Proiectarea de Detaliu a Retelei de Calculatoare
1. Studiul și analiza sistemului existent
1.1.Prezentarea succintă a unității economico-sociale
Firma Syscom a fost înființată în anul 1991 și are un capital integral românesc fiind specializată în sisteme de măsurare și automatizări industriale.
Compania reprezintă un sistem de servicii "la cheie" având peste 800 de clienți în România, Orientul Mijlociu și Asia Centrală.
Multe dintre aplicații au fost realizate în industria petrolului și a gazelor naturale, dar și în medicamente, metalurgie, ceramica și ciment, etc.
De-a lungul anilor Syscom a avut numeroși clienți importanți precum: Petrom, Transgaz, Rafo, Arpechim, Confind, Romgaz, Mittal Sidex, Inspet, Petrobrazi, ANRS, Rominserv.
Odată cu anul 2000 compania Syscom a efectuat numeroase lucrări în afara țării: Iran, Emiratele Arabe Unite, Bulgaria, Siria, Bahrin Algeria, Irak, Iordania, Ungaria, Kazahstan.
Această companie livrează echipamente aparținind unor firme renumite, respectând standarde superioare de calitate. De asemenea, s-au încheiat contracte de distribuție cu peste 50 de firme din Asia, SUA și Europa.
Are aproximativ 200 angajați, mai multe filiale în țara și un volum total de vânzări de aproape 20 milioane euro. Compania Syscom 18 a avut o creștere puternică din anul 1991, anul deschiderii, până în prezent. Firma, în momentul deschiderii a avut 2 angajați, în 2013 a avut 110 angajați, iar în prezent număra nu mai puțin de 200 de angajați.
1.2. Activitățile desfășurate în unitatea economică
1.2.1. Desfășurarea activității companiei
SC Syscom 18 SRL are o strategie de dezvoltare cu un obiectiv principal de satisfacere a cerin'elor clienților prin implementarea, certificarea, menținerea și îmbunătățirea continuă a Sistemului de Management Integrat – Calitate, Mediu, Securitate și Sănătate Ocupațională conform cu cerințele standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 și SR OHSAS 18001:2008.
Astfel, pentru a putea implementa acest obiectiv s-au adoptat numeroase valori strategice:
satisfacerea cerintelor clientilor prin îmbunătătirea continuă a calitătii serviciilor și produselor comercializate/fabricate, indicatorilor de performantă și actului de management;
monitorizarea și măsurarea performantelor de mediu, evaluarea continuă și tinerea sub control a aspectelor de mediu;
asigurarea unui control adecvat al riscurilor prin identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor asociate în activitătile de muncă;
prevenirea accidentelor și îmbolnăvirilor care pot să apară în procesele de muncă precum și asigurarea conditiilor de muncă ce îndeplinesc criteriile de securitate și sănătate;
menținerea și îmbunătătirea Sistemului de Management Integrat.
drepturi egale pentru toti angajatii indiferent de sex, religie, rasă, vârstă, nationalitate.
3. Sistemul de Management Integrat – Calitate, Mediu, Securitate și Sănătate Ocupațională al SC SYSCOM 18 SRL este o garanție pe care firma o oferă clienților aceea că procesele care influențează calitatea produselor și serviciilor – sunt eficace și eficiente, ca rezultat al:
înțelegerii cerințelor clientilor, general implicite sau explicit formulate în contracte sau rezultate din reglementări legale specifice comercializării, proiectării și executei de instalatii de automatizare;
îmbunătătirii continue a calitătii produselor oferite pentru a corespunde nevoilor și așteptărilor clientilor;
concentrării pe prevenirea disfunctionalitătilor și reducerea constantă a numărului de sesizări și reclamatii obiective din partea clientilor;
modernizării infrastructurii și introducerea tehnologiilor moderne cu impact pozitiv asupra mediului prin prevenirea și reducerea poluării;
asigurării unui mediu de muncă modern, cu un nivel de risc scăzut din punct de vedere al activitătilor de Sănătate și Securitate Ocupatională;
orientării permanente spre activităti cu impact pozitiv asupra resurselor naturale;
instruirii profesionale permanente a întregului personal și utilizarea capacitătii, cunoștintelor și experientei resursei umane pentru îmbunătătirea calitătii produselor furnizate.
4. Conceptele de calitate, mediu, securitate și sănătate ocupatională sunt promovate la toate nivelurile, prin personal corespunzător calificat și conștient de importanta acestora în activitatea societătii.
5. Convins că Sistemul de Management Integrat conform cu standardele SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 și SR OHSAS 18001:2008 reprezintă o șansă reală de creștere a performantelor proceselor organizatiei, managementul SC SYSCOM 18 SRL se angajează să asigure resursele necesare mentinerii și îmbunătătirii continue a eficacitătii acestuia.
1.3. Studiul sistemului de conducere
Organigrama S.C. Syscom 18 S.R.L.
Departamenul comercial se ocupă de ofertare către client.
Departamenul de producție se ocupă de aprovizionarea tuturor materialelor și pieselor de care este nevoie pentru realizarea unui ansamblu automatic și montării acestuia.
Departamentul operațional are în vedere realziarea softwareului și implementării acestuia pe ansamblul creat de departamenul de producție. Tot aici se face și testarea ansablului / produsului finit.
Departamentul de execuție pune în aplicare produsul finit.
1.4. Studiul sistemului informațional
1.4.1 Proceduri utilizate
1. Fiecare Contract semnat, Ofertă/Propunere de contract, sau orice activitate care se poate finaliza cu încheierea unui Contract de proiectare/execuție, și care implică din partea Departamentului Operațional alocarea și consumarea unor resurse (manoperă, materiale, etc), vor fi asimilate cu un Proiect.
2. Fiecare Proiect va fi planificat, organizat, coordonat și controlat de un Project Manager, numit de către conducerea societății (Director Operațional, Director General).
3. În funcție de complexitate, de tipul, cantitatea și competențele resurselor umane necesare, Project Managerul va supune spre aprobare conducerii societății propunerea de constituire a unei Echipe de Proiect care să-i acorde suportul tehnic, logistic și informațional necesar pentru derularea cu succes a proiectului.
4. Echipa de Proiect va fi constituită din resurse umane din cadrul organizației, provenite din diferite departamente, precum și din resurse externe organizației (atunci când numărul sau competențele resurselor necesare depășesc disponibilul societății).
5. Constituirea Echipei de Proiect și numirea Project Managerului vor fi aduse la cunoștință persoanelor implicate în mod direct în derularea Proiectului, prin decizie scrisă de către conducerea societății .
6. În cadrul Proiectului, Project Managerul este liderul Echipei de Proiect, el fiind persoana care răspunde de îndeplinirea cu succes a proiectului din punct de vedere timp, cost, calitate. De aceea, membrii echipei sale sunt datori să-i ofere tot concursul pentru bună derulare a proiectului, ei fiind razpunzatori de îndeplinirea sarcinilor ce le revin în cadrul proiectului.
7. Fiecare Proiect va fi planificat, organizat, coordonat și controlat cu tehnici și unelte specifice Managementului de Proiect și utilizând fazele Ciclului de Viață al Proiectului I – INIȚIERE, II – PLANIFICARE, III – EXECUȚIE, IV CONTROL și MONITORIZARE, V – ÎNCHEIERE.
1.4.2 Analiza sistemului actual și identificarea neajunsurilor existente în funcționarea sistemului existent
În firma Syscom 18 este prezentă o rețea de 64 de calculatoare ce are o legătură la internet.
Compania se află într-o clădire cu 4 etaje + parterul.
Legendă:
Stație de lucru (PC)
Hub
Server
Cablu coaxial (2px)
Cablu UTP (1px)
Fig.1
La etajul 1 (Fig.1) se află biroul directorului operațional, project managerii, echipa de proiectare și o parte din echipa de software. Astefel se prezintă un PC în biroul directorului operațional, 4 PC-uri ale project managerilor, 7 PC-uri ale echipei de proiectare și 4 PC-uri ale echipei de software și dezvoltare plus 3 Hub-uri cu câte 8 porturi.
Fig.2
La etajul al 2-lea (Fig.2) sunt: directorul comercial, cu departamentul comercial, directorul tehnologic și departamentul tehnologic. Sunt distribuite 11PC-uri astfel: 1 PC în biroul directorului comercial, 5 PC-uri ce sunt folosite în departamentul acomercial, 1PC în biroul directorului tehnologic și 4 PC-uri utilizate de echipa tehnologică. Tot la acest etaj se află și serverul rețelei de calculatoare plus 2 hub-uri de câte 8 porturi.
