Proiectarea Sectorului de Revizie Zilnica Pentru Autocamioanele Comerciale din Cadrul Intreprinderii de Transport In Societatea cu Raspundere Limitata “transimex”, Mun. Chisinau

Politehnica

Proiectarea Sectorului de Revizie Zilnica Pentru Autocamioanele Comerciale din Cadrul Intreprinderii de Transport In Societatea cu Raspundere Limitata “transimex”, Mun. Chisinau

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

ADNOTARE

CUPRINS

INTRODUCERE

1. CAPITOLUL INFORMATIV

1.1. Caracteristica întreprinderii

2. CAPITOLUL TEHNOLOGIC

2.1. Caracteristica întreprinderii

3. CAPITOLUL CONSTRUCTIV

3.1. Caracteristica întreprinderii

4. CAPITOLUL ECONOMIC

4.1. Caracteristica întreprinderii

5. SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE

5.1. gfgdfgd

RECOMANDĂRI ȘI CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

De șters după finisare

INTRODUCERE

Transportul rutier este forma terestră ce asigură transportarea mărfurilor și a calătorilor în spațiu, fiind de o importanță social-economică la nivel mondial. La ora actuală transportul implică schimbul de produse și activități cu un grad de dezvoltare,astfel încît, practic nu există zone sau localități care să nu fie implicate în acest proces. Datorită transportului sa făcut posibilă exploatarea mai completă și mai eficientă a resurselor naturale ale planetei,contribuind nemijlocit la progresul social-economic a tuturor țatilor lumii.

Republica Moldova este și ea dependentă de rețeaua de transport rutier, reușind cu un total aproximativ de 12.719 km, dintre care 10.977 km suprafață pavată, însă cu o infrastructură inferioară țarilor europene, să facă totuși față cererii, mai cu seamă că ecomomia țării depinde în mare parte de comerț, ceea ce reprezintă în ultimii ani circa 95% din PIB. Un alt motiv care denotă importanța transportul rutier în Republica Moldova, este faptul că 97% din tot volumul de mărfuri implicat în acest proces este transportat anume cu acest tip de transport.

Este evident faptul că tehnica necesită menținută în stare permanentă de lucru, mai cu seamă că deja tehnologiile vechi nu mai fac față cerințelor în situația modernizării parcului auto și a economiei țării. Deacea, modernizarea continuă a organizării RT, RC, ridicarea calității și coborîrea prețului de sinecost al întreținerii, constituie un factor extrem de important al industriei auto.Necesitatea reparării vehiculelor este determinată de factorul tehnic și economic. Motivarea tehnică e determinată de utilizarea completă a resursei ansamblurilor și al vehiculului în întregime, care poate fi atinsă, doar cu condiția îndeplinirii unui șir de acțiuni pentru întreținerea tehnică și reparare a acestora. Factorul economic, ține de atingerea unui coeficient maximal de exploatare a vehiculului cu cheltuieli minime de resurse bănești și resurse umane.

Ridicarea eficienței procesului de reprare, poate fi atinsă în cazul modernizării și îmbunătățirii tuturor etapelor procesului de producere al reparației, utilizarea noilor procese tehnologice.

Aceste obiective pot fi atinse în timp, începînd de la cercetări științifice în domeniul de producție, elaborarea a noilor metode și tehnologii de lucru. Însă tot acest lucru este efectuat în zadar, daca nu va fi aplicat în practică.

Elementele de cercetare științifică, a viitorilor specialiști, ce au loc în cadrul elaborării tezei de licențiere, sporesc la progresarea profesională a acestora, rezultatul scontat fiind obținerea unor cadre de calificare înaltă în domeniu.

De șters după finisare

1. ANALIZA ACTIVITĂȚII ÎNTREPRINDERII SRL „TRANSIMEX”

1.1. Descrierea activității întreprinderii

SRL “TRANSIMEX” este o companie de transport specializată pe transportări auto internaționale. Compania propune clienților săi servicii la cel mai înaltă nivel privind livrarea diferitor încărcături, și anume mărfuri obișnuite și partide de utilaje demontabile, lichide alimentare, (vinuri brute, sucuri concentrate, melasă etc.), a mărfurilor ușor alterabile, încarcături periculoase, inflamabile (ADR), din și în orice punct al țărilor Europei, CSI și Turcia, după schema de la “ușă la ușă”.Experiența de muncă a companiei permite de a alege cea mai convenabilă schemă de transportare pentru Dumneavoastră. Tarifele sunt întotdeauna avantajoase reciproc, atitudinea politicoasă și cu grijă a colaboratorilor, care lucrează zi și noapte. Vă va permite să controlați permanent starea încărcăturii Dumneavoastră. Profitînd de serviciile companiei vă veți elibera de o mulțime de probleme și griji, în legătură cu transportările încărcăturilor cu mijloace auto. Pentru fiecare client există o atitudine individuală. În conformitate cu revendicările pe care le formulați, Vă vor elabora cea mai potrivită rută care o să vă permită să economisiți timpul și banii.

Compania activează pe piața serviciilor de transport începînd cu anul 1993, fondator fiind actualul director al acesteia: Tulbu Valeriu, care de-a lungul timpului și-a creat o imagine bună demnă de un partener sigur și înalt calificat, ocupînd și un loc de frunte printre companiile ce propun servicii pentru organizarea transportării internaționale a mărfurilor. Deasemenea, în prezent SRL “TRANSIMEX” este membru activ al Asociației Transportului Auto Internațional din Moldova “AITA”, cît și a altor asociații de transport din Moldova. [1]

Întreprinderea SRL “TRANSIMEX” propune clienților săi, o gamă largă de servicii

-Transportarea încarcaturilor cu umplere în autocisterne alimentare (material vinicol, suc concentrat, ulei de floarea-soarelui, melasă etc.) volumul încărcăturii variind de la 20 mii pînă la 42 mii litri;

-Transpotrarea încărcăturilor în semiremorci cu prelate cu volumul încărcăturii de la 82 m3 pînă la 120 m3;

-Transportarea încărcăturilor în semiremorci refrigerente cu volumul de încărcare pînă la și 33 euro palate;

-Posibilitatea organizarea transportării încărcăturii prin podurile plutitoare;

-Prelucrarea terminală a încărcăturilor pentru trecerile de frontieră și punerea la dispoziție ulterioară a informației despre proveniența lor;

-Supravegherea încărcăturii și înlăturarea operativă a reținerilor;

-Asigurarea încărcăturii pe întreg itinerarul;

-Legalizarea documentelor vamale pentru încărcătura de tranzit.

De serviciile companiei sunt cointeresate atît firmele comerciale, întreprinderile de stat,cît și întreprinzătorii și persoane private.Personalul companiei este o echipă tînără, energică și cel mai important profesionistă, cu experiență remarcabilă în servicii de transport și expediție Toți managerii companiei dispun de studii superioare în administrarea transportului și permanent urmează cursuri de perfecționare în domeniu, garantînd astfel executarea rapidă și în siguranță a tuturor comenzilor.

Unitățile de transport ce aparține companiei reprezintă trenurile auto în componența autotractoarelor cu șa MAN, VOLVO și SCANIA R480 și

Fig. 1.1 [1]

20 de autocisterne MAGYAR, BSL, BURG, LSU cu volumul de încărcare de la 20 mii pînă la 42 mii litri. Autocisternele sunt niște recipiente de formă cilindrică divizate secțiuni de la 3 la 5 secțiuni de tip termos (izolate), fabricate din oțel inoxidabil alimentar;

Fig. 1.2 [1]

38 semiremorci cu prelata KOEGEL, volumul de încărcare de la 82 m3 pînă la 120 m3;

Fig. 1.3 [1]

23 semiremorci refrigerente SCHMITZ, KOEGEL, LAMBERT cu volumul încărcăturii pînă la 86m3 și 33 euro palete.

Mai bine de jumătate din parcul companiei, reprezintă auto trenuri care corespund standartului Euro-2 și Euro-5, necesar pentru intrarea în țările cu un control ecologic strict. Majoritatea autovehiculelor au certificat de autorizația CEMT, care permite transportarea încărcăturilor în/din țări terțe. O parte din camioane dispun de autorizație specială ADR, ceea ce permite transportarea încărcăturilor periculoase inflamabile. Toate autovehiculele sunt dotate cu legătură mobilă, ceea ce permite realizarea unui control inedit a circulației pe întregul intinerar.

Compania dispune de o bogată experiență în prestarea serviciilor de transportare a utilajului industrial valoros, spre exemplu: mobilă, electronică de uz casnic, utilaje de telecomunicație, produse cosmetice, produse alimentare, vinuri brute.

Structural activitatea compania este divizată în 4 direcții

1.Secția de Transport -crează condiții de bună funcționare pe întreg itinerarul de circulației a încărcăturilor în timpi restrînși și siguranță maximă, planificarea curselor, organizarea graficul de lucru, lucru cu șoferii, procurarea mașinilor noi, în caz de suprasolicitare a parcului propriu închirierea mașinilor din exterior. De asemenea în secția de transport sunt incluși și conducerea întreprinderii, constituind 9 angajati (contabili, paznici, lucrător sanitar). Șeful secției fiind Molovata Vadim care are în subordinea sa 35 de șoferi la zi.

2.Secția Expediție -are rolul de preluarea a comenzilor, încheierea contractelor, perfectarea actelor și a delegațiilor.Șeful Ghercavii Sergiu avînd în subordinea sa 3 angajați.

3.Servicii Reparație -este subdiviziunea companiei care răspunde de buna funcționare a parcului auto, aceștia repară vehiculele proprii precum și cele straine. Șef secție Smolenschi Alexandru avînd în subordinea sa 8 angajați.

