Standardul Knx In Energia Electrica

Standardul Knx In Energia Electrica

Byadmin ianuarie 1, 2024

INTRODUCERE

În domeniul energiei electrice, una din căile de conservare a resurselor energetice o reprezintă îmbunătățirea factorului de putere și gospodărirea judicioasă e energiei reactive în sistemul electroenergetic. Un factor de putere ridicat reduce circulația de putere reactivă din centralele electrice spre consumatori, micșorând pierderile de energie electrică până la un nivel minim determinat de consumul tehnologic propriu. Se obține astfel o creștere a randamentelor instalațiilor de transport, transformare și distribuție a energiei electrice, a siguranței de funcționare și o mai bună utilizare a rețelei electrice prin reducerea puterii aparente cu care este încărcată.

Factorul de putere și compensarea energiei reactive sunt strâns legate de calitatea energiei electrice. Un factor de putere redus, deci un consum mare de putere și energie reactivă determină circulații importante de energie reactivă în rețelele electrice și deci, pierderi mari de energie electrică. Monitorizarea factorului de putere prezintă un interes deosebit atât pentru producătorul de energie electrică, cât și pentru transportator, distribuitor, furnizor și utilizatorul final, deoarece el influențează caracteristicile de performanță a tuturor operatorilor de pe piața de energie electrică, costurile de furnizare a energiei electrice, precum și capacitatea disponibilă de transfer a echipamentelor energetice.

Efectele economice determinate de funcționarea cu un factor de putere redus trebuie să fie luate în considerare la stabilirea tarifului energiei electrice, urmărindu-se compensarea pierderilor de energie pe care acest mod de funcționare le determină. Având în vedere faptul că reducerea factorului de putere este datorat unor fenomene (cauze) locale, măsurile tehnice și financiare adoptate pentru creșterea acestuia se referă, în special , la nodul din sistemul electroenergetic în care este conectat utilizatorul care produce reducerea acestuia.

Deși consumatorul care determină acest mod de funcționare este penalizat prin tarif pentru pierderile de energie din sistemul electroenergetic, determinate de transferul de energie cu factor de putere redus, reducerea caracteristicilor de performanță ale sistemului și necesitatea creșterii puterii produse pentru acoperirea acestor pierderi, cu efecte nocive corespunzătoare asupra mediului ambiant, fac ca acest mod de consum al energiei să nu fie acceptat.

Considerații teoretice privind standardul KNX

1.1 Arhitectura sistemului Merten KNX

In instalațiile clasice, fiecare funcție necesita un cablu de alimentare propriu si fiecare sistem de comanda se realizeaza separat (Fig 1).

Fig.1 – Cablarea tradițională

Sistemul Merten KNX monitorizeaza si comanda funcțiile si secvențele de lucru printr-un cablu comun (Fig 2). Ca urmare, alimentarea electrica a consumatorilor se face direct, nemaifiind necesara trecerea prin elementele de comanda.

Fig.2- Cablarea KNX

Sistemul Merten KNX este un sistem flexibil deschis, astfel ca, in cazul in care se doreste o modificare ulterioara a functiilor componentelor sistemului sau o reorganizare a incaperilor, sistemul KNX permite o organizare usoara a acestora, prin modificarea parametrilor aparatelor, nefiind necesara o modificare a cablajului.

Modificarea parametrilor sistemului se realizeaza cu ajutorul unui PC si cu ajutorul softului de proiectare si instalare ETS (EIB Tool Software), soft ce este utilizat si la punerea in functiune a sistemului.

Merten KNX poate fi conectat si cu alte sisteme pentru cladiri (sistem de management pentru incalzire si climatizare, sistem de control acces, sistem de incendiu, sistem de efractie, sistem de sonorizare) cu ajutorul interfetelor si modulelor de intrari-iesiri.

1.2 Topologia

La cea mai mică unitate a sistemului Merten KNX, si anume o linie, pot fi conectate pană la 64 de aparate compatibile cu acest sistem (participanti la BUS) (Fig 3).

Fig 3

Prin intermediul unor “cuploare de linie” care sunt conectate la asa numita “linie principală” pot fi legate pană la 15 linii formand astfel o arie (Fig 4).

Fig 4

Lungimea unei linii impreună cu toate ramificatiile nu trebuie să depăsească 1000m, distanta dintre o sursă de alimentare si un participant la BUS trebuie să fie mai mică de 350m. Pentru a evita coliziunile dintre telegrame, trebuie ca distanta dintre cei doi participanti la BUS să fie limitată la 700m (Fig 5). Cablul de BUS poate fi montat paralel cu cablul de alimentare cu energie electrică fără să apară perturbări in transmiterea telegramelor.

Fig 5

Modalitățile de conexiune intre aparatele KNX cu cablul BUS sunt:

line;

stea;

arborescentă.

Fig.6

1.3 Transmisia datelor

Merten KNX este un sistem descentralizat, comandat pe bază de evenimente, cu transmisia serială a datelor pentru comanda, urmărirea si raportarea functiilor in exploatare. Printr-un traseu comun, care este cablul de BUS (Fig.7), se realizează schimbul de informatii intre toti participantii la BUS.

Transferul mesajelor intre aparatele KNX pe care le si alimentează (de la sursa KNX) se face prin perechea de fire rosu (+) /negru(-).Perechea de fire galben/alb e de rezerva dar se poate folosi pentru a alimenta in curent continuu si la tensiune mica alte aparate.

Instalarea cablului de BUS se poate face și în tuburi alături de cablurile de forță, tipul acestui cablu este YCYM 2x2x0.8 sau versiunea KNX a cablului este J-Y (St) Y 2x2x0.8.

Conexiunea intre aparat si cablu BUS se realizează cu conectori, aceștia permit deconectarea aparatului fără întreruperea BUS-ului.

Conectorii mai pot fi utilizați și la interconectări între dozele de distribuție.

Fig.7 Cablu BUS KNX

Mufarea cablului de BUS se realizează in 3 etape:

În prima etapă (Fig.8.a) se îndepărtează izolația si folia ecran (ecranele nu se împamântează, nu se leagă la masă si nu se leagă între ele).

În a 2 etapă (Fig.8.b) se etichetează firul apoi conductoarele alb/galben se vor îndoii si izola iar conductoarele rosu/negru se vor mufa si in ultima fază se face conectarea la un aparat sau o interfață (Fig.8.c).

b. c.

