Modernizarea Sistemulul de Producere Si de Distributie a Energiei Termice In Scopul Cresterii Eficientei Energetice Si Reducerea Emisiilor Poluante la Spitalul de Psihiatrie Tulghes, Judetul Harghita
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Modernizarea sistemulul de producere și de distribuție a energiei termice în scopul creșterii eficienței energetice și reducerea emisiilor poluante la spitalul de psihiatrie tulgheș, județul harghita
CUPRINS
TERMINOLOGIE
LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATE ÎN LUCRARE
1 INTRODUCERE
2 STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMATICII PROPUSE
2.1 NOȚIUNI GENERALE
2.2 SITUAȚIA PE PLAN NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL ÎN DOMENIUL TEMATICII PROPUSE
2.3 ANALIZA CRITICĂ A STADIULUI ACTUAL
2.4 OBIECTIVELE CERCETĂRII
2.5 CONCLUZII PARȚIALE
3 MEDODICA DE CALCUL
4 STUDIU DE CAZ
4.1 NOȚIUNI GENERALE
4.2 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚIE
4.3 AMPLASAMENTUL INVESTIȚIEI
4.4 TITULARUL INVESTIȚIEI
4.5 BENEFICIARUL INVESTIȚIEI
4.6 ELABORATORUL DOCUMENTAȚIEI
4.7 DESCRIEREA INVESTIȚIEI
4.7.1 SITUAȚIA EXISTENTĂ A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII
4.7.1.1 STAREA TEHNICĂ, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII CERINȚELOR ESENȚIALE DE CALITATE ÎN CONSTRUCȚII, POTRIVIT LEGII
4.7.1.2 VALOAREA DE INVENTAR A CONSTRUCȚIEI
4.7.1.3 ACTUL DOVEDITOR AL FORȚEI MAJORE, DUPĂ CAZ
4.8 CONCLUZIILE RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
4.9 SCENARII TEHNICO-ECONOMICE
4.9.1 SCENARIILE TEHNICO-ECONOMICE PRIN CARE OBIECTIVELE PROIECTULUI DE INVESTIȚII POT FI ATINSE ( ÎN CAZUL ÎN CARE, ANTERIOR STUDIULUI DE FEZABILITATE, NU A FOST ELABORAT UN STUDIU DE PREFEZABILITATE SAU UN PLAN DETALIAT DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG)
4.9.1.1 SCENARII PROPUSE ( MINIM DOUĂ)
4.9.1.2 VARIANTA MINIMĂ( VARIANTA 1)
4.9.1.3 VARIANTA MEDIE( VARIANTA 2)
4.9.1.4 VARIANTA MAXIMĂ ( VARIANTA 3)
4.9.1.5 SCENARIUL RECOMANDAT DE ELABORATOR
4.9.1.6 AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT
4.9.2 DESCRIEREA CONSTRUCTIVĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ, DUPĂ CAZ
4.9.3 SITUAȚIA EXISTENTĂ A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII:
4.10 DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI:
4.10.1 ZONA ȘI AMPLASAMENTUL
4.10.2 STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZĂ SĂ FIE OCUPAT
4.10.3 SITUAȚIA OCUPĂRILOR DEFINITIVE DE TEREN: SUPRAFAȚĂ TOTALĂ, REPREZENTÂND TERENURI DIN INTRAVILAN/EXTRAVILAN
4.11 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCȚIILOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII, SPECIFIC DOMENIULUI DE ACTIVITATE, ȘI VARIANTELE CONSTRUCTIVE DE REALIZARE A INVESTIȚIEI, CU RECOMANDAREA VARIANTEI OPTIME PENTRU APROBARE
ELEVAȚIILE TĂLPILOR DE FUNDAȚII
4.12 SITUAȚIA EXISTENTĂ A UTILITĂȚIILOR ȘI ANALIZA DE CONSUM
4.12.1 NECESARUL DE UTILITĂȚI PENTRU VARIANTA PROPUSĂ PROMOVĂRII 51
4.12.2 SOLUȚII TEHNICE DE ASIGURARE CU UTILITĂȚI
4.13 CONCLUZIILE EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
4.14 DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE BAZĂ ȘI CELOR REZULTATE CA NECESARE DE EFECTUAT ÎN URMA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE BAZĂ
4.14.1 DESCRIEREA, DUPĂ CAZ, A LUCRĂRILOR DE MODERNIZARE EFECTUATE ÎN SPAȚIILE CONSOLIDATE/REABILITATE/REPARATE
4.14.2 CONSUMUL DE UTILITĂȚI
4.14.2.1 NECESARUL DE UTILITĂȚI REZULTATE, DUPĂ CAZ ÎN SITUAȚIA EXECUTĂRII UNOR LUCRĂRI DE MODERNIZARE
4.14.2.2 ESTIMĂRI PRIVIND DEPĂȘIREA CONSUMURILOR INIȚIALE DE UTILITĂȚI
4.15 DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPELE PRINCIPALE; GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI
4.16 COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI
4.16.1 VALOAREA TOTALĂ CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL 56
4.16.2 EȘALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIȚIEI
4.16.3 ANALIZA COST-BENEFICIU
4.16.4 ANALIZA COMPARATIVĂ A COSTULUI REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII FAȚĂ DE VALOAREA DE INVENTAR A CONSTRUCȚIEI
4.16.5 SURSELE DE FINANȚARE A INVESTIȚIEI
4.16.6 ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI
4.17 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIȚIEI
5 CONTRIBUȚII PROPRII ÎN DOMENIUL TEMATICII PROPUSE
6 CONCLUZII
7 BIBLIOGRAFIE
TERMINOLOGIE
LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATE ÎN LUCRARE
INTRODUCERE
SCOPUL LUCRĂRII
Intr-o perioadă în care costul combustibililor fosili este în continuă creștere, procesul de aprovizionare cu acești combustibili devine destul de greu de realizat iar bugetele alocate exploatării sistemelor de producere a energiei termice sunt diminuate se dorește o alternativă energetică care să se bazeze pe energie regenerabilă. Această energie regenerabilă studiată în lucrarea de față provine din biomasă.
NECESITATEA LUCRĂRII
Problematica emisiilor poluante la coșul de fum al sistemelor de producere a energiei termice pe bază de combustibili fosili, în special combustibil lichid ușor, CLU, a fost și va fi o cauză cercetată și supusă unor restricții de mediu în viitorul apropiat. Din acest motiv, cercetarea și implementarea unei soluții alternative pentru acești combustibili devine o prioritate atât la nivel național cât și la nivel global.
ACTUALITATEA ÎN DOMENIU
Utilizarea biomasei în producerea energiei termice nu este o noutate. Ea este folosită dintotdeauna, însă utilizarea ei pentru producerea energiei termice pentru ansambluri de clădiri necesită o investiție destul de mare, investiție care în momentul actual nu poate fi făcută decât în urma unei analize economico-financiare riguroase. Implementarea unei astfel de soluții energetice în România a devenit o alternativă viabilă atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere al exploatării deorece se dispun de cantități disponibile mari de biomasă.
STRUCTURA LUCRARII DE DISERTAȚIE
Capitolul 1 – Introducere
Capitolul 2 – Stadiul cunoașterii în domeniul tematicii propuse
Capitolul 3 – Medodica de calcul
Capitolul 4 – Studiu de caz
Capitolul 5 – Contribuții proprii în domeniul tematicii propuse
Capitolul 6 – Concluzii finale
Bibliografia
Anexe
CUVINTE-CHEIE
Modernizare
Reparații capitale
Biomasă
Energie alternativă
Centrală termică
Rețele termice
Analiză cost-beneficiu
Investiție
Amortizare
STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMATICII PROPUSE
NOȚIUNI GENERALE
Sistemele de încălzire cu biomasă utilizează materii vegetale și organice, precum lemnul in scopul generării de căldură. Sistemele de incălzire cu biomasă sunt diferite față de combustia convențională realizată în sobe pe lemn sau în șeminee, prin controlul amestecului de aer și de biocombustibil în scopul maximizării randamentului și minimizării emisiilor. Ele includ și un sistem de distributie care transportă căldura de la locul combustiei la beneficiar. Multe sisteme de încălzire cu biomasă includ un mecanism de alimentare automată cu biomasă.
Încălzirea cu biomasă nu este o noutate. Din cele mai vechi timpuri oamenii utilizează sobe și cuptoare alimentate cu lemn pentru a se încălzi. Dezvoltarea sistemelor de încălzire cu biomasă cu alimentare automată a început în anii 70 in Scandinavia, atunci cand prețul petrolului a explodat. Astăzi există o mulțime de sisteme care funcționează la scară mondială și care utilizează diferite biomase. Cu toate acestea mulți specialiști în încălzire cât și publicul larg nu sunt informați asupra rentabilității, eficacității și fiabilității sistemelor de încălzire cu biomasă. Din cauza problemelor asociate emisiilor de gaz cu efect de seră, recent accentul a fost pus pe înlocuirea combustibililor convenționali cu surse de energie care se regenerează, ceea ce a determinat creșterea interesului pentru sistemele de incălzire cu biomasă deoarece aceasta are asigurată reînnoirea.
Încălzirea cu biomasă oferă numeroase avantaje investitorului. Acest tip de sistem poate înlocui resursele costisitoare de energie convențională, cum sunt combustibilii fosili și electricitatea, cu resurse locale de biomasă. Biomasa este adesea disponibilă gratis sau la costuri scăzute, sub forma rezidurilor sau a produselor secundare neinteresante pentru industrie (de ex. Industria forestieră: rumeguș, capete de lemn, crengi). Datorită utilizării biomasei sunt diminuate rezidurile globale de poluanți și de gaz cu efect de seră; consumatorul este protejat contra variațiilor bruște și imprevizibile ale prețurilor la combustibili fosili; sunt create noi locuri de muncă la nivel local pentru colectare, preparare și livrare de materiale utilizabile.
Sistemele de incălzire cu biomasă presupun costuri de investiții mai mari decât cele ale sistemelor convenționale pe combustibili fosili. În plus, calitatea biomasei variază mai mult decât cea a combustibililor fosili, care e relativ normalizată. Livrarea, depozitarea și manipularea sunt mai complexe și cer spații mai mari. Toți acești factori cer o implicare și o atenție crescută din partea operatorilor acestor sisteme.
Sistemele de încălzire cu biomasă sunt mai avantajoase față de cele cu combustibili fosili atât prin costul combustibilului utilizat cât și a cheltuielilor de aprovizionare relativ scăzute. Dată fiind complexitatea și dimensiunea sistemelor automatizate de încălzire, ele sunt în general utilizate în sectoarele industrial, comercial, instituțional și comunitar. Ele sunt de obicei situate în zone rurale sau industriale unde restricțiile asupra emisiilor de poluanți sunt mai puțin severe, unde este facilitat acesul vehiculelor de aprovizionare, unde echipamentele de manipulare a biomasei, cum sunt încărcătoarele, sunt deja amplasate iar mâna de lucru calificată pentru a exploata un astfel de sistem de încălzire industrial este mai ușor de găsit.
Sistemele de încălzire cu biomasă sunt bine adaptate nevoilor procedeelor industriale deoarece multe dintre ele necesită un aport continuu de căldură. Sistemele de încălzire cu biomasă sunt mai eficiente și ridică mai puține probleme tehnice, producând, în cursul unui an, o cantitate constantă de caldură la un nivel apropiat de capacitatea lor nominală de producție. Aceasta maximizează economiile prin înlocuirea cantităților mari de combustibili fosili scumpi, justificând astfel costurile de investiții inițiale mai mari și costurile suplimentare în mâna de lucru pentru funcționarea sistemului.
Un sistem de încălzire cu biomasă este compus dintr-o centrală de încălzire, un sistem de distribuție a căldurii și dintr-un sistem de aprovizionare cu biomasă. Aceste trei elemente sunt descrise detaliat in urmatoarele sectiuni.
Schema generală a unei centrale termice de încălzire pe biomasă
O centrală de încălzire cu biomasă cuprinde un anumit număr de unități de încălzire. Acestea asigură o capacitate suficientă pentru a raspunde nevoilor de căldură (punându-se în lucru unități suplimentare dacă cererea crește), reduc riscul asociat unei întreruperi de aprovizionare cu biomasă care ar putea compromite producția de căldură (celelalte unități pot compensa un deficit de combustibil al unității principale) și maximizează utilizarea biomasei cu costul cel mai scazut (utilizând în primul rând biomasa cea mai ieftină și numai când e necesar pe cea mai scumpă).
Sistemul de încălzire de vârf: datorită caracteristicilor operaționale și costurilor crescute de investiții, un sistem de combustie cu biomasă poate fi conceput ca să furnizeze suficientă căldură ca să raspundă cererilor obișnuite ( de bază- cazul propus de noi) , dar poate să nu fie suficient unor cereri de vârf ocazionale. Sistemul de încălzire de vârf va furniza fracțiunea de cerere anuală(maxim 2 săptămâni) de căldură care nu poate fi satisfăcută de sistemul de combustie cu biomasă. Sistemul de încălzire de vârf utilizează în multe cazuri surse de energie convenționale și prezintă un cost de investiție mai scăzut dar și costuri crescute cu combustibilul.
Sistemul de încălzire de urgență: un sistem de căldură de urgență este utilizat atunci când mai multe sisteme de producere de căldură sunt oprite, ca urmare a lucrărilor de întreținere sau a întreruperii aprovizionării cu combustibil. Sistemul de încălzire de urgență are în general aceleași caracteristici ca și sistemul de încălzire de vârf, adică costuri de investiție scăzute dar costuri cu combustibilii crescute. Sistemul de încălzire de vârf este des utilizat ca sistem de încălzire de urgență pentru sistemul de combustie cu biomasă și astfel nici un alt sistem suplimentar de urgență nu este inclus în centrala de încălzire.
Într-un sistem de combustie a biotibili fosili atât prin costul combustibilului utilizat cât și a cheltuielilor de aprovizionare relativ scăzute. Dată fiind complexitatea și dimensiunea sistemelor automatizate de încălzire, ele sunt în general utilizate în sectoarele industrial, comercial, instituțional și comunitar. Ele sunt de obicei situate în zone rurale sau industriale unde restricțiile asupra emisiilor de poluanți sunt mai puțin severe, unde este facilitat acesul vehiculelor de aprovizionare, unde echipamentele de manipulare a biomasei, cum sunt încărcătoarele, sunt deja amplasate iar mâna de lucru calificată pentru a exploata un astfel de sistem de încălzire industrial este mai ușor de găsit.
Sistemele de încălzire cu biomasă sunt bine adaptate nevoilor procedeelor industriale deoarece multe dintre ele necesită un aport continuu de căldură. Sistemele de încălzire cu biomasă sunt mai eficiente și ridică mai puține probleme tehnice, producând, în cursul unui an, o cantitate constantă de caldură la un nivel apropiat de capacitatea lor nominală de producție. Aceasta maximizează economiile prin înlocuirea cantităților mari de combustibili fosili scumpi, justificând astfel costurile de investiții inițiale mai mari și costurile suplimentare în mâna de lucru pentru funcționarea sistemului.