Fig.3
Etajul al 3-lea (Fig.3) este împărțit în 5 sectoare: biroul drectorului de producție, echipa de producție, biroul directorului executiv, echipa de execuție și o parte din echipa de software.
Directorii de producție și executiv au câte 1PC în birou, echipa de producție are 10 PC-uri, echipa de execuție are 4 PC-uri, iar echipa de software are 7PC-uri plus 4 hub-uri.
Fig.4
La ultimul etaj (Fig.4) se află directorul general, directorul economic, contabilitatea, resursele umane și controlul intern. Sunt distribuite 14PC-uri: 1PC în biroul directorului general,1PC în biroul direcotului economic, 4PC-uri în contabilitate, 6PC-uri în biroul de resurse umane și 2PC-uri în biroul de control intern plus 3 hub-uri de câte 8 porturi.
Rețeaua de calculcatoare este una simplă și cu o tehnologie primară. Aceasta a fost creată în anul 1991 și a fost imbunătațită în decursul celor 24 de ani, însă, nu se ridică la standardele din prezent. Pc-urile au fost înlocuite în anul 2010, iar ca și configurații folosite sunt:
sau
Serverul are ca si configurație:
Cele 12 hub-uri sunt: HUB8CT Ethernet Addtron
1.4.3. Prezentarea rețelei de calculatoare de tip magistrală
În compania Syscom18 topologia fizică a rețelei de calculatoare este de tip magistrală (bus) și este LAN (locală). Serverul este conectat la internet, provider-ul acestora fiind compania S.C.RCS-RDS S.A. Ei au un IP fix și o lungime de bandă de 1000Mbs.
În rețeaua de tip bus pc-urile sunt conectate în linie.
În topologia de tip bus, cablarea necesită un cablu coaxial, nefiind nevoie de niciun amplificator de semnal, astfel rețeaua mai poartă numele și de rețea pasivă. Când un pc emite un semnal ce conține informații, toate pc-urile din rețea îl primesc, însă numai unul ( pc-ul al cărui ip corespunde cu adresa în mesajul transmis) primește informația iar celelalte pc-uri o resping. Există momente, cand doar un singur pc poate emite un mesaj. Fiecare pc este nevoit să aștepte eliberarea rețelei pentru emiterea propriului mesaj. Datorită acestui fapt cumulat cu numărul de pc-ri conectate poate încetini viteza de transmisie. Un alt element este cel legat de adaptarea busului. Exisența unei transmisii pasive generează unde reflectate de către semnalele electrice.
Pentru evitarea acestui fenomen nedorit, capetele libere ale bus-ului necesită adaptare, prin atașarea unei impedanțe egale cu impedanța caracteristică a mediului de transmisie.
Avantajele topologiei de tip bus sunt:
simplitatea, eficiență în rețelele mici, ușurință în utilizare.
costurile sunt reduse
poate fi extinsă cu ușurință utilizând circuite receptoare
plăcile de rețea ale pc-urilor sunt dotate cu conectori de tip BNC.
Dezavantajele topologiei de tip bus sunt următoarele:
viteza de transmisie scade semnificativ odată cu încărcarea rețelei.
semnalul transmis se pierde prin fiecare conector atașat la cablu.
este greu de depistat o problemă în cadrul acestei rețele: conexiune imperfectă sau lipsa unui "teminator" la capătul cablului conduce la oprirea întregii rețele.
Momentan, securitatea este foarte slabă, deoarce orice calculator are acces la internet și se pot trimite sau primi fișiere confidențiale de pe internet.
Interconectarea echipamentelor se face prin cablu coaxial ce este sertizat cu mufe BNC și prin cablu UTP ce este sertizat cu mufe RJ-45. În funcție de tipul dispozitivelor ce sunt interconecate, sunt folosite 2 tipuri de cabluri: cablu de tip coaxial pentru conectarea:
server la hub
cablu de tip UTP straight-through pentru conectarea:
hub la pc
1.4.4. Descriere TCP/IP
Protocolul asigură transmisia datelor între două componente din cadrul rețelei. Protocolul definește următoarele: metoda de comprimare a datelor, tipul de detectare de erori, modalitatea în care expeditorul semnalează încheierea transmisiei, modul de transmitere în sincron sau asicron, rata de trasnfer a datelor.
TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol) este o înlănțuire de protocoale de comunicare folosită pentru conectarea sistemelor locale (host-uri).
În cadrul rețelei partea hardware este reprezentată de placa de rețea, iar partea software este reprezentată de o adresă ip. Adresa este atribuită unei interfețe de retea și nu unui pc.
În cadrul rețelei adresele ip trebuie să fie unice. Pentru evitarea posibilității de duplicare în cadrul rețelei se poate instala un server de DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) care va aloca automat o adresă oricărui pc care se va conecta în rețea.
IP-urile pot fi:
IP fix ( o adresă IP fixă care nu se schimbă niciodată , aparținând echipamentelor ce necesită conexiuni permanante la Internet/Rețea)
IP dinamic (o Adresă IP care nu este statică și poate fi modificată oricând pentru că este destinată echipamentelor ce nu necesită conexiune permanență la Internet/Rețea)
Dispozitivele din cadrul firmei au o adresa IP fixă.
1.4.5. Direcții de perfecționare a sistemului actual
Odată cu creșterea numărului de client și de angajați s-a pus și problema îmbunătățirii sistemului informatic din cadrul companiei.
Este nevoie de foarte mulți oameni să poată realiza un proiect stabil și fiabil și implicit comunicarea este esențială. Discutăm atât de comunicarea între angajați cât și de comunicarea între companie și clienți.
Icloud-ul se poate spune că este ceva imperios necesar într-o astfel de companie pentru o transparența totală între firmă și clienți.
Un proiect este realizat de către o echipă ghidată de director, iar orice adăugare trebuie comunicată clientului. Pentru a "suda" această relație cele 2 părți vor putea accesă toate informațiile aferente proiectului de pe serverul companiei.
În firmă Syscom 18 este prezența o rețea de 64 de calculatoare ce are o legătură la internet.
Cei de la această companie doresc să poată accesa informațiile de proiectare, atât de la sediul firmei, cât și de la client sau de pe teren. Accesarea se va putea face decât de oamenii repartizați proiectului (proiectanții și șeful de echipă), plus clientul ce dorește să vadă în ce stadiu se află lucrarea să.
2. Proiectarea de detaliu a rețelei de calculatoare
2.1. Definirea obiectivelor retelei de calculatoare si a aplicatiei
Principalele obiective sunt reprezentate de:
schimbarea topologiei fizice a rețelei de la rețea bus la retea de tip stea
utilizarea a 2 furnizori de internet
acces limitat la internet, in funcție de departament si funcție
impelementarea unei rețele Wi-Fi pentru a putea fi accesată atât de pe PC-uri, cât si de pe tablete sau telefoane
securizarea informatiilor, deoarece se face referire la o companie al cărei domeniu de activitate implică chieltuilei de ordinul milioanelor de dolari.
crearea unei aplicatii web pentru cei ce vor avea acces la secțiunea de cloud computing a companiei
2.2. Prezentarea noii rețele de calculatoare
Cloud computing tradus în limba română „computare în nor”, este un concept modern din domeniul computerelor și informaticii și reprezintă un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicații, acces la informații și stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea și configurația fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii. Pentru cloud computing încă nu există un nume românesc încetățenit.
Expresia cloud computing vine dintr-o reprezentare grafică simbolică a Internetului fosrte des întâlnită în formă de nor („the cloud”), utilizată atunci când detaliile tehnice ale Internetului pot să fie ignorate, ca în imaginea de mai jos Conceptul și termenul englez au apărut în practică prin anii 2006-2007.
În fucție de metode implementării, sistemul de clouding este clasificat în patru categorii:
Cloud public
Cloud privat
Cloud hibrid
Cloud pentru o comunitate
2.2.1. Prezentarea rețelei de calculatoare de tip stea
Topologia stea a devenit cea mai cunoscută topologie din domeniul rețelelor de calculare mulțumită numărului redus de probleme ce pot apărea. În această topologie, fiecare pc are o singură conexiune directă la un switch sau router. Switch-ul este un dispozitiv ce necesită să fie instalat într-o locație centrală, pentru a funcționa ca un nod central pentru o rețea. De asemenea sunt legate de această rețea și serverele și calculatoarele de tip client fiind conectate la acest switch. În cazul apariției unei defecțiuni pe cablu doar calculatorul conectat prin acel cablu este afectat, celelalte pc-uri vor funcționa normal. În topologia stea sunt folosite cabluri de tip twisted-pair. Costul acestor switch-uri reprezintă însă un impediment, dar datorită prețului redus al cablului twisted-pair și al ușurinței cu care se instalează se foemează un contrabalans (calitate-preț-utilitate).
