Proiectarea Articolelor Jacheta Si Pantaloni Pentru Femei Si Reproiectarea Celor Doua Articole In Vederea Eficientizarii Procesului de Fabricatie

Proiectarea Articolelor Jacheta Si Pantaloni Pentru Femei Si Reproiectarea Celor Doua Articole In Vederea Eficientizarii Procesului de Fabricatie

Byadmin ianuarie 1, 2024

Proiectarea articolelor jachetă și pantaloni pentru femei și reproiectarea celor două articole în vederea eficientizării procesului de fabricație

Cuprins

CAPITOLUL I

PREZENTAREA ARTICOLELOR PROIECTATE

I.1. SCHIȚA MODELELOR.

DESCRIEREA CONSTRUCTIV – ESTETICĂ ȘI

TEHNOLOGICĂ A MODELELOR

JACHETĂ PENTRU FEMEI

În general, jacheta pentru femei este un produs de îmbracăminte exterioară destinată sexului feminin indiferent de vârstă. Jacheta este un produs uzual care se poate purta atât în sezonul de primăvară sau toamnă cât și vara și în sezonul de iarnă. Jachetele pot fi confecționate din materiale groase, semigroase sau subțiri.

Materialele din care se confecționează aceste produse pot fi:

țesătură;

tricoturi;

blănuri;

Aceste produse se pot confecționa în diferite modele iar mânecile pot avea diferite forme în funcție de model. Jachetele pot fi căptușite total sau căptușite parțial. Căptușeala poate fi din satin, tafta, stofă sau alte materiale conform modelului și preferințelor beneficiarului. Prodesele pot fi dublate cu melană sau alte materiale termoizolante adecvate.

Prodesele în sistem industrial se confecționează pe patru grupe:

GRUPA A = adolescente;

GRUPA B = femei (conformații proporționale);

GRUPA C = femei (conformații neproporționale);

GRUPA D = conformații corporale neproporționate.

În cazul construirii tiparului pentru o comandă individuală, o importanță deosebită trebuie acordată luării măsurilor pe corpul respectiv. În toate cazurile înainte de a se lua măsurile pe corp trebuie să observăm conformația corpului pentru care se confecționează produsul astfel:

dacă poziția corpului este normală;

dacă umerii sunt egali, înalți, normali sau coborâți;

dacă sânii au o poziție egală, normală;

dacă șoldurile sunt egal dezvoltate.

Observând cu atenție conformația corpului și eventualele anomalii, se va construi cu ușurință tiparul pentru orice produs, ceea ce va ușura realizarea produsului în condiții calitative superioare.

Măsurile pentru jachetă se vor lua în ordinea următoare:

Talia – reprezintă dimensiunea de la a șaptea vertebră a gâtului (osul cefei) până la punctul cel mai cambrat al taliei. Se notează prin inițialele Lt.

Lungimea produsului – după determinarea lungimii taliei se așează degetul pe panglica-centimetru în talie și în continuare se stabilește lungimea totală a produsului notată a produsului notată cu Lpr.

Lățimea spatelui – reprezintă distanța dintre încheieturile brațelor cu umerii, măsurată peste spate la 1/3 din distanța de la a 7-a vertebră a gâtului și talie. Întrucât stabilirea punctelor de la care și până la care se măsoară lățimea spatelui, este oarecum relativă, această dimensiune se va controla după măsura proporțională, calculată corespunzător circumferinței bustului respectiv. Această măsură se notează prin inițialele Ls.

Lățimea pieptului – reprezintă distanța dintre încheieturile brațelor, măsurată deasupra bustului, deci în locul cel mai îngust. Se notează prin inițialele lp.

Lățimea bustului – reprezintă distanța dintre încheieturile brațelor, măsurată peste bust în locul cel mai proeminent și se notează cu inițialele lb.

Circumferința bustului – reprezintă dimensiunea corpului în partea cea mai proeminentă a bustului, notată cu cb.

Circumferinta taliei – reprezintă dimensiunea corpului în talie, adică partea cea mai ingustă dintre bust și sold, notată cu ct.

Circumferința șoldului – reprezintă dimensiunea corpului în talie, adică partea cea mai preminentă și se notează inițialele cș.

Circumferința gâtului – reprezintă dimensiunea gâtului luată la baza sa.

Aceasta msurare se ia în cazul când proiectarea produsului o cere; se notează cu cg.

Lungimea mânecii – reprezintă distanța de la articularea brațului cu umărul până la la articularea degetului cel mai mare al mâinii; se notează cu inițialele Lm.

Aceste masuri sunt măsurile principale ale corpului și se utilizează indiferent de metoda folosită la construirea tiparelor.

Pe lângă aceste dimensiuni de bază se mai folosesc și alte dimensiuni suplimentare ale corpului ca:

Înălțimea bustului – se măsoară de la a 7-a vertebră a gâtului până la punctul cel mai proeminent al bustului, notându-se ci inițialele lb;

Lungimea taliei în față – se măsoară de la a șaptea vertebra a gâtului până la linia din față a taliei și se notează cu Ltf;

Adâncimea răscroielii mânecii în spate (Ars) – reprezintă distanța dintre a 7-a vertebră a gâtului și adâncimea răscroielii din spate a mânecii;

se notează prin inițialele Ars. Pentru a executa această măsurare este necesar să se lege corpul cu o panglică la nivlul adâncimii subrațului. Panglica trebuie să fie absolut orizontal așezată pe corp, deoarece tot până la această panglică se măsoară și adâncimea răscroielii mânecii din față.

Adâncimea răscroielii mânecii din față (Arf) – se măsoară tot de la a 7-a vertebră a gâtului, în jurul gâtului până la panglica orizontală. Întrucât panglica orizontală până la care se măsoară Ars și Arf poate fi așezată mai sus sau mai jos pe corp, se precizează că important la aceste două măsurători nu este valoarea absolută a cifrelor, ci diferența dintre aceste două cifre cu care se poate determina conformația corpului.

Lungimea umărului (Lu) – se măsoară de la baza gâtului până la articulația brațului cu umărul și se notează cu inițialele Lu.

Această jachetă este confecționată dintr-o țesătură cu un conținut echilibrat de fibre chimice și naturale.

Produsul are silueta dreaptă, se închide la un rând de nasturi, cu guler ce se închide cu un nasture, fermoare pe piepți, mânecile lungi și întoarse lăsând să se vadă căptușeala.

Linia umerilor este ușor ridicată în dreptul răscroieli mânecii și susținută de o perniță.

Gulerul înconjoara lejer gâtul și se compune din față și dos. Poate fi prevăzut cu ștei tăiat. La produsele executate din matriale necașerate, dosul de guler poate fi croit pe fir vertical din 2-4 bucăți. În funcție de model se permite ca dosul de guler să fie croit pe fir drept.

În funcție de model fața de guler se poate croi din două bucăți având cusătura de înădire pe direcția de mijloc a spatelui.

Piepții sunt alcătuiți din 4 bucăți, prevăzuți cu 4 buzunare ce se închid cu fermoar și sunt prevăzute cu tighel ornamental și o completare la piepți gen fentă.

