Sisteme Geografice Informationale

Cuprins

INTRODUCERE

1.Sisteme geografice informaționale. Concepte generale

1.1.Definirea conceputului de GIS

1.2.Componentele GIS

1.3. Realizarea unui proiect GIS

1.4. Arhitectura unui sistem GIS

1.5. Funcțiuni ale unui GIS

2. Domeniile de utilizare și elemente ale unui GIS

2.1.Domeniile de aplicație ale GIS sunt nenumărate, de la sănătate, financiar-bancar, criminalistică, turism, geologie, mediu etc.

2.1.1. GIS INSTRUMENT PERFORMANT ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ

2.1.2. GIS instrument al managementului urban

2.1.3. Evaluarea proprietăților și a taxelor

2.1.4. Siguranța publică

2.1.5 Autorizarea construcțiilor

2.1.6. Planificarea și evaluarea mediului

2.1.7. Rețeaua electrică

2.1.8. Rețeaua de apă și canalizare

2.1.9. Transporturi

2.1.10. Afaceri

2.2. Realizarea Bazei de Date spațiale și textuale presupune:

2.2.1. Analiza datelor

2.2.2. Prezentarea rezultatelor și propunerea soluțiilor optime

2.3. Evaluarea economică a implementării unui GIS

2.4. ACHIZIȚIA DATELOR

2.5. Proiecte GIS realizate în țară

Concluzii

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Pe măsura ce lumea pare că se micșorează și viețile noastre devin tot mai afectate de evenimentele globale, cererea de informație geografică crește.

Instrumentele geografiei dau răspunsul la problemele importante ale momentului:ce putem face pentru a stopa răspândirea bolilor de la o regiune la alta, cum putem îmbunătăți abilitatea noastră de a prezice și reacționa la dezastre naturale, cum putem prezice și influența efectele schimbărilor globale de climă,etc.

Geografia face parte din lumea noastră de zi cu zi ; aproape fiecare decizie pe care o luăm este influențată sau dictată de anumiți factori geografici.Pompierii sunt trimiși la incendii pe cele mai scurte drumuri disponibile, bolile sunt studiate prin indentificarea zonelor de predominanță și a ratei de răspândire.

În lumea de azi, deciziile organismelor guvernamentale și locale, ale lumii afacerilor, se bazează tot mai mult pe “date spațiale” . Deșii pare greu de crezut, 80% din datele unei organizații conțin o componentă spațială.

Cunoscute sub denumirea de GIS (Geographical Information Systems) , instrumentele de vizualizare și analiză a datelor geografice constituie astăzi un domeniu cu evoluție spectaculoasă.

Operațiile specifice GIS asupra bazelor de date spațiale fac din aceste sisteme nu numai instrumente eficace pentru producerea de hărți , dar mai ales , intrumente de neînlocuit pentru analiza informațiilor ce se referă la suprafața terestră.

În ultimii 25 de ani, aplicațiile GIS s-au extins rapid in domenii precum :

-resurse naturale

-transporturi

-energie

-afaceri

-siguranță publică

Oamenii care iau contact cu GIS au în spate diferite domenii de activitate. Unii, deși nu au nici o legătură cu domeniul tehnic sau un domeniu legat de cartografiere, utilizează GIS doar pentru că au realizat că îi ajută să-si îndeplinească sarcinile mult mai repede și mai bine.

Există bineînțeles și cei care au cariere în zonele de aplicații care pot beneficia de avantajele GIS: planificare, geografie, sănătate publică, siguranță publică etc, precum, și cei care dezvoltă un interes pentru GIS doar pentru că sunt la curent cu tot ce este nou și util în domeniul tehnic.

GIS oferă informații de calitate transformând simple date in informații vii și oferă accesul interactiv la acestea.

GIS a crescut considerabil in anii ’90 , astfel încât a devenit un lucru obișnuit în adminstrație , cercuri guvernamentale , universități , afaceri.

Fără a conștientiza ne lovim la orice pas de sisteme informaționale geografice, fiecare în parte este specializat pentru un anumit domeniu. Ca orice sistem informațional, este o acumulare organizată de date și proceduri pentru crearea, achiziționarea, integrarea, transformarea, vizualizarea, analiza și modelarea informațiilor, care îi ajută pe oameni în luarea deciziilor.

1.Sisteme geografice informaționale. Concepte generale

1.1.Definirea conceputului de GIS

GIS reprezintă sistemul informatic care cuplează o bază de date ce operează cu obiecte geometrice (spațiale cu o bază de date care operează cu atribute ale informației conținută in prima bază de date).

Orice GIS are ca principal suport o bază de date spațială, ce reunește informații grafice cât și o bază de date alfanumerică (tabelară) , ce conține atributele elementelor grafice.

Mai pe larg, un sistem GIS este un sistem folosit pentu modelarea informației, proceselor și structurilor, care reflectă lumea reală, inclusiv evenimentele trecute, pentru a putea ințelege, analiza și gestiona resurse și facilități. Un sistem GIS poate fi descris ca un sistem de gestiune a unei baze de date, care de regulă prezintă utilizatorului datele într-un mod interactiv grafic, care pot fi interogate si analizate.

1.2.Componentele GIS

GIS este un ansamblu constituit din:

Persoane – utilizatorii sistemului

Aplicații – procese și programe

Date – informațiile necesare care stau la baza aplicației

Software – nucleul sistemului GIS

Hardware – componentele fizice pe care va rula sistemul.

Utilizatorii

Sistemele informaționale, geografice sau nu, vin din necesitatea oamenilor în organizații de a răspunde la întrebări, de a-și realiza sarcinile într-un mod cât mai simplu și, în general de a interacționa cu lumea și oamenii care o alcătuiesc.

Un sistem informațional precum GIS vine în sprijinul realizării activităților într-un timp mult mai scurt și cu rezultate mult mai consistente, cu un nivel ridicat de încredere.

Designul și implementarea unui sistem GIS începe cu oamenii și necesitățile lor, și se termină cu aplicații reale de care aceștia se folosesc în vederea atingerii scopurilor propuse. Întregul sistem există pentru a ne sprijini în realizarea sarcinile pe care le avem.

Aplicațiile

Aplicațiile definesc functionalitățile pe care trebuie să le aibă sistemul informațional.

În diferite organizații oamenii au nevoie să întocmească diverse tipuri de rapoarte, să ia anumite decizii și, în general, să aplice propriile abilități pentru a rezolva tot felul de probleme. Activitățile, procesele desfășurate în vederea realizării acestor lucruri poartă denumirea de aplicații. Aplicațiile iau naștere din misiunea și obiectivele organizației. În proiectarea oricărui sistem de informații trebuie ținut cont de tipul de aplicații ce vor fi suportate de acesta.