Calculatoarele comunică cu switch-ul central, retransmit mesaje tuturor celorlalte calculatoare (cazul rețelei de tip stea broadcast), fie doar pc-ului destinație (cazul rețelei de tip stea cu comutație).
O rețea de tip stea se poate extinde prin conectarea în locul unui calculator a unui switch suplimentar, permițând astfel conectarea unui număr suplimentar de calculatoare.
Avantajele topologiei de tip stea sunt:
introducerea ca si scoaterea unui calculator se poate face usor, fara a deranja restul retelei.
utilizarea de switch-uri inteligente, cu microprocesor, permite diagnosticarea intregii retele.
defectul aparut la nivelul unui calculator nu afecteaza functionarea retelei.
Dezavantajele topologiei de tip stea sunt:
fiabilitatea retelei este dictata de fiabilitatea switch-ului; defectarea acestuia face ca intreaga retea sa se blocheze.
multe retele de tip stea necesita un echipament special pentru retransmiterea prin broadcast sau comutatie a traficului.
costul cablarii este relativ ridicat fata de alte topologii.
2.2.2 Servere
Serverele ocupă un loc important în tehnologia informaticii, la fel ca și minicomputerele în trecut, care însă au fost înlocuite. Un server este o aplicație pe computer, uneori chiar un computer întreg, care operează continuu în rețeaua sa și așteaptă solicitări din partea altor calculatoare din rețea. Serverele pot fi folosite simultan și pentru alte scopuri, dar când nevoile o cer, ele pot fi rezervate exclusiv pentru funcția de server. De exemplu, un calculator se poate folosi într-un birou simultan pentru două scopuri, ca stație de lucru și ca server pentru celelalte calculatoare din birou. Cuvântul server provine din cuvântul englez to serve – a servi: calculatorul server poate în principiu deservi întreaga rețea de calculatoare clienți, pentru a asigura accesul la toată paleta de forme de conectare și servicii. Deseori unul și același computer poate juca ambele roluri, și de server, și de client, în același timp. În zilele noastre serverele se aseamănă fizic cu celelalte calculatoare uzuale, deși configurația hardware este deseori optimizată pentru funcționarea lor ca servere. Multe componente de hardware sunt identice cu cele ce le găsim într-un calculator personal. Totuși serverele rulează sisteme de operare și programe specializate care sunt foarte diferite față de cele folosite pe calculatoare personale și stațiile de lucru.
Serverele nu trebuiesc confundate cu calculatoarele de tip mainframe (se citește aproximativ 'mein.freim), care centralizează informații și procesează activitățile firmelor mari. Un mainframe poate în principiu să funcționeze simultan și ca server, sau chiar ca mai multe servere virtuale, pe lângă toate celelalte activități. Multe companii mari folosesc ambele tipuri de calculatoare, anume și mainframe, și servere. Acestea din urmă sunt de obicei mici, multe și descentralizate.
Serverele deservesc resurse hardware care sunt partajate și pot uneori fi comandate de către calculatoarele-client, cum ar fi imprimante (atunci serverul se numește print server) sau sisteme de fișiere (atunci el se numește file server). Această partajare permite un acces și o securitate mai bune; ea poate reduce cheltuielile pentru dispozitivele periferice.
Cu toate că serverele pot fi construite, din comoditate, din componente obișnuite de calculatoare, este necesar ca, pentru operații rapide și de mare amploare, serverele să folosească configurații hardware optimizate pentru aceste cerințe.
De exemplu, serverele au încorporate în ele componente mecanice de „rezistență industrială”, cum ar fi hard-discurile și ventilatoarele, fiind de performanță și fiabilitate mare, bineînțeles la prețuri mari. Aspectul estetic este ignorat, pentru că acestea sunt montate în camere tehnice, și sunt văzute doar de cei ce le întrețin sau le repară. Cu toate că serverele oferă mult spațiu pe disc, pentru mărirea siguranței în funcționare sunt folosite hard-discuri de capacitate mică, numeroase, interconectate în mod special. Viteza microprocesorului poate fi mult mai mică la un server în comparație cu un calculator personal. Operațiile de intrare/ieșire sunt executate mult mai rapid în cazul lipsei interfeței grafice a utilizatorului (GUI), și în aceste cazuri se mărește puterea de calcul în favoarea altor procese. Folosirea mai multor microprocesoare duce la o mai mare fiabilitate în comparație cu un singur microprocesor.
Lipsa GUI (sau faptul că este foarte rar folosită) face ca să nu fie necesară instalarea de plăci grafice sofisticate. De asemenea nu sunt absolut necesare nici alte componente cum ar fi placa de sunet, porturi USB sau joystick-uri.
Pentru că serverele trebuie să lucreze în mod continuu cu mare siguranță, se folosesc de exemplu ventilatoarele zgomotoase dar eficiente și sigure, sau, în unele cazuri, sisteme centralizate de aer condiționat. De asemenea se folosesc Uninterruptible Power Supplies (UPS-uri) pentru a fi siguri de continuitatea de alimentare cu energie electrică, astfel ca penele din rețeaua publică de curent să nu provoace stricăciuni ireparabile.
2.2.3. Switch-uri
Un switch (numit și switch de rețea sau comutator de rețea) este un dispozitiv care realizează interconectarea diferitelor segmente de rețea pe baza adreselor MAC. Dispozitivele hardware uzuale includ switch-uri, care realizează conexiuni de 10, 100 sau chiar 1000 MB pe secundă, la semi-duplex sau duplex integral.
Semi-duplex înseamnă că dispozitivul legat astfel poate doar să trimită sau să primească informații la un moment dat, în timp ce duplex integral înseamnă posibilitatea trimiterii și primirii concomitente de informații.
Utilizarea extinderilor special proiectate fac posibilă realizarea unui număr mare de conexiuni utilizând diverse medii de rețea, incluzând tehnologii utilizate curent, precum Ethernet, Fibre Channel, ATM, IEEE 802.11.
Dacă într-o rețea sunt prezente doar switch-uri și nu există huburi, atunci domeniile de coliziune sunt fie reduse la o singură legătura, fie (în cazul în care ambele capete suportă duplex integral) eliminate simultan. Principiul unui dispozitiv de transmisie hardware cu multe porturi poate fi extins pe mai multe straturi, rezultând switch-ul multi-strat (multilayer).
Un Hub este cel mai simplu dispozitiv multi-port. Totuși, tehnologia folosită este considerată depășita din moment ce un hub retrimite orice pachet de date primit la toate porturile sale cu excepția celui de la care l-a primit. Atunci când se folosesc calculatoare multiple viteza scade rapid și încep să apară coliziuni care încetinesc și mai mult conexiunea. Prin folosirea switch-ului acest neajuns a fost rezolvat.
2.2.4. Router-e
Un ruter (sau router)este un dispozitiv hardware sau software care conectează două sau mai multe rețele de calculatoare bazate pe „comutarea de pachete” (packet switching). Funcția îndeplinită de rutere se numește rutare. Diferențierea între rutere hardware și rutere software se face în funcție de locul unde se ia decizia de rutare a pachetelor de date. Ruterele software utilizează pentru decizie un modul al sistemului de operare, în timp ce ruterele hardware folosesc dispozitive specializate (de tip ASIC) ce permit o viteză mai mare de comutare a pachetelor.
Ruterele operează la nivelul 3 al modelului OSI. Ele folosesc deci adresele IP (de rețea) ale pachetelor aflate în tranzit pentru a decide către care anume interfață de ieșire trebuie să trimită pachetul respectiv. Decizia este luată comparând adresa calculatorului destinație cu înregistrările (câmpurile) din tabela de rutare. Aceasta poate conține atât înregistrări statice (configurate/definite de către administratorul rețelei), cât și dinamice, aflate de la ruterele vecine prin intermediul unor protocoale de rutare.
Ruterele conțin în general un sistem de operare specializat , RAM NVRAM, memorie flash, unul sau mai multe procesoare, precum și cel puțin două interfețe de rețea.
Ruterele de vârf pot conține mai multe procesoare și ASIC-uri specializate în comutarea de pachete. Sistemele extensibile bazate pe șasiuri, cum ar fi Avaya ERS-8600, au mai multe ASIC-uri pe fiecare modul și permit o mare varietate de porturi pentru rețele locale sau metropolitane, precum și conexiuni personalizate.