Un sistem de încălzire cu biomasă este compus dintr-o centrală de încălzire, un sistem de distribuție a căldurii și dintr-un sistem de aprovizionare cu biomasă. Aceste trei elemente sunt descrise detaliat in urmatoarele sectiuni.
Schema generală a unei centrale termice de încălzire pe biomasă
O centrală de încălzire cu biomasă cuprinde un anumit număr de unități de încălzire. Acestea asigură o capacitate suficientă pentru a raspunde nevoilor de căldură (punându-se în lucru unități suplimentare dacă cererea crește), reduc riscul asociat unei întreruperi de aprovizionare cu biomasă care ar putea compromite producția de căldură (celelalte unități pot compensa un deficit de combustibil al unității principale) și maximizează utilizarea biomasei cu costul cel mai scazut (utilizând în primul rând biomasa cea mai ieftină și numai când e necesar pe cea mai scumpă).
Sistemul de încălzire de vârf: datorită caracteristicilor operaționale și costurilor crescute de investiții, un sistem de combustie cu biomasă poate fi conceput ca să furnizeze suficientă căldură ca să raspundă cererilor obișnuite ( de bază- cazul propus de noi) , dar poate să nu fie suficient unor cereri de vârf ocazionale. Sistemul de încălzire de vârf va furniza fracțiunea de cerere anuală(maxim 2 săptămâni) de căldură care nu poate fi satisfăcută de sistemul de combustie cu biomasă. Sistemul de încălzire de vârf utilizează în multe cazuri surse de energie convenționale și prezintă un cost de investiție mai scăzut dar și costuri crescute cu combustibilul.
Sistemul de încălzire de urgență: un sistem de căldură de urgență este utilizat atunci când mai multe sisteme de producere de căldură sunt oprite, ca urmare a lucrărilor de întreținere sau a întreruperii aprovizionării cu combustibil. Sistemul de încălzire de urgență are în general aceleași caracteristici ca și sistemul de încălzire de vârf, adică costuri de investiție scăzute dar costuri cu combustibilii crescute. Sistemul de încălzire de vârf este des utilizat ca sistem de încălzire de urgență pentru sistemul de combustie cu biomasă și astfel nici un alt sistem suplimentar de urgență nu este inclus în centrala de încălzire.
Într-un sistem de combustie a biomasei, elementul principal al unei centrale de încălzire cu biomasă, biocombustibilul este transferat prin sistemul de ardere trecând prin diferite etape succesive, dintre care multe sunt ilustrate și descrise in figura de mai jos:
• zona de descărare a biocombustibilului: dacă combustibilul pe bază de biomasă nu este disponibil în apropiere, el este livrat într-o zonă de descărcare unde spațiul trebuie să fie suficient pentru a permite circulația fără dificultate a autovehiculelor de livrare.
• zona de depozitare a biocombustibilului: pentru a permite o alimentare constantă cu biocombustibil pe perioada cea mai lungă dintre două aprovizionări consecutive, trebuie sa existe depozitată o anumită cantitate de biomasă. Biomasa poate fi ingrămădită la exterior sub un acoperiș protector sau la interior într-un rezervor sau într-un siloz. Mai ieftină, depozitarea la exterior are dezavantajul expunerii la precipitații și contaminării cu murdărie a biomasei.
• Alimentarea cu biocombustibil: deplasarea biomasei din spațiul de stocaj în camera de ardere se poate face manual (de ex. încărcare cu peleti din cuptoare exterioare), automatizat de ex. printr-un colector cu șurub fără capăt sau bandă rulantă) sau printr-o combinație de manevre manuale și automatizate.
• Transferul biocombustibilului: deplasarea biomasei până în camera de ardere este numit transfer de biocombustibil. În sistemele automatizate acest transfer se face cu ajutorul unui șurub fără capăt sau cu un sistem similar și un aparat care măsoară debitul de intrare a biocombustibilului în camera de ardere.
• Camera de ardere: biomasa este introdusă într-o cameră de ardere închisă unde este arsă în condiții controlate de un sistem care determină cantitatea de aer admisă in funcție de cererea de căldură. În cazul sistemelor automatizate, debitul de intrare a biocombustibilului în camerea de ardere este de asemenea controlat. Utilizarea materialelor refractare la căldură permite o conservare mai bună a căldurii la interiorul camerei de ardere. Pentru a facilita o ardere cât mai completă, anumite camere de ardere sunt dotate cu un grătar pe care stă biocombustibilul și care permite aerului, care intra deasupra, să treacă prin biocombustibil. În sistemele mai complexe, grătarul se mișcă pentru a permite o distribuție cât mai uniformă a biocombustibilului pe suprafața de ardere, pentru a transporta biocombustibilul în zonele de ardere cu nivele de debit de aer diferite, cât și pentru a deplasa cenușa la extremitatea camerei de ardere. Gazul cald care se emană părăsește camera de ardere trecând printr-o cameră secundară de ardere dotată cu un schimbător de căldură sau, dacă camera de ardere are deja o astfel de dotare, direct în sistemul de evacuare a gazului.
• Schimbător de căldură: căldura produsă în camera de ardere este transferată sistemului de distribuție a căldurii prin interpunerea unui schimbător de căldură. Pentru cuptoarele instalate la exterior, o camașă de apă izolată, plasată la exteriorul camerei de ardere servește de obicei ca schimbător de căldură. Sistemele de ardere a biomasei de capacitate mare utilizează serpentine având ca fluid purtător de căldură apa, vaporii sau uleiuri termice.
• Ridicarea și stocarea cenușilor: camera de ardere trebuie golită și de cenușa depusă și de cenușa transportată de gazul de emisie. În funcție de tipul sistemului, cenușa este extrasă manual sau automatizat. Cenușa antrenată de emisia de gaz poate să se depună în camera de ardere secundară, sau în schimbătorul de căldură (care la rândul său necesită curățare), poate să se elimine în atmosferă odată cu emisia de gaz sau poate fi reținută într-un sistem de colectare a particulelor (un epurator de emisii de gaz).
• Coșul și sistemul de evacuare: gazele de ardere sunt evacuate în atmosferă. Sistemele mici utilizează curenții naturali generați de gazele calde; sistmele mari utilizează ventilatoare pentru a împinge aer la interiorul camerei de ardere ca să expulzeze gazul. Ventilatoarele plasate la baza coșului pot fi de asemenea utilizate pentru a aspira gazele emise la exteriorul camerei de ardere.
În afara echipamentelor descrise mai sus, există o serie de instrumente și sisteme de control mai mult sau mai puțin complexe care permit supervizarea, în funcție de cerere, a funcționării sistemului de ardere a biomasei, pot varia injecția de aer și, în sistemele automatizate, debitul de intrare a biomasei, menținând un mediu de muncă sigur.
Sistemele de ardere a biomasei sunt disponibile într-o gamă vastă de echipamente care variază în funcție de modalitățile de injectare a biocombustibilului și a aerului, de concepția camerei de ardere și a grătarelor, de tipul de schimbător de căldură și de natura sistemului de tratare a emisiilor de gaz și de cenuși. (sursa informației: SEREFEN)
Combustibilii care pot fi folosiți pot fi peleți sau așchii de lemn. Diferența dintre cei doi combustibili este : din punctul de vedere a obținerii lor, primul necesită un consum de energie suplimentar( aprox.3 % după anumiți producători); din punctul de vedere al achiziționării primul combustibil are un preț de achiziție de aproximativ 4 ori mai mare; din punctul de vedere al controlului arderii primul combustibil are o putere calorifică constantă garantată de producător însă puterea calorifică a celui de-al doilea combustibil diferă în funcție de tipul lemnului din care se obține dar și de umiditatea acestuia.
Tehnologiile de cel mai mare interes în prezent sunt:
– Arderea directă în cazane.
– Conversia termică avansată a biomasei într-un combustibil secundar, prin gazeificare termică sau piroliză, urmată de utilizarea combustibilului într-un motor sau într-o turbină.
– Conversia biologică în metan prin digestia bacteriană aerobă.
– Conversia chimică și biochimică a materiilor organice în hidrogen, metanol, etanol sau combustibil diesel.
Diferitele tehnologii care pot fi aplicate pentru a obține energie din biomasă sunt prezentatemai jos..
Tehnologii si instalatii de ardere
Arderea în cazane este cea mai răspândită tehnologie de utilizare energetică a biomasei
Tipurile de cazane pentru arderea biomasei lemnoase sunt foarte variate și s-ar putea clasifica în trei grupe:
a) cazane cu focare cu grătar
b) cazane cu focare cu împingere pe dedesubt
Sursa: UE, INL, 2005
– Instalație de ardere cu împingere pe dedesupt
c) cazane cu focare cu ardere în suspensie
– Instalație de ardere, cu arderea în suspensie
L E G E N D Ă:
1 – Siloz
2 – Extractor
3 – Degazor
4 – Transport pneumatic
5 – Cazan
6 – Multiciclon
7 – Ventilator gaze
8 – Coș de fum
Sursa: UE, INL, 2005
4.3.2 Tehnologii de gazeificare
Gazeificarea biomasei este un proces de conversie completă în gaz, utilizând ca mediu de gazeificare aer, oxigen sau abur.
Gazeificarea biomasei se realizează prin două metode principale:
– Gazeificarea termică utilizând aer, oxigen, abur sau amestecul acestora la temperaturi de cca 700°C;
– Gazeificarea biochimică utilizând micro-organisme la temperatura ambientului și în condiții anaerobice.
Pentru gazeificarea lemnului au fost dezvoltate și aplicate trei tipuri principale de reactoare de gazeificare:
– gazogene cu pat fix
– gazogene cu pat fluidizat
– gazogene cu curent ascendent
4.3.3 Sisteme pentru producerea de energie electrică
-Turbină cu abur
-Turbine cu gaze
– Motor cu ardere internă
– Motor Stirling
4.3.4 Sisteme de piroliză a biomase.Variante tehnologice pentru piroliza
Sursa: INL, 2006
Tehnologii de piroliza utilizeaza echipamente:
a) Reactor în strat fix
b) Reactor în strat fluidizat
SITUAȚIA PE PLAN NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL ÎN DOMENIUL TEMATICII PROPUSE
Punerea în practică a unei strategii energetice pentru valorificarea potențialului surselor regenerabile de energie (SRE) se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe termen mediu si lung și oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice și înscrierea în acquis-ul comunitar în domeniu.
HG 443/2003 (modificată prin HG 958/2005) stabilește pentru Romania că ponderea energiei electrice din SRE în consumul național brut de energie electrică urmează să ajungă la 33% pană în anul 2010.
În “Directiva 2001/77/EC”, din 27 septembrie 2001, privind “Promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile, pe piața unică de energie”, se stabilește obiectivul strategic privind aportul surselor regenerabile în consumul total de resurse energetice primare, care trebuie să fie de 11%, în anul 2010.
Din punct de vedere al potentialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei a fost impartit in opt regiuni si anume:
1. Delta Dunarii – rezervatie a biosferei
2. Dobrogea
3. Moldova
4. Muntii Carpati (Estici, Sudici, Apuseni)
5. Platoul Transilvaniei
6. Campia de Vest
7. Subcarpatii
8. Campia de Sud
Potentialul de biomasa pe sorturi, regiuni si total, este prezentat in tabelul de mai jos.
Asa cum rezulta din acest tabel, potentialul energetic tehnic al biomasei este de cca. 518.400 TJ.
Luind ca referinta pentru potentialul economic amenajabil anul 2030 rezulta urmatoarele valori de potential:
POTENTIAL ENERGETIC AL BIOMASEI
Sursa: INL, ICEMENERG, 2006
ANALIZA CRITICĂ A STADIULUI ACTUAL
Cercetarea tehnolgiilor de producere a energiei termice cu ajutorul biomasei, în România, este îngreunată în primul rând de lipsa bazei legale de cercetare și de proiectare a unui asemenea sistem de producere a energiei termice alternative. În primul rând nu există normative specifice pentru capacități mari de producere a energiei termice pe bază de biomasă, lucru ce îngreunează procesul de proiectare a unor astfel de capacități termice și astfel devenim, forțați de împrejurări să apelăm la producătorii străini de echipamente și utilaje de acest gen și de ce nu la ”know-how” – ul lor, lucru ce la prima impresie nu este drastic dar analizând costurile unei astfel de investiții pe plan national cu tehnologie străină, deducem faptul că suntem un pic depășiți tehnologic și supuși unor investiții foarte mari.
OBIECTIVELE CERCETĂRII
Obiectivele principale ale lucrării de față sunt :
obținerea energiei termice la cel mai mic preț de pe piață.
folosirea resurselor regenerabile de energie locale pentru obținerea energie termice.
asigurarea unei funcționări optime și unei certitudini a aprovizionării cu combustibil pe toată perioada de referință a investiției.
creearea unui ”know-how” românesc, nefiind nevoie tehnologii din afara statului Român.
CONCLUZII PARȚIALE
În urma prezentării stadiului actual pe plan national și internațional deducem faptul ca există un potențial energetic imens pe teritoriul țării din punct de vedere al biomasei, care se poate folosi cu succes în obținerea energiei termice pentru ansambluri de clădiri, nefiind nevoie de a importa combustibil fosil din alte părți ale lumii, realizând astfel o autonomie energetică pe plan național.
MEDODICA DE CALCUL
Metodica de calcul se va prezenta succint în cadrul studiului de caz și în anexa cu analiza cost-beneficiu.
STUDIU DE CAZ
Modernizarea sistemulul de producere și de distribuție a energiei termice în scopul creșterii eficienței energetice și reducerea emisiilor poluante la spitalul de psihiatrie Tulgheș, județul Harghita
NOȚIUNI GENERALE
Conducerea Spitalului de Psihiatrie Tulgheș, având în vedere necesitatea de îmbunătățire a sistemului de producere a energiei termice cu scopul creșterii eficienței energetice și reducerea emisiilor poluante, a hotărât realizarea proiectului „Modernizarea sistemulul de producere și de distribuție a energiei termice în scopul creșterii eficienței energetice și reducerea emisiilor poluante la spitalul de psihiatrie Tulgheș, județul Harghita”. Documentația este redactată și structurată în conformitate cu Hotărârea Guvernului Romaniei Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 și a conținutului cadru al D.A.L.I, anexa nr. 3 a HG Nr. 28/2008, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 48 din 22/01/2008.
DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚIE
“ Modernizarea sistemulul de producere și de distribuție a energiei termice în scopul creșterii eficienței energetice și reducerea emisiilor poluante la spitalul de psihiatrie Tulgheș, județul Harghita”
AMPLASAMENTUL INVESTIȚIEI
Investiția va fi realizată în comuna Tulgheș, strada Centru, nr. 342, județul Harghita, în incinta Spitalului de Psihiatrie Tulgheș.