4.Broker- Are drept menire să asigure servicii vamale, de brokeraj, Șeful secției fiind Mîrza Ion care are în subordonarea sa 6 angajați. [1]

1.2. Analiza activității economice a întreprinderii SRL „Transimex”

Se observă o scadere esentială a profitului companiei în perioada 2012-2014. Profitul net în 2012 a constituit 5018979 lei, în 2013-2974001 lei iar spre finalul anului 2014 acesta a constituit 3514945 lei, cu cca. 29.9% mai puțin decît în 2012 și cu 18.18% mai mult decît în 2013. Venitul pe cei trei ani de gestiune a fost: în 2012 de 40299973 lei, în 2013 de 35462206 și în 2014 de 37647193.

Costul fondurilor fixe al întreprinderii îl constitue, la finele anului 2014, 33168853 lei, de aici 31793409 îl reprezinta fondurile fixe cu destinație de producere a întreprinderii cea mai mare parte din aceste active o constitue mijloacele de transport. Din media facuta pe mai multe foi de ruta a transportului de marfă am constatat că sinecostul unui kilometru de drum în procesul de transportare este de 10,6 lei Cheltuelile de combustibil precum și parcursul pe un an a trei tipuri de mașini sunt urmatoarele: Volvo FH13-108311 km , consumul a fost de 40718 litri de motorină, Volvo cisterna-77443 km, consumul 29114 litri, MAN-75932 km, consumul 28546 litri. [1]

1.3. Analiza bazei tehnico-materială- a întreprinderii

Compania SRL „Transimex”, are două subdiviziuni teritoriale dupa cum urmeaza:

a) Administrația, garajul cît și sediul principal al companiei. La garaj se îndeplinește reparația și întreținerea zilnică a vehiculelor, cu o suprafață totală de 1500 m2, plus un atelier de reparație improvizat în care se pot găsi toate instrumentele necesare pentru reparația zilnică.

b) Secția de reparație care se află în orașul Hîncești și are o suprafața de 23000 m2. Acolo se efectuează în deosebi reparația autoparcului. Din 2011 în componența acestuia a fost inclus și o filială, VOLVO CENTRU, care își desfășoară activitatea atît în parteneriat cu firma Transimex cît și pe cont propriu.

Parcul auto al întreprinderii [1]

Tabelul 1.1

Continuare tab.1.1

Datele menționate în tabelul 1.1, sub formă de diagrame se prezintă astfel:

Fig. 1.4 Diagramele repartizării autovehiculelor după anul de fabricație și după parcurs

Fig.1.5 Planul general al atelierului de reparație [1]

1.4. Analiza tehnico-materială existentă la întreprindere și argumentarea proiectului de licență

Tendințele de dezvoltare și perfecționare în producției, necesită o sistematizare corespunzătoare pentru a prestabili din timp toate necesitățile de reparație a autovehiculelor, mecanismelor și agregatelor, care depind la rândul lor de mai mulți factori primordiali cum ar fi:

a) Amplasarea rațională a parcului;

b) Profesionalismul echipei existente;

c) Capacitatea de a produce.

În perioada actual, secția de reparație care se află în orașul Hîncești se în proces de reconstrucție motiv pentru care toate lucrările de întreținere tehnică și reparație curentă prognozată a autovehiculelor se execută la filiala Volvo Centru, care se regăsește deasemeni pe teritoriul Transimexului, această apropiere permițînd inginerului șef al întreprinderii să dirijeze cu succes organizarea proc reparație care se află în orașul Hîncești se în proces de reconstrucție motiv pentru care toate lucrările de întreținere tehnică și reparație curentă prognozată a autovehiculelor se execută la filiala Volvo Centru, care se regăsește deasemeni pe teritoriul Transimexului, această apropiere permițînd inginerului șef al întreprinderii să dirijeze cu succes organizarea procesului de intreținere planificată, de procesul de reparare, procurarea a pieselor și materialelor de exploatare necesare, deasemenea elaborarea fișelor de reparație și a facturilor.

Exceptînd perioada de timp petrecută pentru întreținere tehnică, și cea de emisie a mașinilor la rută, autovehiculele se gasesc la parcare în garajul întreprinderii din municipiul Chișinău, acolo unde se efectuează revizia zilnică, și unde se intervine în caz de necessitate pentru reglarea eventualelor abateri la sistemul electric, deasemenea și lucrări de vulcanizarea și întreținere a pneurilor.

Actuala amplasare în teritoriu a întreprinderii crează și o serie de dificultăți în ceea ce ține de distanța dintre sediul central, garaj și secția de reparație din orașul Hîncești, motiv pentru care benefic ar fi reorganizarea secției de reparație în perimetrul orașului Chișinău, care ar crea condiții mai avantajoase și comode în acelaș timp, plus un randament mai ridicată, pentru întreprindere. Desigur în această direcție se v-or efectua careva calculele necesare, privind aria suprafețelor de producție, numărul personalului angajat și volumul de lucru necesar întreținerii parcului auto de la întreprindere.

Ca formă de organizare reperele de bază în parcul întreprinderii sînt:

– punctul de control tehnic;

– punctul (stația) de alimentare cu carburanți și lubrifianți;

– punctul (stația) de curățare și spălare;

– punctul (stația) de întreținere tehnică și reparație;

– stația de acumulatoare;

– punctul de încălzire a apei și uleiului;

– parcări de mașini;

– platforma de întreținere tehnică zilnică;

– platforma de verificare tehnică a autovehiculelor de către șeful punctului de control tehnic;

– depozite pentru păstrarea și acumularea rezervelor de material auto,

– drumuri, treceri interioare și căi de acces;

– construcții de siguranță contra incendiilor.

Punctul de control tehnic este destinat pentru controlul stării tehnice a mașinilor, existent și corectitudinea completării documentelor la ieșirea și intrarea mașinilor în parc.

De șters după finisare

PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A SECTORULUI DE PRODUCȚIE

2.1 Calculul tehnologic al întreprinderii la proiectarea sectoarelor pentru ÎTA

2.1.1 Date inițiale pentru proiectare

În acest proiect se vor calcula anumite valori necesare pentru proiectarea și reorganizarea secției de reparație și întreținere tehnică.Este necesar de a calcula volumul de lucru care se va efectua la ÎTA.Un alt obiectiv este calculul ariei încăperilor,numărul de muncitori implicat nemijlocit în procesul de reparație și întreținere tehnică,deasemenea și selectarea utilajului necesar pentru o activitate profitabilă. Din aceste considerente este necesar de a stabili cîteva condiții inițiale,pe care se vor baza calculele.

Date de la ÎTA S.R.L.ˮTransimexˮ

Tabelul.2.1

unde:

Am-numărul de autocamioane la întreprindere,unități;

lmz-parcursul mediu zilnic al unui autocamioane,km;

Categoria condițiilor de exploatare –III;

Lexp.-parcursul autovehicolului de la începutul exploatării,km;

ZAL-numărul zilelor lucrătoare pe an.

2.1.2 Calculul parcursului anual al parcului de autocamioane

(2.1)

unde:

-parcursul autocamioanelor de la începutul exploatării conform ONTP-01-91 (tab.11, pag.7);

– se alege conform ONTP-01-91, (tab.8, pag.5)

Calculăm parcursul anual pentru autocamionul MAN LKW19.403:

km;

Calculăm parcursul anual pentru autocamionul VOLVO Fh12:

km;

Calculăm parcursul anual pentru autocamionul SCANIA R480:

km;

Determinăm periodicitatea corectată de RT a autocamioanelor:

km (2.2)

Determinăm periodicitatea corectată de RZ pentru MAN LKW19.403:

km;

Determinăm periodicitatea corectată de RZ pentru VOLVO Fh12:

km;

Determinăm periodicitatea corectată de RZ pentru SCANIA R480:

km.

Calculăm periodicitatea corectată de RT a autocamioanelor:

Pentru autocamioane RT este prevăzută de către firmele producătoare și deci conform detelor tehnice găsite din internet, avem:

Tabelul 2.2

2.1.3 Calculul programului anual de RT a autocamioanelor

auto; (2.3)

Determinarea programului anual de RT pentru MAN LKW19.403:

auto;

Determinarea programului anual de RT pentru VOLVO Fh12:

auto;

Determinarea programului anual de RT pentru SCANIA R480:

auto.

Calculul programului anual de producție RZZ:

; (2.4)

Determinarea programului anual de producție RZZ pentru MAN LKW19.403:

auto;

Determinarea programului anual de producție RZZ pentru VOLVO Fh12:

auto;

Determinarea programului anual de producție RZZ pentru SCANIA R480:

auto.

Determinarea programului anual de producție RZR:

; (2.5)

unde:

1.6- coef. ce i-a în considereție programul conventional de RC în %.

Calculăm programul anual de producție RZR pentru MAN LKW19.403:

auto;

Calculăm programul anual de producție RZR pentru VOLVO Fh12:

auto;

Calculăm programul anual de producție RZR pentru SCANIA R480:

auto.

Determinarea programului annual de producție RS:

auto; (2.6)

Calculăm programul anual de RS pentru MAN LKW19.403:

auto;

Calculăm programul anual de RS pentru VOLVO Fh12:

auto;

Calculăm programul anual de RS pentru SCANIA R480:

auto.