Pentru situațiile în care traficul este mai redus și costul este mai important sunt folosite rute mai simple. Folosind un software specializat (precum Untangle, SmoothWall, XORP sau Quagga), orice calculator personal poate deveni un ruter (poate oferi funcționalitatea de ruter).
2.3. Aplicarea noilor tehnologii in rețeaua de calculatoare
Legendă:
Stație de lucru (PC)
Switch
Router Cablu coaxial (2px)
Server Cablu UTP (1px)
Fig.5
La etajul 1 (Fig.5) se vor păstra cablurile, dintre hub-uri și stațiile de lucru, înlocuindu-se cele 3 hub-uri cu 3 switchuri cu 8 porturi. Acestea vor avea o conexiune peer-to-peer. Switch 1 și Switch 3 vor fi conectate la Switch 2 ce face legătură cu routerul de la etajul 2.
Fig.6
La etajul al 2-lea (Fig.6) au loc cele mai mari schimbări deoarece în locul celor 2 hub-uri se vor monta 2 switch-uri de câte 8 porturi și se mai adaugă un router ce face legătura între server și întreaga rețea de calculatoare. Se va renunța la magistrală, la cablul coaxial și se vor face legături prin cablu UTP. Serverul va fi înlocuit cu unul de o generație mai nouă. Switch-ul 1 va fi conectat la switch-ul 2 și acesta, cel din urmă la router. La fel că și la etajul 1 vor se vor păstra cablurile între pc-uri și switch-uri.
Fig.7
La etajul al 3-lea (Fig.7) se vor elimina cele 4 hub-uri și se vor monta 5 switch-uri de 8 porturi. Switch-urile 1, 2, 3 și 4 vor fi conectate la switch-ul 5. Switch-ul 5 va face legătura cu routerul. Cablul UTP va fi păstrat.
Fig.8
La ultimul etaj (Fig.8) cele 3 hub-uri vor fi înlocuite cu 3 switchuri a câte 8 porturi fiecare, unde la fel ca la etajul 1 switch-urile 1 și 3 vor fi conectate la swich-ul 2 ce este conectat la router.
Switch-urile sunt cu un număr diferit de porturi, 4,8,16,32 etc, însă se vor folosi switch-uri cu 8 porturi, deoarece, în cazul defectării unuia din ele să mai poată fi folosită restul rețelei de pe etaj. În caz contrar, întreaga rețea de pe un etaj nu ar mai funcționa până la depănarea/ înlocuirea acestuia.
În compania Syscom18 rețeaua de calculatoare va fi în formă de stea, LAN (locală), de tip broadcast (cu difuzare).
Interconectarea echipamentelor se face numai prin cablu UTP, renuntadu-se la cablul coaxial. În funcție de tipul dispozitivelor ce sunt interconecate, sunt folosite 2 tipuri de cabluri: straight-through și crossover, după cum urmează:
cablu de tip straight-through pentru conectarea:
switch la router
switch la pc
router la server
cablu de tip crossover pentru conectarea:
switch la switch
Routerul este atat de tip Lan cat si Wireless. La rețeaua Wi-Fi vor avea acces decât tabletele din cadrul companiei si telefoanele directorilor. Reteaua va fi securizată printr-o parolă WPA-2 si se va face o filtrare prin adresa MAC.
Se vor folosi 2 furnizori de internet, setările fiind făcute din router.
Noile echipamente vor avea ca si configurație:
2.4. Tehnologii utilizate
2.4.1. Hardware
Server Dell PowerEdge R720 E5-2630v2 2x300GB 1x8GB v2 r7202630v642x3h7r7
Router Wireless N D-Link DSR-1000N dsr-1000n
Antenă Wireleess TP-LINK Directionala tip Panou 5GHz 23 dBi tl-ant5823b
Cele 13 Switch-uri sunt TP Link TL-SG1008PE 8 porturi PoE tl-sg1008pe
2.4.2. Software
Windows 7 este o versiune a Microsoft Windows, un sistem de operare produs de compania americană Microsoft pentru utilizarea pe calculatoarele personale de tip PC, inclusiv cele utilizate în domeniul afacerilor, pe desktop-uri, laptop-uri, Tablet PC-uri, netbook-uri și PC-uri de tip Media Center Edition(MCE). Windows 7 a intrat în faza „liber pentru producție” (Release To Manufacturing, RTM) la 22 iulie 2009. Data pe punere pe piață a fost 22 octombrie 2009, la mai puțin de trei ani de la lansarea sistemului anterior Windows Vista. La aceași dată a fost lansat și Windows Server 2008 R2 (pentru servere).
Windows 7 se prescurtează deseori cu Win 7, Win7 sau chiar și numai cu W7.
În comparație cu predecesorul său Vista, Windows 7 se dorește a fi o actualizare a lui, cu scopul de a fi pe deplin compatibil cu driverele, aplicațiile și echipamentul cu care acesta a fost deja compatibil. Prezentările oferite de companie în 2008 s-au axat pe suport de ecrane multi-touch, un Windows Shellreconceput cu o nouă bară de activități, o grupă de rețele de sistem numit „HomeGroup” , precum și pe îmbunătățiri de performanță. Unele aplicații care au fost împachetate împreună cu versiunile anterioare de Microsoft Windows, mai ales Windows Movie Maker și Windows Photo Gallery, nu mai sunt puse acum în același pachet software (package) cu Windows 7, ci sunt oferite separat (dar gratuit), ca parte din Windows Live Essentials Suite.
Windows Server 2012 codificat sub numele Windows Server 8, reprezinta a sasea editie Windows Server. Ea este editia pentru sisteme de tip server si este succesorul a Windows Server 2008 R2. Doua versiuni au aparut in perioada dezvoltarii si anume previzualizare pentru dezvoltatori de aplicatii si versiune beta. Produsul a devenit disponibil pe piata incepin din 4 septembrie 2012. In comparatie cu predecesorul sau, Windows Server 2012 nu ofera suport pentru sisteme Itanium si este disponibil in patru editii. Windows Server 2012 a fost lansat pe data 4 septembrie 2012. Este succesorul lui Windows Server 2008 R2.
MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relaționale, produs de compania suedeza MySQL AB și distribuit sub Licența Publică Generală GNU. Este cel mai popular SGBD open-source la ora actuală, fiind o componentă cheie a stivei LAMP (Linux, Apache, MySQL, PHP).
Deși este folosit foarte des împreună cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se pot construi aplicații în orice limbaj major. Există multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicațiilor în numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum are fi: C, C++, C#, Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre acestea folosind un tip spefic API. O interfață de tip ODBC denumită MyODBC permite altor limbaje de programare ce folosesc această interfață, să interacționeze cu bazele de date MySQL cum ar fi ASP sau Visual Basic. În sprijinul acestor limbaje de programare, unele companii produc componente de tip COM/COM+ sau .NET (pentru Windows) prin intermediul cărora respetivele limbaje să poată folosi acest SGBD mult mai ușor decât prin intermediul sistemului ODBC. Aceste componente pot fi gratuite (ca de exemplu MyVBQL) sau comerciale.
MySQL este componentă integrată a platformelor LAMP sau WAMP (Linux/Windows-Apache-MySQL-PHP/Perl/Python). Popularitatea sa ca aplicație web este strâns legată de cea a PHP-ului care este adesea combinat cu MySQL și denumit Duo-ul Dinamic. În multe cărți de specialitate este precizat faptul ca MySQL este mult mai ușor de invățat și folosit decât multe din aplicațiile de gestiune a bazelor de date, ca exemplu comanda de ieșire fiind una simplă și evidentă: „exit” sau „quit”.
Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie de comandă sau, prin descărcare de pe internet, o interfață grafică: MySQL Administrator și MySQL Query Browser. Un alt instrument de management al acestor baze de date este aplicația gratuită, scrisă în PHP, phpMyAdmin.
MySQL poate fi rulat pe multe dintre platformele software existente: AIX, FreeBSD, GNU/Linux, Mac OS X, NetBSD, Solaris, SunOS, Windows 9x/NT/2000/XP/Vista/7.
PHP este un limbaj de programare. Numele PHP provine din limba engleză și este un acronim recursiv : Php: HypertextPreprocessor. Folosit inițial pentru a produce pagini web dinamice, este folosit pe scară largă în dezvoltarea paginilor și aplicațiilor web. Se folosește în principal înglobat în codul HTML, dar începând de la versiunea 4.3.0 se poate folosi și în mod „linie de comandă” (CLI), permițând crearea de aplicații independente. Este unul din cele mai importante limbaje de programare web open-source și server-side, existând versiuni disponibile pentru majoritatea web serverelor și pentru toate sistemele de operare. Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de situri web și pe 1 milion de servere web. Este disponibil sub Licenṭa PHP ṣi Free Software Foundation îl consideră a fi un software liber.