TITULARUL INVESTIȚIEI
Titularul investiției este reprezentat de:
CONSILIUL JUDEȚEAN HARGHITA
BENEFICIARUL INVESTIȚIEI
Beneficiarul investiției este reprezentat de:
SPITALUL DE PSIHIATRIE TULGHEȘ
ELABORATORUL DOCUMENTAȚIEI
Elaborarea Documentației de avizare a lucrărilor de intervenție este asigurată de către masterand ing. Maier Petru-Marius, Facultatea de Instalații, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
DESCRIEREA INVESTIȚIEI
Documentația vizează o eficientizare a producerii de energie termică, o reducere a costurilor de exploatare și implicit o reducere a emisiilor poluante atât a centralei temice cât și a rețelelor termice aferente Spitalului de Psihiatrie Tulgheș.
Energia ocupă un loc central în viața noastră. Cu toate acestea, combustibilul fosil constituie o resursă limitată și reprezintă o cauză majoră a încălzirii globale. Prin urmare, energia termică care este produsă cu combustibili fosili nu mai poate fi considerată o certitudine. De aceea e necesară o politică integrată în materie de energie și mediu, pornind de la stabilirea unor obiective și date precise pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, bazată pe un consum mai redus de energie.
Dezvoltarea surselor de energie regenerabilă este unul din scopurile principale ale
politicii Uniunii Europene – care reflectă beneficiile pe care sursele de energie curată, durabilă și sigură le vor aduce generațiilor actuale și viitoare ale Uniunii Europene și ale
statelor vecine acesteia.
Curate – pentru că reduc poluarea care afectează toate localitățile.
Durabile – pentru că sunt regenerabile și nu contribuie la emiterea de gaze cu efect de seră
care cauzează schimbări climatice.
Sigure – deoarece există în Europa, nu sunt importate și astfel se reduce dependența de evenimente din diferite părți ale lumii care pot scăpa de sub control.
Pentru a construi un viitor durabil, statele membre ale UE au convenit asupra următoarelor obiective:
– reducerea, până în 2020, cu 20% a consumului de energie estimat;
– creșterea cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în cadrul consumului total de energie, până în 2020;
– creșterea la cel puțin 10% a ponderii biocarburanților în cadrul consumului total de benzină si de motorină până în 2020, cu condiția că biocarburanți de „a doua generație”, prezentând un caracter durabil și provenind din culturi nealimentare, să fie disponibili pe piață;
– reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% până în 2020;
– realizarea unei piețe interne a energiei care să aducă beneficii concrete cetățenilor și întreprinderilor;
– obținerea unei mai bune integrări a politicii energetice a UE cu alte politici, cum ar fi cele în domeniul agriculturii și comerțului;
– intensificarea cooperării internaționale.
Însă acestea sunt doar primele etape: până în anul 2050, UE îsi propune să obțină peste 50% din energia pe care o utilizează din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon, adică din surse diferite de combustibilii fosili: energie eoliană, biomasă, energie hidraulică, energie solară, biocombustibili obținuți din materii organice și hidrogen utilizat drept combustibil. Programele de cercetare finanțate de UE stimulează progresul în aceste domenii si contribuie la realizarea unor noi tehnologii care să permită o utilizare mai eficientă a energiei.
Potrivit politicilor energetice ale Uniunii Europene, aplicabile și României, producerea energiei regenerabile și utilizarea surselor naturale de energie, vizează pe de o parte securitatea alimentării cu energie prin eliminarea dependenței de numărul limitat de furnizori și de resurse, și în acelasi timp, combaterea schimbărilor climatice.
Sursele de energie regenerabile sunt de origine eoliană, solară, hidro, geotermică sau provenind de la biomasă și pot fi valorificate pentru producerea curentului electric, a apei
calde menajere sau a încălzirii spaților de locuit, comerciale sau industriale.
STAREA TEHNICĂ, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII CERINȚELOR ESENȚIALE DE CALITATE ÎN CONSTRUCȚII, POTRIVIT LEGII
SITUAȚIA EXISTENTĂ A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII
STAREA TEHNICĂ, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII CERINȚELOR ESENȚIALE DE CALITATE ÎN CONSTRUCȚII, POTRIVIT LEGII
În prezent, Spitalul de Psihiatrie Tulgheș are un sistem de încălzire centrală compus din:
1. Centrala Termică existentă ce furnizează agent termic, prepară apă caldă menajeră și abur tehnologic;
2. Rețelele termice exterioare amplasate în canale termice;
3. Consumatorii propriu-ziși;
1. Centrala termică existentă a fost proiectată și realizată intre anii 1969-1972. Pentru necesarul de căldură proiectat in anul 1970, 3.150.000 kcal/oră, adică 3663,45Kwh sunt prevăzute 4 cazane tip „Metalica” Pa de 87,5mp montate in 2 baterii.
(foto nr.1 – Cazane Metalica Pa de 87,5mp)
Pompele de circulație a agentului termic sunt de tip „ Cerna 150 a ” Q=80mc/h, H=8mca cuplate direct cu electromotor de 3Kw și 750 t/min, trei la numar funcționând câte două în paralel (foto nr.2).
(foto nr.2 Pompe tip Cerna 150 a)
Pentru necesitățiile de abur de joasă presiune( 0,5 atm), respectiv pentru 636.000 kcal/oră, adică 739,668Kwh( bloc alimentar și preparare acm) sunt prevăzute 2 cazane tip „Metalica” Pb de 87,5 mp suprafață fiecare, ( Q=0,8-1,0 Gcal/oră fiecare) , montate în baterie (foto nr.3 si 4)
(foto nr.3 si 4 – Cazane Metalica Pb de 87,5mp – producere abur joasă presiune)
Pentru prepararea apei calde menajere (acm) sunt prevăzute 3 rezervoare de acumulare fiecare având capacitatea de 4000 de litri (foto nr.5). Sarcina termică pentru prepararea apei calde menajere este de Qacm=525.000kcal/oră, adică 610,575Kwh.
(foto nr.5 – Boilere preparare apă caldă menajeră)
Pentru colectarea condensului este prevăzut un rezervor de condens de 5000 de litri cu dimensiuni 2,0×1,6×1,6m (foto nr.6). Pentru pomparea condensului sunt prevăzute două pompe: o pompă tip „SADU” 65×3, Q=15mc/oră, H=50mca cuplată cu electromotor de 5,5Kw la 3000t/min și o pompă Duplex tip „A.P.D 5 „ Q=18,5mc/oră, H=3,8 atm. abur la intrare și 6 atm. abur la ieșire (foto nr.7).
(foto nr.6 – rezervor de condens 5000 litri) (foto nr.7-pompe pentru condens)
Pentru necesitățiile de abur de medie presiune( la spălătoria mecanică- 2 mașini de spălat rufe de 15kg, 1 mașină de spălat rufe de 55 kg, 1 dulap de uscare, 1 calandru de călcat rufe) Q=215.000kcal/oră sunt prevăzute 2 cazane tip „Manotehnica” orizontale de 40mp care sunt montate în spălătoria mecanică. Datorită pierderilor din rețeaua termică și a uzurii cazanelor pentru incălzire, s-au montat suplimentar două cazane pe lemne. .
(foto nr. 8- Cazane Metalica pe lemne)
Combustibilul folosit pentru prepararea agentului termic este combustibil lichid ușor, C.L.U.. Pentru consumul zilnic de combustibil lichid sunt prevăzute două rezervoare a 2000 de litri cu dimenisiunile 2,0×1,0x1,0m(foto nr.9) și este pompat cu ajutorul unei pompe cu roți dințate tip DL3, Q=33 l/min cuplată cu electromotor de 1,1 Kw la 1500 t/min(foto nr.10).
(foto nr.9- rezervor combustibil) (foto nr.10- pompa combustibil)
Schema termică este realizată, din considerente de siguranță în funcționare, cu distribuitoare-colectoare atât pe partea de abur, cât și pe partea de apă caldă de încălzire și de consum.
2. Rețelele termice exterioare se compun din canale termice de distanță . Pentru încălzire sunt prevăzute patru ramuri care preiau consumatori de pe același traseu, cu încărcări termice apropiate, astfel:
a) ramura I ( pavilioanele 8,18,19, 20, 21, 22, 23) cu Q=720.000kcal/oră;
b) ramura II ( pavilioanele 2,3,4,5,6) cu Q=960.000kcal/oră;
c) ramura III ( pavilioanele 9,10,11,1,29,30) cu Q=840.000kcal/oră;
d) ramura IV ( pavilioanele 12,13,16,17,25,26,27,28) cu Q=340.000kcal/oră;
Pentru aburul de joasă presiune (bloc alimentar) este realizat un racord cu stație locală de pompare condens.
Canalul termic existent este realizat din beton cu secțiunea de 900mm, și este acoperit cu plăci de beton prefabricate(foto nr.11). Conductele pentru incălzire sunt realizate din țeavă de oțel neagră, iar conductele pentru apă caldă de consum sunt din țeavă de oțel zincată. În cei peste 40 de ani de utilizare a instalațiilor de încălzire centrală, până în prezent nu s-au executat lucrări de reparații capitale ci doar mici lucrări de reparații de primă urgență pentru a putea menține instalația în funcțiune. Rețelele termice care asigură transportul agentului termic pentru încălzire, a apei calde de consum și a aburului tehnologic pentru blocul alimentar nu au fost reparate deloc până în prezent. Din această cauză izolația termică este distrusă în mare parte, iar conductele din oțel au o stare avansată de corodare (foto nr.12). Toate aceste cauze conduc la pierderi importante de agent termic pe traseul rețelei termice și implicit la costuri suplimentare la producerea agentului termic.
(foto nr.11- canal termic) (foto nr.12- conducte si izolații agent termic)
3. Consumatorii propriu-ziși sunt clasificați în funcție de agentul termic necesar:
Abur tehnologic de joasă presiune la: bucătărie – 5 marmide cu capacitatea de 250 litri, boilere preparare apă caldă menajeră 3×4000 litri ;
Abur tehnologic de medie presiune la: spălătorie – 1 dulap de uscare a rufelor, 1 calandru de călcat rufe, 2 mașini de spălat rufe de 15 kg, 1 mașină de spălat rufe de 55kg;
Apă caldă pentru încălzirea spațiilor 90/60C la toate pavilioanele;
Apă caldă pentru consum menajer 60 pentru toate pavilionele;
Flacără directă(C.L.U) la bucătăria de alimente pentru mașina de gătit;
Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Spitalul de Psihiatrie Tulgheș(foto nr.13), din comuna Tulgheș, nr.342, județul Harghita. Spitalul de Psihiatrie Tulgheș este un spital înființat în 1977, inițial funcționând cu 800 paturi, ulterior numărul paturilor a fost redus periodic, în prezent funcționând cu 328 paturi.
Este situat în comuna Tulgheș, jud. Harghita, pe DJ 127, la o distanță de 50km de Toplița, 145km față de Miercurea Ciuc și 100km de Piatra Neamț. Unitatea asigură asistență medicală pentru pacienți cu afecțiuni psihice din județul Harghita, din județele limitrofe Neamț, Covasna, Mures și alte județe din țară (în special din Ardeal).
(foto nr.13- imagine de ansamblu Spitalul de Psihiatrie Tulgheș)
VALOAREA DE INVENTAR A CONSTRUCȚIEI
Valoarea de inventar din anul 2011 este:
Centrala Termică: 914.072,84 lei;
Rețele Termice: 73,67 lei;
ACTUL DOVEDITOR AL FORȚEI MAJORE, DUPĂ CAZ
Actul doveditor al forței majore este Programul de conformare din Autorizația de mediu nr.103/ 22 iulie 2009 emisă de Agenția pentru protecția mediului Harghita (anexata).
Prezenta documentație, întocmită conform conținutului cadru și metodologiei stipulate în HG.28/2008 și conform legislației în vigoare, evaluează necesitatea și oportunitatea investiției privind ” Modernizarea centralei termice și reparații capitale la rețelele termice exterioare aferente Spitalului de Psihiatrie Tulgheș” cu scopul creșterii eficienței energetice și reducerea emisiilor poluante.
Necesitatea și oportunitatea promovării investiției reiese din dorința beneficiarului de a integra sistemul de încălzire intr-un concept tehnic nou care să aibă ca obiect ”Reparții capitale la Spitalul de Psihiatrie” și din urma expertizei tehnice (anexa nr.L3) realizată în luna septembrie a anului 2011 de către firma S.C Solar Frig Energo Inst S.R.L, str. Rarău, nr.2, Mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj reprezentată de domnul Prof.dr.ing Gheorghe BADEA, expert tehnic atestat MLPAT nr.1593 la specialitățiile It, Is, Ig.
Schema tehnică care ghidează documentația de avizare a lucrărilor de intervenție:
Nota! In acestă documentație se va studia doar partea de încălzire și prepare apă caldă menajeră; partea de spălatorie și bucătărie se va trata în alt studiu deoarece se doreste modernizarea tehnologică a acestora vizând și schimbarea agentului termic , de la abur la energie electrică.
CONCLUZIILE RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
Concluziile preliminare ale expertizei tehnice sunt următoarele:
În cei 40 de ani de utilizare a instalațiilor de încălzire centrală, până în prezent nu s-au executat lucrări de reparații capitale ci doar mici lucrări de reparații de primă urgență pentru a putea menține instalația în funcțiune.
În urma analizei tehnice asupra Centralei Termice și a rețelelor termice exterioare s-au constatat degradări importante care afectează performanțele de comportare ale acestora în scopul satisfacerii exigențelor utilizatorilor.
În prezent consumul de combustibil este exagerat de mare, randamentul este foarte scăzut, iar gradul de siguranță în funcțiune nu se încadrează în normele tehnice existente.
Confortul termic nu este asigurat, cei doi factori importanți fiind pe de o parte gradul scăzut de izolare termică a clădiriilor, iar pe de altă parte parametrii agentului termic total necorespunzători din cauza stării tehnice precare a Centralei Termice.
Concluzia finală a expertizei tehnice :
Centrala termică și rețelele de distribuție a agentului termic, ce fac obiectul prezentului raport de expertiză, puse în funcțiune în anul 1970, sunt depășite atât fizic cât și moral, deoarece acestea sunt degradate având durata de utilizare consumată, respectiv de 41 de ani față de 24-36 ani cât este prevăzut ca valoare maximă admisă în HG 2139/3004, impunându-se înlocuirea lor în cel mai scurt timp posibil. Dimensionarea echipamentelor din Centrala Termică și dimensionarea hidraulică a conductelor se va face în concordanță cu analiza tehnică a întregului sistem și a legislației tehnice în vigoare.
Pentru o reducere a consumului de combustibil, pe lângă o modernizarea a sistemului (Centrală Termică și rețele termice exterioare) se impune și reabilitarea termică a clădirilor.