2.1.4 Corectarea normativelor manoperei de RT și RC a autocamioanelor

Determinăm manopera normativă RT și RC, pentru toate cele trei mărci de autoturisme, reeșind din datele prescrise în pașaportul tehnic,în care se indică normativele manoperei, de exemplu, pentru autocamioanele noastre (conform tab.2.3), este prevăzută structura de deservire cu trei trepte:

Tabelul.2.3

; (2.7)

Calculăm manopera normativă de RT pentru MAN LKW19.403:

om∙h/1000 km;

Calculăm manopera normativă de RT pentru VOLVO Fh12:

om∙h/1000 km;

Calculăm manopera normativă de RT pentru SCANIA R480:

om∙h/1000 km;

Determinăm manopera de RZZ

(2.8)

Calculăm manopera specifică de RZZ pentru MAN LKW19.403:

Calculăm manopera specifică de RZZ pentru VOLVO Fh12:

Calculăm manopera specifică de RZZ pentru SCANIA R480:

Determinăm manopera de RZR

(2.9)

Calculăm manopera specifică de RZZ pentru MAN LKW19.403:

Calculăm manopera specifică de RZZ pentru VOLVO Fh12:

Calculăm manopera specifică de RZZ pentru SCANIA R480:

Determinăm manotera specific de RT

; (2.10)

Calculăm manotera specific de RT pentru MAN LKW19.403:

om∙h/1000 km;

Calculăm manopera specifică de RT pentru VOLVO Fh12:

om∙h/1000 km;

Calculăm manopera specifică de RT pentru SCANIA R480:

om∙h/1000 km;

Determinarea manoperei specifice de RC:

om∙h/1000 km; (2.11)

unde:

-manopera normată a reparației curente la 10000 km al parcursului;

-coeficient de corectare în dependența de categoria condițiile de exploatare, (anexă, tab.1, pag 1);

-coeficient de corectare în dependență de modificările mijloacelor de transport, (anexă, tab.2, pag 1);

-coeficient de corectare în dependență de condițiile climaterice, (anexă, tab.3, pag 1);

-coeficient de corectare în dependență de parcursul de la începutul exploatării mijloacelor de transport, (anexă, tab.5, pag 2);

-coeficient de corectare în dependență de numărul mijloacelor de transport care sunt deservite și reparate în cadrul ÎTA și de numărul de grupe de autocamioane tehnologic compatibile, (anexă, tab.6, pag 2).

Calculăm manopera specifică de RC pentru MAN LKW19.403:

om∙h/1000 km;

Calculăm manopera specifică de RC pentru VOLVO Fh12:

om∙h/1000 km;

Calculăm manopera specifică de RC pentru SCANIA R480:

om∙h/1000 km.

2.1.5 Determinăm volumelor de lucru anuale ale RT și RC a autocamioanelor

Determinăm volumul anual de lucru RZZ:

,om∙h ; (2.12)

Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru MAN LKW19.403:

,om∙h ;

Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru VOLVO Fh12:

,om∙h ;

Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru SCANIA R480:

,om∙h.

Determinăm volumul anual de lucru RZR:

,om∙h; (2.13)

Calculăm volumul anual de lucru RZR pentru MAN LKW19.403:

,om∙h;

Calculăm volumul anual de lucru RZR pentru VOLVO Fh12:

,om∙h;

Calculăm volumul anual de lucru RZR pentru SCANIA R480:

,om∙h.

Determinăm volumul anual de RZ:

; (2.14)

Calculăm volumul anual de lucru RZR pentru MAN LKW19.403:

,om∙h;

Calculăm volumul anual de lucru RZR pentru VOLVO Fh12:

,om∙h;

Calculăm volumul anual de lucru RZR pentru SCANIA R480:

,om∙h.

Determinăm volumul anual de lucru RT:

, om∙h; (2.15)

Calculăm volumul anual de lucru RT pentru MAN LKW19.403:

,om∙h;

Calculăm volumul anual de lucru RT pentru VOLVO Fh12:

, om∙h;

Calculăm volumul anual de lucru RT pentru SCANIA R480:

, om∙h.

Determinăm volumul anual de lucru RC:

, om∙h; (2.16)

Calculăm volumul anual de lucru RC pentru MAN LKW19.403:

, om∙h;

Calculăm volumul anual de lucru RC pentru VOLVO Fh12:

, om∙h;

Calculăm volumul anual de lucru RC pentru SCANIA R480:

, om∙h.

2.1.6 Repartizarea volumelor de lucru anuale pe tipuri și între sectoare de producție

,om∙h; (2.17)

Toate calculele volumelor de lucru anuale pe tipuri și în sectoare de producție le vom efectua sub forma de tabel prezentat în continuare (tabelul 2.4).

Tabelul 2.4

Continuare tab. 2.4

unde:

-% lucrărilor respective efectuate în sectorul proiectat,(conform ONTP, anexă, tab.14, pag 8,9).

-volumul anual de lucrari respectiv,(∑RZ;∑RT sau ∑RC).

2.1.7 Calculul numărului necesar de muncitori productivi

Numărul de muncitori productivi,conform listei personalului angajat,se poate determina pentru fiecare sector în parte,prin relația:

; (1.18)

; (2.19)

unde:

-volumul anual de lucru efectuat în sector, (om∙h)

– fondul nominal anual a unui muncitor.

=2070 h, cu excepția sectorului de vopsire unde =1820 h,

(conform ONTP, anexă, tab.16, pag 14).

-fondul efectiv anual al unui muncitor (<,aproximativ 89% din ), din motiv ca ,i-a în considerare și dependența de timpul muncitorilor și categoria acestora.Numărul de muncitori respectivi se rotungește pîna la număr întreg.

=1840h,cu excepția sectorului de vopsire unde =1620.

Calculul muncitorilor nominali și efectivi la întreprindere

Tabelul 2.5

Continuare tab. 2.5

Destinația sectoarelor de producție și lucrările efectuate este una primordială în desfășurarea activității oricărei ÎTA. Fiecare sector fiind înzestrat cu utilaje necesare procesului de producție și cu personal calificat. În sectoarele de producție se pot înfăptui o serie de lucrări profilactorice cum ar fi:
-examinarea generală a autocamioanelor;lucrări de strîngere;lucrări de control și diagnosticare;lucrări de reglare;lucrări de curățare-ungere; etc.

Deasemenea se mai pot efectua și lucrări de reparație curentă,mai exact înlocuirea unor piese sau ansambluri care necesită un volum de lucru redus.

NOTĂ: Numărul de muncitori productivi include efectivul muncitorilor din diverse zone și sectoare de producție, care nemijlocit sunt implicați în procesul de realizare a lucrărilor de întreținere tehnică și reparație curentă a autovehiculelor la ÎTA, S.R.L. ˮTrasimexˮ.

Numărul de muncitori auxiliari se determină în dependență de numărul de muncitori productivi, conform listei personalului angajat,cu repartizarea lor după specialitate.

În urma determinării numărului personalului serviciului tehnic și de exploatare se efectuează repartizarea angajaților după funcție de derijare, corespunzătoare fiecăruia.

În urma calculelor efectuate se evidențiază faptul că volumul de lucru în majoritatea sectoarelor este redus pentru un muncitor, și deci se poate interveni în anumite sectoare de producție, grupîndule dupa cum urmează (conform tabelul 2.6):

Tabelul 2.6

Repartizarea muncitorilor după sectoare

În urma comasării unor anumite tipuri de lucrări, oricum muncitorii nu vor fi solicitați la capacitate maximă, iar în situația aceasta, aș propune ca întreprinderea Transimex,să se orienteze și spre ademenirea clienților din exterior, anumiți parteneri ai săi, s-au chiar particulari, care vor fi atrași prin servicii de publicitate.

2.1.8 Calculul numărului de posturi pentru RT și RC a autocamioane

Numărul necesar de posturi se calculeaza pentru fiecare sector separat,unde sunt efectuate lucrări la posturi.

Numărul neceser de posturi pentru spălarea zilnică mecanizată a camioanelor pentru zona de RZ se determină conform relației:

(2.20)

unde:

-programul anual de RZ, efectuat zilnic;

-fondul nominal anual al timpului de lucru la posturi, h (anexă, tab. 16,pag 14);

-productivitatea pe oră a utilajului de spălat auto/h(=15…25 pentru camioane).

deci:

Numărul necesar de posturi pentru spălarea zilnică manuală, spălarea profundă, curățarea zilnică și profundă în zona de RZ a camioanelor, pentru zona de RT, de RC a caroseriilor și de vopsire a camioanelor se determină cu relația:

(2.21)

unde:

-volumul anual de lucru la posturile respective, om/h;

-coeficientul de rezervare a postului respectiv, (anexă,tabelul 17, pag. 15);

-fondul nominal anual al timpului de lucru la posturi, h(anexă,tab. 16,pag.14);

-numărul mediu de muncitori care lucrează simultan la un post (anexă,tab.18, pag 15);

-coeficientul de utilizare a timpului de lucru al postului respectiv(anexă tab. 19, pag 16).

2.1.9 Calculul suprafețelor încaperilor de producție

Suprafața încăperilor de producție ,pentru efectuarea lucrărilor la posturi (zona de RZ, zona de RT,zona de RC, zona de diagnosticare, sector de reparație a caroseriei, sector de vopsire), se determină conform relației:

(2.22)

unde:

-suprafața de gabarit a camionului,

(http://www.euload.com/info.php?catID=26#414);

-numărul de posturi în încăperea respectivă;

-coeficientul de densitate a amplasării posturilor (=5…6)

Suprafața încăperilor de producție pentru efectuarea lucrărilor în sector fară posturi, ,, se determină conform relației:

(2.23)

unde:

-suprafața totală ocupată de utilaj în plan, ;

-coeficientul de densitate a amplasării utilajelor (=4…4.5).

În cazul lipsei datelor despre suprafața ocupată de utilaj în plan, suprafața încăperii de producție ,pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele fără posturi se determină în funcție de numărul nominal de muncitori într-un schimb mai încărcat, (anexă,tab. 28, pag 20)

Tabelul 2.7

2.1.10 Calculul suprafețelor depozitelor

Suprafețele depozitelor ,se determină conform relației de calcul:

(2.24)

unde:

-suprafața specifică a depozitului respectiv, (anexă, tab. 20,pag.16);

-coeficient de corectare în dependență de:

-parcursul mediu zilnic al camioanelor (anexă, tab. 21,pag.17);

-numărul de camioane (anexă, tab. 22,pag.17);

-tipul mijloacelor de transport (anexă, tab. 23,pag.18);

-înălțimea depozitării (anexă, tab. 24,pag.19);

-categoria condițiilor de exploatare.( anexă, tab. 25,pag.19)

Tabelul 2.8

2.1.11 Calculul suprafețelor încaperilor tehnice

Valorile suprafețelor încăperilor tehnice

Tabelul 2.9

2.1.12 Calculul suprafețelor încaperilor de uz social

Suprafața încăperilor de uz social se determină cu relația:

Tabelul 2.10

*Suprafața minimă a fumuarului 8

2.2 Destinația sectorului proiectat și lucrarile efectuate

În Zona reviziei zilnică a automobilelor se îndeplinesc lucrările profilactice cu scopul menținerii stării bune de funcționare a automobilelor.Lucrările profilactice se clasifică: examinarea generală a automobilului; lucrări de strîngere, lucrări de control și de diagnosticare, lucrări de reglare și lucrări de curățire-ungere. Pot fi îndeplinite și unele lucrări ce țin de reparație curentă cum ar fi schimbarea unor piese și ansambluri ce nu necesită un volum mare de lucru.