Bizeții pot fi croiți împreună cu piepții, total sau parțial, sau pot fi croiți separat ca în acest caz și pot avea diferite forme comform modelului. Bizeții croiți separat de piepți pot avea o cusătură de înădire orizontală la partea de jos.

Produsul are revere croite separat și ornamentate cu un tighel ornamental.

Lățimea bizeților la partea de sus va fi minim de 2,5 cm, măsurată de la linia de îndoire a reverului spre interior pe direcția cazurii. Fețele reverelor pot fi croite împreună cu piepți sau separat.

Mânecile sunt de croială clasică, dintr-o bucată. Terminația mânecilor se execută fără întăritură, deoarece mâneca se întoarce formând manșetă din căptușeală. În cazul în care materialul de bază este mai subțire, mânecile la terminație se vor întări cu o șuviță de materiale țesute sau neconvenționale, chimizate sau nechimizate.

Capul mânecii se sprijină pe pernițe, iar partea inferioară a mânecii este îndoită, lăsând să se vadă o porțiune de 5cm din căptușeală.

Spatele jachetei este alcătuit dintr-o singură bucată, are silueta dreaptă, iar răscroiala mânecii este clasică.

Căptușeala trebuie să formeze un fald de circa 1,5 cm atât la partea de jos cât și la mijlocul spatelui de la talie în sus.

Produsul trebuie prevăzut cu o agățătoare lungă de 6-7 cm fixată în stare întinsă pe direcția de mijloc a spatelui, la răscroitura gulerului. Aceasta poate fi executată din material din fond, din căptușeală sau șnur.

Produsul trebuie să prezinte o bună lejeritate în timpul purtării, să îmbrace perfect corpul și să aibă o ținută elegantă pentru a putea fi purtat atât la serviciu cât și în timpul liber.

Acest produs va putea fi purtat de subiecții din grupele A și B. Nu se recomandă subiecților din grupa C și D, deoarece piepții fiind confecționați din mai multe detalii cu buzunare și cu fermoare măresc dimensiunile aparente ale persoanei. Pe lângă rolul funcțional, jacheta trebuie să asigure o bună izolație termică, higroscopicitate, permeabilitate corespunzătoare la vapori.

Căptușeala este tot o țesătură tip stofă cu desen în carouri, având o compoziție fibroasă ca și cea a materialului de bază. [10]

PANTALONI PENTRU FEMEI

Pantalonii pentru femei sunt poduse de îmbrăcăminte exterioară, destinați tuturor vârstelor. Au o ținută sportivă, tinerească și totodată elegantă, putând fi purtați în timpul lucrului, în excursii, pe stradă sau la ocazii.

Pantalonii pot avea lungimi diferite astfel:

pantaloni lungi;

pantaloni scurți;

pantaloni sport.

Pantalonii pot fi prevăzuți cu sau fără pieptar și bretele, pense sau falduri, pot fi confecționați cu sau fără betelie (total sau parțial), sau cu elastic pe linia taliei (total sau parțial).

Materialul folosit trebuie să aibă o compoziție fibroasă echilibrată de fibre naturale și chimice, cu rezistență mare la frecare, o desime mare și neșifonabilitate mare. Pantalonii au o linie dreaptă, se închid la mijlocul feței cu un șliț cu fermoar iar la betelie cu nasture.

Fața pantalonului este de croială clasică, având la partea superioară trei falduri și două găici prinse cu tighel. Buzunarele sunt rotunjite și sunt tighelite cu două tighele ornamentale. Pungile de buzunare vor fi croite separat.

Spatele pantalonului este tot de croială clasică prezentând în talie două pense iar pe linia taliei se găsesc două găici tighelite. Părțile din spate ale pantalonului vor fi prevăzute la partea de sus cu o rezervă de 2,5 cm care descrește progresiv până la răscroitura furcii. Cusătura de unire a părților din spate se va executa cu două tighele la mașina obișnuită sau cu un tighel la mașina specială. Betelia poate fi dublată cu material fond sau material de căptușeală. Dublarea din material fond poate fi croită împreună cu betelia sau separat. Betelia poate fi întărită cu materiale țesute sau neconvenționale. Poate avea o nadă în dreptul cusăturii laterale sau în dreptul cusăturii din mijlocul spatelui. Dublarea beteliei și întăritura poate fi croită din 2-3 bucăți. Betelia va fi prevăzută cu o rezervă corespunzătoare cu rezerva la cusătură din mijlocul spatelui pantalonului. Pantalonul poate fi cu sau fără bazon conform modelului. Pe linia de terminație, pantalonul lung fără manșetă va avea o rezervă de 4 cm pentru tiv. Pantalonul prevăzut la terminație cu diferite garnituri va fi executat și va avea rezerva conform modelului. Rezervele vizibile ale pantalonului vor fi surfilate. Pantalonul la terminație poate fi finisat sau surfilat.

Măsurile pentru pantaloni se vor lua în ordinea următoare:

La construcția tiparelor pentru pantaloni se iau următoarele măsuri:

lungimea până la genunchi – care se măsoară de la osul iliac, din talie, până la genunchi, se notează cu inițialele Lg;

lungimea exterioară – se măsoară de la osul iliac, din talie, până la lungimea dorită a pantalonului și se notează cu inițialele Le;

lungimea pasului – se măsoară de la articulația interioară a piciorușelor până la talpă. Această măsură se mai poate lu în poziția șezând, de la osul iliac până la platforma scaunului.

Valoarea măsurii se scade din lungimea exterioară obținându-se asfel valoarea lungimii pasului. Se notează cu inițialele Lp.

Pentru restul dimensiunilor, ca circumferința taliei și a șoldului se folosesc măsurile indicate pentru jachetă (punctul 7 și 8).

Produsul trebuie să îmbrace perfect corpul, să prezinte lejeritate în timpul purtării.

Materia primă de bază poate fi stofă sau pânză uni, cu un desen în carouri mici sau cu dungi înguste.

Materialul trebuie să asigure izolație termică, permeabilitate la aer și apă și higroscopicitate bună.

1.2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR

Stofă pentru jachetă ART.318-28-1

GENERALITĂȚI:

Urzeală Nm= 11/1

Bătătură Nmtătură Nm= 11/1 [1]

CONDIȚII TEHNICE:

Lățimea cu margini (cm) = 147 ± 2

Lățimea fără margini (cm) = 145 ± 2

Masa la umiditate (g/) = 132 ± 4

Desimea în urzeală (fire/10cm) = 405 ± 16

Desimea în bătătură (fire/10cm) = 270 ±14

Sarcina la rupere în:

Urzeală (N) = 167

Bătătură (N) = 294

Legătura de bază – diagonal.

