Stand Pentru Determinarea Ridicarilor de Supape Si a Profilului Camelor Motor Daewoo 1.6, 16 Valve, 101 Cp. Determinarea Sectiunii Oferite de Supapa de Evacuare

Cuprins:

Introducere 1

Studiul bibliografic privind sistemul de distributie al gazelor 2

1. Introducere

Scopul lucrării de față este realizarea unui stand care să permit evidentierea elementelor sistemului de distribuție și determinarea profilului camei și a ridicarilor supapei de evacuare.

Lucrarea debuteză cu un studiu bibliografic privind sistemul de distribuție al gazelor, studiu în care printre altele se prezintă: componentele mecanismul de distribuție prin supape, clasificarea sistemului de distributie, coeficientul de umplere.

Din acest studiu rezultă importanța optimizări sistemului de distribuție pentru fiecare regim de funcționare, fapt ce se poate realiza cu ajutorul sistemelor de distribuție variabilă.

În capitolul 3 se prezintă astfel de sisteme ce pot fi aplicate si la motoarele cu aprindere prin comprimare.

În capitolul 4 se prezintă standul experimental realizat, evidențindu-se părțiile componente, montajul comparatoarelor. Deasemenea se prezintă și piesele realizate pentru a fixa comparatoarele și pentru roti arborele cu came cu un unghi predeterminat.

În cap 5 se prezintă atât tabelar cat si grafic rezultatele masuratorilor pentru ridicarea supapei de evacuare și profilul camei aferente.

În capitaolul 6 se prezintă realizarea coroborări poziției supapelor cu poziția arborelui cotit al motorului.

În capitolul 7 se realizează calculul arilor sectiunilor geometrice oferite prin ridicarea supapei de evacuare.

Lucrarea mai cuprinde un capitol cu concluzii, un capitol în care se exemplifică calculul de rezistența al unui arbore cotit(cap.9) , un capitol în care se exemplifică tehnologia de schimbare a kitului de distribuție(cap.10) și se încheie cu prezentarea bibliografiei

Studiul bibliografic privind sistemul de distribuție al gazelor

Sistemul de ditribuție a gazelor reprezinta totalitatea componentelor mototrului care ajută la umplerea cilindrului cu încarcătura proaspată, respectiv evacuarea din cilindru a gazelor rezultate in urma arderii in momente bine stabilite.

Sistemul de distributie trebuie să asigure un grad de umplere si de evacuare

Mecanismul de distribuție cuprinde 3 parti:

Conductele de gaze(colectoarele)

Sistemul de comandă si acționare

Amortizoarele de zgomot

Deschiderea și închiderea supapelor se poate realiza prin 3 metode diferite:

Distribuție cu supape

Distribuție cu setare

Distribuție prin lumini

Distribuția cu supape se foloseste în special la motoarele in 4 timpi dar si in 2 timpi, ditributia cu sertare este destul de rară si de folosește la autovehiculele de curse. Distributia prin lumini este caracteristică motorarelor in 2 timpi

Mecanismul de distribuție cu supape se utilizează pentru deschiderea orificiilor de admisie și de evacuare. Supapele sunt acționate mecanic, hidraulic, electromagnetic și pneumatic.

2.1.Componentele mecanismul de distributie prin supape

Elementele principale ale sistemului de distributie sunt:

Fig.2.1. Sistemul de actionare a supapei [6]

1 – arbore cu came

2 – tachet

3 – tija impingator

4 – surub de reglare a jocului la rece

5 – piulita de blocare

6 – culbutor

7 – arborele culbutorului

8 – disc superior

9 – supapa

10 – arcuri pretensionate

11 – bucsa de ghidare

12 – chiulasa.

2.1.1Arborele cu came

Arborele cu came este organul mecanismului de distribuție care comandă deschiderea supapelor din poziția închisă, până la deschiderea maximă. Este un arbore realizat din oțel sau fontă, pe care sunt montate sau prelucrate camele de admisie și evacuare, fusurile și diferite modalițăți de antrenare.

Fig.2.2 Arbore cu came motor 6.2 V8 (Cadillac CTS-V) [7]

1-Camă

2-Fus

3-Capăt de antrenare

Arborele cu came este antrenat de arborele cotit prin intermediul unei curele dințate sau a unui lanț metalic. Este deosebit de important ca mișcarea arborelui cu came să fie sincronizată cu cea a arborelui cotit pentru a deschide supapele la momentul corect, în funcție de poziția pistonului din cilindru.

În funcție de configurația motorului cu ardere internă, arborele cu came poate avea și un rol secundar, respectiv de antrenare a diferitelor subansamble, precum pompa de ulei sau cea decombustibil.

Camele sunt decalate unghiular în raport cu PMI (punctul mort interior) al motorului. Supapa de admisie se deschide cu avans, înainte ca pistonul să ajungă la PMI iar supapa de evacuare se închide cu întârziere, după ce pistonl a trecut de PMI.

Profilul camei trebuie să îndeplinească mai multe condiții în ceea ce privește legea de ridicare a supapei. Este de dorit ca supapele să se deschidă/închidă în cel mai scurt timp posibil, să rămână în poziția de deschidere maximă cât mai mult timp și în același timp mișcarea să se facă lin și fără șocuri.

Fig.2.3 Caracteristicile camelor

αL – unghiul de separație al lobilor

hAD – înălțimea de ridicare a supapei de admisie

hEV – înălțimea de ridicare a supapei de evacuare

La motoarele cu distribuție fixă avansul și întârzierea deschiderii supapelor sunt constante, indiferent de punctul de funcționare al motorului. Din acest motiv trebuie făcut un compromis între consum de combustibil, funcționare stabilă la turații mici și performanțe dinamice.

2.1.2.Tachetul hidraulic

Tachetul este o componentă a sistemului de distribuție care transmite mișcarea de la camă la supapă. Tacheții sunt piese de formă cilindrică și se montează în chiulasă, între supape și arborele cu came (sistem de distribuție OHC) sau între tijele împingătoare și arborele cu came (sistem de distribuție OHV).

Tachetul hidraulic, datorită principiului de funcționare, elimină jocul, jocul între camă și tachet fiind redus la zero.

Tachetul hidraulic este prevazut la partea din interior cu o camera de ulei in care este introdus ulei sub presiune de catre sistemul de lubrifiere al motorului. De asemenea, tachetul mai este prevazut cu o supapa de sens si un arc elicoidal care mentine contactul dintre corpul tachetului si cama pe perioada cat aceasta este inactiva.

Fig.2.4 Scema de funcționare tachet hidraulic [8]

1-cama;

2-piston;

3-tija supapei;

4-tachet;

5-supapa de mentinerea presiuniide ulei cand motorul nu functioneaza;

6-camera uleiului;

7-bila supapei;

8-rezervorul de ulei;

9-spatiu pentru ulei. 

