Proiectarea Unui Port Pescaresc pe Maului Unui Fluviu

Politehnica

Proiectarea Unui Port Pescaresc pe Maului Unui Fluviu

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Piese scrise

CAPITOLUL I: Memoriu tehnico-economic justificativ …………………………………… pag.6

Date generale ……………………………………………………………………..pag.7

Descrierea generală a lucrărilor ……………………………………………………pag.7

Amplasament…………………………………………………………..pag.7

Clasa și categoria de importanță……………………………………….pag.8

Funcționalitate………………………………………………………….pag.8

Date climatice…………………………………………………………..pag.8

Zona seismică……………………………………………………………….pag. 9

Soluția constructivă…………………………………………………….pag.10

Materiale folosite ………………………………………………………pag.11

CAPITOLUL II: Breviar de calcule……………………………………………………………pag.12

2.1. Dimensionarea portului……………………………………………………………………pag.12

2.2. Dimensiunile navei de calcul……………………………………………………….pag.12

2.3. Calculul zidului de cheu……………………………………………………………pag.19

2.4. Calculul stabilității taluzelor…………………………………………….. …………………..pag.24

2.5. Magazin alimentar………………………………………………………………………………………pag.32

2.6. Hală pentru prelucrarea și expedierea peștelui…………………………………….pag.45

2.7. Dimensionarea parcării………………………………………………………………………………..pag. 47

CAPITOLUL III:Tehnologia de execuție………………………………………….. ……………………pag.49

3.1. Decopertarea stratului vegetal………………………………………………………………………pag.49

3.2. Tehnologia de execuție a excavațiilor………………………………………………pag.51

3.3.Materii prime și materiale necesare pentru fabricarea betoanelor………………….pag.54

3.4. Transportul betonului proaspăt……………………………………. ………………………pag.55

3.5. Turnarea betonului în tranșee sub noroi bentonitic…………………………………pag.56

3.6. Decofrarea elementelor…………………………………………………………….pag.60

3.7. Depozitarea elementelor prefabricate………………………………………………pag.60

3.8. Punerea în operă a patului de piatră spartă…………………………………………pag.61

3.9. Realizarea protecției din anrocamente………………………………………………………pag.61

CAPITOLUL IV: Documentația tehnico-economică…………………………………………..pag.63

4.1.Antemăsurătoarea……………………………………………………………………pag.63

4.2.Deviz estimativ………………………………………………………………………pag.67

4.3.Lista consumurilor de resurse materiale (cantități totale)…………………………..pag.70

4.4.Lista consumurilor cu mâna de lucru (cantități totale)……………………………..pag.71

4.5.Lista consumurilor de ore de funcționare utilaje de construcții……………………pag.72

4.6. Lista consumurilor privind transporturile (cantități totale)……………………. ……….pag.73

CAPITOLUL V: Programarea și organizarea execuției lucrărilor……………………………..pag.75

5.1.Lista cu activitățile de lucru………………………………………………………..pag.75

5.2. Metoda MPM. Analiza drumului critic…………………………………………….pag.76

5.3.Graficul de eșalonare calendaristică………………………………………………..pag.77

CAPITOLUL VI: Norme de protecțiea muncii și stingerea incendiilor……………………………. pag.78

Bibliografie……………………………………………………………………………………..pag.81

Piese desenate

Capitolul I. Memoriu tehnico-economic justificativ

Proiectul cuprinde următoarele capitole:

Memoriu tehnico-economic justificativ în care se prezintă profilele litologice și date despre amplasamentul care apare în planul de situație;

Breviare de calcule care conțin:

Determinarea dimensiunilor bazinului portuar ;

Determinarea dimensiunilor navei de calcul;

Determinarea lungimii frontului de acostare;

Determinarea indicilor tehnico-economici ai portului , suprafeței operative si suprafeței neoperative a portului;

Determinarea adâncimii portului;

Determinarea secțiunii de intrare;

Calculul zidului de cheu;

Solicitări în zidul de cheu;

Dimensionarea armăturii;

Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor;

Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor;

Predimensionare elementelor structurale;

Determinarea dimensiunilor pentru parcare;

Caiet de sarcini care conține descrierea tehnologiei de execuție pentru realizarea săpăturilor, tehnologia de execuție a excavațiilor, materii prime și materiale necesare pentru fabricarea betoanelor, transportul betonului proaspăt , turnarea betonului în tranșee sub noroi bentonitic, îngrijirea și pregătirea cofrajelor, decofrarea elementelor, depozitarea elementelor prefabricate;

Documentația tehnico-economică în care este prezentată lista cu cantitățile de lucrări, devizul de lucrări, extrase de forță de muncă, materiale, utilaje, mijloace de transport;

Programarea și organizarea execuției lucrărilor- graficul GANTT, analiza drumului critic, graficul rețea pentru metoda drumului critic (MPM) ;

Norme de protecție a muncii și prevenirea și stingerea incendiilor;

Bibliografie ;

Piese desenate

Prezenta documentație cuprinsă în cadrul proiectului a fost întocmită în scopul de a proiecta un port pescăresc pe malul unui fluviu. Bazinul portuar asigură un trafic anual de pește de 1800 tone și un trafic zilnic de 60 tone de pește.

1.1.Date generale

Denumire proiect: Port pescăresc pe malul unui fluviu;

Amplasamentul obiectivului: Tulcea, Strada Grigore Antipa

Titularul investiției :

Beneficiarul investiției:

Elaboratorul proiectului: Iorgu Georgiana;

1.2. Descrierea generală a lucrărilor

1.2.1 Amplasament

Municipiul Tulcea este situat pe șapte coline din Dealurile Tulcei, cu o populație de 73.707 locuitori. Tulcea este un oraș modern, industrial, port pentru navele care transportă materii prime, produse industriale și pentru navele de pasageri. Orașul are un mare avantaj deoarece este accesibil atât de pe Dunăre cât și de pe mare.

Fig. 1. Amplasamentul lucrărilor (sursa Google Maps)

Construcția este amplasată pe un teren având suprafața de 52845,4 m2 , care este situată în municipiul Tulcea, judetul Tulcea, pe Strada Grigore Antipa și are urmatoarele vecinătăți :

La Nord: Faleză Tulcea ;

La Est: Strada Grigore Antipa;

La Sud: Faleză Tulcea;

La Vest: Dunărea.

Locul vizat are o formă aproximativ dreptunghiulară în plan. Terenul beneficiază de alimentare cu apă, canalizare menajeră, alimentare cu energie electrică, telefonie și gaz.

Accesul automobilelor în incintă se face pe latura de Est , din Strada Grigore Antipa, iar aceesul navelor se face pe latura de Vest, pe Dunăre.

1.2.2. Clasa și categoria de importanță

Construcția se încadrează în clasa de imporanță II , conform Tabel 4.2. din P100-1/2013 („Clădiri a căror întrerupere a funcțiunii poate avea un impact major asupra populației”) , având valoarea factorului de importanță γ1=1,2 si categoria de importanță C-„Construcție de importanță normală”, conform Hotărârii Guvernuui României, HG 766 din 1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții.

1.2.3.Funcționalitate

Construcția are funcțiunea de port pescăresc și în cadrul acestuia există un magazin alimentar și o hală de prelucrare a peștelui. Regimul de înălțime pentru magazin este de 3,00 m, iar pentru hală de 6,00 m.

Pentru împiedicarea pătrunderii aluviunilor în bazinul portuar canalul care face legătura între fluviu și bazin este orientat în sens opus direcției de curgere a apei pe fluviu. Unghiul dintre canalul de legătură și malul fluviului este de 30.

1.2.4. Date climatice

Din punct de vedere al încărcărilor corespunzătoare amplasamentului, acțiunile din vant care intervin în calculul construcției au fost stabilite in concordanță cu CR 1-1-4-2012 „Cod de proiectare: Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor”, valoarea caracteristică a presiunii de referință a vântului pe intervalul de recurență IMR=50 ani, este de 0,5 kPa.

În conformitate cu CR 1-1-3/2012 „Cod de proiectare: Evaluarea acțiunii zăpezi asupra construcțiilor”, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la nivelul solului , pentru altitudini A≤1000 m (conform Anexa A) , este de 2,00 kN/m2.

Terenul se încadrează într-o zonă cu climat temperat-continental cu influențe sub-mediteraneene conform Monografiei Geografice a Românie și are următoarele caracteristici :

Temperetura medie anuală:10-11°C;

Temperaturile medii multianuale în luna ianuarie : -4°C;

Temperaturile medii multianuale în luna iulie : +17°C;

Precipitații medii multianuale:359-445 mm/an

Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre NE (18,3%), urmate de cele dinspre NV (17,1%), E (15,2%) și N (13,1%), vitezele medii anuale fiind cuprinse între 0,8 și 5,3 m/s.

1.2.5. Zona seismică

Fig.2.Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare cu IMR=225 ani (Normativ P100-1-2013)

Fig.3.Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colț), Tc a spectrului de raspuns.( Normativ P100-1-2013)

Încadrarea seismică s-a realizat în conformitate cu P100-1/2013 „Codul de proiectare seismică” , zona seismică se caracterizează prin accelerația de vârf a terenului ag=0,20 g , perioada de colț Tc=0,7 secunde.

1.2.6. Soluția constructivă

Pentru zidul de cheu s-a optat pentru soluția cu pereți mulați.

Pentru partea de suprastructură a magazinului s-a optat pentru soluția în cadre din beton armat monolit fiind dispuse pe 2 direcții iar pentru hală din elemente de metal.

Clădirile sunt proiectate astfel încât să se respecte condițiile prevăzute în Legea 10/1995 privind calitatea în construcții:

Siguranța în exploatare;

Rezistență și stabilitate;

Siguranța la foc;

Izolare termică, hidrofugă și realizarea economiei de energie;

Igiena și sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului;

Protecția împotriva zgomotului.

Materiale folosite

S-a utilzat beton de clasa C20/25 la turnarea betonului în elementele structurale din suprastructură (stâlpi, grinzi, planșee). Armăturile folosite sunt din oțel PC52.

Pentru efectuarea studiului geotehnic s-au executat foraje în trei puncte cu diverse altitudini, rezultând astfel trei profile geologice:

Capitolul II. Breviar de calcule

2.1. Dimensionarea portului

Bazinele cu mai puțin de patru dane pe lungime vor avea următoarele lățimi orientative:

Porturi maritime: 150…300 m

Porturi interioare: 60…100 m

Bazinele cu mai mult de patru dane pe lungime vor avea următoarele lățimi orientative:

Porturi maritime: 200…300 m

Porturi interioare: 100…150 m

Traficul anual de pește : 18000 tone/an .

