Proiectarea Masinii Universale Pentru Insurubarea Carcaselor de Plastic pe Volane

Proiectarea mașinii universale pentru înșurubarea carcaselor de plastic pe volane

1. Introducere (Alin George GRECEA + Oana Felicia HETEA )

2. Înșurubarea (Oana Felicia HETEA)

2.1. Generalități

2.2. Mașini de înșurubat

2.3 Automate de înșurubare.

2.4 Exemplu de mașină de înșurubat automatizată

2.5 Norme generale de siguranță

3. Proiectarea cadrului de aluminiu (Alin George GRECEA)

3.1. Cadru de aluminiu

3.2. Elementele componente ale cadrului

3.2.1 Profil aluminiu 40×40

3.2.2 Picior reglabil conic cu șurub

3.2.3 Elemente de fixare

4. Componetele mașinii (Alin George GRECEA + Oana Felicia HETEA )

4.1 Mecanism de culisare Desoutter D53 X/Y (Oana Felicia HETEA)

4.2 Șurubelniță Desoutter SLB050 (Oana Felicia HETEA)

4.3 Regulator Desoutter CVIS 2 (Alin George GRECEA)

4.4 PLC Siemens (Alin George GRECEA)

4.5 Senzor analogic Balluff BTL6 (Alin George GRECEA)

4.6. Ecran tactil Siemens Simatic Touch Panel (Alin George GRECEA)

4.7 Unitate PC Dell (Oana Felicia HETEA)

4.8 Monitor Dell (Oana Felicia HETEA)

5. Medii de programare (Alin George GRECEA + Oana Felicia HETEA )

5.1. Simatic Step 7 (Oana Felicia HETEA)

5.1.1. Introducere

5.1.2. Procedura de bază folosind SIMATIC STEP 7:

5.1.3. Instrumente în STEP 7

5.2. Desoutter Cvipc 2000 (Alin George GRECEA)

5.2.1 Inițierea programului

5.2.2 Descrierea butoanelor

5.2.3 Crearea stației

6. Concluzii (Alin George GRECEA + Oana Felicia HETEA )

7. Bibliografie (Alin George GRECEA + Oana Felicia HETEA )

1. Introducere

În prezent, industria automotive ocupă un loc principal pe piața muncii. Dezvoltarea tehnologiei a permis micșorarea prețurilor automobilelor, ceea ce a condus la posibilitatea oamenilor de a achiziționa foarte multe mașini.

O componentă esențială a automobilului este volanul, fără de care, acesta nu se poate manevra. Spre deosebire de primele modele de volane, care erau foarte simple, volanele moderne sunt din ce în ce mai complicate, la fel și mașinile care le produc.

Producția de volane se poate împărți în două mari categorii:

– volane „production”

– volane „spare parts”

Volane de tip „production” se montează pe mașinile care încă sunt în producție. Cererea pentru ele este foarte mare (1000 – 10000 de volane pe lună), și se asamblează pe utilaje dedicate pentru fiecare tip de volan în parte.

Volanele de tip „spare parts” sunt volanele care se montează pe mașini ieșite din producție. Cererea pentru ele este foarte mică (10-20 de volane pe lună), acestea fiind montate ca piese de schimb pentru mașinile care au suferit un accident și necesită înlocuirea airbag-ului.

Deoarece fiecare producător auto are cerințe diferite pentru scheletul de magneziu, prinderea volanelor de masa de asamblat diferă de la un tip de volan la altul. Prin urmare, deși volanul a ieșit din zona de „production”, utilajul corespunzător lui trebuie păstrat. Astfel se irosește mult spațiu și se pierd bani deoarece fabrica nu se poate dezvolta.

Mașina universală pentru înșurubarea carcaselor de plastic pe volane elimină aceste dezavantaje, oferind posibilitatea asamblării mai multor tipuri de volane de către același utilaj, prin schimbarea plăcii de poliamidă care asigură prinderea volanului de utilaj.

2. Înșurubarea [2,3]

2.1 Generalități

Asamblările prin filet reprezintă cele mai raspândite îmbinări demontabile, datorită numeroaselor avantaje pe care le prezintă:

montare și demontare ușoară;

posibilitatea transmiterii unor eforturi mari;

siguranța în funcționare;

posibilitatea realizării filetului pe organe de asamblare separate (șuruburi, prezoane, piulițe), dar și pe piesele care se asamblează. 

Organele de mașini compuse, subansamblele și ansamblele realizate cu ajutorul organelor de asamblare demontabile, pot fi montate și demontate ulterior, fără distrugerea organelor de asamblare și a pieselor asamblate, ori de câte ori este necesar. Deși, în general, sunt mai scumpe decât asamblările nedemontabile, de multe ori, datorită condițiilor impuse de realizarea pieselor, ansamblelor și subansamblelor de montare, de întreținere, de deservire ș.a., sunt utilizate asamblările demontabile.

Asamblările demontabile pot fi:

-filetate;

– prin știfturi sau bolțuri;

– prin pene longitudinale;

– prin caneluri pe contur poligonal profilate;

– prin strângerea propie;

– cu brățară elastică;

-cu clemă;

– prin strângere pe con;

– cu inele tronconice;

Asamblările filetate sunt asamblări demontabile, realizate prin intermediul a două piese filetate, conjugate, una filetată la exterior – denumită șurub, iar piesa conjugată, filetată la interior poate fi o piuliță sau altă piesă cu rol funcțional de piuliță. Aceste asamblări pot fi folosite pe scară largă în construcția de mașini, peste 60 % din piesele unei mașini având filete.Acest tip de asamblare prezintă următoarele avantaje:

realizează forțe de strângere mari;

asamblările sunt ușor de montat și de demontat, necesitând forțe exterioare mici;

sunt sigure în exploatare;

sunt ieftine deoarece se execută în întreprideri specializate, în producție de masă;

sunt interschimbabile, fiind standardizate pe scară internațională;

asigură condiția de autofixare. 

Dintre dezavantaje, se pot enumera:

filetul, prin forma sa este un puternic concentrator de tensiuni;

nu se pot stabili cu precizie mărimile forțelor de strângere realizate;

necesită o asigurare suplimentară împotriva autodesfiletării.

2.2 Mașini de înșurubat [11]

Dată fiind frecvența mare a înșurubărilor în construcția de mașini, mașinile de înșurubat reprezintă un mijloc de bază pentru mecanizarea și automatizarea montajului. Așa cum rezultă din tabelul 2.1, timpul de muncă la înșurubarea mecanizată este de 2 până la 13 ori mai redus decât la înșurubarea manuală.