Fig.8

Transmisia datelor se face serial, informatia fiind transformată intr-o telegramă si transportată prin cablul de BUS de la un senzor (element de comandă), la unul sau mai multe elemente de executie.

Fiecare participant la BUS primeste in timpul proiectării, cu un software specializat, o adresă fizică proprie, cu ajutorul căreia să poată fi oricand identificat. Pentru dialogul dintre participanti in timpul functionării este insă utilizată adresa logică, numită si adresa de grup. In fiecare telegramă este introdusă adresa de grup de către emitător. Fiecare receptor confirmă receptarea mesajului atunci cand acesta a fost receptionat. In cazul in care această confirmare nu este receptionată de către emitător, acesta repetă telegrama de maximum trei ori. Dacă nici in acest caz nu se primeste confirmarea, se intrerupe procesul de transmitere a telegramei, iar eroarea este inscrisă in memoria emitătorului.

Fig.9

La Merten KNX transmisia datelor nu este separată galvanic datorită faptului că tensiunea de alimentare de 24V a participantilor la BUS (Fig 9) este si ea transmisă prin acelasi cablu ca si telegramele. Telegramele sunt modulate pe această tensiune constantă. In acest context 0 logic corespunzand unui impuls, iar lipsa unui impuls fiind interpretată drept 1 logic.

Datele cuprinse in telegrame sunt transmise asincron. Sincronizarea acestor transmisii se

realizează prin biti de START si de STOP. Accesul la BUS ca mediu fizic comun de comunicare prin transmisii asincrone trebuie să fie foarte bine reglementat.

Toti participantii la BUS primesc telegramele dar numai receptoarele cărora le sunt adresate aceste telegrame reactionează. In momentul in care un participant la BUS are de emis o telegramă, el trebuie să urmărească pe BUS dacă un alt participant emite si trebuie să astepte pană cand nici un alt participant nu mai emite. In situatia in care BUS-ul este liber, oricare participant la BUS poate să initieze procedura de emisie. In cazul in care incep să emită doi participanti concomitent, se va impune cel cu prioritate mai mare, al doilea participant retrăgandu-se.

1.4 Tehnologia Sistemului Merten KNX

Fiecare linie de BUS presupune un sistem propriu de electroalimentare a participantilor legati la aceasta. In acest fel, in cazul căderii unei linii, restul instalatiei poate să functioneze fără problem mai departe.

Participantii la BUS sunt alimentati la joasă tensiune, adică la 24Vcc si in functie de tipul

sursei, aceasta poate fi solicitată la 320mA sau la 640 mA. Sursa este echipată cu protectii la supratensiune si la supracurent si este astfel protejată impotriva supratensiunilor si scurtcircuitelor. Scurte intreruperi ale alimentării din retea (<100ms), sunt compensate de sursă. Sursele de alimentare debitează tensiunea de alimentare printr-o bobină, care are rolul de a evita

scurtcircuitarea telegramelor de date pe linia de BUS, datorită sursei de alimentare.

Participantii la BUS se leagă la linia BUS cu ajutorul unor conectori de BUS sau prin intermediul unor contacte cu apăsare. Conectarea prin intermediul contactelor cu apăsare se realizează prin simpla fixare a aparatului respectiv pe sina de BUS.

1.5 Componentele sistemului

Fiecare participant la BUS constă in principiu dintr-un cuplor universal de BUS si dintr-un element final de BUS, diferit in functie de aplicatie, care comunică cu cuplorul printr-o interfată de legătură (interfata utilizator) (Fig 6).

Cuplorul de BUS primeste telegramele de pe BUS, le decodifică si apoi comandă elemental final de BUS (in acest caz elementul de executie). In sens invers, elementul final de BUS (in acest caz un element de comandă), transmite informatie cuplorului de BUS care o codifică si o transmite sub formă de telegramă pe BUS.

Datorită faptului că organizarea pinilor interfetei este diferită in functie de elementul final

de BUS, acesta poate să comunice corect cu un cuplor de BUS prin intermediul interfetei respective, numai dacă in memoria EEPROM a cuplorului a fost introdus, cu ajutorul ETS un program corespunzător.

La cea mai mică unitate a sistemului instabus EIB si anume, o linie, pot fi conectate pană la 64 de aparate compatibile cu acest sistem. Prin intermediul unor cuploare de linie care sunt conectate la linia principală pot fi legate pană la 12 linii formand astfel o arie. Prin legarea a 15 arii cu ajutorul unor cuploare de domeniu se pot crea unităti mai mari.

La linia de arie pot fi legate interfetele cu alte sisteme (sisteme de management pentru partea de incălzire, climatizare, ventilatie, etc.) sau cu alte sisteme KNX. Schema conectării participantilor la BUS este prezentată in Fig.10.

Fig.10

Capitolul II. Planurile de execuție ale sistemului

Pentru realizarea unui sistem de conducerea automata utilizând standardului KNX, sunt necesare planurile de situație a imobilului în care se dorește a fi implementat. Astfel, vor reda mai jos, planurile de situație a obiectivului propus în studiul de caz.

Pavilionul administrative este situat pe un singur nivel si are un singur tablou de automatizare Fig.11.

Fig.11

In sistemul de automatizare Merten KNX al cladirii se vor integra:

– instalatia de iluminat,

– circuitele de prize,

– circuitele de comanda aferente motoarelor pentru controlul jaluzelor,

– instalatia de incalzire si instalatia de climatizare.

Totodata, sistemul este deschis pentru integrarea cu alte subsisteme (sistem de sonorizare, sistem de efractie, sistem de incendiu) datorita modulelor de intrari-iesiri ce se regasesc in tabloul de automatizare.

Sistemul de automatizare Merten KNX va indeplini functii de confort, prin sincronizarea tuturor instalatiilor integrate astfel incat sa se asigure climat cat mai placut, functii de siguranta, prin creearea a diverse scenarii prin care se poate simula prezenta in incapere atunci cand nu se lucrează, functii de control de la distanta a locuintei, pentru ca utilizatorul sa aiba o imagine asupra casei chiar si atunci cand este plecat din localitate si functii de eficienta energetica, pentru o reducere a costurilor prin diferite sincronizari ale instalatiilor.

Utilizatorul va avea control asupra instaltiilor aferente cladirii din orice punct datorita sistemului ce permite libera configurare a tasterelor. Astfel, functiile pe care le indeplineste o tasta de pe un anumit element-senzor din sistem pot fi regasite si pe un alt element-senzor. Sistemul permite gruparea mai multor functii pe un singur element-senzor, respectiv pe o singura tasta realizandu-se astfel functii complexe denumite scenarii.

