Studiul Contactoarelor Electromagnetice

Studiul contactoarelor electromagnetice

CUPRINS

Contactorul este un aparat electric de comutație cu o singură poziție de repaus, acționat altfel decât manual, capabil de a închide, a suporta și a întrerupe curenți în condiții normale de funcționare ale circuitului, inclusiv curenți de serviciu și de suprasarcină. Contactorul este construit să funcționeze cu contactele principale normal deschise (regim de conector). În cadrul lucrării se realizează studiul construcției și funcționării unor tipuri de contactoare electromagnetice de c.a. precum și a schemelor de comandă a acestora. De asemenea se realizează încercările de verificare a condițiilor de funcționare: verificarea căderilor de tensiune, verificarea curselor și distanțelor contactelor și verificarea forțelor de apăsare pe contacte.

Contactoarele electromagnetice, reprezintă principalele aparate de comutație a instalațiilor electrice de joasă tensiune. Folosite inițial numai pentru comenzile la distanță sunt în prezent utilizate în întregul domeniu al comenziilor mașinilor unelte, chiar și al celor de foarte mică putere, precum și al proceselor tehnologice automatizate. Extinzându-se pe scara largă în procesele de automatizare, în care prezența contactoarelor este indispensabilă, producția acestora a crescut considerabil, ele existând azi pe scară largă în numeroase variante constructive. Aceste aparate sunt utilizate pentru comanda automată la distanță, în cazul unor conectări și deconectări frecvente ale circuitelor electrice de forță în regim normal de funcționare.

Generalități despre contactoare electromagnetice

Definiție. Clasificare

1.1. Definiția contactoarelor electromagnetice

Contactorul electromagnetic este un aparat de comutație electromecanică, acționat altfel decât manual (de un electromagnet la joasa tensiune), având o singura poziție de repaus, capabil sa stabilească, sa suporte și să întrerupă curenți nominali si curenți mai mari decât cei nominali, însă care apar în mod normal (nu curenți de scurtcircuit). Este destinat efectuării unui număr mare de comutații în sarcină și unui număr mult mai mare de comutații fără sarcină .

Contactoarele sunt aparate de comutație ce pot realiza operații de închidere, deschidere și comutare a unor circuite ca urmare a unei comenzi date de un releu, traductor sau de către un operator uman, la anumiți parametrii electrici prestabiliți. Contactoarele pot fi acționate de catre un operator, prin utilizarea unui buton de comandă montat în lăanga aparat sau de la distanță. Contactoarele sunt caracterizate de faptul că ele conecteaza un circuit sub acțiunea unei comenzi și mențin circuitul inchis atâta vreme cât durează această comandă (adică au contactele principale in pozitia normal deschise – ND). Acest tip de aparate au funcția de ruptor. Mai puțin utilizate sunt contactoarele cu funcție de conjunctor (care au contactele de forța normal închise –NI). Contactoarele trebuie să poată suporta trecerea, într-un timp scurt, a curentului de scurtcircuit și să deconecteze supracurenții de ordinul 4 până la 6 ori curentul nominal. Contactoarele și ruptoarele au capacitatea de rupere reduse însă au rezistența mecanică foarte bună, asigurând totodată un număr mare de manevre cu o frecvența de comutare ridicată.

Contactoarele pot fi de curent alternativ, curent continuu sau mixte. La contactoarele care lucrează în regim mixt, contactele principale funcționează în curent continuu, iar bobina de excitație în curent alternativ sau invers.

1.2. Clasificarea contactoarelor electromagnetice

Sunt mai multe criterii de clasificare a contactoarelor electromagnetice. Și anume:

A. După tipul curentului comutat (din circuitul căilor principale de curent):

– contactoare electrice de curent alternativ, (monofazate sau trifazate).

– contactoare electrice de curent continuu.

B. După tipul curentului din circuitul de comanda (curentul de excitație):

– contactoare electrice cu comandă în curent continuu;

– contactoare electrice cu comandă în curent alternativ, (monofazat sau trifazat).

C. După numarul polilor contactorului:

– contactoare monopolare;

– contactoare multipolare.

Pag.4

D. După sistemul de acționare:

– contactoare electromagnetice;

– contactoare electropneumatice.