Mai exact, aplicațiile reprezinta modul în care sunt obținute datele, cum sunt stocate, transformate și analizate pentru a fi prezentate într-o formă finală la iesire. Un exemplu simplu de aplicație îl constitue densitatea populației la nivel național sau monitorizarea calității apei.

Datele

Pentru ca aplicațiile să funcționeze în mod corespunzător, acestea au nevoie de date. Nu se poate construi o hartă cu potențialul vânzărilor sau cu amplasarea geografică a clienților fără a deține anumite tabele și informațiile necesare realizării unui astfel de rezultat. Aceste tabele se vor afla într-o bază de date (eventual mai multe), sistemul necesitând existența unor intrumente specializate pentru accesul, administrarea și manipularea datelor. Tipurile de date posibile, modul de capturare, stocare și interogare a acestora vor fi prezentate în subcapitolul următor.

Software

Când vorbim de software-ul GIS, ne referim la instrumentele utilizate pentru a stoca, analiza, și afișa informațiile geografice. În orice sistem GIS, datele, pe lângă reprezentarea spațială, posedă legături către diferite atribute ce sunt stocate într-o bază de date. Majoriatatea aplicațiilor oferă o interfață ușor de utilizat pentru interogarea datelor și manipularea spațială prin utilizarea unor instrumente precum zoom sau pan.

Pe scurt, componentele software principale ce alcătuiesc un sistem informațional GIS sunt: un sistem de gestiune a bazelor de date, o interfață grafică care să permită manipularea instrumentelor, și bineînțeles instrumentele.

Nivelul coborât pe care se află software-ul în ierarhie se datoreză faptului că aplicatiile pot exista chiar dacă se renuntă la software, atâta timp cât datele există și sunt aranjate într-o manieră utilă.

Hardware

GIS hardware nu este nimic altceva decât un sistem, un computer pe care să ruleze aplicația GIS. Pe lângă sistemul propriu-zis cu tastatură, monitor, cabluri, conexiune internet, mai pot exista componente precum: imprimante profesionale, scanere, echipamente speciale care să scaneze hărți și să introducă datele din hărți în baza de date GIS.

1.3. Realizarea unui proiect GIS

Realizarea unui proiect GIS presupune îndeplinirea unor pași logici , fiecare fiind construit pe cel precedent.

Pașii logici necesari îndeplinirii unui proiect GIS:

1.Determinarea obiectivelor

2.Construirea bazei de date

3.Analiza datelor

4.Prezentarea rezultatelor analizelor

1. Determinarea obiectivelor reprezintă primul pas în proiectarea unei aplicații GIS și anume acela de a discuta cu potențialii utilizatori pentru verificarea faptului că datele necesare lor au fost luate în considerare.Odată necesitățile determinate , faza de proiectare poate începe. Un proiect pilot va identifica orice element lipsă din proiectul bazei de date și va permite corecturi înainte de anagajarea de mari resurse și timp pentru construirea întregii baze de date.

2. Construirea bazei de date reprezintă cel de-al doilea pas în proiectarea unei aplicații GIS și este cea mai complexă și consumatoare de timp parte de proiectului deoarece completitudinea și acuratețea bazei de date determină calitatea analizelor și a rezultatelor.Proiectarea bazei de date are o importanță deosebită in această etapă și se realizează prin urmatoarele procese:

a) Determinarea straturilor necesare : două din cele mai obișnuite considerații pentru organizarea straturilor se referă la tipul obiectelor (punct , linie , poligon) și gruparea tematică a obiectelor.În mod obișnuit straturile sunt organizate astfel încat obiectele punct , linie și poligon sunt în straturi separate.

b) Definirea fiecărui atribut : atributele sunt stocate în baze de date clasice ca numere și șiruri de caractere.Anumite atribute deschise de șiruri de caractere sunt mai bine reprezentate sub formă de coduri numerice.Dacă atributul descrie o clasă , este mai ușor și mai eficient să fie stocat un cod numeric pentru clasă decât o descriere a acesteia.De asemenea atributele care au valori ce se repetă sunt cel mai bine reprezentate folosind coduri numerice , pentru a reduce dimensiunea bazei de date.

Pentru a decide cum va fi stocat fiecare atribut trebuie să stabiliți cantitatea de depozitare necesară pentru fiecare.

3. Analiza datelor reprezintă cel de-al treilea pas în realizarea unui proiect GIS și presupune adevărata valoare a acestuia.Analizele care sunt extreme de consumatoare de timp sau imposibile dacă sunt făcute manual pot fi realizate mai eficent cu ajutorul unui GIS. De asemenea ,GIS este foarte des utilizat în luarea deciziilor.De exemplu, dacă o bază de date conține date geografice cu informații demografice detaliate, se pot determina câte persoane cu o anumită vârstă, venit, etnie, locuiesc într-un bloc de pe o anumită stradă. Aceste tipuri de statistici pot fi folosite de oamenii de stiință și de statiscieni cu scopul de a caracteriza o regiune, zonă, în vederea luării unor decizii privind marketing-ul, serviciile sociale, planificare de urgență în acea zonă. Astfel, una din caracteristicile principale ale GIS-ului este abilitatea de a analiza relațiile spațiale între entitățile unei hărți aflate în diferite nivele. Aceste relații poartă denumirea de relații topologice și presupun: adiacență (cine e adiacent cu cine), incluziune (cine conține și ce anume conține) și proximitate (cât de aproape este o entitate geometrică de alta).

4. Prezentarea rezultatelor analizelor este ultimul pas în realizarea unui sistem GIS și se face printr-o reprezentare grafică a datelor și prin descrierea rezultatelor.Un GIS oferă multe opțiuni pentru crearea hărților și a rapoartelor.Pentru realizarea unei hărți sunt necesari trei pași:

Determinarea scopului și cerințelor hărții.O hartă este un mijloc de comunicare ce poate fi încărcată cu detalii sau poate fi foarte simplă.Conținutul unei hărți este deseori determinat în funcție de cine o va folosi și de scopul pentru care a fost produsă.

b) Determinarea mărimii și scării hărții. Mărimea și scara depind în principal de scopul hărții și de persoanele cărora li se adresează(audiența).Din motive practice, cele mai multe hărți sunt reprezentate la scară.Alegerea scării corecte depinde de rezoluția datelor originale, ca și de nivelul de detaliere al hărții.Reducerea scării poate cauza confuzii dacă informația de pe hartă este condensată(punctele devin greu de distins).De asemenea este foarte important ca scara hărții sa fie indicată pe desen într-o poziție relevantă.

c) Pregătirea datelor adiționale: se referă la simbolurile ce vor fi folosite pentru a reprezenta diferitele obiective ale hărții.Exista doua moduri de a specifica simboluri. Unul de a specifica un simbol înainte de desenarea obiectelor. Celălalt se referă la folosirea unui atribut al obiectului care indică simbolul folosit pentru a desena obiectul.