Fig.2.5 Tachet hidraulic in sectiune [9]

In momentul in care cama devine activa (impinge tachetul), supapa de sens ramane inchisa iar uleiul din camera va fi astfel comprimat. Avand in vedere incompresibilitatea uleiului, acesta se va comporta ca un corp rigid fapt ce va permite camei sa actioneze asupra supapei.

2.1.3Culbutorul

Culbutorul este o pârghie ce oscilează în jurul unei axe sau al unui punct și are rolul de a amplifica mișcarea comandată de profilul camei. El poate fi realizat prin turnare sau prin matrițare.

Culbutorul se utilizează în construcția mecanismelor de distribuție, deoarece oferă un raport de amplificare supraunitar, avantaj ce se traduce prin utilizarea unor came cu lobi mai mici. Odată cu micșorarea lobului de camă scad și încărcările lagărelor arborelui de distribuție, deci se pot utiliza lagăre cu un gabarit redus.

Pentru reducerea freacarilor din mecanismul de distributie culbutorul poate fi prevazut cu rulment cu ace ,care se monteaza in interiorul rolei pe un ax.

Fig.2.6.Culbutor cu rola [10]

2.1.4.Tija impingătoare

Fig.2.7.Tija impingătoare [11]

Tija impingătoare are rolul de a transmite miscarea de la tachet la culbutori. Se folosește la motoarele cu supape in chiulasa si arborele cu came montat in carter. Spre culbutor este prevazută cu locaș sferic, iar spre tachet cu vârf sferic, pentru a putea realiza o buna legatura cinematica intre culbutor si tachet.

Fiind piesa in mișcare supusă la acceleratii mari deobicei se executa de forma tubulara pentru a i se reduce masa.

2.1.5. Supapele

Supapele sunt organe ale sistemului de distribuție cu ajutorul cărora se deschid orificiile de intrare a gazelor proaspete și se inchid orificiile de ieșire a gazelor de ardere. Supapele se deschid prin intermediul camelor si se inchid sub presiunea arcurilor de supapa.

Solicitariile mecanice si temperaturiile ridicate ajuta la inrăutațirea proprietăților materialului supapei, rezultânnd posibilitatea de deformare a talerului conducând la așezarea neetanșă pe scaunul de supapă, precum si posibilitatea de deformare a tijei favorizând griparea ei in ghidul de supapă

Supapa este solicitată, în general, de forța de presiune a gazelor și de forța elastică a arcului de supapă, aceste forțe acționând majoritar asupra talerului de supapă. În timpul funcționării sistemului de distribuție, talerul supapei este solicitat suplimentar prin șoc, solicitare produsă de forțele de inerție și de forța elastică a arcului, în momentul revenirii supapei pe scaunul de supapa. Tija supapei este de asemenea solicitată prin șoc, în momentul în care culbutorul acționează asupra ei. Capătul tijei supapei și zona conică a talerului de supapă trebuie să aibă o duritate a stratului de contact sporită.

Ținând seama de condițiile de lucru, pentru construcția supapei se impun următoarele cerințe:

a)rezistență mecanică ridicată la temperaturi înalte de funcționare

b)rigiditate superioară.

Supapa este alcătuită din 2 părți: talerul și tija supapei.

Fig.2.8.Supape [12]

Talerul supapei are rolul de a obtura orificiul galeriei de admisie sau evacuare, ce se găsește în chiulasă. Mișcarea transmisă de culbutor este preluată de supapă prin intermediul tijei. Tija supapei, pe lângă rolul principal de preluare a mișcării transmise de culbutor, mai are rolul de ghidare a supapei și de preluare a unei cantități din căldura de la talerul supapei.

Talerul supapei poate avea diferite forme: a)plată, b) bombată, c) lalea

Fig.2.9. Tipuri cap supapă [13]

Supapele cu taler plat au o utilizare mai mare dotorita simplitatii contructiei, se utilizeaza preponderent ca supapă de admisie.

Supapele cu taler bombat se utilizează in special ca supape de evacuare, deoarece asigura o rigiditate mare.

Supapele cu cap in forma de lalea sunt caracteristice motoarelor de putere mare, asigurând o forma buna pentru curgerea gazelor, masă mică si rigiditate suficientă. Are dezavantajul unei suprafețe mari de incalzire si nu se recomanda utilizarea ca supapa de evacuare.

Talerul este prevăzut cu o fațetă tronconică cu înclinație de δ= 30º sau 45º, care constituie suprafața de reazem cu care se așează pe scaunul supapei. Supapa cu δ=45º are o sectiune de trecere mai mica decât supapa cu δ=30º la aceasi inălțime de ridicare, în schimb asigura forma mai buna a curentului de gaze,d’pierderi gazodinamice mai mici,rigititate mai mare. Supapele de evacuare se executa cu δ=45º. Unghiul fațetei supapei se executa ma mic cu 0,5-1º față de scaunul supapei.

Conditiile de lucru cele mai grele le au supapele de evacuare ,care sunt inconjurate de gazele de ardere. Temperatura capului supapei de evacuare ajunge pana la 800-850[°C]. Capul supapei de admisie ajunge la valori de 300-400[°C].

Fig.2.10.Distribuția temperaturii în cazul supapei de evacuare [3]

Zona supapei de evacuare solicitată cel mai puternic din punct de vedere termic este marcată cu roșu, în acea zonă, temperatura putând ajunge până la valoarea de 825 [°C].

La motoarele supuse la sarcini mari, supapele de evacuare se pot supraîncălzi. Pentru a evita acest pericol, supapele sunt executate cu cavități în tijă și în taler, care sunt umplute parțial cu sodiu, sau alte substanțe cu punct de topire scăzut pentru a transporta (în stare lichidă) căldura de la taler la tijă.

Fig.2.11. Supape răcite cu sodiu [4]

Supapa de admisie se realizează din oțel aliat cu crom și nichel sau crom și siliciu.

Se utilizeaza mărci de oțel precum: 40C-10X, 35CN15X și este executată dintr-o singură bucată.

2.1.6Ghidul de supapă

Ghidurile supapelor au rolul de a ghida supapele în mișcarea lor alternativă și de a ușura răcirea acestora. Ele au forma unor bucșe și se preseaza in blocul motor sau in chiulasa.Grasimea peretelui ghidajului este de 2,5-4 mm, iar ajutajul la presare trebuie sa fie de 0,005-0,010 din diametrul sau . Jocul dintre tija supapei și ghid trebuie ales în așa fel încât la temperaturi mari, supapa să nu se gripeze, iar în timpul funcționării mecanismului cantitatea de ulei ce se scurge în camera de ardere a motorului cu ardere internă trebuie să fie minimă. Ungerea cu ulei se realizeaza prin stropire sau prin ceață de ulei.În mare majorita a cazurilor pentru reducere consumului de ulei la capatul tijei supapei se montează un simering(manson de cauciuc) , se mai foloseste ghidul de supapă prevăzut cu o degajare conică sau cilindrică pentru colectare uleiului stropit.