MATERIAL DE BAZĂ PENTRU PANTALONI

GENERALITĂȚI:

Urzeală

Bătătură

CONDIȚII TEHNICE

Lățimea cu margini (cm) = 124 ± 2

Lățimea fără margini (cm) = 124 ± 2

Masa la umiditate (g/) = 132 ± 4

Desimea la umiditate (fire/10cm) = 190 ± 10

Desimea în bătătură (fire/10cm) = 196 ± 8

Sarcina la rupere în:

Urzeală (N) = 25 daN

Bătătură (N) = 36 daN

Legătura de bază – pânză. [2]

CĂPTUȘEALĂ PENTRU PANTALONI

ARTICOL EUGENIA

GENERALITĂȚI:

Urzeală: 120 den – 100% vâscoză

Bătătură: 115 den – 100% vâscoză [1]

CONDIȚII TEHNICE:

Lățimea cu margini (cm) = 147 ± 2

Lățimea fără margini (cm) = 145 ± 2

Masa la umiditate (g/) = 132 ± 4

Desimea în urzeală (fire/10cm) = 405 ± 16

Desimea în bătătură (fire/10cm) = 270 ± 14

Sarcina la rupere în:

bătătură (N) = 294

urzeală (N) = 167

Modificarea dimensiunilor la călcat în:

urzeală (N) = 4,5%

bătătură (N) = 4%

legătura de bază – pânză. [2]

STOFĂ JACHETĂ

CĂPTUȘEALĂ JACHETĂ

PÂNZĂ PENTRU PANTALONI

MATERIAL TERMOADEZIV

ART. TAMISA

GENERALITĂȚI:

CONDIȚII GENERALE TEHNICE:

Lățimea cu margini (cm) = 90 ± 1,5

Lățimea fără margini (cm) = 88 ± 1,5

Masa la umiditate (g/ = 131 ± 4

Desimea în urzeală (fire/10cm) = 160 ± 8

Desimea în bătătură (fire/10cm) = 110 ± 6

Sarcina la rupere în:

Bătătură (N) = 340

Urzeală (N) = 250

Modificarea dimensiunilor la călcat în:

Urzeală = 3,5%

Bătătură = 3%

Legătura de bază – pânză.

1.3. CONSTRUCȚIA TIPARELOR

JACHETĂ PENTRU FEMEI

Parametri necesari construcției tiparelor de bază:

DIMENSIUNILE CORPULUI TIP

Înălțimea corpului = 165 cm

Perimetrul bustului = 82 cm

Perimetrul taliei 62 cm

Perimetrul șoldului = 92 cm

DIMENSIUNILE PROPRII PRODUSULUI

Lungimea produsului = 81 cm

Lungimea mânecii = 49 cm

Lățimea mânecii la terminație = 36 cm

Adaosuri

Adaosul de bază se precizează pe linia bustului. În funcție de siluetă se stabilește valoarea adaosului de lejeritate pe linia taliei și respectiv șoldurilor. [6]

Tabel nr. 1

Fig. nr. 3 Jachetă pentru femei – tipar de bază

Mărime 42. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 4 Mânecă jachetă – tipar de bază

Mărime 42.I.A

Scara 1:5

PANTALONI PENTRU FEMEI

Parametrii necesari construcției tiparelor de bază:

Dimensiunile corpului tip

Perimetrul taliei = 62 cm

Perimetrul șoldului = 92 cm

Dimensiuni proprii produsului

Lungimea cusăturii exterioare = 107 cm

Lungimea cusăturii interioare = 81 cm

Lărgimea la genunchi = 22 cm

Lărgimea la terminație = 17 cm

Adaosuri

Pentru produsele cu sprijin în talie, adaosul de bază se precizează pe linia șoldurilor. În construcția tiparelor de bază se va lucra numai cu adaosuri de lejeritate minim necesară pe linia șoldurilor și taliei. În dimensionarea detaliilor pe linia taliei se prevăd și adaosuri pentru realizarea penselor, faludurilor.

Pentru construcția de bază se va lucra cu următoarele valori:

= 1 cm

= 2 cm

= 1,5 cm

Tabel nr.2

Fig. nr. 5 Pantaloni pentru femei – tipar de bază

Mărime 42. I. A

Scara 1:5

I.4. CONSTRUCȚIA ȘABLOANELOR

Construcția de îmbrăcăminte exterioară sunt alcătuite din unu sau mai multe straturi având rol deosebit în asigurarea funcției de bază a produsului, în asigurarea și menținerea formei spațiale a acestuia, dar și de a contribui la estetica produsului.

Numărul de straturi ce alcătuiesc un produs de îmbrăcăminte exterioară este diferit și influențat de tipul produsului, iar pentru un anumit tip de produs depinde de o serie de factori care țin de destinația produsului, forma spațială a acestuia, categoria de purtători, modă, caracteristicile materiei prime, etc.

Procedeul folosit la obținerea șabloanelor straturilor suplimentare este același pentru toate categoriile de produse. Se realizează ca succesiune în procesul proiectării ansamblurilor de straturi, după realizarea șabloanelor pentru materialul de bază, și constă în modificarea liniilor de contur a tiparelor reperelor care se confecționează din material de bază cu anumite valori ce reprezintă rezerve pentru definitivarea închiderii și a terminației, rezerve pentru coasere și tratament umidotermic.

Șabloanele pentru materialul de bază se realizează pornind de la tiparele de bază la care se introduce rezervele pentru închideri, șlițuri și cusături.

Pe linia închiderii se prevăd reserve pentru suprapunerea piepților, dependente de tipul închiderii (la un rând sau două de nasturi) și de categoria de produs.

Pe linia de terminație se prevăd rezerve pentru tiv-uri, valorile fiind reglementate de N.I.D., sunt specifice categoriei de produs, iar în cadrul acestuia sunt diferite pentru repere diferite și sunt condiționate de rezolvarea tehnologică adoptată.

Rezervele pentru tratament umidotermic sunt determinate de proprietățile materiei prime. Se iau în considerare la realizarea șabloanelor în situația în care nu au fost considerate la proiectarea tiparelor de bază.

Șabloanelor straturilor suplimentare se mai numesc și șabloane derivate, pentru stratul de bază. Se impune ca între materialul de bază și cel de căptușeală să existe o similitudine din punct de vedere al modului de comportare în timpul procesului de confecționare și al tratamentului umidotermic.

Șabloanele pentru straturile de întărire se realizează folosind șabloanele reperelor materialului de bază pe care se vor aplica. [7]

Fig. nr.6

Completarea piepților – șablon Tăbliile piepților – șablon

Mărime 42. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 7 Spate jachetă – șablon

Mărime 42. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 8 Mânecă jachetă – șablon

Mărime nr. 42. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 9a fig. nr. 9b,c

a – bizeți – șablon

b,c – pungi buzunare

Mărime 42. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 10 Căptușeală față – șablon

Mărime 42. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 11 Căptușeală spate – șablon

Mărime 42. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 12 a

Fig. nr. 12 b

Fig. nr. 12

a – față guler – șablon

b – dos guler – șablon

Mărime 42. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 13

Completarea piepților – șablon Tăblii piept – șablon

Mărime 48. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 14 Spate – șablon

Mărime 48. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 15 Mânecă – șablon

Mărime 48. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 16a Fig. nr. 16b,c

Fig. nr. 16

a – bizeți – șablon

b, c – pungi de buzunar – șablon

Fig. nr. 17 Căptușeală față – șabln

Mărime 48. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 18 Căptușeală spate – șablon

Mărime 48. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 19 a

Fig. nr. 19 b

Fig. nr. 19

a – față guler – șablon

b – dos guler – șablon

Mărime 48. I. A

Scara 1:5

Fig. nr.20 Pantaloni spate – șablon

Mărime 42. I. A

Scara 1:5

Fig. nr.21 Pantaloni față – șablon

Mărime 42. I. A

Scara 1:5

Fig. nr. 22a Fig. nr. 22e Fig. nr. 22d

Fig. nr. 22f Fig. nr. 22g

Fig. nr. 22

a – betelie stânga și dreapta – șabloane

b – gaică – șablon

c – suport cataramă – șablon

d – refilet

e – șliț stâng și drept – șabloane

f – completare betelie – șablon

g – pungă buzunare – șablon

1.5. GRADAREA ȘABLOANELOR

Gradarea este operația pornind de la un șablon de model se obțin tipare pentru întreaga gamă dimensională în care se proiectează modelul dat.

