Procedura de Control Ultrasunete

PROCEDURA DE CONTROL

ULTRASUNETE

PL 01

1. SCOP

Procedura de control cu ultrasunete, stabileste modul de depistare al defectelor interne din sudura si materialul de baza, din zona adiacenta sudurii (zona influentata termic).

2. DOMENIUL

Aceasta procedura se aplica la examinarea cu ultrasunete, prin metoda impuls reflectat, a imbinarilor sudate cu patrundere a tablelor laminate, cu grosimea cuprinsa intre 10mm si 50mm, utilizate la structura navelor .

3. DEFINITII, ABREVIERI

AMPLITUDINE ( % ) Inaltimea unui ecou pe ecranul CRT (Catodic Ray Tube), marimea impulsului de intrare, care produce ecoul.

ATENUARE (dB) Pierdere a energiei undelor prin absorbtie si dispersie.

AMPLIFICARE DE BAZA, PENTRU CALIBRARE (dB) Amplificare de aparat pentru varful indicatiei reflectorului de calibrare la inaltimea de calibrare = inaltimea de referinta.

AMPLIFICARE DE BAZA, PENTRU COMPARATIE (dB) Amplificare de aparat cu care s-a inregistrat linia de comparatie.

AMPLIFICARE DE INREGISTRARE (dB) Amplificare de aparat,compusa din amplificarea de baza si adaosul de amplificare (corectii).

AMPLIFICARE DE DISCONTINUITATE (dB) Amplificare de aparat pentru varful unei indicatii de discontinuitate pe curba de comparatie sau de referinta.

BAZA DE TIMP Prezentarea timpului sau a distantei parcurse, prin deplasare pe orizontala, in directia axei X.

BLOC DE REFERINTA (CALIBRARE) Corp de control, confectionat dintr-un material cu o compozitie specificata, tratat termic, cu suprafete paralele si curbe si reflectori artificiali, cu ajutorul caruia se efectueaza calibrarea distantelor, reglarea sensibilitatii si verificarea proprietatilor sistemului de control.

CRISTAL Element piezoelectric, component de baza al palpatorului.

CURBA DE CORECTIE DISTANTA-AMPLITUDINE Reprezinta curba data de inaltimea semnalului de la acelasi reflector, in functie de distanta de la reflector la palpator, folosita la aprecierea marimii unui ecou de defect.

CUPLANT Substanta intercalata intre palpator si piesa de controlat, care asigura si imbunatateste transmiterea energiei ultrasunetelor.

DAMPING Limitarea duratei unei vibratii in aparat, prin mijloace mecanice sau electrice.

ECOU Indicatie a energiei reflectate.

ECOU DE FUND Ecou provenit de la suprafata opusa celei pe care se afla palparorul.

ECOU DE CONTROL Semnal de referinta de la o suprafata reflectoare constanta, de exemplu ecou de fund.

ECOURI MULTIPLE Reflexii succesive de la suprafata opusa celei pe care se afla palpatorul.

FAZA Parametru ce caracterizeaza starea momentana a unei oscilatii.

IMPEDANTA ACUSTICA (Kg/(m2.s)) Produsul vitezei si densitatii masice a unui mediu.

INDICATIE Semnal care denota prezenta unui reflector.

INCIDENTA NORMALA Incidenta la care axa fascicolului este perpendiculara pe suprafata de examinare.

LUNGIME DE UNDA Distanta, in directia propagarii, intre doua puncte succesive ale unei unde periodice,in care faza este egala.

METODA CU IMPULS REFLECTAT Metoda de control, la care prezenta si pozitia unui reflector sint indicate de amplitudinea ecoului si timp.

PALPATOR Element compus din unul sau mai multe traductoare electroacustice, care emite respectiv receptioneaza energia ultrasonora.

PALPATOR NORMAL Palpator pentru examinare cu incidenta normala.

PALPATOR INCLINAT Palpator pentru examinare cu incidenta inclinata.

PALPATOR EMISIE-RECEPTIE Palpator compus din doua elemente; unul emitator si celalalt receptor.

RAPORT SEMNAL-ZGOMOT Raportul dintre amplitudinea unei indicatii si amplitudinea maxima a zgomotului de material.

SENSIBILITATE Proprietatea unui sistem de control de a depista o discontinuitate foarte mica.

SUPRAFATA DE EXAMINARE Suprafata a piesei de pe care se face examinarea.

SUPRAFATA DE SEPARARE Suprafata care separa doua medii cu proprietati acustice diferite.

TRADUCTOR Dispozitiv electroacustic, care transforma energia electrica in energie acustica si invers.

ULTRASUNET Vibratie acustica cu o frecventa mai mare de 20.000Hz.

UNDA LONGITUDINALA Unda care se propaga in aceeasi directie in care au loc oscilatiile.

UNDA TRANSVERSALA Unda care se propaga intr-o directie perpendiculara pe directia de oscilatie.

UNDA DE PLACA (UNDA LAMB) Unda care se propaga in table de grosimi mici si care este generata numai la anumite valori ale unghiului de incidenta, frecventa si grosime a materialului.

UNGHI DE INCIDENTA Unghiul dintre directia de propagare a undei incidente si normala la suprafata de separare dintre doua medii.

UNGHI DE REFLEXIE Unghiul dintre directia de propagare a undei incidente si cea a undei reflectate.

UNGHI DE REFRACTIE Unghiul dintre directia de propagare a undei refractate si normala la suprafata de separare dintre doua medii.

VITEZA UNDELOR (m/s) Viteza de deplasare a frontului de unda.

ZGOMOT DE FOND Indicatii provocate de zgomotul amplificatorului si de tensiuni parazite, produse in timpul examinarii.

