Lucrari Topografice Pentru Intocmirea Proiectului de Reabilitare a Strazii. Prelungirea Bcuuresti Km 0 + 0.00 Km 1 +217.16 din Municipiul Calarasi, Judetul Calarasi

LUCRĂRI TOPOGRAFICE PENTRU ÎNTOCMIREA

PROIECTULUI DE REABILITARE

A STRĂZII PRELUNGIREA BUCUREȘTI

KM0+0.00 – KM1+217.16, DIN MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

CUPRINS

CAPITOLUL I – REALIZAREA REȚELEI GEODEZICE DE SPRIJIN

1.1 Triangulația: generalități, scurtă privire istorică

1.2 Clasificarea rețelelor de triangulație

1.2.2 Identificarea punctelor de triangulație

1.2.3 Materializarea în teren a rețelelor geodezice

1.2.4 Bornarea punctelor geodezice

1.3 Metode de îndesire a punctelor de sprijin

1.3.1 Proiectarea rețelelor de drumuiri

1.3.2 Drumuire sprijiniă la capete pe puncte de coordonate cunoscute

CAPITOLUL II – LUCRĂRI TOPOGRAFICE NECESARE PROIECTĂRII REABILITĂRII PRELUNGIREA BUCUREȘTI, Km0+0.00 – Km1+217.16

2.1 Lucrări topografice pentru materializarea axului drumului existent

2.2. Măsurători topografice pentru întocmirea planului de situație la scara 1:500, și a profilelor longitudinale și transversale

2.3 Stația totală Leica TCR 805

CAPITOLUL III – AUTOMATIZAREA LUCRĂRILOR TOPOGRAFICE

3.1 Desenarea automată a profilelor longitudinale și transversale

3.2 Programul de calcul TopoLT

CAPITOLUL IV- TRASAREA PE TEREN A ELEMENTELOR DE DRUM PROIECTATE

4.1 Trasarea pe teren a direcțiilor și precizia trasării

4.1.1 Calculul erorilor la măsurarea unghiurilor

4.2. Trasarea pe teren a lungimilor din proiect și precizia trasării

4.3 Metode de trasare a punctelor

CAPITOLUL V- STUDIU DE CAZ

5.1 Memoriu tehnic

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

LISTA FIGURILOR

Fig. 1 Drumuirea sprijinită la capete pe două puncte cunoscute și orientări cunoscute

Fig. 2 Elementele și punctele principale ale curbei circulare

Fig. 3 Trasarea hectometrilor pe curba circulară principale ale curbei circulare

Fig. 4 Pichetarea traseului de drum

Fig. 5 Distanța S dintre vârfurile traseului Vn și Vn+1

Fig. 6 Ridicarea detaliilor planimetrice prin metoda radierii

Fig. 7 Ridicarea detaliilor planimetrice prin metoda absciselor și ordonatelor

Fig. 8 Ridicarea detaliilor planimetrice prin metoda intersecției liniare

Fig. 9 Descrierea stației totale Leica TCR 805

Fig. 10 Trasarea pe teren a direcțiilor

Fig. 11 Metoda coordonatelor polare

Fig. 12 Controlul trasării pe teren al punctelor C1 și C2

Fig. 13 Influența erorii de centrare asupra poziției punctului trasat C

Fig. 14 Influența erorii de reducție asupra poziției punctului trasat

Fig. 15 Metoda coordonatelor rectangulare

LISTA TABELELOR

Tabel 1 Precizia de măsurare a distanțelor în funcție de modul de măsurare

Tabel 2 Raza de măsurare a stației totale

Tabel 3 Tastatura și ecranul

Tabel 4 Antemăsurătoare

Tabel 5 Extras de materiale

Tabel 6 Extras de manoperă

Tabel 7 Deviz estimativ

LISTA PLANȘELOR

Planșa 1: Plan de încadrare în zonă

Planșa 2: Schița drumuirii

Planșa 3-5: Plan topografic

Planșa 6: Plan de stiuație (Profile longitudinale stânda, dreapta)

Planșa 7-9: Profile transversale

Planșa 10-11: Plan de trasare (Metoda coordonatelor polare)

Planșa 12-14: Descrieri topografice

INTRODUCERE

CAPITOLUL I – REALIZAREA REȚELEI GEODEZICE DE SPRIJIN

1.1 Triangulația: generalități, scurtă privire istorică

La noi în țară rețelele geodezice de stat (triangulație și respectiv nivelment) sunt realizate într-o densitate convenabilă pentru marea majoritate a lucrărilor topografice–fotogrammetrice, cartografice sau cadastrale.

Rețeaua geodezică a României

Rețelelor geodezice de stat se execută separat pe ordine, de la complex către simplu.

Rețelele geodezice de stat se construiesc după principiul omogenității, adică se urmărește asigurarea unei precizii de determinare, în general, uniformă, pentru toate punctele geodezice din rețea. Principiul omogenității este realizat în primul rând prin faptul că, construcția rețelelor geodezice de strat se desfașoară succesiv de la superior spre inferior, după ce ciclul complet-proiectare, observare, prelucrare- este încheiat la ordinele imediat superioare. În acest fel o rețea geodezică de stat, de un anumit ordin, se sprijină pe rețelele geodezice deja construite, precizia în poziție a punctelor sale fiind condiționată de cea a punctelor pe care este constrânsă.

Poziția unui anumit punct geodezic depinde în primul rând de poziția punctelor de același ordin și de ordin superior cu care este în legătură directă. În același timp, amplasarea fiecărui punct trebuie să permită o dezvoltare fără prea mari dificultăți a rețelei de ordin inferior, deoarece rețeaua geodezică nu trebuie privită ca un scop în sine ci ca un mijloc important de construire a unei vaste rețele de puncte geodezice-topografice-fotogrammetrice, bine conformată în ansamblul său. În rețeaua de triangulație de stat s-a urmărit și realizat o densitate cât mai uniformă de puncte geodezice pe km2 de teritoriu.

Rețeaua compactă de ordinul I a țării noastre, care cuprinde circa 300 puncte, este îndesită în mod succesiv cu rețele de ordinul II, III,IV astfel încât întreaga rețea de stat are o densitate de cel puțin un punct la 20 km2, ceea ce corespunde la cca 5 puncte geodezice pe o foaie de hartă la scara 1:25.000.

Rețeaua de îndesire de ordinul V, precum și lucrările geodezice din rețelele geodezice cu caracter local au condus la existența unui număr de peste 150.000 puncte geodezice înregistrate în Banca de date și informații topografice a IGFCOT.

Rețelele de triangulație din localități sunt, în general, compacte, fiind construite sub următoarele forme:

-rețele principale, compuse din figuri geodezice în care unghiurile sunt mai mari de 36g iar lungimea unei laturi este cuprinsă între 3 – 7 km;

-rețele secundare, care îndesesc rețelele principale, având laturi cuprinse între 1– 3 km. În prezent se lucrează la elaborarea unor noi instrucțiuni de executare a rețelelor geodezice de sprijin în localități care își propun, printre altele, obținerea unei densități corespunzatoare de puncte, determinate cu erori de poziție inferioare celor actuale.

Fiecare punct de triangulație are altitudinea să determine în sistemul de nivelment de stat. Aceste determinări se realizează fie prin nivelment geometric fie prin nivelmet trigonometric ceea ce constituie cazul general. Instrucțiunile în vigoare impun ca pe o foaie de hartă la scara 1:25.000 să existe cel puțin un punct cotat prin nivelment geometric.

În ceea ce privește rețeaua gravimetrică se poate menționa faptul că aceasta nu a fost proiectată și realizată numai pentru scopuri geodezice.

Rețelele geodezice trebiue astfel proiectate astfel încât să asigure un volum cât mai mic de cheltuieli, concomitent cu precizia noastră în poziționarea punctelor rețelei. Din acest punct de vedere se pot semnala următoarele:

-punctele de triangulație sunt astfel amplasate încât să rezulte necesități minime ale înălțimilor semnalelor geodezice care urmează a fi construite în aceste puncte.

-liniile de nivelment se amplasează în lungul căilor de comunicații, astfel încât să rezulte pante mici între reperele de nivelment și acces simplu, atât la determinarea propriu-zisă, cât și ulterior în exploatare.

1.2 Clasificarea rețelelor de triangulație

Clasificarea rețelelor de triangulație poate fi făcută din mai multe puncte de vedere:

Clasificarea după numărul de elemente fixe din rețea

Din acest punct de vedere se disting:

Rețele neconstrânse. Sunt acele rețele care conțin un număr minim de elemente fixe pentrua o putea încadra într-un sistem de referință. De exemplu, la trinangulație este necesar să avem un punct de coordonate cunoscute, o distanță și o orientare sau două puncte de coordonate cunoscute(X,Y), în rețelele de nivelment sau în cele care gravimetrice este necesar să avem un punct la care să cunoaștem cota sau respectiv gravitatea lui.

Rețea constrânse. Sunt acele rețele în care avem un număr mai mare de elemente fixe decât cele strict necesare pentru a putea fi încadrate într-un sistem de referință.

Rețele libere. Sunt acele rețele în care nu avem nici-un element fix ca să poată fi încadrată într-un sistem de referință. Aceasta înseamnă că toate punctele sunt noi și pentru o încadrare aproximativă se vor folosi coordonatele provizorii. Acest tip de rețele sunt caracterizate printr-o precizie ridicată.

Clasificarea după formă

Rețea sub formă de lanțuri de triunghiuri. Acest tip de rețele se contruiau în lungul meridianelor și paralelelor cu o lungime de cca. 200 km, iar la intersecția lor existau puncte Laplace. În România au existat trei lanțuri de triangulație, acestea numindu-se lanțuri primordiale de ordinal I, iar în interiorul lor s-a creat o rețea de triangulație numită rețeaua complementară de ordinul I. Aceasta din urmă era compensată ca o rețea constrânsă pe elemente fixe ale lanțurilor primordiale.

Rețea compactă de triangulație sau rețea de suprafață. Acest tip de rețea acoperă întreaga suprafață considerată asemănându-se cu o plasă. Ea se poate compensa în bloc sau pe grupe de puncte. Actuala rețea a țării noastre este o rețea compactă care a fost compensată pe grupe de puncte.

Rețea sub formă de poligoane. Acest tip de rețea este characteristic rețelelor de nivelment și rețelelor de gravimetrie. Aceste poligoane sunt de obicei poligoane neregulate și au mărimi diferite.

Clasificarea după destinație

Destinația lucrărilor de triangulație condiționează forma și structura acestora, existând o legătură reciprocă între criterii, după care se pot clasifica, în principal rețelele de triangulație.

-Rețea de triangulație internațională – este creeată pe teritoriul mai multor state, pe baza unor convenții și colaborării internaționale. Pe lângă scopurile științifice, de deteminare a formei și dimensiunilor Pământului, rețelele internaționale sunt utilizate în scopuri cartografice, militare, economice ș.a.

-Rețea de triangulație de stat – constituie principala rețea de sprijin pentru toate lucrările topografice-fotogrametrice precum și pentru lucrările geodezice de importanță locală, fiind împărțită pe ordine de triangulație: I, II, III, IV. La noi în țară s-a creeat și rețeaua de ordinul V.

-Rețea de triangulație de importanță locală – este creeată pe o suprafață relativ mică, ca rețea de sprijin a lucrărilor topografice, fotogrametrice de ridicare ridicare sau trasare a unor obiective economice sau social-culturale de pe teritoriul respectiv. Aceste rețele trebuie să fie încadrate în rețeaua de triangulație de stat.

1.2.1 Reperarea punctelor de triangulație

Fiecare punct geodezic din triangulația de stat este reperat prin coordonate polare (azimut și distanța) în raport de două ,,repere azimutale”, astfel încât să fie posibilă o eventuală identificare în viitor, atunci când semnalizarea la sol a punctului geodezic a dispărut.

Reperele azimutale trebuie să fie vizibile de la sol, putându-se alege în acest scop obiecte existente în teren (biserici, paratrăznete aflate pe coșuri de fabrică, castele de apă), semnale geodezice, sau în cazul în care acestea nu există, se vor planta repere speciale. Reperele azimutale trebuie să fie situate la cel mult 3 km, când sunt obiecte în teren sau semnale geodezice și la 500-1000 m când sunt repere plantate.

1.2.2 Identificarea punctelor de triangulație

Pentru identificarea în teren a punctelor vechi din rețelele de triangulație, nivelment sau gravimetrice se folosesc descrierile topografice ale acestor puncte, precum și planurile sau hărțile pe care acestea sunt raportate. Este posibil ca vegetația, diversele lucrări de construcții sau agricole executate între timp, să acopere semnalizarea la sol a punctelor sau să o distrugă uneori, ceea ce îngreunează mult operațiile de recunoaștere, făcând necesară, în acest ultim caz, identificarea semnalizării la subsol (reperele subterane).

Punctele din rețeaua de nivelment, precum și cele din rețeaua gravimetrică nu sunt reperate exact prin coordonate planimerice, ci numai prin coordonate determinate prin procedee grafice, adică cu erori de poziție de ordinul metrilor sau mai mari.

În cazul punctelor vechi de triangulație, care au Reperele azimutale trebuie să fie vizibile de la sol, putându-se alege în acest scop obiecte existente în teren (biserici, paratrăznete aflate pe coșuri de fabrică, castele de apă), semnale geodezice, sau în cazul în care acestea nu există, se vor planta repere speciale. Reperele azimutale trebuie să fie situate la cel mult 3 km, când sunt obiecte în teren sau semnale geodezice și la 500-1000 m când sunt repere plantate.