Flota utilizată :

Bărci: L = 7.00 m

B = 1.5 m

T = 0.60 m

Pescadoare de 200 tone : L = 25.00 m

B = 4.80 m

T = 2.00 m

2.2. Dimensiunile navei de calcul

Fig.4. Dimensiunile navei de calcul

Bnc – lungimea navei de calcul ;

Bnc = 2Bpescador = 24.80= 9.6 m

Lnc – lățimea navei de calcul ;

Lnc = 25.00 m

Tnc= 2.00 m

Bo- lățimea canalului la oglinda apei ;

Bo=2 Bnc+2Je+Ji+2a

Je- rezerva exterioară ;

Je ≥ 0.2 Bnc

Je = 0.29.6 = 1.92 m

Ji- rezerva interioară ;

Ji=2 Lncsinθ ; θ=2 Ji= 1.75 m

m=1;1.5- pentru taluzuri atacate de valuri

m=2 ;2.5 ; 3- pentru taluzuri atacate de valuri

Aleg m=2

a =Tncm

a= 4 m

Bo= 29.2+21.96+24+1.75= 32.79 m

Determinarea lungimii frontului de acostare

Frontul de acostare este alcătuit din totalitatea amenajărilor făcute de-a lungul acvatoriului portului pentru acostarea navelor și realizarea operațiilor portuare .

Cantitatea de pește :

Qpește= 18000 tone/an

Numarul de zile de operare pentru pește este de 300 zile pe an.

Traficul zilnic de pește

qpește== 60 tone/zi

Capacitatea de operare a unei dane pentru pește (Pi)

Pi = [kσT+(λ-k)qss]c [t/zi]

Bărcile nu pot avea utilaje proprii de bord

Pi=kσTc [t/zi]

Unde :

s – numărul de schimburi pe zi ; 2 schimburi/zi

c – coeficientul de neuniformitate ; c = 0.7-1.00 c = 0.8

k – numărul de utilaje de pe uscat ; k = 1-2 k = 1

σ – capacitatea de lucru a utilajelor de la dană ;

T – numarul de ore pe zi; T= 10 ore

λ – numarul de bocaporți; λ=3

qs – capacitatea de lucru pe schimb a utilajului de pe navă

Pescadoarele au o capacitate de pește pe schimb de 3 tone. Pe nave și în port se lucrează în două schimburi /10 h pe zi.

Ppescador=[110 h+(3-1)2 sch]0.8= 33,6 tone

Pbarca = 13100.8= 24 tone ;

Distanța de siguranța între navele acostate la cheu:

Fig.5. Distanța de siguranța între navele acostate la cheu

Pentru nave autopropulsate :

a = 8 m pentru nave cu lungimea mai mică de 65 m ;

a = 10 m pentru nave cu lungimea cuprinsă între 65 m și 100 m ;

a = 15 m pentru nave cu lungimea mai mare de 100 m ;

Pentru nave nepropulsate :

a = 10 m pentru nave cu lungimea mai mică de 65 m ;

a = 15 m pentru nave cu lungimea cuprinsă între 65 m și 100 m ;

a = 20 m pentru nave cu lungimea mai mare de 100 m ;

Lungimea danei

ld=ln+a

ldpescador= 25+8=33 m

ldbarca=7+10=17 m

Numarul de dane

npescador== 1,76 2 dane

nbarci==2,5 3 dane

Lungimea grupului de dane

Lgdpescador = ldpescador npescador

Lgdpescador = 66,00 m ;

Lgbarca = 51,00 m ;

Lungimea frontului de acostare pentru nave tehnice :

un remorcher plutitor : L=35 m ; B= 4,5 m

o navă pentru stins incendii : L= 30 m ; B= 6 m

ldremorchere=38,00 m

ldnaveincendiu=33,00 m

Σtehnic=71,00 m

Distanța de siguranță între două nave tehnice este de 3,00 m.

Lungimea frontului de acostare

Lfa=1.1117+71=199,70 m

Determinarea indicilor tehnico-economici ai portului , suprafeței operative si suprafeței neoperative a portului .

Dezvoltarea și dimensiunile portului se pot caracteriza începând cu următoarele elemente:

Lfa- lungimea frontului de acostare (m) ; Lfa=199,78 m ;

Sa- suprafața acvatoriului portului(radă, bazine) ; SA=12375,27 m2 ;

Qa- traficul anual de pește (t/an) ; Qa=18000 tone/an ;

τ- tonajul brut al navelor care intră și ies din port într-un an (tdw/an) ; τ = 27000 tdw/an ;

T – suprafața portului (m2) ; T = 52845,4 m2 ;

So – suprafața operativă a portului (m2) ; So = 33840 m2 ;

SN – suprafața neoperativă a portului (m2) ; SN = 19005,40 m2 ;

T = So+SN ; T = 33840+1905,4 = 52845,4 m2 ;

So= Ldi (180-120) m ;

Sopescadoare = 66180=11880 m2;

Sobarci = 51180= 9180 m2 ;

Sotehnic = 71180 = 12780 m2 ;

= 0,5 – 2 ; = = 4,270 ;

= 100 – 300 ; = = 61,97 ;

= 5 – 35 = = 0,34 ;

= 2 – 50 ; = = 2,18 ;

Determinarea secțiunii de intrare

Fig.6. Determinarea secțiunii de intrare

Rmin ≥ 3Lp ; Rmin = 325 = 75,00 m;

Lp = 25,00 m ;

ΔB = = ; ΔB = 4,17 m;

d = (0,5 – 1)Bp ; d = 4,80 m;

L1-1 = 3Bp +4d ; L1-1 = 33,60 m;

Determinarea adâncimii portului

Fig.7. Determinarea adâncimii portului

Hp = Tnc+

z1 – rezervă pentru navigație ;

z1 = 0,1 – 0,5 m ; z1 = 0,3 m ;

z2 – rezervă pentru valuri ;

z2 = 0,32h- z1 ;

2h = 0,5 – 0,8 m ;

z2 = -0,15 m = 0 m ; valoarea negativă nu se ia în calcul ;

z3- rezervă pentru diferența de asietă ; z3 = 0,3 m ;

z4 – rezervă de dragaj ; z4 = 0,3 m – 0,5 m ;

z4 = 0,3 m

Hp = 2+0,3+0+0,5+0,3 ; Hp = 2,90 m ;

2.3. Calculul zidului de cheu

Fig.8. Zidul de cheu

Solicitări în zidul de cheu

l = hg + Hp + h1 ; l = 5,70 m

hg =0,50 m – 1,00 m ; hg = 0,50 m ;

h1 = 2,00 m – 4,00 m ; h1 = 2,30 m ;

Hp = 2,90 m ;

hu = 1,00 m – 1,50 m ; hu = 1,00 m ;

ϒp = 17,2 KN/m2 ;

Φ = 26 – 30 ; Φ = 30 ;

P1 = ϒp hu tg2 (45 – ) ;

P1 = 17,2 1 tg2 (45 – ) ; P1 = 5,73 m ;

P2 = ϒp (hu + hg +Hp + h1) tg2 (45 – ) ;

P2 = 17,2 (1+0,5+2,9+2,3) tg230 ; P2 = 39,41 m ;

Pp = ϒp h1 tg2 (45 – ) = 17,2 2,3tg2(45 – ) ;

Pp= 118,68 m ;

Fp = = = 136,48 KN ;

V1 = P1 l +P2l (KN ) ;

V1 = 5,73 5,7 + 38,415,7 V1 = 30.87 KN ;

V2 = P1l + P2l (KN) ;

V2 = 5,73 5,70+38,415,7 V2 = 94,91 KN ;

Fp = 1,3 V2 ; Fp = 123,39 KN ;

Calculul momentelor maxime

Pentru

Dimensionarea armăturii.

Am utilizat clasa de beton C 16/20 care are rezistența la compresiune fcd = 12,5 MPa și armătura de tip PC 52 cu rezistența de calcul fyd = 290 MPa. Dimensiunea maximă a agregatelor utilizate la prepararea betonului este de 31,5 mm.

Armarea tirantului

Fig.9.Armarea tirantulului

Aa = = = 665,30 mm2 ;

c = 0,80-0,90

= 773 mm2 = 4ø14 + 2ø10

Armarea feței exterioare

Fig.10. Armarea feței exterioare și a feței interioare

a = s + ;

s = 10 cm;

ø ≌ 12 mm ;

a = 100+6 =106 mm;

h0 = h – a = 800 – 106 h0 =694 mm;

h = 800 mm;

m = = = 0,007;

ξ = 1- = 1- = 0,007 ;

p = 100ξ= 1000,07= 0,03 ;

p<pmin = 0,05

A0= bh0=1000694 = 347 mm2 ;

= 392 mm2= 5ø10 ml ;

Armarea feței interioare

a = s + ;

s = 5 cm;

ø ≌ 14 mm ;

a = 50+7 =57 mm;

h0 = h – a = 800 – 57 h0 =743 mm;

h = 800 mm;

m = = = 0,013;

ξ = 1- = 1- = 0,013 ;

p = 100ξ= 1000,013= 0,059 ;

p>pmin = 0,059

A0= bh0=1000694 = 438,37 mm2 ;

= 452 mm2= 4ø12 ml ;

2.4. Calculul stabilității taluzelor

Taluzul debleului are panta de 1:1,5. Pentru a determina centrul secțiunii de alunecare, punctul O, se folosesc unghiurile β1 și β2 aflate prin interpolare din următorul tabel:

Tabelul 1. Verificarea stabilității taluzului ( Îndrumător de geotehnică și fundații- Sanda Manea, UTCB 1998)

Formula factorului de siguranță este următoarea:

Fs= > 1,2

Deoarece construcția se încadrează în clasa a doua de importanță, factorul de siguranță Fs trebuie sa fie mai mare decât 1,2.

Caracteristicile geotehnice ale straturilor sunt următoarele:

Pământ vegetal Loess

ϒs = 17 kN/m3 ; ϒs = 27,23 kN/m3 ;

W = 16,5 % ; W = 18,7 % ;

θ = 14 ; θ = 18 ;

c = 1% ; c = 2% ;

p = 25 % ; p = 27 % ;

ϒsat = 21,5 kN/m3 ; ϒsat = 22,6 kN/m3 ;

ϒnat = 22,6 kN/m3 ; ϒnat = 23,6 kN/m3 ;

Nisip prăfos Pietriș cu argilă

ϒs = 27,53 kN/m3 ; ϒs = 28,10 kN/m3 ;

W = 19,5 % ; W = 27,6 % ;

θ = 25 ; θ = 19 ;

c = 5% ; c = 18% ;

p = 34 % ; p = 38 % ;

ϒsat = 23,4 kN/m3 ; ϒsat = 23,6 kN/m3 ;

ϒnat = 24,00 kN/m3 ; ϒnat = 24,73 kN/m3 ;

Dimensionarea taluzelor a fost făcută correct, ceea ce permite realizarea unor taluze cu panta de 1:1,5 fără a exista riscul pierderii stabilității acestora.