Inițial, limbajul a fost dezvoltat de inventatorul său, Rasmus Lerdorf. Odată cu creșterea numărului de utilizatori, dezvoltarea a fost preluată de o nouă entitate, numită The PHP Group (Grupul PHP).
Laravel Framework
Creat de Taylor Otweel, cu peste 10 cărți de unde se poate învață, o sintaxă ușor de memorat, o documentație oficială, disponibilă la: www.laravel.com, extrem de bine făcută și cuprinzătoare- Laravel reprezintă cea mai comună alegere în privința framework-urilor PHP în ultima vreme.
2.5. Tehnologia cloud computing
Conexiunea permanentă a utilizatorului la Internet a devenit foarte răspândită, astfel încât acum aproape toate resursele disponibile se pot plasa în Internet și partaja, uneori chiar între utilizatori complet independenți unii de alții: software (programele) și datele/informațiile sunt aduse din Internet pe calculatorul utilizatorului la cerere (on demand), ca și cum ar fi vorba de servicii publice banale precum apa sau energia electrică.
Executarea aplicațiilor de computer online în Internet, și nu pe stația de lucru (workstation) proprie, reprezintă o nouă schimbare de paradigmă, urmașă a celei din anii 1980, când s-a trecut de la mainframes la conceptul client-server. Dacă interfața pusă la dispoziție de furnizorul (provider) de cloud computing este de bună calitate, atunci utilizatorul e eliberat de sarcina de a fi un expert în tehnologia și infrastructura folosite. De exemplu, el nu mai trebuie să-și actualizeze software-ul, deoarece aceasta se face central, la furnizor.
Cloud computing folosește noi metode de oferire și consumare a serviciilor IT în Internet, servicii care de obicei pot fi dimensionate dinamic și care includ resurse virtualizate. Este de fapt doar o posibilitate secundară, urmare a ușurinței cu care se pot acum accesa toate serverele și centrele de calcul interconectate prin intermediul Internetului.
Furnizorii tipici de cloud computing pun la dispoziție, de exemplu, aplicații comerciale standard; utilizatorul are acces la acestea doar prin intermediul unui browser local, deoarece atât aplicația cât și datele proprii ale utilizatorului sunt găzduite în cloud, pe serverul furnizorului de servicii. În aceste condiții asigurarea confidențialității și drepturilor de acces la date în contextul Internetului atotprezent joacă un rol primordial.
Deseori furnizorii de clouds prevăd și servicii suplimentare, consolidând toate ofertele lor, pentru toți clienții lor, într-o singur loc (pagină sau sit web). Ofertele comerciale trebuie în general să îndeplinească standardele de calitate cerute de clienți, ca de ex. așa numitele Service Level Agreements (SLA) și altele. Cei mai mari furnizori din acest fomeniu sunt: Microsoft, Salesforce, Skytap, HP, IBM, Amazon si Google.
Avantaje:
Sincronizarea datelor utilizatorului care folosește mai multe dispozitive legate la cloud (de ex. un smartphone, o tabletă, un notebook, dar și un PC) este simplificată
Documentele online din cloud se pot prelucra cu ajutorul unor aplicații web
Viteză de calcul și capacitate de stocare sporite, dar fără investiții în propria configurație
Datele nu pot fi furate, purtătorul de date nu se poate defecta etc.
Dezavantaje:
E necesară o legătură la Internet rapidă și stabilă
Securitatea necesară a datelor din cloud poate prezenta probleme și poate produce neîncrederea utilizatorilor
Situația legală este de obicei complexă, deoarece utilizatorul nu află nici măcar în ce țară sau în ce țări se află serverele care îi găzduiesc datele sale.
2.6. Calendarul de realizare
Implementarea rețelei: 1 lună
Realizarea bazei de date: 1 lună.
Dezvoltarea produsului software: 1 lună
Implementarea soluției: 1 lună
Testarea și punera in funcțiune: 1 lună
Total: 5 luni
3. Prezentarea produsului software, implementarea si exploatarea aplicatiei
Aplicatia SyscomUp este creată in frameworkul Laravel. Am folosit acest framework pentru a ne ajuta putin in crearea legăturilor dintre aplicația web si baza de date.
3.1. Routes
Rutele sunt o parte importantă a Laravel, toate interacțiunile cu utilizatorii realizându-se prin intermediul acestora.
Cu alte cuvinte, rutele definesc destinațiile către care sunt trimiși utilizatorii în momentul în care aceștia fac o cerere către aplicație. Așadar, în momentul în care un utilizator dă clic pe un link, aplicația apelează la app/routes.php pentru a vedea cărui controller și cărei metode să trimită cererea respectivă.
Prin urmare, fișierul routes.php este una dintre cele mai importante elemente ale dezvoltării unei aplicații cu Laravel.
Dacă ne uităm în app/routes.php, vom vedea ceva de genul:
Fig.9
Ne putem face o idee despre cum funcționează rutele (Fig.9):
get este metoda prin care se face cererea. Așa cum PHP-ul interpretează metode de cerere http precum ‘GET’, ‘HEAD’, ‘POST’, ‘PUT’, tot așa și Laravel are definite metode prin care poate interpreta cererile. Cele mai populare cereri http sunt folosite de Laravel sunt:
get – pentru afișarea unei pagini
post – pentru trimiterea de date prin formular
put – pentru salvare
patch – pentru modificare de informații
delete – pentru ștergere de informații
“/” reprezintă linkul care va fi adresat în cadrul rutei. În acest caz este vorba de accesarea root-ului aplicației (homepage-ul).
function() – reprezintă o funcție anonimă, rutei returnându-i-se direct ceea ce s-a definit în cadrul funcției anonime.
Pentru a lucra cu rute, noi le vom modifica puțin. În primul rând, să vedem de ce “pagini” vom avea nevoie. Pentru început vom avea nevoie de:
login – cerere de tip get pentru accesarea paginii care va avea formularul de logare.
login – cerere de tip post pentru trimiterea către aplicație a datelor de logare și interpretarea acestora
secure – pagină unde vor avea acces doar utilizatorii logați
logout – cerere de tip get pentru accesarea paginii care va permite delogarea utilizatorilor
Pentru moment, aceste rute ne sunt de ajuns. Dacă vom mai avea nevoie de altele, le vom adăuga pe parcurs.
Vom încerca să definim rutele cât mai la obiect, evitând astfel situațiile în care să existe rute care să trimită către controllere sau metode inexistente.
După ce am definit rutele, tot ce ne rămâne de făcut sunt view-urile, controllerele si baza de date.
3.2. Viewes
Fig.10
View-urile ne ajută să creăm partea vizuală a aplicației. In princiu se folosește HTML, insă se poate folosi și CSS, JavaScript etc.
In Fig.10 se vor afișa titlul, numele utilizatorului ce este logat și fișierele upload-ate.
3.3. Controllers
Home controller (Fig.11) este un controller pentru pagina de index (http//localhost:8000/) ce face o vericifare, dacă persoana ce incearcă sa se conecteze la site este deja autentificată, iar daca nu este, o trimite in mod automat la view-ul pentru LogIn.
Fig.11
3.4 Diagrama Entitate-Asociere
3.5 Proiectarea logică și fizică a iesirilor
Iesirilie aplicației conțin rapoarte generale în cadrul acesteia și ne ajută să putem observa cum a evoluat produsul și cum se poate îmbunătăți. Totodată putem afla numărul persoanelor ce folosesc această plicatie și cât de des o folosesc. Statisticile pot fi vizualizate prin cadrul logurilor disponibile în cadrul utilizatorului administrator.
Raportul de populare (Fig.13): putem urmări numărul de persoane ce folosesc această aplicație într-o anumită perioadă de timp, eventuale erori, pe care utilizatorii le-au întâmpinat, numărul de persoane care folosesc zilnic aplicația.
Fig.13
Raportul de activitate (Fig.14): putem urmări cat de des este utilizată aplicația, de către ce utilizator și ce activitate este utilizată.