Obiectivul de investiție ”Centrala Termică și Rețele Termice pentru Spitalul de Psihiatrie Tulgheș” se va implementa în contextul promovării eficienței energetice care are un impact pozitiv asupra reducerii nivelului de poluare în zonele de intervenție, prin reducerea emisiilor de CO2. Operațiuniile propuse contribuie la siguranța alimentării cu energie termică și la un preț al energiei competitiv, având ca rezultat promovarea unor noi activități economice și dezvoltarea celor existente din punct de vedere al competitivității.
Reabilitarea capacitățiilor de producere a energiei termice existente trebuie luată în considerare, în cazul în care este eficientă din punct de vedere al costului investiției, întrucât cea mai mare parte a echipamentelor aflate în funcțiune au durata de viață normată depășită, un consum ridicat de energie și, implicit, un nivel scăzut al eficienței energetice.
Obiectivele modernizării sistemului de încălzire a Spitalului de Psihiatrie Tulgheș sunt:
Rezolvarea alimentării cu energie termică având în vedere randamentul scăzut al centralei termice;
Creșterea gradului de confort al paciențiilor și a personalului operativ;
Creșterea eficacității personalului operativ și a calității serviciilor ce se desfășoară în cadrul spitalului prin asigurarea constantă a consumatoriilor cu agent termic la parametrii de funcționare ale echipamentelor din dotare;
Creșterea siguranței în exploatare;
Reducerea consumurilor proprii tehnologice, electrice și termice și implicit a cheltuielilor bugetare prin asigurarea unor prețuri mai mici de livrare a energiei termice;
Încadrarea în normele de emisii poluante, în vigoare:
pentru combustibil lichid (combustibil lichid ușor, motorină etc.) :
pulberi: 50 mg/m3N;
monoxid de carbon (CO): 170 mg/m3N;
oxizi de sulf (SOx): 1700 mg/m3N;
oxizi de azot (NOx): 450 mg/m3N;
pentru combustibil solid (cărbune, lemn) :
pulberi: 100 mg/m3N;
monoxid de carbon (CO): 250 mg/m3N;
oxizi de sulf (SOx): 2000 mg/m3N;
oxizi de azot (Nox): 500 mg/m3N; (conform I13-2002)
Îmbunătățirea eficienței energetice și economice prin introducerea de noi tehnologii.
Necesitatea proiectului pentru localitate și regiune derivă din considerentul îmbunătățirii parametriilor de mediu, cunoscând faptul că actuala centrală termică este unul dintre cei mai mari poluatori atmosferici din zonă.
SCENARII TEHNICO-ECONOMICE
Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiții pot fi atinse ( în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiții pe termen lung)
Documentația s-a elaborat în faza Studiu de fezabilitate – Proiect complex de investiții conform ord 276/2009 si continutului cadru al Studiului de fezabilitate și a Documentației de avizare a lucrărilor de intervenție din HG28/2008.
Scenarii propuse ( minim două)
Pentru atingerea obiectivelor investiției au fost analizate 3 scenarii, selecția variantei optime a fost justificată cu analiza multicriterială, punctarea fiind realizată pe o scară de la 1 la 5, fiind atribuită nota 1 pentru o satisfacere deficitară a criteriului vizat, respectiv nota 5 pentru o satisfacere în condiții optime a criteriului :
Varianta minimă( Varianta 1)
Această variantă prevede o investiție minimă, de fapt – varianta zero (varianta fără intervenție) care reprezintă alternativa de a păstra centrala termică și rețelele termice în forma actuală.
În această variantă situația actuală continuă să se agraveze si nu rezolvă cerințele din Programul de conformare din Autorizația de mediu nr.103/22 iulie 2009 emisă de Agenția pentru protecția mediului Harghita(Anexa L4).
Varianta medie( Varianta 2)
Această variantă prevede o investiție medie care include toate costurile realiste pentru reabilitarea centralei termice existente folosind tehnologia necesară funcționării pe bază de combustibil lichid ușor (C.L.U) ca și in prezent și reabilitarea rețelei termice existente prin înlocuirea conductelor vechi cu conducte noi din otel ce vor fi izolate cu vată de sticlă si carton bitumat.
În această variantă se rezolvă doar pe termen scurt problemele actuale ale centralei termice si a retelelor termice din Spitalul Tulgheș.
Valoarea totală a proiectului în această variantă este de 2.470.618,019 lei.
Lucrările de reabilitare în această variantă sunt:
Unificarea tipurilor existente de scheme funcționale ale circuitelor termice și aplicarea tipului de schemă rezultat ca optim. Schema de producere a agentului termic pentru încălzire și a apei calde de consum va fi de tipul serie-serie, cu acumulare;
Înlocuirea pompelor de circulație existente, cu turație constantă, cu pompe noi, fiabile, cu turație variabilă și consum redus de energie electrică;
Dotarea cu aparatură de măsură și control a parametrilor agenților termici ( temperatură, presiune);
Prevederea unei stații de dedurizare a apei reci în cadrul schemei de preparare a apei calde de consum, a aburului tehnologic și a apei de adaos;
Dezafectarea ansamblului de conducte, armături și izolații termice existente, cu un grad ridicat de uzură și înlocuirea lor cu materiale noi.
Agentul termic va avea următorii parametrii:
Apă caldă pentru încălzire: 90/70C;
Apă caldă de consum 60C;
Pe circuitul primar se vor prevedea:
Termometre, manometre;
Pe circuitul secundar, de încălzire:
Prepararea apei calde pentru încălzire se va face în schimbătoare de căldură cu plăci legate în paralel.
Circulația apei calde va fi asigurată prin pompe cu turație variabilă, montate pe conductele de retur.
Distribuția apei calde la consumatori se va face prin mai multe ramuri legate la grupul distribuitor/colector.
Preluarea expansiunii apei din circuitul de încălzire și protecția la suprapresiune a instalației se va face prin vase de expansiune inchise cu membrană.
Pierderile de apă din circuitul de încălzire vor fi acoperite cu apă de adaos, preluată printr-o pompă, prin returul agentului primar.
Circuitul de încălzire va fi prevăzut cu:
Termometre, manometre;
Filtre de impurități pe circuitul secundar;
Alimentarea automată a a circuitului de încălzire cu apă de ados, funcție de presiunea din vasul de exapansiune.
Prepararea apei calde de consum se va face în schimbătoare de căldură cu plăci, legate în serie cu schimbătoarele de căldură pentru încălzire.
Schema de funcționare este: o singură treaptă, cu acumulare.
Funcție de regimul de înalțime al consumatoriilor de apă caldă de consum, centrala termică poate asigura nivelul de presiune la livrarea apei calde de consum ( pentru clădiri cu până la 4 etaje) și va fi alimentată cu apă rece potabilă direct din rețeaua de apă potabilă din incinta spitalului.
Schema va cuprinde și recircularea apei calde de consum, prin circuit de recirculare.
Circuitul de apă caldă de consum va fi prevăzut cu:
Termometre, manometre;
Filtre de impurități pe circuitul secundar;
Reglarea automată a funcționării treptei a II-a de preparare a apei calde de consum funcție de temperatura apei calde livrate;
Reglarea automată a funcționării pompei de recirculare, funcție de temperatura apei calde de consum.
Instalații electrice
În principal lucrările la instalațiile electrice sunt de forță și de iluminat.
Lucrările la instalațiile electrice din forță constau în:
Realizarea unui tablou electric de distribuție principal pentru alimentarea următorilor consumatori:
Pompe circulație agent termic pentru încălzire;
Pompe recirculare apă caldă de consum;
Pompe pentru apa de adaos;
Alimentare tablouri automatizare;
Dimensionarea aparatajului și cablurilor de alimentare în conformitate cu puterea utilajelor și echipamentelor;
Realizarea unei instalații de legare la pământ conform standardelor în vigoare.
Pentru centrala termică se va păstra branșamentul existent pentru alimentarea noului tablou electric;
Instalații de automatizare
Instalația de automatizare cuprinde comanda, măsurarea și semnalizarea preventivă a principalelor echipamente ale instalației tehnologice.
Programul de automatizare cuprinde:
Reglarea temperaturii agentului termic secundar (încălzire) prin amestecul apei din conducta de tur a agentului termic primar cu apa din conducta de retur, reglarea se face funcție de temperatura exterioară a aerului și de diagrama de reglaj a instalației de încălzire;
Asigurarea presiunii necesare în instalația de încălzire și implicit asigurarea debitului de apă de adaos necesar, funcție de presiunea din vasele de expansiune;
Reglarea funcționării treptei a II-a de preparare a apei calde de consum, funcție de temperatura apei calde de consum livrate;
reglarea funcționării pompei de recirculare a apei calde de consum, funcție de temperatura apei calde de consum livrate;
semnalizarea depășirii unor parametrii (temperatură, presiune);
indicarea și măsurarea locală a principalilor parametri ( temperatură, presiune, debite);
măsurarea cantităților de energie termică livrată.
Pentru realizarea acestor funcții, centrala termică va fi echipată cu aparataj de automatizare corespunzător:
elemente traductoare( termorezistențe, traductoare de presiune);
elemente de comandă și control ( regulatoare electronice);
elemente de execuție ( ventil cu 2 căi, ventil cu 3 căi, pompă de recirculare);
Astfel, în vederea producerii agentului termic centrala va fi dotată cu :
trei cazane cu puterea termică necesară însumată de 3900 Kwh astfel: pentru încălzire două cazane de 1600 Kwh iar pentru apă caldă de consum un cazan de 700 Kwh.
Cazanele vor fi echipare astfel:
Panou de comandă;
Injectoare CLU cu reglare modulară a arderii;
Tablou electric de forță și automatizare;
Sonde de temperatură;
Filtru CLU;
Pompe de recirculare;
Vase de expansiune de 500 L;
Vas de acumulare apă dedurizată V= 3mc;
Schimbătoare de căldură cu plăci pentru încălzire și apă caldă menajeră;
Rețele termice
Rețelele termice se compun din:
conductele propriu-zise (de regulă metalice) și fitingurile aferente (coturi, curbe, ramificații, reducții etc.) ;
termoizolația conductei și protecția acesteia ;
elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare (compensatoare de dilatare) ;
armǎturi de închidere, reglare, golire, dezaerisire ;
elemente de susținere (suporturi fixe și mobile) ;
sistemul de măsură, control și localizare a avariilor, după caz ;
elemente auxiliare de construcție (canale termice, cămine, estacade) .
Rețelele termice vor fi de tip închis, ramificat, consumatorii fiind grupați pe ramuri.
Se vor folosi canalele termice existente din beton simplu cu secțiunea transversală de 1600, 1440, 1390, 900, 800 mm, h=1.5m. Acolo unde este necesar se vor înlocui plăcile din beton prefabricate care acoperă canalul termic. Plăcile vor avea grosimea de 120,100, 80mm. Lungimea totală a canalului termic este de 1100 de metri.
Conductele pentru încălzire se vor realiza din țeavă de oțel neagră OLT35, iar conductele pentru apă caldă de consum se vor realiza din teavă de oțel zincată OL32, la secțiunile existente.
Vanele și robineții cu PN4, au dimensiunile de 100, 80, 50, 40, 32 mm pentru încălzire și de 1 1/4”, 1”,3/4”,1/2” pentru apa caldă de consum.
Fitingurile vor fi din fontă maleabilă conform STAS 471, curbele din oțel forjat pentu legături, schimbările de direcție se vor realiza prin sudură.
Elementele de separație ( vane , robineți) se vor monta respectând și utilizând tehnologiile clasice de montaj prin flacără sau prin filetare.
Pozarea conductelor se va realiza prin stelaje verticale urmărind profilul canalului termic existent( pe veriticala pereților laterali).
Consolele de susținere a conductelor vor fi prevăzute atât cu puncte fixe cât și cu puncte mobile.
Toate elementele metalice (stelaje și țevi) vor fi protejate anticoroziv.
Izolarea conductelor se prevede în următoarele straturi:
grunduire;
izolare termică cu saltele de vată minerală, grosime de 90 mm, împletitură sârmă ambele fețe;
protecție termoizolație din carton bitumat legat cu sârmă;
Peste canalul termic se va așterne un strat de carton bitumat.
Peste plăcile de beton se va realiza o umplutură de pământ care se va compacta în straturi succesive de 20 cm grosime prin batere cu maiul de mână.
Pe langa analiza criteriala s-a facut si o evaluare a alternativelor optime de realizare a obiectivului de investitie propus sub urmatoarele aspecte:
tehnico-economice;
economico-financiare;
legislative;
sociale;
de mediu și sănătatea populației;
a).Parametrii tehnico-economici:
b).Parametrii economico-financiari:
c). Parametrii legislativi:
Proiectul poate fi implementat din punct de vedere legislativ, în scenariul propus. Proiectul este în concordantă cu politicile de mediu, mai ales în domeniul poluării aerului, din strategiile locale de dezvoltare. Proiectul este în concordantă cu Legea 10/1995 privind calitatea în constructii, cu prevederile legislative privind protectia mediului, precum și cu celelalte acte normative cu referire directe sau indirecte la proiect.
d). Aspecte sociale:
În varianta nr.2 , realizarea proiectului generează îmbunătățirea condițiilor de lucru și igienico-sanitare în Spitalul de Psihiatrie Tulgheș.
Prin implementarea proiectului se estimează o scădere a facturii de energie de la 1.512.727 lei la 1.365.167,268 lei pe an.
e). Aspecte privind mediul înconjurător și sănătatea populației :
Implicatiile proiectului asupra nivelului de viată al populatiei și mediului înconjurator pot fi concretizate astfel:
creșterea calității serviciilor medicale
îmbunătățirea accesului populației la serviciile spitalului
reducerea discrepanțelor datorate condițiilor de lucru ale diverselor departamente ale spitalului
populația comunei va fi protejată deoarece se va asigura un aer mai bun în zonă
având în vedere legatura strânsă dintre mediu și celelalte sectoare economice și sociale, implementarea acestui proiect nu va contribui la dezvoltarea durabilă a întregii zone
Traseele conductelor sunt localizate în incinta spitalului. Lucrările de pozare a conductelor au fost prevazute de-a lungul canelor termice. Dupa finalizarea lucrărilor, traseele vor fi readuse la starea initială. Se vor evita lucrările de construcții în zonele care pot afecta arhitectura imobilelor.
Prin materialele și sistemele de îmbinare propuse nu se exclude posibilitatea apariției avariilor.
În acest context, nu se estimează apariția unui impact negativ asupra mediului. Impactul potențial asupra mediului este redus și acceptabil în perioada de execuție a lucrărilor datorită anumitor factori cum ar fi: zgomot, vibrații, poluare atmosferică, scurgeri accidentale de combustibili cauzate de mijloacele de transport și execuție a lucrării.
La acestea se pot adăuga factorii de stres cauzați de sistarea temporară a utilitățiilor ( apă caldă de consum, încălzire, bucătărie, spălătorie).
Acest impact asupra mediului și asupra factorului uman este însă de scurtă durată, adică pe perioada de execuție a lucrărilor. La finalizarea acestora, spațiile afectate vor fi refacute.
Varianta maximă ( Varianta 3)
Această varianta implică implementarea integrală a investiției propuse în vederea atingerii obiectivelor așteptate.