Tabel 2.1

Mașinile pneumatice de înșurubat, prezentate în continuare, se realizează într-o concepție modulară, o parte din aceste module fiind comune grupei mari de scule pneumatice. În figura ().1 este prezentată descompunerea în module a mașinilor pneumatice de înșurubat. Prin combinarea acestor module rezultă o mare varietate de tipuri de mașini, adaptate diferitelor cerințe tehnologice. Parametrul de bază al mașinii este dimensiunea maximă a șurubului, care variază la mașinile uzuale între M4…M42.

Poziția de lucru determină o altă caracteristică a mașinii și anume construcția corpului, care poate fi dreaptă dacă înșurubarea trebuie făcută perpendicular pe direcția brațului operatorului, sau în formă de pistol sau ureche, dacă înșurubarea se face paralel cu brațul.

Motoarele care acționează mașinile de înșurubat pneumatice sunt de obicei motoare cu palete, prevăzute cu un rotor cu palete plane montat excentric într-o carcasă. Motoarele cu palete sunt relativ simple, au un randament relativ bun, prezintă în schimb cupluri reduse la pornire și la turații reduse. Puterea lor variază între 0,2…0,8 CP. Motorul este cuplat direct sau printr-un reductor cu demultiplicarea 1/5…1/6.

Figura 2.1

În figura 2.2 este dată schema unui motor-reductor pneumatic cu două turații pentru mașini de înșurubat. În cursul operației inițiale de înșurubare cuplajul exterior este deschis, mișcarea se transmite prin cuplajul cu gheare, iar mașina se rotește cu viteză mare. În momentul în care înșurubarea s-a terminat și trebuie să se efectueze strângerea șurubului cu un cuplu mărit, cuplajul cu gheare cedează, axul de conducere avansează și închide cuplajul exterior astfel încât mașina trece la turația redusă. Cuplajul este un element important al mașinii de înșurubat întrucât el trebuie să asigure decuplarea în momentul în care se atinge cuplul prevăzut pentru strângerea șurubului respectiv.

Figura 2.2

În figura 2.3 se prezintă o secțiune printr-un cuplaj cu gheare frecvent folosit în construcția mașinilor de înșurubat M4…M6. Cuplajul maxim se reglează cu ajutorul piuliței p, prin apăsarea exercitată de resortul r asupra cuplajului cu gheare c. Pentru șuruburi de dimensiuni mai mari (peste M6) este preferabil folosirea mașinilor de înșurubat cu impact, la care locul cuplajului este luat de un mecanism special care acumulează energie în perioade scurte și o declanșează sub formă de impulsuri de cuplu.

Figura 2.3

Dispozitivele de lucru foarte variate (figura 2.1 E) lărgesc considerabil domeniul de utilizare al mașinilor de înșurubat în sistemele de montaj. Astfel, capetele cotite se folosesc în cazurile în care accesul cu mașini drepte nu este posibil. Se pot construi capete cotite speciale, cu unghiuri de înclinație alese în funcție de condițiile specifice de lucru. Dispozitivul cu cap pătrat (figura 2.1 E b) este destinat buterolelor simple tip cheie tubulară, în timp ce cel cu cap pătrat interior (figura 2.1 E c) poate primi un prelungitor sau o bară de torsiune, aceasta din urmă fiind elementul care limitează momentul de strângere la mașinile cu impact. Cheia inelară (figura 2.1 E d) se realizează în diferite variante de lungime și înclinație a planului cheie în raport cu axul mașinii, iar cheia despicată (figura 2.1 E e) servește pentru înșurubarea piulițelor montate pe țevi (de exemplu la instalații hidraulice).

Pentru montarea în serie mare este indicată strângerea simultană a mai multor șuruburi și în acest scop se construiesc mașini de înșurubat multiple. Mașinile de înșurubat multiple se proiectează special pentru diferitele aplicații, folosind însă modulele tipizate ale mașinilor de înșurubat normale. Pentru a asigura maximizarea randamentului operațiilor de îmbinare prin înșurubare este necesar ca efortul fizic din partea muncitorului la aducerea mașinii de înșurubat în poziția de lucru să fie minim. Cel mai frecvent pentru acesta se utilizează dispozitive de echilibrare rotative (numite și echilibrori rotativi). Un echilibror rotativ este compus dintr-o carcasă (turnată sau din tablă ambutisată) în interiorul căreia se află un arc lamelar spiral cu lungimea de circa 2 metri, răsucit în jurul axului carcasei. De capătul acestui arc este fixat un cablu prevăzut cu un cârlig pentru fixarea mașinii de înșurubat (sau alte dispozitive care trebuiesc manevrate). Reglarea capacității de echilibrare se face prin pretensionarea arcului, respectiv prin rotirea axului carcasei; după reglare axul se blochează. Carcasa este montată pe o traversă sau o consolă fixată în dreptul locului de muncă.

2.3 Automate de înșurubare.

Automatele de înșurubare combină înșurubarea mecanizată cu alimentarea automată, astfel încât procesul de asamblare se produce fie complet automat, fie semiautomat, în ultimul caz muncitorului revenindu-i poziționarea și mișcarea de avans, sau numai una din aceste mânuiri. Un automat de înșurubare cu deservire manuală (figura 2.4a) este o construcție modulară compusă din suportul 1, alimentatorul vibrator 2, sistemul de înșurubare 3, sistemul de alimentare 4, echilibrorul 5 și tubul de alimentare 6.
Suportul este o simplă coloană, care la mașinile destinate funcționării semiautomate se sprijină pe o placă de bază servind pentru fixarea dispozitivelor de poziționare a pieselor de asamblat. Mașinile destinate echipării automatelor de montaj au în locul plăcii de bază o flanșă de fixare pe batiul automatului.

Figura 2.4

Alimentatorul vibrator este de tip clasic. Șuruburile ordonate la ieșirea din vibrator sunt preluate de sistemul de alimentare, care le transmite unul câte unul în dreptul sculei de înșurubare. Aceasta la rândul ei antrenează șurubul prin intermediul unei șurubelnițe, mișcarea de avans vertical fiind exercitată, așa cum s-a arătat, manual sau automat. Există două construcții diferite de automate de înșurubare, după cum mișcarea principală (înșurubarea) este acționată cu motor pneumatic sau electric. La mașinile acționate pneumatic sistemu echilibrare se face prin pretensionarea arcului, respectiv prin rotirea axului carcasei; după reglare axul se blochează. Carcasa este montată pe o traversă sau o consolă fixată în dreptul locului de muncă.