E. După cinematica mișcarii contactelor:

-cu mișcare de translație pe orizontală (cazul contactoarelor de c.a. în aer);

-cu mișcare de rotație (cazul contactoarelor de c.c.);

-cu mișcare combinată de rotație și translație (cazul contactoarelor de c.a. de curenți mari);

-cu mișcare de translație pe verticală (cazul contactoarelor în ulei).

F. După tipul sarcinii (în conformitate cu recomandarea CEI 158/1 si STAS 4479/74):

Clasificarea contactoarelor de curent alternativ este în 4 grupe:

• AC1 – pentru a comanda receptoarele cu sarcini neinductive ori slab inductive,

• AC2 – pentru pornirea motoarelor electrice cu inele de contact sau la frânarea prin contracurent;

• AC3 – pentru pornirea motoarelor electrice în scurtcircuit și la oprirea acestora în mers;

• AC4 – pentru pornirea motoarelor electrice în scurtcircuit la mersul cu locuri cât și pentru inversarea sensului de rotație al motoarelor electrice.

Contactoarele de curent continuu se clasifică în 5 grupe:

• DC1 – pentru comandarea receptoarelor cu sarcini neinductive sau slab inductive;

• DC2 – pentru pornirea motoarelor electrice cu derivație sau pentru pornirea acestora în plin mers;

• DC3 – pentru pornirea motoarelor electrice cu derivație la mersul cu șocuri cât și la inversarea sensului de rotație al motoarelor electrice;

• DC4 – pentru pornirea motoarelor electrice in serie și pentru oprirea acestora în mers;

• DC5 – pentru pornirea motoarelor electrice in serie la mersul cu șocuri cât și la inversarea sensului de rotație în mers al motoarelor electrice.

G. Din punct de vedere al rezistenței mecanice la uzură a contactelor, contactoarele se clasifică în funcție de durata de serviciu fără sarcină (in gol), exprimată prin numărul minim de actionări, astfel:

Tabel 1.1. Numărul minim de acționări.

Din punct de vedere constructiv, contactorul electromagnetic este alcătuit din :

organul motor (electromagnetul), polii principali,resortul antagonist, căile de curent, camerele de stingere, contacte auxiliare (necesare automenținerii, semnalizării si interblocajului) și carcasa aparatului, ca suport material pentru elementele active.

pag.5

CAPITOLUL II

Tipuri de contactoare electromagnetice. Construcție. Funcționare

2.1. Contactoarele electromagnetice de curent alternativ.

Aceste contactoare au ca destinare conectarea motoarelor electrice care lucrează în regim intermitent (conectări repetate de scurtă durată) pentru conectarea reostatelor de pornire si pentru diverse comutării în rețele de forță și iluminat de curent alternativ.

Bobina de acționare este alimentată în majoritatea cazurilor cu curent alternativ și circuitul magnetic se execută din tole cu grosime de 0,35 … 1 mm, pentru a limita curenții turbionari. Pentru amortizarea vibrațiilor armăturii datorită pulsației forței de atracție polii miezului sunt parțial ecranați cu spire în scurtcircuit.

La contactoarele acționate cu electromagneți în curent alternativ, inductivitatea bobinei variind invers proporțional cu întrefierul, curentul absorbit de bobină la anclanșare (când inductivitatea are valoarea cea mai mică) poate lua valori de 10 – 15 ori mai mari decât în cazul când armătura este complet atrasă la capăt de sursă. Acest șoc de curent se micșorează treptat, pe măsură ce armătură se deplasează și atinge valoarea sa minimă când întrefierul d=0.

Raportul dintre șocul de curent și valoarea minimă (de regim permanent) depinde de întrefierul inițial și de forma circuitului magnetic. În cazul contactoarelor cu șocuri mari de curent, in momentul anclanșării, nu se pot utiliza frecvențe mari de conectare, prin urmare se recomandă alimentarea bobinelor de acționare cu curent continuu.

Contactoarele de curent alternativ este construiesc în două variante, și anume: cu simplă mișcare de translație și cu dublă mișcare de translație.