Profil 1

Fs= 1,79 > 1,20

Profil 2

Fs= 1,65 >1,20

Profil 3

Fs = 1,58 > 1,20

2.5. Magazin alimentar

Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.

Încărcarea din zăpadă s-a calculat conform „CR1-1-3/2012-Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”.

Zăpada normală:

S = µiCeCt= 1,000,81,001,002,00= 1,60 KN/m2

Unde :

ϒIs – factorul de importanță expunere pentru acțiunea zăpezii , asociat fiecărei clase de importanță- expunere;

Sk – valoarea caracteristică a încărcarii din zăpada pe sol, în amplasament; Sk=2,00 KN/m2, conform normativului CR 1-1-3 / 2012, harta pagina 7.

– coeficient de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiș;

Figura 11. Coeficienții de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperișuri cu o singură pantă, cu două pante și pe acoperișuri cu mai multe deschideri (CR 1-1-3/2012)

Ce –coeficient de expunere a construcției în amplasament;

Tabelul 2. Valorile coeficientului de expunere Ce (CR 1-1-3/2012)

Ct – coeficientul termic. Coeficientul termic este utilizat pentru reducerea încărcării date de zăpadă pe acoperiș în cazuri speciale când transferul termic ridicat la nivelul acoperișului (coeficient global > 1 W/m2K) conduce la topirea zăpezii. În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină pe baza unui calcul de transfer termic. În toate celelalte cazuri coeficientul termic : Ct = 1,0.

Tabelul 3. Valorile factorului de importanță pentru acțiunea seismică (Cod de proiectare seismică P100-1-2013)

Zăpadă aglomerată:

S = *µi*Ce*Ct*= 1,000,601,001,002,00= 1,20 KN/m2;

Unde :

ϒIs – factorul de importanță expunere pentru acțiunea zăpezii , asociat fiecărei clase de importanță-expunere;

Unde:

γ = greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/;

h = înălțimea parapetului in metrii; h=0,6 m;

Sk – valoarea caracteristică a încărcarii din zăpada pe sol, în amplasament; Sk=2,00 KN/m2, conform normativului CR 1-1-3 / 2012, harta pagina 7;

0,6 m;

b = max (

b = 20 m;

b1 – lățimea acoperișului;

b2 – lungimea acoperișului;

ls – lungimea pe care se acumulează zăpada;

ls = 3,00 m;

Ce –coeficient de expunere a construcției în amplasament;

Ct – coeficientul termic;

Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor

Evaluarea acțiunii vântului asupra construcției s-a făcut conform CR 1-1-4/2012

We(ze) = qp(ze)Cpe

Unde:

ϒIw – factorul de importanță expunere;

qp(ze) – valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului;

qp(ze)= Cpq(ze)qm(ze); qp(ze)=2,330,485= 1,13;

Cpq(ze) – factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului;

Cpq(ze) = 1+2gIv(ze) ; Cpq(ze) = 1+23,5+0,19=2,33;

g – factorul de vârf a cărui valoare recomandată este g=3,5;

Iv(ze) – intensitatea turbulenței;

pentru ;

= 0,19;

β – categoria de teren;

Tabelul 4. Valori ale lui în funcție de categoria de teren (CR 1-1-4/2012)

Tabelul 5. Lungimea de rugozitate,z0, în metri, pentru diverse categorii de teren (CR 1-1-4/2012)

qm(ze) – valoarea medie a presiunii dinamice a vântului;

qm(ze) = cr(ze)2qb; qm(ze) =0,970,5=0,485;

cr(ze)2- factorul de rugizitate pentru presiunea dinamică a vântului;

pentru

0,028= 0,97;

Tabelul 6. Categoria de teren (CR 1-1-4/2012)

qb – valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului;

Cpe – coeficientul aerodinamic de presiune-sucțiune pentru suprafețe exterioare ( CR 1-1-4/2012 → cap 4 →tab4.1/tab4.2) ;

Zona F=-1,8 We (ze )= 1 1,13 (-1,8)= -2,034 kN/m2;

Zona G=-1,2 We (ze )= 1 1,13 (-1,2)= -1,356 kN/m2;

Zona H=-0,7 We (ze )= 1 1,13 (-0,7)= – 0,791 kN/m2;

Zona I=-0,2 We (ze )= 1 1,13 (-0,2)= -0,226 kN/m2;

Zona I=0,2 We (ze )= 1 1,13 0,2 = 0,226 kN/m2;

Tabelul 7. Valori recomandate pentru factorii de gruparea a acțiunilor variablie (CR 0-2012)

Predimensionare elementelor structurale

Prin predimensionare se înțelege ansamblul de operații datorită cărora putem stabilii aproximativ secțiunile elementelor structurale.

Predimensionarea are la bază trei criterii de performanță :

Criteriul de rigiditate : care este necesar pentru limitarea deformațiilor elementelor sub nivelul deformațiilor posibile în condițiile normale de exploatare ale construcției ;

Criteriul de rezistență : care este necesar pentru obținerea unei soluții economice ;

Criteriul de ductilitate : care este necesar pentru obținerea capacității de redistribuire a eforturilor în timpul unor solicitări peste nivelul condițiilor normale de exploatare ale construcțiilor.

Tabelul 8. Încărcare terasă

Predimensionare grinzi longitudinale și transversale

Criteriul de rigiditate

= = = 500 mm;

= = = 250 mm;

Criteriul de rezistență

Aleg poptim= 1 % ; bgr= 30 cm

Fig.12 Predimensionare grinzi longitudinale și transversale

A=== 12,50 m2

Aria /D= 12,50 18,9/5=47,25 KN/m;

q= 47,25+ = 51,83KN/m;

Mgr== = 129,58 KN/m;

d = = 415,66 mm;

h =d+a = 415,66+35 = 450,66 mm = 500 mm;

grinda longitudinală și transversală este de 25 cm x 50 cm

Predimensionarea stâlpilor

Predimensionarea stâlpilor folosește criteriul limitării forței axiale sub acțiunea încărcărilor gravitaționale. Pentru aceasta se calculează forța axială la baza stâlpului. Dimensiunea minimă a secțiunii transversale a stâlpului admisă de cod este de 300mm.

Predimensionare stâlp de colț

Aaferentă = = 5,00 m2 ;

Placă terasă necirculabilă : 510.83 = 54,19 KN

batichaticLaticϒb= 0,150,64,4025 = 9,90 KN ;

ϒb+ ϒb= 0,350,452,525+0,350,452,525= 19,68 KN ;

Pereți :bpereteLpereteHpereteϒperetengoluri= 0,3552,551780/100 = 60,69 KN ;

Greutate proprie stâlp : 0,450,45Hst.terasăϒb= 0,450,45325 = 15,18 KN;

N = 54,19+9,90 +19,68+60,69+15,18= 159,60 KN .

Predimensionarea se face folosind forța axială normalizată la valoarea 0,4.

υd = ≤ υadm = 0,4

b = = 163,11 mm b= 200 mm

d = 200-35=165 mm

υd = = 0,36 ≤0,40

Secțiunea stâlpului de colț este 20 cm x 20 cm , dar dimensiunea minimă a secțiunii transversale a stâlpului admisă de cod este de 30 cm , deci vom lua secțiunea stâlpului de colț de 30 cm x 30 cm.

Predimensionare stâlpului perimetral

Aaferentă = = 5,00 m2 ;

Placă terasă necirculabilă : 510.83 = 54,19 KN

batichaticLaticϒb= 0,150,64,4025 = 9,90 KN ;

ϒb+ ϒb= 0,350,452,525+0,350,452,525= 19,68 KN ;

Pereți :bpereteLpereteHpereteϒperetengoluri= 0,3552,551780/100 = 60,69 KN ;

Greutate proprie stâlp : 0,450,45Hst.terasăϒb= 0,450,45325 = 15,18 KN;

N = 54,19+9,90 +19,68+60,69+15,18= 159,60 KN .

υd = ≤ υadm = 0,4

b = = 163,11 mm b= 200 mm

d = 200-35=165 mm

υd = = 0,36 ≤0,40

Secțiunea stâlpului perimetral este 20 cm x 20 cm , dar dimensiunea minimă a secțiunii transversale a stâlpului admisă de cod este de 300mm , deci vom lua secțiunea stâlpului perimetral de 30 cm x 30 cm.

Predimensionare stâlpului central

Aaferentă = Dt= 25,00 m2 ;

Placă terasă necirculabilă : 2510.83 = 270,75 KN

batichaticLaticϒb= 0,150,64,4025 = 9,90 KN ;

ϒb+ ϒb= 0,350,452,525+0,350,452,525= 19,68 KN ;

Pereți :bpereteLpereteHpereteϒperetengoluri= 0,3552,551780/100 = 60,69 KN ;

Greutate proprie stâlp : 0,450,45Hst.terasăϒb= 0,450,45325 = 15,18 KN;

N = 270,79+9,90 +19,68+60,69+15,18= 376,20 KN .

Predimensionarea se face folosind forța axială normalizată la valoarea 0,4.

υd = ≤ υadm = 0,4

b = = 250,45 mm b= 300 mm

d = 300-35=265 mm

υd = = 0,35 ≤0,40

Secțiunea stâlpului central este 30 cm x 30 cm.

Predimensionare placă

hpl = 2(L+l)/180+2 cm= 11,1+2= 13,1 cm 14 cm.

Fig.13 Structura magazinului

Fig.14 Momente pe toată structura

Fig.15 Momente pe grinzi

Fig.16 Momente pe stâlpi

Fig.17 Efort axial stâlpi

Fig.18 Forță tăietoare grinzi

2.6. Hală pentru prelucrarea și expedierea peștelui

Hala este realizată pe o structură metalică și are un acoperiș din tablă. Ea este echipată cu instalații frigorifice si depozite pentru peștele descărcat din pescadoare sau bărci. Peștele se prelucrează și se comercializează.

Fig. 19 Dimensiunile halei pentru prelucrarea peștelui

2.7. Dimensionarea parcării

Fig.20 Dimensiunile unui autoturism standard (Conform normativului NP-27-97)

Tabel 9. Dimensiunile unui autoturism ( conform NP-27-97)

Rezultă 197 locuri de parcare.

Capitolul III. Tehnologia de execuție

3.1. Decopertarea stratului vegetal

Această activitate este necesară din punct de vedere tehnologic, dar caracteristicile fizice și mecanice ale pământului vegetal sunt necorespunzătoare utilizării lui în lucrările de umplutură.

Decopertarea stratului vegetal este executată cu scopul îndepărtării statului vegetal de pe ampriza lucrării. Stratul vegetal se îndepărtează pe o adâncime de 75 cm și se depozitează în depozite situate în preajma amprizei lucrării. Operația de decopertare se realizează cu ajutorul buldozerelor echipate cu șenile și sunt acționate hidraulic.