2.3 Automate de înșurubare.

Automatele de înșurubare combină înșurubarea mecanizată cu alimentarea automată, astfel încât procesul de asamblare se produce fie complet automat, fie semiautomat, în ultimul caz muncitorului revenindu-i poziționarea și mișcarea de avans, sau numai una din aceste mânuiri. Un automat de înșurubare cu deservire manuală (figura 2.4a) este o construcție modulară compusă din suportul 1, alimentatorul vibrator 2, sistemul de înșurubare 3, sistemul de alimentare 4, echilibrorul 5 și tubul de alimentare 6.
Suportul este o simplă coloană, care la mașinile destinate funcționării semiautomate se sprijină pe o placă de bază servind pentru fixarea dispozitivelor de poziționare a pieselor de asamblat. Mașinile destinate echipării automatelor de montaj au în locul plăcii de bază o flanșă de fixare pe batiul automatului.

Figura 2.4

Alimentatorul vibrator este de tip clasic. Șuruburile ordonate la ieșirea din vibrator sunt preluate de sistemul de alimentare, care le transmite unul câte unul în dreptul sculei de înșurubare. Aceasta la rândul ei antrenează șurubul prin intermediul unei șurubelnițe, mișcarea de avans vertical fiind exercitată, așa cum s-a arătat, manual sau automat. Există două construcții diferite de automate de înșurubare, după cum mișcarea principală (înșurubarea) este acționată cu motor pneumatic sau electric. La mașinile acționate pneumatic sistemul de alimentare constă dintr-un distribuitor așezat chiar pe alimentatorul vibrator, de la care un tub transparent din masă plastică conduce șurubul în dreptul sculei de înșurubare. Distribuitorul lasă să treacă câte un șurub după fiecare acționare verticală a sculei de înșurubare, comanda lui fiind făcută pneumatic.

Modul de realizare a alimentării este arătat în figura 2.4b. Șurubul alunecă prin propria greutate, sau împins de un jet de aer comprimat prin tubul t în mandrina m. Prin mișcarea verticală a întregului dispozitiv, șurubelnița s antrenează capul șurubului 1 și îl înșurubează în placa 2. Poziționarea dispozitivului și a șurubului față de gaura din placa 2 se realizează de către operator cu ajutorul unui dispozitiv de poziționare.

Mașinile cu motor electric diferă de cele cu motor pneumatic nu numai prin tipul motorului, ci și prin construcția dispozitivului de alimentare, care – în acest caz – funcționează după principiul din figura 2.4c. De la vibrator, șuruburile alunecă prin propria greutate pe planul înclinat p, fiind preluate, în apropiere de scula de înșurubare, de sertarul s care execută o mișcare perpendiculară pe axul acesteia.

Concepția modulară a acestor mașini permite realizarea unei mari varietăți de tipuri, adaptate diferitelor moduri de utilizare.

2.4 Exemplu de mașină de înșurubat automatizată [1]

Avantajele folosiri unei astfel de mașini sunt:

Ciclu de producție automatizat;

Reducerea defectelor și a erorilor din cauza:
– controlului asupra unghiului și a forței de înșurubare din timpul procesului de înșurubare;
– controlului pieselor critice care sunt asamblate, cu ajutorul camerelor de test, care vizează atât corecta poziționare a pieselor cât și corectitudinea subansamblelor;
– controlului diferitelor componente sau părți cu ajutorul dispozitivelor mecanice de palpare.

Modelul din figura 2.5, înșurubează piulițe pe module de AUDI-VW-FIAT, și este echipat cu distribuitoare automate de piulițe. Acesta se distinge prin construcția de mici dimensiuni, care ocupă un spațiu restrâns în linia de producție.

Figura 2.5

Această mașină poate efectua, de asemenea, controale dimensionale, cum ar fi înălțimea modulului, prin intermediul unui sistem de măsurare, care controlează forța și cursa din interiorul pernei airbagului. Acești parametri pot fi stabiliți direct de către operator, prin alegerea produsului în curs de procesare. Această mașină asigură trasabilitatea operațiunilor prin gestionarea informațiilor primite de la șurubelniță (moment și unghi).

2.5 Norme generale de siguranță [8]

Nerespectarea următoarelor norme de protecția muncii poate avea ca urmare leziuni ale operatorului sau avarierea mașinii!

Mașina se v-a porni doar după luarea la cunoștință a instucțiunilor de utilizare de către persoane instruite pentru a utiliza mașina;

Mașina se v-a utiliza doar în scopul pentru care a fost concepută și nu v-a fi folosită fără dispozitivele de siguranță, respectându-se toate normele de siguranță aplicabile;

Lucrările zilnice de întreținere vor fi executate doar de personal instruit în mod corespunzător;

Lucrările de reparație sau lucrările de întreținere speciale for fi executate doar de specialiști sau de personal instruit ca atare;

Este interzisă intervenția la componentele aflate sub tensiune;

Înainte de a începe lucrul se verifică dacă:

– butoanele de comandă funcționează bine;

– utilajul este bine legat la centura de împământare;

– echipamentul de protecție este corespunzător (manșetele mânecilor încheiate,

șireturile și poalele hainelor strânse, părul prea lung legat).

3 Proiectarea cadrului de aluminiu

3.1 Cadrul de aluminiu [4]

Componentele cadrului sunt prezentate în figura 3.1:

Profil aluminiu 40×40;

2) Picior reglabil conic cu șurub;

3) Elemente de fixare.

Figura 3.1

Cadrele realizate din profile de aluminiu reprezintă o soluție optimă pentru astfel de utilaje datorită numeroaselor avantaje pe care le prezintă:

– Construcție ușoară și rapidă;

– Rezistență mecanică bună;

– Rezistență la coroziune foarte bună;

– Greutate specifică a profilelor redusă.

Figura 3.2 Cadru aluminiu

3.2 Componentele cadrului

3.2.1 Profil aluminiu 40×40 [7]

Figura 3.3 Profil 40×40

Caracteristici:

– pentru constucția rapidă și simplă de rame, mese și batiuri;

– din aluminiu, eloxat natur (tratat contra oxidării);

– fabricat conform DIN EN 12020-2;

– ușor, compact, stabil;

– adecvat pentru sarcini mari;

– cu ajutorul găurilor în profilele și a sistemelor de fixare se realizează legături foarte rezistente, stabile la tracțiune, torsiune și încovoiere.

Date tehnice:

Tabel 3.1

Specificații profil 40×40

Figura 3.4

Deformarea profilului

Sub acțiunea forțelor, forma profilului poate suferi următoarele deformații:

Figura 3.5

Următoarele ecuații sunt folosite pentru a calcula deformațiile suferite de profil:

F = Forța [N]

l = Lungime [mm]

I = Moment de inerție []

E = Modul de elasticitate []

Calculul la rezistență la oboseală:

σ = Încovoiere la stres []

Mb=Moment încovoietor maxim

W=Moment de rezistență

3.2.2 Picior reglabil conic cu șurub [4]

Figura 3.6

Picioarele de fixare au o gamă variată de ajustări și sunt potrivite pentru orice fel de structură a cadrului de aluminiu. În funcție de aplicație acestea se pot fixa direct în profilul de aluminiu sau se pot folosi elemente adiționale. Înălțimea minimă a picioarelor se obține dacă se înlătură piulița de fixare.