Fig.2.12.Modele ghiduri de supapă [14]

Pentru supapa de admisie jocul dintre tija supapei și ghid are o valoare cuprinsă în intervalul 20÷50 [μm]. Supapa de evacuare se dilată mai mult decât supapa de admisie jocul dintre aceasta și ghid este realizat mai mare 50÷70 [μm].

Ghidul supapei trebuie să fie realizat din materiale rezistente la uzură și la temperaturi ridicate, precum fonta refractară sau bronzul refractar.

2.1.7.Scaunul de supapă

Scaunul de supapă este locașul unde se așează supapele cand sunt inchise. Pentru blocurile motor și chiulasele din fontă scaunul de supapă se poate alezeză direct în ele, dar de obicei pentru supapa de evacuare se folosește scaun de supapă demontabil din materiale superioere fontei.În cazul chiulasei sau blocului motor din aluminiu se contruiesc ambele scaune de supapă demontabile din materiale superioare aluminiului.

a)demontat b) montat în chiulasă

Fig. 2.13. Modele scaun de supapă demontat [14]

Scaunele de supapă se montează cu o strângere mică de 0,0015-0,0035 din diametru exterior in limitele 0,045-0,155. .

Scaunule de supapă se realizează din fontă refractară sau oțel refractar.

2.1.8Arcurile supapelor

Au rolul de a menține supapa inchisă atunci când cama nu actioneză pe tachet si de a menține un contact permanent între supape, tacheți și came, în timpul cât supapele sunt deschise.Au rolul de a prelua forța de inertie pentru a nu fi perturbata legatura dintre camă si supapă.

Arcul de supapă se montează pe tija supapei, sprijinit la un capăt de chiulasă iar la celălalt de talerul supapei, se fixează pe tija supapei cu ajutorul unor manșoane conice, denumite galeți. Prentru montarea si demontarea ansamblului de supapă este nevoie de o presă.

Fig. 2.14. Operatia de montare/demontare ansamblu supapă cu arc [15]

În cazul în care forțele de inerție au valori foarte mari este necesară utilizarea unor elemente elastice cu rigiditate mai mare și dacă din datele de proiectare spira arcului este prea mare, se pot utiliza mai multe arcuri montate unul în interiorul celuilalt. Pentru a nu își face apariția fenomenul de întrepătrunde a spirelor, în timpul funcționării mecanismului, arcurile se montează cu înfășurările opuse.

Fig. 2.15. Tipuri arcuri de supapă [3]

Arcurile de supapă se realizează din oțel aliat cu crom, vanadiu, nichel și mangan. Sârma

de oțel utilizată la construcția arcurilor poate avea diametrul spirei în intervalul 3÷6 [mm].

Numărul de spire al arcului de supapă poate varia în funcție de varianta constructivă în intervalul 7÷14 [spire].

2.2. Clasificarea sistemului de distributie

Mecanismele sistemului de distributie al motoarelor cu ardere internă se poate clasifica după urmatoarele criterii:

După locul de amplasare a supapelor:

Supape amplasate in capul cilindrului

Fig.2.16. Supape dispuse în capul cilindrului [11]

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/auto/ELEMENTE-COMPONENTE-ALE-SISTEM41.php

Această variantă cu supapele dispuse în capul cilindrului este cea mai des întâlnită

configurație de mecanism de distribuție. În acest caz, supapele sunt dispuse în chiulasă, deasupra pistonului. In acest caz supapele pot fi așezate pe un rand sau pe doua randuri.

Pe 2 randuri[16] b) pe un singur rânduri[17]

Fig.2.17. Modalități de asezare a supapelor

Supape amplasate lateral

.

Fig. 2.18. Supapă montată în blocul motor [11]

Mecanismele de distribuție cu supape laterale sunt caracterizate de constructie, tehnologie de fabricație si reparatie relativ simple. Sunt folosite la motoarele cu raport de comprimare mic si turații reduse, datorită coeficientului de umplere scazut. Acest sistem ajută la micșorarea înălțimi motorului. Actionarea supapei se realizează de la camă prin intermediul unui tachet

Supape amplasate mixt

Fig. 2.19. Supape amplasate mixt[2]

Această soluție se poate utilizează la motoarele autovehiculele sport. În acest caz supapa de admisie se amplasează in chiulasă iar supapa de evacuare in blocul motor. Este o construcție complicata insă oferă posibilitatea de mărire a secțiuniilor de trecere a supapelor, permițând imbunatățirea coeficientului de umplere si ridicarea turatie.

2.2.2. Dupa locul de amplasare a arborilor cu came

Arbore cu came amplasat in chiulasa (OHC, Over Head Camshaft)

Amplasarea arborelui cu came in chiulasa a dus la micșorarea numărului de piese aflate in miscare, mecanismul fiind mai rigid si permițând creșterea turatie de antrenare a mecanismului.

Acest mecanism permite montarea unui numar maxim de supape pe cilindru si ofera posibilitatea montării de sisteme auxiliare precum distributia variabila pentru un control mai precis al fazelor de distributie.

Antrenarea arborelui cu came se realizează prin transmisie cu lanț, curea sincronă sau roți dințate. Preponderent se utilizează transmisia cu lanț sau curea sincronă.

În acest mecanism se pot utiliza 2 arbori cu came, unul pentru supapele de admisie iar celălalt pentru supapele de evacuare.

Fig. 2.20. Amplasarea arborilor cu came în chiulasă [36]

1-arbore cotit

2-bielă

3-piston

4-supapă

5-roți de antrenare arbori cu came

6-arbore cu came

7-tacheți

Arbore cu came amplasat in blocul motor (OHV, Over Head Valve)

Actionarea arborelui cu came montat in blocul motor se face cu ajutorul unei tachet care acționeză culbutorul cu ajutorul unei tije impingătoare. Numărul mare de piese aflate în mișcare produc forțe de inerție mari care conduc la desfasurarea anormală a fazei de distribuție la turatii mari.

Fig.2.21. Amplasarea arborelui cu came în blocul motor[18]

Mecanismul de distribuție cu arborele cu came montat in blocul motor nu poate comanda un număr mare de supape pe cilindru. Pe acest sistem nu se pot aplica noi tehnologi de inbunătățire a fazelor de distribuție, de exemplu distribuția variabilă.

Arborele cu came este actionat de catre arborele cotit prin intermediul unei transmisi cu roți dințate sau cu lanț.

2.3. Coeficientul de umplere

Coeficientul de umplere este raportul dintre cantitatea încărcăturii poaspete G aflată în cilindru la sfarșitul procesului de umplere si catitatea incărcăturii teoretice care ar ocupa cilindrul în condițiile și , adică un proces de umplere fără pierderi termo-gazodinamice.

Pentru motoarele cu admisie naturală condițiile de referință sunt sunt valori standard = 1 [bar] și = 20 [C], iar pentru motoarele supraalimentate se iau valoriile din zona de precomprimare. Se exprimă cu relația:

=

Uzual pentru toate motoarele coeficientul de umplere se determina ca si cum cilindrul s-ar umple doar cu aer.