Fazele de lucru cu buldozerul:

Buldozerul se deplasează cu lama ridicată până în zona de săpare

Prin acționare hidraulică se coboară lama

Lama se înfinge în teren

Se sapă pământul

Materialul săpat se deplasează prin împingere până la locul de depozitare

După depunerea materialului se ridică lama și se revine la locul care trebuie săpat.

Adâncimea de tăiere a lamei la o singură trecere este de 15-30 cm. Dacă distanța de transport este mare, productivitatea buldozerului este scăzută, de aceea deplasarea pământului se face pe o distanță mai mică. Transportul pământului este încurcat de pierderea de pământ din prism și din fața lamei. Pentru a diminua acest dezavantaj se pot folosi una din următoarele metode de deplasare a buldozerului:

Metoda de lucru ,,în trepte” care poate scurta timpul de lucru cu 60% față de timpul necesar taierii dreptunghiulare. Schema tehnologică de lucru cu buldozerul în acest caz este medoda în zig-zag, pământul săpat depozitându-se în lateral.

Încărcarea pământului care rezultă din decopertare se face cu două excavatoare cu capacitatea cupei q=3,5m3.

Transportul pământului se realizează cu autobasculante de 16 tone.

Fig.21 Metoda în trepte (Corneliu Dan Hâncu, Mihai Florea, Valentina Efrem – Tehnologia lucrărilor de construcții, editura Ovidius University Press, Constanța 2012)

Fig.22 Metoda în zig-zag (Corneliu Dan Hâncu, Mihai Florea, Valentina Efrem – Tehnologia lucrărilor de construcții, editura Ovidius University Press, Constanța 2012)

Lucrul cu două buldozere alăturate. Distanța dintre lamele celor două utilaje nu trebuie să depășească 25-30 cm pentru terenurile necoezive și 50 cm pentru terenurile coezive. Folosind acest procedeu productivitatea de exploatare a utilajlor crește cu aproximativ 10-15% față de utilzarea unui singur utilaj.

Fig.23 Lucrul cu două buldozere alăturate (Hâncu Dan Corneliu – Tehnologia lucrărilor în construcții)

3.2. Tehnologia de execuție a excavațiilor

Pentru decaparea stratului vegetal se vor folosi buldozere . Se poate transporta pământul vegetal la o distanță de 3 km și se pot realiza 20 de curse pe un schimb de 8 ore. Decopertarea stratului vegetal se va realiza într-o lună. Se menționează că se lucrează 22 de zile într-o lună.

O operație de săpare constă în coborârea până la baza săpaturii și înfingerea dinților în pământ, tăierea pământului și umplerea cupei prin mișcări concomitente de împingere și ridicare a cupei, rotirea și coborârea cupei prin ridicarea platformei până deasupra autovehicului în care se descarcă, întoarcerea prin rotire a platformei pentru reînceperea operației de lucru.

Volumul de pământ vegetal

Vpv=SA∙ 0,5 =12375,27∙0,5= 6187,635 m3;

Volumul de pământ grosier

VpG=SA∙Hp+hg-hpv=12375,27∙2,90+0,5-0,4= 35888,383 m3 ;

Numărul de buldozere

Nsc= = = 0,70 = 1 buldozer

Pentru săpătura grosieră sunt necesare excavatoare cu cupă inversă , care au capacitatea cupei de 3,5 m3. Ciclul de încărcare a unei cupe de 3,5 m3 este de 20 de secunde . Tc = 20 secunde. Pentru transportul pământului grosier până la depozit se vor folosi autobasculante de 10 m3. Autobasculanta atât încărcată cât și descărcată are viteza de deplasare de 40 km/h.

Șantierul are un drum amenajat cu două sensuri , cu lățimea totală de 9 m si înălțimea de 0,6 m.

Productivitatea de exploatare a excavatorului

Pe=372,52 m3/h

Unde:

ku – coeficient de umplere a cupei = 0.83÷0.9 = 0.85

ka – coeficient de afânare = 1.1÷1.2 = 1.15

kt – coeficient de utilizare a timpului de lucru = 0.75÷0.85 =0.8

Volumul de pământ excavat

V= Pe∙z∙S∙hs =372,52∙22∙2∙8=131127,04 m3 ;

Unde :

z – numărul de zile ;

S – numărul de schimburi ;

hs – numărul de ore pe schimb ;

Pe- productivitatea de exploatare a excavatorului ;

Numărul de excavatoare

Nexc= = 0,3= 1 excavator

Numărul de autobasculante

ne = = 7,36 = 8 autobasculante

L1,L2 – distanța de la punctul de săpare la depozit ; L1=L2=3 km

td – timp de descărcare = 40 secunde

tm – timp de manevră = 60 secunde

ti – timp caracteristic utilajelor

ti= = 76,75 secunde

m= ∙ = ∙ = 3.07

Numarul de autobasculante din parcul de inventar

ni = = 12,31 = 13 aubasculante

Unde :

k=0,57 – 0,65 ; Aleg k=0,65

Depozitele de pământ

Depozitul de pământ vegetal

Vpv=6187,653 m3

Ab=30 m 2

AB = 5 m2

V=(+)

6187,635=3225hh=1.92 m≌ 2,00 m

Depozitul de pământ grosier

Vpg=35888,383 m3

Ab=60 m2

AB = 30 m2

V=(+)

35888,383=6300hh=1.89 m≌ 2,00 m

3.3.Materii prime și materiale necesare pentru fabricarea betoanelor

Apa

Apa utilizată la prepararea betoanelor trebuie să fie fără suspensii mâloase, fără săruri minerale concentrate, fără acizi sau baze dizolvate în ea. Este bună la prepararea betonului: apa folosită, apa de pâraie și izvoare naturale, sau alte surse, dar ea trebuie sa asigure condițiile din SR EN 1008/2003.

Clasa minimă pentru elementele de beton armat este C8/10. Armătura trebuie să îndeplinească condițiile de la betonul armat monolit, dar se recomandă utilizarea oțelurilor superioare cu profil periodic și a plaselor.

Cimentul

Cimentul (SR 388/95, SR 1500/96, SR 3011/96) – este un amestec de aluminiu, fier și silicați de calciu,care se obține prin clincherizarea materiei prime (14500C) și apoi prin măcinarea foarte fină, împreună cu alte adaosuri, a clincherului. Cimentul este higroscopic și trebuie păstrat în spații închise și trebuie folosit în termen de 6 luni de la fabricație.

Agregatele

Agregatele care se utilizează trebuie sa corespundă în general domeniului optim al curbelor granulometrice. Dimensiunea maximă a granulei de agregat este de 10-16 mm, sortate în minim trei sorturi.

Pentru prepararea betoanelor, cu densitatea aparentă cuprinsă între 2,201kg/m3 și 2,500 kg/m3 se utilizează agregate grele care provin din sfărmarea naturală sau din concasarea rocilor.

Condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească agregatele sunt menționate în SR EN 132427/2003.

Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate, care au rigole și pante de evacuare a apei. În cazul depozitării separate a diferitelor sorturi, se execută compartimente cu înălțimea corespunzătoare evitării amestecării cu alte sorturi.

Dacă agregatele au un volum redus, depozitarea se va face pe platforme din lemn. Este interzisă depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.

Depozitele au amenajate drumuri de acces pentru evitarea impurificării agregatelor cu noroi.

Aditivii

Aditivii se adaugă la prepararea betoanelor și au ca efect îmbunătățirea unor caracteristici în stare proaspătă și în stare întărită.

3.4. Transportul betonului proaspăt

Transportul betonului de la stația de prepararea la locul de punere în operă trebuie să îndeplinească mai multe condiții dar cea mai importantă este asigurarea omogenității betonului și evitarea segregării. Deplasarea granulelor mari din compoziția betonului este împiedicată de frecarea vâscoasă care se produce în fața granulelor și care este mai mică atunci când granulele sunt mai mari. Deplasarea este favorizată de vibrații și șocuri care se pot produce în timpul manipulării sau în timpul transportului. Dacă betonul este segregat este impusă reamestecarea acestuia.

O altă condiție care trebuie îndeplinită în timpul transportului este păstrarea intactă a compoziției betonului. Utilajele sau recipientele cu care se transportă betonul trebuie sa fie etanșe, pentru evitarea scurgerii laptelui de ciment.

În timpul transportului, betonul trebuie sa fie ferit în mare măsură de acțiunea factorilor atmonsferici care ar putea să schimbe cantitatea de apă din compoziție.

Pentru evitarea începerii prizei înainte de punerea în operă a betonului, durata de transport a betonului nu trebuie să depășească următoarele valori:

Pentru temperatura amestecului de 10 , durata de transport a betonului trebuie sa fie de 90 minute pentru cimenturi normale și de 75 minute pentru cimenturi Portland.

Pentru temperatura amestecului cuprinsă între 10 și 30, durata de transport a betonului trebuie sa fie de 60 minute pentru cimenturi Portland si de 75 minute pentru cimenturi cu întărire normală.

Aceste durate includ duratele de încărcare /descărcare a betonului și împrăștierea betonului la locul de punere în operă.

Atunci când betonul trebuie transportat pe o distanță mai mare de 500 m se pot folosi autoagitatoare cu capacitate mai mare de 7 m3sau automalaxoare.

Pentru distanțe de transport mai mici de 10 km se recomandă ca transportul să se efectueze cu autoagitatoare. Daca distantele de transport sunt mai mari de 10 km, betonul se transportă cu automalaxoare.

Automalaxoarele preiau betonul de la fabrică sub formă de amestec uscat care corespunde cu marca respectivă și cu 15 minute înainte de a ajunge la locul de punere în operă se dozează cu cantitatea de apă necesară, rezultând un beton de bună calitate.

Fig.24 Automalaxor (Corneliu Dan Hâncu, Mihai Florea, Valentina Efrem – Tehnologia lucrărilor de construcții, editura Ovidius University Press, Constanța 2012)

Unde:

Autocamionul de bază;

Toba malaxorului de amestecare prin cădere liberă;

Pâlnia de alimentare ;

Jgheab de descărcare;

Motorul de antrenare a tobei malaxorului;

Rezervorul de apă;

3.5. Turnarea betonului în tranșee sub noroi bentonitic

O procedură des întâlnită pentru realizarea pereților etanși din beton, este turnarea betonului într-o tranșee, ea fiind realizată fară sprijin, sub protecția noroiul bentonitic. Tranșeea poate fi executată prin forare, cu diverse tipuri de foreze sau prin săpare cu graifăr sau cu utilaje cu cupă de tip excavator.

Utilajele de tip foreză evacuază materialul rezultat din fărâmițarea rocilor prin circulația de noroi iar utilajele de tip excavator evacuază materialul rezultat din fărâmițarea rocilor prin ridicarea lui cu ajutorul cupei la suprafață.