Pentru cadrele folosite în zone cu risc de coroziune se pot folosi picioare de fixare din oțel galvanizat. Deoarece sunt bune conductoare electrice, acestea se pot lega la împământare, asigurând astfel o bună protecție împotriva curentării.

Specificații tehnice:

Dimensiuni D40, M8x80;

Talpă de fixare zincată;

Piuliță hexagonală M8, DIN 934, zincată;

masa = 43.0 g.

Figura 3.7

3.2.3 Elemente de fixare [4]

Figura 3.8

Caracteristici:

Piulițe cu centrare automată;

Precizie ridicată;

Protecție împotriva prafului;

Nu necesită finisare adițională.

Figura 3.9

Datele tehnice sunt prezentate în tabelul 3.2:

Tabel 3.2

4 Componentele mașinii de înșurubat

Componentele mașinii de înșurubat se regăsesc în figura 4.1

Figura 4.1

4.1 Mecanism de culisare: Dessoutter D53 X/Y [6]

Figura 4.2

permite o poziționare optimă a șurubelniței în spațiul de lucru;

reduce semnificativ efortul operatorului de a manipula șurubelnița;

permite controlul asupra poziției șurubelniței în timpul procesului de înșurubare;

protejează încheietura operatorului împotriva șocurilor datorate cuplului de înșurubare.

Tabelul 4.1

Spațiu de lucru:

Figura 4.3

Tabelul 4.2

4.2 Șurubelniță Dessoutter SLB050 [6]

Șurubelnița Dessoutter SLB050 este o șurubelniță electrică, ușor de programat și utilizat, destinată pentru uz general, pentru sarcini mici și medii. Are un design compact, ușor și rezistent la vibrații și impact.

Figura 4.4

Specificații tehnice:

Cod produs: 6151657210 ;

Model: SLB050-L1000-S4Q-NE ;

Viteză de mers în gol: 750 – 100 rpm;

Gama de cuplu :2.0 – 4.90 Nm;

Operare: cu pârghie;

Tip de șurubelniță: vertical;

Greutate: 0.8 Kg;

Lungime: 283 mm;

Tensiune de alimentare: 24 VDC;

Nivel de zgomot: <70 db;

Nivel de vibrații: <2.5 m/s2 (EN-60745-1).

4.3 Regulator Desoutter CVIS 2 [6]

Specificații tehnice

Gama CVI are cele mai puternice și flexibile regulatoare destinate uneltelor de uz manual pentru siguranța operatorului și pentru aplicații critice. Regulatoarele CVI sunt un sistem cu unul sau două axe de comandă. Acestea sunt dedicate pentru aplicații critice de siguranță. Același regulator poate deservi unelte cu un cuplu cuprins între 0.35 Nm și 1900 Nm. Sunt ușor de programat, având același concept de programare pentru toate regulatoarele. Au un ecran mare pe care se afișează mesaje ușor de interpretat.

Fig. 4.5 Desoutter CVIS 2

Specificații:

Tabel 4.3

Caracteristici principale:

Diferite strategii de cuplu și unghi;

250 de cicluri cu 20 de faze ușor de implementat;

Software de statistici integrat, cu privire la standardele actuale: ISO, NF și CNOMO;

Asigurarea calității: regulatorul asigură trasabilitatea a peste 11,600 de rezulate de moment și de unghi;

32 de intrări/ieșiri pentru a conecta regulatorul la PLC;

Comunicare: Regulatorul Cvis 2 se poate conecta la rețea prin Ethernet sau Fieldbus;

Software-ul CVIPC2000 PC permite programarea și colectarea rezultatelor tuturor regulatorilor.

Strategii de înșurubare:

1) Torque – regulatorul ține cont doar de valoarea momentului și declanșează “ciclu ok” atunci când se atinge o valoare prestabilită a cuplui de înșurubare;

2) Torque + Angle – regulatorul primește valori despre înșurubare și ale momentului și ale unghiului, dar prioritizează valorile cuplului;

3) Angle + Torque – regulatorul primește valori despre înșurubare și ale momentului și ale unghiului, dar prioritizează valorile unghiului.

4.4 PLC Siemens [12]

Figura 4.6 Tabloul electric

Figura 4.7 Configurația hardware

Automatul programabil (PLC-ul) este un sistem industrial cu microcontrolor care se compune dintr-o parte hardware și software specificată și adaptată să funcționeze în medii industriale. Automatele programabile sunt echipamente electronice destinate realizării instalațiilor de comandă secvențiale în logică programată. Din punct de vedere al complexității automatelor programabile sunt situate între echipamentele clasice cu contacte sau cu comunicație statică, ale instalațiilor de comandă și calculatoarelor electronice.

Automatele programabile modulare de la Siemens sunt componente flexibile, fiabile și ușor de configurat și implementat. Acestea pot fi folosite într-o gamă largă de aplicații în domeniul industriei.

Configurația hardware pentru mașina de înșurubat se compune din urmatoarele elemente:

Sursă de tensiune 24 VDC;

Modul CPU 315-2DP;

Modul de intrări digitale DI32xDC24V;

Modul de ieșiri digitale DO16xDC24V/0.5A;

Modul de ieșiri digitale DO8xDC24V/2A;

Modul de intrări digitale AI8x13Bit;

Modul de comunicare prin RS232 CP 340;

Modul de comunicare prin Ethernet CP 343-1.

1) Sursă de tensiune de 24 VDC

Fig. 4.8 Sursă de 24 VDC

Tabel 4.1

2) Modul CPU 315-2DP

Figura 4.9 CPU 315-2DP

Tabel 4.2

3) Modul de intrări digitale DI32xDC24V

Figura 4.10 DI32xDC24V

Cod produs: 6ES7321-1BL00-0AA0

Proprietăți:

32 de intrări, grupate câte 16;

Curent de ieșire de 0.5 A;

Valoare nominală a tensiunii 24 VDC.

Tabel 4.3

4) Modul de ieșiri digitale DO16xDC24V/0.5A

Figura 4.11 DO16xDC24V/0.5A

Cod produs: 6ES7322-1BH01-0AA0

Proprietăți:

16 ieșiri, grupate câte 8;

Curent de ieșire de 0.5 A;

Valoare nominală a tensiunii 24 VDC;

Potrivit pentru activarea bobinelor, contactoarelor și a lămpilor de semnal.

Tabel 4.4

Modul de ieșiri digitale DO8xDC24V/2A

Figura 4.12 DO8xDC24V/2A

Cod produs: 6ES7322-1BF01-0AA0

Proprietăți:

8 ieșiri, grupate câte 4;

Curent de ieșire de 2 A;

Valoare nominală a tensiunii 24 VDC;

Potrivit pentru activarea bobinelor, contactoarelor și a lămpilor de semnal.