Coeficientul de umplere se poate exprima și in funcție de volume si atunci relatia este:

=

Cantitatea încărcăturii teoretice se poate determina din legea generală a gazelor:

=

Valoarea coeficientului de umplere este influențată de tipul motorului și de regimul de lucru. Poate varia intre valoriile =0,75-0,85 la m.a.s și =0,75-0,90 la m.a.c .

Pentru aprecierea perpecțiunii de umplere se tine cont de următorii indici:

coeficientul de umplere

coeficientul gazelor rezultate în urma arderii

presiunea de admisie

presiunea de evacuare

lucrul mecanic de pompaj =-

Fig.2.22. Determinarea presiunii medii și a lucrului mecanic la admisie[2]

Fig.2.23.Determinarea presiunii medii și a lucrului mecanic la evacuare[2]

Pentru eficiența maximă a procesului de umplere se dorește mărirea lui și miscoarea lui , astfel realizânduse introducerea unei cantități mai mari de incărcătura proaspătă. Deasemenea prin reducerea lui și mărirea lui se obține micșorarea lucrului mecanic de pompaj si creșterea coeficientului de umplere .

Doar prin cunoașterea acestor indici se poate evalua perfectiunea proceselor de schimb de gaze și influența factorilor constructivi și de exploatare asupra procesului de umplere.

Pentru îmbunatătirea coeficientului de umplere în prezent se folosesc soluții constructive precum supraalimentarea sau distributia variabile. Aceste doua soluții contructive au adus îmbunătățiri majore proselor schimbului de gaze din cilindri.

3.Distribuție variabilă. Sisteme de distribuție variabilă la M.A.C

Odată cu necesitatea creșterii puterii motoarelor cu ardere a fost nevoie si de îmbunătățirea proceselor desfășurate în motor, iar una dintre soluții este distribuția variabila.

Sistemele de distributie variabilă au capăcitatea de a modifica momentul, durata si inaltimea de deschidere a supapelor in timpul functionarii motorului la turatii diferite, cu scopul de a îmbunătăți performanțele motorului.

3.1. UniAir- sistemul de distributie variabila de la Fiat

Sistemul de distribuție variabilă UNIAIR de la FIAT este produs sub licență Schaeffler Technologies AG & Co. KG și este o distributie variabilă cu actionare electrohidralică, care permite modificarea înalțimii de ridicare, a duratei de deschidere, a momentului de deschidere respectiv închidere și al numărului de deschideri. Permite deschiderea și închiderea supapei de admisie chiar de două ori pe durata procesului de admisie . Acest sistem echipează motorul motorul MultiAir de 1.4 litri, în 4 cilindri, pe benzină de pe Alfa Mito cat si motorul TwinAir, în 2 cilindri, pe benzină de pe Fiat 500.

Fig.3.1. Chiulasă echipată ci sistemul Uniair [19]

Avantajul acestui sitstem este că acest sistem nu depinde de tipul motorul, se poate utiliza atât pe motoare benzină cât și pe motoare diesel, iar pentru acționare utilizează uleiul din instalația de ungere al motorului.

 Datorită controlului precis al deschiderii supapelor de admisie, sarcina motorului se poate regla făra utilizarea unui obturator, pe toată gama de turații. În cazul unui motor diesel, sistemul UniAir permite controlul temperaturii de ardere prin varierea cantității de gaze arse rămase în cilindri. De asemenea, acest sistem de distribuție permite și varierea raportului de comprimare, astfel încât să se obțină o ardere completă și omogenă a amestecului aer-combustibil.

Fig.3.2. Elemente componente sistem distributie varialilă Uniair [20]

Datorită controlului precis al deschiderii supapelor de admisie, sarcina motorului se poate regla făra utilizarea unui obturator, pe toată gama de turații. În cazul unui motor diesel, sistemul UniAir permite controlul temperaturii de ardere prin varierea cantității de gaze arse rămase în cilindri. De asemenea, acest sistem de distribuție permite și varierea raportului de comprimare, astfel încât să se obțină o ardere completă și omogenă a amestecului aer-combustibil.

Pe lângă varierea fazelor de deschidere și a înălțimii de ridicare a supapelor de admisie, sistemul UniAir permite deschiderea și închiderea supapelor de două ori pe același ciclu de admisie. Aceasta particularitate extinde suplimentar potențialul de control al procesului de ardere.

Fig.3.3 Principiu de funcționare Uniair [21]

supapă electrohidraulică (comandată de calculatorul de injecție)

rezervor de ulei

pompă cu piston

culbutor de acționare

arbore cu came (conține atât camele pentru supapele de admisie cât și cele pentru evacuare)

camă admisie

camă evacuare

canal hidraulic de legătură

cameră de presiune înaltă

chiulasă

supapă de admisie

supapă de evacuare

Pentru deschiderea supapei de admisie (11), cama (6) apasă, prin intermediul culbutorului (4), pe pistonul pompei (3). Astfel, pompa creează o presiune hidraulică, care se transmite prin canele de legătură (8) la camerele de înaltă presiune (9). În aceste camere se află tijele supapelor asupra cărora va acționa presiunea uleiului și le va deschide. Controlul deschiderii supapelor de admisie se face de către supapa electrohidraulică (1), care variază presiunea uleiului din camera (9), ceea ce va avea ca rezultat varierea forței de apăsare asupra tijei supapei (11).

La acest sistem de distribuție nu există legătură mecanică directă între arborele cu came (5) și supapele de admisie (11). Comanda de deschidere este dată prin sistemul hidraulic, a cărui presiune este controlată de supapa electrohidraulică (1), comandată închis sau deschis. Când supapa electrohidraulică (1) este complet închisă, datorită incompresibilității uleiului, sistemul se comportă ca un sistem de distribuție clasic, deschiderea supapei de admisie (11) fiind legată de profilul camei (6).

Datorita gradului mare de flexibilitate al deschiderii supapelor, calculatorul de injecție conține o serie de strategii de control, activate în funcție de regimul de funcționare al motorului.

Fig.3.4. Modul de ridicare a supapei de admisie [22]

Full Lift (ridicare totală)

Pentru regimul de putere maximă supapa electrohidraulică este tot timpul închisă, iar supapa de admisie se deschide până la înălțimea maximă, urmărind profilul camei. În acest mod de funcționare se obține puterea maxima la turații ridicate.

Fig. 3.5. Modul de ridicare a supapei de admisie [22]

LIVO – Late Intake Valve Opening (deschidere cu întârziere a supapei de admisie)

De asemenea, în timpul acționării camei, supapa electrohidraulică poate fi deschisă, ceea ce conduce la o ridicare parțială și cu întârziere a supapei de admisie. Astfel, se controlează cantitatea de aer ce intră în cilindri precum și turbulența acestuia, obținându-se o turație de ralanti redusă și stabilă.