2.1.1 Contactorul cu mișcare simplă de translație este reprezentat schematic în figura 2.1.

Figura 2.1 Elementele constructive ale contactorului cu mișcare de translație

Conform figurii 2.1 organul motor este un electromagnet monofazat cu spiră in scurtcircuit (reperele 1,2,3). Resorturile antagoniste 4 asigură starea de repaus. Pe calea de curent 5 sunt plasate elementul fix de contact și una din borne. Calea de curent are două locuri de rupere, in zone plasate intre plăcile feromagnetice 6. Piesele mobile de contact sunt lipite pe puntea 7. Resortul 8, asigură forța de apăsare pe contacte și este plasat in caseta 9.

pag.6

Principiul Camerei de stingere este efectul de electrod și nișă. Prin efectul de nișă, arcul dintre piesele de contact este introdus in camera de stingere și apoi este divizat intr-un număr de segmente egal cu numărul de intervale dintre plăcile feromagnetice sub forma literei V. In acest mod apare efectul de electrod, adică de divizare a tensiunii dintre anod și catod.

Figura 2.2. diagrama forței rezistente in funcție de intrefier la contactorul cu mișcare simplă de translație.

Pentru determinarea numărului de segmenți ai unei camere de stingere pornim de la expresia căderii de tensiune pe arcul electric.

La un arc electric scurt, tensiunea de ardere este:

(2.1)

unde n este numărul de intervale , 25V – tensiunea pe interval, iar este tensiunea arcului electric. Ca urmare trebuie indeplinită condiția:

(2.2)

unde este tensiunea sursei.

Procesul de stingere este ușurat de faptul că in curent alternativ curentul trece prin valoarea 0 și, pe de alta parte, ingreunat de apariția tensiunii de restabilire ce are o amplitudine mai mare decât tensiunea sursei.

Pentru a se măsura valoarea tensiunii de restabilire este necesar să se cunoasca momentul trecerii prin 0 a curentului deoarece in acest moment apare tensiunea de restabilire.

Pentru că intreruperea să fie reușită este necesar ca tensiunea de refacere a rigiditătii electrice să fie mai mare decat tensiunea de restabilire adică: (2.3)

Numărul de intervale dintre plăcile feromagnetice se calculează cu relația:

(2.4)

in care s-a notat:

kn – factorul de neuniformitate a repartizării tensiunii de restabilire,

1.1

ks – coeficient de sigurantă , ks 1,1;

Udi – tensiunea pe interval in funcție de curentul limită intrerupt;

Un – tensiunea nominală a rețelei (intre faze).

pag.7

2.1.2 Contactorul cu mișcare dublă de translație.

La intensități mari ale curentului nominal (c.c.a 100… 400A), masele in deplasare fiind mai mari, energia cinetică corespunzătoare este importantă. In aceste cazuri este necesară micșorarea vitezei de închidere a contactelor electrice, cinematica aparatului comportând o mișcare de translație dublă: a contactelor și a electromagnetului.

Schema cinematică este prezentata in figura 2.2.

Conform figurii 2.3. unul din polii aparatului este reprezentat prin conductoarele 1 și 2 pe care sunt plasate contactele fixe și bornele aparatului A, B. Pe puntea conductoare 3 sunt placate contactele mobile. In caseta 4 se află resortul precomprimat 5. Electromagnetul de acționare este figurat prin armătura mobilă 7 , bobina 8 si armatura fixă 9. Transmiterea mișcării de la armătura mobilă 7 la puntea 3 cu contactele mobile se realizează cu sistemul de pârghii 10, 11, 12. Resortul precomprimat 6 asigură forța necesară menținerii contactorului deschis.

Figura 2.3. cinematica contactorului cu mișcare dublă de translație

pag.8

Figura 2.4. Diagrama forței de rezistență in funcție de intrefier la

contactorul cu mișcare dublă de translație.

După cum se observa in figura 2.5. calea de curent este contorsionată in zona contactelor, in vederea formării unei bucle la dispariția arcului electric si deci in vederea impingerea acestuia din urmă in camera de stingere.

Figura 2.5. Calea de curent si camera de stingere cu efect de electrod si nișă.

Această cameră de stingere este formată din plăci feromagnetice cu nișe simple sau cu nișe multiple.

In execuție normală, contactorul nu este un aparat de protecție. Dacă însă, se înseriază un bloc de relee termice cu polii principali, contactorul îndeplinește și funcția de protecție la suprasarcină.