1.4. Arhitectura unui sistem GIS

Datorită evoluției internetului și a modului simplu în care utilizatorii pot vizualiza anumite date spațiale, pot crea hărți tematice, pot face interogări și analize spațiale, indiferent de locul unde s-ar afla.

Un sistem web are o arhitectură client/server organizată pe mai multe nivele. Web GIS la rândul său, urmează această structură, și poate fi proiectat ca o aplicație client/server 2 tier sau ca o aplicație 3-tier, în funcție de cerințele si funcționalitățile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul.

Un sistem GIS are in general trei componente principale:

Aplicația client – interfața utilizator care conține tehnologii pentru afișarea și manipularea hărților.

Logica de bussiness – se refera la securitate, managementul utilizatorilor, servicii web, modelul de date care urmează a fi furnizat aplicației client in vederea renderizării, funcții de acces la baza de date.

Sursa de date – care este în general o baza de date relațională cu suport pentru date spațiale.

Arhitectura 2-tier

Arhitectura 2-tier este o arhitectură client-server unde clientul, respectiv serverul sunt două componente diferite ce comunică între ele prin intermediul rețelei care le interconectează. Clientul este cel care inițiaza conexiunea, iar serverul este cel care așteaptă cereri din partea clientului.

În cazul unui sistem GIS, primele două componete , fac parte din client, iar baza de date se află separat, pe server. Principalul dezavantaj al acestei arhitecturi este faptul că întreaga prelucrare are loc la nivelul aplicației client. Prin urmare utilizatorul va avea nevoie de resurse puternice de procesor și memorie.

Pe de altă parte, arhitectura 2-tier oferă avantaje din punct de vedere al performanței și din punct de vedere al ușurinței de instalare.

Arhitectura 3-tier

Modelul 3-tier este tot o arhitectură client-server în care interfata utilizator, logica de bussiness (logica funcțională) și sursa de date sunt administrate și dezvoltate ca module independente. Termenul 3-tier se referă la introducerea unei componente (de obicei un server) între client și server al cărei rol diferă în funcție de scopul aplicației.

Acest tip de arhitectură, izolează partea de client, de partea de date, prin urmare este redusă complexitatea la nivelul clientului din punct de vedere al accesului la date, și este întărită securitatea la nivelului accesului la baza de date.

Figura 10 Arhitectura 3-tier

Într-un sistem Web GIS, clientul conține tehnologii ce permit afișarea hărților in browser: animation, zoom in, zoom out, etc.

Nivelul de mijloc controlează funcționalitatea aplicației prin procesări detaliate. Acesta trebuie proiectat astfel încât să suporte un număr mare de autentificări la intrarea in sistem. O altă cerință este răspunsul în timp real la cerințele utilizatorului. Motorul de procesare reprezintă un alt element important care primește date (de exemplu numele hărții, sursa de date, locația dorită, dimensiunea hărții), și pe baza acestora întoarce o imagine a hărții sau un alt model de date.

Rezultatul obținut este transmis mai departe aplicației client care va reda harta pentru vizualizare.

Avantajele acestui tip de arhitectură sunt evidente: usurința cu care pot fi modificate, respectiv înlocuit orice modul, fara a afecta modul de funcționare al celorlalte. Anumite reguli de securitate pot fi aplicate la nivel de server fara a se interveni în vreun fel la nivel de client. Prin urmare , orice sistem GIS adoptă modelul 3-tier ca arhitectură de bază.

1.5. Funcțiuni ale unui GIS

Cele mai importante funcțiuni de bază ale unui GIS:

Crearea și modificarea hărților (pentru crearea unei noi hărți GIS-ul trebuie să fie capabil să folosească un digitizor.Pe harta creată , trebuie să poată realiza urmatoarele modificări:

-crearea de noi obiective

-schimbarea caracteristicilor spațiale și descriptive ale obiectelor

-schimbarea culorii obiectelor geografice

-atașarea de tichete text obiectelor hărții

-schimbarea proiecției hărții

-atașarea unei imagini raster pe fundal și alinierea ei la sistemul de coordonate al hărții prin specificarea unor puncte de referință.

-crearea și administrarea simbolurilor grafice

b) Interogarea și analiza spațială a datelor:

-analize spațiale și modelări

-măsurători, numerotări și calcule

-crearea de hărți tematice

-interogări SQL ale bazelor de date externe

-selecția obiectelor după atribute

-clasificarea și vizualizarea zonelor de interes

-identificarea zonelor pe baza a două sau mai multe criterii

-integrarea setului de date

Utilizarea unui limbaj de programare:

-capacitatea de a dezvolta o interfață utilizator sau elemente de interfață utilizator cu ajutorul unui limbaj de programare

Folosirea geocodurilor

Geocodarea este procesul de identificare a coordonatelor X , Y ale unei locații folosind altă descriere geografică a locației .

-geocodarea prin mai multe metode

-geocodări dupa criterii multiple

Elaborarea de rapoarte:

-crearea de rapoarte sub formă grafică și alfanumerică conținând: hărți tematice , tabele și grafice.

-controlul formatării paginilor , ajustarea marginilor și schimbarea fonturilor

f) Posibilități de extindere:

-suport multiplatformă , interoperabilitatea cu alte platforme și cu alte aplicații

-compatibilitatea cu versiunile anterioare

-posibilitatea de a introduce date folosind GPS

Importul și exportul datelor:

-posibilitatea de a utiliza fișiere ASCII , FoxPro , Lotus 1– 2 – 3 , Excel etc.

-conversia datelor

Funcțiuni de rețea:

-realizarea de legături LAN și WAN

2. Domeniile de utilizare și elemente ale unui GIS

2.1.Domeniile de aplicație ale GIS sunt nenumărate, de la sănătate, financiar-bancar, criminalistică, turism, geologie, mediu etc.

Prezentarea domeniilor de utilizare ale unui GIS:

Administrație publică locală

Utilități municipale

– rețele de telefonie

– apă

– electricitate

– gaz

– canalizare

Transporturi

Afaceri

Educație

Telecomunicații

Petrol

Demografie

– analize demografice

– analize de marketing

Arheologie

Exploatări miniere

– urmărirea dinamicii de extracție pentru exploatări de suprafață

– gestionarea resurselor

Turism

Bănci

– analiza ipotecilor pe case

– analiza localizării filialelor din rețea

– administrarea împrumuturilor

Repartizarea forței de muncă (orientare școlară si profesională).