Fig.3.6.Modul de ridicare a supapei de admisie [22]

EIVC – Early Intake Valve Closing (închidere cu avans a supapei de admisie)

La turații joase, pentru a obține un cuplu ridicat, supapa electrohidraulică este deschisă înainte de sfârșitul acționării camei, ceea ce conduce la o închidere cu avans a supapei de admisie. Acest mod de funcționare elimină curgerea inversă a gazelor proaspete, înapoi în galeria de admisie și maximizează cantitatea de aer admisă în cilindri.

Fig.3.7.Modul de ridicare a supapei de admisie [22]

Multilift (ridicări multiple)

Strategiile de control pentru sarcini parțiale și pentru deschidere întârziată se pot combina într-o singură strategie ce are ca rezultat deschiderea multiplă a supapei pe ciclul de admisie. Prin acest mod de funcționare se optimizează turbulența în cilindri, fenomen ce are un impact pozitiv asupra procesului de ardere.

În domeniul sarcinilor parțiale supapa electrohidraulică este de asemena acționată mai devreme, ceea ce conduce la o închidere cu avans a supapei de admisie. Prin acest mod de acționare se poate controla cantitatea de aer din cilindri în funcție de cuplul cerut de la motor.

Sistemul de distribuție MultiAir a fost proiectat și fabricat astfel încât să satisfacă atât condițiile de performanță cât și de cost. S-a acordat o atenție deosebită dimensiunilor sistemului, maselor și a frecărilor dintre piesele în mișcare. De asemenea, utilizarea uleiului de ungere a motorului, pentru acționarea supapelor, s-a dovedit soluția optimă din punct de vedere al costurilor.

Avantajele utilizării sistemului de distribuție MultiAir sunt sintetizate în tabelul de mai jos :

Emisii CO2 / consum de combustibil :

mai mic cu 25% pe motoarele turbosupraalimentate, cu cilindree redusă, la aceeași putere;

mai mic cu 10%, pe motoare aspirate, cu aceeași cilindree.

Cuplul motor la turații mici:

mărit cu 15%.

Cuplul motor maxim:

mărit cu 10%.

Puterea maxima:

mărită cu 10%.

Emisii poluante pe ciclu NEDC:

reduse cu 60% pentru oxizi de azot (NOx), funcționare ca EGR intern;

reduse cu 40% pentru monoxid de carbon (CO) și hidrocarburi (HC).

Manevrabilitate si plăcerea de a conduce:

răspuns rapid la accelerații;

"turbo-lag" redus, la motoarele turbosupraalimentate.

Pariul Fiat pentru sistemul de distribuție UniAir se pare că a fost câștigat, utilizarea acestui sistem pe un motor cu injecție directă de benzină, turbosupraalimentat va conduce la performanțe dinamice excepționale precum și emisii poluante reduse (compatibil Euro 6).

3.2. Vario Cam Plus Porche

Începând cu 1992, Porsche 968 a fost primul automobil echipat cu motor cu sistem de distribuție variabilă cu control electronic, sistem numit VarioCam. Prima versiune de distribuție variabilă putea varia poziția arborelui cu came astfel încât supapele de admisie să se deschidă cu avans de 15°. Acest sistem a fost utilizat până în anul 2001 când a fost evoluat în VarioCam Plus.

Fig.3.8 Motor Porche echipat cu sistemul de distribuție variabilă Vario Cam [23]

    Distribuția variabilă VarioCam inițială funcționa după un principiu foarte simplu. Arborele cu came de evacuare era antrenat de arborele cotit prin intermediul unui lanț. De asemenea, arborele cu came de admisie era cuplat cu arborele cu came de evacuare tot printr-un lanț. Acest lanț era prevăzut cu un sistem de întindere electro-hidraulic care putea varia poziția lanțului, în raport cu cei doi arbori cu came, astfel încât să modifice momentul de deschidere al supapelor de admisie

 Întinzătorul lanțului de antrenare dintre cei doi arbori cu came are prevăzut un piston între cele două patine în contact cu lanțul. Cu ajutorul pistonului, prin comanda dată de calculatorul de injecție, lanțul este deplasat în sus/jos, simultan, pe ambele părți, în raport cu cei doi arbori cu came. Astfel, se obține o rotație de câteva grade a arborelui cu came de admisie, relativă la poziția arborele cu came de evacuare.

Fig.3.9.Componentele sistemului Variocam [24]

supapă electro-hidraulică

întinzător lanț cu piston comandat

Lanț de antrenare arborii cu came

arbore cu came de admisie

arbore cu came de evacuare

Prin acest mecanism se putea realiza defazarea cu 15° (Porsche 968) sau 25° (Porsche Boxter) a arborelui cu came, față de poziția nominală. Deschiderea cu avans a supapelor de admisie se realiza în funcție de punctul de funcționare al motorului termic, între 1500 și 5500 rot/min.

Variocam plus

combină:

varierea continua a fazelor de deschidere/închidere ale supapelor de admisie (VarioCam)

varierea înălțimii de ridicare a supapelor de admisie (Plus)

Mecanismul VarioCam Plus echipează motorul pe benzină al automobilului Prosche 911 Turbo dar și pe cel pe motorină al Porsche Cayenne diesel și reprezintă un mecanism care variază atât faza cât și înalțimea de ridicare a supapei cu ajutorul unui defazor și a două profile diferite de ridicare a camei reprezentate prin camele prelucrate pe arbore.

Fig.3.10. Principiu funcționare Variocam plus [5]

Comparativ cu primul sistem de distribuție variabilă VarioCam, sistemul actual variază fazele de deschidere ale supapelor de admisie în mod continuu. Cu ajutorul unor supape electrohidraulice se controlează presiunea uleiului din camera (3) care poziționează relativ arborele cu came de admisie față de coroana dințată de antrenare (2). Astfel, prin presiunea uleiului, se poate controla continuu avansul de deschidere al supapelor de admisie față de valoarea nominală.

    Modificarea înălțimii de ridicare a supapelor de admisie (Plus) se realizează cu ajutorul camelor cu profil diferit.

Fig. 3.11. Mdificarea înalțimii tachetului hidraulic [25]

tachet exterior

orificiu de alimentare cu ulei

pinul tachetului exterior

pinul tachetului interior

arc elicoidal de revenire

cilindru

tachet interior

    În timpul funcționarii motorului, utilizând cama cu înălțime mică, presiunea uleiul din cilindrul (6) este redusă iar arcul elicoidal (5) menține pinul (3) în tachetul exterior (1) și pinul (4) în tachetul interior (7). Cele două parți ale tachetului, interioară și exterioară, se pot mișca independent una față de cealaltă. 
    În acest mod de funcționare camele cu profil mare acționează pe tachetul exterior (1) care se mișcă în gol. Supapa de admisie este deschisă de tachetul interior (7) care este acționat de cama cu profil mic.