Contactoarele de curent alternativ au viteza de acționare mult mai mare decat cele de curent continuu, deoarece la începutul mișcării curentul și fluxul cresc mai rapid. În cazul unei variații sinusoidale a fluxului acesta produce forța maximă după T/4 adică după un timp de 0,005 s (la 50 de Hz) de la conectarea bobinei. Durata conectării depinde de masa echipajului mobil, rezultând o temporizare proprie la închidere intre 0,05 – 0,1 s și la deschidere între 0,02 – 0,1 s.

pag.9

În conformitate cu recomandarea CEI 158/1 fiecarei categorii de utilizare a contactoarelor de c.a. îi corespund condiții tehnice prin care se stabilește sarcina comutată (tabelul 2.2.). Standardele mai prevăd și clasa de uzură prin care se precizează durata relativă de conectare și numărul de conectări pe unitatea de timp (oră).

Semnificația indicatorilor din tabel:

* I – curent stabilit măsurat ca valoare efectivă;

* Ic – curent stabilit și întrerupt măsurat ca valoare efectivă;

* Ie – curent de folosire;

*U – tensiune aplicată;

*Ur – tensiune de restabilire la frecvența industrială;

*Ue – tensiune de folosire la frecvența industriala.

Tabelul 2.2. Condițiile tehnice ale contactoarelor de c.a.

2.2. Contactoare de curent continuu

Contactoarele de c.c au circuitul magnetic de tip clapetă cu armatură mobilă de tip clapetă și cu armatură mobilă sprijinită pe o prismă pentru a asigura o rezistență mai mare la uzură. Uneori aceste contactoare sunt echipate cu rezistențe economizoare, legate în serie cu bobina de acționare. În pozitia deschis aceste rezistențe sunt scurtcircuitate de un contact auxiliar (normal închis – NI) și curentul care parcurge bobina de acționare are o valoare mare, fiind limitat numai de rezistența bobinei. În pozitia închis a contactorului, se deschide contactul auxiliar și curentul se micșorează, deoarece în acest caz el este limitat de rezistența bobinei și de rezistența economizatoare, legate în serie la sursă.

Circuitele magnetice la contactoareler de curent continuu au întrefier de lucru la pozitia închis foarte mic, pentru micșorarea solenației necesare obținerii forței portante dorite. Întrefierul este de cca 4-10 mm. Contactorul de curent continuu este folosit în tracțiunea electrică și în instalațiile de acționări electrice. Din punct de vedere constructiv, exista două tipuri, funcție de

principiul de stingere al arcului electric:

A. Contactor cu mișcare de translație cu întrerupere dublă, care folosește efectul de electrod pentru stingere a arcului electric. Acesta este introdus în camera de stingere prin efectul de buclă al căii de curent și efectul de nișă.

pag.10

B. Contactor cu mișcare de rotație, întrerupere simplă la care se folosește principiul contactului arcului electric cu pereți reci pentru răcire și stingeriea lui (efectul deion). Arcul electric este introdus în camera de stingere cu ajutorul suflajului magnetic. Contactorul cu mișcare de translație foloșeste ruperea arcului electric în doua locuri și camera de stingere este identică cu camera contactorului de curent alternativ, iar principiul de stingere al arcului electric este cel al efectului de nișă asociat cu efectul de electrod. Contactorul cu mișcare de rotație este prezentat în figura 2.6.

Acest tip de contactor se realizează în trei variante de camere de stingere:

-cu pereți reci din azbociment;

-cu pereți reci din azbociment ori material ceramic, cu fantă îngustă;

-cu pereți reci din ceramică cu fanta îngustă șicanată.

După separarea pieselor de contact 1, 2, se formează arcul electric ce se dezvoltă într-o zonă în care este dirijat fluxul magnetic al bobinei de suflaj 4 cu ajutorul tălpilor polare 5. Fluxul magnetic dezvoltat de bobina de suflaj este dirijat transversal pe directia arcului electric.

Figura 2.6. Contactorul cu un loc de rupere și mișcare de rotație, de c.c.

1-elementul fix de contact;

2-elementul mobil de contact;

3-miezul magnetic al bobinei de suflaj;

4-înfășurarea bobinei de suflaj;

5-polul magnetic;

6- resortul pentru asigurare.

Sub acțiunea forței Lorentz: F=JxB arcul electric este dirijat în camera de stingere alungit apreciabil între rampele 8 si 10, pus în contact cu pereții reci și apoi stins. În figurile următoare sunt prezentate câteva variante constructive de contactoare de curent alternativ și curent continuu.