Acest scenariu este denumit astfel, nu din punct de vedere al valorii de investiții, ci din punct de vedere al obiectivelor proiectului.
În această variantă se propune modernizarea sistemului de producere a energiei termice folosind tehnologia necesară funcționării pe bază de combustibil solid – biomsă (peleți) și reparații capitale la rețelele termice prin inlocuirea conductelor din canalul termic cu conducte din otel preizolate montate direct în sol.
Lucrările de modernizare si reparații capitale propuse sunt cele descrise mai jos:
Clădirea centralei termice existente precum și vechea centrală termică pe cărbuni nu satisfac dpdv al dimensiunilor interioare cerințele cazanelor cu funcționare pe biomasă, ele putând deservi doar depozitării combustibilului solid – biomasă ( peleți).
Clădirea centralei vechi va rămâne în poziția actuală și în funcțiune până la realizarea noii investiții.
Noile cazane termice necesită un spațiu acoperit, ferit de intemperii, de preferat o construcție care să înglobeze atât partea de siloz (depozit biomasă) cât și sala cazanelor .
Schema de producere a agentului termic pentru încălzire va fi comună cu cea a producerii apei calde menajere;
Prevederea unei stații de dedurizare a apei de adaos (Sistemul de dedurizare a apei de adaos din instalație contribuie la menținerea în stare corectă de funcționare a instalațiilor, în principal a cazanelor, schimbătoarelor de căldură, corpurilor de încălzire – conform GT 038-2002, ghid pentru determinare performanțelor energetice ale instalațiilor de încălzire și de apă caldă de consum din clădirile social-culturale existente, în vederea reabilitării șl modernizării acestora ,art.5.1.9);
Dezafectarea rețelei termice existente și montarea unor noi conducte îngropate direct în sol, langa canalul termic, astfel nu se va întrerupe alimentarea cu energie termică a clădirilor din incinta spitalului.
Prevederea unor indicatori de avarie în rețeaua termică;
Prevederea unor rezervoare de acumulare a agentului termic (puffere);
Agentul termic are următorii parametrii:
Apă caldă pentru încălzire: 90/70C;
Apă caldă de consum 60C;
Prepararea apei calde pentru încălzire se va realiza cu ajutorul a 3 cazane pe combustibil solid – biomasă (peleți) cu puterea termică 800 KW fiecare. Deoarece în prezent nu sunt încălzite toate clădirile și consumul de căldură real la nivel de centrală termică este mai mic decât necesarul de căldură pentru întreg spitalul centrala termică se dimensionează pentru încărcarea de bază (2.4MWh putere instalată din 3.2 MWh putere necesară) datorită costurilor investiției care sunt direct proporționale cu puterea instalată.
În acestă situație, recomandăm în viitor, în cazul în care va crește numărul de paturi de spitalizare și se vor reactiva celelate clădiri aflate în conservare, un sistem de încălzire de vârf care va fi necesar în zilele cand temperatura exterioară este foarte scăzută și cererea de căldură este mare. Recomandăm folosirea sistemului de încălzire de vîrf și ca sistem de încălzire de rezervă.
Schema tehnologică pe care o propunem este următoarea:
– cazanele sunt echipate cu câte o pompă care asigură circulația în circuitul primar: cazane -butelie de egalizare a presiunilor – distribuitor colector – butelie de egalizare a presiunilor – cazane. Din rezervoarele de acumulare (puffere) , printr-un distribuitor general, sunt alimentate, independent, circuitele consumatoriilor , prevăzute cu reglarea calitativă centrală în funcție de temperatura exterioară. Pentru acestea se prevede un sistem de recirculare a agentului termic prin robinete automate, menite să mențină constant punctul de funcționare a pompelor.
Astfel, la alegerea numărului de cazane s-a ținut seama de raportul consumurilor în funcție de perioada de consum ( iarnă – vară) , de natura lor ( încălzire, preparare apă caldă de consum ) dar și de obținerea unor indici optimi ai consumului de combustibil prin exploatarea intensivă a utilajelor și evitarea funcționării la sarcini reduse.
S-au ales 3 cazane pentru încălzire având fiecare o putere termica de 800 Kw și un cazan pentru apă caldă de consum de 650 Kw.
Schema de principiu a sistemului de încălzire și preparare apă caldă menajeră
Sistemul propus permite armonizarea debitelor de căldură și de agent termic din circuitul cazanelor cu cel din circuitul consumatorilor , în orice condiții de temperatură exterioară , prin intrarea, respectiv, ieșirea din funcțiune a cazanelor ”în cascadă” în funcție de abaterea de la temperatura de regim stabilită în centrală printr-un traductor de temperatură. Schema este concepută spre a favoriza intrarea rapidă în regim normal de temperatură, prin recircularea inițială a unui debit de agent termic în cazan, astfel încât se scurtează simțitor timpul de producere a condensatului pe suprafața interioară a acestuia. Izolarea hidraulică a unui cazan are loc, automat, prin scoaterea din funcțiune a arzătorului și a pompei, fără a fi necesară manevrarea unor organe de închidere. La fel, are loc, automat, reintrarea în circuit a oricărui cazan. Asigurarea centralei termice împotriva suprapresiunilor accidentale se face prin vase de expansiune închise și supape de siguranță. Vasele de expansiune se vor racorda pe conducta generală de întoarcere(retur) în cazan ( colector ). Apa caldă de consum(menajera) va fi preparată dupa schema aparate în contracurent și rezervoare de acumulare a apei calde (fig.1) cu ajutorul unui cazan pe biomasă cu puterea termica de 650KW.
Sub această formă a schemei funcționale a centralei termice se poate face o etapizare a investitiei.
( fig.1 – instalatie de preparare a apei calde de consum cu aparate în contracurent și rezervoare de acumulare )
Noxele rezultate în urma arderii combustibilului la cazane, în funcție de tipul combustibilului, vor avea următoarele valori maxime de emisie a poluanților (conform I13-2002 ):
pentru combustibil solid (lemn) :
pulberi: 100 mg/m3N ;
monoxid de carbon (CO): 250 mg/m3N ;
oxizi de sulf (SOx): 2000 mg/m3N ;
oxizi de azot (Nox): 500 mg/m3N ;
Construcția care va îngloba întreaga instalație de producere a agentului termic va fi amplasată în spatele centralei termice existente. Construcția va fi împărțită în două zone, o zonă pentru sala cazanelor și o zonă pentru depozitul de biomasa (siloz). Depozitul va fi despărțit de sala cazanelor de un perete rezistent la foc minim 2 ore .
Construcția va fi dotată cu toate instalațiile auxiliare necesare funcționării centralei termice: instalații sanitare, instalații de incălzire, instalații electrice, instalații de automatizare, instalații de curenți slabi.
Rețelele termice exterioare vor fi de tip sistem de rețele termice subterane cu conducte preizolate.
Sistemele de conducte preizolate și elementele auxiliare ale acestora la care ne referim sunt ansambluri compuse din:
Conductele de tur , retur, apă caldă de consum, recirculare apă caldă de consum;
Termoizolația;
Mantaua de protecție;
Sistemul de control, depistare și localizare a avariilor;
Schema de distribuție a agentului termic va fi aceeași ca și a rețelei termice existente, adică o schemă ramificată (radială). Adâncimea minimă de pozare (distanța de la partea superioară a mantalei de protecție a termoizolației conductei și suprafața solului sau suprastructura drumului) este de 0,6 m în spațiile verzi (cu luarea unor măsuri de protecție, conform recomadăriilor furnizorilor) și de 1,0 m în zonele carosabile, cnf. I13-2002.
Conductele preizolate vor înlocui funcțiunea rețelelor termice existente montate în canalul termic, pozându-se în sol, langă canalul termic existent. Canalul termic existent se va dezafecta.
La pozarea în sol a conductelor preizolate și la realizarea rețelelor termice cu astfel de conducte se vor respecta prevederiile Normativului de proiectare și execuție pentru rețele termice cu conducte preizolate montate în sol utilizate la transportul agentului termic de încălzire și a apei calde de consum NP-029-1998.
Sistemele de conducte preizolate pentru rețelele termice montate în sol au materiale componente conform SR-EN 253 ” Sisteme de conducte preizolate pentru rețele subterane de apă caldă”. Mantaua de protecție rezistă la acțiunea agresivă a mediului conform ISO 4607/78 și nu prezintă deformații permanente la variația de temperatură( conform ISO 2506/81).
Elementele componente ale rețelei termice din conducte preizolate ( coturi, curbe, ramificații, elemente de sectorizare, elemente de măsurare a debitului agentului termic, etc.) sunt ansambluri uzinate și prefabricate care se îmbină între ele în vederea alcăturii unui sistem etanș și unitar de rețele termice. Conductele și elementele componente ale rețelei sunt izolate termic, termoizolația fiind protejată la exterior cu o manta de protecție, corespunzător diverselor modalități de utilizare și montaj. Zonele de îmbinare între conducte sau dintre acestea și coturi, curbe, reducții, ramificații, etc. vor fi termoizolate local, realizându-se protecția locală a termoizolației, prin diverse tipuri de manșoane. Izolația hidrofugă a zonei poate fi completată local suplimentar cu benzi speciale termocontractibile.
Deformațiile generate de variațiile de temperatură vor fi preluate prin alegerea unui traseu al rețelei termice cu schimbări de direcție (compensarea naturală L sau Z), compensatori în formă de U sau compensatori axiali.
Rețelele de conducte preizolate vor fi dotate cu sisteme de control, depistare și localizare a avariilor.
Acest sistem se bazează pe proprietatea fizică de scădere a rezistenței termoizolației la pătrunderea umezelii în stratul izolator. Se măsoară rezistența dintre conductorii de Cu, montați în spumă din fabrică, și conducta de oțel, respectiv masă. Aici este emis un impuls în sistemul de conductori. Impulsurile electrice de energie redusă se propagă neperturbate cu o viteză de ca. 137 m/μs sau 137.000 km/s. În cazul pătrunderii de umiditate, se modifică impedanța caracteristică. Din durata de timp dintre impulsul emis și reflexie se calculează poziția locului cu defect.
Umiditatea se poate arăta pe porțiunea măsurată cu o precizie de 0,1% .
Pentru asigurarea funcționării rețelelor termice acestea vor fi prevăzute cu o serie de construcții și amenajări constructive după cum urmează:
Căminele pentru armaturi și prizele pentru sistemul de control, depistare și localizare a avariilor vor fi prevăzute cu capace de acces asigurate contra efracției sau accesului persoanelor neautorizate.
Armăturile prevăzute pe mai multe conducte în noduri vor fi grupate în același cămin.
Căminele se execută conform STAS 6002, 5087 și 2448.
Rețelele termice se vor amplasa de preferință deasupra rețelelor de canalizare sau de apă și sub rețelele de telecomunicații sau cabluri electrice,cnf. I13-2002. Pentru conducerea și supravegherea funcționării sistemelor care alcătuiesc rețele termice, acestea vor fi dotate cu sisteme de măsură, comandă și semnalizare la distanță a principalilor parametri funcționali, prevăzuți de dispecerul rețelei. Acesta are sarcina să asigure echilibrul între producerea și utilizarea energiei termice în condiții de siguranță, economicitate și protecție a mediului.
În acest scop rețelele termice vor fi dotate cu:
aparate de semnalizare pentru:
parametrii rețelei
poziția vanelor acționate electric
nivelului apei din căminele de vane sau de drenare
aparate de măsură și control pentru temperatură, presiune, debit și, eventual duritatea apei, plasate la plecările din centrală sau punctul termic. De la caz la caz se pot determina parametrii și alte puncte semnificative ale rețelei:
noduri de rețea, cămine de vane, racordurile la consumatorii importanți
aparatura de comandă pentru:
vanele și sistemele de reglare a debitelor
pompele de evacuare a apei din căminele de vane
Transmiterea datelor la distanță va fi făcută prin sisteme de telecontrol și telesupraveghere, iar comenzile vor fi efectuate prin sisteme de telecomandă și culegerea datelor, optimizarea, reglarea și programarea funcționării rețelelor vor fi făcute utilizând sisteme de calcul automat, completat de sisteme de telecomunicații.
Pentru evaluarea alternativelor optime de realizare a obiectivului de investitie propus, se analizează opțiunea posibilă sub urmatoarele aspecte:
tehnico-economice;
economico-financiare;
legislative;
sociale;
de mediu și sănătatea populației;
a) Parametrii tehnico-economici:
b) Parametrii economico-financiari:
c). Parametrii legislativi:
Proiectul poate fi implementat din punct de vedere legislativ, în scenariul propus. Proiectul este în concordanță cu politicile de mediu, mai ales în domeniul poluării aerului, din strategiile locale de dezvoltare.
Proiectul este în concordanță cu Legea 10/1995 privind calitatea în constructii, cu prevederile legislative privind protectia mediului, precum și cu celelalte acte normative cu referire directe sau indirecte la proiect.
d). Aspecte sociale:
In varianta nr.3 , realizarea proiectului generează îmbunătățirea condițiilor de lucru și igienico-sanitare în Spitalul de Psihiatrie Tulgheș.
Prin implementarea proiectului se estimează o scădere a facturii de energie (elctrică, termică) de la 1.512.727 lei la 428.743 lei pe an.
Prin realizarea lucrărilor propuse se vor asigura condiții de confort termic mai bune pentru desfășurarea activității în spital și se va imbunătății mediul înconjurător.
Prin oferirea de condiții medicale calitative la Spitalul de Psihiatrie Tulgheș, timpul necesar repunerii în activitate a forței de muncă se reduce simțitor.
Principalul aspect social al investiției este creearea de noi locuri de muncă atât pentru personalul medical prin ridicarea standardelor serviciilor medicale a Spitalului de Psihiatrie Tulgheș.
Asigurarea și siguranța încălzirii sunt unele dintre principalele preocupări sociale.
e). Aspecte privind mediul înconjurător și sănătatea populației :
Implicațiile proiectului asupra nivelului de viată al populației și mediului înconjurator pot fi concretizate astfel:
creșterea calității serviciilor medicale;
îmbunătățirea accesului populației la serviciile spitalului;
reducerea discrepanțelor datorate condițiilor de lucru ale diverselor departamente ale spitalului;
populația comunei Tulgheș, datorită tehnologiei de ardere a combustibililor solizi și a echipamentelor de protecție a mediul va fi protejată deoarece se va asigura un aer mai bun în zonă;
având în vedere legatura strânsă dintre mediu și celelalte sectoare economice și sociale, implementarea acestui proiect va contribui la dezvoltarea durabilă a întregii zone.
Traseele conductelor sunt localizate în incinta spitalului. Lucrările de pozare a conductelor sunt prevăzute de-a lungul canelor termice existente, langa peretele canalului termic opus clădirilor. Dupa finalizarea lucrărilor, traseele vor fi readuse la starea inițială. Se vor evita lucrările de construcții în zonele care pot afecta arhitectura imobilelor.