Când se dorește activarea camelor cu înălțime mare, prin orificiile (2), prevăzute în tachetul interior (1) și în cilindrul (6), se introduce ulei sub presiune. Uleiul acționează asupra pin-ului (3) care este împins în tachetul interior (7) și la rândul lui împinge pinul (4) în tachetul exterior (1). În acest mod cei doi tacheți devin solidari iar supapele sunt deschise de camele cu înălțime mare.

    Înălțimea de ridicare a camei cu profil mic este de 3.6 mm iar cea a camei cu profil mare de 11 mm.

Fig. 3.12. Înaltimea maxima a tachetului hidraulic [25]

Fig.3.13. Variația fazelor de distribuție [5]

  La turația de ralanti sunt activate camele cu înălțime de ridicare mică. De asemenea, fazele de deschidere și închidere a supapelor sunt setate astfel încât perioada de suprapunere cu ambele supape deschise (admisie și evacuare) să fie minimă. Datorită profilului redus al camei se minimizează frecările mecanice, consumul de combustibil și emisiile fiind mai mici cu aproximativ 10%.

    La sarcini parțiale se păstrează activate camele cu înălțime de ridicare mică. Fazele de deschidere și închidere a supapelor sunt setate astfel încât perioada de suprapunere cu ambele supape deschise (admisie și evacuare) să fie maximă. Astfel motorul funcționează cu recircularea internă a gazelor de evacuare. Acest mod permite reducerea pierderilor prin pompaj și implicit reducerea consumului de combustibil.

    La sarcini mari se utilizează camele cu înălțime de ridicare mare iar defazarea timpilor de deschidere/închidere a supapelor este controlată astfel încât să se obțină performanțele dinamice superioare.

    Sistemul de distribuție VarioCam Plus permite reducerea consumului de combustibil și a emisiilor la sarcini mici și parțiale precum și performanțe dinamice remarcabile la sarcini mari ale motorului.

4. Stand pentru determinarea experimentală a profilului camelor și a ridicarilor de supapă.Prezentarea standului:

Standul nostru are la bază o chiulasă Daewoo care echipează motorul 1.6l 16valve, 101cp. Această chiulasă ne-a fost pusă la dispozitie de Laboratorul de Motoare al Facultăți de Mecanică Timisoara. Pentru a putea a efectua masuratorile dorite a fost nevoie să realizăm: o manivelă pentru arborele cu came, un suport comparator pentru măsurarea profilului de camă, un support compactor pentru măsurarea ridicarilor de supapă si un support pentru chiulasă.

Fig.4.1. Chiulasa de Daewoo 1.6l 16valve, 101cp

Manivelă a fost confectionată pentru a a putea învarti și fixa arborele cu came în pozitiile dorite , simulând astfel miscarea de rotație a motorului cu ardere interna.Manivela se fixează pe arborele cu came cu ajutorul unei bucșe de ghidare si a unei șurub cu saibă M10. Pentru a ne ajuta sa poziționăm manivela în poziția dorita i-am atasat un ac indicator, care ne indică poziția arborelui cu came pe raportorul de 360

Fig.4.2. Manivela cu ac indicator

Acest suport are rolul de a poziționa comparatorul pentru măsurate ridicărilor de supapă.Se poate monta atât pentru supapa de admisie cât si pentru supapa de evacuare si ofera posibilitatea de fixare a tijei comparatorului parapelă cu tija supapei. Fixarea comparatorului de support se face cu ajutorul unui șurub M4

Fig.4.3. Support comparator pentru supape

Suportul fixează comparatorul pep e arborele cu came pentru măsurarea profilului de cama. Se poate fixa atât pe arborele de admisie cat si pe arborele de evacuare. Fixarea comparatorului pe șurub se realizează cu ajutorul unui surub M4.

Fig.4.4. Support comparator pentru came

Pe chiulasă in dreptul axelor cu came am fixat 2 comparatoare de 360 pentru a putea cunoaște poziția arborelui cu came. Ambele raportoare sunt fixate in aceași poziție . Pentru a afla poziția arborelui cu came se localizează acul indicator de pe manivelă si se citește valoarea de pe raportor.

Fig.4.5. Raportoare de 360 montate pentru masurarea mișcarii axelor cu came

Pentru suportul chiulasei am folosit o placă de pal, 4 tije filetate M10 , 20 de piulițe M10 si 12 șaibe M10. Chiulasa este fixate pe support prin găurile de prindere în care vin suruburile pentru strangerea chiulasei pe blocul motor. Acest stand permite determinarea experimentală a profilului camei si măsurarea ridicarilor de supapa.

Fig.4.6. Standul asamblat

5. Determinarea experimentala a profilului de cama si ridicarii de supapa pentru evacuare la motorul Daewoo 1.6l 16valve, 101cp:

5.1Determinare profilului camei de evacuare.

Pentru determinarea profilului camei de evacuare am măsurat cama invârtind arborele cu came de evacuare din 3 în 3 în sens orar. În urma măsuratorilor au rezultat aceste valori.

Fig.5.1. Măsurarea profilului camei de evacuare.

Tabelul 5.1.

Pentru a afla raza cercului de bază a camei am măsurat diametrul cercului de baza al camei și l-am împărțit la 2.

Rază camă=17,6 [mm]

Fig.5.2. Măsurarea cercului de baza al camei

Pentru a obtine profilulul camei pentru valorile de mai sus am aplicat formulele următoare:

pentru axa x:

pentru axa y:

Semnificatiile: – inaltimea camei; – raza cercului de baza al camei; α-unghiul de rotatie in ˚ RAC came.

Fig.5.3 Profilul camei de evacuare

5.1. Determinarea ridicarilor supapei de evacuare

Pentru măsurarea ridicari supapei de evacuare am montat suportul 1 cu comparatorul in dreptul suapei de evacuare. Am fixat tija compatorului paralelă cu tija supapei și am fixat acul comparatorului pe 0. Am pus acul indicator al manivelei la valoarea 180 și am învârtit arborele de evacuare in sens orar din 3 în 3 . Am parcurs o rotație complecta adica 360.

Fig.5.4. Poziționarea comparatorului și masurarea ridicari de supapă

În urma măsuratorilor efectuate am obtinut aceste valori pentru ridicarea supapei de evacuare.

Tabelul 5.2.

Cu valoriile de mai sus am obtinut acest graphic pentru ridicarea supapei

Fig.5.5. Ridicarea suapei de evacuare

6.Corelarea ridicarilor de supapă cu poziția arborelui

Pentru a cunoste punctul de inchidere si deschire a supapei raportat la deschiderea pistonului a fost nevoie sa facem masuratori pe motorul care echipează acest model de chiulasă. Măsuratoriile sau efectuat pe standul cu motorul Daewoo 1.6l 16valve, 101cp.