Gradarea a apărut la sfârșitul secolului trecut și a fost necesară pentru simplificarea activității în atelierele meșteșugărești.

Gradarea se poate face manual, mecanizat și automatizat. Modelele manuale se aplică frecvent la noi în țară.

Ca metode clasice de gradare cunoaștem metoda rapidă (a focarului), metoda de gradare prin grupe și metoda degradare prin calcul proporțional.

În toate metodele se procedează la obținerea puncteor caracteristice corespunzătoare tipodimensiunilor din gama dimensională pornind de la 1 sau 2 tipare de referință și apoi se unesc aceste puncte caracteristice cu linii de contur paralele la liniile de contur trasate pe liniile de referință.

În proiect am folosit metoda de gradare prin grupare cu două tipare de mărimi externe. Metoda folosește două axe principale care rămân fixe.

Se suprapun tiparele celor două mărimi astfel încât cele două linii de bază să coincidă și se trasează contururile suprapuse a celor două tipare.

Punctele se unesc cu linii drepte, linii care se numesc direcțiile de gradare și aceste direcții reprezintă locuri geometrice pentru punctele de același nume a celorlalte mărimi ce urmează să fie obținute. [10]

Punctele situate pe linia de bază sunt deja unite.

Se împarte distanța obținută prin unirea punctelor de același fel n+1 părți egale, obținând distanțele de diviziune.

N – numărul de variante dimensionale cuprinse între cele două dimensiuni cu care se lucrează.

Punctele astfel obținute se numesc puncte caracteristice. Distanța se numește creștere interdimensională pe direcția de gradare și se calculează cu relația:

Direcția de gradare este o dreaptă ce trece prin originea unui sistem de axe atașat unui punct.

y = mx y – creșterea interdimensională

m = tg α m – panta dreptei

Fig. nr. 23a Fig. nr. 23b

Fig. nr. 23

a – Completare față

b – Tăblia superioară a pieptului

Scara 1:5

Fig. nr. 24b

Fig. nr 24

a – tăblie mijlocie

b – tăblie inferioară

Scara 1:5

Fig. nr. 25 Spate jachetă

Scara 1:5

Fig. nr. 26 Mânecă jachetă

Scara 1:5

Fig. nr. 27 Bizet

Scara 1:5

Fig. nr. 28b

Fig. nr. 28

a – față guler

b – dos guler

Scara 1:5

Fig. nr. 29 Spate pantaloni

Scara 1:5

Fig. nr. 30 Față pantaloni

Scara 1:5

Fig. nr. 31a Fig. nr. 31b

Fig. nr. 31c

Fig. nr. 31

a – betelie stânga și dreapta

b – completare betelie

c – șliț stâng și drept

Scara 1:5

JACHETĂ PENTRU FEMEI

Tabel nr. 3

PANTALONI PENTRU FEMEI

Tabel nr. 4

1.6. ÎNCADRAREA ȘABLOANELOR ȘI DETERMINAREA CONSUMURILOR SPECIFICE

Încadrarea este operația de conturare a tuturor șabloanelor modelelor de material. După modul de realizare încadrarea poate fi:

Încadrarea simplă

Încadrarea combinată

Încadrarea simplă include toate șabloanele pentru o singură tipodimensiune.

Încadrarea combinată cuprinde toate șabloanele modelului la 2 tipodimensiuni.

Acest tip de încadrare se poate face la o tipodimensiune medie și una extremă sau la două tipodimensiuni extreme.

La operația de încadrare trebuie respectate următoarele restricții:

Direcția nominală precizată pe șabloane, trebuie să coincidă cu direcția de maximă rezistență a materialului

Direcția urzelii pentru țesături și direcția șirului de ochiuri pentru tricoturi.

Pe material se conturează mai întâi reperele cu suprafețe mari iar în spațiile rămase libere se conturează reperele mici.

La încadrare trebuie să se țină seama de posibilitatea secționării șpanului.

La (1,5±2) m reperele trebuie să se termine pe aceeași direcție astfel încât să se poată secționa șpanul cu mașina mobilă de croit.

La materialele ce prezintă fibre orientate, toate șabloanele se vor orienta în același sens, așa cum sunt fibrele orientate pe produs. La materialele cu dungi și carouri șabloanele trebuie amplasate astfel încât la confecționare dungile și carourile să fie în prelungire, așa cum sunt în modelul etalon.

După realizarea încadrării se poate trece la normarea consumului de materie primă iar apoi se poate calcula consumul specific al materiei prime.

Consumul specific reprezintă cantitatea totală de materie primă și material auxiliar necesară confecționării unui produs. Se poate stabili în m, , kg.

lungimea încadrării

număr de produse încadrate

M = masa

Se calculează indicele de utilizare

suprafață șablonată

suprafața încadrării

Pentru a putea calcula indicatorii de eficiență avem nevoie de cunoașterea suprafeței șabloanelor ce se încadrează. Această suprafață se poate stabili prin planimetrare, iar rezultatele se trec în tabelele următoare. [7]

Material de bază, încadrare simplă L = 177 cm, l = 152 cm

Căptușeală, încadrare simplă L = 142 cm, l = 90 cm

Material de bază, încadrare simplă

JACHETĂ PENTRU FEMEI

MATERIAL DE BAZĂ Mărimea 42

Tabel nr. 5

CĂPTUȘEALĂ

Tabel nr. 6

MATERIAL TERMOADEZIV Tabel nr. 7

MATERIAL DE BAZĂ Tabel nr. 8

CĂPTUȘEALA Tabel nr. 9

MATERIAL AUTOADEZIV Tabel nr. 10

PANTALONI PENTRU FEMEI

MATERIAL DE BAZĂ Mărime 42

Tabel nr. 11

CĂPTUȘEALĂ Tabel nr. 12

MATERIAL TERMOADEZIV Tabel nr. 13

MATERIAL DE BAZĂ

Mărime 48

Tabel nr. 14

CĂPTUȚEALĂ Tabel nr. 15

MATERIAL TERMOADEZIV Tabel nr. 16

CALCULUL CONSUMURILOR SPECIFICE

JACHETĂ PENTRU FEMEI

MATERIAL DE BAZĂ

CĂPTUȘEALĂ

MATERIAL TERMOADEZIV

PANTALONI PENTRU FEMEI

MATERIAL DE BAZĂ

CĂPTUȘEALĂ

MATERIAL TERMOADEZIV

1.7. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE CONFECȚIONARE ȘI FINISARE

În vederea elaborării proceselor tehnologice de confecționare și finisare a produselor, vor fi parcurse următoarele etape:

Stabilirea fazelor necesare realizării detaliilor, subansamblurilor, respectiv produselor și a modului de realizare.