Prin materialele și sistemele de îmbinare propuse se exclude posibilitatea apariției avariilor.
În acest context, nu se estimează apariția unui impact negativ asupra mediului. Impactul potențial asupra mediului este redus și acceptabil în perioada de execuție a lucrărilor datorită anumitor factori cum ar fi: zgomot, vibratii, poluare atmosferica, scurgeri accidentale de combustibili cauzate de mijloacele de transport și execuție a lucrării.
Nu se va întrerupe funcționarea cu căldură și apă caldă de consum pe parcursul investiției, astfel nu se va creea un factor de stres pentru pacienți și pentru cadrele medicale.
Acest impact asupra mediului și asupra factorului uman este însă de scurtă durată, adică pe perioada de execuție a lucrărilor. La finalizarea acestora, spațiile afectate vor fi refacute.
Scenariul recomandat de elaborator
In urma analizei multicriteriale si a evaluării individuale reiese că scenariul cu numarul 3, cu un punctaj de 45 de puncte a rezultat a fi optim pentru investiție. Scenariul numarul 3 este și cel mai eficient din punct de vedere al costurilor de exploatare pe termen mediu și lung.
Avantajele scenariului recomandat
Prin implementarea scenariului cu numarul 3 se vor satisface cerințele din programul de conformare din Autorizația de Mediu nr.103/22 iulie 2009 privind emisiile poluante ale centralei termice .
Deși investiția este la prima vedere mare, ea se amortizează într-un timp relativ scurt aproximativ 4 ani și există certitudinea procurării combustibilului solid – biomasă(peleți) pe tot parcursul periodei de referință a investiției, aproximativ 25 de ani, iar rețelele termice din conducte preizolate au o durată de viață de minim 30 de ani. Investiția va genera noi locuri de muncă prin stimularea industriei aferente biomasei – fabricarea de peleti – iar din punct de vedere al mediului soluția adoptată este benefică deoarece combustibilul folosit este o resursă regenerabilă iar gazele produse în procesul de ardere sunt absorbite de natură.
Descrierea constructivă, funcțională și tehnologică, după caz
Se va prezenta doar centrala termică deoarece rețelele termice fac obiectul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție și sunt tratate în capitolul II, pct.3 lit h) si i) ale acestui proiect complex de investiții.
Sistemul de încălzire cu biomasă utilizează materii vegetale și organice, precum lemnul in scopul generării de căldură. Sistemele de incălzire cu biomasă sunt diferite față de combustia convențională realizată în sobe pe lemn sau în șeminee, prin controlul amestecului de aer și de combustibil în scopul maximizării randamentului și minimizării emisiilor. Ele includ și un sistem de distributie care transportă căldura de la locul combustiei la beneficiar. Sistemul de încălzire cu biomasă include un mecanism de alimentare automată cu biomasă.
Încălzirea cu biomasă nu este o noutate. Din cele mai vechi timpuri oamenii utilizează sobe și cuptoare alimentate cu lemn pentru a se încălzi. Dezvoltarea sistemelor de încălzire cu biomasă cu alimentare automată a început în anii 70 in Scandinavia, atunci cand prețul petrolului a explodat. Astăzi există o mulțime de sisteme care funcționează la scară mondială și care utilizează diferite biomase. Cu toate acestea mulți specialiști în încălzire cât și publicul larg nu sunt informați asupra rentabilității, eficacității și fiabilității sistemelor de încălzire cu biomasă. Din cauza problemelor asociate emisiilor de gaz cu efect de seră, recent accentul a fost pus pe înlocuirea combustibililor convenționali cu surse de energie care se regenerează, ceea ce a determinat creșterea interesului pentru sistemele de incălzire cu biomasă deoarece aceasta are asigurată reînnoirea.
Încălzirea cu biomasă oferă numeroase avantaje investitorului. Acest tip de sistem poate înlocui resursele costisitoare de energie convențională, cum sunt combustibilii fosili și electricitatea, cu resurse locale de biomasă. Datorită utilizării biomasei sunt diminuate rezidurile globale de poluanți și de gaz cu efect de seră; consumatorul este protejat contra variațiilor bruște și imprevizibile ale prețurilor la combustibili fosili; sunt create noi locuri de muncă la nivel local pentru colectare, preparare și livrare de materiale utilizabile.
Sistemul de incălzire cu biomasă presupune costuri de investiții mai mari decât cele ale sistemelor convenționale pe combustibili fosili. În plus, calitatea biomasei variază mai mult decât cea a combustibililor fosili, care e relativ normalizată. Livrarea, depozitarea și manipularea sunt mai complexe și cer spații mai mari. Toți acești factori cer o implicare și o atenție crescută din partea operatorilor acestor sisteme.
Sistemul de încălzire cu biomasă este mai avantajoas față de cel cu combustibili fosili atât prin costul combustibilului utilizat cât și a cheltuielilor de aprovizionare relativ scăzute.
Sistemul de încălzire cu biomasă este bine adaptat nevoilor procedeelor industriale deoarece multe dintre ele necesită un aport continuu de căldură. Sistemul de încălzire cu biomasă este mai eficient și ridică mai puține probleme tehnice, producând, în cursul unui an, o cantitate constantă de caldură la un nivel apropiat de capacitatea lui nominală de producție. Aceasta maximizează economiile prin înlocuirea cantităților mari de combustibili fosili scumpi, justificând astfel costurile de investiții inițiale mai mari și costurile suplimentare în mâna de lucru pentru funcționarea sistemului.
Situația existentă a obiectivului de investiții:
– Starea tehnică, din punctul de vedere al asigurării cerințelor esențiale de calitate în construcții, potrivit legii
Se vor prezenta doar rețelele termice deoarece ele fac obiectul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție.
A. Rezistență și stabilitate
Rezistența la presiunea lichidelor
Rețele termice exterioare existente nu asigură cerința de rezistență la presiunea lichidelor deoarece:
– toate elementele componente ale rețelei termice exterioare ( conducte, armături) sunt uzate atât fizic cât și moral , înregistrându-se multe defecțiuni, neetanșeități și scurgeri în timp.
– nu mai prezintă rezistență mecanică.
-nefuncționare tuturor dispozitivelor de limitare a presiunii apei din instalațiile termice conform regimului de funcționare.
Rezistența la temperatura lichidelor
Rețelele termice exterioare asigură cerința de calitate deoarece :
-temperatura apei din instalație nu este mai mare decât cea proiectată (90gradeC)
-conductele sunt din oțel iar temperatura maxima este de 115gradeC
Rezistența la variații de temperatură
Aceast criteriu de performanță este satisfăcut deoarece dilatările temice se preiau de către rețeaua de conducte a instalației de încălzire prin compensare naturală si prin compensatori de dilatare.
Rezistența la eforturi în exploatare
Rețelele termice nu mai prezintă rezistența mecanică a părților accesibile ale instalației de încălzire la eforturile care pot fi aplicate în cursul exploatării (șocuri, tasări ale elementelor de construcție sau terenului etc.) astfel nu este satisfacuta această cerință de calitate.
Rezistența la eforturi datorată manevrelor și utilizării
Nu se asigură manevrarea ușoară a organelor de comandă ale rețelei termice și nu există condiții și măsuri pentru asigurarea ușurinței de intervenție pentru manevrare, întreținere și reparații la rețele.
Protecția antiseismică
Această cerință este satisfacută deoarece în canalele termice există ghidaje laterale la suporturile mobile ale rețelelr de conducte.
Integrarea instalației în construcție
Rețelele termice prezintă rezistență la eforturile rezultate din elementele de construcție, în cazul nostru al canalului termic.
Siguranță în exploatare
Evitarea pericolului de explozie
Rețelele termice nu prezintă risc la explozie.
Gradul de asigurare al consumatorului
Această cerinta nu este asigurată deoarece consumatorul nu este asigurat împotriva întreruperilor accidentale ale furnizării căldurii.
Etanșeitatea la apă a instalației de încălzire
Deoarece rețelele termice nu rezistă la presiuni ale apei de până la 6 bar apar umeziri ale suprafețelor exterioare și scurgeri de apă în canalul termic astfel această cerință de calitate nu este îndeplinită.
Securitatea la contact
Nu este asigurată o protecție a utlizatorilor contra leziunilor prin contact cu suprafețele accesibile ale rețelei termice deoarece canalele termice sunt deteriorate și permit accesul la conductele de apă caldă.
Securitatea la radiații calorice și la curenți de aer cald
Nu este cazul la rețele termice.
Securitatea la intruziune
Această cerință nu este îndeplinită deoarece canalele termice care adăpostesc rețelele termice sunt accesibile persoanelor neautorizate și a animalelor.
Siguranța la foc
Riscul de incendiu
Rețelele termice nu prezintă risc la incendiu deoarece temperatura maximă vehiculată prin conducte este de 90 grade C.
Comportarea la foc
Rețelele termice prezintă rezistență la foc datorită materialelor incombustibile din care este alcătuită .
Preîntâmpinarea propagării incendiilor
Nu este cazul la rețelele termice .
Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului
Igiena încăperilor
Putem considera canalele termice ca fiind niște încăperi unde există riscul de a se dezvolta substanțe nocive sau insalubre de către instalațiile de încălzire. Nu există posibilitatea de curațare și intreținere rețelelor termice astfel această cerință de calitate nu este satisfăcută.
Igiena higrotermică a mediului interior
Rețelele termice nu se supun acestei cerințe.
Evitarea poluării aerului de către centralele termice
Rețelele termice nu se supun acestei cerințe.
Izolația termică, hidrofugă și economia de energie
Protecția termică a clădirilor încalzite
Rețelele termice nu se supun acestei cerințe.
Consumul de energie în exploatare al utilajelor
Considerăm utilaje aferente rețelelor termice pompele de circulație a agentului termic în rețea.
Randamentul energetic al acestor pompe este sub 70% , iar consumul minim de energie de pompare pentru circulația agentului termic nu este satisfacut deoarece pompele existente nu sunt cu turație variabilă și nici nu există o automatizare a funcționării pompelor de circulație pentru acordarea regimului termic al sursei cu cel al consumatorului.
Reglajul sarcinii termice
Nu este asigurat un reglaj al sarcinii termice în funcție de necesitățiile de încălzire ale consumatorilor pentru a se evita supraîncălzirea și risipa de căldură.
Izolarea termică a conductelor
Nu se asigură o pierdere de căldură minimă în retelele termice deoarec eficiența termoizolări conductelor riz este mai mică decăt cea normată deoarece izolația termică existentă este intr-o stare avansată de degradare, existând totodată și o cădere de termperatură a agentului termic datorită pierderilor de căldură din rețeaua de distribuție.
Eficiența termicăa corpurilor de încălzire
Rețelele termice nu se supun acestei cerințe.
Gestionarea consumului de energie
Nu se asigură un consum rațional de energie termică deoarece nu există o contorizare a acesteia.
Utilizarea energiei neconvenționale și a recuperării de căldură
Nu se folosește nici un fel de energie regenerabilă pentru pompele de circulație a agentului termic.
Consumul de energie inglobată in elementele instalației
Pentru rețelele termice energia inglobată cuprinzând procesul de realizare al componentelor instalației de la materia prima până la produsul finit este de aproximativ 875325Kwh.
Protecția împotriva zgomotului
Protecția la zgomot
Rețelele exterioare nu se supun acestei cerințe.
Limitarea producerii și transmiterii vibrațiilor produse de utilaje
Pompele de circulație a agentului termic prin sunt amplasate in interiorul centralei termice, clădire care nu este supusă acestei cerințe.
Date tehnice ale investiției:
Zona și amplasamentul
Investiția se află în comuna Tulgheș, strada Centru, nr. 342, județul Harghita în incinta Spitalului de Psihiatrie Tulgheș la o distanță de 150km de Miercurea-Ciuc, 150 km de Tîrgu-Mureș, 100km de Piatra-Neamț.
Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat
Terenul aferent obiectivului se află în intravilanul comunei TULGHȘ în domeniul public al Județului Harghita.
Destinația conform P.U.G – zonă instituții publice și servicii.
Regimul economic: Folosința actuală: Spital de Psihiatrie.
Regimul tehnic: Suprafața totală este de 75.361mp.
Situația ocupărilor definitive de teren: suprafață totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan
Suprafața de teren ocupată de construcția centralei termice este de 308 mp.
Realizarea rețelei termice exterioare nu implică ocuparea definitivă a unor terenuri.
Suprafața de teren necesară pentru zonele de lucru și organizarea de șantier, reprezintă suprafața ocupată temporar pe perioada de execuție a lucrării.
Pentru organizarea de șantier este necesară ocuparea temporară a unei suprafețe de 500 mp .
Caracteristicile principale ale construcțiilor din cadrul obiectivului de investiții, specific domeniului de activitate, și variantele constructive de realizare a investiției, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare
Singura clădire din acestă documentație este clădirea ca va adăposti sala cazanelor și depozitul de combustil solid – biomasă.
Pereții din depozitul de biomasă se vor realiza astfel încât aceștia să permită pătrunderea aerului in stivele de biomasă. Între sala cazanelor și depozitul de biomasă se va construi obligatoriu un perete rezistent la foc min.2 ore.
Principalele caracteristici sunt : lungime 23.5m, lățime 13.81m, înalțime 6 m, acoperiș de tip spațial, rezistența la foc va fi conform P118, stabilitatea la seisim va fi conform cu P100/2006.
Nu se consideră construcții caminele de vane, debitmetru, branșament.
Din Studiul Geotehnic rezultă că, din punct de vedere geomorfologic, hidrologic, și hidrogeologic, amplasamentul are o stabilitate bună, nefiind afectat de fenomene fizico – geologice periculoase, inundații, sau de vreo arteră hidrografică, izvor sau torent.
Adancimea de ingheț conform STAS 6054/87 este de 1,10 m de la suprafața terenului natural sau sistematizat, stratul de fundare fiind încadrat conform STAS 1709/3-90 în categoria pământurilor sensibile la îngheț-dezgheț.
Din punct de vedere seismic, în conformitate cu STAS 11100/1-93, gradul de intensitate macroseismică al zonei corespunzator unei perioade de revenire de 50 ani, este 6 MSK. În conformitate cu Codul P100-1/2006, clasa de importanță și de expunere la cutremur a construcției este I, zona de hazard seismic este caracterizată prin valoarea de vârf a accelerației terenului ag=0,16 și prin perioada de control (colț) Tc=0,7 sec.
Conform CR 1-1-3/2005, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la sol în amplasamentul construcției este s0,k=2,0 kN/m2. Conform NP-082/2004, viteza de referință a vântului în amplasamentul construcției, media pe o durată de 10 minute la 10 m deasupra solului și având 50 de ani intervalul mediu de recurență este Uref≥41 m/s.
Fundația va fi izolată, având adâncimea de fundare Df = 1,50 m față de cota terenului amenajat, iar în zona de amplasare a cazanelor termice se va realiza un radier general la adâncimea Df= 1,50m față de cota terenului amenajat, depășindu-se astfel adâncimea maximă de îngheț.