Figura 2.7. Contactor CRF1 – AC3.

Contactor cu acționare magnetică tri și tetrapolară pentru comanda motoarelor (circuitul de comandă este alimentat in c.a. si c.c.).

Imax=150A, tensiunea 48V, frecvența 40.. 400Hz. pag.11

Figura 2.8. Contactor LP4 D (DC, AC3)

Contactorul tripolar de larg consum pentru comanda motoarelor 9-25A (comandă în curent c.c.). Contactorul, alimentat în curent continuu nu necesită nici o interfață iar consumul redus îl recomandă la comanda directă a părților statice. Este ideal pentru coexistenta circuitelor de putere și cele electronice.

Contactorul tripolar de larg consum pentru comanda motoarelor 115- 800A (comandă în c.a.).

Figura 2.9. Contactor LP4 K (DC, AC3) 6-12A

Minicontactorul tripolar pentru comanda motoarelor electrice(circuit de comandă în c.c.).

Figura 2.10. Contactor pe bara tripolar LC1 B (AC, AC3)

750-1800A pentru comanda motoarelor electrice.

2.3. Comanda contactoarelor electromagnetice

Pentru comanda contactoarelor electromagnetice se foloseste de obicei un buton dublu de acționare, cu revenire (format din înserierea a două contacte unul NI și unul ND). Alimentarea bobinei contactorului se face fie de la o sursă de curent alternativ,fie de la o sursă de curent continuu ori de la un redresor.

pag.12

Dacă butonul de comandă este cu revenire trebuie să se foloseasca un contact auxiliar ND a contactorului pentru memorarea comenzii (contact de automentinere). Acest contact este în paralel cu contactul ND al butonului de pornire.

Rezultă că pentru comanda cu butoane cu revenire a contactoarelor electromagnetice. Acestea vor fi prevazute cu cel putin un contact auxiliar (ND). Reprezentarea grafica a schemelor electrice se poate face conform standardelor naționale prin:

– scheme de lucru (completă), în care aparatele electrice și parțile lor componente sunt reprezentate așa cum sunt plasate în realitate (conform legaturilor lor fizice),

– scheme electrice desfășurate (funcționale) în care elementele componente ale aparatelor sunt reprezentate în mod logic, separând circuitele de forța și cele de comandă și control. Deoarece sunt mai sugestive și mai ușor de utilizat se recomandă utilizarea în documentațiile tehnice a schemelor

electrice desfășurate.

Figura 2.11. Schema de lucru (completă) de alimentare și comandă a unui contactor trifazat cu electromagnet de c.a.

În figura 2.11. este prezentată schema de comandă a unui contactor trifazat acționat de un electromagnet de c.a..

Comanda contactorului se face printr-un buton dublu sau prin doua butoane simple (S1, S2). Prin apăsarea butonului de pornire S2 se alimentează bobina contactorului K (0-1) de la faza R si nulul retelei O, ceea ce duce la închiderea contactelor principale K (2-4, 6-8, 10-12), ceea ce duce la alimentarea consumatorului conectat la bornele A, B, C, cu tensiunile fazelor R, S, T. Concomitent se închide contactul auxiliar K (14-16), de automenținere care asigură menținerea sub tensiune a bobinei contactorului dupa ce butonul de comandă (cu revenire) revine la starea inițială. Întreruperea alimentarii consumatorului se face de la butonul de oprire S1, care întrerupe alimentarea bobinei contactorului ceea ce conduce la deschiderea contactelor principale.

Aceeasi schemă de comandă a contactorului este reprezentată sub forma unei scheme electrice desfăsurate (functională) în figura 2.12. Din această reprezentare a schemei electrice, mai clară și mai simplă reiese justețea afirmației că reprezentarea desfașurată a schemelor electrice este recomandabilă.

pag.13

Figura 2.12. Schema electrică desfașurată de alimentare și comandă a unui contactor trifazat cu electromagnet de c.a.