2.3 Schema procesului de producție al sectorului

2.4 Locurile de muncă ale sectorului

Determinarea și caracteristica locurilor de muncă

Locul de muncă în setoarele de producție reprezintă acea suprafață tehnologică unde se amplasează cel puțin un executant; o unitate de utilaj tehnologic; echipamente tehnologice; inventar pentru păstrarea materialelor; a instrumentelor; a pieselor de schimb; semifabricatelor și deșeurilor; a instalațiilor de ridicare-transportare; mijloacelor de securitate a muncii; pe un timp limitat obiectul de producție (automobile, agregat, ansamblu, piese sau semifabricat,) și material.

Clasificarea locurilor de muncă

Tabelul 2.11

Înzestrarea locurilor de muncă

Înzestrarea locului de muncă ale sectoarelor de producție prevede asigurarea acestora cu mijloace necesare, pentru a crea condiții optime de lucru și a crește nivelul efectiv în funcție de necesități:

-utilaje tehnologice;

-utilaje de ridicare-transportare;

-echipamente tehnologice;

-inventar (de producție și gospodăresc);

-mijloace de protecție și siguranță;

-mijloace de iluminare;

-mijloace de semnalizare; etc.

Utilaj tehnologic necesar în secția de producție RZ

Tabelul 2.12

Solicitarea locurilor de muncă

Potențialul de producție al sectorului Pp, om/h, poate fi determinat cu relația:

(2.25)

unde:

-fondul efectiv anual al locului de muncă ,h (=1840h,cu excepția sectorului de vopsire unde =1620);

-coeficient de utilizare a timpului de lucru la locul de muncă(=0.95-0.97);

-numărul de muncitori care lucrează simultan la un loc de muncă (anexă, tabelul 18) pentru celelalte sectoare =1;

-coeficientul care caracterizează nivelul tehnico-organizatoric al producției

(=0.9-1.0);

n- numărul de locuri de muncă în sector;

calculăm pentru RZ: ,h

calculăm pentru RT: ,h

calculăm pentru RC: ,h

calculăm pentru ZD: ,h

calculăm pentru V: ,h

Determinarea indicatorilor de mecanizare ai procesului de producție

a)nivelul de mecanizare se determină partea lucrului mecanizat în volumul total de lucru,%

(2.26)

unde:

– volumul lucrărilor mecanizate (ore sau minute);

– volumul total de lucrări (ore sau minute).

%

b)gradul de mecamizare caracterizeaza nivelul de înlocuire a funcțiilor de lucru cu mijloace mecanizate:

(2.27)

unde:

Z-numărul convențional de verigi ale utilajelor care înlocuesc funcțiile de lucru ale muncitorilor.

=1 –caracterizează mașini cu acționare manuală fără sursă adăugătoare de energie (capsator);

=2 – mașini manuale alimentate cu energie de la surse speciale (mașină de burghiat);

=3 – mașini mecanizate (1K-G2);

=3.5- mașini semiautomate;

=4 – mașimi automate;

=5- mașinile flezibile(roboții);

– numărul de operații,sau acțiuni efectuate cu utilaje cu numărul de verige Z respectiv.

4-numărul maxim de legături de utilaj;

N-numărul total de operații.

Organizarea deservirii locurilor de muncă

Deservirea locului de muncă reprezintă un sistem de măsuri necesare pentru asigurarea lucrului cu toate cele necesare pentru funcționarea continuă a procesului.

Sunt prevăzute următoarele funcții de deservire a locurilor de muncă:

-de pregatire a producției-completarea obiectelor de muncă, eliberarea sarcinii de producție și documentației tehnice sau tehnologice, instruirea la locul de muncă;

-instrumentală-asigurarea cu instrumente și dispozitive, ascuțirea și repararea instrumentelor;

-de ajustare- ajustarea utilajelor și echipamentelor tehnologice;

-de transport,depozitare-recepționare,evidentă,păstrarea și livrarea meterialelor, pieselor de schimb, instrumentelor, expedierea obiectelor și mijloacelor de muncă la locul de muncă, expedierea produselor finale la locul de muncă;

-de control- controlul calității lucrărilor efectuate, controlul respectării regimurilor tehnologice, evidența și întreținerea mijloacelor de măsurat;

-de întreținere a utilajelor- deservire și reparare;

-de întreținere a construcțiilor (încăperilor) și rețelelor inginerești-reparația curentă

-de gospodărie-curățirea sistematică a încăperilor și teritoriului,asigurarea sanitar-igienică a condițiilor de muncă.

Funcțiile menționate pot fi îndeplinite centralizat de serviciile respective ale întreprinderii (serviciul mecanicului șef, serviciul de control tehnic) sau decentralizat de catre muncitorii productivi și cei auxiliare și de maiștrii (brigadier). Sistemul centralizat poate fi utilizat pentru întreprinderile mari.

2.5 Determinarea suprafeței sectorului proiectat

Efectuînd calculele am obținut o suprafață de 150 m2 pentru sectorul de RZ pe care conform temei de proiectare era necesar de determinat. Suprafața obținută este suficientă pentru a putea include în zonă tot utilajul necesar și mai cu seamă spațiu pentru efectuarea lucrărilor necesare (punctul 1.3 din mersul proiectului ˮSchema procesului de producție al sectoruluiˮ). Deasemenea permite desfășurarea lucrului eficient și conform normativelor de siguranță, obiective primordiale pentru activitatea întreprinderii.

2.6 Determinarea necesarului de resurse energetice: calculul necesarului de energie electrica,termică,necesarului de apă și de aer comprimat

a) Energia electrică necesară pentru funcționarea utilajului o deduce din puterea totală a instalațiilor

, kw/h (2.28)

b) Calculul prognozat

– necesarul de energie electrică pentru utilaj:

, kw/h (2.29)

unde:

-fondul efectiv al timpului de lucru al utilajului(conform ONTP);

– coeficient de cerere (0.45…0.55);

– coeficient de utilizare a timpului de lucru (de solicitare);

– puterea instalată.

, kw/h

– necesarul de energie electrică pentru iluminare:

, kw/h (2.30)

unde:

R-norma specifică de consum de energie pentru iluminare, kw/m2;

– durata de iluminare anuală , h (305zile∙10h).

S-suprafața sectorului.

, kw/h

c)Necesarul de energie termică pentru încălzirea încăperilor:

, Gcal (2.31)

unde:

– consumul specific de căldură exprimat în Kcalorii/m3∙Co∙h și se stabilesc în intervalul 0.45…0.55 (Kcal);

-H∙S, m3;

– temperatura medie interioară;

-temperatura exterioară;

-durata sezonului de încălzire;

– trecerea de la Kcalorii la Gcal.

,Gcal

Necesarul de energie termică , Gcal,pentru ventilarea încăperii se determină cu relația:

,GCal (2.32)

unde:

qv-consumul specific de căldură pentru ventilare,kCal/h∙m3∙ 0C (qv=0.15÷0.25).

– volumul încăperii, m3;

– temperature medie în interiorul încăperii în perioada încălzirii, ºC

– temperature medie din exterior, ºC

– durata sezonului de încălzire, h.

,GCal

Necesarul de apă:

Necesarul de apă pentru mașini de spălat Qa, m3,se determină cu relația:

, (2.33)

Unde:

qa-consumul specific de apă pentru spălarea unui obiect (agregat,automobil etc.),m3 (conform pașaportului instalației de spălare);

-numărul de obiecte spălate anual.

m2

2.7 Personalul sectorului de protecție: numărul,cerințe fața de personal (pentru fiecare loc de muncă), motivația personalului

Numărul nominal de muncitori productivi Pn:

(2.34)

Unde:

Tsec – volumul annual de lucru în sector, om∙h;

Fn – fondul nominal annual al timpului de lucru ,h (tab. 16);

Fe – fondul efectiv annual al timpului de lucru ,h (tab. 16)

Numărul nominal de muncitori productivi Pe:

(2.35)

Notă: Numărul de muncitori auxiliari Pa alcătuește 25-30% din numărul de muncitori productivi.

Cerințe față de personal

Meseria;

Funcția de bază – efectuarea lucrărilor în conformitate cu documentația tehnologică;

Funcțiile auxiliare – primirea sarcinii de lucru, pregătirea și așezarea instrumentelor, deservirea locului de muncă etc. ;

Nivelul minim de calificare – categoria, experiența;

Studii – de bază, profesionale, perfecționarea;

Cerințe suplimentare – vârsta minimă, sex, contradicții medicale etc.

Motivația personalului

Tabelul 2.13

2.8 Securitatea și sănătatea în muncă:

a)condiții de muncă:

La proectarea sectoarelor de producție trebuie de asigurat condițiile sanitar – igienice, estetice și ergonomice.

Condițiile sanitar – igienice sunt stabilite de Regulile și Normele Igienice pentru întreprinderi de transport auto și service auto aprobate de medical – șef de medicină preventive a Republicii Moldova (RNI 2001):

Condițiile meteorologice – temperature aerului și suprafețelor, umeditatea relative și viteza curentului de aer;

Concentrația (CMA) compușilor nocivi;

Iluminarea și încălzirea;

Zgomot și vibrația.

Condițiile estetice influențează asupra părții emoționale a procesului de muncă. Condițiile setetice reprezintă definitivarea colorată a interiorului încăperii și utilajelor, iluminarea eficientă a locului de muncă.