Asigurări

Justiție

– analiza diferitelor tipuri de activități infracționare prin locație , timp și vecinătate).

Hidrografie

– supravegherea distribuției de apă

– supravegherea rețelei de canalizare

– supravegherea bazinelor hidrografice

Silvicultură

– studierea zonelor de exploatare și reîmpădurire

– stabilirea drumurilor de acces

– inventarierea pădurilor

– gestionarea resurselor

Geologie

Cercetare

Poliție

– diverse evidențe

– analiza datelor despre crime descoperind modele de activitate criminală

Energie electrică

– monitorizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice

– exploatarea și conservarea energiei).

Cadastrul

– crearea si întreținerea bazelor de date cadastrale la nivel urban, rural și national

– exploatarea bazelor de date

Construcții

– localizare

– modelare

– interacțiune

– necesar de materiale de construcții

Cartografie

– realizarea de hărți tematice ).

Apărare

– planificarea bazelor militare

– hărți de bază

– analiza terenului

– dirijarea vehiculelor

– planificarea misiunilor

– analize si planificari ale mediului

Urbanism

Agricultură

– estimarea unei recolte

– situații operative în campaniile agricole

– optimizarea lucrărilor agricole

– urmărirea culturilor agricole

Poștă : urmărirea vehiculelor în timp real folosind GPS

Protecția mediului

– administrarea și exploatarea pădurilor

– analiza habitatelor de viață sălbatică

– simulări pentru evaluarea impactului asupra mediului înconjurător a unei investiții

– impactul a diverși factori asupra mediului înconjurător

– contaminarea apelor subterane

– depozitarea subterană a substanțelor chimice

– poluări în lacuri sau fluvii

– managementul resurselor naturale

Planificarea dezastrelor

Sănătate

– organizarea intervențiilor de urgentă

– plasarea resurselor medicale

– urmărirea gradului de răspândire a SIDA și a altor boli

Pompieri

– localizarea hidranților dintr-un imobil pentru o intervenție de forță majoră

– automatizarea intervențiilor

Servicii de urgență: folosirea in cadru disperceratelor unităților de ambulanță , pompieri , poliție a sistemelor avansate de analiză a traseelor

Topografie

2.1.1. GIS INSTRUMENT PERFORMANT ÎN ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ

GIS este un instrument care introduce exactitate și rapiditate în activitatea curentă a unităților implicate în gospodărirea domeniului public al comunițății:

-consiliile județene

-primăriile

-consiliile locale

-prefecturile

-regiile naționale ce dețin rețele în municipii și orașe

-oficiul de cadastru

În prezent, administrațiile locale se confruntă cu probleme mai complexe decât in ultimele decenii și se cere furnizarea serviciilor mai rapid și mai eficient ca niciodată.Colectarea , managementul , analiza răspândirii informațiilor din aceste zone critice: rețelele de drumuri devin tot mai complexe , sistemele de ape și ape reziduale necesită să fie extinse iar in unele cazuri revizuite complet.Acestea sunt unele din cele mai importante funcții pe care adminstrațiile locale trebuie să le realizeze.

GIS poate ajuta administrațiile locale cu bugete limitate să obțină mai mult din resursele existente prin integrarea datelor din toate unitățile implicate în gospodărirea domeniului public al comunității într-un mediu partajat , pentru o mai bună planificare și luare a deciziilor.

GIS a devenit o tehnologie esențială pentru administrațiile locale, deocarece informația geografică este una dintre cele mai importante componente ale infrastructurii pe care adminsitrațiile locale o construiesc și susțin.

Indiferent că este un accident de trafic sau o problemă de canalizare toate problemele implică o locație geografică.

GIS poate juca un rol vital în eficientizarea administrațiilor locale și determină oferirea de servicii mai bune contribuabililor.Dacă un echipaj este trimis să înlocuiască o conductă de gaz ruptă , o hartă cu locația conductei de gaz va produce cel mai eficient timp de răspuns pentru reparare.

Dacă șoferul unei mașinii de pompieri primește o hartă a unei case ce a luat foc și un plan al clădirii , economisește timp și echipajul lucrează in siguranță.

GIS oferă un puternic set de instrumente pentru crearea și administrarea bazelor de date geografice și realizarea analizelor spațiale.

2.1.2. GIS instrument al managementului urban

Pentru o socientate ce a suferit transformări politice , sociale și economice , viitorul depinde de aptitudinile de valorificare a resurselor socio-economice și culturale a tuturor factorilor implicați în evoluția societatății urbane.Dinamica dezvoltării impune o serie de redefiniri strategice și creative la nivel administrativ.

La nivelul adminstrației publice locale acest tip de management se aplică în două sfere principale de activitate:

-sfera decizională

-sfera operațională

Managementul urban eficient se bazează pe o analiză obiectivă , clară și complexă a situației existente , din toate punctele de vedere , motiv pentru care asigurarea bazei de date este o condiție strict necesară în desfășurarea acestei activități pentru obținerea rezultatelor în dezvoltarea urbană.

Realizarea managementului urban:

-Nivelul deciziei:Strategiile și politicile de dezvoltare urbană .

-Structura organizatorică:Competențele de soluționare si nivelurile decizionale sunt stabilite în funcție de forma de organizare și funcționare a unei organizații.

Managementul urban este alcătuit din :

-Audit

-Viziune

-Politici urbane

-Evaluare

-Monitorizare

-Planuri de acțiuni

Realizarea managementului urban se realizează prin următoarele instrumente:

-Marketing urban

-Planificare strategică

-Modalități de finanțare avansate

2.1.3. Evaluarea proprietăților și a taxelor

Evaluarea proprietăților și a taxelor a fost una dintre cele mai importante dar în același timp și dificile funcții ale administrațiilor locale. Odata ce populația dintr-un oraș se mută și crește trebuie să se ajusteze hărțile aproape în timp real.

Pentru a crea hărți de proprietate și pentru a accesa baze de date ce conțin istoricul operațiunilor este nevoie de instrumente specializate. Aceste analize vor avea nevoie de date de la mai multe entități administrative cum ar fi școli, companii de utilități, etc. Acest lucru este necesar pentru a produce o imagine completă.

Aplicații pe care le poate realiza un GIS:

– potrivirea adreselor

– modelarea valorii terenului

– numerotarea și identificarea parcelelor

2.1.4. Siguranța publică

GIS își găsește utilitatea și în departamentele de poliție, acesta ajutând la analiza crimelor și planificarea operațiunilor tactice.