1.2.2 Identificarea punctelor de triangulație

Pentru identificarea în teren a punctelor vechi din rețelele de triangulație, nivelment sau gravimetrice se folosesc descrierile topografice ale acestor puncte, precum și planurile sau hărțile pe care acestea sunt raportate. Este posibil ca vegetația, diversele lucrări de construcții sau agricole executate între timp, să acopere semnalizarea la sol a punctelor sau să o distrugă uneori, ceea ce îngreunează mult operațiile de recunoaștere, făcând necesară, în acest ultim caz, identificarea semnalizării la subsol (reperele subterane).

Punctele din rețeaua de nivelment, precum și cele din rețeaua gravimetrică nu sunt reperate exact prin coordonate planimerice, ci numai prin coordonate determinate prin procedee grafice, adică cu erori de poziție de ordinul metrilor sau mai mari.

În cazul punctelor vechi de triangulație, care au coordonate planimetrice mult mai precis determinate și care au și repere azimutale, operațiile de identificare (reconstituire) se pot face relativ mai simplu sau prin procedee care depind de condițiile concrete din teren.

1.2.3 Materializarea în teren a rețelelor geodezice

Punctele rețelelor de triangulație sunt materializate în teren prin borne și semnale geodezice, iar punctele rețelelor de nivelment prin repere și mărci. Bornele, reperele și mărcile vor reprezenta o perioadă îndelungată (uneori sute de ani) punctul geodezic respectiv și de acest gen de semnalizare poate fi denumit permanent.

De obicei, bornele și reperele sunt constituite din elemente din beton armat, iar semnalele geodezice sunt construcții din lemn. Se mai întâlnesc, uneori, borne din piatră sau lemn (atunci când solul impune folosirea lor) și semnale metalice (uneori demontabile).

Semnalele geodezice se construiesc de multe ori în condiții dificile, în puncte izolate și greu accesibile transportului auto, ceea ce creează greutăți mari în aprovizionarea cu materiale de construcții și în folosirea unor utilaje de înaltă tehnicitate la operațiunile de montaj.

1.2.4 Bornarea punctelor geodezice

Semnalizarea permanentă a punctelor geodezice este realizată cu ajutorul bornelor geodezice și are ca scop reprezentarea punctului de triangulație pe o perioadă foarte îndelungată de timp pentru a fi folosit în lucrările geodezice viitoare, atunci când semnalul de deasupra solului nu mai există.

Bornele sunt alcătuite din elemente prefabricate de beton armat, între care se află straturi de semnalizare (de obicei pietriș bătut). În fiecare element se află încastrat un reper metalic, care indică centrul geometric al punctului geodezic.

Bornele geodezice amplasate în terenuri obișnuite au în prezent o structură diferită, în funcție de ordinul rețelei de triangulație din care face parte punctul respectiv.

Pentru regiuni cu teren pietros, în care se poate săpa cu multă greutate, instrucțiunile prevăd anumite simplificări în realizarea bornării. Pentru zonele mlăștinoase, cu soluri bogate în apă , situate în apropierea bălților, a luncilor râurilor interioare, în Delta Dunării , instrucțiunile prevăd măsuri deosebite ce trebuie luate la realizarea construcțiilor de semnale și a bornelor în punctele geodezice respective, pentru a se asigura o stabilitate corespunzatoare a acestora.

În acest fel și aceste rețele vor avea caracteristici similare, în ceea ce privește precizia de determinare, cu rețeaua de triangulație generală a țării.

Bornarea capetelor bazelor geodezice se realizează, potrivit instrucțiunilor, cu borne specifice ordinului I , cu deosebirea ca ultimul reper, amplasat în pilastru, este de bronz sau alamă.

Bornarea se execută imediat dupa terminarea construcției semnalului geodezic , urmărindu-se ca toate reperele încastrate în blocurile subterane și în borna propriu-zisă să se afle pe verticala centrul pilastrului. Operațiunile de bornare (eventual de rebornare) încep de la partea inferioară, dupa ce în prealabil centrul punctului geodezic s-a materializat cu fire de sârmă subțire (liță) dispuse perpendicular, prinse de țăruși de lemn.

1.3 Metode de îndesire a punctelor de sprijin

Metoda drumuirii

Metoda drumuirii este un procedeu de îndesire a rețelei geodezice în vederea ridicării detaliilor topografice din teren.

Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziția reciprocă a punctelor este determinată prin măsurători de distanțe între punctele de frângere și măsurători unghiulare în punctele de frângere ale traseului poligonal.

Când în teren s-au efectuat doar măsurători pentru stabilirea poziției reciproce a punctelor din traseul poligonal, vorbim despre o drumuire liberă. De cele mai multe ori însă, traseul poligonal se sprijină la capete pe puncte de coordonate cunoscute pe care se sprijină drumuirea, se măsoară suplimentar direcții spre alte puncte de coordonate cunoscute.

Drumuirea poligonometrică

Este, în sensul general, o drumuire în care laturile și unghiurile sunt măsurate, de regulă, cu precizie mai mare decât la o drumuire obișnuită. Ea se sprijină de regulă la capete pe puncte și orientări cunoscute.

Rețeaua de drumuiri poligonometrice este formată din trasee de drumuiri care au mai multe puncte comune (numite puncte nodale) care aparțin la două sau mai multe drumuiri, generând astfel o rețea de poligoane.

1.3.1 Proiectarea rețelelor de drumuiri

Condițiile generale pe care trebuie să le împlinească o drumuire poligonometrică:

să aibă trasee rectilinii, care să fie sprijinite la ambele capete pe puncte și direcții ale rețelei de triangulație sau poligonometrie, când sunt drumuiri principale, pe puncte de triangulație sau poligonometrie, la un capăt și pe puncte de drumuire principală la celalalt capăt, când sunt drumuiri secundare, sau pe puncte de drumuire principală, la un capăt, și secundare la celălalt, când sunt drumuiri terțiale

să se folosească drumuirile în circuit închis, izolat, numai în cazuri excepționale, cu condiția ca pe parcurs să se dea vize de control către puncte de triangulație din jur, vize care să formeze unghiuri de aproximativ 100g cu traseul drumuirii

lungimea maximă a traseului de drumuire să fie de 1,5-2 km

lungimea medie a unei laturi să fie de 150 m, iar cea maximă de 200 m

punctele nodale ale rețelei de drumuiri să fie materializate prin borne

distanțele măsurate se reduc la orizont când unghiul de pantă este mai mare de 1g; dacă pe aliniament sunt schimbări de pantă, se aplica corecția de reducere la orizont pe fiecare secțiune în care unghiul de pantă este mai mare de 1g

Laturile drumuirii se măsoară direct dus – întors folosind ruleta sau panglica de oțel, și respectându-se toleranța, T=+/-0,003 D, sau indirect cu aparatură care să asigure o precizie de1:5000; toleranțele de mai sus sunt date pentru terenuri cu panta până la 5g; pentru pante între 5g și 10g toleranța se majorează cu 35%, metoda drumuirii 10g și 15g cu 70%, iar peste 15g cu 100%

Corecția de temperatură se aplică atunci când diferența între temperatura de lucru și cea de etalonare este mai mare de 15o; în acest scop temperatura se măsoară din oră în oră

Observațiile azimutale pentru drumuire se fac într-o singură serie, respectându-se următoarele toleranțe :

dublul erorii de colimație sa fie mai mic de +/-60cc;

închiderea în turul de orizont să fie mai mică decât +/-30ccn, unde n este numărul de direcții din stație;

închiderea pe orientările de sprijin să nu depășească +/-50ccn, unde n este numărul de stații al drumuirii;

neînchiderea pe coordonate nu trebuie să depășească toleranta :

Tx,y=+/-0,003D, în cazul când terenul are panta mai mică de 5g ;

Tx,y=+/-0,003D+25%, în cazul când terenul are panta între 5g și 10g ;

Tx,y=+/-0,003D+50%, în cazul când terenul are panta între 10g și 15g ;

Tx,y=+/-0,003D+100%, în cazul când terenul are panta peste 15g .

1.3.2 Drumuire sprijiniă la capete pe puncte de coordonate cunoscute

Prelucrarea prin metoda clasică

Fig.1 Drumuire sprijinită la capete pe două puncte cunoscute și orientări cunoscute

Elemente măsurate pe teren:

– ωi – unghiurile orizontale;

– αi – media unghiurilor de pantă;

– li – lungimile înclinate medii ale laturilor de drumuire.

Etape de calcul:

Calculul distanțelor orizontale și a diferențelor de nivel:

dij = lij * cos αij

δhij=dij * tg αij

Calculul orientărilor laturilor de sprijin:

ΘAB= arctg Δy AB

Δx AB

ΘCD= arctg Δy CD

Δx CD

Calculul orientărilor provizorii ale laturilor de drumuire ( transmiterea orientărilor )

Θ1΄=Θ0+ω1±200g

Θ2΄=Θ1΄+ω2±200g

Θ΄n-1= Θ΄n-2 +ω n-1±200g

Θ΄n= Θ΄n-1+ω n±200g

Θn΄=Θ0 +Σ ωi±n*200g

Calculul neînchiderii pe orientări

eθ= ve- vj = Θn΄- Θn = ( Θ0+Σ ωi±n*200g ) – Θn

Tθ = c√n , c = aproximația de citire a teodolitului;

n= numărul de stații.

dacă eθ ≤ Tθ se calculează corecția:

cθ = vj – ve = -eθ

Calculul corecției unitare

qθ = cθ , unde n= numărul de stații

n

Calculul orientărilor definitive

Θ1=Θ΄1 +qΘ

Θ2=Θ΄2 +2qΘ

Θn-1=Θ΄n-1+ ( n-1)qΘ

Θn = Θ΄n+nqΘ

CONTROL : Θn compensat ≡ Θn calculat din coordonate

Calculul coordonatelor relative provizorii

δx΄1,2 = d 1,2 cos Θ1

δx΄2,3 = d 2,3 cos Θ2

δx΄n-1,n=d n-1,n cos Θn-1

Σ δx΄ij= Σ dij cos ΘI

δy΄1,2= d1,2sinΘ1

δy΄2,3= d2,3sinΘ2

δy΄n-1,n=dn-1,nsinΘn-1

Σδy΄ij=Σ dij sinΘi

Calculul corecțiilor de închidere pe coordonate

Σδxi΄+cx=ΔXBC

Σδyi΄+cy=ΔYBC

Σδhi΄+ch=ΔHBC

Rezultă corecțiile de închidere pe coordonate:

cx= (XC-XB ) – Σδxij΄

cy= (YC-YB ) – Σδyij΄

ch= (HC-HB ) – Σδhij΄

corecția totală : c=√cx2+cy2

Toleranța este:

T= ± ( 0,003√D+D ) , pentru intravilan și terenuri cu pantă < 5g

5000

T= ± ( 0,0045√D+D ) , pentru extravilan și terenuri cu pantă > 5g

1733

Th = 0,2√ D[KM]

Se verifică dacă:

c≤ T

ch ≤Th

Calculul corecțiilor unitare

kx = cx ∕ ∑ dij [mm/m]

ky = cy ∕ ∑ dij [mm/m]

kh = ch ∕ ∑ dij [mm/m]

Calculul coordonatelor relative compensate

––––––––––––––––––––––––––––-

, ,

–––––––––––––––––––––––––––––––-

Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire

––––––––––––––––––––––––––––-

Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin compensarea orientărilor. Unghiurile și orientările din punctele de sprijin influențează cu imprecizia lor tot calculul de compensare .

Găsirea greșelilor la o drumuire planimetrică

Dacă neînchiderile pe coordonate ex și ey , și eroarea totală eT = nu se înscrie în toleranțele admise cu erori mari , rezultă ca s-a comis o greșeală la măsurarea unghiurilor sau a laturilor. Identificarea greșelilor se poate face doar dacă un singur unghi sau o singură latură a fost greșită. Daca s-au comis mai multe erori, drumuirea trebuie refacută.

Identificarea unei greșeli de unghi

GRAFIC :

– Se raportează la o anumită scară coordonatele punctelor A , A’ , B , B’;

– Se raportează cu raportul polar ωI și lI de de la A la B ,ajungându-se în B” datorită erorii de unghi din punctul 2;

– Se raportează în sens invers de la B spre A tot polar ,ωI și lI ,ajungându-se în punctul A”;

– La intersecția celor două trasee se găsește greșeala de unghi.

ANALITIC :

– Se calculează orientările laturilor de drumuire de la A la B;

– Cu orientările necompensate se calculează coordonatele relative și absolute ale punctelor de drumuire;

– Se calculează orientările laturilor pornind de la B spre A;

– Cu aceste orientări necompensate se calculează din nou creșterile de coordonate și apoi coordonatele absolute ale punctelor de drumuire;

– Se compară coordonatele provizorii din cele două drumuiri calculate;

– În punctul în care coordonatele coincid sau sunt foarte apropiate , vom avea eroarea de măsurare a unghiului ce necesită remăsurat.