În cazul utilajelor de tip excavator, noroiul are rolul asigurării stabilității pereților verticali ai tranșeei , iar în celălalt caz, noroiul se folosește și pentru lubrifierea și răcirea sapelor, care datorită acestor condiții permit o manevrare mai ușoară a coloanei de foraj.

Noroiul bentonitic are în compoziția lui argile speciale coloidale și apă. In funcție de calitate, materialul argilos folosit pentru prepararea noroiului se împarte în argilă, argilă cu randament mare și bentonită.

Pentru determinarea calității materialului pe șantier, se realizează probe de umflare a argilei în apă, determinându-se raportul între volumul inițial și volumul după umflare (după patru ore de repaus în apă). Pentru valorile raportului cuprinse între 2 și 5, materialul se încadrează ca argilă obișnuită, iar dacă raportul este mai mare de 5, materialul se încadrează ca argilă bentonită.

Noroiul bentonitic se prepară cu ajutorul unor bazine sau malaxoare speciale, prin recirculare.

Pentru prepararea noroiului dozajul de bentonită variază între 50 și 70 kg pentru un metru cub de apă. Nu sunt recomandate dozajele mai mari.

După o folosire mai îndelungată, noroiul se încarcă cu particule solide, în mare parte nisip, de aceea este necesară înlocuirea noroiului murdărit sau deznisiparea. Deznisiparea prin decantare în bazine este simplă, dar în cazul noroiului prea încărcat nu este posibilă decantarea naturală și este necesară utilizarea ciururilor vibrante.

Turnarea betonului în tranșee sub noroi bentonitic se poate efectua cu ajutorul procedeului ELSE. Excavatorul Benna F produs de firma italiană ELSE, poate fi folosit pentru realizarea pereților subterani etanși fără spijiniri, cu noroi bentonitic.

Excavatorul Benna F este alcătuit dintr-o platformă (1), montată pe tălpi, care susține sistemul de acționare pe care se reazemă un catarg fix (2), sprijinit pe contrafișele (3). Pe catargul fix glisează catargul extensibil (4), pe care se realizează deplasarea cupei (5), prin intermediul unor glisiere (6), iar descărcarea materialului excavat de cupă se realizează pe o bandă transportoare (7).

Catargul vertical mobil este extensibil și are rolul de a ghida cupa la adâncimi mari. Catargul este folosit la străpungerea straturilor mai rezistente întâlnite în timpul excavării.

Fig.25 Excavatorul Benna F

Executarea pereților se realizează pe panouri și cuprinde următoarele procedee: excavarea tranșeei sub noroi bentonitic și betonarea tranșeei sub noroi bentonitic.

Excavarea se face cu ajutorul cupei care se înfinge în teren sub acțiunea greutății proprii, și prin rotirea cu 90 se efectuează încărcarea cu material, după care este ridicată și descărcată prin aducerea în poziție verticală.

Excavarea se realizează în mai multe etape.

Pe traseul peretelui se realizează o tranșee, mărginită de două grinzi de beton, la o distanță dată de grosimea peretelui. Grinzile de ghidaj se folosesc la umplerea săpăturii cu noroi bentonitic și la dirijarea utilajului.

Excavarea pământului între grinzile de beton pe lungimea unui panou se efectuează pe faze. În primă fază se excavează pe o lungime corespunzătoare mărimii cupei, după care se repetă procedeul până la lungimea de panou stabilită. Lungimea panourilor este cuprinsă intre 3,5 și 12 m.

În timpul excavării pământului, nivelul noroiului scade și este necesară completarea lui prin alimentare din exterior.

Pentru fazele următoare ale excavației de prelungire a trenșeei unui panou, utilajul este mutat pe calea de rulare cu aproximativ 1,5 m, astfel încât noua poziție a catargului mobil să se afle la partea săpată dinaintea tranșeei. Utilajul lucrează cu catargul suspendat și fixat în poziția sa, partea superioară este legată de catargul fix, iar partea inferioară este încastrată în terenul de bază.

După terminarea excavării primului panou, se repetă fazele pentru săparea celorlalte panouri.

Betonarea sub noroi bentonitic este asemănătoare cu betonarea sub apă, prin introducerea betonului de jos în sus, astfel încât noroiul este deplasat spre partea de sus a tranșeei fără a se produce murdărirea sau amestecarea betonului cu noroi bentonitic.

Betonarea de realizează cu ajutorul tuburilor ridicătoare fixe. Betonul turnat ia locul noroiului bentonitic care este dirijat într-un bazin de decantare. Capătul tubului de betonare este coborât până la 0,5m deasupra fundului tranșeei. După ce betonul turnat în tranșee a ajuns la 0,5m deasupra capătului tubului, acesta este ridicat cu ajutorul troliilor.

Betonul de suprafață care a intrat în contact cu noroiul este ridicat deasupra cotei terenului, de unde este înlăturat.

Alimentarea conductelor de turnare trebuie să se efectueze cât mai rapid și continuu, pentru a asigura menținerea constantă în tub a unei coloane de beton, destul de înaltă, care să echilibreze contrapresiunea și să garanteze contnuitatea peretelui.

Turnarea betonului se efectuează cu unul sau două tuburi de 25-30cm,în funcție de lungimea peretelui. Tubul de betonare este prevăzut la partea inferioară cu un capac metalic care se închide înainte de introducerea lui în noroi,după care capacul se deschide și betonul pătrunde cu viteză în noroi,evacuând în lateral eventualele depuneri de pe fundul excavației.

Prin utilizarea procedeului ELSE se realizează pereți cu grosimi cuprinse între 0,4 și 1,00m și cu adâncimi maxime de 30m.

Îmbinarea panourilor la rosturi se poate efectua prin șicane create prin cofraje,prin raclare cu cupa instalației în marginea panoului betonat, prin tuburi, etc.

Pentru execuția succesivă a panourilor, sistemul cel mai des utilzat și cel mai eficient, este cel de raclare a betonului din marginea panoului deja betonat.

Raclarea marginii panoului trebuie făcută după începerea prizei și nu mai târziu de un interval de întărire a betonului de circa 24 ore.

Procedeul ELSE poate fi utilizat pentru executarea peretilor subterani etanși în toate categoriile de teren.

În prezent, pentru realizarea pereților mulați se utilizează și betonul autoîntăritor, realizat din patru componente principale: bentonită, ciment, apă și nisip. Noroiul autoîntăritor se folosește în etapa de foraj, ca noroi de susținere și rămâne în continuare în excavație, întărindu-se în aproximativ 10-15 zile, înlocuind astfel betonul.

Utilizarea acestui tip de noroi este eficientă deoarece scurtează durata de execuție și reduce consumul de resurse.

Îngrijirea și pregătirea cofrajelor

Părțile cofrajelor care intră în contact cu betonul se ung cu o soluție numită decofrol care are scopul de a ușurarea decofrarea. Cofrajul se unge înaintea introducerii armăturilor.

Pentru o decofrare ușoară este indicat ca suprafața cofrajului săfie perfect plană, sudurile rezultate din îmbinări sa fie șlefuite, iar fețele laterale se recomandă sa fie executate cu o pantă minimă de 1:10.

3.6. Decofrarea elementelor

După decofrare se controlează fețele elementelor cu scopul de a constata eventualele defecte.

Corectarea defectelor se poate realiza astfel:

Porțiunile segregate se curăță,se udă și se aplică un strat fin de mortar de ciment;

Denivelările se îndepărtează, iar locul se reface cu mortar de ciment;

Dacă există pete de ulei, se curăță suprafața cu un jet de nisip sub presiune și se acoperă cu kanibenzol care are rolul de acurăța rugina și petele de ulei;

3.7. Depozitarea elementelor prefabricate

Reguli de depozitare

Elementele prefabricate din beton armat se pot așeza în depozite în rânduri verticale sau orizontale. Sub fiecare rând orizontal se așează dulapi de lemn. Dulapii se dispun transversal pe partea elementelor, la o distanță de 0,2m de la capătul elementului și se preferă sa nu fie lao distanță mai mare de 0,5m de margine. Este recomandat ca înălțimea maximă a stivelor să fie de 2,5m, iar într-o stivă să fie cel mult 10 rânduri, pentru a evita fisurarea elementelor ce se află la partea inferioară.

Depozitarea elementelor pe șantier trebuie să respecte următoarele reguli:

este necesară păstrarea elementelor in stare bună din punct de vedere calitativ si cantitativ;

suprafața depozitului trebuie să fie utilizată în totalitate;

elementele prefabricate sunt distribuite în stive pentru a ușura identificarea lor;

atât utilajele cât și muncitorii trebuie să aibă acces la stive;

trebuie să se asigure evidența rezervelor;

toate acțiunile de depozitare trebuie sa prezinte asigurarea securității muncii.

3.8. Punerea în operă a patului de piatră spartă

Patul de piatră spartă este realizat pentru a reduce presiunea pe terenul de fundare.

Piatra spartă este transportată cu autobasculanta de 16t.

Stratul de piatră spartă este rasfirată și nivelată cu un buldozer.

După terminarea nivelării se execută compactarea stratului de piatră spartă prin batere cu placa bătătoare. Compactarea stratului prin batere se realizează prin izbirea bruscă și repetată produsă de o greutate mare, care cade de la o anumită înălțime.

Placa se ridică cu macaraua. Puterea de ridicare a macaralei trebuie sa fie de două ori masa plăcii.

3.9. Realizarea protecției din anrocamente

Piatra naturală,piatra brută sau anrocamentlul este cel mai recomandat pentru consolidările de maluri și este folosit pe scară largă la protecția taluzurilor din cauza calitătilor sale:

se comportă bine la gelivitate și are rezistențe mecanice bune;

la solicitările dinamice are capacitatea de a se deforma elastic ca un ansamblu;

punerea în opera se face cu tehnologii simple și se poate face mecanizat;

poate fi pusă în operă în orice perioadă a anului, pe timp ploios sau pe ninsoare, astfel se creează fronturi de lucru utile șantierelor pentru perioadele în care alte categorii de lucrări nu se pot executa;

anrocamentele alcătuiesc un material care are un consum mic de energie pentru extragre,aducere și punere în operă;

Pe cursurile superioare de apă se gasesc bolovani de râu la dimensiuni corespunzătoare, da ei se adună greu manual și din această cauză se preferă piatra obținută prin extragerea din cariere.

În funcție de greutatea blocului mediu anrocamentele se clasifică astfel:

cu greutăți între 50-150 kg/buc

cu greutăți între 150-500 kg/buc

cu greutăți între 500-1500 kg/buc

Calitățile cerute unei pietre naturale :

greutatea specifică in grămadă trebuie săfie de minim 16 kN/m3;

rezistență la gelivitate de maxim 250 cicluri de îngheț-dezgheț;

nu trebuie să reacționeze cu apa;

Cele mai recomandate roci sunt rocile sedimentare,rocile metamorfice,calcare bine consolidate și granituri.

