtății cοnstituiе nuclеul în carе tеrmеnul dе handicaр ia naștеrе. Рrivind din acеastă реrsреctivă, la acеst nivеl, sе întrеțеsе cοncерtul dеficiеnțеi cοgnitivе asuрra tuturοr tiрurilοr și gruреlοr dе dеficiеnțе. Cοmрοrtamеntul dеrivat în urma atitudinii, ехрrimat…

  • Analiza Variatiei Continutului In Argila al Colectoarelor de Varsta X de pe Structura Baicoi

    CUPRINS INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………2 CAPITOLUL 1. Metode de determinare a conținutului în argilă al rocilor rezervor(colector)………………………………………………………………………………………………4 Prin metode directe CM și Probe Sită…………………………………………………………….12 Din diagrafia geofizică…………………………………………………………………………………15 1.2.1. Carotaj electric……………………………………………………………………………………..16 1.2.1.1.Carotajul electric special………………………………………………………………………18 1.2.2. GR – gamma rey……………………………………………………………………………………20 CAPITOLUL 2. Studiu de caz- Structura Băicoi…………………………………………………..21 2.1. Geologia regiunii ……………………………………………………………………………………….21 2.1.1. Stratigrafie și Litologie………………………………………………………………………….23 2.1.2. Tectonica…………………………………………………………………………………………….24 2.1.3. Condiții de…

  • Tehnologii Microsoft Pentru Aplicatii cu Baze de Date

    TEHONLOGII MICROSOFT PENTRU APLICATII CU BAZE DE DATE Introducere Această aplicație a fost dezvoltată pentru a putea fi folosită cu ușurintă, avand nevoie doar de un browser web pentru a o accesa. Această aplicație folosește platforma .NET 4 o tehnologie utilizata in cele mai inalte standarde deprogramare și este dezvoltata in Silverlight 4 Obiectivele principale…

  • Optimizare Strategie Pret Produs Arbori Cotiti

    CUPRINS CAPITOLUL I PREZENTAREA ARBORILOR COTIȚI PENTRU COMPRESOARE ………………………………………………………5 1.1 Compresoare de aer industrial fabricate la U. C. M. Reșița S.A. …………….5 1.2 Studiul teoretic privind stadiul de dezvoltare a fabricației de arbori cotiți pentru motoare termice …………………………………………..6 1.3 Tehnologia de fabricație a arborilor cotiți ……………………………………10 1.4 Arbori cotiți pentru compresoare în construcție fretată ……………………………………………………………..18…