Tabel 4.5

Modul de intrări digitale AI8x13Bit

Cod produs: 6ES7331-1KF02-0AB0

Proprietăți:

8 intrări, grupate în 8 canale;

Curent de ieșire de 2 A;

Valoare nominală a tensiunii 24 VDC;

Tipul de măsurare programabil pe grup de canale:

Voltaj;

Curent;

Rezistență;

Temperatură;

– Gamă largă de măsurare pe fiecare canal

Figura 4.13 AI8x13Bit

.

Tabel 4.6

Modul de comunicare prin RS232 CP 340

Următoarele elemente de afișaj sunt localizate pe panoul frontal al procesorului de comunicație:

SF (roșu) Afișaj de eroare;

TxD (verde) Interfața trimite date;

Rxd (verde) Interfața primește date.

Figura 4.14 RS232 CP 340

Tabel 4.7

Modul de comunicare prin Ethernet CP 343-1

Figura 4.15 CP 343-1

Afișajul de pe panoul frontal al modulului se compune din următoarele LED-uri, care indică modul de operare și statusul comunicării.

Figura 4.16 Afișaj CP 343-1

LED-urile au următoarele semnificații:

SF: Eroare a grupului;

BF: Eroare a interfeței de Ethernet;

DC5V: Statusul sursei de alimentare cu 24 V;

RX/TX: Trafic de date aciclic;

RUN: modul “Run”;

STOP: modul “Stop”;

X1P1: Statusul primului port de Ethernet;

X1P2: Statusul celui de-al doilea port de Ethernet;

MAINT: Este necesară mentenanța modulului.

4.5 Senzor analogic Balluff BTL6

Figura 4.17

Figura 4.18

4.6. Ecran tactil Siemens Simatic Touch Panel [12]

Figura 4.19

Specificații:

Mărime ecran: 14.5 cm;

Tipul ecranului: STN, 4 nivele de albastru;

Rezoluție: 320 x 240 pixeli;

Durată de viață: aproximativ 50000 de ore de funcționare;

Elemente de control: ecran tactil;

Tipul ecranului tactil: analog, rezistiv;

Tensiune de alimentare: 24 VDC;

Curent nominal: 0.24 A;

Procesor: ARM;

Memorie: tip flash (256 kB).

4.7 Unitate PC Dell [5]

Figura 4.20

Specificații:

Tip procesor: Intel Pentium Dual Core;

Model procesor: E6300;

Frecvența: 1.86 GHz;

Tip placă de bază: Northbridge-Intel Lakeport-G i945G;

Tip memorie: DDR2;

Capacitate memorie: 2GB;

Capacitate hard disk: 80GB;

Interfața: SATA-II;

Tip placă video: Integrată;

Capacitate memorie video: până la 224 MB;

Unitate optică: DVD-ROM.

4.8 Monitor Dell [5]

Figura 4.21

Specificații

Diagonala: 19 inch;

Aspect imagine: 16:9 wide;

Unghi de vizibilitate: 160/160;

Luminozitate: 300cd/mp;

Timp răspuns: 5 ms;

Dimensiune punct: 0.282 mm;

Rezoluție nativă: 1440×990;

Suprafața: mat.

Suport pivotant pentru LCD/LED/TV

Figura 4.22

Specificații

– Suport diagonale: între 16″ și 22″;

– Suport geutate maximă: 45 kg;

– Reglabilitate verticală: +/-15 grade;

– Reglabilitate orizontală: 360 grade;

– Distanța maximă pe înălțime prindere: 300 mm;

– Distanța maximă pe lățime prindere: 400 mm.

5.Medii de programare

5.1. Simatic S7 [10]

5.1.1. Introducere

Folosind softul SIMATIC STEP 7, se poate crea un program S7 în cadrul unui proiect. Controller-ul programabil S7 este format dintr-o sursă de alimentare, un CPU și module de intrare și ieșire (module I/O). Controller-ul Logic Programabil (PLC) monitorizează și controlează un echipament (instalație) cu ajutorul programului S7. Modulele I/O sunt accesate în programul S7 prin intermediul adreselor.

Figura 5.1 Viziune de ansamblu asupra unui proiect de automatizare

5.1.2. Procedura de bază folosind SIMATIC STEP 7:

Înainte de a crea un proiect, este bine de știut că implementarea unui program în SIMATIC STEP 7, pentru o anumită aplicație, poate fi realizată în mai multe moduri.

Figura 5.2 Crearea unei aplicații SIMATIC STEP 7

Dacă aplicația este una mai complexă, cu mai multe intrări și ieșiri, se recomandă realizarea configurării hardware la început. Avantajul este ca SIMATIC STEP 7 afișează adresele posibile la Hardware Configuration Editor. Dacă se alege a doua opțiune utilizatorul va trebui să aleagă fiecare adresă în funcție de componentele selectate și nu se poate apela la ajutor din partea mediului SIMATIC STEP 7. La configurarea hardware se pot defini adrese și se pot schimba parametrii și proprietățile modulelor. După acești pași se transferă programul către CPU și se testează funcționarea.

5.1.3. Instrumente în STEP 7

Pachetul software STEP 7 înglobeazã o serie de aplicații (instrumente).

Figura 5.3 Instrumente STEP 7

Nu este neceasară deschiderea acestor aplicații separat. Ele sunt pornite automat când

se selectează o funcție corespunzătoare sau se deschide un obiect.

SIMATIC Manager

SIMATIC Manager gestioneazã toate datele care aparțin unui proiect de automatizare,indiferent de sistemul de control programabil (S7/M7/C7) pentru care sunt concepute. Instrumentele necesare pentru editarea datelor selectate sunt pornite automat de SIMATIC Manager.

Figura 5.4 Simatic manager

Symbol Editor

Cu Symbol Editor se gestionează toate simbolurile aplicației. Sunt disponibile

următoarele funcții:

Crearea numelor și componentelor simbolice pentru semnalele procesului

(intrări/ieșiri, bit memorie și blocuri);

Funcții de sortare;

Import/export la/de la alte programe Windows.

Tabela de simboluri creată cu acest instrument este disponibilă pentru toate celelalte

instrumente ale pachetului SIMATIC. Orice modificare a proprietăților unui simbol este

așadar recunoscută automat de toate celelalte instrumente.

Hardware Diagnostics

Aceste funcții oferă o imagine de ansamblu asupra stării controllerului programabil. Se

poate localiza un defect și se pot obține informații detaliate despre el.

Afișează informații generale despre modul (de exemplu: numărul de ordine,

versiune, numele), precum și starea modulului (de exemplu defecte);

Afișează defectele modulului (de exemplu canal defect) pentru I/O central și

slave DP;

Afișează mesajele de la buffer-ul de diagnosticare.