Prin implementarea sistemului Merten KNX se urmareste cresterea confortului in clădire, sporirea sigurantei, posibilitatea controlului de la distanta a instalatiilor si reducerea consumurilor energetic.

Pentru o eficientizare substantiala a consumurilor energetice, sistemul BMS va avea integrata o statie meteo ce va furniza informatii in timp real a urmatorilor parametrii climatici: temperatura exterioara, luminozitate, viteza vantului, presiunea atmosferica si precipitatiile. Acesti parametrii vor fii utilizati de sistemul BMS astfel:

temperatura exterioară se poate folosi pentru sistemele de vizualizare, pentru calculul poziției obloanelor exterioare, pentru armarea sau dezarmarea sistemelor de protecție la îngheț;

viteza vântului poate comanda coborârea obloanelor, iar în corelație cu temperatura exterioară se pot detecta condiții de caniculă sau de îngheț;

luminozitatea se poate citi pe direcțiile est, sud și vest. Funcție de valoarea ei se pot comanda obloanele exterioare la anumite poziții pentru a păstra o luminozitate constantă în încăperi, pentru a proteja camerele expuse la încălzire excesivă prin radiație solară sau pentru a comanda luminile exterioare la căderea înturnericului sau la răsărit;

precipitațiile pot fi detectate și în consecință se pot anula instalațiile de irigație în perioada respectivă.

2.1 Planurile de executie ale sistemului Merten KNX

2.1.1 Scheme circuite iluminat

Spre deosebire de instalatiile clasice in care fiecare functie necesita un cablu de alimentare propriu si fiecare sistem de comanda se realizeaza separat sistemul Merten KNX este un sistem deschis oricarei configuratii viitoare, comanda de aceasta data realizandu-se printr-un singur cablu denumit BUS.

Fiecare corp de iluminat sau grup de corpuri de iluminat grupate in circuite sunt conectate in tabloul electric.( Fig.12).

Comanda iluminatului se va face cu ajutorul urmatoarelor elemente:

tastere;

touchscreen;

senzori de prezenta;

module logice si de monitorizare;

statie meteo;

sisteme de telefonie si internet;

Utilizatorul va avea posibilitatea sa comande oricare dintre circuitele aferente locuintei

din orice incapere datorita butoanelor liber programabile ale tasterelor. Cu ajutorul software-ului de programare, butoanele tasterelor se pot configure sa indeplineasca functii diferite si totodata aceeasi comanda se poate actionala de la mai multe butoane diferite. Cu ajutorul touchscreenului aferent intrarii fiecarui nivel, utilizatorul va avea o imagine de ansamblu asupra incaperii si va putea controla iluminatul pentru fiecare spatiu in parte.

Detectoarele de prezenta aflata la intrarea fiecarui nivel in parte se folosesc pentru iluminarea automata a holurilor si a casei scarilor.

Cu ajutorul statiei meteo ce are incorporate un senzor de luminozitate se va adapta iluminatul in functie de durata zilei pentru creearea conditiilor optime. Astfel, se va realize o economie de energie de pana la 30%.

Totodata, se vor realize diverse scenarii cum ar fii scenariul “cinema” in care se va comanda reducerea treptata a intensitatii iluminatului pana la un anumit nivel dorit de utilizator sau vor ramane actionate doar corpurile de iluminat dintr-o anumita zona pentru creearea unui climat confortabil pentru vizionarea unui film. Scenariul “securitate” va actiona toate luminile locuintei atunci cand centrala de efractie va sesiza un intrus. Centrala de efractie va furniza aceasta informatie sistemului KNX cu ajutorul modulelor de intrari-iesiri. Scenariul “Simulare prezenta” va actiona circuitele de iluminat pentru diferite incaperi in perioade de timp diferite astfel incat sa se creeze impresia ca imobilul este locuit.

Sistemul Merten KNX va indeplini functii ON/OFF pentru iluminatul tip LED si pentru cel fluorescent si functii de dimare pentru iluminatul incandescent.

Fig.12

2.1.2 Scheme circuite de comanda pentru jaluzele

Motoarele de actionare aferente fiecarei jaluzele in parte se vor conecta la un modul de comanda aflat in tabloul de automatizare (Fig.13). Motoarele vor fi conectate cu cablu cu trei fire de diametru de 2,5 mmp. Totodata, în sala de curs se va comanda videoproiectorul si ecranul acestuia, motorul de actionare al acesteia fiind conectat cu cablu de 3 x 2,5 mmp la modulul de comanda aflat in tabloul de automatizare.

Comenzile de actionare se vor da prin magistrala BUS, cu ajutorul tasterelor aflate in fiecare incapere, cu ajutorul touchscreenului aflat la intrarea sau de la distantă cu ajutorul telefonului sau a internetului.

Cu ajutorul sistemului Merten KNX, se va putea realiza comanda ON/OFF a jaluzelelor si a videoproiectorului, se va putea aduce fiecare jaluzea in parte la o valoare dorita de utilizator sau se va putea regla unghiul sipcilor jaluzelei.

Un rol important in controlul jaluzelelor il va avea statia meteo ce va avea rol in comanda acestora in functie de intensitatea luminoasa, de temperature exterioara, de conditiile de ploaie si de conditiile de vant.

Fig.13

2.1.3 Scheme circuite de comanda pentru incalzire si climatizare

Incalzirea si climatizarea locuintei se va realiza cu ventiloconvectoare cu Q încălzire = 1,5KW, Q racire = 1,5 KW, pe patru tevi, incalzire tur-retur si racire tur-retur toate spatiile mai putin grupurile sanitare si garajul. Incalzirea grupurilor sanitare se va realize cu radiatoare port prosop cu Q incalzire = 1000 kW. Pentru controlul radiatoarelor se folosesc capete termice ( servomotoare modulante ) ce se monteaza pe tur. Acestea se alimenteaza din surse de 24 V si se conecteaza in modulele de comanda specifice pentru capete termice aflate in tablourile de automatizare de la parter, respective de la etaj. Comanda capetelor termice se va realiza din magistrala BUS.