Pozitiv influențează asupra organizmului omului culorile de la galben până la azuriu și respective negative – culorile mai saturate: roșu și albastru strălucitor, care provoacă oboseala vizuală.

Pereții încăperii se recomandă pînă la înălțimea de 1.8 m de culoare verde ( de salată), care influențează benefic asupra sistemului nervos al omului.

Pentru elementele fixe ale utilajelor se recomandă culoarea verde, iar pentru cele mobile sau periculoase – culoarea galbenă sau galbenă cu fîșii roșii.

Butonul de pornire al utilajelor este de culoare neagră și respectiv butonul STOP – de culoare roșie.

Conductele de apă se vopsesc de culoare verde iar conductele de aer – de culoare azurie.

Condițiile ergonomice determină organizarea locului de muncă în spațiu, condițiile de ridicare și expediere manuală a încărcăturilor, lipsa operațiilor monotone etc.

Organizarea locului de muncă în spațiu reprezintă amplasarea în ordinea stabilită a mijloacelor de înzestrare ale locurilor de muncă față de muncitor în limitile spațiului respective.

Notă: Masa maxima de ridicare și expediere manuală nu poate depăși 20 kg

b)regimul de lucru și odihnă

Timpul de muncă este timpul de care dispune un executant pe durata reglementată a zilei de muncă. Ea este alcătuită din timp productive și neproductiv.

Timpul productive – se efectuează lucrările necesare realizării sarcinii de muncă.

Timpul neproductiv – întreruperi sau se efectuează acțiuni care nu sunt necesare pentru realizarea sarcinii sale de muncă.

Timpul productive conține:

Timpul de pregătire și încheiere – executantul înainte de începerea unei lucrări, creează condițiile necesare la locul de muncă.

Timpul operativ – executantul efectuează lucrările necesare modificării cantitative și calitative a obiectului.

Timpul de deserivre a locului de muncă – executantul asigură pe întreaga perioadă a schimbului de muncă menținerea în stare bună de funcționare a utilajelor, cît și organizarea, aprovizionarea, ordinea și curățenia la locul de muncă.

Din timpul total de muncă la întreprinderea auto timpul operativ alcătuește 88-89% , timpul de pregătire și încheiere 3.5% , timpul de servire a locului de muncă -2.5% , timpul de întreruperi rglementate – 5…6%.

Notă: Pe parcursul schimbului starea psihofizică a muncitorului se schimbă, respective se schimbă și capacitatea de muncă a omului, care poate conventional împărțită în trei etape: perioada sporirii capacității de muncă, perioada capacității stabile de muncă și perioada capacității scăzute de muncă. Se recomandă întreruperea de 3 minute la sfîrșitul primei ore de lucru, de 10minute peste 2.5…3 ore de lucru și cite 5 minute peste 6 și respective 7 ore de lucru.

c)măsuri și mijloace de protecție

Proectele sectoarelor de producție să corespundă cerințelor generale față de securitatea antiincendiară conform GOST 12.1.004-91.

Categoriile antiincendiare si antiexplozive ale încăperilor sunt prezentate în anexe tabelul 4.51.

Încăperile în care se efectuează lucrările termice trebuie să fie izolate de celelalte încăperi cu pereți rezistenți la foc și în apropierea lor nu trebuie să fie amplasate încăperile cu degajarea vaporilor vopselelor, gazelor explozive.

Încăperea pentru încărcarea acumulotoarelor se amplasează pe lîngă peretele exterior al clădirii, iar la suprafața de peste 25 m2 se prevede ieșire directă în afara clădirii.

Încăperile trebuie să fie asigurate cu sistemele și mijloacele antiincendiare-pentru fiecare 50 m2 se prevede un stingător de foc, pentru fiecare 100 m2 – uns scut incendiar.

2.9 Asigurarea calității serviciilor prestate în sector

Zona de revizie zilnică -a automobilelor în ÎTA se amplasează, de regulă, întrun pavilion separat. În cazul amplasării zonei în blocul de producție , ea trebuie să fie separată de încăperile vecine cu pereți rezistenți la apă.

În imediata apropiere de zona de RZ, se amplasează sistema de epurare sau de utilizare secundară a apei.

Sectoarele de spălare-curațare a automobilelor este necesar de amplasat ,asigurînd posibilitatea de deplasare liberă, separate între ele sau nu.

2.10 Argumentarea sistematizării sectorului

Sistematizarea sectorului prevede amplasarea optimală în planul sectorului a locurilor de muncă și respectiv a utilajului tehnologic și a inventarului , pentru a asigura continuitate și consecutivitatea rațională a procesului de producție și pentru a oferi lucrătorilor condiții necesare pentru muncă productivă și cu respectarea normelor de securitate în muncă.

Cantitatea și consecutivitatea rațională a procesului de producție sunt determinate de schema organizării procesului de producție elaborate anterior.

La fel și inventarul cît și utilajul se include reeșind din asigurarea cerinșelor privind securitatea și sănătatea în muncă, asigurarea comodității montării și deservirii utilaelor respectînd normele tehnologice de proiectare ONTP-01-91 și VSN-01-89 (tab. 4.52, 4.53), comoditatea deplasării automobilelor (părților componente) de la un loc de muncă la altul.

De șters după finisare

CAPITOLUL CONSTRUCTIV

3.1 Analiza condițiilor de funcționare a instalației pentru spălarea autovehiculelor

Întreținerea zilnica a parcului existent și mai cu seamă spălarea autovehiculelor este un factor decisiv în condițiile unui manegiment eficient la întreprinderea de transport Societatea cu Răspundere Limitată “Transimex”.

Astfel conform cerințelor consider necesar de a crea o zonă în care drept utilaj indispensadil să fie o instalație care să aducă un plus în vederea înbunătățirii procesului de întreținere față de situația actuală în zona de revizie zilnică, ceea ce duce defapt la micșorarea considerabilă a cheltuielilor pentru spălare-curățare a unităților din propriul parc la care se mai adaugă și deplasarea pînă la alți agenți din exterior.

Deaceea instalația pentru spălat pe care o propun este acel echipament ale cărui posibilități de exploatare pot fi chiar condițiile de garaj, deja existent cu mici retușuri și cheltueli reduse. În comparație cu alte sisteme cunoscute care au aceeași destinație, de obicei sunt mai simpliste și deci în construcția lor cuprind o cameră în care există rezervoare pentru spălătorii auto și curățare cu soluției de spălare, cu toate acestea, astfel de instalații nu pot crea o spalare cu jet de înaltă presiune din cauza numărului mare de duze montate pe dispozitiv.

Desctierea generală a instalației

Prin urmare soluția tehnică pentru înlăturarea acestui neajuns este un dispozitiv pentru spălarea autovehiculelor care este dotat cu o cameră iar în partea superioară este montat un rezervor la rîndul său pus în mișcare de un cărucior deplasarea căruia este posibilă cu ajutorul șinelor, autovehiculul este spălat datorită duzelor oscilante conectate la o conductă care cu ajutorul unei pompe de presiune înaltă și un sistem de tratare pune în circulație soluția de spălare și creeaza avantajul dorit în comparație cu alte instalații existente.Cu toate acestea, instalația se caracterizează printr-o pompă de mare capacitate care reușește cu succes să alinenteze numărului mare de duze, în consecință,evident se crează consum mare de energie.

Însă soluția pentru reducerea consumului de energie poate fi, prin reducerea puterii pompei. Acest lucru se realizează prin aceea că fiecare injector constă dintr-o carcasă montată pivotant pe rezervor și care cuprinde o duză dispusă perpendicular pe axa balamalei și montat rotativ pe bucșa lagăr, iar camera este dotata cu reținători pentru limitarea interacțiunea cu duzele injectoarelor.

3.2 Vederea generală și în secțiune a instalației propuse

Figura 3.1 Vederea generală a instalației propuse

Figura 3.2, Tăitură de-a lungul axei longitudinale a camerei

Figura 3.3 Secțiunea A-A din Fig. 3.1

Figura 3.4 Secțiunea B-B din Fig.3.3

3.3 Construcția instalației

Figura 3.1, este prezentată vederea generală a instalației propuse;

Figura 3.2, este arătat o tăitură de-a lungul axei longitudinale a camerei;

Figura 3.3, secțiune A-A din Fig. 3.1;

Figura 3.4, vedere secțiunii B-B din Fig. 3.3.

La bază este montată camera 1; pe care este așezată în partea superioară șinele 2; pentru caruciorul 3; colectorul purtător 4 cu duzele rotative 5.

Căruciorul 3 este acționat de un motor electric 6, peste reductorul 7 și 8, deplasarea căruia este posibilă datorită rolelor 9. Reductoarele sunt asociate printr-un arborelui de transmisie 10,de la reductorul 8 peste manivelă 11 și sistemul de ridicare 12 care pun în mișcare duzele 5. duzele sunt montate pe conductele de soluție 13 colectorul pivotant 4 și constau din carcase 14 care au urechile 15 pentru conectarea cu tije 12 și care mișcă duzele 5 și ștuțul 16 pe care sunt montate bucșele rotative 17 care transportă duzele 18.

În camera 1 sunt instalate limitatoare 19 care cooperează cu duze 18 și montate pe acoperișul camerei 20 ce interacționează cu întrerupătorul de capăt 21 montat pe cărucior 3.În colectorul 4 este furnizată prin conducta mobil articulată 22 de la pompa de presiune 23.

Unitatea este echipată cu un rezervor de consumabil 24, în zona inferioară a acestuia este un alt rezervor pentru acumularea impurităților 25, cu pompa de aspirare 26 și conducte 27 care asigură circulația soluției de spălare. Autovehiculul este adus în cameră de banda de tracțiune 28 pentru excluderea formării aburilor în cameră, este dotată cu perdele de protecție 29 și este echipat cu ventilație 30.