Fig.14
3.6 Proiectarea logică și fizică a intrărilor
Pentru o mai bună funcționare a aplicației, utilizatorii vor fi creați de către administratorul rețelei. Se pot afla informații despre fișierele ce au fost upload-ate pe server, ce dimensiune au, utilizatorul ce le-a încărcat și ip-ul calculatorului. (Fig.15)
Fig.15
3.7 Proiectarea bazei de date
În subcapitolul 3.5 a fost prezentată diagrama entitate-asociere a bazei de date, acum se va intra în detaliu cu referire la fiecare tabel în parte. Ce înregistrări are, de ce tip este data și orice alte informații vitale mai sunt. Atributele exprimă caracteristici și proprietăti ale sistemului economic analizat și a asocierilor dintre componente. În mod curent, atributele sunt asociate entitătilor. După cum am specificat, baza de date a fost dezvoltată în Laravel, Tabelele care o compun sunt următoarele:
Fig.16
Tabela useri (Fig.16) are următoarele câmpuri si atribute:
id (int)- cheie primară
username (varchar 255)
email (varchar 255)
password (varchar 255)
remember_token (varchar 255)
privileges (bool)
Fig.17
Tabela files (Fig.17) are următoarele câmpuri si atribute:
id (int) -cheie primară
name (varchar 255)
path (varchar 255)
public (bool)
user_id (int) – cheie externă
data (date)
Fig.18
Tabela log (Fig.18) are următoarele câmpuri si atribute:
id (int) – cheie primară
files_id (int) – cheie externă
user_id (int) – cheie externă
created_at (timesamp)
uploaded_at (timestamp)
4. Prezentarea produsului software, implementarea si exploatarea aplicației
4.1. Cerințele platformei hardware si software ale produsului program
Pentru a rula aplicația web, avem nevoie de un sistem de operarare. Acesta trebuie să fie de o generație mai nouă anului 2010. Astfel, poate rula pe: Windows 7 sau mai nou si Mac OS X 10.6 sau mai nou. Pentru acestea trebuie avute urmatoarele cerinte minime:
Procesor Core 2 Duo 1,5 GHz
2GB Ram DDR2
Spatiu Hard Disk 60 GB pentru sistemul de operare si browser
Placă video integrată, 144MB
Aplicatia va fi rulată prin intermediul unui browser ce poate fi :
Mozila Firefox
Google Chrome
Safari
4.1.1 Lansarea in executie a aplicației
Aplicația va fi rulată prin intermediul unui browser ce poate fi : Mozila Firefox , Google Chrome si Safari accesand adresa www.Syscomup.ro
4.2. Descrierea funcțiunlor aplicației
4.2.1 Prezentarea Ferestrei LogIn
La o primă accesare a URL-ului www.Syscomup.ro ne va apărea o fereastră simplă pentru logare Fig.19.
Pentru fiecare utilizator din cadrul companiei se va crea un user. Userul, in funcție de privilegii poate sa fie:
administrator (cu drepuri depline)
standard (fară a putea șterge fisiere sau să creeze alti utilizatori)
Fig.19
4.2.2 Prezentarea utilizatorului administrator
Fig.20
Administratorul poate:
Crea/ Șterge utilizatori
Reseta propria parolă
Incarcă fisiere pe server
Descarcă fisere pe server
Șterge fisiere
Crearea si ștergerea de utilizatori (Fig.20)
Se accesează butonul "Users/Create User" si va apărea urmatoarea fereastră:
Fig.21
Noua pagină deschisă (Fig.21) oferă posibilitatea de a crea atât un cont cât si de a-l șterge. Totodată, se va avea acces la lista cu toți utilizatorii.
Resetarea propriei parole
Se acceseaza butonul "Reset Password" si va apărea următoarea fereastră:
Fig.22
În cadrul acestei ferestre (Fig.22) se va completa campul "Enter your current password" cu parola curentă, urmat de apăsarea butonului "Continue". Odată acceptată parola veche va apărea fereastra unde se va completa noua parolă.
Fig.23
Aceste proceduri, vor conduce, astfel, acolo unde utilizator dorește si anume resetarea parolei (Fig.23).
Încarcarea fișierelor pe server
Se accesează butonul "Upload" si va apărea următoarea fereastră:
Fig.24
Folosind această opțiune, utilizatorul poate încărca fișiere pe server (Fig.24).
Download-ul si vizualizarea fișierelor se poare face accesând butonul "Vizualizează fisierele". (Fig.25)
Fig.25
4.2.3. Prezentarea utilizatorului standard
Utilizatorul standard poate:
Reseta propria parolă
Încarcă fișiere pe server
Descarcă fisere pe server
Tutorialul de utilizare a aplicației pentru utilizatorul standard este la fel ca si totorialul utilizatorului administrator (4.2.2).
5. Eficiența si utilizarea sistemului informatic
5.1 Condiții privind implementarea aplicației si acceptarea termenilor
Prin accesarea aplicației și prin continuarea folosirii acesteia utilizatorul este de acord cu termenii și condițiile SyscomUp. Dacă utilizatorul în orice moment a rulării aplicației nu este de acord cu acestea, trebuie să înceteze să folosească serviciul de îndată.
Modificarea termenilor
Syscom poate modifica termenii și condițiile fără să anunțe, dacă acest lucru se va întâmpla, toți utilizatorii vor primi o notificare, Syscom va posta pe pagina website persoană un mesaj care să facă cunoscute modificările. Este foarte important ca utilizatorul să recitească termenii și condițiile când acestea au fost modificate, deoarece prin accesarea serviciilor aceștia sunt de acord cu termenii pe care Syscom i-a propus.
Datele care au caracter personal
Scopul stocării datelor care au character personal este acela de a îmbunătății serviciile oferite. Syscom nu va vinde, închiria sau împrumuta aceste date către o terță parte, datale utilizatorului fiind folosite exclusive de către Syscom.
Limitarea răspunderii
Syscom și dezvoltatorii aplicației nu pot fi sub nici o formă trași la răspundere pentru orice problemă creată de modul de utilizare a aplicației (pierderea datelor, instrainarea datelor sau întreruperea serviciilor)
5.2. Utilitatea aplicației
Lucrarea de față abordează un subiect foarte explorat in piața companiilor din intreaga lume, dezvoltarea unui sistem hardware si software pentru dispozitive PC, laptop și tablete. Beneficiarul, Syscom, dorește să îți extindă domeniul de activitate spre această ramură a industriei IT pentru că pentru că este o metodă foarte bună de salavare si accesare a informatiilor.
Pentru a realiza o aplicație software care să aibă succes pe piață este foarte important ca aceasta să aibă o interfață cât mai plăcută și sugestivă. La fel de importantă în proiectarea oricărei aplicații este și flexibilitatea acesteia, ușurința cu care se poate adapta la noi situații care ar putea să apară în cadrul sistemului informațional pe care îl mapează.
5.3. Concluzii
Tehnologia de stocare a informațiilor la distanță a evoluat foarte mult în ultimii ani. Dacă în anul 2005 se punea accent că fiecare PC să aibă o memorie de stocare cât mai mare pentru a avea spațiu unde să fie salvate informațiile, în anul 2015 se încearcă salvarea acetora pe servere unde toți utilizatorii să aibă acces. Dat fiind faptul că securitatea a ajuns la cote maxime, fișierele pot fi salvate și pe alte device-uri decât PC-ul propriu. În cadrul unei companii acesul la informație este un detaliu foarte important.
În prezenta lucrare s-a făcut trecerea de la o tehnologie învechită (o rețea de topologie tip magistrală, cu PC-uri depășite fizic și moral) la o tehnologie de ultimă oră (o rețea de topologie tip stea, cu PC-uri de top). S-a instalat un server ce poate lucra și prin redundantă, iar routerul poate susține mai mulți furnizori de internet. În urma acestor modificări de tip hardware s-a implementat și o aplicație prin care utilizatorii pot să încarce și să descarce fișiere.