Stabilirea normei de timp, a normei de producție și a numărului de muncitori la fiecare fază.

Stabilirea posibilităților de cuplare a fazelor.

Procese tehnologice de confecționare, respectiv finisare vor fi elaborate sub formă tabulară.[4]

CAPITOLUL 2

REPROIECTAREA ARTICOLELOR PREZENTATE

SCHIȚA MODELELOR

DESCRIEREA CONSTRUCIV – ESTETICĂ ȘI TEHNOLOGICĂ A MODELELOR

JACHETĂ PENTRU FEMEI

Fig. nr. 32

Jacheta pentru femei este un produs de îmbrăcăminte exterioară destinată adolescenților și femeilor tinere.

Jacheta este un produs uzual care se poate purta atât în sezonul de primăvară sau toamnă cât și vara și în sezonul de iarnă. Este confecționată dintr-un material cu un conținut echilibrat de fibre chimice și fibre naturale cu desen uni iar căptușeala este din același material ca și fața produsului cu desene în carouri.

Produsul are siluetă dreaptă, se încheie la un rând de nasturi, are gulerul închis cu un nasture și mânecile lungi și întoarse. Linia umerilor este dreaptă, fiind ușor ridicată în dreptul mânecii și susținută de o perniță.

Gulerul înconjoară lejer gâtul și se încheie cu un nasture. Gulerul are reverele croite separat și tighelite ornamental. Piepții sunt secționați pe linia taliei având câte un buzunar și se încheie cu un fermoar. Pe linia de încheiere coboară un tighel ornamental de la guler la linia terminației.

Piepții se închid la un rând de nasturi, având în total 4 nasturi. Mânecile sunt de croială clasică dintr-o bucată.

Capul mânecii se sprijină pe pernițe, iar linia de terminație a mânecii este îndoită lăsând să se vadă o porțiune de 5 cm de căptușeală, ce ține loc de manșetă.

Căptușeala este tot o țesătură tip stofă cu desen în carouri, având compoziție fibroasă la fel ca și cea a materialului de bază.

Produsul trebuie să prezinte o bună lejeritate în timpul purtării, să îmbrace perfect corpul și să aibă o ținută elegantă pentru a putea fi purtat atât la servici cât și în timp liber. Pe lângă rolul funcțional, jacheta trebuie să îndeplinească și rol igienic, trebuie să asigure o bună izolație termică, corespunzătoare condițiilor climatice ale țării, permeabilitate la produsele proiectate vor fi folosite și la produsele reproiectate. [9]

PANTALONI PENTRU FEMEI

Fig. nr. 33

Pantalonii pentru femei sunt produse de îmbrăcăminte exterioară, destinați adolescenților și femeilor tinere. Au o ținută sportivă, tinerească și totodată elegantă, putând fi purtați în timpul lucrului, în excursii, pe stradă sau la ocazii.

Materialul folosit trebuie să aibă o compoziție fibroasă echilibrată de fibre naturale și chimice, cu rezistență mare la frecare, o desime mare și neșifonabilitate mare. Pantalonii au o linie dreaptă, se închid la mijlocul feței cu un șliț cu fermoar iar la betelie cu nasture.

Fața pantalonului este croială clasică, având la partea superioară câte o pensă, un fald și 2 găici prinse cu cheițe și tighelite. Buzunarele sunt rotunjite sub formă de semilună și sunt tighelite cu un tighel ornamental. Se închide cu un nasture.

Spatele pantalonului este tot de croială clasică prezentând pe linia taliei două găici tighelite, prinse cu cheițe și 2 pense. Produsul trebuie să îmbrace perfect corpul, să prezinte lejeritate în timpul mișcării.

Materialele folosite la confecționarea acestui produs au fost prezentate în capitolul anterior.

CONSTRUCȚIA TIPARELOR PENTRU PRODUSELE REPROIECTATE

Construcția tiparelor a fost prezentată la produsele proiectate în capitolul anterior.

CONSTRUCȚIA ȘABLOANELOR PENTRU PRODUSELE REPROIECTATE

Modul de construcție a șabloanelor a fost prezentat în capitolul anterior, pentru produsele proiectate.

Pentru modelul reproiectat se prezintă șabloanele.

Fig. nr. 34b

a – piept superior șablon

b – piept inferior șablon

Mărime 42. I. A.

Scara 1 : 5

Fig. nr. 35

a – șablon betelie

b – șablon gaică

c – șliț stânga și dreapta-șablon

d – șablon pungă buzunar

Scara 1 : 5

GRADAREA ȘABLOANELOR

Teoria de gradare a șabloanelor a fost prezentată în capitolul 1.5. în tabelele 20 și 21 sunt calculați parametrii de gradare.

JACHETĂ FEMEI

Tabel nr. 20

PANTALONI FEMEI

Tabel nr. 21

Fig. nr. 36b

Fig. nr. 36

a – piept superior șablon

b – piept inferior șablon

scara 1 : 5

Fig. nr. 37a Fig. nr. 37b

Fig. nr. 37

a – șliț

b – betelie

Scara 1 : 5

ÎNCADRAREA ȘABLOANELOR ȘI DETERMINAREA CONSUMURILOR SPECIFICE

Modul de realizare a încadrărilor șabloanelor este prezentat în capitolul 1.6. în tabelele: 22; 23; 24; 25; 26; 27; 28; 29; 30; 31; 32; 33; s-a calculat suprafața șabloanelor.

JACHETĂ FEMEI

MATERIAL DE BAZĂ Mărimea 42

Tabel nr. 22

CĂPTUȘEALA Tabel nr. 23

MATERIAL TERMOADEZIV Tabel nr. 24

MATERIAL DE BAZĂ Mărime 48

Tabel nr. 25

CĂPTUȘEALĂ Tabel nr. 26

MATERIAL TERMOADEZIV Tabel nr. 27

PANTALONI PENTRU FEMEI Tabel nr. 28

CĂPTUȘEALA Tabel nr. 29

MATERIAL TERMOADEZIV Tabel nr. 30

MATERIAL DE BAZĂ Mărime 48

Tabel nr. 31

CĂPTUȘEALĂ Tabel nr. 32

MATERIAL TERMOADEZIV Tabel nr. 33

Încadrare material termoadeziv

Pentru pantaloni mărimea 42-48

Scara 1 : 5

Proiectare

Încadrarea căptușeală – buzunare – pantaloni, proiectare

Scara 1: 5

Material de bază, încadrare simplă

Căptușeală, încadrare simplă

Material de bază, încadrare simplă, pantaloni pentru femei

2.6.REPROIECTAREA TEHNOLOGIILOR DE CONFECȚIONARE A MODELELOR ALESE

CALCULUL CONSUMURILOR SPECIFICE

C. JACHETĂ PENTRU FEMEI

– MATERIAL DE BAZĂ

-CĂPTUȘEALĂ

-MATERIAL TERMOADEZIV

D.PANTALONI PENTRU FEMEI

-MATERIAL DE BAZĂ

-CĂPTUȘEALA

-MATERIAL DE BAZĂ

CALCULUL NECESARULUI DE MATERIALE ȘI PRODUCȚIA PLANIFICATĂ

În industria de confecții se lucrează în două schimburi de câte 8 ore pentru secțiile productive (croit, confecționat, finisat) și un singur schimb pentru recepție, magazie.