3.4 Principiul de funcționare

Vehiculul odată adus în cortina instalației coboară perdeaua de protecție,după care se include furnizarea de soluții de spălare și imediat căruciorul începe deplasarea iar presiunea creată de pompă alimentează duzele. Atunci, în timp ce se deplasează căruciorul duzei 18, crează condiții de spălare a suprafeței, la un unghi de-a lungul căruciorul și este oprită rotire datorită limitatorului 19, care crează schimbarea unghiului de atac al jeturilor. Mai mult, întrerupătorul 21 este în contact cu limitatoarele 20, returnînd astfel căruciorul. Astfel, secvențial duza spală mașina din unghiuri diferite, cu excepția prezenței suprafețelor din umbră.

Instalația pentru curățarea unui autovehicul, constructiv cuprinde o cameră, iar în partea superioară este instalat căruciorul care transportă jeturi oscilante a galeriei cuplate la conducta pompei de refulare și sistemul de curățare și circulația soluției de spălare. Fiecare duză este formată dintr-o carcasă montată pivotant pe colector iar cest lucru se realizează prin aceea că fiecare injector constă dintr-o carcasă montată pivotant pe rezervor și care cuprinde o duză dispusă perpendicular pe axa balamalei și montat rotativ pe bucșa lagăr, iar camera este dotata cu reținători pentru limitarea interacțiunea cu duzele injectoarelor.

De șters după finisare

Argumentarea eficienței economice

4.1. Determinăm fondurile de salarizare a muncitorilor

Determinăm fondul total de salarizare pe o unitate de timp:

, lei (4.1)

, lei

Unde: -fondul de salarizare, lei;

-salariul de bază, lei;

-salariul suplimentar, lei.

Salariul de bază este compus din următoarele elemente:

, lei (4.2)

, lei

Unde: -salariul pe unitate de timp, lei;

-suma premiilor, lei;

-salariul pe brigadă, lei;

-salarii pentru servicii de noapte, lei.

Salariul pe unitate de timp depinde ce calificarea fiecărui muncitor în parte și de calificarea medie a muncitorilor.

, lei (4.3)

, lei

Unde: -tariful mediu orar, lei;

-volumul de muncă, om/h.

Determinăm tatiful mediu orar depinde de calificarea medie a muncitorilor:

(4.4)

Unde: …-numărul muncitorilor de categoriile 1…6;

-numărul total de muncitori.

Determinăm tariful mediu orar:

, lei (4.5)

, lei

Unde: -tariful orar pentru cea mai mică categorie;

-tariful orar pentru cea mai mare categorie;

B-diferența dintre categoriile muncitorilor.

Determinăm suma premiilor care constituie 30%-40% din salariul pe o unitate de timp:

, lei (4.6)

, lei

Determinăm suma salariului tehnicianului superior , lei:

, lei (4.7)

, lei

Unde: -numărul de tehnicieni superiori , 1 la 10 muncitori;

-suma lunară a adausului la salariu, lei.

Determinăm ponderea salariului suplimentar,%:

% (4.8)

%

Unde: -zile concediare, =30 zile;

-zile calendaristice, =365 zile;

-zile de odihnă, =52 zile;

-zile de sărbătoare, =8 zile.

Determinăm suma salariului suplimentar:

, lei (4.9)

, lei

Calculăm salariul mediu lunar, lei:

, lei (4.10) , lei

Calculăm adausul la salariu pentru decontările în fondul de asigurări sociale,lei:

, lei (4.11)

, lei

Calculăm totalul fondului de salarizare cu calculări, lei:

, lei (4.12)

, lei

Calculul fondului de salarizare a muncitorilor de bază în continuare sub formă de tabel:

Tabelul 4.1

4.2 Calculul cheltuielilor de regie.

Calculul cheltuielilor pentru protecția și igiena muncii reprezintă:

, lei (4.13)

, lei

Unde: -cheltuielile anuale pentru protecția și igiena muncii a unui muncitor de bază, constituie 500-2000 lei anual.

Calculăm cheltuielile pentru încălzirea încăperilor de producție:

, lei (4.14)

,lei

Unde: -consumul specific de căldură pentru încălzire, kKal/h*m3*0C, (=0.45-0.55);

-temperatura medie în interiorul încăperii în perioada încălzirii, 0C;

-temperatura medie în exteriorul încăperii în perioada încălzirii, 0C;

-durata sezonului de încălzire. h;

-prețul 1 Gkal, lei.(anul 2015-898 lei).

Calculăm cheltuielile pentru iluminarea încăperii de producere:

, lei (4.15)

, lei

Unde: – suprafața generală a încăperii, m2;

-numărul (fondul) anual de ore pentru iluminare, =2700 ore;

-norma de consum a energiei electrice pentru iluminarea unui 1m2, , =12-20 kW;

-coeficientul de corecție în dependență de pierderile de energie în rețea, =0.96;

-prețul unui 1kW de energie electrică.(anul 2015=1.90, lei/kW)

Calculul cheltuielilor pentru menținerea curățeniei în încăperea de producție:

, lei (4.16)

, lei

Unde: -norma anuală de menținere a curățeniei în încăperea de producere,

=10-20 lei la m2de spațiu.

Calculul cheltuielilor totale pentru întreținerea încăperii de producere:

, lei (4.17), lei

Calculăm cheltuielile pentru energia electrică:

, lei (4.18)

, lei

Unde: -puterea totală a consumatorilor de energie electrică, kW;

-prețul unui 1kW de energie electrică.(anul 2015=1.90, lei/kW)

-fondul anual de folosire a utilajului,ore.

Calculăm cheltuieli pentru apă rece în scopul de necesități gospodăreshti:

, lei (4.19)

, lei

Unde:-norma consumului de apă rece pentru un muncitor timp de un schimb, constituind =40 l;

-prețul unui metru cub de apă rece, =14.9 lei.

Calculul cheltuielilor pentru protecția antiincendiară:

, lei (4.20)

, lei

Unde: -norma cheltuelilor ce îi revin unui muncitor pentru protecția antiincendiară, =1200-2800 lei.

Calculul sumei cheltuielilor de regie:

, lei (4.21)

, lei

Calculăm cheltuielile suplimentare de regie:

, lei (4.22)

, lei

Calculăm suma totală a cheltuielilor de regie:

, lei (4.23)

, lei

Calculăm suma totală a cheltuielilor pe activitate:

, lei (4.24)

, lei

Rezultatele cheltuielilor de regie în continuare sub formă de tabel:

Tabelul 4.2

Calculăm prețul de cost:

,lei (4.25)

,lei

Unde: -suma totală a cheltuielilor , lei;

-volumul de lucrări a secției, om/h.

Calculul și structura prețului de cost se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabelul 4.3

4.3 Determinarea indicatorilor de eficiență economică

Determinăm prețul de prestare a serviciilor:

, lei (4.26)

, lei

Unde: -prețul de prestare a unui om/h de lucru,lei;

-procentul de profit ,% orientativ (15-30%), dar depinde de un șir de factori obiectivi, de geneză externă și intetnă, condiția principală fiind acoperirea cheltuielilor suportate și asigurarea unui efect economic;

-prețul de cost total a unui om/h de lucru,lei.

Determinăm suma veniturilor din activitate:

, lei (4.27)

, lei

Calculăm profitul brut (de bilanț):

, lei (4.28)

, lei

Calculăm termenul de răscumpărare a investițiilor capitale:

, ani (4.29)

, ani

IC-investițiile capitale,lei:

, lei (4.30)

, lei

Unde:-cheltuelile pentru procurarea clădirilor și construcțiilor noi,lei;

-cheltuelile pentru procurarea utilajului de forță noi,lei;

-cheltuelile pentru procurarea aparatelor noi,lei;

-cheltuelile pentru procurarea inventarului nou,lei.

Calculăm coeficientul eficienței economice:

sau (4.31)

sau

Calculăm profitul net:

, lei (4.32) , lei

Unde:I-impozitul pe profit utilizat (profitul reinvestit nu se impozitează).

, lei (4.33) , lei

Calculăm rentabilitatea generală:

,% (4.34)

, %

Unde: -costul fondurilor fixe,lei;

-costul mijloacelor circulante,lei (reprezintă 40% din CFF).

Calculăm costul mijloacelor circulante:

, lei (4.35)

, lei

Unde:%MC-procentul mijloacelor circulante,%.

Calculăm rentabilitatea netă:

% (4.36)

%

Calculăm înzestrarea cu fonduri fixe:

, lei/lucrător (4.37)

, lei/lucrător

Rezultatele indicatorilor economici în continuare sub formă de tabel

Tabelul 4.4

De șters după finisare

SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE

5.1. Informații generale

Folosirea normelor de securitate și sănătate în muncă este o activitate obligatorie și de aceea în momentul efectuării oricărui proces lucrativ precum, a studiilor tehnico economice, la elaborarea proceselor, a normelor de igienă în muncă precum și de protecție în muncă, trebuie respectate cu rigoare.

În timpul procesului de lucru, persoanele implicate în a conduce, a organiza și controla producția, au obligația și răspunderea pentru realizarea cap coadă a normelor de securitate și sănătate în muncă.

Măsurile de securitate și sănătate în muncă în mare, sunt dictate de condițiile de muncă în care omul este implicat, și anume unui șir de factori nefavorabili, în special cele de microclimă, iluminare, depășirea nivelului maxim de cоncentrații nocive, zgomot, vibrații și altele. De asemenea și munca în lоcurile aglоmerate.

Atelierele, depozitele, inclusiv anexele social administrative și sanitare ale întreprinderii, se recomandă a fi amplasate și amenajate astfel încît să fie asigurate toate condițiile specificate în normele de securitate și sănătate în muncă.

5.2. Analiza securitații și sănătății în muncă la întreprindere

În orice proces lucrativ, viața are prioritate. Acest fapt este bine cunoscut, iar în ultimul timp, acestei sintaxe i se acordă o deosebită atenție. Întrerprinderea SRL „Transimex” nu este o excepție. Securitate și sănătate în muncă este vectorul orientativ, în toate lucrările efectuate în cadrul atelierului de reparație.