CAPITOLUL II – LUCRĂRI TOPOGRAFICE NECESARE PROIECTĂRII REABILITĂRII PRELUNGIREA BUCUREȘTI, Km0+0.00 – Km1+217.16

2.1 Lucrări topografice pentru materializarea axului drumului existent

Pichetarea traseului în aliniamente și curbe; pichetarea profilelor transversale

Pichetarea traseului reprezintă materializarea în detaliu pe teren a axei construcției (drum, cale ferată, canal, dig etc.). Pichetarea traseului, din punct de vedere topografic, comportă ca operații: marcarea și măsurarea distanțelor între picheți, trasarea punctelor principale ale curbelor, numerotarea și kilometrarea picheților, întocmirea carnetului de pichetaj și tabelei martorilor. Odată cu pichetarea traseului se efectuează și pichetarea profilelor transversale.

Prin picheți se înțeleg toate punctele marcate în axa traseului ca: punctele hectometrice (hm), punctele direcționale (Di), punctele principale ale curbelor (Ti, Te, B), punctele de intersecție a axei cu alte axe sau contururi (cursuri de apă, limite de proprietăți etc.), puncte de schimbare de pantă, puncte intermediare alese astfel ca distanța între picheți să nu depășească 50 m.

Punctele planimetrice (hm, Di, Ti, Te, B, punctele de intersecție, puncte intermediare la intervale de câte 50 m) se fixează pe teren cu precizia între 1 și 10 cm în funcție de importanța punctului; punctele de schimbare de pantă se fixează pe teren cu precizia până la 1m.

Marcarea și măsurarea distanțelor între picheți

Marcarea picheților în axa traseului se face prin țăruși de lemn (oțel), iar vârfurile de unghi Vn și direcționalii Di , pentru varianta definitivă, prin borne de beton.

Traversările peste cursurile de apă, peste care se vor proiecta poduri, se fixează prin câte două borne de beton pe fiecare mal în axa traseului. Una din borne se plantează direct lângă albia râului, iar cealaltă, pe linia care marchează nivelul apelor extraordinare (N.E.A.). toți picheții se reperează lateral prin țăruși martori sau față de alte obiecte stabile, iar picheții marcați prin borne de beton, se reperează lateral tot prin borne de beton.

Măsurarea distanțelor se execută de obicei cu panglicile sau combinat cu tahimetrele optice, electrooptice etc.

Măsurarea cu panglica se poate face fie înclinat, conform liniei terenului, sau orizontal, prin metoda cultelației.

La măsurarea distanțelor înclinate cu panglica se va intoduce corecția de înclinare a terenului cu semnul plus, deoarece distanța dintre picheți (hectometri) trebuie să fie egală cu 100 m pe orizontală. Pentru asigurarea unei precizii corespunzătoare la măsurarea prin cultelație, este necesar să se proiecteze cu firul cu plumb capătul panglicii ridicat deasupra pământului și de asemenea, de a susține la mijloc panglica, astfel ca să aibă o săgeată de încovoieare mică. După cum se știe, eroarea relativă datorită săgeții panglicii f și de lungime l se calculează cu relația:

Ca eroare relativă să nu depășească 1:2000, săgeata datorită greutății proprii nu trbuie să fie mai mare decât: sau f ≤ 0,27 m (pentru = 1:2000).

Măsurarea distanțelor cu panglica la pichetarea traseului se face cu eroarea limită admisă de 1:1000 în terenuri de șes și de 1:500 în terenuri accidentate.

Trasarea hectometrilor la câte 100 m îngreunează mult pichetarea, mai ales când se folosește tahimetria optică ce are totuși avantaje recunoscute. De aceea se recomandă procedeul fără hectometri de pichetare a traseului. La acest procedeu se fixează pe teren numai punctele plus (de schimbare de pantă și de intersecție a traseului cu alte axe sau contururi), măsurând între ele distanțele prin tahimetrie optică, kilometrarea rezultând din însumarea distanțelor. Pe plan și în profilul longitudinal al terenului se trasează în birou și hectometrii (hm), iar cotele lor la nivelul terenului se determină prin interpolare între punctele plus cele mai apropiate. Dacă hm sunt necesari pe traseu la executarea drumului, aceștia se vor trasa pe teren la restabilirea traseului.

Trasarea punctelor principale ale curbelor

Punctele principale ale curbei circulare care se determină și fixează pe teren sunt: tangentele de intrare Ti = TI și de ieșire Te = TE și punctul bisector B. Pentru aceasta se calculează elementele principale corespunzătoare T, b, C, D pornind de la unghiul de frângere α. Dacă este necesar se calculează și se trasează pe teren și punctele curbelor progresive.

Fig. 2 Elementele și punctele Fig. 3 Trasarea hectometrilor pe curba circulară

principale ale curbei circulare

Precizia necesară în determinarea unghiului de frângere α al traseului, astfel încât elementele principale ale curbei circulare (t = T,b) să fie obținute cu eroarea medie pătratică relativă

de circa 1 : 2000 se calculează astfel:

din formula tangentei: , se obține conform teoriei erorilor: sau și pentru mT/T = 1 : 2000 și α = 30˚, se obține mα = ± 0’.8;

din formula bisectoarei: se obține conform teoriei erorilor: sau pentru aceleași valori ca la tangentă, se obține mα = ± 0’.5

Aceste valori pentru mα corespund preciziei de măsurare a unghiurilor în drumuirea de teodolit.

Fig. 4 Pichetarea traseului de drum

Trasarea hectometrilor pe curba circulară se face prin metoda coordonatelor rectangulare pe tangente cu arce egale, calculându-se abscisele și ordonatele corespunzătoare hectometrilor. De exemplu, pentru hectometrul 4, se calculează abscisa x4 și ordonata y4 cu relațiile:

unde:

Lungimile arcelor l4 și l5 (pentru hm5) se determină în timpul kilometrajului traseului.

Numerotarea și kilometrarea picheților

Numerotarea picheților (care se efectuează în scopul identificării lor) constă din însemnarea pe teren cu vopsea roșie a semnificației lor.

Odată cu numerotarea picheților se determină și kilomtrarea lor (de la începutul până la sfârșitul traseului).

Numerotarea picheților se face fie direct pe picheții din axă, fie pe țăruși sau borne martori, sau pe obiecte fixe din apropiere (arbori, clădiri, borne kilometrice etc.), dispuse lateral față de picheții din axă.

Calculul kilometrajului picheților care reprezintă vârfurile de unghi Vn se efectuează cu relația generală: km Vn+1 = km Vn +S – Dn

Din formula de mai sus se calculează pentru control, mărimea S – distanța dintre vârfurile de unghi vecine (care trebuie să fie egală cu lungimea laturii S = VnVn+1 obținută la prima măsurare dintre vârfurile de unghi), adică S = km Vn+1 – km Vn + Dn .

Fig. 5 Distanța S dintre vârfurile traseului Vn și Vn+1

Kilometrajul punctelor principale ale curbelor circulare se efectuează cu relațiile:

km TI = km Vn – t

km TE = km TI + C km B = km TI +C/2

iar pentru control:

km TE = km Vn + t – D = km TI + 2t – D

km B = km TE – C/2

unde: t = T este lungimea tangentei; C – lungimea curbei circulare; D = 2t – C – mărimea depășirii tangentei.

De kilometrajul traseului se leagă toate excavațiile geologice și geotehnice (puțuri, foraje etc.) și punctele măsurătorilor hidrometrice.

Întocmirea carnetului de pichetaj

Întreaga operație de pichetare se înscrie pe teren în carnetul de pichetaj pentru traseele de drum. Pichetarea profilelor transversale se efectuează odată cu pichetarea traseului.

Profilele transversale sunt aliniamente trasate, de obicei, perpendicular pe axa traseului și pe ambele părți ale acestuia. Intervalele între profilele transversale în lungul traseului se stabilesc în funcție de mărimea pantei și felul traseului (drum, cale ferată, canal etc.), distanța maximă fiind pentru drum și cale ferată, de câte 50 m.

Pe fiecare profil transversal se fixează pe teren picheți, la schimbările de pantă, aceștia fiind numerotați (dreapta sau stânga, inclusiv distanța față de axă, rotunjită la metru).

2.2. Măsurători topografice pentru întocmirea planului de situație la scara 1:500, și a profilelor longitudinale și transversale

Ridicarea detaliilor la scară mare (1:1000, 1:500, 1:200 și 1:100 – pe suprafețe mici) în zonele cu construcții cu construcții (din localități, întreprinderi industriale, noduri feroviare, incinte portuare, aeroporturi etc.) necesită un volum mare de lucrări și o verificare atentă a măsurătorilor de teren și a calculelor, din cauza numărului mare de puncte ale construcțiilor existente și a preciziei ridicate la reprezentarea acestora pe plan.

Ridicarea în zone cu construcții puține sau în extravilan se efectuează tahimetric.

Metoda radierii. În punctul A al laturii de sprijin AB se măsoară unghiul β și distanța s până la punctul C de determinat prin metoda radierii.

Fig.6 Ridicarea detaliilor planimetrice prin metoda radierii

Datorită erorilor de măsurare a unghiului și distanței, în loc de poziția reală C, se va determina poziția eronata C’ a punctului, deplasat cu valoarea ΔC. Proiecția segmentului ΔC pe direcția BC’ și perpendicular pe ea va exprima abaterea longitudinală Δs și transversală Δu a punctului C. Eroarea medie pătratică mC de poziție a punctului C va fi:

mC2 = ms 2 + mu2

unde: ms este eroarea medie pătratică la măsurarea distanței s;

mu este eroarea medie pătratică a deplasării transversale.

Eroarea medie pătratică a deplasării longitudinale s-a acceptat egală cu eroarea ms.

Eroarea medie a deplasării transverale mu se determină cu relația:

unde: mβ este eroarea medie pătratice de măsurare a unghiului β, iar q – factorul de transformare în radiani (ρc = 6366 c, ρ’ = 3438’). Atunci relația mC2 = ms 2 + mu2 devine:

În expresia de mai sus s-a neglijat influența erorii de poziție a punctului de sprijin B ca fiind foarte mică în raport cu erorile de măsurare. Admițând principiul influențelor egale ale erorilor de măsurare, rezultă:

Pentru o valoare dată a erorii medii pătratice mC de poziție a punctului C ce trebuie determinat prin metoda radierii, se poate calcula precizia necesară de măsurare a lungimii laturii și unghiului din expresia de mai sus :

Metoda absciselor și ordonatelor. De la punctul inițial A, se măsoară pe aliniamentul AB abscisa AD = s1 până la piciorul perpendicularei D, unde s-a construit unghiul drept (β = 90g). Pe direcția perpendicularei se măsoară ordonata DC = s2 până în punctul de ridicat C.

Fig. 7 Ridicarea detaliilor planimetrice prin metoda absciselor și ordonatelor

Prin metoda absciselor și ordonatelor eroarea medie pătratică de poziție a punctului C (mc) se determină cu relația:

unde ms1, ms2 sunt erorile medii pătratice de măsurare a distanțelor, mβ – eroarea medie pătratică de măsurare a unghiului drept; q – factorul de transformare în radiani.

Pentru o valoare dată a erorii mc în poziția punctului de ridicat C și admițând principiul influențelor egale a erorilor componente se poate calcula din expresia de mai sus precizia necesară la măsurarea distanțelor și a unghiului drept, la fel ca la metoda radierii.

Metoda intersecției liniare. Din punctele A și B se măsoară distanțele AC = b și BC = a, determinându-se punctul C pe teren. Distanțele orizontale a și b nu vor depăși lungimea unei rulete de 20 m.

Fig. 8 Ridicarea detaliilor planimetrice prin metoda intersecției liniare

Eroarea medie pătratică de poziție a punctului C (mC) se determină cu formula: unde: ma, mb sunt erorile medii pătratice de măsurare a distanțelor a și b, iar γ – unghiul din punctul de determinat C (unghiul de intersecție).

Mărimea unghiului γ se obține din triunghiul ABC, în funcție de laturile triunghiului: în care: p = (a + b + c)/2.

Pentru o valoare dată a erorii mC în poziția punctului C și admițând principiul influenței egale a erorilor componente, se poate calcula precizia necesară la măsurarea laturilor a și b, la fel ca la celelalte metode de ridicare a detaliilor planimetrice.

2.3 Stația totală Leica TCR 805

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Fig. 9 Descrierea stației totale Leica TCR 805

mâner;

dispozitiv de vizare;

dispozitiv de focusare;

ocular;

luneta cu EDM;

șurub de prindere mâner;

șurub de mișcare pe verticală;

caseta pentru baterie;

nivela sferică;

buton de prindere a instrumentului pe ambaza;

tastatură ;

ecran (display);

șurub de calare;

buton ON/OF;

buton declanșare măsurătoare;

șurub de mișcare orizontală.

Specificații tehnice

Tabel 1. Precizia de măsurare a distanțelor în funcție de modul de măsurare:

Constantele prismelor:

– prisma standard 0.0 mm

-reflector 360º + 23.1 mm

– bandă reflectorizantă + 34.4 mm

– mini-prisma + 17.5 mm

Tabel 2. Raza de măsurare a stației totale:

Distanța minimă de măsurare:

– prisma standard 0.2 m

– reflector 360º 1.5 m

– bandă reflectorizantă 1.5 m

– mini-prisma 0.2 m

– precizia de măsurare a unghiurilor: 5”

Tabel 3. Tastatura și ecranul:

-Greutatea aparatului: 5.4 kg

-Greutatea trepiedului: 0.8 kg

-Greutatea modulului bateriei: 0.4 kg

-Intervalul de temperatură pentru măsurare: -20º  +50º C

Programe integrate:

-Target eccentricity

-Manual coordinate input

-Single-point orientation

-Data converter

Programe standard:

-Free station -Tie distance

-Orientation and height transfer -Remote height

-Resection -Remote height

-Stakeout -File editor

Programe de măsurare:

-Area -Sets of angles

-COGO -Traverse

-Hidden point -Automatic storage

-Local Resectio -DTM stakeout

-Reference line -Measuring areas

-Road Plus

CAPITOLUL III – AUTOMATIZAREA LUCRĂRILOR TOPOGRAFICE

3.1 Desenarea automată a profilelor longitudinale și transversale

Operația de desenare automată a profilelor este realizată de un program conceput în AutoLISP.