Ventiloconvectoarele de plafon se alimenteaza din circuite separate de 230V (Fig 14), fiecare in parte si se conecteaza la modulele de ventiloconvector din tablourile de automatizare. Fiecare ventiloconvector va avea propriul modul de comanda. Se vor comanda treptele de viteza ale VCV-ului, respectiv treapta I de viteza, treapta II de viteza si treapta III de viteza; se vor comanda vanele ventiloconvectorului, respective vana pentru controlul incalzirii si vana pentru controlul racirii.

Fig.14

Totodata, se vor putea monitoriza anumiti factori ce influenteaza buna functioneaza a VCV-ului cum ar fi colmatarea filtrului (modulul de comanda are intrare speciala pentru a semnaliza alarma de filtru colmatat). Modulul de comanda al VCV-ului este dotat cu o intrare speciala de contact magnetic pentru geam, in functie de semnalul primit de la contactul magnetic ( geam deschis, geam inchis) fiind posibila oprirea sau pornirea automata a ventiloconvectorului.

In camera tehnica, climatizarea se realizeaza cu o unitate AC comandata de sistemul KNX. Circuitul de comanda al acesteia este conectat in tabloul KNX iar pentru controlul unitatii este prevazut un cablul multifilar ce se conecteaza in modulul de comanda aflat in tabloul de automatizare.

Statia meteo, in functie de anumiti parametric ( temperature exterioara, conditii de ploaie) poate comanda ventiloconvectoarele astfel incat sa minimizeze consumul energetic si sa asigura un climat cat mai confortabil.

2.1.4 Scheme circuite de comanda Merten KNX

Merten KNX este un sistem descentralizat, comandat pe bază de evenimente, cu transmisia serială a datelor pentru comanda, urmărirea si raportarea functiilor in exploatare.

Printr-un traseu comun, care este cablul de BUS, se realizează schimbul de informatii intre toti participantii la BUS. Transmisia datelor se face serial, informatia fiind transformată intr-o telegramă si transportată prin cablul de BUS de la un senzor (element de comandă), la unul sau mai multe elemente de executie.

Comanda instalatiilor integrate in sistemul Merten KNX se realizeaza cu ajutorul tasterelor, a touachsreen-ului sau in mod automat de catre senzorii de prezenta si statia meteo.

Tasterele au butoane liber programabile ce pot sa indeplineasca diferite functii atribuite cu ajutorul software-ului de programare. In spatiile in care este necesar un control al temperaturii ( spatiile in care se gasesc ventiloconvectoare) se folosesc tastere multifunctionale cu reglaj al temperaturii ( taster multifunctional cu opt butoane respective cu 4 butoane) iar in spatiile in care nu este necesar un reglaj al incalziirii si climatizarii se folosesc tastere liber programabile cu 4 butoane.

Sistemul Merten KNX nu impune un anumit mod de realizare a magistralei BUS, fiind permise diverse variante de conectare. Singura modalitate de realizare a legaturilor ce nu este acceptata este legarea in bucla. In cazul de fata, magistrala este de tip stea. Din tabloul de automatizare pleaca un cablu BUS ce se ramifica (Fig.15) astfel incat sa ajunga la fiecare senzor (element de comanda). Ramificatiile magistralei se realizeaza in doze de conexiuni.

In magistrala BUS, pe langa tasterele multifunctionale sunt conectate si alte elemente cu rol in comanda sistemului cum sunt senzorii de prezenta, capetele termice si statia meteo.

Magistrala BUS este conectata la fiecare modul de comanda din tabloul de automatizare, astfel realizandu-se o interfatare intre elementele de camp si elementele de executie.

Alimentarea magistralei BUS se realizeaza cu ajutorul unei surse de tensiune de 24 V cc montata in tabloul de automatizare aferent parterului respective etajului. La Merten KNX transmisia datelor nu este separată galvanic datorită faptului că tensiunea de alimentare de 24V a participantilor la BUS este si ea transmisă prin acelasi cablu ca si telegramele. Telegramele sunt modulate pe această tensiune constantă. In acest context 0 logic corespunzand unui impuls, iar lipsa unui impuls fiind interpretată drept 1 logic.

Fig.15

2.1.5 Schema bloc a sistemului KNX

Tablourile de automatizare T1 KNX este alimentat cu tensiune de 230V din tabloul electric general al locuintei.

Din tablourile de automatizare pleaca magistrala BUS in dozele de conexiuni la care sunt conectate echipamentele de comanda (senzori): tasterele multifunctionale, senzori de prezenta, touchscreen, capete termice si statie meteo(Fig.16 a si b).

Fig.16 a

Fig.16.b

2.2 Tabel cu numarul și repartizarea circuitelor integrate in sistemul KNX

Taster

Taster RT8B – releu……

Taster RT4B – …..

2.2.1 Tabele cu tipurile de module de automatizare

Capitolul III. Actuatoare pentru sistemul de automatizare KNX

3.1 Tipuri de actuatoare utilizate în sistemul de automatizare KNX

Actuatorii sunt "traducătorii" din sistemul KNX. Aceștia transformă semnalele electrice în acțiuni și formează astfel interfața dintre sistemul KNX și consumatorii electrici din casă. În felul acesta, comenzile recepționate de senzori, comutatoare automate sau temporizatoare sunt transformate în acțiuni concrete, ca de ex. dimarea luminii, reglarea temperaturii de încălzire etc.

Actuatorii se împart în:

Actuator de comutație;

Actuator de dimare ;

Actuator comutare jaluzele;

Actuator pentru ventiloconvectoare.

3.1.1 Actuatorul de comutație

Actuatorul de comutație (Fig.) REG-k/x230/10 cu funcție manuală poate comuta:

4 sarcini (MTN 649204);

8 sarcini (MTN 649208).

Actuatorul poate fi comutat manual și se poate verifica funcția acestuia fără programul ETS, se pot controla sarcinile legate direct la actuator, în cazul în care linia de date este întreruptă. Acest actuator are un cuplor pe linia de date BUS, se instalează pe sina DIN, iar conexiunea la linia de date se face la bornele de date ale actuatorului. Se alimentează cu tensiune din linia de date. Un bloc auxiliar de date numai este necesar.

A – Conector linie de date

B – Capac

C – Buton programare

D – LED rosu – programare

E – LED verde- funcționare

F – LED rosu – funcționare manuală

G – Buton funcționare manuală

H – Conexiuni pentru sarcină

I – Butoane pentru controlul manual a canalului corespunzător, accesibile numai când este selectată operararea manuală.