Bibliografie
1. Adrian Runceanu, Retele de calculatoare,Tg.Jiu 2014
2. Cornelia Botezatu, Proiectarea sistemelor informatice. Metode sistemice. Editura
ProUniversitaria, Buc, 2007
3. Virgil Chichernea, G. Garais Baze de date. Sistemul FoxPro vol.II, Editura
Prouniversitaria, 2006
4. M. Moise Sisteme informatice cu baze de date, Editura Pro-Universitaria,
București, 2008
5. Daniela Crisan Limbajul C / C++. Fundamente, Vol. 1, Editura
PROUNIVERSITARIA, 2006
6. Daniela Crisan Limbajul C / C++. Programare orientata obiect, Vol.2 , Editura
UNIVERSITARA, 2006
7. Botezatu Cezar, George Căruțașu, Doru Chetrariu Arhitectura calculatoarelor
personale și sisteme de operare specifice, Editura Universul Juridic, București,
2005
8. Ionel Iacob SGBD Oracle – Ghid aplicativ pentru realizarea solutiilor informatice,
Editura ProUniversitaria, 2007, pag 11-195
9. Ionel Iacob ORACLE 10g – Proiectarea și realizarea aplicațiilor cu baze de date
utilizând limbajul SQL*PLUS, Ed. ProUniversitaria 2009
10. I. Smeureanu, I. Ivan, M. Dârdală Structuri și obiecte în C/C++, Ed. CISON,
București, 2000, pag. 8-40, 72-127
11. I. Mușlea C/C++ pentru avansați, Ed. Microinformatica, Cluj, 1995, pag. 9-150
12. http://www.cel.ro
13. http://www.laravel.com
14. http://www.nicugane.ro/articole/biblioteca/Retele.pdf
15. http://ro.wikipedia.org/wiki/
16. http://www.scrigroup.com/calculatoare/retele-calculatoare/CAI-FIZICE
– TOPOLOGII-DE-BAZA25225.php
17. http://www.syscom.ro/
Anexa
Bilanț 2012
Bilanț 2013
Pagina administrare
** Users
*/
Route::group(array('before' => 'auth'), function()
{
Route::get('users/create',[
'as' => 'user_create',
'uses' => 'UsersController@create'
]);
Route::get('users/delete/{id}',[
'as' => 'user_delete',
'uses' => 'UsersController@delete'
]);
Route::get('users',[
'as' => 'users_index',
'uses' => 'UsersController@index'
]);
});
/*
** Files
*/
Route::group(array('before' => 'auth'), function()
{
Route::get ('add-file',[
'as' => 'get_add_file',
'uses' => 'FilesController@getAddFile'
]);
Route::post ('add-file',[
'as' => 'post_add_file',
'uses' => 'FilesController@postAddFile'
]);
Route::get ('view-file',[
'as' => 'get_view_file',
'uses' => 'FilesController@getViewFile'
]);
Route::get ('download-file/{fileId}',[
'as' => 'get_download_file',
'uses' => 'FilesController@getDownloadFile'
]);
});
/*
** Change password
*/
Route::group(array('before' => 'auth'), function()
{
Route::get ('verify',[
'as' => 'verify_get_password',
'uses' => 'AccountController@createVerify'
]);
Route::post ('verify',[
'as' => 'verify_post_password',
'uses' => 'AccountController@verify'
]);
});
/*
** Resources
*/
Route::resource('sessions','SessionsController');
Route::resource('users','UsersController');
Route::resource('account','AccountController');
Route::resource('','HomeController');
/**
<?php
class BaseController extends Controller {
public $view;
public function __construct()
{
$this->view = new Apps();
$this->view->currentView();
}
protected function setupLayout()
{
if ( ! is_null($this->layout))
{
$this->layout = View::make($this->layout);
}
}
}
<?php
class FilesController extends BaseController
{
public function __construct(Apps $app,UserService $user)
{
$this->user = $user;
$this->app = $app;
parent::__construct();
}
public function getAddFile()
{
return View::make('sessions.uploadFiles',['dt'=>$this->user->dt->format('Y-m-d'),'currentUser' => Auth::user()->username]);
}
public function postAddFile()
{
$this->app->addFilesToDatabase(Input::file('uploaded_file'));
return Redirect::to('/add-file');
}
public function getViewFile()
{
$files = $this->app->getFilesWithUserId(Auth::user()->id);
return View::make('sessions.viewFiles',[
'files' => $files
]);
}
public function getDownloadFile($fileId)
{
$pathToFile = public_path().'/uploads/'.$this->app->getFileWithId($fileId);
return Response::download($pathToFile);
}
}
<!DOCTYPE html>
<html>
<head>
<title>
@section('title')
Prefix pentru titlu –
@show
</title>
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1.0">
<meta http-equiv="X-UA-Compatible" content="IE=edge">
<!– CSS are placed here –>
{{ HTML::style('css/bootstrap.css') }}
{{ HTML::style('css/bootstrap-theme.css') }}
{{ HTML::style('css/bootstrap-datetimepicker.min.css')}}
{{ HTML::style('css/bootstrap.min.css')}}
<style>
body {
#calendar {
max-width: 900px;
margin: 0 auto;
}
@section('styles')
@show
</style>
{{ HTML::script('js/jquery-1.11.1.min.js') }}
{{ HTML::script('js/bootstrap.min.js') }}
{{ HTML::script('js/bootstrap-datetimepicker.min.js') }}
<link rel='stylesheet' href='../css/jquery-ui.min.css' />
<link href='../css/fullcalendar.css' rel='stylesheet' />
<link href='../css/fullcalendar.print.css' rel='stylesheet' media='print' />
<script src='../js/moment.min.js'></script>
<script src='../js/fullcalendar.min.js'></script>
</head>
<body>
@section('nav')
@include('layouts.navbar',$currentController)
@show
<!– Generic handler for error / success flashes –>
@if (Session::has('error'))
Error: {{Session::get('error')}}
@endif
@if (Session::has('success'))
Success: {{Session::get('success')}}
@endif
<!– Container –>
<div class="container">
<!– Content –>
@yield('content')
</div>
<!– Scripts are placed here –>
</body>
</html>
CONTRACT DE PRESTĂRI DE SERVICII
Încheiat astăzi ………………
I. PĂRȚILE CONTRACTANTE
1.1.S.C.UpSoft.S.R.L. cu sediul social în Bucuresti, Sos. Timisoarei, Nr. 13, Sector 6, cod fiscal RO24326, reprezentată de Costachie Georgian, cu funcția de Administrator, în calitate de prestator, pe de o parte,
și
1.2.. S.C.Syscom18.S.R.L. cu sediul social în Bucuresti, Sos. Plevnei, Nr. 139, Sector 6, cod fiscal RO24548648, reprezentată de Costachie Georgian, cu funcția de Administrator, în calitate de prestator, în calitate de beneficiar, pe de altă parte,
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Obiectul contractului îl reprezintă:
Prestarea de servicii cloud computing.
2.2. Prestatorul obligă să retehnologizeze reteaua de calculatoare, sa instaleze aplicatia si sa faca un training angajatilor.
III. DURATA CONTRACTULUI
3.1. Contractul este valabil de la senarea lui si pana la prestarea serviciului.
63
IV. PREȚUL CONTRACTULUI
4.1. Prețul lucrarii este de
………………………………………………………………………………………………….
4.2. Prețul se va plăti în numerar, la data semnarii respectivului contract.
V. OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR
5.1. Prestatorul de servicii se obligă:
Prestatorul obligă să retehnologizeze reteaua de calculatoare, sa instaleze aplicatia si sa faca un training angajatilor 5
.2. Beneficiarul serviciilor se obligă:
Sa plateasca pentru lucrare.
VI. ÎNCETAREA CONTRACTULUI
6.1. Prezentul contract încetează de plin drept, fără a mai fi necesară intervenția unui/unei tribunal arbitral/instanțe judecătorești, în cazul în care una dintre părți:
•nu își execută una dintre obligațiile esențiale enumerate, din prezentul contract;
6.2. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligațiilor deja scadente între părțile contractante.
64
VII. FORȚA MAJORĂ
7.1. Nici una dintre părțile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau/și de executarea în mod necorespunzător – total sau parțial – a oricărei obligații care îi revine în baza prezentului contract, dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligației respective a fost cauzată de forța majoră, așa cum este definită de lege.
VIII. LITIGII
8.1. Părțile au convenit ca toate neînțelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea ori încetarea acestuia să fie rezolvate pe cale amiabilă de reprezentanții lor.
8.2. În cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale amiabilă, părțile se vor adresa instanțelor judecătorești competente.
IX. CLAUZE FINALE
11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adițional încheiat între părțile contractante.
11.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sale care fac parte integrantă din cuprinsul său, reprezintă voința părților și înlătură orice altă înțelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară încheierii lui.
11.3. În cazul în care părțile își încalcă obligațiile lor, neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a obligației respective nu înseamnă că ea a renunțat la acest drept al său.
11.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de 2 exemplare, din care unul a fost inanat beneficiarului.