AutoLISP este bazat pe un limbaj de programare de uz general, XLISP, creat de Craig Betz. XLISP este un dialect al familiei limbajelor LISP; numele său provine de la LISt Processing. După cum sugerează și numele, AutoLISP are o singură funcție: prelucrează liste. Există patru modalități de bază de folosire a AutoLISP-ului pentru comunicarea cu AutoCAD, și anume:

dintr-un fișier de pe disc

din zona de comenzi AutoCAD

într-un fișier script, în AutoCAD

într-un meniu macro

În continuare sunt prezentate câteva dintre activitățile care se pot realiza folosind AutoLISP:

Îmbunătățirea comenzilor prin utilizarea de macro-uri. Macro-urile sunt liste de comenzi pe care AutoCAD le prelucrează ca pe o singură comandă. AutoLISP poate combina multe dintre comenzile AutoCAD într-un singur macro.

Modificarea entităților din desenele existente. AutoLISP poate accesa direct baza de date a desenelor și poate schimba caracteristicile entităților desenelor păstrate în baza de date.

Crearea de desene noi. AutoLISP poate crea desene, folosind o rutină parametrică. Această procedură creează desene noi, bazate pe un număr variabil de parametri de intrare.

Crearea și importarea de baze de date. AutoLISP poate salva în fișiere diferite informații privind desenele. De asemenea, AutoLISP poate importa note și o diversitate de informații păstrate în fișiere aflate în afara desenelor AutoCAD.

Clasificarea și gestionarea bazelor de date. AutoLISP poate sorta baza de date a unui desen în diferite moduri. De exemplu, AutoLISP poate reuni toate obiectele într-un layer sau poate grupa toate blocurile ale căror nume încep cu litera “A”.

În general, AutoLISP este cel mai bun instrument pentru realizarea următoarelor tipuri de activități:

Activități care se repetă, necesitând un număr mare de comenzi

Operații și calcule care pot conduce la erori

Aplicarea unor reguli standard, în mod consecvent

Economisirea timpului de lucru în AutoCAD prin comprimarea comenzilor

Adaptarea AutoCAD-ului pentru o aplicație specifică

Programul de desenare automată a profilelor longitudinale și transversale conține subrutine sau funcții care utilizează date din desenul realizat în AutoCAD pentru a le folosi la construirea unui nou desen.

Înainte de încărcarea programului trebuie să se realizeze formatarea desenului din AutoCAD. În acest sens, se pune condiția ca punctele măsurate și raportate să fie blocuri cu numele “1-PUNCT”, blocuri cu următoarele atribute: număr punct, număr cod, cotă punct.

În continuare, punctele din axul drumului se unesc cu o polilinie care aparține layer-ului cu numele “prof-long”, puncte al căror cod trebuie să fie 41.4 – ax drum (așa cum a fost definit în subcapitolul anterior – “Utilizarea codurilor”). Polilinia se construiește în sensul în care dorim să fie desenat profilul longitudinal. Apoi punctele prin care trec profilele transversale se unesc, în același sens (de la dreapta la stânga în sensul parcurgerii profilului longitudinal), cu polilinii care aparțin layer-ului cu numele “prof-tran” . Toate vertex-urile poliliniilor trebuie să coincidă cu pozițiile punctelor raportate prin care trec profilele.

Programul se încarcă din bara de meniuri urmând calea: Tools\Load Application\pr5. Se scrie la prompt-ul AutoCAD-ului numele programului (pr5), care funcționează ca o comandă pentru AutoCAD, iar acesta returnează mesajul “selectii polilinii”. Se selectează polilinia care unește punctele profilului longitudinal. Apoi, se cere punctul din care se va începe desenarea profilelor, care va fi indicat utilizând pointer-ul, astfel încât profilele să fie desenate într-o parte liberă a desenului. Programul construiește profilul longitudinal începând din punctul indicat și apoi profilele transversale în ordine crescătoare, pornind de la primul vertex prin care trece profilul longitudinal și până la ultimul. Numerotarea vertexurilor, precum și măsurarea și numerotarea kilometrilor sunt realizate automat de program. Profilul longitudinal realizat de “pr5” are scara lungimilor 1:1000, respectiv scara înălțimilor 1:100, iar profilele transversale au scara lungimilor și cea a înălțimilor 1:100.

Algoritmul de funcționare al programului

În prima fază se setează variabilele corespunzătoare programului, după care se începe programarea prompt-urilor necesare introducerii datelor și selectării poliliniilor. Se poate alege calea și numele fișierelor de tip text care conțin datele necesare profilelor (coordonatele punctului din axul drumului, cota și distanțele cumulate).

După selectarea poliliniei, programul verifică dacă polilinia selectată se găsește pe layer-ul “prof-long”, apoi extrage coordonatele vertexurilor poliliniei. Apoi, programul verifică dacă în vertexuri se găsesc punctele (blocurile) cu atributele descrise mai sus și extrage din atribute cota, care se asociază coordonatelor vertexurilor. Cu datele obținute se creează o listă ce conține toate punctele profilului longitudinal. Procedura de desenare a profilelor utilizează coordonatele și cotele punctelor pentru a calcula distanțele parțiale, distanțele cumulate și pentru a desena profilul longitudinal.

După reprezentarea profilului longitudinal se verifică fiecare punct al acestuia pentru a determina dacă coincide cu un vertex al unei alte polilinii din layer-ul “prof-tran”. În caz afirmativ, se extrag coordonatele vertexurilor și cotele, obținându-se o listă cu punctele primului profil transversal. Utilizând procedura de desenare a profilelor se redactează primul profil transversal. Se continuă în acest mod până se epuizează toate punctele profilului longitudinal prin care trec profile transversale.

Procedura de desenare a profilelor

Se extrag elementele profilului, elementele calculate pe baza coordonatelor X, Y și a cotelor (distanțe parțiale, distanțe cumulate, etc.). Se determină cu o procedură auxiliară care puncte din lista profilelor transversale este punct din axul drumului, deoarece la stânga distanțele se trec cu valori negative, iar la dreapta se trec valori pozitive.

Tot în cadrul acestei proceduri se calculează cota de referință (cota minimă). Se obține o listă de puncte complexă care conține X,Y, cota, distanțele parțiale, distanțele cumulate pentru fiecare punct al profilului. Profilele se desenează folosind funcții standard ale AutoCAD (line, text).

3.2 Programul de calcul TopoLT

TopoLT este un program ce conține unelte pentru aplicații 2D sau 3D și o serie de facilități de configurare a elementelor desenate, utile pentru realizarea de planuri topografice sau cadastrale, a modelului tridimensional al terenului și a curbelor de nivel, calcularea volumelor de săpătură și umplutură, la georeferențierea imaginilor raster, cât și la printarea automată.

Autorul aplicației TopoLT este firma 3D SPACE, o companie cu o bogată experiență în domeniul lucrărilor geodezice și proiectare software.

Aplicația TopoLT reprezintă un instrument indispensabil în domeniul topografiei și cadastrului, îndeplinind toate cerințele necesare pentru munca teren – birou. Funcționează în mai multe limbi putând fiind tradus de către utilizator în orice limbă, iar configurarea funcțiilor a fost gândită astfel încât să acopere o cât mai largă gamă de situații.

TopoLT rulează sub AutoCAD sau altă platformă CAD (IntelliCAD), utilizând funcțiile de desenare ale acestor programe la care se adaugă funcțiile specifice ale programului necesare pentru realizarea planurilor topografice și cadastrale în format digital.

Descriere pe scurt a funcțiilor acestui program:

Raportează direct în desen fisierul de coordonate, raportează direct coordonatele din stația totală sau transmite coordonate din desen către stația totală;

La raportare, textele punctelor pot fi optimizate astfel încât să nu existe suprapuneri între ele sau suprapuneri față de celelalte entități aflate în apropierea punctului;

se pot introduce grafic puncte cu sau fără cote, cotele pot fi obținute și prin interpolare;

se pot introduce automat puncte pentru entitățile (linii, polilinii, arce etc.) din desen ce nu au puncte la capete;

pot fi calculate coordonatele punctelor radiate (puncte polare) inclusiv cu posibilitatea importului de măsurători de la majoritatea stațiilor totale cunoscute;

pot fi receptionate măsurători pe portul serial de la un instrument;

din desen pot fi extrase coordonatele punctelor și salvate în diferite formate, inclusiv în formatele definite la instrumente (stații totale) sau în formate definite de utilizator;

se pot crea tabele de coordonate pentru punctele selectate, inclusiv tabel separat pentru punctele de stație;

modelele 3D pot fi tăiate sau unite;

se pot vizualiza tridimensional entitățile dintr-un desen cu randare în timp real, pot fi salvate filme AVI cu corpurile tridimensionale în mișcare, pot fi salvate imagini, pot fi vizualizate fișiere 3ds, se pot atașa texturi la corpurile 3D inclusiv cu atașarea unor imagini în coordonate pentru o vizualizare fotorealistică a modelelor 3D, vizualizarea este valabilă și pentru funcțiile de creare a modelului 3D și de calcul de volume;

se pot insera automat simboluri punctiforme de tip bloc .dwg sau shape după codul punctului, interpretarea codurilor fiind dată de fișierul în care sunt definite codurile;

se pot scala, roti, sau șterge simbolurile punctiforme automat după codurile punctelor;

se pot schimba automat simbolurile liniare (tipurile de linii) conform fișierului de interpretare a codurilor;

se pot detașa suprafețe folosind metodele cunoscute din cadastru pentru detașări respectiv: paralela, paralela cu o direcție, perpendiculară, proporțională, printr-un punct obligat și detașare cu deschidere obligată;

se poate desena automat planșa cu chenar și cartus ținând cont de spațiul de printare a imprimantei și de formatul hârtiei;

transformă coordonatele punctelor folosind modele TransLT;

configurarea programului a fost gândită astfel încat să asigure o cât mai largă gamă de situații;

Cerinte de sistem:

Sisteme de operare: Windows: XP/Vista/7/8/8.1.

Platforme AutoCAD:

AutoCAD: R14, 2000i, 2002, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014

AutoCAD 64-bit: 2010, 2011, 2012, 2013, 2014

AutoCAD LT : 2000i, 2002, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 cu Toolbox LT produs de GlobalCad

Alte platforme CAD:

BricsCAD: V10.3.8, V11.2.3, V12.1.15, V13, V14

ZwCAD+ 2012, 2014

Platforme IntelliCAD:

BricsCAD: V3.3, V4.0, V5.1, V6.0, V7.1

CADian: 2008 cu update Omega_15 patch, 2011

CMS IntelliCAD: V6.3, V6.4, V6.5, V6.6

ProgeCAD: 2006, 2007, 2008, 2009, 2011

ZwCAD: 2007 cu update P0808, 2008 cu update 08022, 2010, 2011, 2012

CAPITOLUL IV- TRASAREA PE TEREN A ELEMENTELOR DE DRUM PROIECTATE

4.1 Trasarea pe teren a direcțiilor și precizia trasării

Trasarea pe teren a unei direcții de mărime cunoscută constă în găsirea celei de a doua laturi a unghiului, față de prima latură fixată pe teren. În funcție de precizia necesară trasării direcției și de condițiile locale se determină instrumentele și procedeele de trasare corespunzătoare. Pentru trasarea pe teren a unghiului din proiect β, teodolitul se instalează în punctul B, se vizează către punctul A și se face citirea CA la cercul orizontal. Se deblochează alidada care se rotește împreună cu luneta până când se obține citirea CB=(CA + β) în aliniamentul găsit al axei de vizare al lunetei teodolitului, la distanța b corespunzătoare din proiect se fixează punctul C’.Se repetă operațiunile în poziția a doua a lunetei. Din cauza erorilor de măsurare, punctul fixat în această poziție pe direcția liniei de vizare se va găsi în C’’ în loc de C’. La jumătatea segmentului C’C’’ se fixează punctul C admițând unghiul trasat ABC ca fiind un unghi proiectat β.

Fig.10 Trasarea pe teren a direcțiilor

Pentru trasarea unghiului β din proiect cu precizie ridicată se măsoară prin metoda reiterației sau prin metoda repetiției unghiul trasat aproximativ ABC’, determinându-i o valoare mai precisă β’. Diferența dintre punctul proiectat β și cel măsurat β’ reprezintă corecția Δβ = (β – β’) care se va introduce pentru a crește precizia unghiului trasat : β = β’ + Δβ. Cunoscând din proiect distanța BC’ = b, se calculează corecția liniară sau reducția C’C = q.

Se deduce : unde:

b – este lungimea orizontală BC’ din proiect

ρcc – este factorul de transformare în radiani

Se aplică pe teren corecția liniară q în C’ perpendicular pe latura BC’ găsindu-se punctul C. Unghiul ABC va fi egal cu unghiul proiectat β. Pentru control se măsoară unghiul ABC.