J – LED galben –starea canalului corespunzător

Fig

Date tehnice

Alimentare din KNX -24 V c.c, Imax – 17,5 mA;

Tensiunea nominală Un – 230 V c.a;

Curentul nominal pe canal :

Pentru sarcină rezistivă (cosφ = 1) este 10 A;

Pentru sarcină inductivă (cosφ = 0,6) este 10 A;

Pentru sarcină caăacitivă (105 µF) este 10 A.

Lampă cu incandescență 230 V c.a – 2000W;

Lampă cu halogen 230 V c.a – 1700W;

Lampă cu halogen cu transformator 230 V c.a, 250 VA;

Lampă fluorescent 230 V c.a, 1800 W necompensat si maxim 1000 W compensate în paralel;

Motor – 230 V c.a, maxim 1000 W;

Frecvență de comutare –maxim de 15 ori pe minut la sarcină nominală.

Siguranțe de 10 A pe fiecare canal .

3.1.2 Actuatorul de dimare

Actuatorul universal variabil (cu variator de tensiune încorporat Fig.) permite conectarea urmatoarelor tipuri de sarcini, la fiecare canal în parte pe care îl poate comuta si varia (în funcție de tipul de actuator sunt diponibile unu sau mai multe canale):

Rezitiva (ex:lampi incandescente 230 V);

Inductive (ex: transformatoare inductive pentru becuri cu halogen de tensiune mica );

Capacitive ( transf electronice pentru lampi cu halogen de joasă tensiune);

Combinatie de sarcini rezistive si inductive ;

Combinatie de sarcini rezistive si capacitive.

A – Conector linie de date

B – Buton programare

C – LED rosu – programare

D – LED verde- funcționare

E – LED galben – starea canalului respectiv

F – LED rosu – eroare pe canalul respectiv

G – Buton funcționare manuală

H – terminale pentru conexiune suplimentare

I – Conexiuni pentru sarcină.

Fig

Acest actuator universal cu variator de tensiune recunoaște automat tipurile de sarcini conectate. Se pot conecta pana la 10 extesii TELE , se pot conecta orice numar de extensii mecanice (butoane conventionale cu actionare mecanica).

Daca nu este tensiune pe canalul de date se pot comuta si varia sursele de lumina conecatate prin intemediul butonului canalului corespunzator sau prin butonul conectat la blocul de extindere al intrarilor.

Controlul de variație este continuu (crescator sau descrescator) atat timp timp cat butonul este apasat. Parametrii transmiși prin ETS nu au efect asupra actuatorului, actuatorul se montează pe sină DIN.

Date tehnice

Alimentare din KNX -24 V c.c, Imax – 5 mA;

Tensiunea de izolație 4 kV c.a

Tensiunea nominală Un – 230 V c.a, 50/60 Hz;

Actuatorul trebuie conectat prin intermediul unei siguranțe automate de 10 A.

Puterea nominală minima pe canal :

Pentru sarcină rezistivă > 30 W;

Pentru sarcină inductivă > 50 VA;

Pentru sarcină capacitivă > 50 VA.

Puterea nominală maximă pe canal (cu sarcină rezistivă, inductivă si capacitivă)

500 W/VA

3.1.3 Actuator comutare jaluzele

Actuatorul REG-K/4×24/6 (Fig )este un actuator pentru comanda jaluzelelor (storuri) cu comanda manuala. Acesta poate comanda pana la 4 motoare pentru controlul jaluzelelor cu întrerupator de limita independent unul față de celelalat.

A – Buton programare si Led rosu-programare

B – Conector linie de date

C – LED verde- funcționare

D – LED rosu- operarea manuală

E – Buton funcționare manuală

F – conexiuni terminale

G – Conexiuni pentru sarcină.

H – Butoane pentru controlul manual a canalului corespunzător, accesibile numai când este selectată operararea manuală.

I – LED galben –starea canalului corespunzător

Fig.

Actuatorul se poate comuta in modul de lucru manual si se verifca daca functioneaza fara programatorul ETS , se poate controla sarcina legata direct la actuator in cazul în care linia de date cedează (defecta).

Actuatorul prezintă conectori pentru linia de date, tensiune de lucru provine de la linie de date. Se conectează pe sină DIN legatura la bus-ul de date se face cu ajutorul conectorilor de pe actuator .

Date tehnice

Alimentare din KNX -24 V c.c, Imax – 17,5 mA;

Tensiunea de izolație 4 kV c.a ;

Tensiunea nominală Un – 24 V c.a;

Curent nominal In – 6 A;

Frecvență de comutare –maxim de 15 ori pe minut la sarcină nominală.

Siguranțe de 6 A pe fiecare canal .

3.1.4 Actuator pentru ventiloconvectoare

Actuatorul REG/K (MTN 645094 Fig.) pentru controlul ventiloconvetoarelor. Acest actuator REG/K este un dispozitiv ce se montează pe sină DIN pentru conectarea la o line de date KNX. Actuatorul poate fi conectat la sistem cu 2 respectiv 4 conducte. Poate controla

ventiloconvectoarele in 3 trepte, respectiv valva de incalzire sau racire in doua sau trei puncte.

A – LED S1-S3 – treapta valvei

B – Buton pentru test – treapta valva

C – Buton pentru test – valva și releu aditional

D – LED – valve de răcire

LED clipește – se deschide valva de încălzire iar valva de răcire rămâne deschisă

E – LED – valve de încălzire

LED clipește – se deschide valva de răcire iar valva de încălzire rămâne deschisă

F – LED – releu adițional

G – LED – testul este activat

H – terminale pentru conectare cablu de date (BUS).

I – Buton programare

J – LED – Programare

K – LED – contactul de la fereastră sau senzor

LED clipește – contactul este deschis

M – capac pentru teminalele de conectare la rețea

Fig

Un releu suplimentar permite conectarea actuatorului la o unitate de încălzire electrica sau a unei baterii de răcire. Releul dispune de 2 intrari pentru contacte basculante de exmplu contacte de geam si monitorizarea condensatului ( contactele de geam pot fi reconfigurate ca senzor de temperatura prin optiunile programului ETS, Fig)

Fig.