Pentru cazul contactoarelor de c.c. acționate de electromagneți de c.c., alimentarea se face de la o sursă de c.c.. În figura 2.13. este prezentată atât schema electrică desfașurată cât și cea de lucru pentru alimentarea și comanda unui contactor de c.c.. Funcționarea schemei este similară celei precedente. La acționarea butonului S2 este alimentată bobina contactorului K (0-1) și se închid contactele principale K (2-4, 6-8) alimentându-se de la sursa de tensiune continuă consumatorul racordat la bornele A, B. Comanda de pornire este memorată de contactul de automenținere K (10-12). Oprirea se face de la butonul S1 care întrerupe alimentarea bobinei contactorului. La electromagneți de acționare de c.c. se poate dimensiona economic bobina electromagnetului deoarece în pozitia închis a contactorului forța dezvoltată de electromagnet este maximă și mult superioară celei necesare asigurării presiunii pe contacte. Se poate deci folosi o rezistentă economizatoare R, înseriată cu bobina contactorului și scurtcircuitată de contactul auxiliar NI al acestuia K (3-5).

La acționarea butonului de pornire S2 bobina va fi parcursă de un curent mare, limitat doar de rezistența bobinei iar dupa acționarea contactorului contactul K (3-5) deschizându-se rezistența R este înseriata cu bobina contactorului reducând mult valoarea curentului ce parcurge bobina. Scade

astfel solicitarea termică a bobinei și consumul.

Figura 2.13. Schema completă (de lucru) si Schema electrică desfașurată (funcțională) pentru alimentarea și comanda unui contactor bipolar de c.c. acționat de un electromagnet de c.c.

Pentru contactoare de c.a. care alimentează consumatori cu șocuri mari de curent în momentul anclanșării nu se pot face conectări la frecvențe mari și de aceea se recomandă acționarea cu electromagneți de c.c. alimențati prin punți redresoare.

pag.14

Figura 2.14. Schema completă și Schema electrică desfașurată pentru alimentarea și comanda unui contactor trifazat acționat de un electromagnet de c.c.

În figura 2.14. este prezentată schema de lucru și schema electrică desfașurată pentru alimentarea și comanda unui contactor trifazat acționat de un electromagnet de c.c.. Funcționarea schemei este similară schemei precedente doar ca alimentarea bobinei de c.c. a electromagnetului de acționare se face prin puntea redresoare V de la tensiunea de faza a rețelei trifazate.

Toate schemele prezentate pot include circuite de semnalizare formate din becuri înseriate cu contacte auxiliare NI sau ND ale contactorului și care semnalizează poziția acționat sau neacționat a contactorului.

pag.15

Capitolul III

Norme de sănătatea și securitatea muncii și P.S.I

3 .1 Norme de sănătatea și securitatea muncii

Problemele cu caracter organizatoric aferente activității de măsurare pot influența hotărâtor (direct sau indirect) producerea accidentelor de muncă sau a îmbolnăvirilor profesionale, a securității personalului și a aparatelor (instalațiilor).

Datorită acestui lucru, se va acorda o atenție deosebită următoarelor elemente:

– controlul frecvent al condițiilor la locul de muncă;

– controlul dotării instalațiilor și al aparatelor cu dispozitive de tehnica securității muncii, precum și a personalului, cu echipament și materiale de protecție, înainte de începerea lucrului;

– organizarea locului de muncă și a activității respective;

– asigurarea disciplinei în muncă;

– supravegherea permanentă a elevilor, sub aspectul respectării normelor de protecția muncii;

– lucrarea de laborator se va executa numai după verificarea montajului de către profesor, respectând îndrumările și indicațiile profesorului;

– nu se va lucra cu mâinile ude și nu se vor atinge părțile aflate sub tensiune,

– nu se va efectua niciun fel de modificări asupra montajului, atâta timp cât acesta se află sub tensiune;

– se vor utiliza echipamentul și materialele de protecție individuală.

Este strict interzisă orice modificare a destinației aparatului sau a utilajului, dacă acestea contravin normelor și regulamentelor în vigoare.

Existența și buna funcționare a aparatelor de măsură și control și a dispozitivelor de protecție a muncii fac parte din buna organizare a locului de muncă.

La fiecare loc de muncă, vor fi afișate la loc vizibil instrucțiunile de protecția muncii și de lucru, însoțite de schemele aparatelor și ale utilajelor și de instrucțiunile de folosire.