4.1.1.Calculul preciziei necesare

Proiectarea lucrărilor de trasare a unghiurilor din proiect necesită efectuarea calculului preciziei necesare, pornind de la toleranța admisă la trasarea unei direcții. Toleranța la trasarea unei direcții se poate exprima fie sub formă de abatere unghiulară admisă direcției trasate Δβ, sau ca abatere liniară admisă Δ a poziției C aflat pe direcția trasată BC la distanța b de punctul de stație B. Eroarea medie de trasare a direcției β se deduce din toleranța admisă, conform teoriei erorilor, din expresia :

Δβ =

Eroarea medie de trasare a direcției β este influențată de următorii factori :

σ1 – eroarea medie instrumentală ;

σ2 – eroarea de măsurare propriu-zisă;

σ3 – eroarea medie de centrare a teodolitului;

σ4 – eroarea medie de reducție;

σ5 – eroarea medie datorată condițiilor exterioare.

Atunci :

Aplicând principiul influenței egale a factorilor componenți, adică :

σ1 ≈ σ2 ≈ σ3 ≈ σ4 ≈ σ5 = σ0 , relația devine :

Eroarea medie instrumentală σ1 se calculează cu relația :

, în care :

Δd este influența erorii de divizare a cercului gradat și a dipozitivului de citire;

Δc este influența erorii de colimație a lunetei;

Δv este influența erorii de înclinare a axei verticale V-V;

Δi este influența de înclinare a axei orizontale O-O de rotație a lunetei

În calcule se admite ca influență a erorii de divizare a limbului valoarea: Δd = ±1…2cc

Influența erorii de colimație a lunetei asupra preciziei de măsurare se calculează cu relația : Δc = c(cosαA-secαB) , unde:

c – mărimea unghiulară în plan a erorii de colimație;

αA, αB – unghiurile de înclinare diferită a lunetei pe cele două laturi BA și BC ale unghiului orizontal β.

Influența erorilor Δv și ΔI asupra preciziei de măsurare este destul de mică, astfel că în calcule se poate neglija. Atunci relația devine :

La calculul preciziei necesare se poate admite ca influența a erorilor instrumentale valoarea σ1 = 1…3cc.

Eroarea medie datorită măsurării propriu-zise σ2 este provocată de erorile de vizare și de citire la dispozitivul de citire al teodolitului. Ea se calculează cu relația : in care:

σv – eroarea medie pătratică de vizare;

σc – eroarea medie pătratică de citire datorată aproximației dispozitivului de citire.

Eroarea medie de vizare cu luneta se determină cu expresia :

unde:

– 60” reprezintă unghiul critic sub care ochiul liber nu mai poate deosebi două puncte apropiate;

– mărirea lunetei.

Eroarea medie de citire a unei direcții într-o singură poziție a lunetei este :

unde p – este aproximația dispozitivului de citire

Eroarea datorită condițiilor exterioare σ5 este provocată de următorii factori principali: de eroarea datorită refracției atmosferice laterale, de eroarea datorită încălzirii inegale a instrumentului, de eroarea datorită netransparenței aerului, de eroarea datorită influenței vânturilor. În funcție de acești factori se pot accepta in calcule mărimile : σCE ≤ 2…4cc

4.1.1 Calculul erorilor la măsurarea unghiurilor

La măsurarea unghiurilor au loc erori întîmplătoare și erori sistematice. Acestea din urmă se determină relativ greu și de aceea în calcule se admite ca toate erorile componente să se adune prin pătratele lor. Eroarea medie pătratică de măsurare cu teodolitul a unei direcții σdir se calculează cu relația :

unde :

σ1 – eroarea medie instrumentală;

σ2 – eroarea de măsurare propriu-zisă;

σ3 – eroarea medie de centrare a teodolitului;

σ4 – eroarea medie de reducție;

σ5 – eroarea medie datorată condițiilor exterioare;

Dacă se aplică principiul influențelor egale ale celor cinci componente din relația de mai sus, adică : σ1 ≈ σ2 ≈ σ3 ≈ σ4 ≈ σ5 = σ0; atunci relația devine : iar eroarea medie de măsurare a unghiului σβ va fi :

Dacă unghiul β se măsoară prin metoda seriilor, eroarea medie de măsurare propriu-zisă a unghiului se poate calcula cu relația :

Dacă unghiul β se măsoară prin metoda reiterației, eroarea medie de măsurare propriu-zisă a unghiului se poate calcula cu relația :

unde: r – numărul seriilor.

Eroarea medie de centrare a aparatului pe punctul de stație σ3 influențează direct precizia de măsurare a unghiului. Asfel, teodolitul în loc să fie în punctul B se află deplasat în punctul B1 cu abaterea liniară e. Din această cauză se va măsura unghiul eronat β1 în loc de unghiul just β. Rezultă că :

β1 = β + (δ1 + δ2) = β + δ;

unde : δ = δ1 + δ2 este mărimea unghiulară a erorii de centrare.

Se deduce formula pentru eroarea medie datorită excentricitații e a stației B1, adică:

în care :

e și θ sunt elementele centrării;

a și b sunt lungimile laturilor BA și BC ale unghiului β;

ρ este factorul de transformare în radiani.

4.2. Trasarea pe teren a lungimilor din proiect și precizia trasării

Trasarea pe teren a lungimilor din proiect se efectuează :

– prin măsurare directă cu benzi de oțel sau cu benzi și fire de invar;

– cu tahimetre optice de precizie;

– prin măsurare cu dispozitive electronice de diferite precizii;

Trasarea pe teren a lungimii unei linii din proiect, față de un punct al liniei, constă din transpunerea pe direcția dată a direcției a cărei mărime orizontală este egală cu valoarea din proiect.

Corecțiile lungimii trebuie fie aplicate direct în procesul trasării pe teren, dar aceasta îngreunează și complică lucrările, mai ales în cazul măsurătorilor de precizie ridicată. De aceea, în prezent, se procedează în același fel ca la trasarea unghiurilor.

Pe teren, începând din capătul A al direcției date se aplică distanța D din proiect, fixîndu-se provizoriu punctul găsit B’. Distanța AB’ se măsoară în funcție de precizia necesară, cu benzile de oțel pe pământ, cu fire de invar în stare suspendată sau cu tahimetre de precizie, ținând seama de toate corecțiile măsurătorilor. Se obține lungimea L a segmentului AB’ fixat pe teren. Din compararea valorii proiectate a lungimii cu valoarea găsită la măsurare se determină corecția liniară ΔD = (D-L), care se aplică cu semn corespunzător față de punctul provizoriu B’ al segmentului, obținîndu-se astfel punctul corect B. Pentru control se măsoară segmentul corectat și marcat definitiv pe teren AB, iar rezultatul măsurătorii D’ trebuie să se încadreze în toleranța trasării lungimii T, adică (D-D’) ≤ T.

La trasarea pe teren a distanțelor din proiect, prin măsurare directă cu benzi de oțel și fire de invar, corecțiile măsurătorilor sunt de semn invers cu semnul corecțiilor ce se aplică la măsurarea pe teren a lungimilor.

Calculul preciziei necesare

Calculul preciziei necesare pentru proiectarea lucrărilor de măsurare a lungimilor pornește de la toleranța admisă la trasarea distanțelor din proiect. Se admite că eroarea medie relativă este de două ori mai mică decât cea maximă, adică :

Cu ajutorul formulelor date se poate calcula precizia necesară a măsurătorilor, ținând seama de influența fiecărei erori componente, care va permite stabilirea procedeului de măsurare. Aceste calcule se pot efectua în trei trepte, în funcție de dificultatea cu care se va obține precizia necesară fiecărei erori componente.

Treapta întâi de calcul are la bază principiul influenței egale a erorilor componente, însă nu ține seama de caracterul erorilor. Această treaptă presupune că orice termen în număr de n influențează în mod egal eroarea medie totală, adică :

în care este eroarea relativă admisă ce revine fiecărei erori componente. Este modul de calcul cu totul aproximativ și foarte acoperitor. Această treaptă de calcul dă posibilitatea să se stabilească imediat care dintre erorile componente este cea mai periculoasă.

Treapta a doua de calcul se efectuează pe baza principiului influențelor egale ale erorilor, însă se ține seama de caracterul lor, obținându-se în final :

Este o treaptă de calcul mai apropiată de realitate decât treapta întâi. Sunt cazuri când, datorită preciziei ridicate la trasare, obținerea unor mărimi accesibile pentru erorile componente este dificilă și prin această treaptă de calcul.

Treapta a treia de calcul, numită și metoda diferențială se desfășoară astfel: se pornește de la eroarea obținută în una din cele două trepte de calcul; se aleg din erorile componente, acele erori la care se poate mări ușor precizia măsurătorilor față de precizia ; se calculează valorile acestor componente în funcție de elementele alese ce intră în formula erorii componente; se calculează apoi eroarea relativă rămasă pentru erorile componente care n-au intrat în relație; cu ajutorul valorii se determină precizia necesară ce revine restului de factori, ținând seama de caracterul erorilor.

Calculul abaterilor admise ΔI pentru precizia dată

Abaterea admisă Δlk la comparare este:

unde:

-l este lungimea nominală a instrumentului;

-este precizia admisă la trasare pentru eroarea de comparare.

Abaterea admisă a de jalonare a capetelor instrumentului față de aliniament se calculează cu relația :

in care : este precizia admisă la trasare pentru eroarea de jalonare.

Diferența de nivel admisă h între capetele instrumentului de lungime l, pentru o precizie dată de trasare :

– când diferența de nivel va fi măsurată prin nivelment trigonometric cu precizia de măsurare σα a unghiului vertical α :

-când diferența de nivel va fi măsurată prin nivelment geometric cu precizia σh :

Săgeata admisă f a benzii de oțel datorită neregularităților terenului, la măsurarea cu instrumentul de lungime l așezat pe pământ, și pentru o precizie dată la trasare :

Diferența admisă Δp a fortei de întindere la comparare și măsurare pentru o lungime l a instrumentului, și pentru o precizie dată la trasare

în cazul benzilor de oțel cu capetele așezate pe pământ : Δp ≤

unde :

-F este suprafața secțiunii transversale a instrumentului, în mm2;

-E este modulul de elasticitate al materialului instrumentului;

în cazul firelor de invar în stare suspendata :

unde:

-Q este greutatea firului, în ;

-p este întinderea firului în timpul măsurării, în daN;

Abaterea admisă W a instrumentului suspendat de lungime l, de la planul vertical datorită influenței vântului, și pentru o precizie dată la trasare :

Diferența admisă de temperatură Δt la măsurare și comparare pentru o precizie dată la trasare :

unde :

– α este coeficientul de dilatare liniară a instrumentului;

Precizia admisă δ la fixare și citirile la capetele instrumentului de lungime l, așezat de n ori în lungimea de aplicat pe teren și pentru o precizie dată la trasare :

4.3 Metode de trasare a punctelor

Trasarea în plan a punctelor se efectuează prin diferite metode. Alegerea metodelor de trasare depinde: de natura obiectului de trasat, de dimensiunile și forma în plan a construcției, de condițiile măsurătorilor (teren accidentat, obstacole ce împiedică vizibilitatea și măsurarea, măsurarea pe apă, la înălțime, în subteran, etc.), de precizia necesară trasării, de depărtarea punctelor de sprijin în plan, de existența unor anumite tipuri de instrumente topografice, etc.

Metodele de trasare în plan a axelor principale sunt următoarele: metoda coordonatelor polare, metoda coordonatelor rectangulare, metoda intersecției unghiulare înainte (sau metoda intersecției înainte), metoda triunghiului și metoda intersecției unghiulare înapoi (sau metoda intersecției înapoi).

Metoda coordonatelor polare

Metoda se folosește la trasarea pe teren a punctelor din proiect când baza de trasare este o drumuire poligonometrică sau o rețea topografică de construcție.

Fig.11 Metoda coordonatelor polare

Punctul C se trasează pe teren prin aplicarea cu teodolitul din punctul de stație B a unghiului proiectat β și a distanței b din proiect.

Mărimile β și b se determină în timpul pregătirii topografice a proiectului cu relațiile generale:

Coordonatele rectangulare ale punctului B și orientarea θBA sunt cunoscute de la alcătuirea bazei de trasare; coordonatele rectangulare ale punctului C, în același sistem de axe, sunt date în proiect.

Fig.12 Controlul trasării pe teren al punctelor C1 și C2

Controlul trasării punctului C se efectuează:

-fie prin trasarea punctului C din alt punct de sprijin;

-fie prin trasarea punctului C prin altă metodă de trasare;

-fie prin compararea distanțelor și unghiurilor dintre punctele trasate C1, C2 etc., obținute prin măsurare pe teren, cu valorile cunoscute din proiect: dteren=dproiect și φC1(teren)=φC1(proiect).

Precizia metodei

Trasarea punctului C, prin această metodă, este influențată de următoarele cauze principale de erori: de trasare a unghiului proiectat mβ; de centrare me și reducție mr; de aplicare pe teren a lungimii mb; de fixare (marcare) pe teren mf a punctului trasat C; de poziție a punctelor bazei de trasare, sau erorile rețelei de sprijin ms.

Eroarea de trasare a unghiului mβ este influențată de factorii componenți: eroarea de măsurare propriu-zisă (de vizare și citire), erorile instrumentale și erorile condițiilor exterioare. Mărimea liniară a influenței erorilor de trasare a unghiului β asupra poziției punctului trasat mβ este egală cu:

Erorile de centrare și reducție nu influențează direct asupra preciziei unghiului β, însă provoacă o deplasare a punctului trasat.