Date tehnice

Tensiunea nominală Un – 230 V c.a;

Frecvență nominală: 50 Hz

Putere consumată: maxim 3W

Alimentare din KNX -24 V c.c, Imax – 12 mA;

Lungimea maxima de cablu intre E1 și E2 este de 5m

Releu additional 16 A

Releu ventiloconvector 8 A

Capitolul IV. Studiu de caz

4.1 Interfetele grafice pentru controlul sistemului KNX

Pe baza planurilor prezentate in capitolul 2 și utilizând interfetele grafice pentru controlul sistemelor aferente intregii clădirii (Fig 17, Fig 18, Fig 19, Fig 20) se realizeaza in software-ul de design si programare TP-Visu. Ele se vor accesa de pe touchscreen-ul din holurile de intrare de pe fiecare nivel si cu ajutorul acestora, utilizatorul va avea o imagine de ansamblu asupra tuturor instalatiilor din cladire si totodata le va putea controla pe fiecare in parte.

Pentru controlul iluminatului, in spatiile in care exista iluminat dimabil se gaseste un simbol sub forma de buton “tip potentiometru” prin care utilizatorul va putea schimba nivelul de iluminare al incaperii. In spatiile in care exista iluminat pornit-oprit, utilizatorul va avea controlul asupra acestuia printr-un buton “ON/OFF”.

Pentru controlul jaluzelelor, in fiecare camera se gaseste cate o “casuta de comanda” prin care utilizator poate da o valoare procentuala pentru pozitia jaluzelei sau, cu ajutorul semnelor grafice “sus/jos” sa comande inchiderea sau deschiderea acesteia.

Climatizarea se va comanda cu ajutorul unor “casute de dialog” in care utilizatorul va putea introduce valoarea de temperature dorita, in grade Celsius.

Fig.17

Fig.18

4.2 Programarea sistemului de automatizare

Software-ul cu care se realizeaza programarea sistemului KNX se numeste ETS si inseamna “Engineering Tool Software”. Acesta este un instrument de configurare si programare independent ce foloseste la proiectarea si programarea intregii instalatii de automatizare a cladirii.

Soft-ul ETS este parte integrata a stadardului KNX si totodata a sistemulului de automatizare KNX. Astfel, acest soft asigura urmatoarele avantaje majore:

compatibilitate maxima garantate intre ETS si KNX – Standard;

toate bazele de date de echipamente de la toti producatorii KNX pot fi importate in ETS;

bazele de date de la versiunile mai vechi ale software-ului ETS (pana la ETS2) pot fi importate si editate in versiunile mai noi ale software-ului (ETS3, Ets4);

peste tot in lume, proiectantii si instalatorii folosesc acelasi soft, ETS, pentru proiectarea, instalarea si programarea sistemului; astfel schimbul de date este garantat.

Standardul KNX are o istorie de 20 de ani. In aceasta perioada, ETS s-a dezvoltat astfel:

ETS1 1993-1996;

ETS2 1996-2004;

ETS3 2004-2010;

ETS4: 2010 – prezent.

Soft-ul ETS ajuta utilizatorul in urmatoarele etape:

planificare si proiectare;

programare;

documentatie;

diagnosticare si depanare.

Domeniile de aplicare ale ETS cuprind:

controlul iluminatului (de comutare; opacitate, "starea de spirit de iluminat");

controlul umbririi (obloane; jaluzele)

incălzire, ventilație, aer condiționat (reglare individuala a temperaturii;controlul radiatoarelor, unitatilor termice, cazanelor, ventilatoarelor, …)

acces și securitate ( detectie a prezenței; alarma de efractie si incendiu; simulare prezență; comutator de panică)

managementul energiei (contorizare a consumului, izolare sub sarcină, …).

confort și funcții de control inteligent în toate aplicațiile (control centalizat; scenarii combinate; control inteligent al procesului; …)

control de la distanță și mentenanta de la distanță (de exemplu, prin telefon sau internet);

interfatarea cu alte sisteme ( console de supraveghere, facility management, sisteme dedicate de securitate, audio, multimedia etc.).

O prima faza in programarea sistemului KNX o reprezinta creearea arhitecturii cladirii. Astfel, dupa cum se observa in Fig 19, se delimiteaza cladirea iar mai apoi se defineste fiecare spatiu in parte plus tabloul de automatizare.

Fig.19

A doua faza presupune o repartizare a echipamentelor, fiecarui spațiu definit anterior i se aloca echipamentele de comanda si executie. (Fig 20)

Fig.20

O a treia etapa in programarea sistemului de automatizare este data de definirea topologiei retelei (Fig 21), mai precis sunt delimitate ariile si liniile sistemului. Apoi, sunt încărcate echipamentele aferente fiecărei linii sistemul alocând automat adrese pentru fiecare element in parte.

Fig.21

Urmatoarea etapa consta in creearea grupurilor de adrese. Mai precis se creeaza adrese in care se vor grupa obiectele de programare pentru fiecare echipament astfel incat sa indeplineasca o anumita functie (Fig 22).

Fig.22

Urmeaza programarea si integrarea instalatiilor aferente cladirii: programarea instalatiei de iluminat, programarea instalatiei de incalzire si climatizare (Fig 22), programarea instalatiei de comanda pentru jaluzele (Fig 23) si programarea statiei meteo (Fig 24).

Fig.22

Fig.23

Fig.24

Stația meteo este configurată astfel încât să trimită telegrame la schimbările elementelor climatice la o anumita perioada de timp si in functie de aceste telegrame sa se comande anumite instalatii aferente sistemului de automatizare.

Astfel, pentru parametrul climatic vant, statia meteo va sesiza sistemul la fiecare schimbare cu 20% din valoarea stabilita de utilizator si va trimite telegrame la fiecare 60 de minute. Pentru parametrul intensitate luminoasa, statia meteo va trimite telegrame atunci cand parametrul respective se va schimba cu 30% din valoarea prestabilita, telegramele fiind trimise ciclic la fiecare 30 de minute.

Schimbarea de temperatura va fi sesizata la fiecare 30 de minute atunci cand acest parametru se va schimba cu 2,5 °C.

Statia meteo va alarma utilizatorul asupra conditiilor de ploaie si va trimite ciclic telegrame privind aceste conditii la fiecare 60 de minute. La 5 minute de la momentul cand ploaia se va opri, statia meteo are posibilitatea sa anunte utilizatorul si sa aduca sistemul in regim normal.

In functie de parametrii primiti de la statia meteo, sistemul va putea comanda instalatiile componente, in special instalatia de iluminat, instalatia de incalzire si climatizare si instalatia de control a jaluzelelor.