Cu ajutorul acestui system pot fi ușor analizate modelele cimelor și pot fi create trasee pentru distribuirea efectivelor. Și departamentele de pompieri folosesc GIS pentru realizarea unor analize privind cauza incendiilor, dispecerizarea urgențelor și dirijarea vehiculelor. De un real ajutor este și în cazul serviciilor de urgență. Aceste servicii își cresc eficiența operațiunilor prin coordonarea personalului de specialitate din serviciile de pompieri, ambulanțe și poliție astfel încât acestea să ajungă acolo unde este nevoie în cel mai scurt timp.

2.1.5 Autorizarea construcțiilor

Un constructor trebuie să aibă acces la mai multe informații, cum ar fi:

– mărimea parcelei

– adresa proprietarului

– evaluarea proprietății

– restricții de dezvoltare

– acces public

– disponibilitatea utilităților

– informații despre zonă

– planuri ale inundațiilor

Cu ajutorul analizelor realizate cu GIS constructorul poate accesa toate informațiile geografice ale administrației locale eficient și la timp în timpul procesului de revizuire a autorizării.

GIS este folosit în munca departamentului de construcții fiind folositor la următoarele:

– calcularea taxelor de construcții

– verificarea planurilor

– autorizarea urmăririlor

– conceperea de rapoarte

2.1.6. Planificarea și evaluarea mediului

Administrațiile locale folosesc GIS pentru identificarea și conservarea resurselor de mediu. Câteva exemple din lista aplicațiilor de mediu pentru care poate fi folosit GIS sunt:

– planificarea calitativă a apei și a aerului

– studiul de evaluare a mediului

– inventarierea terenurilor publice

– monitorizarea reclamațiilor

2.1.7. Rețeaua electrică

Aplicația GIS realizată pentru rețelele electrice prezintă printre altele situația circuitelor electrice existente cu menționarea voltajului și dimensiunilor existente între linii. Cu ajutorul acestei aplicații se pot determina cauzele unei căderi de current și se pot localiza zonele în care s-a produs o cădere de curent, putându-se lua măsuri pentru a se remedia defecțiunile. Se pot emite mesaje de avertizare pentru zonele periculoase, având în vedere faptul că se dețin informații despre rețelele în cauză.

Exemple de aplicații:

– menținerea și generarea hărților de bază

– managementul încărcării transformatoarelor

– ordinea procesării lucrărilor

– așezarea liniilor de transmisie

– analize de sistem

2.1.8. Rețeaua de apă și canalizare

Cu ajutorul unui GIS se poate reprezenta sistemul de distribuție al apei ce este legat cu o bază de date ce definește fiecare element( țevi, rezervoare, etc.).

Analizele și inventarul echipamentelor împreună cu planificarea lucrărilor devin proceduri automate ce se regăsesc în sistem.

Un GIS ajută de asemenea și firmele ce gospodăresc apele reziduale la găsirea și gestionarea defectelor canalelor. Se obțin informații ce pot ajuta și la întreținerea și inspecția canalelor. Aceste informații sunt despre starea canalelor, defecțiuni, tipul defecțiunilor, soluții pentru repararea defecțiunilor.

Aceste informații se obțin cu ajutorul a diferite aparate cum ar fi camerele de luat vederi.

Exemple de aplicații pentru rețeaua de apă:

– generarea și menținerea unor hărți de bază

– ordinea lucrărilor

– schițe de lucru

– detectarea crăpăturilor

– analize de pierdere a apei

– analiza scurgerilor

– presiunea rețelei

Exemple de aplicații pentru rețeaua de canalizare:

– inventarul echipamentelor

– analiza scurgerilor în rețea

– ordinea lucrărilor

– schițe de lucru

– generarea și menținerea hărților

2.1.9. Transporturi

În ultimii ani sectorul transporturilor s-a confruntat cu foarte multe probleme. Atât poluarea cât și creșterea costurilor au dus la limitarea dezvoltării sistemelor de transport. Acestea împreuna cu creșterea continuă a numărului de călători au dus la dereglarea traficului și la accelerarea deteriorării infrastructurii transporturilor. Aceste motive i-au făcut pe specialiștii din domeniu să vadă în GIS un partener indispensabil pentru rezolvarea problemelor de acest gen.

GIS se poate folosi la realizarea urmatoarelor activități:

– planificarea stațiilor de autobus

– planficarea șoselelor

– dirijarea autobuzelor

– distribuția mobilelor echipate cu GPS

– calculul direct al traseelor.

De exemplu, se poate realiza și un sistem de urmărire al trenurilor ce constă

în receptoare GPS legate la modemuri și instalate pe fiecare tren. Acestea emit date despre poziția trenurilor.

De exemplu, acest sistem este conectat la panourile de informații din stațiile CFR pentru ca pasagerii să se informeze despre starea fiecărui tren.

2.1.10. Afaceri

O piață noua este reprezentată de către organizațiile comerciale sau de afaceri.

Această piață este unică pentru tehnologia GIS și acest fapt se datorează spectrului larg de ramuri industriale pentru care este importantă o analiză spațială. Se poate afirma faptul că sectoarele cele mai interesante sunt:

– băncile

– comerțul cu amănuntul

– lanțurile fast-food

GIS poate fi utilizat de către comercianți pentru a analiza studii de amplasament, pentru a analiza cererea și oferta sau pentru a planifica activitățile de marketing.

Informația geografică poate fi folosită de către organizații ca pe un cadru de lucru. Aceste informații sunt benefice pentru manageri deoarece le permite acestora să își creeze rapid o imagine asupra afacerii lor, ceea ce îmbunătățește abilitatea lor de a lua decizii.

Exemple de utilizare a GIS în afaceri:

-în vânzări, pentru a realiza analize de distribuție teritorială, pentru planificare teritorială și pentru revizuirea localizării clienților și a competitorilor.

– în marketing, pentru testarea pieței și pentru realizarea de studii

– în servicii, pentru operarea sistemelor de planificare, pentru operarea sistemelor de distribuire și livrare și pentru alte activități pentru client.

– în domeniul operational, pentru analize de costuri, pentru aplicații de administrare a mijloacelor fixe și pentru aplicații de planificare de rute și administrarea inventarului

– în studiile demografice de afaceri, pentru analiza distribuției clienților pe zone comerciale utilă în direcționarea reclamei sau pentru a determina traseele eficiente de livrare a mărfurilor

– preluarea și furnizarea datelor cu scopul de a depista și a folosi eficient terenurile disponibile.

Datele spațiale pot fi utilizate de o companie pe următoarele niveluri:

– regional

– local

– posițional

– micro.