PRESTATOR BENEFICIAR
Bibliografie
1. Adrian Runceanu, Retele de calculatoare,Tg.Jiu 2014
2. Cornelia Botezatu, Proiectarea sistemelor informatice. Metode sistemice. Editura
ProUniversitaria, Buc, 2007
3. Virgil Chichernea, G. Garais Baze de date. Sistemul FoxPro vol.II, Editura
Prouniversitaria, 2006
4. M. Moise Sisteme informatice cu baze de date, Editura Pro-Universitaria,
București, 2008
5. Daniela Crisan Limbajul C / C++. Fundamente, Vol. 1, Editura
PROUNIVERSITARIA, 2006
6. Daniela Crisan Limbajul C / C++. Programare orientata obiect, Vol.2 , Editura
UNIVERSITARA, 2006
7. Botezatu Cezar, George Căruțașu, Doru Chetrariu Arhitectura calculatoarelor
personale și sisteme de operare specifice, Editura Universul Juridic, București,
2005
8. Ionel Iacob SGBD Oracle – Ghid aplicativ pentru realizarea solutiilor informatice,
Editura ProUniversitaria, 2007, pag 11-195
9. Ionel Iacob ORACLE 10g – Proiectarea și realizarea aplicațiilor cu baze de date
utilizând limbajul SQL*PLUS, Ed. ProUniversitaria 2009
10. I. Smeureanu, I. Ivan, M. Dârdală Structuri și obiecte în C/C++, Ed. CISON,
București, 2000, pag. 8-40, 72-127
11. I. Mușlea C/C++ pentru avansați, Ed. Microinformatica, Cluj, 1995, pag. 9-150
12. http://www.cel.ro
13. http://www.laravel.com
14. http://www.nicugane.ro/articole/biblioteca/Retele.pdf
15. http://ro.wikipedia.org/wiki/
16. http://www.scrigroup.com/calculatoare/retele-calculatoare/CAI-FIZICE
– TOPOLOGII-DE-BAZA25225.php
17. http://www.syscom.ro/
Anexa
Bilanț 2012
Bilanț 2013
Pagina administrare
** Users
*/
Route::group(array('before' => 'auth'), function()
{
Route::get('users/create',[
'as' => 'user_create',
'uses' => 'UsersController@create'
]);
Route::get('users/delete/{id}',[
'as' => 'user_delete',
'uses' => 'UsersController@delete'
]);
Route::get('users',[
'as' => 'users_index',
'uses' => 'UsersController@index'
]);
});
/*
** Files
*/
Route::group(array('before' => 'auth'), function()
{
Route::get ('add-file',[
'as' => 'get_add_file',
'uses' => 'FilesController@getAddFile'
]);
Route::post ('add-file',[
'as' => 'post_add_file',
'uses' => 'FilesController@postAddFile'
]);
Route::get ('view-file',[
'as' => 'get_view_file',
'uses' => 'FilesController@getViewFile'
]);
Route::get ('download-file/{fileId}',[
'as' => 'get_download_file',
'uses' => 'FilesController@getDownloadFile'
]);
});
/*
** Change password
*/
Route::group(array('before' => 'auth'), function()
{
Route::get ('verify',[
'as' => 'verify_get_password',
'uses' => 'AccountController@createVerify'
]);
Route::post ('verify',[
'as' => 'verify_post_password',
'uses' => 'AccountController@verify'
]);
});
/*
** Resources
*/
Route::resource('sessions','SessionsController');
Route::resource('users','UsersController');
Route::resource('account','AccountController');
Route::resource('','HomeController');
/**
<?php
class BaseController extends Controller {
public $view;
public function __construct()
{
$this->view = new Apps();
$this->view->currentView();
}
protected function setupLayout()
{
if ( ! is_null($this->layout))
{
$this->layout = View::make($this->layout);
}
}
}
<?php
class FilesController extends BaseController
{
public function __construct(Apps $app,UserService $user)
{
$this->user = $user;
$this->app = $app;
parent::__construct();
}
public function getAddFile()
{
return View::make('sessions.uploadFiles',['dt'=>$this->user->dt->format('Y-m-d'),'currentUser' => Auth::user()->username]);
}
public function postAddFile()
{
$this->app->addFilesToDatabase(Input::file('uploaded_file'));
return Redirect::to('/add-file');
}
public function getViewFile()
{
$files = $this->app->getFilesWithUserId(Auth::user()->id);
return View::make('sessions.viewFiles',[
'files' => $files
]);
}
public function getDownloadFile($fileId)
{
$pathToFile = public_path().'/uploads/'.$this->app->getFileWithId($fileId);
return Response::download($pathToFile);
}
}
<!DOCTYPE html>
<html>
<head>
<title>
@section('title')
Prefix pentru titlu –
@show
</title>
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1.0">
<meta http-equiv="X-UA-Compatible" content="IE=edge">
<!– CSS are placed here –>
{{ HTML::style('css/bootstrap.css') }}
{{ HTML::style('css/bootstrap-theme.css') }}
{{ HTML::style('css/bootstrap-datetimepicker.min.css')}}
{{ HTML::style('css/bootstrap.min.css')}}
<style>
body {
#calendar {
max-width: 900px;
margin: 0 auto;
}
@section('styles')
@show
</style>
{{ HTML::script('js/jquery-1.11.1.min.js') }}
{{ HTML::script('js/bootstrap.min.js') }}
{{ HTML::script('js/bootstrap-datetimepicker.min.js') }}
<link rel='stylesheet' href='../css/jquery-ui.min.css' />
<link href='../css/fullcalendar.css' rel='stylesheet' />
<link href='../css/fullcalendar.print.css' rel='stylesheet' media='print' />
<script src='../js/moment.min.js'></script>
<script src='../js/fullcalendar.min.js'></script>
</head>
<body>
@section('nav')
@include('layouts.navbar',$currentController)
@show
<!– Generic handler for error / success flashes –>
@if (Session::has('error'))
Error: {{Session::get('error')}}
@endif
@if (Session::has('success'))
Success: {{Session::get('success')}}
@endif
<!– Container –>
<div class="container">
<!– Content –>
@yield('content')
</div>
<!– Scripts are placed here –>
</body>
</html>
CONTRACT DE PRESTĂRI DE SERVICII
Încheiat astăzi ………………
I. PĂRȚILE CONTRACTANTE
1.1.S.C.UpSoft.S.R.L. cu sediul social în Bucuresti, Sos. Timisoarei, Nr. 13, Sector 6, cod fiscal RO24326, reprezentată de Costachie Georgian, cu funcția de Administrator, în calitate de prestator, pe de o parte,
și
1.2.. S.C.Syscom18.S.R.L. cu sediul social în Bucuresti, Sos. Plevnei, Nr. 139, Sector 6, cod fiscal RO24548648, reprezentată de Costachie Georgian, cu funcția de Administrator, în calitate de prestator, în calitate de beneficiar, pe de altă parte,
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Obiectul contractului îl reprezintă:
Prestarea de servicii cloud computing.
2.2. Prestatorul obligă să retehnologizeze reteaua de calculatoare, sa instaleze aplicatia si sa faca un training angajatilor.
III. DURATA CONTRACTULUI
3.1. Contractul este valabil de la senarea lui si pana la prestarea serviciului.
63
IV. PREȚUL CONTRACTULUI
4.1. Prețul lucrarii este de
………………………………………………………………………………………………….
4.2. Prețul se va plăti în numerar, la data semnarii respectivului contract.
V. OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR
5.1. Prestatorul de servicii se obligă:
Prestatorul obligă să retehnologizeze reteaua de calculatoare, sa instaleze aplicatia si sa faca un training angajatilor 5
.2. Beneficiarul serviciilor se obligă:
Sa plateasca pentru lucrare.
VI. ÎNCETAREA CONTRACTULUI
6.1. Prezentul contract încetează de plin drept, fără a mai fi necesară intervenția unui/unei tribunal arbitral/instanțe judecătorești, în cazul în care una dintre părți:
•nu își execută una dintre obligațiile esențiale enumerate, din prezentul contract;
6.2. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligațiilor deja scadente între părțile contractante.
64
VII. FORȚA MAJORĂ
7.1. Nici una dintre părțile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau/și de executarea în mod necorespunzător – total sau parțial – a oricărei obligații care îi revine în baza prezentului contract, dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligației respective a fost cauzată de forța majoră, așa cum este definită de lege.
VIII. LITIGII
8.1. Părțile au convenit ca toate neînțelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea ori încetarea acestuia să fie rezolvate pe cale amiabilă de reprezentanții lor.
8.2. În cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale amiabilă, părțile se vor adresa instanțelor judecătorești competente.
IX. CLAUZE FINALE
11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adițional încheiat între părțile contractante.
11.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sale care fac parte integrantă din cuprinsul său, reprezintă voința părților și înlătură orice altă înțelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară încheierii lui.
11.3. În cazul în care părțile își încalcă obligațiile lor, neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a obligației respective nu înseamnă că ea a renunțat la acest drept al său.
11.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de 2 exemplare, din care unul a fost inanat beneficiarului.
PRESTATOR BENEFICIAR
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiectarea de Detaliu a Retelei de Calculatoare (ID: 163095)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