Pentru CPU afișază următoarele informații suplimentare:

Cauzele defecțiunilor la rularea unui program utilizator;

Afișează durata ciclului (al celui mai lung, mai scurt, și a ultimului ciclu);

Posibilități de comunicare pe MPI și de încărcare;

Date de performanță (număr de intrări/ieșiri posibile, bit memorie, numărătoare,

timere, și blocuri).

Limbaje de programare

Este permisă programarea în:

Ladder Logic (LAD);

Statment List (STL);

Function Block Diagram (FBD).

Ladder Logic este un limbaj grafic cu sintaxa similară cu o schemă cu relee.

Statment List este un limbaj textual. Dacă un program este scris în STL, instrucțiunile

individuale corespund pașilor cu care procesorul execută programul. STL cuprinde

construcții de limbaj de nivel înalt (de exemplu acces la date structurate și la

parametrii blocurilor).

Function Block Diagram este un limbaj grafic și folosește blocuri logice din algebra

booleană. Funcțiile complexe (de exemplu funcțiile matematice) pot fi reprezentate

direct în conjuncție cu blocurile logice.

Hardware Configuration

Acest instrument se utilizează pentru configurarea și atribuirea de parametrii părții

hardware a unui proiect.

Sunt disponibile următoarele funcții:

Configurarea controller-ului programabil;

Configurarea modulelor I/O;

Atribuirea de parametrii modulelor de funcții și procesoarelor de comunicație.

NetPro (Network Configuration)

Permite transferul de date time-driven și event-driven.

Crearea și editarea unui proiect

Proiectele sunt folosite pentru a stoca datele și programele care sunt create când sunt

puse împreună într-o soluție de automatizare.

Datele colecționate într-un proiect includ:

Datele de configurare din structura hardware și parametrii pentru module;

Datele de configurare pentru comunicarea în rețea;

Programele pentru modulele programabile.

Sarcina principală la crearea unui proiect este pregătirea acestor date pentru programare;

Datele sunt stocate într-un proiect sub formă de obiecte;

Obiectele dintr-un proiect sunt aranjate într-o structură arbore (ierarhie de proiect).

STEP 7 este pachetul software standard pentru configurarea și programarea controllerelor programabile SIMATIC. Este un mediu de programare complex alcătuit din mai multe

module.

Fereastra principală este SIMATIC Manager, care devine activă când STEP 7 este

pornit. În setarea standard se pornește STEP 7 Wizard, care oferă suport pentru crearea

proiectelor STEP 7.

Mediul SIMATIC Manager se pornește din Windows apăsând butonul Start, apoi se

alege Siemens Automation → SIMATIC → SIMATIC Manager.

Figura 5.5 Pornirea programului SIMATIC Manager

Organizarea generală a programului

Modul de organizare a unui program STEP 7 are anumite particularități față de alte limbaje de programare. Un factor foarte important în această organizare îl au OB-urile (Organization Block). De fapt aceste blocuri sunt singurele care se execută în rularea programului dintr-un CPU, restul funcțiilor fiind doar apelate din interiorul acestor blocuri.

Singurul OB care va apărea obligatoriu în orice proiect dezvoltat în STEP 7 este OB1, un bloc care se execută într-o buclă infinită atâta timp cât CPU-ul se află în modul RUN. Toate celelalte OB-uri reprezintă cazuri speciale în evoluția programului.

Pentru o mai bună organizare a programului sunt folosite anumite funcții, FC-uri și FB-uri, diferența dintre aceste două tipuri de funcții fiind aceea că FB vor avea întotdeauna un

bloc de date asociat pe când FC-urile pot să apeleze în mod indirect anumite blocuri de date

dar nu vor avea un anumit bloc de date asociat.

Blocurile de date, DB-urile, sunt blocuri în care memoria CPU-ului poate fi împărțită în anumite segmente distincte, cu adrese distincte, în funcție de tipul de date care se dorește a fi memorat în acea locație.

Blocurile de date pot fi împărțite în două mari categorii:

DB-uri generale în care sunt păstrate valori globale ale programului;

DB-uri instanțiate. Aceste DB-uri corespund fiecare unei anumite instanțieri a unei funcții FB.

De subliniat este faptul că pentru alte familii de PLC-uri produse de firma Siemens există programe dedicate.

Exemple:

S100 → Step 5;

S200 → Micro Win32;

Logo-uri → Logo Soft Comfort vx.0.

Pentru a putea proiecta o nouă aplicație va trebui să urmăm pașii următori:

Se lansează în execuție SIMATIC Manager;

Se selectează din File comanda Wizard “New Project” apoi se activează butonul Next. Se va deschide un proiect nou.

În figura 5.6 sunt prezentați cei patru pași pentru crearea unui proiect nou. Se pot observa în cele patru ferestre alegerea tipului de unitate centrală (CPU 314C-2 DP), a blocurilor de organizare ce se dorește a fi incluse în proiect (aici OB1 și OB35) și respectiv a modului de programare: Ladder Logic (LAD), Statement List (STL) sau Function Block Diagram (FBD) . Se va alege LAD.

Figura 5.6 Creare proiect STEP 7

Primul lucru care trebuie efectuat este configurația hardware.

Se selectează modelul corespunzător de CPU în câmpul CPU Type, pentru exemplul prezentat se va alege CPU314C-2DP, apoi se atribuie numele CPU-ului în câmpul CPU name. MPI address rămâne neschimbată. Se activează butonul Next pentru a confirma setările și a ajunge la următoarea fereastră de dialog. Se selectează blocul de organizare OB1, dacă acesta nu este deja selectat. OB1 reprezintă cel mai înalt nivel de programare și organizează toate celelalte blocuri din programul STEP 7. Apoi se selectează unul dintre următoarele limbaje de proramare: Ladder Logic (LAD), Statement List (STL) sau Function Block Diagram (FBD). Se alege Ladder Logic apoi se apasă butonul Next. Limbajul de programare poate să fie schimbat și ulterior.

La Project name se atribuie proiectului numele dorit, apoi se apasă pe butonul Finish care va genera noul proiect.

Configurarea hardware

Pentru orice proiect dezvoltat în STEP 7 stabilirea configurației hard este primul pas care trebuie făcut. Pentru a realiza configurarea se selectează SIMATIC 300 Station din partea stângă a ecranului și se dă dublu click pe simbolul Hardware care apare în partea dreaptă a ecranului.

Se va deschide o fereastră cu numele HW Config – SIMATIC 300 Station.