Activitatea eficientă, fără accidente, a întreprinderii este total determinată de nivelul de organizare a securității și sănătății în timpul muncii. Aceasta este cu atât mai important, cu cît mai pe larg sunt introduse în producție mai multe procese tehnologice mecanizate și chiar automatizate.

De organizarea securității și sănătății în muncă la întreprindere poartă răspundere administrația și specialiștii principali din domeniu. În special, de securitate și sănătate în muncă poartă răspundere inginerul șef. El elaborează instrucțiuni, ține lecții și instructaje personalului aflat în subordonare. El este obligat să instructeze și să aducă la cunostință fiecare persoană nou angajată, în ceea ce privește securitate și sănătate în muncă.

Tot personalul tehnico-ingineresc susțin o comisie medicală.

Instrucțiunile, sunt afișate în fiece sector, și corespund sectorului respectiv. Toate sectoarele sunt dotate cu placate ilustrative pe tema securității și sănătății în muncă.

Pentru securitatea și sănătatea antiincendiară, atelierul este dotat cu stingătoare. Inspecția acestora are loc regulat, în privința pregătirii și valabilității. Nu lipsesc nici trusele medicale, pentru acordarea primului ajutor medical, în caz de accidente. Instruirea lucrătorilor cu metodele de securitate și sănătate în muncă se organizează conform regulamentului în vigoare de la 01.01.95,care prevede instrucțiunea pe securitatea și sănătatea în muncă la pregătirea lucrărilor noi și la perfecționarea lor.

În acest context se petrec următoarele tipuri de instructaj în privința securității și sănătății în muncă la întreprinderile de reparație:

-instructaj introductiv ;

-instructaj la locul de muncă ;

-instructaj periodic.

Instructajul introductiv se petrece cu toți angajații noi indiferent de studii, vechime în muncă sau postul ocupat . Acest instructaj se desfașoară în cazul petrecerii diferitor practici de către inginerul șef, în prezența inginerului pe securitate și sănătate în muncă, într-un cabinet specializat, conform standardului în vigoare și tehnologiei folosite în gospodărie.

Graficul este elaborat de conducătorul întreprinderii și inginerul șef, coordonat de sindicatele întreprinderii. În programa instructajului sunt introduse indicații generale despre legislația în vigoare de securitate și sănătate în muncă, tehnica securității și starea sanitară, indicații de folosire a mijloacelor de securitate și sănătate în muncă individuală, acordarea primului ajutor medical, metode de pază contra incendiilor.

Datele despre petrecerea instructajului introductiv se înscriu într-un jurnal special sau în fișa individuală a celor instructați.

Instructajul la locul de muncă se efectuează individual cu fiecare lucrător nou angajat sau transferat la alt loc de muncă. Noii angajați v-or lucra 2…5 zile sub supravegherea brigadirului sau a maestrului. După expirarea acestui termen angajatul poate să lucreze singur, după ce se face înscrierea respectivă în jurnal sau fișa personală.

Instructajul periodic se efectuează individual sau pentru o grupă de muncitori, după expirarea fiecăror 6 luni, cu scopul de a verifica și controla nivelul cunoștințelor privind securitatea și sănătatea în muncă.

5.3. Metode de protecție contra incendiilor la întreprindere

Incendiile produc pagube materiale foarte mari, iar în unele cazuri pot provoca accidente cu pierderea capacității de muncă a oamenilor sau chiar cu sfârșit letal. Din acest motiv profilactica antiincendiară în producție este și un mijloc de prevenire a accidentelor de producție.

Asigurarea pazei antiincendiare, prezintă una dintre îndatoririle primordiale a tuturor membrilor atelierului. Profilactica antiincendiară este indispensabil legată de tehnica securității și este componentă a securității muncii în înțelesul deplin a cuvântului .

Unul din cele mai periculoase obiecte care prezintă pericol incendiar este depozitul de produse chimice și materiale lubrifiante, sectorul de sudare.

Deaceea teritoriul depozitului este construit separat conform unui proiect tip, care prevede un șir de măsuri de pază contra incendiilor.

Secția de RZ, este dotată cu stingătoare de tip OP-4, în număr de 3, reieșind din raportul 1 stingător la 50 m2, și luînd în considerație coeficientul de pericol al sectorului.

Deasemeni la întreprindere se aplică și diferite măsuri pentru paza contra incendiilor:

-instruirea la locul de muncă cu regulile securității antiincendiare;

-echiparea sectoarelor de producție cu utilajul necesar;

-controlul permanent a stării antiincendiare;

5.4. Calculele inginerești pentru asigurarea condițiilor de muncă la întreprindere

Pentru asigurarea securității contra electrocutării personalului de deservire, se întrebuințează, priza de pământ, legarea la nul și deconectarea de la apărare.

La calculul prizei de pământ este necesar de a calcula parametrii principali: numărul de electrozi, mărimea și poziționarea prizelor de pământ singulare și a conductoarelor prizei de pământ, la care tensiunea de atingere și de pas la scurtcircuitul fazei prin utilajul (corpul etc.) legat la pământ nu depășește valorile securității.

Ca date inițiale pentru calculul prizei de pământ se referă: caracteristica instalațiilor electrice tipul instalației, tipurile echipamentelor de bază, tensiunile de lucru, metoda de legare la pământ a conductoarelor și generatoarelor, planul blocului de producție, formele și mărimile electrozilor care urmează de a forma priza de pământ proiectată cu mai multe elemente, la fel și adâncimea afundării lor în pământ, datele măsurării rezistenței specifice a solului pe sectorul unde se planifică amplasarea prizei.

Calcularea prizei la pămînt pentru protecția instalațiilor electrice

Calculul prizei la pămînt pentru protecția instalațiilor electrice se efectuează în următoarea consecutivitate:

1.Se determină rezistența scurgerii curentului printr-o priză la pămînt (țeavă sau cornieră de fier), folosind formula empirică:

(5.1)

unde:

– rezistența specifică a solului, Ohm m;

lp- lungimea prizei de pămînt, m;

dp- diametru prizei la pămînt, m;

2. Se determină numărul de prize la pămînt:

(5.2)

unde:

Ra – rezistența admisibilă a circuitului de punere la pămînt, Ohm;

– coeficientul de caracter sezonier;

η2 – coificientul de ecranare;

3. Se calculează rezistența tuturor țevilor de priză la pămînt:

(5.3)

unde:

– coeficientul de folosire a prizei la pămînt;

4. Se determină lungimea platbandei de conectare, care unește priza la pămînt cu unul din circuite,folosind sudarea:

(5.4)

unde:

a – distanța dintre țevi, m;

5. Se calculează rezistența platbandei de conectare:

(5.5)

unde:

b – lățimea platbandei, m;

h– distanța de la suprafața solului pînă la platbanda de conectare;

6. Se determină rezistența întregului circuit de punere la pămînt:

(5.6)

Fig. 5.1. Schema circuitului punerii la pămînt de protecție a unei instalații electrice:

a-schema de principiu; b-dispozitivul de punere la pămînt;1-priza la pămînt; 2-platbanda de legătură.

Datele obținute conform calculelor prezentate în tab.5.1

Pașaportul prizei punerii la pămînt

Tab.5.1

5.5.Elaborarea instrucțiunii de securitate și sănătate în muncă

INSTRUCȚIUNEA

De securitate și sănătate în muncă în zona de revizie zilnică.

. CERINTI GENERALE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

1.1.Instrucția dată este obligatorie pentru toți muncitorii secției;

1.2.Persoanele care au încălcat instrucțiunea dată sînt trași la răspundere conform legislației în

vigoare;

1.3.Lucrătorilor nu le este permis de a lucra în secție singuri;

1.4.Prezența defecțiunilor la utilajele în funcționare trebuie aduse la cunoștința imediată

personalului de deservire;

1.5.În caz de accident, celui traumat trebuie să-i acorde primul ajutor și în dependență de starea

cazului de chemat medicul sau de transportat la spital;

1.6.Categoric se interzice de lăsat fără supraveghere instalațiile electrice,în funcțiune.

CERINTI DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PÎNĂ LA ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR

2.1.Se controlează starea de lucru a utilajelor electrice, mijloacele de protecție, conectarea lor cu pământul, prezența utilajului și utilajelor antiincediare;

2.2.Se eliberează locul de lucru de obiectele de prisos ce nu se folosesc la efectuarea lucrărilor din sectorul dat;

2.3.Îmbrăcămintea trebuie să fie bine strînsă pe corp. Manșetele vor fi bine strînse, iar hainele se vor purta încheiate. Părul să fie legat cu obasma. Femeile vor purta bonete sau basmale, astfel legate încît părul sau colțurile basmalei să nu iasă în afară;

2.4.Locul de muncă să fie menținut permanent în stare curate;

2.5.Evacuarea deșeurilor se va face cel puțin odată pe schimb și vor fi acumulate în lăzi special.

CERINTI DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN TIMPUL LUCRULUI

3.1.La lucrul în secție, se vor admite doar persoanele care au trecut instructajele privind protecția

muncii, și care au luat cunoștință cu principiul de lucru al utilajului;

3.2.În timpul lucrului se vor folosi numai utilaje și scule perfect funcționale și după destinație conform procesului tehnologic;

3.3.Strict se interzice supra solicitarea utilajului din dotare;

3.4.Utilajul auxiliar trebuie folosit conform cerințelor tehnice de utilizare .

3.5.Se interzice odihna pe mașinele de lucru;

3.6.Înainte de începerea lucrului cu utilajul, de efectuat o rotire completă la 360°, pentru a se

asigura în siguranța lipsei oricărui pericol.

3.7.În timpul efectuării lucrului, se interzice aflarea persoanelor în apropiere, cu excepția

operatorului.

3.8.Dacă în timpul lucrului se produc vibrații puternice mașina trebuie oprită imediat și se vor

înlătura cauzele care duc la producerea vibrațiilor.