În cazul erorii de centrare, teodolitul este instalat în B1 în loc de B cu mărimea e (abaterea liniară a centrării). Deoarece unghiul β este trasat față de direcția B1A, orientată cu eroarea δ, prin aplicarea lungimii b punctul C va fi deplasat în C’ cu aceeași valoare eronată δ, iar segmentul CC’=Δe va exprima influența erorii de centrare asupra poziției punctului trasat. Se deduc din B1 direcțiile paralele B1C” și BC și se admite că BCB1C” B1C’=b; atunci din triunghiul CC”C’ se deduce: Δe2=(CC”) 2+(C”C’) 2-2(CC”)(C”C’)cos(CC”C’)

Din triunghiul isoscel B1C’C” și triunghiul BB1A se obține în final valoarea pentru C”C’=e (b/a) sin θ din expresia (3.58), unde: e = BB1 = CC” și θ sunt elementele centrării.

Mărimea unghiului CC”C’ se deduce conform figurii 13:

Fig.13 Influența erorii de centrare asupra

poziției punctului trasat C

(CC”C’) = (CC”B1) + (B1C”C’) = (β – θ) + (180 – δ)/2

sau: (CC”C’) [90° + (β – θ)] iar cos[90° + (β – θ)] = – sin (β – θ), atunci expresia devine:

Deoarece eroarea de centrare are caracter întâmplător, elementul ei unghiular θ poate varia de la zero până la 2π. Fiecare din pozițiile lui B1 pentru valoarea variabilei dθ va corespunde erorii de centrare Δe. Valoarea medie pătratică a acestei erori va fi:

Efectuând integrarea se obține în final:

Din relația de mai sus se observă că influența erorii de centrare asupra punctului C depinde de mărimea unghiului de trasat β. Pentru β = 0˚, adică la trasarea punctului C în aliniamentul AB (al punctelor de sprijin), influența erorii este minimă. Pe măsură ce crește unghiul β, eroarea se mărește, atingând maximum la β = 180˚. De aceea, trasarea punctului C prin metoda coordonatelor polare se va face din acele puncte de sprijin din care unghiul de trasare β va fi mai mic de 90˚. Pentru β = 90˚ și b ≈ a, expresia de mai sus devine:

În cazul erorii de reducție, ținta de vizare este fixată în A’ în loc de punctul A, având elementele liniare și unghiulare ale reducției egale cu e’, respectiv θ’.

Fig. 14 Influența erorii de reducție asupra poziției punctului trasat

Eroarea δ’ de orientare a direcției BA’ va provoca de asemenea o eroare în trasarea direcției BC, iar ca rezultat punctul C va fi deplasat în poziția C’ cu segmentul CC’ = Δr, care reprezintă influența reducției.

Din triunghiurile BC’C și BA’A se deduce mărimea erorii Δr, adică:

Urmărind același raționament ca la eroarea de centrare, rezultă:

iar după integrare, rezultă:

Influența comună a erorilor de centrare și reducție pentru e ≈ e’ este:

iar pentru β ≈ 90º, relația devine:

Expresia de mai sus se folosește în calculul preciziei necesare, sau și mai simplificată: unde:

Eroarea mb de trasare pe teren a disanței b se dă, de obicei, sub formă relativă , iar eroarea medie absolută va fi:

Eroarea de fixare (marcare) pe teren mf a punctului trasat C depinde de procedeul de proiectare al țintei de vizare (punctul C) pe suprafața pământului și de procedeul de marcare a punctului în capul metalic al reperului (chernare etc.). Folosind dispozitive de centrare optică și executând o chernare îngrijită pe capul metalic al reperului, punctul C se poate fixa pe teren până la mf ≤ 1…2mm; la folosirea firului cu plumb, eroarea crește până la mf ≤ ±3…5mm.

Erorile de poziție ms a punctelor rețelei de sprijin pentru trasare (sau erorile datelor inițiale) influențează asupra preciziei poziției punctului trasat în același mod ca influența erorilor de centrare și de reducție.

Astfel, mărimile e, e’ și e1 pot fi considerate ca fiind erorile punctelor laturii inițiale BA = a, iar formulele :

vor exprima influența erorii datelor inițiale ms asupra preciziei de trasare a punctului proiectat prin metoda coordonatelor polare.

Dacă nu există nici o indicație se poate admite în calculul preciziei necesare că valoarea medie a erorii de poziție a punctului de sprijin ms este: ms ≤ 0.5 mC, în care mC este valoarea medie pătratică a erorii totale admise la trasare, dedusă din mărimea toleranței.

Eroarea medie totală în poziția punctului trasat mC, provocată de acțiunea independentă a erorilor componente arătate mai înainte, se calculează cu relația generală:

Calculul preciziei necesare

Plecând de la expresia de mai sus, calculul preciziei necesare se face aplicând cele două principii:

Calculul cu ajutorul principiului influenței egale a surselor de erori se desfășoară astfel:

se admite egalitatea factorilor componenți din relație, adică:

, apoi din ambele relații se deduce , dacă se acceptă că ms ≤ 0.5 mC, expresia devine

erorile componente admise se determină având în vedere relațiile și , adică:

Calculul cu ajutorul principiului influențelor diferențiate a erorilor componente pornește de la valorile aproximative deduse cele trei relații de mai sus. Apoi:

-se determină separat valorile abaterilor de centrare e, de reducție e’ și de fixare mf, în concordanță cu procedeele de centrare, de reducție și de fixare alese;

se calculează valorile pentru erorile me,r, mf și ms ≤ 0,5 mC;

-din relația se calculează valoarea influenței comune a erorilor la trasarea unghiului β și aplicarea distanței b, adică:

, unde

– în expresia se poate aplica principiul influenței egale a măsurătorilor unghiulare și liniare, adică:

-din relațiile și se determină valorile medii admise ale erorilor la trasarea unghiului mβ și aplicarea distanței mb:

Metoda coordonatelor rectangulare

Metoda se folosește când există pe teren o rețea topografică de construcție (pătrate și dreptunghiuri), iar toate punctele principale ale proiectului au coordonate rectangulare în sistemul de axe de coordonate ale rețelei de construcție( Fig. 15).

Elementele de trasare ale punctului C, abscisa x și ordonata y, sunt calculate față de punctul 20 de pe latura 20-21 a rețelei de construcție. În lungul laturii 20-21 se aplică valoarea mai mare a coordonatei (ordonata y) obținându-se punctul punctul P (punct de aliniament). În punctul P se instalează teodolitul, care trasează față de latura rețelei unghiul β = 100g (cel puțin în două poziții ale lunetei). Pe direcția perpendicularei pe latura rețelei se aplică pe teren valoarea mai mică a coordonatei (abscisa x) și se obține poziția punctului C din proiect, care se marchează pe teren.

Controlul trasării se face: prin repetarea măsurării valorilor trasate x, y și unghiul β = 100g (ale căror abateri față de proiect nu trebuie să depășească mărimile admise la calculul preciziei necesare); prin trasarea punctului C prin altă metodă (de exemplu, metoda coordonatelor polare din punctul 20); prin metoda coordonatelor rectangulare, aplicând unghiul β = 100g față de latura 20-8; prin verificarea distanțelor și unghiurilor dintre punctele trasate C1, C2,… cu valorile date în proiect.

Fig.15 Metoda coordonatelor rectangulare

Precizia metodei

Din cauza influenței erorilor, punctele P și C vor fi fixate în pozițiile eronate P’ și C’. Cauzele principale de erori care influențează precizia trasării punctului C sunt: la aplicarea coordonatelor punctului – mx și my; la trasarea unghiului drept – mβ; la centrarea teodolitului – me și la instalarea țintei de vizare – eroarea de reducție mr; la fixarea pe teren a punctului – mf; influența erorilor bazei de trasare – ms sau a datelor inițiale.

Valoarea medie pătratică a erorii totale de poziție a punctului trasat mC se determină cu formula:

dacă s-a aplicat mai întâi abscisa x și față de axa absciselor X s-a construit unghiul drept, sau cu formula:

dacă s-a aplicat mai întâi ordonata y și față de axa ordonatelor Y s-a construit unghiul drept.

Ultimile două relații se pot pune și sub forma:

și unde:

Din expresiile și se observă că mărimea erorii mC de poziție a punctului C depinde de mărimea perpendicularei pe latura rețelei de construcție; dacă perpendiculara x este mai mică decât ordonata y, aplicată pe latură, mărimea erorii mC va fi mai mică, decât dacă x > y.

Influența erorilor de centrare și reducție me,r se determină cu formula (3.68), înlocuind laturile a și b prin coordonatele x și y corespunzătoare.

Erorile datelor inițiale pentru punctele vecine ale rețelei de construcție se admit în calcule egale cu ms = ±1…2 cm. Erorile de trasare a distanțelor x și y și cele de fixare influențează la fel ca la metoda coordonatelor polare.

Calculul preciziei necesare

Calculul preciziei necesare la trasare este la fel ca la metoda coordonatelor polare.

CAPITOLUL V- STUDIU DE CAZ

5.1 Memoriu tehnic

Lucrarea are ca scop realizarea lucrărilor topografice și geodezice pentru reabilitarea străzii Prelungirea Bucuresti, Km0+0.00 – Km1+217.16, din municipiul Călărași, județul Călărași.

Realizarea lucrărilor implică rezolvarea mai multor probleme. Lucrările topografice necesare proiectului de reabilitare presupun existența unei rețele geodezice de sprijin. Coordonatele punctelor din rețeaua geodezică de sprijin, determinate prin tehnologie GPS, au fost preluate din baza de date a O.C.P.I. Călărași. Ridicarea topografică a drumului existent a fost realizată din puncte de stație, materializate prin picheți metalici și borne de beton, incluse în drumuire sprijinită la capete pe punctele de coordonate cunoscute. În această etapă, au fost ridicate punctele caracteristice ale drumului, precum și punctele din vecinătatea acestuia pentru definirea taluzelor, a șanțurilor, a drumurilor adiacente, a limitelor proprietăților vecine, șamd. La ridicarea topografică au fost introduse de către operator codurile caracteristice punctelor, aspect descris în capitolul 3 (Automatizarea lucrărilor topografice). Ridicările topografice au fost realizate utilizând stația totală Leica TCR 805, produsă de firma elvețiană Leica Geosystems.

Datele rezultate din măsurători au fost apoi transferate într-un calculator. Cu ajutorul unei rutine AutoLISP fiecare punct este raportat sub forma unui simbol distinct, iar punctele cu același cod sunt unite prin linii după criterii bine definite în program, sau, după caz, în unele puncte sunt inserate simbolurile semnelor convenționale corespunzătoare.

După definitivarea planului de situație, care conține drumul existent, au fost calculate elementele curbelor, apoi a fost studiat planul pentru a alege metodele adecvate de trasare în detaliu a curbelor și în funcție de metoda aleasă au fost calculate elementele de trasare ale fiecărui punct de detaliu, ținându-se cont de precizia cerută de beneficiar.

Profilele longitudinale și cele transversale au fost desenate automat folosind o rutină AutoLISP. Această rutină conține subrutine sau funcții, care utilizează date din desenul realizat în AutoCAD, pe care le folosește la realizarea noului desen. Punctele din axul drumului se unesc cu o polilinie care aparține layer-ului cu numele “prof-long”, puncte al căror cod trebuie să fie 41.4 – ax drum. Polilinia se construiește în sensul în care dorim să fie desenat profilul longitudinal. Apoi punctele prin care trec profilele transversale se unesc, toate în același sens (de la stânga la dreapta în sensul parcurgerii profilului longitudinal), cu polilinii care aparțin layer-ului cu numele “prof-tran” . Toate vertex-urile poliliniilor trebuie să coincidă cu pozițiile punctelor raportate prin care trec profilele.

Programul cere punctul din care se va începe desenarea profilelor, care va fi indicat utilizând pointer-ul, astfel încât profilele să fie desenate într-o parte liberă a desenului. Programul construiește profilul longitudinal începând din punctul indicat și apoi profilele transversale în ordine crescătoare, pornind de la primul vertex prin care trece profilul longitudinal și până la ultimul. Numerotarea vertexurilor, precum și măsurarea și numerotarea kilometrilor sunt realizate automat de program. Profilul longitudinal realizat de “pr5” are scara lungimilor 1:1000, respectiv scara înălțimilor 1:100, iar profilele transversale au scara lungimilor și cea a înălțimilor 1:100.

Automatizarea lucrărilor prin utilizarea codurilor și desenarea automată a profilelor longitudinale și transversale conduce la micșorarea duratei de lucru și, prin urmare, la creșterea productivității.