Figura 5.7 Realizarea configurației hardware

În figura (). se poate observa realizarea configurației hardware. În partea din dreapta a ecranului se găsesc librăriile cu componentele necesare configurării. În partea din stânga vor fi afișate două tabele cu componentele hardware selectate din librării. CPU-ul care a fost selectat la crearea proiectului este afișat în ferestrele din stânga, în cazul nostru acesta este CPU 314C-2DP. Fiind un CPU care conține și intrări/ieșiri analogice/numerice, vor apare și acestea în cele două tabele. Pentru a realiza configurarea, primul lucru de care avem nevoie este o șinã, „rack”, pe care vor fi atașate toate componentele. Aceasta, ca de altfel toate celelalte componente, depind de stația SIMATIC folosită. Toate aceste componente diferă între familiile de automate (SIMATIC 300, SIMATIC 400). În cazul nostru, avem de a face cu un PLC din gama SIMATIC 300, și deci toate componentele se vor selecta din librăria corespunzătoare. Așa cum apare specificat în ferestrele din partea stângă a ecranului vom folosi o singură șină care are alocat numărul 0. În slotul 2 este fixat CPU-ul cu modulele de intrare/ieșire. Numărul slotului apare scris și pe panoul frontal al CPU, o cifră în partea stângă jos, deasupra codului CPU-ului.

Este posibil ca slotul 1 să nu fie folosit, în cazul în care se dispune de o sursă de alimentare externă. Pentru PLC-urile care dispun de sursa de alimentare proprie, pe primul slot se introduce un modul de sursă de alimentare. Astfel vom căuta prin librăriile aflate în partea dreaptă până găsim sursa de alimentare folosită ( în cazul nostru PS307 2A) pe care o luăm cu

drag and drop și o punem în slotul 1 (sau activăm slotul 1 și apoi dublu click pe sursa aleasă).

Figura 5.8

Verificăm apoi dacă, codul înscris pe panoul frontal al sursei, în partea stângă jos, corespunde cu cel din tabelul de jos din coloana Order number. Va trebui să alegem sursa pentru care corespunde acest cod.

Urmează apoi să verificăm corespondența între codul înscris pe CPU (pe panoul frontal în partea stângă jos) și cel din coloana Order number tabelul de jos. Trebuie verificată deasemenea și versiunea, înscrisă în coloana Firmware, ce se va compara cu versiunea CPUului, care se poate citi ridicând capacul de pe panoul fontal ce acoperă conectorii de comunicație (în cazul nostru V2.6). Dacă seria și/sau versiunea CPU nu corespund cu cele înscrise pe panoul frontal al CPU atunci se va șterge CPU-ul adăugat implicit și se va înlocui cu cel corespunzător din librăria de componente, pe care îl luăm cu drag and drop și îl punem în slotul 1 (sau activăm slotul 1 și apoi dublu click pe CPU-ul aleas).

După alegerea CPU, se vor configura modulele de intrare/ieșire corespunzătoare. În cazul nostru este vorba despre un modul cu 24 de intrări digitale, 16 ieșiri digitale (DI24/DO16), 5 intrări analogice și respectiv 2 ieșiri analogice (AI5/AO2).

Adresele modulelor analogice și digitale pot fi configurate după dorință, dar respectând condiția ca ele să nu se suprapună. Pentru modificarea adreselor astfel încât cele ale modulului analogic să înceapă de la 256, iar cele ale modulului digital de la 0 se va da dublu click pe fiecare modul și se va alege tab-ul Addresses, după care se va deselecta System default și se vor modifica adresele.

Intrările digitale vor începe de la 0 și se vor termina la 2: I0.0…I0.7, I1.0… I1.7,I2.0… I2.7;

Ieșirile digitale vor începe de la 0 și se vor termina la 1: Q0.0…Q0.7, Q1.0…Q1.7;

Intrările analogice vor începe de la 256 și se vor termina la 265: PIW 256…PIW 265;

Ieșirile analogice vor începe de la 256 și se vor termina la 259: PQW 256…PQW 259.

Figura5.9Modificarea adreselor modulului digital

Figura 5.10 Modificarea adreselor modulului analogic

Se poate modifica și timpul de întrerupere pentru întreruperea ciclică OB35, singura care este diponibilă pentru SIMATIC 300 CPU 314C-2 DP. Implicit acest timp este de 100 ms. Pentru modificare se va da dublu click pe CPU și se va alege tab-ul Cyclic Interrupts. Câmpul Execution va fi setat la valoarea dorită în milisecunde.

Figura 5.11 Modificarea timpului pentru întreruperea ciclică OB35

Este permisă setarea unui octet de memorie pentru ceas. Pentru acesta se va da dublu click pe CPU și se va alege tab-ul Cycle/Clock Memory. Se va activa obțiunea Clock memory și se va scrie în câmpul Memory Byte valoarea 1.

Figura 5.12 Setarea octetului de memorie pentru ceas

Dacă mai sunt și alte module diponibile (de exemplu module de comunicație) vor fi și acestea adăugate în configurația hardware.

Astfel, datele sunt pregătite pentru a fi transferate către CPU folosind comanda Save and Compile din meniul Station. STEP 7 va genera posibile soluții pentru orice erori ce ar putea să apară. Configurarea facută se poate verifica pentru erori folosind comanda Consistency Check din meniul Station. După ce aplicația HW Config a fost închisă simbolul System Data va apărea în folderul Blocks.

Definirea simbolurilor

Adresarea absolută și simbolică

Într-un program STEP 7 se lucrează cu adrese, cum ar fi semnale I/O, bit de memorie, numărătoare, timere, blocuri de date, și funcții bloc.

Sunt permise două moduri de adresare:

Adresarea absolută: o adresă absolută este alcătuită dintr-un identificator și o locație de

memorie (de exemplu: Q 4.0, I 1.1, M 2.0, FB80).

Adresarea simbolică: programul este mai ușor de înțeles și se simplifică rezolvarea problemelor de depanare dacă se atribuie nume simbolice adreselor absolute. Astfel, o adresă din program poate fi accesată prin intermediul unui simbol.

STEP 7 poate interpreta numele simblolice în adresele absolute cerute în mod automat. Se poate, de exemplu, atribui numele simblolic MOTOR_ON adresei Q 1.0 și atunci se folosește MOTOR_ON ca o adresă în program. Folosind adresarea simbolică este mai ușor de recunsocut în ce măsură elementele din program se potrivesc cu componentele proiectului.

Adrese și tipuri de date permise în Simbolic Table

Tabelul 5.1

Posibilități de navigare prin structura proiectului

Proiectul nou creat este afișat împreună cu stația S7 selectată și CPU. Partea superioară a ierarhiei proiectului este structurată astfel:

1. Primul nivel: Proiectul;

2. Nivelul doi: Subnoduri, stații, sau programe S7/M7;

3. Nivelul trei: Depinde de obiectele de la nivelul 2.

Figura 5.13 Structura proiectului

Dacă activăm folderul S7 Program, în fereastra din stânga vor apărea 3 foldere: Sources, Blocks și Symbols. Componenta Symbols va fi folosită pentru implementarea tabelei de simboluri, Sources este folosită pentru a stoca fișierele sursă ale programelor. Folderul Blocks conține momentan fișierul System Data și fișierul OB1 deja creat iar mai târziu va conține toate celelalte block-uri.