Nivelul regional se referă la toate datele privind un anumit oraș. Aceste date permit analistului să facă opțiuni corecte în cazul unor aplicații, de exemplu, cum ar fi dezvoltarea proprietăților imobiliare, mutarea unor companii, sau apariția unor noi piețe pentru bunurile de consum.

Nivelul local are la bază date ce se adună de pe o suprafață cu o anumită rază ce pornește dintr-un punct de interes (de exemplu, analiza privind intervalul de timp necesar pentru un client de a parcurge cu un automobile drumul de acasă până la un centru de vânzare cu amănuntul).

Nivelul pozițional, numit și ‘’punct de observație’’ este cel mai bine definit de expresia ‘’ ce pot vedea din locul unde mă aflu’’ .

Nivelul micro poate stabili designul ambalajului produsului cât și felul în care sunt amplasate produsele pe rafturi.

2.2.    Realizarea Bazei de Date spațiale și textuale presupune:

Realizarea Bazei de Date spațiale:

 Achiziția datelor spațiale se poate realiza prin:

– digitizare;

– scanare;

– utilizarea datelor digitale existente;

– achiziția datelor teren (prelucrarea masuratorilor).

 Prelucrarea datelor spațiale:

–     verificarea și înlaturarea erorilor de digitizare;

–     realizarea topologiei;

–     identificarea erorilor realizate dupa construirea topologiei;

–     corectarea erorilor de topologie.

Realizarea Bazei de Date textuale se realizează prin:

– stabilirea caracteristicilor atributelor (numele câmpurilor, tipul datelor și cantitatea de memorie necesară pentru stocare);

– completarea tabelelor de atribute ale claselor de elemente caracteristice;

– identificarea erorilor de introducere a datelor

2.2.1.      Analiza datelor

Un GIS permite urmatoarele tipuri de analize asupra bazei de date:

–     analiza datelor spațiale

–     analiza datelor textuale

–     analiza integrata a datelor spațiale si textuale.

2.2.2.      Prezentarea rezultatelor și propunerea soluțiilor optime

Rezultatele pe care le furnizează un GIS pot fi:

– prezentarea datelor curente

– prezentarea unei categorii selectate a datelor

– prezentarea unei predicții asupra stării datelor la un moment dat.

Dupa analiza datelor spațiale și textuale, rezultatele prelucrării pot fi prezentate sub formă grafică sau textuală.

Harta (o forma grafică de prezentare) conține în general urmatoarele componente:

a) elemente spațiale:

– elemente de tip arie (ex.: parcele, clădiri, etc..);

– elemente liniare (ex.: străzi, căi ferate, râuri, etc..);

– elemente punctuale (ex.: copaci, stâlpi, fântâni, puncte de triangulație, etc.).

– elemente compuse.

b) elemente cartografice:

– scara grafică

– săgeata direcției N (nordul geografic).

– legende

– titluri și texte explicative.

2.3. Evaluarea economică a implementării unui GIS

Prin implementarea unui GIS se întelege utilizarea unei dotări materiale (echipamente de calcul, periferice si softwareGIS) și a unor diverse surse de hărți de catre o organizație în vederea dezvoltării unei aplicații bine definite. Evaluarea eficienței implementării GIS pornește de la estimarea costurilor și beneficiilor legate de această activitate.

Structura costurilor implementării  unui GIS  provine din cheltuieli efectuate pentru:

– achiziția de echipamente

– achiziția de programe

– pregătirea personalului

– implementarea, instalarea soluției/software-ului

– introducerea datelor

 -intreținere anuală (programe, echipamente, înstruire personal).

În acest context principalele cheltuieli provin din:

– achiziția

– conversia

– actualizarea

– întreținerea datelor.

2.4. ACHIZIȚIA DATELOR

Principalele probleme legate de introducerea unui GIS sunt cele referitoare la crearea și întreținerea bazei de date, aceasta fiind o activitate dificilă și costisitoare. Realizarea bazei de date cu precizia necesară este dificilă, deoarece acest lucru trebuie realizat pornind de la  materiale sursă afectate de diferite erori. Realizarea bazei de date reprezintă aproximativ 50-60 % din costul total de implementare a unui GIS. Odată realizată baza de date trebuie avute în vedere costurile substanțiale pentru actualizarea bazei de date.

Modalități de achiziție a datelor spațiale (grafice)

Sursele provin din:

– hărți digitale deja existente

– hărți analogice care urmează a fi scanate, digitizate/vectorizate

– hărți analogice care urmează a fi scanate

– date din ridicări topografice

-date din măsuratori fotogrammetrice

-date din măsuratori de teledetecție

-date din măsuratori satelitare cu GPS

Hărțile digitale

După digitizare o hartă devine o bază de date spațială. Informația spațială cuprinsă poate fi transformată cu ajutorul funcțiilor unui GIS, funcții ce permit printarea la orice scară și în orice proiecție.

Hărți analogice

Sunt hărțile obișnuite, desenate pe material plastic sau pe hârtie. Acestea, pentru a forma o bază de date accesibilă calculatorului, trebuie transformate. Acest proces de digitizare constă în transformarea fiecarui punct de pe planșeta de digitizare prin intermediul unui program într-o pereche de coordonate-digitizor x,y. Toate aceste perechi de coordonate formează fișierele de tip vectorial ce generează straturile de elemente fie de tip punct, linie sau poligon.

Date provenite din ridicări topografice

Aceste date se obțin utilizând instrumente de măsurat specifice cadastrului, topografiei, topografiei inginerești, măsuratorilor subterane.

Date din măsuratori fotogrametrice

Măsurătorile fotogrametrice utilizează imagini obținute prin scanarea imaginilor analogice. Datele obținute sub forma raster sunt înregistrate pe suport magnetic.

Date din măsuratori de teledetecție

Teledetecția se ocupă cu achiziționarea de informații calitative și cantitative asupra obiectelor și fenomenelor din mediul înconjurator pe baza unor măsuratori efectuate de la distantă față de obiecte, dar și cu prelucrarea geometrică și radiometrică a acestor înregistrări, analiza și extragerea de informații din imaginile digitale. Achiziția presupune o sursa de energie, un mediu de transmisie, o interacțiune cu materia, un senzor ce primește semnalul propagat prin mediul de transmisie, și raspunsul senzorului ce este înregistrat în timp real, apoi prelucrat și analizat în scopul recunoașterii caracteristicilor fizico-chimice ale obiectului. Prelucrarea imaginilor de teledetecție presupune prelucrări geometrice ce constau în aducerea la scara a imaginilor, efectuarea de corecții geometrice, registrația relativă și absolută ce reprezintă aducerea în corespondență geometrică a imaginilor de prelucrat cu imaginea de referință sau harta digitală și prelucrari radiometrice ce constau în general în filtrarea, întărirea imaginii, sau slăbirea ei, operații în general invariate asupra pozitiei geometrice. În final se pot face analize ale imaginii în scopul extragerii informațiilor calitative din acestea și întocmirii hărților. Toate aceste operații se fac pe calculator, imaginea asupra căreia se lucrează fiind o imagine digitală în format raster.