Tehnologiile inteligente de control a clădirilor nu oferă doar flexibilitate, confort și securitate ci economisesc bani. Pe termen lung, puteți reduce cu până la 30% costurile de utilizare în comparație cu soluțiile convenționale. Chiar dacă costurile unei soluții KNX pot părea mai mari decât cele ale unei instalații convenționale(Fig.) în etapa de planificare și constructie, acestea pot coborâ dramatic când ajungem la etapa de utilizare.

Motivul : costurile inițiale ale investiției ajung la doar 25% din întregul cost al clădirii, în medie.Costurile de exploatare când clădirea este folosită ajung la 75%, iar din acest moment se poate vorbi de economii importante, deoarece, pe măsură ce trece timpul, cerințele de administrare ale clădirii se vor schimba.

Poate că o locuință privată va fi ocupată de mai multe generații. Sau încăperile dintr-o clădire comercială vor avea diverse întrebuințări, datorită reorganizării, datorită noilor proprietari sau noilor chiriași.

KNX include funcții ce erau controlate separat până acum

Control iluminat:

Clasic (tip on/off)

Dimabil – posibilitate de setare a intensității luminoase dorite

Pe bază de senzoristică (statie meteo – nivel de intensitate luminoasă, senzori de prezență cu sau fără nivel de iluminare constant, programe orare

Posibilitate de creare scenarii și funcții de simulare a prezenței

Control încălzire / răcire:

Controlul individual al temperaturii în fiecare cameră

Scenari înclinate spre eficiență energetică și flexibitate – confort / standby / noapte, în funcție de prezență, în funcție de deschiderea ferestrelor

Control ventilație în două moduri: automat sau manual (selectarea manuală a vitezei de introducere a aerului)

Control jaluzele / storuri

Controlul central al storurilor acționate electric

Protecție automată de lumină excesivă a soarelui sau în caz de furtuni este asigurată de marchize sau storuri care reacționează la senzori de soare și vânt

Control prin utilizarea unui touch panel mobil sau fix.

Puteți avea oricând controlul complet al întregii clădiri. Setările și funcțiile clădirii pot fi afișate dar și controlate. Conceptul de standard KNX reprezintă controlul automatizat al casei tale, aducând un grad ridicat de confort, securitate și economie de energie. Creeaza condițiile de iluminat ideale în casă sau biroul tău.

Senzori sunt subtil amplasați pentru controlul nivelului de iluminat, al temperaturii și umidității în spațiul dorit. Nivel de iluminat în clădire și temperatura bazate pe prezența personalului, oprire și pornirea iluminatului folosind senzori de prezență și de intensitate luminoasă corelați cu pozitia draperiilor.

Integrează sistemele de iluminat în birouri și spații comune, instalațiile de securitate, indicatori despre prezența personalului și detecția de mișcare pentru un control riguros al consumului de resurse. Sistem modular ce poate fi extins odată cu apariția unor noi chiriași sau upgrade-ul celor vechi.

Sistemele de supraveghere video, control acces, detectie efracție, semnalizare și stingere incendiu au devenit, cu timpul, o componentă cheie în asigurarea siguranței și a securității pentru

foarte multe organizații. Standardul KNX îți oferă, soluții de securitate la cheie nu doar stand alone ci și integrate. Protejează atât perimetrul companiei tale cât și spațiul interior cu sisteme performante de supraveghere video IP, cu acces de la distanță prin intermediul telefonului tău mobil sau IPAD.

Poți sa monitorizezi permanent activitatea angajaților, depozitele de materiale, parcarea și alte locații pe care le consideri importante folosind cele mai bune tehnologii de monitorizare video.

Printr-un management al energiei adaptat la timp(Fig.), echipamentul inteligent nu ajută numai la economisirea de energie, ci menajează și mediul. Datorită interacțiunii perfecte dintre toate aparatele, consumul de energie este redus la minim și adaptat la cerințele individuale ale unei locuințe. Pe baza diagramei rezumative se pot controla confortabil, în orice moment, toate valorile de consum și pot fi realizate rapid adaptări în caz de necesitate. În felul acesta, locatarii își scad permanent costurile cu energia și își cresc permanent confortul locativ.

Cu ajutorul standadului KNX se pot face “scenarii” câteva exemple ar fi :

Atunci cănd te trezești dimineața trebuie sa :

Aprinzi câteva lumini;

Deschizi jaluzelele;

Dezarmezi alarma;

Reglezi termostatul;

Pornești filtrul de cafea.

Toatea aceste acțini alcatuiesc un “scenariu” si toate pot fi făcute prin apăsarea unui simplu buton motat lângă patul tău.

Seara înainte de a intra în pat, printr-o simplă apăsare de buton și simultan:

Jaluzelele se închid;

Sistemul de încălzire se schimbă pe modul “redus “ de noapte;

Se armează casa;

Prizele în care se află conectați consumatori sensibili sunt scoși de sub tensiune;

Luminile se sting.

Un ultim exemplu ar fi atunci cand pleci in vacanță, cu ajutorul standardului KNX printr-o simplă apăsare de buton casa este pregătită pentru călătoria ta:

Se închid automat luminile;

Se închid jaluzelele;

Se activează sistemul de alarmă împreună cu senzorii de simulare prezență;

Sistemul de încălzire/răcire trece în sistemul economic;

Se scot de sub tensiune comsumatorii sensibili;

Se trece din sistemul local de control al casei ăn sistemul de control de la distanță prin internet (controlul se poate face de pe telefon, tabletă, PC).

Avantajele standardului KNX:

1.Managementul centralizat al energiei

Se folosește energie numai dacă este necesară și acolo unde este necesară. Prin interacțiunea inteligentă a diferitelor domenii și aparate, cât și prin comanda în funcție de timp și necesitate, standardul KNX nu oferă doar confort și securitate sporită, ci ajută și la economisirea de energie. Acesta reduce costurile, nu poluează și menajează resursele în scădere.

2. Comanda unitară a încălzirii

Fereastră deschisă, încălzire oprită: Sistemul înregistrează prin contactele de ușă și fereastră dacă se deschide o ușă sau o fereastră. După un timp stabilit se oprește automat încălzirea într-un interval corespunzător. Încălzirea este pornită abia când toate ferestrele și ușile sunt închise din nou. În felul acesta se evită încălzirea inutilă și se asigură simultan faptul că o cameră este încălzită întotdeauna suficient.