Programarea funcțiilor

STEP 7 pune la dipoziție mai multe structuri de programare:

Organization Block (OB)

Function (FC)

Function Block (FB)

Data Block (DB)

În contrast cu FB-uri în FC-uri nu pot fi declarate variabile statice;

Variabilele statice declarate în funcțiile bloc (FB) se păstrează când blocul este închis;

FB și FC sunt apelete în cadrul blocurilor de organizare (OB).

Figura 5.14 Inserarea unei funcții din meniul pop-up

În caseta de dialog Properties – Function se acceptă numele funcției și se selectează limbajul de programare. Se confirmă cu OK.

Figura 5.15 Function Properties

Funcția FC1 este adăugată directorului Bolcks. Se poate deschide cu dublu click.

Figura 5.16 Funcția FC1

5.2 Desoutter CVIP C 2000 [6]

5.2.1 Inițierea programului

CVIPC 2000 acceptă argumente opțional și in particular:

COMM → pornește software-ul în modul de comandă;

A → pornește software-ul direct din ecranul de control.

Vedere principală:

Figura 5.17 Meniu de start

Legendă:

bara de meniu;

bara de instrumente;

lista de regulatoare;

descrierea operatorului selectat;

parametrii;

rezultate;

întreținere și transfer.

5.2.2 Descrierea butoanelor

Parametrii:

Tabel 5.2

Rezultate:

Tabel 5.3

Întreținere și transfer:

Tabel 5.4

5.2.3 Crearea stației

O stație poate include una sau mai multe axe aparținând regulatoarelor sincronizate de același tip.

Figura 5.18 Fereastra de creare a unei stații noi

Legendă:

butonul "Create station"; (creare stație de lucru nouă)

meniul "Station". (stație de lucru)

În bara de meniu CVIPC 2000, click pe butonul Station→Create (folosind tastatura, se apasă [Alt] A apoi R) sau se face click pe butonul (1). Se selectează tipul de regulator în (drop-jos) meniu și se face click pe OK pentru a valida.

Funcția "Convert CVIC→CVIC-II" permite convertirea parametrilor CVIC în CVIC-II sau CVIS în CVIL-II.

Principalii parametri sunt prezentați în figura 5.19.

Figura 5.19 Fereastra cu principalii parametri

Descrierea parametrilor:

Station name: introducerea numelui postului (11 caractere maxim). Nu sunt permise următoarele caractere: \ /: *? " “ |;

Comment: introducerea unui comentariu pentru a descrie postul (25 de caractere maxim);

Number of spindles: introducerea numărului axului (valori cuprinse intre 1 și 32);

Station number: numărul stației (valori cuprinse intre 1 și 2);

Unit: unitatea de măsură ( Nm / kgm / kgcm / Ncm );

Source of the cycle number: perifericele utilizate pentru a selecta ciclul curent sunt:

tastatura,

intrare/iesire,

PC,

PLC,

coduri de bare;

– Spindle validation: validarea axului (PLC activat/dezactivat);

– Pulse RP duration: o valoare diferită de 0 permite rapotrul de (accept, respins) (0.1 la 4.0s) la sfârșitul ciclului.

Result type: rezultatul inșurubării (Respins/Accept/Tot);

Mode: modul in care se află stația (Normal/ ECPHT);

Operații de editare:

Copierea unei stații

Figura 5.20 Bară de instrumente

Legendă:

1- buton "Copy station";

2- buton "Delete station".

Se selectează stația dorită pentru a fi copiată, din bara de meniu se selectează butonul 1.

Când se schimbă modul de operare a regulatorului din sincron in asincron, se crează automat o a doua stație care este o copie identică a primei.

Ștergerea unei stații

Se selectează stația care urmează a fi ștearsă, din bara de meniu se selectează butonul 2, se validează opțiunea.

6. Concluzii

Spre deosebire de mașinile dedicate unor anumite tipuri de volane, mașina universală de înșurubare a carcaselor de plastic poate înșuruba, practic, un număr infinit de tipuri de volane, cu o modificare minoră a sistemului de prindere a volanului, și bineînțeles, cu modificarea programului de înșurubare, dupa parametrii necesari fiecărui nou tip de volan.

7. Bibliografie

http://www.adexx.ro/files/Profil_Gav_Sistems.pdf accesat la data: 21.05.2014;

Bernard Horovitz, Organe de mașini, București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1969;

http://biblioteca.regielive.ro/referate/mecanica/asamblari-prin-filet-269339.html accesat la data: 21.05.2014;

http://www.boschrexroth.com accesat la data: 02.06.2014;

http://dell.ro/ accesat la data: 10.06.2014

http://ro.desouttertools.com accesat la data: 10.06.2014;

http://isel.ro accesat la data: 02.06.2014;

http://motoareautoctie.wikispaces.com accesat la data: 25.05.2014;

http://resource-center.desouttertools.com accesat la data: 10.06.2014;

http://users.utcluj.ro/~rcrisan/SIMATIC%20Step%207_v5.pdf accesat la data: 13.06.2014;

11. http://xa.yimg.com/kq/groups/21227699/559051150/name/Cursul accesat la data: 18.05.2014;

12. http://w3.siemens.com/mcms/programmable-logic-controller/en/Pages/Default.aspx accesat la data: 11.06.2014.

Bibliografie

http://www.adexx.ro/files/Profil_Gav_Sistems.pdf accesat la data: 21.05.2014;

Bernard Horovitz, Organe de mașini, București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1969;

http://biblioteca.regielive.ro/referate/mecanica/asamblari-prin-filet-269339.html accesat la data: 21.05.2014;

http://www.boschrexroth.com accesat la data: 02.06.2014;

http://dell.ro/ accesat la data: 10.06.2014

http://ro.desouttertools.com accesat la data: 10.06.2014;

http://isel.ro accesat la data: 02.06.2014;

http://motoareautoctie.wikispaces.com accesat la data: 25.05.2014;

http://resource-center.desouttertools.com accesat la data: 10.06.2014;

http://users.utcluj.ro/~rcrisan/SIMATIC%20Step%207_v5.pdf accesat la data: 13.06.2014;

11. http://xa.yimg.com/kq/groups/21227699/559051150/name/Cursul accesat la data: 18.05.2014;

12. http://w3.siemens.com/mcms/programmable-logic-controller/en/Pages/Default.aspx accesat la data: 11.06.2014.