Fig.6.1 Epura de distribuție a motorului Daewoo 1.6l 16valve, 101cp

Fig.6.2. Comparația între coborârea tachetului și ridicarea supapei

Ridicarile de supapă pentru un ciclu motor de 720 °. În urma corelarilor am obținut acest graphic.

Fig.6.3 Deschiderea supapei de evacuare raportat la poziția arborelui cotit

Fig.6.4. Suprapunerea deschideri supapelor de admisie si evacuare raportate la poziția arborelui cotit

7.Determinarea sectiunii de curgere oferita de supapa de evacuare:

Înalțimea de ridicare a supapei astfel incât sa fie satisfăcută condiția litrică. Pentru determinarea secțiuniunilor de curgere oferite de supapă avem nevoie sa cunoastem principalele dimensiuni ale supapei. Secțiunea de trecere oferita de supapă are aria A

Fig.7.1 Dimensiunile principle ale supapei [2]

Semnificatii:

d-diametru mare al talerului

dc-diametru mic al talerului

b-lungimea sediului

-diametru tijei

h-inăltimea maxima de ridicare

ABB’A’-secțiunea de trecere oferită de supapă

Dimensiuniile măsurate pentru supapa de evacuare sunt:

Tabelul 7.1.

Fig. 7.2 : Schema pentru determinarea ariei orificiului oferit de supapă[1]

Secțiunea de trecere oferită de supapă se calculează pentru două poziții distincte ale supapei.

Prima poziție este aceea în care normala coborâtă din punctele A si A’(varful diametrului mic al talerului) cade pe sediul talerului. În acest caz, secțiunea oferită de supapă este un trunchi de con ABB’A’ cu aria:

7.1

Cu notațiile din figură, fiind înalțimea momentană de ridicare, rezultă:

7.2

Înalțimea critică de ridicare a supapei, cand perpendiculara din A cade în B este:

Pentru si γ=30 sau 45˚ relația 7.3 ia formele:

7.3

7.4

Cum se poate vedea și în tabelul 7.3 , deci nu mai trebuie efectuate calculele pentru a doua poziție.

Aria secțiunii efective a canalului este:

7.5

Relație care poate servi la determinarea înaltimii maxime de ridicare a supapei, impunandu-se condiția:

sau 7.6

Fig.7.3. Sectiunea oferită de supapa de evacuare

Fig.7.4.Compararea secțiuniilor de oferite de supapa de admisie și evacuare

8.Concluzii

S-a reușit în prezenta lucrare să se evidențieze elementele ce detremină schimbul de încărcătură ,realizându-se un studiu bibliografic privind sistemul de distribuție a gazelor.Tot prin consultarea bibliografiei de specialitate s-a realizat și descrierea a două sisteme de distribuție variabilă ce pot fi aplicate si la m.a.c.

Standul realizat permite exemplificarea experimentală a caracterizării principalelor elemente ale sistemului de distribuție. Acuratețea măsurătorilor este determinată de pasul ales pentru măsurare, de poziționarea comparatoarelor utilizate si de clasa lor de precizie.

S-a reusit obținerea profilului de camei de evacuare, a ridicărilor supapei de evacuare. S-a realizat calculul arilor sectiuniilor oferite prin ridicarea supapelor, deasemenea s-a realizat și corelarea poziției supapelor(camelor) în raport cu poziția arborelui cotit al motorului.

Lucrarea cuprinde deasemenea exemplificarea calculului de rezistență al unui arbore cotit și prezentarea tehnologiei de înlocuire a kitului de distributie.

9.Calcul rezistență pentru arbore cotit

Cerințele funcționale ale arborelui cotit sunt îndeplinite de oțelurile carbon de calitate și fonta perlitică cu grafit nodular sau fontă aliată.

Oțelurile recomandate pentru arborii cotiți trebuie să satisfacă rezistența la rupere (deoarece elementele arborelui cotit sunt, în general, supradimensionate pentru a satisface condiția de rigiditate).

Ca procedee de execuție se aplică forjarea liberă sau în matriță, cand arborii cotiți se confecționează din oțel, precum procedeul de turnare pentru arborii cotiți confecționați din fontă și oțel.

Procedeul de turnare are o serie de avantaje: simplitate, operații de prelucrarea mecanică mai puține și preț de cost mai redus.

Calitatea necesară a fusurilor se asigură prin prelucrări mecanice corespunzătoare și o duritate de 50…60 HRC, ceea ce conferă arborelui cotit rezistentă mărită la uzură și oboseală.

Pentru realizarea calculului de rezisțenta s-a folosit metoda elementului finit.Programul folosit pentru a executa aceste simulari este Catia V5 R19.

Pentru a determina daca piesa rezista se calculeaza tensiunea adimisibila (), împartind limita de curgere a materialului () la coeficientul de siguranta (c), =. Daca > , unde este tensiunea maxima care apare in piesa in urma incarcarilor , rezulta ca piesa rezista.

Forțele ce acționează asupra fusului maneton a arborelui cotit sunt:

Materialul ales este: OLC20X cu limita de curgere 245 [MPa]

Coeficientul de siguranta este c=2.

Tensiunea admisibilă este ==122,5 [MPa]

Fig.9.1. Arbore 3D

Fig.9.2.Arbore 2D

Fig. 9.3.Tensiunile din arbore pentru Ftgmax

În urma încărcari cu Ftg max arborele îndeplinește condiția de rezistenșta deoarece =122,5[MPa]>=44,3[MPa]

Fig. 9.4. Tensiunile din arbore pentru Fzmax

Pentru încărcarea cu Fz max arborele îndeplinește condiția de rezistenșta deoarece =122,5[MPa]>=48,5[MPa]

Atât pentru Ftg max cât și pentru Fz max arborele rezistă forțelor dezvoltate de mecanismul biela manivelă.

10. Tehnologia de schimbare a curelei de distributie pentru

Dacia Logan1,4 si 1,6 Mpi

Cureaua de distribuție este o curea sincronă și are rolul de a transmite mișcarea de rotație a arborelui cotit catre arborele cu came. În unele cazuri cureaua de distribuție pe langa arborele cu came mai antreneaza și pompa de apă, pompa de ulei ,role de întindere. Cureaua de distribuție este prevăzuta pe interior cu dantură prismatică și este compusă din cablaj continu din fibre de polister, sticla sau otel incorporat în elastomer rezistent la uzură. Asigură capacitate de încărcare ridicată cu alunecări neglijabile.

Fig.10.1. Dacia Logan [26]

Pentru autoturismul Dacia Logan 1,4 si 1,6 Mpi producatorul Dacia-Renault recomandă înlocuirea kit-ului de distributie la 60 000 km sau 48 de luni la autoturismele fabricate între anul 2004-2008, iar pentru cele fabricate dupa 2008 la 90 000 km sau 48 de luni.

Kitul de distribuție conține cureaua de distribuție si o rolă de întindere.