Proiectarea se va efectua în ipoteza că: o lună 20 zile, o zi= 16 ore.

Producția planificată se centralizează în tabelul următor:

Una din condițiile inițiale pentru desfășurarea procesului de producție și realizarea producției planificate o constituie aprovizionarea cu materii prime de bază, auxiliarea și secundare. Elaborarea planului de aprovizionare se face pe baza normelor și normativelor de consum și de stoc, având în vedere producția planificată. Pentru asigurarea continuității și ritmicității proceselor de producție, întreprinderile de confecții își prevăd stocuri de aprovizionare care pot fi stocuri curente și de siguranță. [5]

Stocurile curente reprezintă cantitatea de materiale destinată asigurării desfășurării normale a producției în intervalul dintre două livrări.

Volumul stocului curent , se poate calcula cu relația:

(m, , kg, buc)

Unde: – consumul specific mediu zilnic (m, , kg, buc)

T- intervalul dintre două livrări (10 zile, 20 zile)

În calcule se va considera T= 20 zile

JACHETĂ PENTRU FEMEI

PANTALONI PENTRU FEMEI

Stocurile de siguranță reprezintă cantitatea de materiale necesară pentru prevenirea întreruperii producției, datorată unor defecțiuni de aprovizionare.

Volumul stocului de siguranță, poate fi calculat cu relația:

(m, , kg, buc)

Unde:

consumul mediu specific mediului zilnic (m, , kg, buc)

timpul necesar furnizorului pentru pregătirea unui nou lot

timpul necesar efectuării transportului

timpul pentru descărcare, recepție, staționare până la intrarea în fabricație

Calculul stocului de siguranță presupune existența unor date concrete referitoare la distanța dintre înteprinderile furnizoare și beneficiare, modul de efectuare a transportului, etc. Decizia privind cantitatea de comandă trebuie să aibă de asemeni în vedere cheltuielile legate de riscul privind pierderile prin degradare, scăderea prețului, uzura morală.

STABILIREA NECESARULUI DE MATERII PRIME DE BAZĂ

Pentru stabilirea necesarului de materii prime de bază [], se folosește următoarea relației de calcul:

(m, , kg)

consumul speficic mediu (m, , kg)

N – numărul de produse planificat a se realiza într-o anumită perioadă (8h, 1zi, 20zile)

Necesarul de materii prime de bază pentru producția planificată se centralizează în tabelul 36.

Tabel nr. 36

Pierderile de materii prime pentru procesul de producție, pierderile rezultate în urma realizării operațiilor de încadrare și decupare, constituind materialele recuperate și reutilizabile într-o altă etapă de calcul relația:

P=D`n (kg)

D` – masa M.R.R. corespunzătoare unui produs (kg)

D`=D„m (kg)

D„ – suprafața M.R.R. corespunzătoare produs (

Se stabilește având în vedere consumul specific mediu și indicele de pierdere

m – masa specifică materiei prime (kg/)

n – numărul de produse corespunzătoare perioadei de calcul (buc/8h, buc/zi, buc/20zile)

Datele necesare calculelor și cantitățile de M.R.R. rezultate pe anumite perioade de timp se centralizează în tabelul nr.37.

Tabel nr. 37

SABILIREA NECESARULUI DE MATERIALE AUXILIARE ȘI SECUNDARE

Materiile auxiliare se stabilesc în funcție de model, norme de termoprezentare, etichetare și pot fi diferite de la sortiment la sortiment.

În categoria materialelor auxiliare se includ: căptușeli, întărituri, ață de cusut, garnituri, furnituri, etichete, materiale pentru ambalare.

(m, , kg, buc)

În care:

consumul specific mediu al materialelor auxiliare (m, , kg, buc)

n – numărul de produse pentru care se efectuează calculul (buc/8h, buc/zi, buc/20 zile)

Necesarul de materiale auxiliare se centralizează în tabelul 38 pentru jachetă și tabelul 39 pentru pantaloni.

JACHETĂ PENTRU FEMEI

Tabel nr. 38

PANTALONI PENTRU FEMEI

Tabel nr. 39

JACHETĂ PENTRU FEMEI

Tabel nr. 40

PANTALONI PENTRU FEMEI

Tabel nr. 41

STABILIREA UTILAJULUI ȘI MOBILIERULUI TEHNOLOGIC

STABILIREA NECESARULUI DE UTILAJE PENTRU SECȚIILE DE PRODUCȚIE

Alegerea tipului de utilaj s-a făcut în paralel cu elaborarea tehnologiilor de fabricație. Stabilirea necesarului de utilaje la nivelul unei linii tehnologice se realizează după ce fazele au fost cuplate în operații prin prelucrarea valorii ce reprezintă numărul de muncitori și rotunjirea acestora la numărul întreg următor.

Valorile necesarului de utilaje sunt centralizate în tabelul următor:

Tabel nr. 42

STABILIREA NECESARULUI DE MOBILIER TEHNOLOGIC ȘI DISPOZITIVE PENTRU SECȚIILE DE PRODUCȚIE

Necesarul de mobilier tehnologic este centralizat în tabelul următor: Tabel nr. 43

Necesarul de dispozitive este centralizat în tabelul următor: Tabel nr. 44

CONTROLUL FABRICAȚIEI, PARAMETRII DE APRECIERE A CALITĂȚII PRODUSELOR

În industria de confecții, serviciul de control tehnic de calitate urmărește calitatea materiei prime și a materialelor intrate în fabrică, a semifabricatelor obținute în urma procesului de croire, calitatea operațiilor procesului tehnologic, calitatea produselor nefinisate, precum și calitatea produselor finite.

Toate aceste aspecte se urmăresc în baza normativelor în vigoare, norme interne pentru țesături, norme interne pentru produse finite, care include caracteristicile principale pe care trebuie să le îndeplinească materia primă, precum și produsele finite și limitate admise pentru unele defecte sau caracteristici ale produselor finite.

În industria de confecții, fazele controlului tehnic de calitate sunt:

Recepția, unde se umărește în afară de controlul calitativ și cantitativ al materiilor prime și materiale, respectarea normativelor în vigoare, avizându-se plata loturilor numai pe baza buletinelor de analiză ale unui laborator specializat;

Activitatea de laborator asigură verificarea parametrilor de calitate a materiilor prime, materialelor auxiliare, semifabricatelor sau produselor finite;

Activitatea de control în sălile de croit se asigură prin controlul interfazic care urmărește calitatea execuției operațiilor de șablonat, șpănuit, decupat, numerotat.

Se verifică exactitatea liniilor principale ale detaliilor și în primul rând se verifică dacă materialele repartizate pe comenzi sunt în conformitate cu prevederile din consumul specific, precum și cu cartelele de mostre avizate.

Activitatea de control în sălile de confecționat constă de asemenea în verificarea și sortarea produselor executate bucată cu bucată și aplicarea ștampilei cu numărul controlului.

Înainte de operația de ambalat în cutii se organizează un post de control tehnic.