BIBLIOGRAFIE

Bos,N.,Iacobescu,O.,2007, Topografie modernă, București, Ed.C.H.Beck,

Constantin,M., 2002, Măsurători terestre-Fundamente-Geodezie-Fotogrametrie – Cartografie-Drept și legislație funciar-cadastrală-Organizarea lucrărilor de cadastru și geodezie, Vol.III, București,Ed.Matrix Rom

Coșarcă,C.,2003, Topografie inginerească, București, Ed.Matrix Rom,p.46

Dragomir,P.I.,2002, Topografie inginerească, Vol.II,Modulul D, București, Ed. Matrix Rom

Gițău,D.,1972, Geodezie Triangulație, București, Editura Didactică și Pededagogică, p.10

Leu,N.I., 2005, Topografie inginerească sau aplicată,București, Ed.Ceres,p.45-52

Manea,R.,Iordan,D.,Călin,M.C., 2007, Ghid de Rezolvare a problemelor de topografie, București, Ed.Cartea Universitară, p.145

Nemțu,M., Ulea E.,1982, Instrumente topografice și geodezice, București, Ed.Tehnică,p. 66-80

http://statiitotale.ro/download/MANUALE/LEICA/LeicaTC605805905Manualen.PDF

http://www.topolt.com/ro/produse/topolt/prezentare-generala.html

ANEXE

Anexa 1: Carnet de teren

Proiect: Strada Prelungirea Bucuresti

Tip aparat: TCR805

Data: 03-03-2014

Ora: 13:24.52

Observatii: –––

B63 0 0 1.511 0 14

64M 16.9463 99.9148 1.500 294.304 0

64M 216.9427 300.0883 1.500 294.305 0

B7 215.8361 99.9677 1.500 49.223 0

B7 15.8364 300.0343 1.500 49.223 0

B8 28.7760 100.0918 1.500 55.217 0

B8 228.7789 299.9109 1.500 55.217 0

1294 194.4340 100.4163 1.500 35.177 0

1295 194.4339 100.1923 1.500 35.180 0

1296 92.1075 102.3984 1.500 9.050 0

1297 92.0638 101.0881 1.500 9.089 0

1298 71.1404 101.8879 1.500 11.886 0

1299 71.4201 100.7698 1.500 11.897 0

1300 71.4400 100.5223 1.500 12.912 0

1301 67.4444 101.4441 1.500 12.953 0

1302 67.5832 100.7783 1.500 12.960 0

1303 63.4406 101.2172 1.500 16.305 0

1304 63.6614 100.8250 1.500 16.303 0

1305 59.8407 102.0960 1.500 14.572 0

1306 62.9911 100.8302 1.500 19.359 0

1478 38.5276 99.9625 1.500 68.491 0

1479 38.5399 99.8741 1.500 68.523 0

1480 41.4997 99.9591 1.500 71.584 0

1481 41.5036 99.8764 1.500 71.572 0

B8 0 0 1.554 0 14

63M 33.1640 99.9906 1.500 55.219 0

63M 233.1679 300.0088 1.500 55.219 0

SIL 286.2442 96.7461 1.500 1.00 0

SIL 86.2469 303.2601 1.500 1.00 0

1482 159.9530 99.2484 1.500 12.165 0

1483 145.0215 101.0054 1.500 17.732 0

1484 134.2324 100.8539 1.500 17.690 0

1630 204.7202 99.9468 1.500 79.461 0

1631 203.3632 99.8962 1.500 79.927 0

1632 202.6386 99.8749 1.500 80.134 0

1633 201.0045 99.8307 1.500 80.680 0

1634 201.6824 99.8733 1.500 74.298 0

1635 199.2602 99.8663 1.500 67.297 0

B7 0 0 1.508 0 13

63M 364.0607 100.0577 1.500 49.222 0

63M 164.0629 299.9414 1.500 49.222 0

B6 165.2155 100.1895 1.500 99.397 0

B6 365.2177 299.8103 1.500 99.397 0

1098 164.5075 100.3441 1.500 38.884 0

1099 164.5587 99.9331 1.500 38.895 0

1100 165.5689 100.1970 1.500 38.023 0

1101 165.5692 99.9389 1.500 38.063 0

1102 166.8698 100.2862 1.500 38.178 0

1103 166.8558 99.9532 1.500 38.179 0

1104 167.6638 100.3286 1.500 39.111 0

1105 167.5146 99.9394 1.500 39.116 0

1290 363.5608 100.2868 1.500 50.672 0

1291 363.6324 100.0742 1.500 50.631 0

1292 364.6224 100.0280 1.500 50.166 0

1293 350.4645 100.4248 1.500 40.566 0

B6 0 0 1.554 0 11

B7 291.9266 99.8482 1.500 99.395 0

B7 91.9300 300.1532 1.500 99.394 0

B5 91.0381 99.9088 1.500 80.972 0

B5 291.0417 300.0923 1.500 80.973 0

988 354.3930 100.1964 1.500 12.729 0

989 346.6425 100.3930 1.500 10.749 0

990 327.7572 100.6578 1.500 8.322 0

1095 277.9351 100.1172 1.500 61.539 0

1096 305.2433 99.6930 1.500 55.343 0

1097 304.8695 99.0876 2.050 55.387 0

B5 0 0 1.537 0 11

B6 302.9284 100.1640 1.500 80.974 0

B6 102.9282 299.8349 1.500 80.974 0

62M 103.0515 99.6300 1.500 121.465 0

62M 303.0526 300.3706 1.500 121.465 0

854 98.9056 100.0193 1.500 22.039 0

855 99.0348 99.5030 1.500 22.021 0

985 313.2264 99.4381 2.500 79.114 0

986 311.3035 100.1127 1.500 79.173 0

987 310.8569 100.1201 1.500 74.384 0

62M 0 0 1.456 0 10

B5 350.5097 100.3670 1.500 121.468 0

B5 150.5131 299.6316 1.500 121.467 0

B4 151.7627 99.9755 1.500 109.478 0

B4 351.7667 300.0253 1.500 109.478 0

742 152.2090 100.0978 1.500 108.690 0

743 248.9053 101.0145 1.500 15.711 0

744 262.8882 100.9492 1.500 16.028 0

745 268.0904 101.0983 1.500 12.051 0

850 357.0976 100.5166 1.500 96.504 0

851 358.1555 100.4703 1.500 98.975 0

852 356.6688 100.4551 1.500 106.475 0

853 350.4462 100.3460 1.500 97.834 0

B4 0 0 1.468 0 10

62M 369.3344 99.9866 1.500 109.479 0

62M 169.3387 300.0151 1.500 109.479 0

B3 168.6078 99.9789 1.500 75.109 0

B3 368.6090 300.0210 1.500 75.109 0

556 168.5668 99.8561 1.500 75.321 0

557 167.8987 100.1349 1.500 75.023 0

558 167.9427 99.9920 1.500 75.057 0

559 168.3958 100.2493 1.500 74.162 0

560 168.3957 100.0723 1.500 74.249 0

740 374.7760 100.1530 1.500 106.326 0

741 376.8910 100.1537 1.700 102.963 0

B3 0 0 1.488 0 15

B4 268.3649 99.9802 1.500 75.112 0

B4 68.3668 300.0197 1.500 75.112 0

B2 68.2214 100.1031 1.500 156.027 0

B2 268.2239 299.8969 1.500 156.027 0

398 88.9365 100.4573 1.500 40.144 0

399 93.1957 100.4598 1.500 35.759 0

400 114.9859 100.6794 1.500 20.190 0

555 259.7024 100.1478 1.500 106.145 0

B2 0 0 1.555 0 14

B3 382.1719 99.9218 1.500 156.032 0

B3 182.1741 300.0756 1.500 156.032 0

B1 180.9024 100.1627 1.500 285.066 0

B1 380.9038 299.8334 1.500 285.066 0

191 177.9906 100.1779 1.500 123.070 0

192 177.2862 100.1785 1.500 123.104 0

193 177.2432 100.1694 1.500 121.696 0

194 191.3558 100.1271 1.500 122.884 0

195 192.4799 100.1144 1.500 123.195 0

290 285.0643 99.9988 1.500 17.641 0

291 285.2556 100.4814 1.500 16.447 0

292 285.1126 100.5584 1.500 15.196 0

BOR 282.7229 100.0119 1.500 17.081 0

BOR 82.7327 299.9881 1.500 17.079 0

293 313.0142 99.6526 1.500 16.398 0

294 25.3043 100.5942 1.500 19.943 0

295 16.9295 100.5673 1.500 18.070 0

395 373.9525 99.9875 1.700 87.311 0

396 373.5821 99.9482 1.700 87.711 0

397 371.7440 99.9636 1.700 88.112 0

B1 0 0 1.556 0 13

B2 103.4648 99.8691 1.500 285.068 0

B2 303.4665 300.1297 1.500 285.068 0

1 316.1138 100.2583 1.500 149.459 0

2 315.8273 100.2488 1.500 149.412 0

3 315.5384 100.2548 1.500 149.393 0

4 315.0285 100.2360 1.500 149.298 0

5 314.5672 100.2275 1.500 149.302 0

6 313.3168 100.1564 1.500 148.973 0

7 312.9111 100.1774 1.500 148.937 0

8 311.1855 100.1245 1.500 148.891 0

9 309.5534 100.1657 1.500 148.707 0

10 309.1175 100.1507 1.500 148.721 0

Anexa 2 : Calculul drumuirii

CALCULUL DRUMUIRII

DRUMUIRE SPRIJINITĂ LA CAPETE DE LA 63M LA B2

COORDONATE PUNCTE DE SPRIJIN :

╔════════════╤═════════════╤═════════════╤══════════╗

║ Punct │ X[m] │ Y[m] │ Z[m] ║

╠════════════╪═════════════╪═════════════╪══════════╣

║ 63M │ 301693.453 │ 688394.139 │ 20.355 ║

║ 64M │ 301586.762 │ 688119.791 │ ║

║ B2 │ 301947.297 │ 689037.676 │ 20.750 ║

║ B1 │ 302057.317 │ 689300.719 │ ║

╚════════════╧═════════════╧═════════════╧══════════╝

MĂSURĂTORI ÎN STAȚII :

╔═════════╤═══════════╤═════════╤══════════╤══════════╤═════════╤═════════╗

║ PUNCT │ PUNCT │Distanța │ Direcție │ Direcție │Înălțime │Înălțime ║

║ STAȚIE│ VIZAT │înclinată│ zenitală │orizontală│instument│ semnal ║

╠═════════╪═══════════╪═════════╪══════════╪══════════╪═════════╪═════════╣

║ 63M │ 64M │ │ │ 16.9465 │ 1.511 │ ║

║ │ B7 │ 49.223 │ 99.9667 │ 215.8363 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B7 │ 63M │ 49.222 │ 100.0582 │ 364.0618 │ 1.508 │ 1.500 ║

║ │ B6 │ 99.397 │ 100.1896 │ 165.2166 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B6 │ B7 │ 99.395 │ 99.8475 │ 291.9283 │ 1.554 │ 1.500 ║

║ │ B5 │ 80.973 │ 99.9083 │ 91.0399 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B5 │ B6 │ 80.974 │ 100.1646 │ 302.9283 │ 1.537 │ 1.500 ║

║ │ 62M │ 121.465 │ 99.6297 │ 103.0521 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ 62M │ B5 │ 121.468 │ 100.3677 │ 350.5014 │ 1.456 │ 1.500 ║

║ │ B4 │ 109.478 │ 99.9751 │ 151.7647 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B4 │ 62M │ 109.479 │ 99.9858 │ 369.3368 │ 1.468 │ 1.500 ║

║ │ B3 │ 75.109 │ 99.9790 │ 168.6084 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B3 │ B4 │ 75.112 │ 99.9803 │ 268.3659 │ 1.488 │ 1.500 ║

║ │ B2 │ 156.027 │ 100.1031 │ 68.2228 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B2 │ B3 │ 156.032 │ 99.9231 │ 382.1730 │ 1.555 │ 1.500 ║

║ │ B1 │ │ │ 180.9031 │ │ ║

╚═════════╧═══════════╧═════════╧══════════╧══════════╧═════════╧═════════╝

ELEMENTE CALCULATE:

COEFICIENTUL DE SCARĂ= 1.000000000

ORIENTAREA DE PLECARE= 276.38830g

╔═════════════════════╤══════════╤══════════╤═════════════════════════════╗

║ │ Distanța │Orientarea│ Coordonate relative [m] ║

║Pct.Stație-Pct.Vizat │ redusă │ Θ ├─────────┬─────────┬─────────╢

║ │ [m] │ [g] │ δX │ δY │ δZ ║

╠═════════════════════╪══════════╪══════════╪═════════╪═════════╪═════════╣

║ 63M-B7 │ 49.222│ 75.2781│ 18.638│ 45.558│ 0.037║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ B7-B6 │ 99.396│ 76.4329│ 35.961│ 92.662│ -0.290║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ B6-B5 │ 80.973│ 75.5445│ 30.346│ 75.072│ 0.171║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ B5-62M │ 121.464│ 75.6683│ 45.302│ 112.700│ 0.745║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ 62M-B4 │ 109.478│ 76.9316│ 38.808│ 102.369│ 0.003║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ B4-B3 │ 75.110│ 76.2032│ 27.427│ 69.924│ -0.009║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ B3-B2 │ 156.027│ 76.0601│ 57.300│ 145.124│ -0.263║

╚═════════════════════╧══════════╧══════════╧═════════╧═════════╧═════════╝

ORIENTAREA DE SOSIRE = 74.78051g

LUNGIMEA DRUMUIRII = 691.672m

NEÎNCHIDERI :

╔═══════════╤════════════╤════════════╤════════════╤════════════╗

║ EΘ │ Ex [m] │ Ey [m] │ Ez [m] │ √(Ex²+Ey²) ║

╠═══════════╪════════════╪════════════╪════════════╪════════════╣

║ 0.0097 │ -0.062 │ -0.127 │ -0.001 │ 0.142 ║

╚═══════════╧════════════╧════════════╧════════════╧════════════╝

TOLERANȚA PENTRU NEÎNCHIDEREA PE ORIENTARE: TΘ=0.0150g∙√n

TOLERANȚA PENTRU NEÎNCHIDEREA PE COORDONATE: Txy=0.0045∙√D+(3/5200)∙D

TΘ= 0.0424g

Txy= 0.517m

COORDONATE COMPENSATE :