Extragerea pietrei se realizează din cariere. Blocurile mici sunt folosite pentru piatră spartă și blocurile mari sunt prelucrate până ajung la dimensiunile corespunzătoare greutății de 1000-15000 kg/buc. În șantiere piatra se transportă cu autobasculanta și se manipulează cu autoîncărcătoare pe pneuri.

Piatra spartă se obține prin concasare și trebuie sa aibă dimensiuni uniforme cuprinse între 15-30mm.

Concasarea este operația de sfărmare și măcinare a agregatelor extrase din cariere, până se obține gradul de mărunțire necesar.

În concasoarele cu valțuri, materialul este concasat intre două valțuri orizontale cu diametru de 50-60 cm, care se rotesc în sens contrar. Un valț se rotește în lagăr fix iar celălalt se rotește în lagăre glisante, care sunt legate cu arcuri de amortizare, care feresc concasorul de distrugere în cazul în care pătrund materiale prea dure între valțuri.

Fig.26 Concasor cu valțuri (Corneliu Dan Hâncu, Mihai Florea, Valentina Efrem – Tehnologia lucrărilor de construcții, editura Ovidius University Press, Constanța 2012)

Capitolul IV. Documentația tehnico-economică

Antemăsurătoarea

Antemăsurătoarea este piesa scrisă prin care se stabilesc cantitățile de lucrări pentru fiecare articol de lucrare ce urmează a se executa. Antemăsurătoarea se materializează printr-o listă de articole de lucrări, cu calculul detaliat al cantităților de lucrări.

Pentru elaborarea antemăsurătorii se urmăresc următorii pași:

elaborarea listei cu procese tehnologice ;

încadrarea proceselor tehnologice în articole de lucrări ;

încadrarea articolelor de lucrare în indicatoare de norme de deviz ;

calculul cantităților pentru fiecare articol de lucrare ;

elaborarea antemăsurătorii.

Elementele componente ale unui articol de lucrare:

Ts C 19 B1

Ts – indicatorul de norme de deviz ;

C – capitolul din cadrul Indicatorului de norme de deviz ;

19 – numărul articolului din cadrul capitolului ;

B1 – varianta de lucrare din cadrul articolului .

Listele cu consumurile de resurse

Lista consumurilor de resurse materiale ( Formularul C6)

Lista consumurilor de resurse materiale este documentația economică prin care se identifică materialele de construcție pe sorto-tipo-dimensiuni, precum și consumurile aferente acestora, necesare pentru execuția lucrărilor de construcție în condițiile specificate de către normele de deviz.

Lista consumurilor cu mâna de lucru ( Formularul C7)

Lista consumurilor cu mâna de lucru este documentația economică prin care se identifică calificările muncitorilor și durata măsurată în ore consumată de către aceștia, necesare pentru execuția lucrărilor de construcție în condițiile specificate de către normele de deviz.

Lista consumurilor de ore de funcționare utilaje de construcții ( Formular C8)

Lista consumurilor de ore de funcționare utilaje de construcții este documentația economică prin care se identifică echipamente, utilaje, instalațiile tehnologice și durata de funcționare a acestora, necesare pentru execuția lucrărilor de construcție.

Lista consumurilor privind transporturile ( Formular C9)

Lista consumurilor privind transporturile este documentația economică prin care se idenrifică cantitatea de materiale transportate și modalitatea de realizare a transportului acestora.

Antemăsurătoarea

TsC 04 A1 – Săpătură mecanică cu excavatorul de 0,71-1,25mc în pământ cu umiditate naturală.

V= 0,8131127,04*0,05=5245 m3

Rotund:53[ 100 m3]

TsA 20 B1 – Săpătură manuală de pământ, în taluzuri, la deblee săpate cu excavator, pentru completarea săpăturii la profilul taluzului – teren mijlociu.

V= 0,2 131127,04=26225,41 m3

Rotund:263 [100 m3]

Sapătură generală cu descarcare în depozit.

TSC 07 B1-Săpătură mecanică cu excavator pe șenile de 0.81-1.2 mc, cu motor cu ardere internă și comandă prin cabluri, cu echipament de dragalină, în teren de categoria I, cu umiditate naturală, cu descărcare în depozit.

V= 131127,04 – 262,25 =130864,8 m3

Rotund:1309 [100 m3]

TSD 02 A1- Împrăștierea pământului afânat provenit din teren categoria I sau II, executată cu buldozer pe tractor cu șenile de 65-80 CP, în straturi cu grosimea de 15-20 cm.

V= 6187,635 1,21 =7487,04 m3

Rotund: 75 [100 m3]

TSC 28 E1 – Excavarea tranșeei pentru peretele mulat sub protecția noroiului bentonitic cu instalația ELSE cupa 0,8m.

S=145+12,6101,5 m2

Rotund: 102 m2

TSD 07 G1- Compactarea mecanică a umpluturilor cu rulou compactor static autopropulsat de 10-12 t, în straturi succesive de 15-20 cm grosime după compactare, exclusiv udarea fiecărui strat în parte, umpluturile executându-se cu un grad de compactare 97-98

V= 7487 1,21 =9059 m3

Rotund: 91 [100 m3]

TRA 01 A15P – Transportul rutier al pământului sau al molozului cu autobasculanta la distanța de 15 km.

52451,6=8392 t

Rotund: 8392 t

8.H1Z08B1- Fasonarea armăturii în ateliere centralizate pentru montare în construcții hidrotehnice cu diametrul barei<14 mm inclusiv (PC52, Φ 12)

Rotund: 532 kg

9.H1Z09A1- Confecționare carcase din OB cu D < 40 mm, în vederea montării în construcții hidrotehnice (Φ 6 + Φ 14)

Rotund: 501 kg

10.H2Z02B1 – Beton hidrotehnic preparat în instalații centralizate pentru elemnte din beton armat C20/25 cu ciment CEM H II A-S 32,5 alc. 1% vrac.

V=39,6 m3

Rotund: 40 m3

11.TRA06A05 – Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera de 5.5 mc pe distanța de 5 km.

402,4=96 t

Rotund: 96 t

Deviz estimativ

Persoana juridica achizitoare Formularul F3

Facultatea de Constructii

Obiectivul: 0008 45240000

Obiectul: 0001 45240000

Lista cu cantitatile de lucrari

Deviz oferta 123987

Categoria de lucrari: 0800

Preturile sunt exprimate in RON

=================================================================

= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =

= D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =

= A R T I C O L PU UTI VAL UTI =

= PU TRA VAL TRA =

= SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L =

=================================================================

001 TSC04A1 100 MC. 53.000 0.00 0.00

SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU 0.00 0.00

UMIDITATE NATURAL.DESC.DEP.TER.CAT.1 77.87 4126.88

0.00 0.00

0.000 0 Total= 4126.88

002 TSC07B1 100 MC. 1309.000 0.00 0.00

SAP.CU EXC.DRAGL.DE 0,81-1,2 MC IN PAM. 0.00 0.00

CU UMIDITATE.NATURAL.CU DESC.DEP.TER. 121.31 158790.80

CAT.2 0.00 0.00

0.000 0 Total= 158790.80

003 TSD02A1 100 MC. 75.000 0.00 0.00

IMPRAST.PAMINT AFINAT PROVENIT DIN TER. 0.00 0.00

CAT.1 SAU 2 CU BULD.DE 65-80CP IN STRAT. 40.28 3020.65

CU GROS.DE 15-20C 0.00 0.00

0.000 0 Total= 3020.65

004 TSC28E1 MP. 102.000 23.75 2422.45

EXCAV TRANS PT PER MUL ECRAN ETANS PROT 16.01 1632.81

NOROI BENT INST ELSE CUPA 0,8M LA 148.56 15153.45

LUCRARI DE METROU 0.00 0.00

0.007 1 Total= 19208.72

005 TSD07G1 100 MC. 91.000 0.00 0.00

COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10 39.76 3618.16

-12T EXCL.PAM.COEZ.GRAD.COMPACT.97-98 % 166.68 15168.22

0.00 0.00

0.000 0 Total= 18786.38

006 TRA01A15P TONA 8392.000 0.00 0.00

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU 0.00 0.00

MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=15 KM 0.00 0.00

8.10 67991.14

0.000 0 Total= 67991.14

007 H1Z08B1 TONA 0.532 2202.04 1171.49

FASONARE ARMAT.OB IN ATEL.CENTRALIZ.PT. 260.38 138.52

MONTARE IN CONSTR.HIDRO IN SUBTER.,DIAM. 13.48 7.17

BARE:<14MM INCLUS 0.00 0.00

1.010 1 Total= 1317.18

008 H1Z08A1 TONA 0.501 2193.70 1099.04

FASONARE ARMAT.OB IN ATEL.CENTRALIZ.PT. 243.73 122.11

MONTARE IN CONSTR.HIDRO LA SUPRAF.,DIAM, 20.05 10.04

BARE:<28MM INCLUS 0.00 0.00

1.010 1 Total= 1231.19

009 H2Z02B1 M.C. 40.000 195.43 7817.11

BETON HIDRO.PREP.IN INST.CENTRALIZATE 4.95 198.00

PT.ELEM.DIN BETON ARMAT C20/25 CU CIMENT 6.80 271.82

CEM H II A-S 32,5 ALC.1% VRAC 0.00 0.00

0.328 13 Total= 8286.93

010 TSA20B1 M.C. 26300.000 0.00 0.00

SAP.MAN.IN DEBLEE SAPATE CU EXCAV.SAU 16.48 433424.00

SCREPER,PTR.COMPLET.SAPATURI LINGA 0.00 0.00

TALUZURI,T.MIJLOCIU * 0.00 0.00

0.000 0 Total= 433424.00

011 TRA06A05 TONA 96.000 0.00 0.00

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- 0.00 0.00

MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC 0.00 0.00

DIST. =5 KM 4.73 453.71

0.000 0 Total= 453.71

Cheltuieli directe din articole:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

14.893 12510.09 439133.60 196549.04 68444.85 716637.58

Din care:

Valoare aferenta utilaje termice = 0.00

Valoare aferenta utilaje electrice = 196549.04

Detaliere transporturi:

-Articole TRA 68 444.85

Alte cheltuieli directe:

-CAS:

( 439133.60 + 196549.04 * 0.360 +

68444.85 * 0.380) * 0.22000 = 117 898.07

-SOMAJ:

( 439133.60 + 196549.04 * 0.360 +

68444.85 * 0.380) * 0.05000 = 26 795.01

-REGIE SECTIE:

( 439133.60 + 196549.04 * 0.360 +

68444.85 * 0.380) * 0.00500 = 2 679.50

-Asigurare de sanatate FAS (5.20%)

( 439133.60 + 196549.04 * 0.360 +

68444.85 * 0.380) * 0.04500 = 24 115.51

-Coeficient 3 (utilizator)

( 439133.60 + 196549.04 * 0.360 +

68444.85 * 0.380) * 0.00500 = 2 679.50

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

14.893 12510.09 613301.20 196549.04 68444.85 890805.18

Cheltuieli indirecte:

890805.18 * 0.100 = 89080.51

Profit:

946035.10 * 0.0500 = 47 301.76

TOTAL GENERAL DEVIZ: 993 336.86

TVA 993336.86 * 24.0% = 238 400.85

TOTAL cu TVA 1 231 737.70

PROIECTANT CONTRACTANT (OFERTANT)

Iorgu Georgiana Iorgu Georgiana

DEVIZIER

SISTEM INFORMATIC PROIECTAT DE FIRMA I N F S E R V (Tel:2109807)

4.3.Lista consumurilor de resurse materiale (cantități totale)

FORMULAR C6

Lista consumurilor de resurse materiale (cantitati totale)

–––––––––––––––––––-

Deviz: 123987

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

| | | |in oferta| RON | RON | | |

|–-|––––––––––––––|––|–––|–––––|–––––|–––––-|–––|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |

|–-|––––––––––––––|––|–––|–––––|–––––|–––––-|–––|

| 1| 2000157 OTEL BETON PROFIL NETED OB37 STAS|KG | 537.32| 2.179| 1170.61| | 0.537|

| | 438 D=12MM | | | | | | |

| 2| 2000171 OTEL BETON PROFIL NETED OB37 STAS|KG | 506.01| 2.169| 1097.38| | 0.506|

| | 438 D=14MM | | | | | | |

| 3| 2100581 CIMENT HIDROTEHNIC CONTINUT MAXIM|KG | 13080.00| 0.344| 4500.83| | 13.080|

| 4| 2200056 PIETRIS CIURUIT NESPALAT DE RIU 3|M.C. | 14.20| 36.225| 514.39| | 22.720|

| | – 7 MM | | | | | | |

| 5| 2200068 PIETRIS CIURUIT NESPALAT DE RIU 7|M.C. | 11.40| 45.281| 516.21| | 18.240|

| | -15 MM | | | | | | |

| 6| 2200513 NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI |M.C. | 8.20| 36.225| 297.04| | 11.070|

| 7| 2201830 PIATRA SPARTA GRANULATIE 7,1-71 |KG | 17120.00| 0.045| 775.54| | 17.120|

| | MM | | | | | | |

| 8| 2202030 CRIBLURA DUBLU CONCASATA 16-25MM |KG | 17120.00| 0.063| 1083.70| | 17.120|

| 9| 4707797 CABLU DUBLU NORMAL 6X19 140KGF D=|KG | 65.28| 6.798| 443.75| | 0.072|

| 10| 5904512 OXIGEN TEHNIC GAZOS IMBUTELIAT |M.C. | 48.96| 3.691| 180.71| | 0.595|

| 11| 6202698 ENERGIE ELECTRICA LA CONTOR |KWH. | 7.36| 0.345| 2.54| | 0.000|

| 12| 6202818 APA INDUSTRIALA PENTRU MORTARE SI|M.C. | 7.20| 5.000| 36.00| | 7.200|

| 13| 6619786 TUB CAUCIUC SPIRALAT APA,ABUR,ABS|M | 0.82| 74.084| 60.45| | 0.004|

| 14| 7308164 CARBURA CALCIU TEHNICA (CARBID) |KG | 48.96| 2.529| 123.82| | 0.054|

| 15| 7318315 DISAN (LIGNOSULFONAT DE CALCIU SI|KG | 39.00| 2.395| 93.40| | 0.039|

| 16| 7356733 TUBURI DIN MATERIAL DUR (RELIT) |KG | 6.53| 247.200| 1613.72| | 0.006

|–-|––––––––––––––|––|–––|–––––|–––––|–––––-|–––|

| | T O T A L | | | RON | 12510.09| | 108.363|

| | | | |–––––|–––––|–––––-|–––|

| | | | | EURO | 2787.39| | |

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Proiectant,

Iorgu Georgiana

4.4.Lista consumurilor cu mâna de lucru (cantități totale)

FORMULAR C7

Lista consumurilor cu mana de lucru (cantitati totale)

––––––––––––––––––

Deviz: 123987 a

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

|Crt.| |cu manopera directa | RON/ora | RON | 100% |

| | | | | (2 x 3) | |

|–-|–––––––––––––––|–––––––|––––|–––––––|–––––|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |

|–-|–––––––––––––––|–––––––|––––|–––––––|–––––|

| 1| 102 BETONIST | 22.000 | 9.000| 198.00 | 198.00|

| 2| 111 FIERAR BETON | 21.197 | 8.824| 187.05 | 187.05|

| 3| 199 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII- | 54703.135 | 8.000| 437625.08 | 437625.08|

| 4| 227 SUDOR ELECTRIC | 25.392 | 5.203| 132.12 | 132.12|

| 5| 228 SUDOR GAZE | 27.539 | 5.203| 143.29 | 143.29|

| 6| 702 SONDOR MECANIC | 192.983 | 4.395| 848.07 | 848.07|

|–-|–––––––––––––––|–––––––|––––|–––––––|–––––|

| | T O T A L | 54992.246 | RON | 439133.60 | 439133.60|

| | | |––––|–––––––|–––––|

| | | | EURO | 97843.99 | 97843.99|

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Proiectant,

Iorgu Georgiana

4.5.Lista consumurilor de ore de funcționare utilaje de construcții (cantități totale)

FORMULAR C8

Lista consumurilor de ore de functionare a utilajelor de constructii (cantitati totale)

–––––––––––––––––––––––––––––

Lucrarea: geo

Deviz: 123987 a

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

|Crt.| | ore de functionare | RON/ | RON |

| | | | ora functionare | (2 x 3) |

|–-|–––––––––––––––|–––––––-|––––––––|––––––––|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |

|–-|–––––––––––––––|–––––––-|––––––––|––––––––|

| 1| 3005 CONVERTIZOR DE SUDURA(INCLUSIV CONS | 24.480 | 7.773 | 190.29 |

| 2| 3010 MASINA S-AUTOM.SUD.EL.PRES.CAP-LA- | 0.090 | 18.335 | 1.65 |

| 3| 3502 EXCAVATOR PE SENILE CU O CUPA CU | 54.059 | 76.340 | 4126.88 |

| 4| 3507 EXCAVATOR HIDRAULIC DRAGLINA PE | 1963.500 | 80.871 | 158790.80 |

| 5| 3553 BULDOZAR PE SENILE 65-80CP | 85.150 | 36.950 | 3146.28 |

| 6| 3642 INST.PT.EXEC.ECRANELOR DE PROT.TIP | 64.260 | 232.853 | 14963.16 |

| 7| 3706 BETONIERA CU AMESTEC FORTAT ACT. | 6.840 | 17.569 | 120.17 |

| 8| 4004 COMPACTOR AUTOPROP.CU RULOUR. | 561.470 | 27.015 | 15168.22 |

| 9| 4202 MASINA AUTOM.TAIAT SI INDREPT.OTEL- | 0.135 | 5.473 | 0.74 |

| 10| 4203 STANTA ELECTRICA DE TAIAT OTEL- | 0.382 | 2.370 | 0.91 |

| 11| 4205 MASINA DE FASONAT OTEL-BETON D=PINA | 0.215 | 2.022 | 0.44 |

| 12| 6609 TROLIU ELECTRIC 3,1-5TF | 0.769 | 17.534 | 13.48 |

| 13| 7202 TRANSPORTO R-INCARCATOR CU BANDA PT. | 1.720 | 15.129 | 26.02 |

|–-|–––––––––––––––|–––––––-|––––––––|––––––––|

| | T O T A L | 2763.071 | RON | 196549.04 |

| | | |––––––––|––––––––|

| | | | EURO | 43793.37 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Proiectant,

Iorgu Georgiana

4.6. Lista consumurilor privind transporturile (cantități totale)

FORMULAR C9

Lista consumurilor privind transporturile (cantitati totale)

––––––––––––––––––––

Lucrarea: geo

Deviz: 123987 a

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

|Crt.| | ce urmeaza a fi executate | RON/ | RON |

| | |––––––––––––––| tona | |

|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |

|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|

| 1. | Transport auto (total) din care,pe | 8488.000 | | | | 68444.85 |

|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|

| | 1.001 TRA01A15P | 8392.000 | | | 8.102 | 67991.14 |

| | 1.002 TRA06A05 | 96.000 | | | 4.726 | 453.71 |

| | =5 KM | | | | | |

|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|

| 2. | Transport pe cale ferata (total) | | | | | 0.00 |

|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|

| 3. | Alte transporturi (total) | | | | | |

|–-|––––––––––––|–––––|–––-|–––––|–––––|–––––––|

| | T O T A L | 8488.000 | | | RON | 68444.85 |

| | | | | | EURO | 15250.30 |

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Proiectant,

Iorgu Georgiana

După realizarea calculului devizului estimativ pentru portul pescăresc se evidențiază următoarele :

Cheltuielile directe din articole ajung la valoarea de 716637.58 RON

Cheltuielile indirecte ajung la valoarea de 89080.51 RON

Cheltuielile cu materialele ajung la valoarea de 12510.09 RON

Cheltuielile cu manopera ajung la valoarea de 613301.20 RON

Cheltuielile cu funcționarea utilajelor ajung la valoarea de 196549.04 RON

Cheltuielile cu transporturile ajung la valoarea de 68444.85 RON

Costul total al devizului este de 993 336.86 RON

Costul total al devizului cu TVA este de 1 231 737.70 RON

Valoarea profitului este de 47 301.76 RON

Totalul costurilor pentru această lucrare este de 1 231 737.70 RON. Considerând 1euro =4,40 lei, costul total va fi de 279940.39 Euro.

Cap.V Programarea și organizarea execuției lucrărilor

5.1. Lista cu activitățile de lucru

În continuare vom elabora lista cu activitățile de lucru necesare pentru realizarea portului pescăresc situat în Județul Tulcea .

Activitățile sunt acțiuni care contribuie la realizarea unui proiect. Principala caracteristică grafică a activităților din MPM este plasarea lor în nodurile rețelei. Activitățile sunt definite prin momentul de începere, momentul de terminare, durată și resurse. Ordinea de efectuare a activităților se stabilește astfel încât durata de execuție să fie minimă pentru a rezulta o eficiență maximă.