După întocmirea loturilor comerciale și a documentației de livrare se organizează puncte de control unde se verifică prin sondaj 5% din lot. La aceste puncte se întocmesc certificate de calitate.

Ridicarea nivelului calitativ al produselor este o cerință permanentă a etapei actuale, deci și în acest sens trebuie avut în vedere nivelul optim al calității care poate fi definit ca maximul diferenței dintre valoarea calității și costul acestuia.

Asigurarea calității este în mod logic rezultatul activității de cercetare și documentare legat de prospectarea nivelului tehnic – calitativ mondial al necesităților și posibilitatea de desfacere, concepția noului produs și elaborarea documentației de structură și execuție, pregătirea și execuția propriu-zisă, controlul fabricației și al produselor, verificarea și livrarea.

Calitatea produsului finit este condiționată de 2 elemente de maximă importanță și anume:

– calitatea concepției produsului

– calitatea fabricației

Acestea se pot ilustra prin așa numit triunghi al calității.

Calitatea produselor repezintă totalitatea însușirilor pe care trebuie să le aibă un produs pentru a corespunde destinației.

Ea constituie deci expresia măsurii în care produsele satisfac necesitățile societății prin gradul de utilizare și eficiență economică în exploatare.

Calitatea

fabricației

În faza executării tehnologice, calitatea produsului este influențată de calitatea muncii prestate. Calitatea unui produs confecționat este determinată de două elemente:

Calitatea țesăturilor din care este executat produsul;

Calitatea muncii depuse.

Dacă unul din aceste elemente nu corespunde cu parametrii calitativ prescriși în documentația tehnică de fabricație nu va corespunde normelor de calitate, prin urmare produsele vor fi calificate ca necorespunzătoare calitativ.

Pentru aprecierea gradului de neîncadrare în parametrii calitativ ai produselor realizate, deci exprimarea valorii producției necorespunzătoare calității sau numărul de produse defecte. Determinarea acestui se face prin sumarea tuturor defectelor calitative realizate de organele C.T.C. și a defectelor constatate de beneficiari și organele de control la produse necorespunzătoare sau refuzate care se majorează cu un coeficient de penalizare. [3]

STABILIREA SUPRAFEȚELOR DE PRODUCȚIE ȘI DEPOZITARE

Amplasarea utilajelor se va face conform sistemului de lucru adoptat, în succesiune fluxului tehnologic. Odată cu prezentarea utilajului tehnologic se va ilustra și modul de deplasare și depozitare interoperațională. Pe planșa de amplasare se va indica:

Numărul fazei sau operației din procesul tehnologic

Tipul utilajului (prin simboluri)

Locurile de muncă pot fi plasate perpendicular sau înclinat față de direcția fluxului.

Distanțele de deservire a utilajelor se vor stabili conform normelor departamentale, din care au fost extrase următoarele:

Distanța dintre utilaj și stâlp în cazul unei zone de transport sau lucru, , se stabilește astfel:

unde:

lățimea maximă a mijlocului de transport (800 mm)

S – distanța de siguranță S = 200 mm

Distanța dintre utilaj și stâlp când nu e zonă de lucru sau transport

300 dacă nu e zonă de lucru

600 dacă nu e zonă de lucru

Lățimea culoarelor

la transport într-un sens

800 + 400 = 1200 [mm]

la transport în două sensuri

1600 + 600 = 2200 [mm]

Distanța dintre două utilaje așezate față în față, deservite de unu sau doi muncitori,

Un muncitor: 600 [mm]

Doi muncitori: 800 mm pentru poziția stând în picioare

1200 mm pentru poziția stând pe scaun

Distanța dintre două utilaje așezate spate în spate sau față la față fără zona de transport = 600 mm

Distanța laterală dintre utilaje, fără zonă de lucru sau trecere:

Distanța laterală dintre utilaje cu zone de trecere sau lucru:

500 mm pentru poziția stând în picioare

800 mm pentru poziția stând pe scaun

Clădirile pot avea unul sau mai multe nivele iar mărimile deschiderilor și a traverselor sunt reglementate de stas-uri. Pentru industria ușoară normativele recomandă în general clădiri cu P + ( 1÷4 ) nivele, forma clădirilor putând fi de tipul ], L, T, U. [8]

STABILIREA PRINCIPALELOR SUPRAFEȚE DE DEPOZITARE

SUPRAFAȚA MAGAZIE DE MATERII PRIME

Suprafața totală de depozitare a materiilor prime se stabilește cu relația:

suprafața utilă ocupată efectiv de materialele depozitate

suprafața auxiliară, incluzând:

-suprafața de primire – recepție a mărfurilor

-suprafața de manipulare și circulație

-suprafața de colectare – expediere

-suprafața ocupată de mobilierul tehnologic pentru ținerea evidenței

k = 0,4 ÷ 0,5 coeficient de utilizare

Capacitatea magaziei se calculează pentru un normativ de depozitare de 20 zile. Depozitarea materiilor prime din industria confecțiilor poate fi făcută prin stivuire sau paletisare.

În cazul depozitării prin stivuire:

suprafața ocupată de stivă

V – volumul stivelor ()

necesarul de material (m/zi)

l – lățimea materialului (m)

g – greutatea materialului / m

z – numărul de zile de depozitare (7÷20 zile)

h – înălțimea stivelor h = 1,5 ÷ 2m

Stivele pot fi realizate pe pardoseala magaziei sau pe platforma cu pereți laterali.

l=1,47 m

z=20 zile

g=0,53 m

= 3300 m/zi

l=1,24 m

z=20 zile

g=0,31 m

h=1,5

SUPRAFAȚA MAGAZIEI DE PRODUSE FINITE

Capacitatea acestei magazii se proiectează pentru o perioadă de depozitare de 10 zile. Depozitarea confecțiilor textile se poate face în cutii care se așează pe palete în raft sau pe umerașe așezate pe palete-ștender.

Suprafața depozitului:

Suprafața utilă se stabilește în funcție de modul de depozitare.

În cazul depozitării produselor în cutii și a cutiilor în palete se calculează:

număr de palete = numărul de celule de raft

P – planul zilnic (nr. bucăți)

numărul de produse dintr-un compartiment stabilit în funcție de numărul de produse dintr-o cutie și numărul de cutii ce pot fi introduse într-o paletă. Vor fi adoptate aceleași tipuri de palete ca la magazia de materii prime.

suprafața bazei unei celule = 1

Depozitarea produselor în cutii

Dimensiunile cutiilor:

L= 50cm

l= 45cm

h= 5cm

Într-o cutie sunt așezate 10 produse

Val = 1,3 0,85 1 = 1,105

0,5 0,45 0,05 = 0,0112

990 produse în celulă

În cazul depozitării produselor pe umerașe pe bazele resturilor rulante

numărul de rafturi

P – planul producției zilnice (bucăți/zi)

numărul de bare ale unui raft = 4÷6 bare

numărul de umerașe pe o bară = 6÷20 umerașe

Rafturile se suprapun câte 3 pe verticală iar deplasarea lor poate fi mecanică sau manuală.