Date din masuratori satelitare cu GPS

Metodele avansate GPS permit măsuratori de latitudine, longitudine și altitudine a fi determinate într-o perioada relativ scurtă de timp cu acuratețea de ordinul centimetrilor. O aplicație practică a metodelor GPS ar putea fi folosită atunci când în teren au survenit modificări în zone inaccesibile, iar hărțile digitale deținute nu includ aceste modificări. Astfel cu ajutorul GPS-lui se pot face rapid aceste măsuratori, se poate crea topologia cu ajutorul unor programe speciale pentru a fi recunoscute de un GIS  și apoi se pot implementa în acesta pentru a fi prelucrate mai departe.

2.5. Proiecte GIS realizate în țară

Banca de date a drumurilor din Europa .Chiar și problemele României legate de drumuri au fost introduse în banca de date digitală a drumurilor Europene.EMD (European Motorways Databank) a fost realizată de Facultatea de Drumuri a Universității din Ljubliana , Slovenia în colaborare cu Federația Internațională a drumurilor din Geneva.Datele sunt destinate a fi exploatate cu ArcView GIS , având drept suport grafic harta digitală a Lumii.

ArcView este o interfață prin care utilizatorul are acces la baze de date geografice care a produs o adevărată revoluție în domeniul programelor GIS punând în această tehnologie la îndemâna tuturor utilizatorilor de calculatoare din lume , indiferent de pregătirea software a acestora.

Hărțile si rapoartele realizate pot fi afișate pe monitor sau transferate în fișiere cu diferite formate (BitMap , MetaFile , ESRI plot file etc.) sau la imprimantă.

ArcView GIS oferă facilități de integrare a datelor , instrumente pentru crearea și editarea datelor geografice.

În multe organizații ArcView GIS este utilizat pentru vizualizarea și analiza bazelor de date geografice construite și gestionate de ARC-INFO.

În ultimii ani au fost colectate și integrate în EMD numeroase date privind rețeaua de drumuri din intreaga Europă. Datele se referă la starea drumurilor,numărul de benzi de circulație, volumul traficului, siguranța traficului, intreținerea și finanțarea drumurilor, etc. Prin utilizarea puternicilor facilități ale ArcView GIS și a suportului geografic al DCW baza de date clasică poate fi exploatată din perspectivă cartografică.

2) Controlul forțelor convenționale în cadrul OSCE. Datele geografice ale DCW stau la baza unor aplicații realizată de asemenea cu ArcView GIS. Această aplicație se numește VERGIS(VERification GIS) și este folosită de OSCE(Organizația pentru Cooperare și Securitate în Europa) pentru controlul forțelor convenționale. Romania participă alături de alte state europene la realizarea acestui proiect.

3) REGIS-sistem informatic geografic pentru evidența tehnică a rețelelor electrice. Sistemul REGIS, realizat la ITC, rezolvă problemele legate de cartografierea, evidența tehnică și asistarea deciziei, în exploatarea rețelelor electrice de transport și distribuție, oferind o soluție unitară pentru diferitele niveluri ierarhice din structura Direcției Generale de Transport și Distribuție a Energiei Electrice.

Funcțiile principale ale sistemului sunt :

crearea/actualizarea bazelor de date geografice sub formă de hărți și planuri de situație la diferite scări, conținând atât elemente specifice rețelelor electrice (linii aeriene sau subterane, accesoriile acestora, stații și posturi de transformare, etc.), cât și ale zonelor pe care acestea le străbat (parcele, clădiri, drumuri, căi ferate, alte rețele edilitare, etc), gradul de detaliere depinzând de nivelul de implementare și de scară.

crearea/actualizarea bazelor de date tabelare asociate, conținând atât caracteristici constructive și funcționale ale elementelor din componența rețelelor electrice (indiferent dacă acestea sunt sau nu reprezentate pe hartă), cât și atribute ale unor elemente din teren, care prezintă interes pentru funcționarea sau administrarea rețelelor electrice.

vizualizarea informațiilor din bazele de date (sub forma de hărți, desene, tabele, rapoarte, etc.), selecția zonei sau elementului făcându-se grafic, alfanumeric sau rezultând din aplicație.

realizarea unor analize specifice, implicând atât poziția spațială a obiectelor cât și caracteristicile acestora (studiul conectivității electrice).

Aplicația operează cu hărți la scările 1 : 1.000.000 (hărți la nivelul întregii țări) , 1 : 100.000 (hărți care acopera 1-3 județe), 1 : 5.000 sau 1 : 2.000 (pentru planurile de situație referitoare la zonele extravilane), și 1 : 1.000 sau 1 : 500 (pentru planurile de situație din zonele intravilane, în care se pot vizualiza detalii constructive ale liniilor si stațiilor electrice).

Produsul constituie un instrument util pentru activitatea de exploatare, întreținere, asistare a deciziilor și în prespectivă, pentru activitatea de dezvoltare/proiectare din structura sistemului de transport și distribuție a energiei electrice.

4) Sistem informatic geografic pentru recenzarea și urmărirea stării monumentelor istorice si arheologice.

Aplicația realizată de ITC, oferă arheologilor un instrument de lucru pentru evaluarea cercetărilor în vederea lansării de interpretări sau ipoteze. De asemenea se pot analiza și stabili : zone de protecție ale diferitelor vestigii arheologice, posibilități de valorificare a acestora din punct de vedere turistic, starea de conservare la un moment dat, sau succesiv în timp a diferitelor obiective arheologice sau istorice.

Aplicația este structurată pe trei niveluri :

Planul general-conține o hartă de localizare a obiectivului arheologic la scară 1 : 25.000

Planul de situație-conține așezarea împreuna cu vecinătățile sale, la scară 1 : 2.000

Planul de ansamblu-conține așezarea împreuna cu elementele sale componente la scară 1 : 50.