Fig.10.2. Kit distribuție Dacia Logan 1,4 și 1,6 Mpi [27]

Odată cu înlocuirea kit-ului de distributie este necesară si înlocuirea pompei de apă care este antrenată de cureaua de distributie. Neînlocuirea pompei de apă poate produce pierderi ale lichidului de racier.

Fig.10.3. Elementele antrenate de cureaua de distribuție [28]

Pentru înlocuirea kit-ului de distributie este nevoie de urmatoarele dispositive:

Blocator arbore cotit

Fig.10.4. Dispozitiv blocare arbore cotit [29]

Dipozitiv de pretensionare curea

Fig.10.5. Trusa dispositive [30]

Dipozitiv tensionare rolă întinzătoare

Fig.10.6. Dispozitiv tensionare rolă [31]

Aparat măsurare întindere curea(Diapaz)

Fig.10.7Aparat măsurare întindere curea[32]

Precautii pentru schimbul kit-ului de distribuție:

Se deconectează polul negativ al bateriei

Se demonteză bujiile pentru o învărtire mai usoara

Motorul se învârte doar în sens orar

Nu se învârte motorul cand este scoasă cureau de distibutie

Motorul de învârte doar de la șurubul arborelui cotit

Respectarea cuplurilor de strangere

Etapele înlocuiri kit-ului de distribuție sunt:

Demontarea suportului motor din partea dreapta , a curelei de accesorii(transmisie), a fuliei curelei de accesorii de pe arborele cotit și a capacelor curelei de distribuție

Fig.10.8. Demontare elemente componente motor [33]

Se trage motorul la punct, până cand semnele de pe fuli se alinează cu semnele de pe blocul motor si chiulasa. Se introduce blocatorul din figura: în blocul motor pentru a bloca arborele cotit.

Fig.10.9. Detalile mont[rii distribuției [35]

Se demontează rola întinzătoare se dă cureaua jos și se înlocuiește pompa de apă

Fig.10.10.Localizare pompă apa [33]

Se pune noua curea de distribuție, cu sensul de rotație în sensul orar și semnele de pe curea să coincidă cu semnele de pe roțiile dințate și se montează noua rolă întinzătoare. Apoi se tensionează rola întinzătoare cu dispozitivul din Fig:

Fig.10.11.Întinderea curelei [33]

Verificarea întinderii curelei cu ajutorul diapazului și se strange piulița rolei întinzătoare la cuplul de 50 [Nm]. Întinderea este corespunzătoare dacă aparatul arata valoarea de 10[Hz].

Fig.10.12. Măsurarea întinderii curelei de distribuție [34]

Montarea capacelor curelei de distribuție și a fuliei culei de accesorii pe arborele cotit.Se scoate blocatorul arborelui cotit din blocul motor. Șurubul fuliei se strange la cuplul de 30[Nm]+5.

Se învârte manual motorul pentru verificare.

Se pune cureaua de accesorii și se montează suportul motor

11.Bibliografie

[1]- Berthold Grunwald – “Teoria,calculul și construcția motoarelor pentru autovehicule rutiere” – Editura Didactică si Pedagogică Bucuresti – 1980;

[2]-Dan Abăităncei, Gheorghe Bobescu-’’Motoare pentru autovehicule’’- Editura Didactică si Pedagogică Bucuresti – 1975;

[3]- Sandu Gabriel – “Cercetarea vibrațiilor transversale ale unui culbutor cu rolă cu reglare hidraulică a jocului”-Teza de doctorat – Universitatea Transilvania din Brașov – 2012; http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2012/rom/SanduGabriel.pdf

[4]- Roxana Cîrcota- ’’Aspecte metodice privind predarea – învățarea – evaluarea capitolului: „Instalația de distribuție a motoarelor cu ardere internă’’- Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010;

http://bibliotecascolara.ro/Circota_Roxana/Aspecte_metodice_privind_predarea_invatarea_evaluarea-Roxana_Circota.pdf

[5]- Cristian I. ȘOIMARU- ’’Cercetarea comportamentului în exploatare al supapelor electrohidraulice’’- Universitatea Transilvania din Brasov 2012

http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2012/rom/SoimaruCristian.pdf

[6]- http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sistemul-de-distributie-a-gaze972.php

[7]- http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/137-arbore-came.html

[8]- http://softeducationalmecanica.blogspot.ro/2012_04_01_archive.html

[9]- http://www.reparatiiturbine.ro/tachetul-hidraulic

[10]- http://www.motorvip.ro/piese-auto/piese-auto-dacia/logan-mcv-ks_/7158/10524/ansamblu-culbutori

[11]- http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/auto/ELEMENTE-COMPONENTE-ALE-SISTEM41.php

[12]- http://www.enciclopedie-auto.ro/termen/default.asp?Termen=supapa+SSID1

[13]- http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INTOCMIREA-ITINERARULUI-TEHNOL22686.php

[14]- http://gutmotorstruck.ro/piese-auto-autohtone/

[15]- http://www.ls1gto.com/forums/showthread.php?p=17294322

[16]- http://www.clubopel.com:8080/uploads/2014-04/49316_y5h8xslgh.jpg

[17]- http://clubtech.ro/viewtopic.php?t=912

[18]- http://www.creeaza.com/tehnologie/auto/Mecanismul-de-distributie992.php

[19]- http://www.car-engineer.com/schaeffler-systems-variable-valve-trains/

[20]-http://m.schaeffler.com/content.mobile.products/en/products/automotive/engine/uniair/uniair_explorer.html?uni-air

[21]- http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/83-motor-fiat-multiair-twinair.html

[22]- http://www.imparts.com.au/index.php?id=425

[23]- http://www.seriouswheels.com/pqr/Porsche-968-Period-Photos-Engine-with-VarioCam-System-1920×1440.htm

[24]- http://www.porsche968uk.co.uk/technical_tips/camshaft-timing-01.htm

[25]- http://e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/126-distributie-variabila-variocam-porsche.html

[26]- http://www.cargurus.com/Cars/2006-Dacia-Logan-Pictures-c10608

[27]- http://www.pieseauto.ro/kit-distributie/renault/symbol/kit-distributie-renault-dacia-motoare-pe-benzina-2072349499.html

[28]- http://www.autokappa.ro/blog/schimbarea-distributiei/

[29]- http://www.sculemag.ro/cale-distributie-renault-logan-bgs-8145

[30]- http://www.klann-online.de/en/Products/WebCatalogue/ProductCard/tabid/220/eid/22728/Default.aspx

[31]- http://www.toolsinstock.com/search?q=renault

[32]- https://uk.storeslider.com/electronic-cambelt-timing-belt-tension-tool-diapaz-aps-131435385866e.html

[33]- http://www.dezmembrari-autoturisme.info/tutoriale-auto/82-tutoriale-dacia/192-tutorial-schimbare-curea-distributie-dacia-logan-1-4-preference

[34]- http://www.one-too.com/fr/produits/diapaz

[35]- Programul Autodata 3.38

[36]- http://e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/32-motor-termic-automobile.html