CERINȚE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN CAZ DE ACCIDENT

4.1. În caz de leziunile mecanice, unge rana cu soluție de iod de 5% și aplică un bandaj steril;

4.2. În caz de accident cu curent electric acordează primul ajutor urgent:

-respirația artificială,dar mai întii înlătură sursa de energie cu ajutorul unui obiect de conductor de

curent electric sau de deconectat curentul și se anunță administrația;

-dacă lipsește pulsul efectuează masajul inimii;

-în caz de șoc, efectuează respirație “gură la gură”

4.3. Dacă căile de respirație sunt excitate de halogeni, acizi scoate victima la aer curat și dă-i să miroase soluție de amoniac;

4.4. În caz de incendiu, evacuează materialele inflamabile, bunurile, vasele cu substanțe;

4.5. Pentru localizarea și lichidarea incendiilor se acționează cu spumă, apă și pulbere stingătoare.

4.6. În caz de avarie cu accidentați, trebuie evacuate persoanele care au avut de suferit din zona cu pericol și se va acorda primul ajutor medical,deasemen se va anunța imediat administrația.

CERINȚELE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ DUPĂ TERMINAREA LUCRĂRILOR

5.1. După terminarea lucrului sau la predarea schimbului muncitorul este obligat să curățe suprafețele murdare și să comunice schimbului toate deficiențele care au avut loc în timpul lucrului;

5.2. Se interzice spălarea mînilor cu substanțe necunoscute sau periculoase, pentru a evita îmbolnăvirea pielii și macrotraumatizmele;

5.3. După terminarea schimbului hainele de lucru se lasă în dulap special, iar în caz de necesitate se duc la spălătorie. După aceasta lucrătorii pleacă în duș.

ELABORAT, studentul an. 4 gr. 4 Gatman R.

CONSULTANT: lect. sup.univ. Voleac P.

lect. univ. Mancuș N.

5.6 Protecția mediului înconjurător

Protecția mediului înconjurător în Republica Moldova este coordonată de către Legia cu privire la acordarea și folosirea rațională a solului, apelor, ocrotirea spațiului aerian și a altor surse naturale. De aceea un rol decisiv în ocrotirea mediului ambiant se acordă ocrotirii solului și apei. Pentru aceasta este necesar de a efectua un șir de lucrări în vederea protecției și apelor folosite în producție.

Astfel încît la întreprinderile care folosesc apă și o poluiază să fie construite instalații de purificare și sedimentare a impurităților care se conțin în apa tehnică (utilizată).În acest scop în apropierea atelierului de reparație trebuie construită o instalație de purificare.

Întreprindere nemijlоcit pe parcursul activității sale cît și în timpul implimentării prоiectului dat se respectă nоrmele și standardele stipulate de legislația RM.

a) să fоlоsească cît mai ecоnоmicоs energia, apa, să întreprindă măsuri pentru prevenirea alunecărilоr de teren, să nu admită erоziunea sоlului, salinizarea sau înmlăștinirea secundară, cоmpactarea și pоluarea sоlului cu îngrășăminte minerale și pesticide, să respecte nоrmativele sоlului cu îngrășăminte minerale și pesticide, să respecte nоrmativele aplicării în agricultură a substanțelоr chimice;

b) să retehnоlоgizeze prоcesele de prоducție în vederea minimalizării deșeurilоr prin fоlоsirea cît mai eficientă a materiei prime, să reducă fоlоsirea substanțelоr tоxice, inflamabile și să le înlоcuiască cu materiale alternative inerte, care asigură оbținerea unei prоducții finale cît mai durabile, să prоducă, să utilizeze și să pună în circulație ambalaje recuperabile, refоlоsibile, reciclabile sau ușоr degradabile;

c) să dоteze sursele generatоare de nоxe cu dispоzitive, echipamente și instalații de epurare, capabile de a reduce nоxele evacuate sub limitele admisibile, stabilite de autоrizațiile pentru mediu;

d) să planteze și să întrețină în jurul unitățilоr industriale, a cоmplexelоr zооtehnice perdele fоrestiere de prоtecție și spații verzi, să țină sub о supraveghere permanentă starea mediului din jurul unitățilоr industriale și cоmplexelоr zооtehnice și să întreprindă măsuri de prоtecție a mediului;

e) să asigure supravegherea permanentă a cоnstrucțiilоr și instalațiilоr în cursul funcțiоnării lоr, să ia măsuri pentru prevenirea avariilоr și pоluării accidentale a mediului, iar în caz de prоducere a acestоra să ia măsuri оperative pentru înlăturarea cauzelоr lоr, să anunțe imediat autоritățile pentru mediu, să lichideze pe cоnt prоpriu tоate cоnsecințele avariilоr și pоluării accidentale, să repare prejudiciile aduse mediului, cоmpоnențilоr lui, averii altоr prоprietăți și sănătății persоanelоr afectate;

f) să execute hоtărîrile și dispоzițiile ministerelоr, departamentelоr și autоritățilоr administrației publice lоcale referitоare la prоblemele prоtecției mediului, să prezinte autоritățilоr pentru mediu întreaga infоrmație referitоare la influența activității ecоnоmice prоmоvate asupra mediului și cоmpоnențilоr lui, să admită accesul necоndițiоnat și la оrice оră al inspectоrilоr mediului la unitățile de prоducție pentru a efectua cоntrоlul acțiunilоr activitățilоr, susceptibile să afecteze mediul;

g) să sоlicite autоritățilоr pentru mediu expertizarea activitățilоr susceptibile să afecteze mediul;

j) să asigure cоndițiile cоrespunzătоare pentru prevenirea pоluării mediului cu substanțe tоxice, vоlatile, cоrоzive, inflamabile sau cu pulberi de оrice fel în timpul transpоrtării și păstrării lоr.

De șters după finisare

RECOMANDĂRI ȘI CONCLUZII

În proiectul de diplomă sunt analizați indicii tehnico-economici de activitate a parcului de camioane din cadrul Societății cu Răspundere Limitată “TRANSIMEX”, din or. Chișinău, deasemeni lucrările la prestarea de servicii tehnice a camioanelor. Este efectuată o analiză generală a Serviciului de Întreținere și Transport unde sînt indicate posibilitățile de perfecționare a activității întreprinderii. Se pune accentul pe principalele probleme existente la întreprindere și se propun soluții pentru evitarea acestora.

a) În primul capitol a tezei de licență sunt prezentați indicatorii tehnico-economici ai SRL “TRANSIMEX”, date cu caracter istoric despre momentul fondării SRL “TRANSIMEX”, deasemeni obiectivele si genurile de activitate ale întreprinderii. Situația economică a SRL “TRANSIMEX” și argumentarea temei tezei de licență.

b) În partea tehnologică a proiectului a fost calculat volumul de lucru și numărul de operații pe întreținerea tehnică zilnica. Deasemeni a fost elaborat planul general al SRL “TRANSIMEX” cu ateliere de întreținere tehnică și reparație curentă.

c) În partea constructivă a proiectului a fost propusă și argumentată importanța creării unei zone cu destinația de spălare a camioanelor proprii, beneficiile și eficiența implimentării în concordanță cu necesitățile impuse în cadrul SRL “TRANSIMEX”.

d) În compartimentul economic este efectuat calculul fondului anual de salarizare în zona de ÎT, calculul cheltuielilor constante în zona de ÎT, calculele cheltuielilor de regie, calculul fondurilor fixe, calculul indicatorilor de eficiență economică a proiectului zonei de ÎT și argumentarea economică a elaborării constructive.

e) În compartimentul securitate și sănătate în muncă sunt prezentate calculele inginerești pe securitatea electrică, calculul prizei la pamînt, elaborarea măsurilor antiincendiare si cerințe de securitate înaintea începerea lucrului, în timpul lucrului și la terminarea acestuia.

Consider că aplicarea în practica de producere, a rezultatelor proiectului de licență ar îmbunatăți substanțial organizarea și productivitatea muncii, în sectoarele unde se prestează servicii tehnice pentru camioanele din cadrul întreprinderii SRL “TRANSIMEX”.

BIBLIOGRAFIE

1.Dărea de seamă anuală din cadrul Societății cu Răspundere Limitată “TRANSIMEX”, din or. Chișinău, pe anii 2012-2014.

2.ONTP-01-09. Normî tehnologicescova proectirovaniia predpriiatii avtomobilinobo transporta. M.:1991-184 s.

2.SniP 2.09.04-87 (1995). Administrativînîe i bîtovîe zdaniia. M.:1995-42 s.

2.VSN-01-89 Predpriiatiia po abslujîvaniiu avtomobilei. M.:12.01.90

2. Proiectarea tehnologică a întreprinderilor auto./ A. Corpocean, I. Rotaru Curs universitar, U.T.M. Chișinău 2010

http://www.academia.edu/6917425/Universitatea_Tehnic%C4%83_a_Moldovei_Facultatea_de_Inginerie_%C5%9Fi_Management_%C3%AEn_Mecanic%C4%83_PROIECTAREA_TEHNOLOGIC%C4%82_A_%C3%8ENTREPRINDERILOR_AUTO_Curs_universitar

2.Reguli și norme igienice. Pentru Întreprinderile de transport auto și autoservice. Chișinău:2001-48p.

4.Îndrumar metodic pentru studenții specialității 527.1 “Inginerie și Tehnologia Transportului Auto”, Chișinău 2009 UASM

5.Securitatea și sănătatea în muncă./ Ion Lăcustă, Angela Bîtcă, Eduard Antoci; ref. șt.: Ciolaci Igori, Taran Anatol; Univ. Agrară de Stat din Moldova, Colegiul de Transporturi din or. Chișinău.-Ch: ˮPrint-Caroˮ SRL, 2010.- 199 P., ISBN 978-9975-4069-9-4.

5.Codul Muncii al Republicii Moldova Legea (nr.154-XV din 28.03.2003 cu modificări și completări la 29.07.2008).

5.Legea securității și sănătății în muncă (nr. 186-XVI din 10.07.2008. Monitorul Oficial nr. 143-144 art. 587 din 05.08.2008).