Fiecare nivel asigură:

-selecția straturilor active: drumuri principale sau secundare, râuri, rețea CFR, parcele, curbe de nivel, linii de înaltă tensiune , obiective arheologice

-funcții de mărire sau micșorare

-selecție de tip alfanumeric sau grafic a obiectivelor arheologice

-afișarea imaginilor aeriere ale zonei arheologice în mai multe perioade împreună cu datele de prelevare corespunzătoare

-referințe despre obiectivele arheologice din zonă

-modificări de imagini

-suprapuneri de imagini peste planuri de detaliu ale așezărilor

-imagini terestre (ale săpăturilor)

-selecția unei rețele grilă (100 x 100 m sau 10 x 10 cm) cu sau fără numerotare

-afișarea de informații alfanumerice despre elemental selectat

-introducerea informațiilor alfanumerice (numele cercetătorului, anul săpăturii, material, protecție, dimensiuni) despre elementul selectat

-editări de straturi (existente sau noi)

-modificare document, modificare strat, modificare atribute strat.

O altă component foarte importantă a aplicației este editorul, care permite cercetătorului arheolog construirea unei biblioteci de straturi, ce reprezintă versiuni ale altor cercetători sau versiuni proprii asupra estimării contururilor probabile ale obiectivelor arheologice din zonă.

Astfel, fiind posibilă:

-editarea unor straturi deja existente

-crearea de forme geometrice

-ștergerea unor versiuni anterioare de straturi de informație

-adăugarea de elemente pe plan de detaliu

-adăugarea de elemente alfanumerice unor elemente grafice

-stabilirea zonelor de protecție în jurul obiectivelor arheologice

-schițarea unor contururi probabile ale obiectivelor arheologice încă nedecopertate

Pentru editare se folosesc imagini aeriene ale zonei de interes sau planuri topografice ale zonei.

5) Rețele de aducțiune a apei

Compania de apă din Brașov beneficiază de un proiect în care au fost integrate hărți geografice, planuri de construcții și desene tehnice de instalații, având ca rezultat un sistem complet, care poate fi utilizat atât de factorii de conducere cât și de cei de execuție ai unei întreprinderi. Astfel, aceasta își gestionează arhiva de desene pe suportul oferit de firmă ,având posibilitatea unei consultări rapide a informațiilor, într-un sistem ce poate fi actualizat permanent, și cu posibilități interactive de lucru.

Aplicația este ogranizată sub formă de arbore și conține trei mari categorii de informații:

Tronsoane de conductă

Primul tip de informative legat de tronsoane este cel al amplasării în teren. În funcție de hărțile de care dispune clientul, amplasarea conductelor poate fi însoțită de detalii privind formele de relief, informații despre suprafețe, proprietari, poziția față de drumurile naționale, județene sau căi ferate. Deoarece un astfel de desen este foarte încărcat, se pot alege doar elementele care se doresc vizualizate prin intermediul unei ferestre de dialog.

Stații de pompare, rezervoare

Aceasta acoperă o paletă vastă de informații, cum ar fi: planuri de constructive, planuri pentru instalații hidraulice, instalații tehnologice, electrice, de ventilație, scheme electrice de lumină si forță.

Indiferent cât de complexă este aplicația, planurile pot fi regăsite ușor, iar realizarea unor noi desene de execuție sau extragere a anumitor porțiuni de desene se poate face cu productivitate mărită. De asemenea, la cererea beneficiarului, o parte din instalații poate conține filme, poze sau simulări de funcționare.

Mijloace fixe

O altă categorie mare de informații ce poate fi atașată elementelor de traseu (rezervoare, stații, cămin, etc.) este baza de date ce conține mijloacele fixe ale clientului. Mijloacele fixe se atașează sau se detașează după ce se selectează un element de traseu și li se pot aduce modificări sau pot fi vizualizate.

Concluzii

Sistemul informatic geografic reprezintă o colecție organizată, formată din software, hardware, date geografice și personal, ce este destinată achiziționării, stocării, actualizării,analizei, prelucrării, și afisării informațiilor geografice în concordanță cu specificațiile dintr-un domeniu aplicativ.

Harta este o reprezentare grafică a unei anumite porțiuni din suprafața Pamântului în care linii, puncte și poligoane indica poziția obiectelor geografice iar textele și simbolurile grafice descriu aceste obiecte. Relațiile spațiale dintre obiecte sunt reprezentate și trebuie să fie interpretate de cel caruia i se adresează harta.

Prin date geografice se întelege ansamblul format din coordonate și date descriptive . O bază de date spațială este o colecție de date geografice, ce este organizată în mod structurat, astfel încât interogarea, stocarea, actualizarea, tipărirea și afișarea informațiilor continute să fie realizate într-un mod cât mai accesibil.

GIS este una dintre tehnologiile informaționale ce au transformat într-un mod radical felul în care geografii își realizează cercetările spre beneficiul societății. Un impact major l-a avut și asupra utilizatorilor de rand prin faptul ca le-a ușurat acestora într-un mod observabil activitățile zilnice. În domeniul afacerilor, cea mai promițătoare direcție de dezvoltare a aplicațiilor GIS poate fi reprezentată de către serviciile web. În momentul de față numai un mic număr de furnizori permit companiilor să realizeze interogări spațiale complexe prin intermediul unor interfețe web. Astfel de furnizori pot găzdui aceste date spațiale și le pot combina cu diverse resurse de date dacă organizațiile își doresc acest lucru.

Ca o concluzie, GIS nu este nici o componenta software, nici o componenta hardware, ci mai degraba trebuie privit ca un proces. GIS este un instrument ce ajuta la luarea deciziilor. Felul în care datele sunt introduse, analizate și stocate în cadrul sistemului GIS trebuie să reflecte modul în care informațiile vor fi utilizate pentru un anumit tip de cercetare sau pentru o sarcină care necesită luarea unor decizii. A vedea GIS-ul doar ca un sistem software sau hardware, înseamnă a pierde rolul foarte important pe care îl joaca într-un proces complet de luare a deciziilor.

BIBLIOGRAFIE

Sisteme Informatice Geografice GIS, George Dimitriu

Gfk Geomarketing, RadioGraph 8 si District 8-Edi ie premium

GIS, Wikipedia

http://en.wikipedia.org/wiki/Geographic_information_system

Evolu ia Sistemelor Informationale Geografice (GIS),

http://earth.unibuc.ro/articole/evoluia-sistemelor-informaionale-geografice-gis

GIS in Every Walk of Life

http://www.gis.com/whatisgis/everywalk.html

A platform for Internet GIS

http://www.gisdevelopment.net/technology/gis/mi03037.htm

Digital Image Data Recovery from Printed Image,

http://www.gisdevelopment.net/aars/acrs/1995/ps4/ps4002.asp

http://arhitectsef.oradea.ro/

http://www.geo-spatial.org/

http://www.scritub.com/