Atunci când se pot stabili parametrii activității, durata unei activități poate fi determinată astfel:

te = [z.l.]

unde:

te – timpul de execuție a activității ;

Qi – cantitatea de lucrări ;

Ntu – norma de timp a utilajului ;

ri – numărul de formațiuni de lucru ;

pi – indicele de atingere a normei ;

ts – numărul de ore pentru un schimb de lucru.

Tabelul 10. Lista cu activități

5.2. Metoda MPM. Analiza drumului critic

Idea de bază a analizei drumului critic constă în divizarea unui proiect în părți componente, astfel încât să permită corelarea logică și tehnologică a acestora și să facă posibilă stabilirea interacțiunilor între părțile componente.

Tabelul cu activități trebuie să conțină obligatoriu următoarele elemente:

Durata- pentru fiecare activitate se determină durata de realizare.

Condiționări – marchează legăturile dintre diferite activități ale proiectului, stabilindu-se duratele condiționărilor dintre acestea.

Legăturile dintre activități- sunt precizate pentru fiecare activitate.

Activitățile – evidențiate de un anumit simbol.

Pentru a reprezenta grafic proiectul putem folosi următoarelele metode:

Metoda CPM ( Critical Path Method)

Metoda PERT ( Program Evaluation and Review Technique)

Metoda MPM ( Metra Potential Method)

În cadrul proiectului am optat pentru metoda MPM. Metra Potential Method sau “Metoda Potențialelor Metra” este un procedeu derivat îmbunătățit al procedeului fundamental CPM din analiza drumului critic. Graficele rețea MPM sunt alcătuite din noduri ce evidențiază activități și arce care marchează condiționări de începere între acestea.

Drumul critic în rețelele MPM este drumul complet cu lungimea maximă, care pune în evidență durata totală minimă posibilă de realizare a întregului proiect. Activitățile întâlnite pe acest drum se numesc activități critice și nu au rezervă de timp.

Drumul este considerat o succesiune de activități și condiționări, parcurs în sensul săgeților de la activitatea initial, la activitatea finală în vederea realizării proiectului.

Metoda MPM este prezentată în planșa 3.

Tabelul 11. Legăturile dintre activități și duratele de execuție

5.3.Graficul de eșalonare calendaristică

Graficul Gantt este modalitatea de exprimare a unei planificări de lucrări, unde fiecărui proces îi este asociată o bară, al cărei capăt inițial și final corespunde pe scara timpului termenului de începere și termenului de terminare a execuției. Rezervele de timp se află în continuarea duratelor activităților și sunt reprezentate prin linii orizontale întrerupte.

Graficul Gantt și Graficul de resurse sunt prezentate în planșa 4 și planșa 5.

Capitolul VI. Norme de protecțiea muncii și stingerea incendiilor

Se vor analiza și respecta următoarele acte normative:

norme de dotare cu mașini,aparatură, instalații, echipamente de protective, utilaje și substanțe chimice pentru prevenirea și stingerea incendiilor-întocmit de Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor;

Norme de prevenire și stingere a incendiilor;

Pe lângă măsurile generale de protecție a muncii este obilgatorie respectarea măsurilor specifice lucrărilor de armături și anume:

la anumite utilaje folosite pentru tăierea, transportul, îndreptarea, îndoirea, etc. oțelului beton trebuie respectate instrucțiunile specifice utilajului.

Pentru folosirea aparatului de îndreptare trebuie să se respecte următoarele regului:

înainte de a pune mecanismul în funcțiune trebuie montate apărătoarele de protecție;

capetele barelor trebuie fixate înaintea pornirii mecanismului de îndreptat;

este necesară acoperirea portiunii de trecere a barelor pe tambur în timpul funcționării;

tăierea barelor se realizează cu ștanțe electrice sau mecanice; nu se țin cu mâna barele mai scurte de 0,30 m , iar cuțitele ștanțelor trebuie săfie bine ascuțite și fixate în asa fel încât spațiul dintre ele să fie mai mic de un milimetru;

barele se pot îndoi manual cu chei speciale aflate în stare bună;

când barele sunt curățate de rugină, muncitorii trebuie să poarte ochelari de protecție. Praful și rugina sunt curățate cu mături sau perii.

este interzisă circularea pe armăturile carcaselor sudate;

se interzice prezența persoanelor în preajma muncitorilor care fasonează manual oțelul beton, pentru a evita pericolul de lovire în cazul scăpării barelor;

în perioada lucrărilor muncitorul are obligația de a purta cască și bocanci de protecție;

depozitarea, manipularea și agățarea barelor fasonate se va efectua în concordanță cu măsurile de securitate;

Pentru executarea lucrărilor pevăzute în documentație, șeful de lot și șeful de șantier trebuie să stăpânească prevederile tuturor documentelor,legilor și actelor normative, care fac referință la tehnica securității muncii,respectiv:Ordin nr.388/1996 și Legea nr.90/1996.

Norme metodologice privind finanțarea cheltuielilor pentru realizarea măsurilor de protecție a muncii.

Norme metodologice referitoare la calitate din punct de vedere al securității muncii a echipamentelor tehnice.

Norme metodologice privind locul de muncă cu pericol iminent de accidentare și pericol deosebit.

În continuare se atrage atenția mai ales asupra măsurilor de protecție a muncii, care trebuie respectate la desfășurarea activității de execuție pe șantier, pentru a evita accidentele de muncă.

Măsuri de protecție a muncii referitoare la anrocamente,prefabricate,lucrări de piatră, încărcarea și descărcarea materialelor, transportul materialelor, exploatarea utilajelor folosite.

În toate zonele periculoase (șanțuri, gropi, instalații,etc.), se montează plăci de avertizare care trebuie sa fie vizibile atât noaptea cât și ziua .

Peste șanțuri și gropi trebuie executate podețe cu balustrade,pentru trecerea în siguranță a muncitorilor, iar în cazul terenurilor cu panta mai mare de 20 se construiesc rampe de acces. Este interzisă staționarea muncitorilor în gropi, în șanțuri sau pe marginea gropii.

Descărcarea pământului în autovehicul se face de la înălțime mică și intotdeauna din spatele autovehiculului.

Zilnic, înainte de începerea lucrului se controlează starea cablurilor de ridicare a utilajelor. Se interzic improvizațiile, reparațiile, curățarea sau ungerea elementelor aflate în mișcare sau alimentarea cu combustibil în timpul funcționării.

Dacă funcționarea, deplasarea sau pornirea utilajelor, sau manevrarea, sunt periculoase, se asigură semnalizarea acustică corespunzătoare.

Pentru manevrarea utilajelor și pentru lucrul în zone periculoase, sunt admiși doar muncitori calificați profesional pentru asemenea lucrări,cu instructajul făcut; persoanele minore nu au voie în aceste zone.

Pentru lucrările cu fascine, muncitorii trebuie să aibă mănuși de protecție și șort. Dacă se lucrează cu anrocamente sau piatră se ține cont că în pante mici și pe teren bun se poate transporta cu roaba greutăți de cel mult 70 kg pentru bărbați iar greutățile mai mari de 70 kg se transportă cu utilaje speciale.

Măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor:

riscul de incendiu se stabilește pe zone,încăperi,clădiri sau instalații tehnologice și se asigură încadrarea lor în nivelul de risc;

preîntâmpinarea propagării incendiilor; construcțiile se amplasează la distanțe de siguranță față de vecinătăți sau se compartimentează astfel încât, în caz de incendiu să nu pună în pericol alte construcții. Pentru lucrările care nu respectă condițiile de siguranță, se iau măsuri compensatorii de apărare împotriva incendiilor;

căile de acces ale construcțiilor de orice categorie trebuie stabilite, dimensionate, alcătuite și marcate, încât să asigure evacuarea persoanelor și circulația și orientarea rapidă a forțelor de intervenție;

instalațiile electrice, de încălzire, de apă, de ventilație, etc. și instalațiile tehnologice se execută potrivit măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor astfel încât acestea să nu constituie surse de izbucnire a incendiilor;

construcțiile se echipează cu sisteme, instalații , dispozitive și alte mijloace de prevenire și stingere a incendiilor;

înainte de punerea în funcțiune a construcțiilor, persoanele autorizare trebuie să verifice existent și funcționarea sistemelor, aparatelor și a celorlalte mijloace de prevenire și stingere a incendiilor;

materialele și substanțele care prezintă pericol de autoaprindere se păstrează în condiții adecvate, luandu-se măsuri de control si preîntâmpinare a fenomenului de autoîncălzire;

depozitele se amplasează la o distanță de siguranță, astfel încăt posibilele incendii să nu afecteze construcția;

muncitorii trebuie să fumeze numai în locurile special amenajate pentru prevenirea eventualelor incendii;

Toți angajații trebuie să cunoască raspunderile și obligațiile pentru realizarea măsurilor de protecție a muncii și de prevenire și combatere a incendiilor pentru păstrarea, asigurarea și folosirea mijloacelor de protecție.

BIBLIOGRAFIE

Corneliu Dan Hâncu, Claudiu Ștefan Nițescu – Căi navigabile interioare, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța 2009;

Corneliu Dan Hâncu, Valentina Efrem – Materiale de construcții, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța 2009

Corneliu Dan Hâncu, Mihai Florea, Valentina Efrem – Tehnologia lucrărilor de construcții, editura Ovidius University Press, Constanța 2012

Atanasiu c. – Geotehnică și fundații, Ed. Didactică și pedagogică

Negru R. și Bogdan N. – Tehnologia lucrărilor în construcții

Cornel Ciurea – Geotehnică și fundații

Fillip Cosmin – Management în construcții I și II, note de curs

Sanda Manea, Ion Antonescu,L Comeagă- Indrumător pentru proiectul de geotehnică și fundații, Universitatea Tehnică de Construcții București 1998

Normative și standarde:

NP-27-97- Normativ pentru proiectarea și execuția parcajelor pentru autoturisme

P100-1-2013- Cod de proiectare seismică- Prevederei de proiectare pentru clădiri

CR 0-2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor

CR 1-1-3/2012- Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor

CR 1-1-4/2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor

TS – Indicator de norme de deviz pentru terasamente

H1, H2 – Indicator de norme de deviz pentru construcții hidrotehnice

STAS 4273-83 – Construcții Hidrotehnice. Încadrarea în clase de importanță

CP012/1-2012 – Cod de practică pentru producerea betonului

Norme generale de protecția muncii, elaborate de Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, Ediția 2002

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Proiectarea Unui Port Pescaresc pe Maului Unui Fluviu (ID: 163240)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Proiectarea Unui Port Pescaresc pe Maului Unui Fluviu

Copyright Notice

Organizarea Transporturilor

. Bazele Teoretice ale Cromatografiei

Panourile Solare

Notiuni de Mecanica Fluidelor

Sistem Robotic de Tip Quadrocopter

Tratamente Termice Si Incercari Aplicate Aliajelor Neferoase

Copyright Notice

Similar Posts