Funcțiunea clădirii este cea de Centrală termică pe biomasă. Regimul de înălțime este Parter. Destinațiile sunt în conformitate cu planurile de arhitectură prezentate. Clădirea prezintă două zone:
Zona mai mare, dezvoltată pe trei pătrimi din întreaga hală, care cuprinde sala cazanelor;
Zona de depozitare a materialului combustibil, dezvoltată pe o pătrime din întreaga hală metalică.
Înălțimea de nivel este de 6,00 m atât în sala cazanelor cât și în zona de depozitare a combustibilului. Cota ±0,00, reprezentând cota nivelului finit al pardoselii parterului, se află la cca. 0,45 m deasupra terenului natural în zona cea mai ridicată a acestuia, și va fi materializată pe teren în prezența proiectantului.
Construcția are în plan, la nivelul terenului, o formă dreptunghiulară cu laturile 23,5 m (în direcția lungă) și 13,81 m (în direcția scurtă). Elementele structurale din profile metalice cu secțiunea H, respectiv grinzile principale având secțiunea I. Grinzile secundare vor fi profile metalice de forma Z. Pereții interiori (de compartimentare) sunt alcătuiți din panouri ușoare de tip gips carton, rezistente la foc. Acoperișul se realizează din grinzi principale, respectiv grinzi secundare, în două pante de cca 30%, cu învelitoare din panouri termoizolante de tip sandwish. Scurgerea apelor din precipitații de pe acoperiș se realizează printr-un sistem de jgheaburi și burlane la rigole impermeabile, racordate la rețeaua de canalizare din incinta spitalului.
La adoptarea soluției pentru structura de rezistență a construcției proiectate (infrastructură și suprastructură), s-au avut în vedere următoarele: regimul de înălțime (Parter); înălțimiile de nivel obișnuite pentru centrale termice; configurația de deschideri și travei, curenta pentru acest tip de construcții; rezolvarea optimă a cerințelor de functionalitate, folosirea eficientă a suprafeței construite disponibile aprobate prin certificatul de urbanism, condițiile de teren si de seismicitate ale amplasamentului.
Suprastructura clădirii este alcătuită din cadre din profile metalice dispuse ortogonal pe cele două direcții principale/ortogonale ale acesteia, fiind capabile sa preia solicitările produse de încărcările seismice și gravitaționale în condițiile impuse de normativele în vigoare și codurile de încărcări, codul P100-1/2006, normativul SR EN 1997-1-2004, etc.
Pereții de compartimentare din panouri ușoare de gips-carton nu sunt tratați ca elemente structurale, urmând a fi conectați de structura de rezistență (stălpi, grinzi, plăci), în conformitate cu detaliile specifice din codurile CR 6-2006, C104-83, și celelalte prescripții tehnice. Stâlpii sunt din profile europene de forma HE. Grinzile principale au secțiunea transversală de forma IPE. Structura de rezistență a acoperișului din această zonă se asamblează cu șuruburi și este alcătuită din:
învelitoare realizată din panouri sandwish prinse pe grinzi secundare în formă de Z, la 2.00 m interax;
grinzi principale îmbinate de stâlpi metalici fiind realizate din profile europene IPE;
contravântuiri orizontale, dispuse longitudinal și transversal sălii, realizate din profile U îndoite la rece, asamblate la montaj cu șuruburi pe gușeele metalice sudate în uzina de pane.
Subliniem importanța asigurării unei protecții anticorozive, respectiv termoprotecția structurii metalice care va trebui să fie executată sub stricta supraveghere conform soluției prezentate în cadrul proiectului de arhitectură.
Infrastructura construcției, este compusă din:
Sistemul de fundatii
Fundațiile sub stălpi sunt de tip :
Izolat din beton armat cu dimensiunea de 90x90cm în zona stălpilor metalici;
Radier general în zona de amplasare a cazanelor termice, la adâncimea de 1,50m.
Fundarea construcției se face depășindu-se astfel adâncimea maximă de îngheț și stratul de sol vegetal de la suprafață, după cum urmează :
în zona stâlpilor metalici, la o adâncime de 1,50 m față de cota terenului natural, respectiv la -1,95 m fata de cota ±0,00 a construcției, fundațiile izolate fiind prinse între ele printr-o rețea de grinzi de fundare.
în zona cazanelor termice, la o adâncime de -1,95m față de cota ±0,00 a construcției, respectiv la 1,50 m adâncime față de cota terenului natural.
Dimensiunile în plan ale fundațiilor asigură ca presiunile verticale efective pe talpa fundațiilor să nu depășească capacitatea portantă a terenului bun de fundare, respectiv: Ed < Rd, unde Ed=Vd/A’, iar Rd este capacitatea portantă a terenului, respectiv calculul tasării terenului.
Elevațiile tălpilor de fundații
În zona stâlpilor, elevațiile din beton armat 45×45 cm sunt prevăzute pentru a asigura transmiterea corespunzătoare a încărcărilor stâlpilor la tălpile de fundații și o bună comportare generală a infrastructurii.
Planșeul peste sol
Placa suport a pardoselii este din beton armat, cu grosimea de 15 cm, și este așezată pe un strat de pietriș de 20 cm grosime cu rol de rupere a capilarității. Umplutura se va realiza numai din pământ compactat, fiind interzisă folosirea ca material de umplutură a pământului decapat cu resturi vegetale sau molozului rezultat din alte lucrări. Înainte de turnarea betonului, peste stratul de pietriș se va așterne hârtie sau folie de polietilenă pentru a împiedica scurgerea laptelui de ciment în stratul de pietriș. În proiect se prevede turnarea betonului în grinzile de fundații și în plăcile suport ale pardoselii în aceiași etapă de turnare; plăcile sunt prevăzute cu o armare dublă, la partea superioară și la cea inferioară Ф 8/15 cm pentru asigurarea unei bune comportări în exploatare. In proiectele de sistematizare verticală, amenajări exterioare și instalații se vor prevedea măsuri de protecție a stratului de fundare împotriva umezirii, după cum urmeaza :
a) Măsuri pentru evitarea stagnării apelor superficiale în jurul clădirii, a infiltrării în teren a apelor de suprafață, și pentru îndepărtarea rapidă de construcție a apelor din precipitații:
realizarea umpluturilor din jurul construcției se va face imediat după ce construcția a depășit nivelul terenului, în scopul creerii unui ecran perimetral impermeabil, menținerii unor condiții stabile de umiditate sub trotuare prin ecranul impermeabil, și a protecției împotriva infiltrațiilor de apă de suprafață în terenul de fundare; umpluturile se vor executa numai din pământ (fără resturi de sol vegetal, deșeuri de materiale de construcții, materiale drenante), care va fi bine compactată (în straturi etanșe de max. 10-15 cm grosime în conformitate cu normativele C29/85, C169/1988). Compactarea se va face cu mijloace terasiere de mică capacitate, adecvate lucrului în spații înguste (maiuri mecanice, plăci vibratoare), la o umiditate w=14%, astfel încăt în stare uscată să se obțină o valoare de control a greutății volumetrice a pământului în conformitate cu prevederile STAS 9850/89 – "Lucrări de îmbunătățiri funciare – Verificarea compactării lucrărilor" (recomandabil până la obținerea unei greutății volumice în stare uscată gw=1,7 t/m3 ).
evacuarea apelor de pe acoperiș se va face prin burlane, la rigole impermeabile special prevăzute în acest scop.
La realizarea structurii se vor folosi materiale obișnuite, utilizate în mod curent la acest tip de construcții. Materialele principale sunt următoarele :
Betoane:
C8/10 (Bc10) în blocurile din beton simplu ale fundațiilor izolate;
C16/20 (Bc20) în elementele din beton armat (cuzineții fundațiilor izolate, grinzi de fundație/elevații, placa suport a pardoselii parterului, radier general).
Oțel beton: OB 37 la armăturile de rezistență transversale, la armăturile constructive și de montaj
PC 52 la armăturile de rezistență longitudinale rezultate din calcul sau pe baza procentelor minime de armare. Materialele folosite (betoane si oteluri) vor respecta condițiile cerute de standardele de produs, precum și SR EN 1992-1-1-2004 si NE 012-99. Oțel laminat:Toate laminatele folosite trebuie să corespundă prevederilor din SR EN 1997. Laminatele din oțel trebuie să fie însoțite de certificate de calitate uzinale și să fie marcate de către uzina producătoare.
Situația existentă a utilitățiilor și analiza de consum:
Necesarul de utilități pentru varianta propusă promovării
Coloana 7 din tabelul de mai sus.
Soluții tehnice de asigurare cu utilități
Pentru a asigura cu utilități (apă rece, canalizare, energie electrică, curenți slabi ) clădirea propusă pentru centrala termică se va racorda la utilitățiile existente in incinta Spitalului.
Concluziile evaluării impactului asupra mediului
În ceea ce privește problemele de protecția mediului, vor fi prevăzute măsuri obligatorii pentru executantul lucrării astfel încât să se preîntâmpine degradarea factorilor de mediu. În acest sens:
protejarea apelor, solului și subsolului în zonele adiacente obiectivului de lucru;
restrângerea pe cât posibil a spațiului de depozitare a materiilor prime pe suprafete rațional dimensionate, lângă obiectivul de execuție;
excedentele de materiale rezultate în urma săpăturilor, vor fi transportate și depozitate, conform acordurilor încheiate cu beneficiarul, în locuri special amenajate (rampe de deșeuri sau terenuri scoase din folosință și având această destinație) cu respectarea principiilor ecologice.
Lucrările propuse prin prezentul proiect nu conduc la poluarea semnificativa a zonei.
Componenta de mediu apa
Poluanți în perioada de execuție
Pentru a evita poluarea în vecinatatea lucrărilor, utilajele vor fi stocate la sfârșitul zilei de lucru într-o parcare betonată special amenajată într-o zonă mai înaltă, prevazută cu o pantă astfel încât apele pluviale și eventualele scăpari de carburanți sa fie reținute într-un separator de produse ușoare. Împurificarea apelor poate aparea și în cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere de la mașinile și utilajele din timpul execuției, aceste scurgeri fiind în cantități mici nu pot infesta apa subterana.
Poluanți în perioada de exploatare
Exploatarea sistemului de alimentare cu energie termică regenerabilă nu are efecte negative asupra apelor de suprafață și a celor de adâncime. Prin etanșarea conductelor de transport agent termic se elimină exfiltrațiile în sol.
Componenta de mediu sol si subsol
Poluanți în perioada de execuție
Sursele de poluare în perioada de execuție sunt generate de:
Traficul auto prin scurgeri accidentale de produse petroliere în timpul operațiilor de alimentare sau datorită stării tehnice defectuoase a utilajelor și echipamentelor de transport și montaj;
Depozitarea materialelor de construcții și a deșeurilor pe suprafețe de teren neimpermeabilizate.
Reducerea impactului asupra solului și subsolului se realizează prin utilizarea mijloacelor de transport și montaj în stare buna de funcționare și depozitarea controlată a reziduurilor și a materialelor de constructii.
Poluarea solului și subsolului se caracterizează ca fiind negativă moderată spre neglijabil.
Poluanți în perioada de exploatare
Prin măsurile care se iau în perioada de execuție, se elimină posibilitatea exfiltrațiilor.
În perioada de exploatare, poluarea solului și subsolului este neglijabilă.
Componenta de mediu aer
Poluanți în perioada de execuție
Pentru realizarea obiectivului se vor executa lucrări de excavații, transportul pamântului, a betoanelor, utilajelor, etc. care implică utilizarea mijloacelor de transport grele: autocamion, autobasculanta, buldoexcavator, automacara, autobetonieră. Poluanții pentru aer în timpul executiei sunt: praful, gazele de eșapament.
Praful rezultat de la rularea mijloacelor de transport pe căile de acces din incinta obiectivului, execuția sistematizării pe verticală, împraștiere balast, pământ, compactare, construire, etc.
Gazele de eșapament rezultă de la mașini și utilaje în timpul execuției.
Sursele de impurificare ale atmosferei asociate activităților de execuție sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafața de teren pe care au loc lucrările.
Poluarea componentei de mediu aer este de scurtă durată, limitată în timp (perioada de execuție).
Poluanți în perioada de exploatare
Sistemul de alimentare cu energie termică regenerabilă nu generează poluanți atmosferici.
Componenta de mediu biodiversitate
Lucrările propuse prin prezentul proiect pot conduce la intensificarea factorilor de stres asupra ecosistemelor naturale, atât prin lucrările directe, cât și prin efecte colaterale cum sunt intensificarea traficului rutier, creșterea activitatii antropice. Se apreciază că dezechilibrele asupra ecosistemelor naturale din zonă vor avea o intensitate redusă către neglijabil, acestea având un caracter reversibil.
Peisaj
Lucrarile de alimentare cu energie termică regenerabilă nu vor aduce schimbări în peisajul zonal.
Mediul socio-economic
Prin promovarea proiectului se vor îmbunătăți condițiile de viață ale angajaților din cadrul spitalului. Se vor asigura condiții mai bune pentru desfășurarea serviciilor către pacienți. Se va reduce factura de electricitate si combustibil.
Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
Poluanți în perioada de execuție
Sursele de zgomot și vibratii se produc în perioada execuției de la utilajele de execuție și de la traficul auto. Nivelul total de zgomot nu depașește 70 dBA la limita perimetrului construit și 50 dBA la cel mai apropiat receptor protejat.
Poluanți în perioada de exploatare
Deoarece pompele de circulație ale agentului termic sunt montate în spații închise și sunt silențioase nivelul de zgomot este 0.
Lucrările propuse nu produc și nu folosesc radiații în procesul tehnologic, deci nu necesită măsuri de protecție.
Gospodărirea deșeurilor
Deșeuri rezultate în perioada de execuție
În perioada de execuție pot rezulta următoarele tipuri de deșeuri: pământ de descopertare, de excavație, materiale de construcții, resturi conducte, conductori, tâmplarie, uleiuri uzate.
Evidența gestiunii deșeurilor generate în decursul desfășurării lucrărilor pe șantier, colectarea, transportul și depozitarea temporară sau definitivă a acestora se va face conform prevederilor HGR nr.856 din 16.08.2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor și aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.
Deșeuri rezultate în perioada de exploatare
Din exploatarea sistemului de alimentare cu energie termică regenrabilă – biomasă rezultă deșeuri sub formă de cenușă, aproximativ 0.5-1% din volumul de biomasă folosită, care este colectată și folosită ca ingrășământ pentru pământ.
Monitorizarea mediului
Se prevăd masuri de monitorizare a parametriilor gazelor de ardere.
Descrierea lucrărilor de bază și celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază
Rețelele termice exterioare:
Din punct de vedere constructiv, rețelele termice vor fi amplasate îngropat lângă canalele termice existente urmând o schemă de distribuție ramificat-arborescentă (de la centrala termica la consumatori).