Laboranții și profesorii sunt obligați să asigure organizarea corespunzătoare a activității, la fiecare loc de muncă, în condiții de securitate a personalului și a aparatelor, prin:

– verificarea bunei funcționări a aparatelor și a instalațiilor, luând măsuri operative de remediere a deficiențelor;

– verificarea modului în care se întrețin aparatele, instalațiile și legarea la pământ și la nul a celor care pot produce accidente prin electrocutare;

– instruirea corespunzătoare a elevilor, verificarea cunoștințelor acestora, menținerea strictă a ordinii și disciplinei;

– repartizarea sarcinilor, îndrumarea și controlul operațiilor, asigurarea asistenței tehnice permanente;

– asigurarea iluminatului, a încălzirii și a ventilației în laborator.

Personalul desemnat poate îndeplini lucrările de verificare numai după ce și-a însușit temeinic următoarele cunoștințe:

– regulamentul de ordine interioară a unității;

– legislația de protecție a muncii în vigoare, aferentă activității respective;

– normele de protecție a muncii, generale, și cele specifice locului de muncă;

– instrucțiunile de lucru;

– noțiunile de prim-ajutor.

pag.16

Nici un elev nu va fi repartizat, respectiv, primit în laborator și nu va fi pus să lucreze, decât după ce i s-a făcut instructajul specific de protecție a muncii care trebuie finalizat prin verificarea însușirii cunoștințelor necesare, rezultatul consemnându-se în fișa de instructaj.

3 .2. Norme de prevenire și de stingere a incendiilor

Respectarea normelor de P.S.I. este obligatorie pentru întregul personal din instituții, întreprinderi, ateliere etc.

Pentru aceasta, este necesar ca fiecare loc de muncă să aibă in dotare aparatură pentru stingerea incendiilor, formată din: stingătoare de incendiu, furtune de incendiu prevăzute cu ajutaje, rastele cu unelte de P.S.I. (târnacoape, găleți, lopeți). Personalul de la locul de muncă respectiv este obligat să cunoască locul de amplasare al aparaturii din dotare și modul de funcționare al acesteia.

La fiecare loc de muncă, este obligatoriu să fie afișat un plan de evacuare în caz de incendiu. În planul de evacuare sunt stabilite atribuțiile intregului personal în caz de incendiu și schema de evacuare.

Pentru prevenirea incendiilor este interzisă:

– blocarea căilor de acces;

– depozitarea produselor (materialelor) inflamabile înafara locurilor special amenajate;

– improvizații de natură electrică;

– folosirea materialelor de P.S.I. în alte scopuri;

– utilizarea focului deschis în locuri interzise sau neamenajate;

– folosirea produselor petroliere la degresarea, spălarea pieselor, aparatelor;

– fumatul în locuri neamenajate;

– executarea lucrărilor de întreținere, reparații etc. la instalațiile electrice de către personal neautorizat.

ATENȚIE !

Este interzisă spălarea mâinilor sau a pieselor cu benzină.

pag.17

BIBLIOGRAFIE

[1] Popescu Lizeta, Echipamente electrice, Volumul II, Editura Alma Mater, Sibiu, 2008

http://www.cartiaz.com/index.php?option=view&cat=21&cid=260&ext=pdf

https://ro.scribd.com/doc/135640253/EE-II-Lizeta-Popescu-Ultimu

http://docslide.net/documents/contactoare-electromagnetice-de-joasa-tensiune.html

http://proiectxi.wikispaces.com/file/view/model+proiect.doc

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/Contactoare-electromagnetice-d44.php

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/Contactoare-de-curent-continuu78.php

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/Comanda-contactoarelor-electro75.php

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/CONTACTOARE-ELECTROMAGNETICE-C17.php

http://practica.stagii-practica-ismb.ro/ismb/download.htm?id=9652

http://www.byteboss.com/view.aspx?id=1317566&name=model+prezentare

http://www.acuz.net/html/Stabilizatoare_de_tensiune.html

http://www.acuz.net/html/Verificarea_metrologica_a_sublerelor.html

http://www.scrigroup.com/diverse/Identificarea-masurilor-de-vol71197.php

http://prezi.com/0985afw2kjl2/

http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/MASURAREA-MASELOR-CU-AJUTORUL-35.php

http://www.scrigroup.com/tehnologie/comunicatii/Norme-generale-de-securitate-i34848.php

http://docslide.net/documents/73685604-referat-echipamente-electrice.html

http://practica.stagii-practica-ismb.ro/ismb/download.htm?id=9656

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Erorile-de-masurare-si-de-prel162561917.php

pag.18