3.Interacțiunea perfectă dintre jaluzele și încălzire

Prin interacțiunea perfectă dintre jaluzele și încălzire este posibilă integrarea inteligentă a energiei solare în reglarea temperaturii. Dacă poziția soarelui pe timpul iernii este favorabilă, se ridică jaluzelele și se reduce corespunzător puterea termică. Pe timpul verii se poate evita consumul inutil de energie prin coborârea automată a jaluzelelor la momentul potrivit, iar instalația de climatizare își reduce puterea.

Reglajul individual pe cameră eficient din punct de vedere energetic

Pentru fiecare cameră poate fi creat un profil propriu, care stabilește în ce momente se aerisește sau se încălzește în baie, de ex. dimineața și seara. Prin senzorul montat în camera este posibilă reglarea individuală suplimentară a temperaturii. În felul acesta rezultă o reglare a temperaturii, care este economică și se adaptează cu precizie la nevoile locatarilor. În felul acesta, încălzirea și ventilația nu sunt operate inutil.

Comanda temperaturii în funcție de necessitate

Sistemul recunoaște prin senzorii de temperatură și prin motoarele de reglare de pe supapele de încălzire dacă este prea mare sau prea mică temperatura pe tur pusă la dispoziție. În funcție de temperatura exterioară medie, aceasta poate fi corectată automat în mod corespunzător. În felul acesta, pe întregul an se asigură o utilizare optimă a energiei în întreaga casă și se evită cheltuielile inutile.

Comandă automată pentru lumini

Detectoarele de prezență și de mișcare asigură faptul că lumina se aprinde automat atunci când este necesară. Dacă nu se înregistrează o mișcare pentru un anumit timp, lumina se oprește automat. Este posibilă adaptarea cu exactitate și a intensității luminoase în combinație cu senzorii de luminozitate: Dacă lumina naturală din cameră este mai puternică, intensitatea de iluminare este redusă automat.

Funcția economică de oprire centralizată

În zona de intrare, prin funcția de oprire centralizată, este posibilă oprirea printr-o apăsare de buton a tuturor aparatelor aflate sub tensiune. În felul acesta este garantat faptul că nu se consumă inutil energie electrică. Opțional, funcția de oprire centralizată poate fi cuplată direct la instalația de închidere: Dacă se sună la ușă din exterior, se opresc și aparatele.

Verificarea cu precizie a consumului

Standardul KNX pemite să se înregistreaze și să se memoreze continuu datele de operare și de consum pentru curent electric, apă, gaz sau păcură. Pe baza diagramei rezumative se poate urmări confortabil evoluția pe întregul an – prin PC sau tabletă Dacă există abateri majore de la consumul mediu, atunci acestea pot fi observate rapid pe semaforul de energie. În felul acesta este posibilă optimizarea simplă a managementului energiei și adaptarea acestuia la nevoile individuale ale locuinței.

Dezavantajele standardului KNX:

1.Nu poate inteveni nimeni asupra sistemului KNX in afara de cele care la configurat si proiectat deorece doar el are acces la adresele si programul fiecarui aparat.

2. Prețul nu este unul foarte accesibil .

Concluzii

Sistemul de automatizare KNX al locuintei este un sistem de achiziție și procesare de date pentru mentenanța și economisirea energiei cu posibilitatea comunicării la distanta prin intermediul internetului sau a retelelor de telefonie.

Acest sistem permite planului de mentenanță să verifice și să controleze operațiile realizate de fiecare sistem instalat pe teren.

Implementarea unui sistem de automatizare pentru o locuinta individuală aduce beneficiarului avantaje cantitative cuantificate financiar prin:

reducerea cheltuielilor energetice;

optimizarea funcționării instalatiilor;

prelungirea duratei de funcționare a echipamentelor și avantaje calitative:

grad de confort sporit;

creșterea nivelului de siguranță;

diminuarea timpului de intervenție pentru remedierea defecțiunilor;

raportări în timp real cu privire la parametrii de funcționare a tuturor instalatiilor.

Fată de o constructie clasică dar care vrea să fie la fel de modernă ca si constructiile in sistem KNX, economiile de energie sunt următoarele:

• comenzi locale iluminat, jaluzele – 10% economie;

• comenzi centralizate – 15 % economie;

• temporizări, reglare iluminat in functie de iluminatul natural – 25% economie;

• actionare jaluzele in functie de iluminatul natural – 30% economie;

• control climă in fiecare incăpere – 40%.

Stația de gestionare (calculatorul pe care este instalat software-ul de automatizare) precum si ecranele tactile prezintă o serie de avantaje:

• Ecranul computer-ului va permite vizualizarea grafică a schemelor sistemului, a stării și semnalizării actuale, dorite și valorile eronate. Software-ul va fi capabil să arate diferitele diagrame de automatizare pe ecrane multiple.

• Diversele alarmele negative pentru sistemul de confort (temperatura, stare etc.), vor fi,de asemenea, afișate.

• Pornirea și oprirea centrală a tuturor instalatiilor integrate este asigurată.

Întregul sistem este complet automatizat în funcție de gradele de ocupare (inclusiv vacanțele) și de perioada zilei.

Prin echiparea sistemului Merten KNX cu controlerul de internet, utilizatorul se va putea conecta de la distanta de pe orice telefon sau calculator cu acces la internet. Avand controlul de la distanta asigurat, utilizatorul va putea monitoriza in permanenta parametrii functionali ai intregului sistem de automatizare si a tuturor instalatiilor integrate si totodata va putea comanda fiecare sistem in parte.

Bibliografie

1. Ionescu Constantin, Larionescu Sorin, Caluianu Sorin,Popescu Daniel – “Automatizarea instalatiilor. Comenzi automate”, editura MATRIX ROM, ISBN:973-685-460-4

2. Caluianu Sorin – “Inteligenta artificial in instalatii”, Editura MATRIX ROM, ISBN 973-685-120-6

3. Popescu Daniel – “Automatizari in constructii”, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2006

4. Larionescu Sorin – “Teoria sistemelor”, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2006

5. Ionescu Constantin, Alexandru Stefan – “Instalatii electrice si automatizari”, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2006

6. Hermann Merz, Thomas Hansemann, Christof Hübner – “Building Automation: Communication systems with EIB/KNX, LON and BACnet (Signals and Communication Technology)”, Editura SPRINGER

7. In Partnership with NJATC – “Building Automation Integration with Open Protocols”, Editura ATP

8. In Partnership with NJATC – “Building Automation: Control Devices and Applications”, Editura ATP

9. www.schneider-electric.com

10. www.merten.de

11. www.revista-alarma.ro

12. www.knx.org