Din punct de vedere funcțional, rețelele termice vor funcționa cu doi agenți termici: apă caldă 90gradeC, apă caldă de consum 60gradeC.
Din punct de vedere tehnologic rețele termice vor fi prevăzute cu un sistem de detecție avarie peroformant care va reda exact locul unei avarii.
Descrierea, după caz, a lucrărilor de modernizare efectuate în spațiile consolidate/reabilitate/reparate
După montarea conductelor preizolate direct în sol, se vor racorda toate clădirile din incinta spitalului la noua rețea termică apoi canalul termic impreună cu conductele din el se vor dezafecta. Prin dezafectare înțelegem scoaterea conductelor vehi din canalul termic si astuparea canalului termic cu pămant.
Depozitul de combustibil poate fi de mai multe tipuri.
În această documentație specificăm două tipuri de depozite (silozuri) :
1. Depozit tip siloz vertical 2. Depozit rectangular
Consumul de utilități:
necesarul de utilități rezultate, după caz în situația executării unor lucrări de modernizare
Rețeaua termică nu necesită utilități.
estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități
Nu se va depăși consumul inițial de utilități.
Durata de realizare și etapele principale; graficul de realizare a investiției
Defalcarea activitatilor proiectului pe luni :
luna 1 reprezintă luna în care se demarează organizarea licitației de proiectare
întrucât lucrările propuse nu se pot executa decât cca. 9 luni/an, se consideră că realizarea investiției se va derula pe parcursul a 2 ani.
Costurile estimative ale investiției
Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general
Anexa 1.
Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției
Anexa 3.
Propunem o etapizare a lucrărilor în cazul în care nu se dispune de fonduri pentru întreaga investiție astfel:
1. Realizarea rețelei termice exterioare (prioritară datorită pierderilor din rețea)
2. Construirea spațiului pentru centrala termică.
3. Utilarea centralei termice cu echipamente termice.
Analiza cost-beneficiu
Anexa 4
Analiza comparativă a costului realizării lucrărilor de intervenții față de valoarea de inventar a construcției
Numai pentru retelele termice
A = Valoarea investitiei propuse 1675320 lei ( inclusiv TVA )
B = Valoarea de inventar 73.67 lei
R = A/B = 1675320 / 73.67 = 22740
Sursele de finanțare a investiției
Sursele de finanțare a investiției se constituie în conformitate cu legislația în vigoare și constau în fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile și alte surse legal constituite.
Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției
Număr de locuri de muncă create în faza de execuție
Nu se vor crea noi locuri de muncă în faza de executie.
Număr de locuri de muncă create în faza de operare
Nu se vor crea noi locuri de muncă în faza de operare.
Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției
Valarea totală(INV) inclusive TVA ( mii lei)
Eșalonarea investiției(INV/C+M)
Anexa 2.
Durata de realizare(luni)
S-a estimat ca prezenta investitie se poate realiza într-o perioadă de 10 luni.
Capacități( în unități fizice și valorice)
Clădire Centrala Termică+Depozit biomasă (buc): 1 buc
Puterea termica instalata (MWh): 3,05 MWh
din care:
încălzire (MWh): 2.4 MWh – 3x800KW
apa caldă de consum (MWh): 1 x 0,65 MWh
Retele termice (km): 4000 ml
1 km conductă de ducere agent termic încălzire
1 km conductă de întoarecere agent termic încălzire
1 km conductă de ducere apă caldă de consum
1 km conductă de circulație apă caldă de consum(recirculare)
3) Cămine de vane (buc): 24 buc
4) Suprafata utila (m2): 75.354 mp
Alți indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiția, după caz
Norme de protectia muncii
Documentatia s-a întocmit cu respectarea prevederilor legale (Legea securitatii și sanatatii în munca nr.319/2006 și Ordinul nr. 359/1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii) elaborate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale și Familiei, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii și Inspectoratul Teritorial de Munca.
Proiectantul atrage atenția asupra obligativității respectării normelor generale de protecție a muncii și a normelor specifice de protectie a muncii caracteristice activitatilor de constructii, precum și repectarea și aplicarea hotarârilor de guvern ce privesc transpunerea directivelor europene în domeniul securitatii și sanatatii în munca, în legislatia româneasca:
HGR nr. 300/2006 modificata și completata cu HGR nr. 601/2007 privind cerintele minime de securitate și sanatate pentru șantierele temporare.
HGR nr. 971/2006 privind cerintele minime de securitate și sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
Locurile periculoase trebuie sa fie semnalizate atât ziua cât și noaptea prin indicatoare de circulatie sau tablițe indicatoare de securitate, prin mijloace adecvate (împrejmuiri, balustrade, bratari colorate – în cazul cablurilor electrice subterane, bariere, etc.), prin marcaje realizate prin aplicarea de vopsele sau prin materializarea de elemente prefabricate sau prin orice alte atentionari speciale, reglementate prin prevederile dispozitiilor legale în vigoare sau aparute ca necesare în functie de situatia concreta din timpul executiei sau al exploatarii lucrarilor proiectate.
Se va tine seama în acest sens anexele la HGR nr. 971/2006:
Anexa 1 – Cerinte minime generale privind semnalizarea de securitate și/sau de sanatate la locul de munca
Anexa 2 – Cerinte minime generale privind panourile de semnalizare
Anexa 3 – Cerinte minime privind semnalizarea pe recipiente și conducte
Anexa 4 – Cerinte minime privind identificarea și localizarea echipamentelor destinate prevenirii și stingerii incendiilor
Anexa 5 – Cerinte minime privind semnalizarea obstacolelor și a locurilor periculoase și pentru marcarea cailor de circulatie
Anexa 6 – Cerinte minime privind semnalele luminoase.
La execuția instalatiilor termcie tuturor muncitorilor li se va face instructajul corespunzator specificului locului de munca.
Nu se vor folosi la executie utilaje și scule defecte care pot provoca accidente prin folosirea lor. Personalul de executie va fi instruit în mod special privind protectia muncii, prevenirea și stingerea unor eventuale incendii, conform normelor în vigoare. Constructorul va asigura echipamentul de protectie a muncii specific pe meserii și lucrari pe tot timpul executiei lucrarii.
Pe timpul execuției se interzice accesul persoanelor străine în raza de acțiune a utilajelor sau sculelor cu care se execută lucrarea. Toate organele de mașini aflate în mișcare, care prezintă pericol de accidente, vor avea prevăzute apărători de protecție conform normativelor în vigoare.
Măsurile și indicatiile din normele de protectia muncii nu sunt limitative, executantul și beneficiarul urmând sa ia în completare și orice alte masuri de protectia muncii, de siguranta circulatiei și de PSI, pe care le vor considera necesare sau pe care le vor solicita autoritatile locale de specialitate, tinând seama de situatia concreta a lucrarilor din timpul executiei sau exploatarii.
Executantul și beneficiarul ramân direct raspunzatori de neaplicarea tuturor masurilor de securitate a muncii care vor trebui sa fie aduse la cunoștintă, prin instructaje întocmite periodic, tuturor persoanelor implicate în executia sau exploatarea lucrarilor proiectate.
Norme PSI
Pe întreaga perioada de executie a lucrarilor prevazute în obiectivul de investitie proiectat, se vor lua toate masurile necesare de protectie împotriva posibilitatii izbucnirii unui eventual incendiu prin punerea în aplicare și respectarea prevederilor:
Ordinului MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare împotriva incendiilor
Legii nr. 307/2006 privind apararea împotriva incendiilor
Ordinului nr. 712/2005 al MAI modificat prin Ordinul nr. 786/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor în domeniul situatiilor de urgenta
Ordinului nr. 108/2001 al MI pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice – DGPSI-004
Ordinului nr. 349/2004 al MAI pentru abrogarea și modificarea unor acte normative interne care fac referire la standardele nationale
HG nr. 537/2007 privind stabilirea și sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor
Se vor elimina toate sursele de foc, scântei, pe timpul execuției. Se vor monta plăcuțe de avertizare cu inscriptia "FUMATUL OPRIT".
Toate materialele combustibile și inflamabile vor fi protejate și amplasate la distante
corespunzătoare de constructiile existente, în funcție de tipul materialelor.
La stingerea unui eventual incendiu se va folosi apa din reteaua interioară a spitalului prin intermediul hidrantilor subterani de incendiu existenti, cei mai apropiati de zonă. Se vor lua măsuri ca accesul la hidrantii subterani de incendiu să fie asigurat în permanentă. În lipsa acestora contractorul trebuie să aibă la îndemână stingătoare de incendiu portabile.În timpul executiei și exploatării se vor lua toate măsurile de prevenire și stingere a incendiilor.
CONTRIBUȚII PROPRII ÎN DOMENIUL TEMATICII PROPUSE
Contribuțiile proprii constau în realizarea studiului de fezabilitate – proiect complex de investiții ( SF+DALI) precum și a analizei cost-beneficiu anexată studiului.
Am adus nou pe plan național un concept de sistem de producere a energie termice de capacități mari pe bază de biomasă ( peleti si tocatura de lemn) pentru ansambluri de clădiri, in situația de față un spital de psihiatrie cu 34 de clădiri aflat într-o zonă montană cu potențial energetic mare din punct de vedere al existenței biomasei.
Lucrare de cercetare nu este doar una teoretică, ea este deja pusă în aplicare, este o situație concretă care se va materializa în scurt timp.
Un alt aspect tehnic important este prezentarea detaliată a schemelor de instalații și a planurilor pentru faza studiu de fezabilitate.
Modul de valorificare a cercetării de față este, cum am amintit mai sus, pus în practică și constituie un model pentru instituțiile de stat și a ansamblurilor de clădiri din zone cu potențial energetic din punct de vedere al prezenței biomasei.
CONCLUZII
În urma studiului, la Spitalul de Psihiatrie Tulgheș, județul Harghita, se va obține o economie de energie, un cost redus al exploatării sistemului de producere a energie termice și nu în ultimul rând se obține o certitudine a aprovizionării cu combustibil pe următorii 20 de ani.
BIBLIOGRAFIE
HOTĂRÂRE Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții
Legea 10/1995 Lege privind calitatea în constructii
HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii
Legea 50/1991 Lege privind autorizarea executării constructiilor și unele măsuri pentru realizarea locuintelor
Ordin MDLPL nr.863/2008Pentru aprobarea „Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din HG nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii și lucrări de interventii
Legea 319/2006 Legea securitătii și sănstătii în muncă
HGR nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare aprevederilor Legii nr. 319/2006
OUG 195/2005 privind protectia mediului
Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului
HGR nr. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind mărimea zonelor de protectie sanitară și hidrogeologică
Ordin MSF nr.235/2002 pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viată al populatiei
Legea 311/2004 Lege privind modificarea și completarea Legii nr.458/2002
I13-2002Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de încălziri centrale.
SR 1907/1/2-2002 Instalații de încălzire Stabilirea necesarului de caldura
P100/1-2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
STAS 6054-1997 Teren de fundare. adâncimi maxime de înghet
SR 11100/1-1993 Zonare seismica. macrozonarea teritoriului româniei
SR 8591-1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
SR EN 10297-1:2003 Tevi de otel fara sudura laminate la cald
STAS 6086-1980 Tevi patrate și dreptunghiulare din otel fara sudura
SR 6898/1-1995 Tevi de otel sudate elicoidal. Partea 1: tevi de uz general
STAS 7656-1990 Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii
SR ISO 1127-1996 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante și mase liniare conventionale
SR ISO 1127- Tevi de otel inoxidabil. dimensiuni, tolerante și mase liniare
STAS 10358-1988 Tevi rotunde fara sudura trase sau laminate la rece din oteluri inoxidabile sau refractare
STAS 10617/2-1984 Tevi de polietilena de înalta densitate. Dimensiuni
GP 029-1998 Ghid de proiectarea pentru rețele termice exterioarea folosind condcte preizolate montate direct in sol
SRE Directiva Europeana pentru Surse regenerabile de energie
Plan de Dezvoltare( Master Plan) pentru Biomasă-România
Termoficare 2006-2015, căldură și confort
Codul Silvic al României- Legea nr.46/2008
Legea nr.220 din 2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie
Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România ( solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locații pentru dezvoltarea investițiilor în producerea de energie electrică neconvențională – Ioan Turcu – Icemenerg SA
Ghid pentru analiza cost-beneficiu
www.polytechnik.com
www.reetscreen.net
***serefen
BIBLIOGRAFIE
HOTĂRÂRE Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții
Legea 10/1995 Lege privind calitatea în constructii
HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii
Legea 50/1991 Lege privind autorizarea executării constructiilor și unele măsuri pentru realizarea locuintelor
Ordin MDLPL nr.863/2008Pentru aprobarea „Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din HG nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii și lucrări de interventii
Legea 319/2006 Legea securitătii și sănstătii în muncă
HGR nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare aprevederilor Legii nr. 319/2006
OUG 195/2005 privind protectia mediului
Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului
HGR nr. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind mărimea zonelor de protectie sanitară și hidrogeologică
Ordin MSF nr.235/2002 pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viată al populatiei
Legea 311/2004 Lege privind modificarea și completarea Legii nr.458/2002
I13-2002Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de încălziri centrale.
SR 1907/1/2-2002 Instalații de încălzire Stabilirea necesarului de caldura
P100/1-2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
STAS 6054-1997 Teren de fundare. adâncimi maxime de înghet
SR 11100/1-1993 Zonare seismica. macrozonarea teritoriului româniei
SR 8591-1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
SR EN 10297-1:2003 Tevi de otel fara sudura laminate la cald
STAS 6086-1980 Tevi patrate și dreptunghiulare din otel fara sudura
SR 6898/1-1995 Tevi de otel sudate elicoidal. Partea 1: tevi de uz general
STAS 7656-1990 Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii
SR ISO 1127-1996 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante și mase liniare conventionale
SR ISO 1127- Tevi de otel inoxidabil. dimensiuni, tolerante și mase liniare
STAS 10358-1988 Tevi rotunde fara sudura trase sau laminate la rece din oteluri inoxidabile sau refractare
STAS 10617/2-1984 Tevi de polietilena de înalta densitate. Dimensiuni
GP 029-1998 Ghid de proiectarea pentru rețele termice exterioarea folosind condcte preizolate montate direct in sol
SRE Directiva Europeana pentru Surse regenerabile de energie
Plan de Dezvoltare( Master Plan) pentru Biomasă-România
Termoficare 2006-2015, căldură și confort
Codul Silvic al României- Legea nr.46/2008
Legea nr.220 din 2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie
Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România ( solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locații pentru dezvoltarea investițiilor în producerea de energie electrică neconvențională – Ioan Turcu – Icemenerg SA
Ghid pentru analiza cost-beneficiu
www.polytechnik.com
www.reetscreen.net
***serefen
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Modernizarea Sistemulul de Producere Si de Distributie a Energiei Termice In Scopul Cresterii Eficientei Energetice Si Reducerea Emisiilor Poluante la Spitalul de Psihiatrie Tulghes, Judetul Harghita (ID: 162852)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.