SUPRAFAȚA MAGAZIEI DE MATERIALE RECUPERATE

Suprafața se calculează în funcție de cantitatea de materiale recuperate rezultată zilnic și se compune din:

Suprafața pentru depozitare M.R.R. aduse din secțiile de bază

Suprafața pentru balotarea M.R.R.

Suprafața pentru depozitarea baloților

a)Materialele recuperate sunt sortate pe compoziții fibroase în timpul obțineri lor în procesul croirii. Aceste materiale sunt colectate în saci, cântărind 25 kg. Numărul de saci se calculează cu relația:

P – cantitatea de materiale recuperabile rezultate zilnic

Considerând că depozitarea se realizează prin suprapunerea a câte 3 saci iar suprafața medie ocupată de un sac este 0,5 , suprafața totală de depozitare va fi:

b) Suprafața pentru balotare se calculează în funcție de numărul preselor de balotat p și suprafața de instalare și lucru a unei prese (10

Numărul preselor de balotat se calculează cu relația

p =

numărul de baloți rezultați zilnic

p – pierderi zilnice (kg/zi)

masa unui balot 80÷100 kg

producția practicată a unei prese (20 baloți/8h)

c)Suprafața pentru depozitare a baloților se calculează considerând:

– suprafața ocupată de un balot de 0,75

– depozitarea se face prin stivuirea a câte 3 baloți

– livrarea baloților se realizează în intervale de 10 zile

Suprafața utilă se calculează cu relația:

Suprafața totală a magaziei este:

K= 0,3 ÷ 0,4

ORGANIZAREA TRANSPORTULUI INTERN ȘI STABILIREA NECESARULUI DE MIJLOACE DE TRANSPORT

Rolul transportului intern este să asigure locurile de muncă cu materiale și semifabricate, să ușureze munca și să reducă timpul de fabricație.

La alegerea mijlocului de transport se ține seama de specificul procesului tehnologic, de caracterul greutăților ce urmează a se transporta, de dimensiunile și forma lor, de lățimea culoarelor, de forma clădirii.

Mijloace de transport din cadrul unei înteprinderi de confecții pot fi:

Cu acționare continuă (transport suspendat, benzi rulante)

Cu acționare discontinuă (cărucioare)

Necesarul de mijloace de transport cu acționare continuă posate fi determinat de relația:

Q – cantitatea de materiale ce se transportă într-un schimb/kg

productivitatea mijloacelor de transport (kg/h, buc/h)

fondul de timp corespunzător unui schimb

În cazul mijloacelor de transport cu acționare discontinuă, necesarul se poate calcula cu relația:

numărul de curse realizate într-un schimb =

T= 480 min

t- timp pentru efectuarea unui transport

timp pentru transport efectiv

timp pentru încărcarea mijloacelor de trasport

timp pentru descărcare

timp pentru transport cu ascensorul

În funcție de distanța dintre secții și modul de prezentare al materialelor de transportat avem:

t = 10 ÷ 30 min

q = capacitatea mijloacelor de transport

q = 80 ÷ 150 kg în funcție de masa volumetrică a materialelor

Pentru transportul cutiilor q se va calcula în funcție de dimensiunile cutiilor și numărul de produse dintr-o cutie și se va exprima în produse / 8h.

𝞴 – coeficientul de utilizare a mijlocului de transport din punct de vedere al capacității și al timpului.

𝞴 = 0,8

Se vor calcula mijloacele de transport necesare deplasării:

De la magazia de materii prime la sala de croit

De la sala de croit la secțiile de confecționat

De la finisat la magazia de produse finite

În cadrul depozitelor de materii prime și produse finite vor fi prevăzute electrocare și electrostivuitoare necesarul calculându-se cu relația:

Q – cantitatea de materiale ce se transportă pe zi (tone)

Fiecare mijloc de transport este deservit de un muncitor

Transportul de la magazia de materii prime la sala de croit se calculează:

Transport de la sala de croit la sala de confecționat se calculează:

Transport de la sala de croit la magazia de materii recuperabile se calculează:

Transportul confecțiilor la magazia de produse finite se calculează:

q = 10720 buc/cărucior

Q = 2250 buc

STABILIREA NECESARULUI DE PERSONAL

Pe baza proceselor tehnologice și a capacității de producție dintr-un an se stabilește necesarul de personal direct productiv din secțiile de bază.

Tabel nr. 46

Celelalte categorii de personal direct productive, indirect productive, de deservire în tesa se stabilesc conform normativelor M.I.U

Tabel nr.47

CONCLUZIE

În această lucrare prin proiectare și reproiectarea produselor sacou și pantaloni pentru femei am urmărit eficientizarea procesului de producție prin următoarele măsuri:

Scăderea consumului de materie primă prin modificări structurale a celor două produse astfel încât prin economii minore, la cantități mari se economisește o cantitate mare de material astfel încât prețul de cost al produsului să poată fi diminuat;

Totodată am urmărit ca încadrările șabloanelor celor două produse să fie cât mai eficient așezate, tot în vederea scăderii consumului de materie primă;

La procesul tehnologic am efectuat cuplări de o operații astfel încât fiecare muncitor să fie încărcat la maximum, pentru a-și câștiga salarul și a fie stimulat în vederea efectuării unei productivități mai mari și unei calități ridicate;

Am redus întoarcerile semifabricatelor pe linia de fabricație astfel încât să eliminăm timpii morți și stocurile de producție semifabricate.

Din punct de vedre al controlului tehnic de calitate am introdus control interfazic la punctele cheie în procesul de fabricație și totodată control final.

Linia de finisaj a fost dotată cu prese moderne astfel încât să se poată îmbunătății prin diferite procedee de finisare calitatea celor două sortimente.

Bibliografie

Bordeianu D.L. – Fibre textile, Ed. Universității din Oradea 2005;

Cociu V., Ieacobeanu E. – Materii prime și materiale folosite în industria ușoară, Ed. Didactică și Pedagogia R.A. – București 1992;

Florescu N., Teodorescu I., Macovei M., Boldisor V. – Controlul tehnic de calitate în industria textilă, Ed. Tehnica, București 1972;

Gh. Ciontea – Tehnologia și Proiectarea confecțiilor din țesături și tricoturi, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1977;

Ionescu I., Florea A. – Proiectarea sistemelor de fabricație pentru produse de îmbrăcăminte, Ed. Performatica, Iași 2004;

Merticaru V., Giurgiu D. – Materi prime textile, Ed. Economică- Preuniversitară, București 2001;

Oană I. – Note de curs – Bazele tehnologiei confecțiilor, Oradea, an universitar 2004 – 2005;

Porav V. – Note de curs – Procese și mașini în industria de confecții, Oradea, an universitar 2006 – 2007;

Șimon A. A. – Note de curs – Confort vestimentar, Oradea, an universitar 2005 – 2006;

Șimon A. A. – Note de curs – Structura și Proiectarea Confecțiilor Tetile, Oradea, an universitar 2006 – 2007;

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A

LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării _____________________________________________________

________________________________________________________________

_____________________________________________________________

Autorul lucrării _____________________________________________

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor organizat de către Facultatea _________________________________________ din cadrul Universității din Oradea, sesiunea_______________________ a anului universitar ______________.

Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP)________________________

_____________________________________________________________

___________________________________________________________________________,

declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de alți autori.

Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Oradea,

Data Semnătura