ZGOMOT DE MATERIAL Indicatii provocate de neomogenitati din material.

ZONA MOARTA (mm) Acea zona dintr-o piesa, situata in imediata vecinatate a palpatorului, in care nu se pot depista sau identifica ecouri provenite de la discontinuitati.

ABREVIERI

NDT – Examinari Nedistructive.

A.S.T.M. – American Society of Testing Materials.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1. A.S.T.M. A435/A435M-1982.

4.2. A.S.T.M. E164A1/E164A2.

4.3. Verificarea Caracteristicilor Echipamentelor de Control cu Ultrasunete

4.4. Manuale de operare pentru echipamentul de control (defectoscop Krautkramer USK 7, SONIC 200 L si SONIC 1200 S.

5. RESPONSABILITATI

1. Seful laboratorului NDT – US. raspunde de intocmirea, revizia si aplicarea prezentei proceduri.

2. Personalul certificat NDT – US nivel 2, este responsabil cu efectuarea examinarilor cu ultrasunete, interpretarea discontinuitatilor si intocmirea buletinelor de examinare, prin respectarea prezentei proceduri.

6. PROCEDURA

1. Pregatirea suprafetei

Materialul de baza de pe fiecare parte a sudurii, se curata de stropi de sudura, tunder, vopsea, grasimi sau alte materii care influenteaza rezultatul examinarii.

Daca materialul de baza are rugozitate mare, iregularitati de suprafata sau zgarieturi care reduc sensibilitatea de examinare, suprafata trebuie prelucrata mecanic.

Prelucrarea mecanica a suprafetei, se face numai daca specificatiile tehnice ale produsului permit.

2. Cuplant

Cuplantul este un mediu lichid sau semilichid care asigura transmiterea energiei acustice de la palpator, in materialul de controlat.

Vascozitatea mediului cuplant se alege in functie de starea suprafetei materialului, temperatura mediului si pozitia in care se afla elementul de controlat.

Se utilizeaza acelasi cuplant atat pentru calibrarea echipamentului cat si la efectuarea examinarii.

Ca mediu cuplant se foloseste una din urmatoarele substante: glicerina, apa, ulei, vaselina.

3. Echipamente

Defectoscop Pentru efectuarea examinarilor cu ultrasunete a imbinarilor sudate, se foloseste orice instrument cu prezentare A, care lucreaza prin metoda impuls reflectat si prezinta facilitati de reglare a bazei de timp si a amplificarii. Se utilizeaza urmatoarelew tipuri de defectoscop USK 7, SONIC 200 L si SONIC 1200 S.

Palpatoare

Palpatoarele cu incidenta normala de unde longitudinale, monocristal sau dublucristal cu frecventa nominala de 2-5 MHz, se folosesc pentru examinarea materialului de baza in zona adiacenta sudurii .

Controlul cu palpatoare cu incidenta normala se foloseste la depistarea discontinuitatilor situate in plan paralel cu suprafata de controlat.

Palpatoarele cu incidenta inclinata, de unde transversale sau longitudinale, cu directia de examinare inclinata sub un unghi de 450; 600; 700 si frecventa nominala de 2-4MHz, se folosesc pentru examinarea sudurii. Controlul cu palpatoare cu incidenta inclinata se foloseste la depistarea discontinuitatilor orientate perpendicular pe suprafata de controlat (defecte longitudinale, transversale, oblice).

Verificarea sistemului de control

Caracteristicile sistemului de control, compus din defectoscop, palpator si cablu de legatura, se verifica conform “Verificarea caracteristicilor echipamentelor de control cu ultrasunete” .

Examinarea Examinarea se face conform planului de examinare intocmit pentru produsul respectiv.

Examinarea materialului de baza

Examinarea materialului de baza si a zonei influentata termic, se face cu palpatoare cu incidenta normala, de unde longitudinale.

Frecventa nominala si diametrul palpatorului, se stabilesc in functie de grosimea,proprietatile acustice ale materialului si starea suprafetei de controlat.

Domeniul de calibrare se stabileste in functie de grosimea materialului de controlat.

Calibrarea distantelor (baza de timp),se face cu ajutorul blocurilor de calibrare standard: V1 si V2, sau pe corpuri de comparatie cu proprietati acustice si geometrie similare piesei de controlat.

Reglarea sensibilitatii de depistare a defectelor se face cu ajutorul corpurilor de comparatie, cu reflectori artificiali (gauri cu fund plat sau gauri patrunse).

Directia de examinare este paralela cu axa cordonului de sudura.

Depistarea unei discontinuitati se inregistreaza si se ia in considerare la examinarea cu incidenta inclinata a cordonului de sudura.

7. INREGISTRARE-ARHIVARE

Raportul de examinare cu ultrasunete, formular ,este intocmit in trei exemplare, din care unul se preda Clientului, unul Societatii de Clasificare, originalul se pastreaza un an in arhiva laboratorului, dupa care se depune la arhiva societatii.

8. ANEXE

ANEXA 1- Plan de examinari nedistructive

ANEXA2- Raport de inspectie

ANEXA 1

Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Laborator de DEFECTOSCOPIE

Corp CF 105, Spl. Independentei, 313

Sector 6, Cod 060032, Bucuresti

Tel. 4029455

PLAN DE EXAMINARI NEDISTRUCTIVE

NR. ……………../ DATA………………..

Observatii : * A,B,C………… reprezinta zonele controlate conform schitei

** [Lungimea ]SI=m; [Suprafata]SI=m2

***simbolul international al metodei de examinate

Criteriul A/R ………………

Responsabilitati