╔════════════╤═════════════╤═════════════╤══════════╤═════════════╗

║ Punct │ X[m] │ Y[m] │ Z[m] │ Acord de or.║

╠════════════╪═════════════╪═════════════╪══════════╪═════════════╣

║ 63M │ 301693.453 │ 688394.139 │ 20.355 │ 259.4418 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B7 │ 301712.091 │ 688439.707 │ 20.392 │ 311.2139 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B6 │ 301748.057 │ 688532.389 │ 20.102 │ 384.5010 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B5 │ 301778.408 │ 688607.477 │ 20.274 │ 372.6114 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ 62M │ 301823.720 │ 688720.200 │ 21.018 │ 325.1608 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B4 │ 301862.539 │ 688822.589 │ 21.022 │ 307.5875 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B3 │ 301889.975 │ 688892.526 │ 21.013 │ 7.8288 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B2 │ 301947.297 │ 689037.676 │ 20.750 │ 293.8774 ║

╚════════════╧═════════════╧═════════════╧══════════╧═════════════╝

Anexa 3 : Inventar de coordonate

Sistem de proiecție “STEREOGRAFIC ‘70”

Sistem de referință “MAREA NEAGRA ‘75”

PUNCTE VECHI

PUNCTE DIN REȚEAUA DE TRIANGULAȚIE A MUN. CĂLĂRAȘI

PRELUATE DIN BAZA DE DATE OCPI CĂLĂRAȘI

╔════════╤═══════════════════════════════════╗

║ Nr. │ Coordonate puncte radiate ║

║ Pct. ├────────────┬────────────┬─────────╢

║ │ E [m] │ N [m] │ Z [m] ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ 0 │ 1 │ 2 │ 3 ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ 63M │ 688394.14 │ 301693.45 │ 20.36 ║

║ 64M │ 688119.79 │ 301586.76 │ 20.82 ║

║ B1 │ 689300.72 │ 302057.32 │ 20.07 ║

║ B2 │ 689037.68 │ 301947.30 │ 20.75 ║

╚════════╧════════════╧════════════╧═════════╝

PUNCTE NOI

REZULTATE ÎN URMA ÎNDESIRII REȚELEI

╔════════╤═══════════════════════════════════╗

║ Nr. │ Coordonate puncte radiate ║

║ Pct. ├────────────┬────────────┬─────────╢

║ │ E [m] │ N [m] │ Z [m] ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ 0 │ 1 │ 2 │ 3 ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ B3 │ 688892.53 │ 301889.98 │ 21.01 ║

║ B4 │ 688822.59 │ 301862.54 │ 21.02 ║

║ B5 │ 688607.48 │ 301778.41 │ 20.28 ║

║ B6 │ 688532.39 │ 301748.06 │ 20.11 ║

║ B7 │ 688439.71 │ 301712.09 │ 20.39 ║

║ 62M │ 688720.20 │ 301823.72 │ 21.02 ║

╚════════╧════════════╧════════════╧═════════╝

PUNCTE RADIATE

╔════════╤═══════════════════════════════════╗

║ Nr. │ Coordonate puncte radiate ║

║ Pct. ├────────────┬────────────┬─────────╢

║ │ E [m] │ N [m] │ Z [m] ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ 0 │ 1 │ 2 │ 3 ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ 1 │ 689447.30 │ 302086.65 │ 19.52 ║

║ 2 │ 689447.12 │ 302087.30 │ 19.55 ║

║ 3 │ 689446.97 │ 302087.96 │ 19.53 ║

║ 4 │ 689446.62 │ 302089.12 │ 19.58 ║

║ 5 │ 689446.39 │ 302090.17 │ 19.60 ║

║ 6 │ 689445.40 │ 302092.95 │ 19.76 ║

║ 7 │ 689445.14 │ 302093.86 │ 19.72 ║

║ 8 │ 689444.05 │ 302097.75 │ 19.84 ║

║ 9 │ 689442.79 │ 302101.36 │ 19.74 ║

║ 10 │ 689442.50 │ 302102.33 │ 19.78 ║

║ 11 │ 689441.24 │ 302107.71 │ 19.55 ║

║ 12 │ 689439.46 │ 302114.77 │ 19.11 ║

║ 13 │ 689436.31 │ 302102.00 │ 19.90 ║

║ 14 │ 689436.40 │ 302087.52 │ 19.84 ║

║ 15 │ 689425.21 │ 302095.61 │ 19.74 ║

║ 16 │ 689425.51 │ 302094.83 │ 19.76 ║

║ 17 │ 689426.16 │ 302090.74 │ 19.86 ║

║ 18 │ 689426.69 │ 302087.33 │ 19.76 ║

║ 19 │ 689427.02 │ 302086.27 │ 19.86 ║

║ 20 │ 689427.02 │ 302083.95 │ 19.89 ║

║ 21 │ 689407.41 │ 302094.56 │ 19.92 ║

║ 22 │ 689402.12 │ 302103.99 │ 19.07 ║

║ 23 │ 689403.64 │ 302098.25 │ 19.39 ║

║ 24 │ 689405.60 │ 302089.85 │ 19.69 ║

║ 25 │ 689405.93 │ 302088.91 │ 19.74 ║

║ 26 │ 689407.79 │ 302083.73 │ 19.90 ║

║ 27 │ 689409.22 │ 302080.19 │ 19.81 ║

║ 29 │ 689410.74 │ 302076.41 │ 19.72 ║

║ 30 │ 689411.09 │ 302075.74 │ 19.71 ║

║ 31 │ 689411.68 │ 302074.62 │ 19.67 ║

║ 32 │ 689412.09 │ 302073.66 │ 19.68 ║

║ 33 │ 689412.16 │ 302073.09 │ 19.65 ║

║ 34 │ 689421.70 │ 302076.96 │ 19.70 ║

║ 35 │ 689417.49 │ 302080.00 │ 19.91 ║

║ 36 │ 689397.70 │ 302092.34 │ 19.91 ║

║ 37 │ 689396.11 │ 302071.84 │ 19.82 ║

║ 38 │ 689388.39 │ 302089.02 │ 19.90 ║

║ 39 │ 689399.45 │ 302068.36 │ 19.75 ║

║ 40 │ 689379.27 │ 302085.91 │ 19.88 ║

║ 41 │ 689391.61 │ 302070.10 │ 19.88 ║

║ 42 │ 689369.99 │ 302082.84 │ 19.92 ║

║ 43 │ 689386.85 │ 302068.06 │ 19.86 ║

║ 44 │ 689363.38 │ 302091.37 │ 19.20 ║

║ 45 │ 689365.51 │ 302084.80 │ 19.69 ║

║ 46 │ 689367.97 │ 302078.85 │ 19.75 ║

║ 47 │ 689368.21 │ 302078.09 │ 19.79 ║

║ 48 │ 689369.66 │ 302074.50 │ 19.87 ║

║ 49 │ 689370.95 │ 302071.10 │ 19.95 ║

║ 50 │ 689372.00 │ 302068.07 │ 19.91 ║

║ 51 │ 689372.74 │ 302066.02 │ 19.84 ║

║ 52 │ 689373.15 │ 302065.07 │ 19.88 ║

║ 53 │ 689372.75 │ 302061.33 │ 19.74 ║

║ 54 │ 689373.16 │ 302060.68 │ 19.74 ║

║ 55 │ 689375.49 │ 302058.57 │ 19.72 ║

║ 56 │ 689381.35 │ 302061.71 │ 19.68 ║

║ 57 │ 689381.31 │ 302062.80 │ 19.70 ║

║ 58 │ 689373.76 │ 302063.94 │ 19.80 ║

║ 59 │ 689359.92 │ 302079.76 │ 20.03 ║

║ 60 │ 689374.63 │ 302061.33 │ 19.81 ║

║ 1600 │ 688296.80 │ 301642.66 │ 20.38 ║

║ 1601 │ 688296.86 │ 301641.53 │ 20.38 ║

║ 1602 │ 688297.27 │ 301639.73 │ 20.38 ║

║ 1603 │ 688294.19 │ 301638.25 │ 20.46 ║

║ 1604 │ 688293.79 │ 301640.48 │ 20.43 ║

║ 1605 │ 688293.36 │ 301641.34 │ 20.44 ║

║ 1606 │ 688292.55 │ 301642.96 │ 20.37 ║

║ 1607 │ 688290.84 │ 301645.42 │ 20.35 ║

║ 1608 │ 688290.75 │ 301645.38 │ 20.44 ║

║ 1609 │ 688287.39 │ 301660.36 │ 20.19 ║

║ 1610 │ 688287.38 │ 301660.39 │ 20.37 ║

║ 1611 │ 688287.61 │ 301651.29 │ 20.39 ║

║ 1612 │ 688287.55 │ 301651.34 │ 20.52 ║

║ 1613 │ 688287.98 │ 301652.49 │ 20.33 ║

║ 1614 │ 688287.97 │ 301652.46 │ 20.54 ║

║ 1615 │ 688286.56 │ 301652.90 │ 20.31 ║

║ 1616 │ 688286.55 │ 301652.83 │ 20.57 ║

║ 1617 │ 688286.89 │ 301652.18 │ 20.59 ║

║ 1618 │ 688283.64 │ 301655.24 │ 20.19 ║

║ 1619 │ 688268.60 │ 301655.14 │ 20.48 ║

║ 1620 │ 688269.25 │ 301653.39 │ 20.42 ║

║ 1621 │ 688269.27 │ 301653.36 │ 20.25 ║

║ 1622 │ 688270.17 │ 301650.14 │ 20.26 ║

║ 1623 │ 688271.24 │ 301646.94 │ 20.38 ║

║ 1624 │ 688271.25 │ 301646.94 │ 20.57 ║

║ 1626 │ 688271.97 │ 301645.27 │ 20.56 ║

║ 1627 │ 688273.44 │ 301642.16 │ 20.39 ║

║ 1628 │ 688274.55 │ 301639.31 │ 20.36 ║

║ 1629 │ 688274.58 │ 301639.23 │ 20.47 ║

║ 1630 │ 688275.72 │ 301636.35 │ 20.41 ║

║ 1631 │ 688276.37 │ 301634.71 │ 20.47 ║

║ 1632 │ 688276.76 │ 301633.86 │ 20.50 ║

║ 1633 │ 688277.63 │ 301631.91 │ 20.56 ║

║ 1634 │ 688282.05 │ 301636.59 │ 20.49 ║

║ 1635 │ 688289.14 │ 301639.03 │ 20.48 ║

║ BOR │ 689043.81 │ 301931.35 │ 20.80 ║

║ B8 │ 688339.85 │ 301683.29 │ 20.29 ║

╚════════╧════════════╧════════════╧═════════╝

Anexa 4: ANTEMĂSURĂTOARE

Tabel 4

Anexa 5: EXTRAS DE MATERIALE

Tabel 5

Anexa 6: EXTRAS DE MANOPERĂ

Tabel 6

Anexa 7: DEVIZ ESTIMATIV

Tabel 7

Devizul estimativ a fost elaborat pe baza catalogului de preturi 0-1982

TOTAL I LUCRARI TEREN =4274

Spor timp nefavorabil lucrari teren:

(10+10+25+40)/4*100*4274=9082

TOTAL II LUCRARI TEREN=6001

TOTAL III LUCRARI BIROU=238

TOTAL GENERAL=62389

BIBLIOGRAFIE

Bos,N.,Iacobescu,O.,2007, Topografie modernă, București, Ed.C.H.Beck,

Constantin,M., 2002, Măsurători terestre-Fundamente-Geodezie-Fotogrametrie – Cartografie-Drept și legislație funciar-cadastrală-Organizarea lucrărilor de cadastru și geodezie, Vol.III, București,Ed.Matrix Rom

Coșarcă,C.,2003, Topografie inginerească, București, Ed.Matrix Rom,p.46

Dragomir,P.I.,2002, Topografie inginerească, Vol.II,Modulul D, București, Ed. Matrix Rom

Gițău,D.,1972, Geodezie Triangulație, București, Editura Didactică și Pededagogică, p.10

Leu,N.I., 2005, Topografie inginerească sau aplicată,București, Ed.Ceres,p.45-52

Manea,R.,Iordan,D.,Călin,M.C., 2007, Ghid de Rezolvare a problemelor de topografie, București, Ed.Cartea Universitară, p.145

Nemțu,M., Ulea E.,1982, Instrumente topografice și geodezice, București, Ed.Tehnică,p. 66-80

http://statiitotale.ro/download/MANUALE/LEICA/LeicaTC605805905Manualen.PDF

http://www.topolt.com/ro/produse/topolt/prezentare-generala.html

ANEXE

Anexa 1: Carnet de teren

Proiect: Strada Prelungirea Bucuresti

Tip aparat: TCR805

Data: 03-03-2014

Ora: 13:24.52

Observatii: –––

B63 0 0 1.511 0 14

64M 16.9463 99.9148 1.500 294.304 0

64M 216.9427 300.0883 1.500 294.305 0

B7 215.8361 99.9677 1.500 49.223 0

B7 15.8364 300.0343 1.500 49.223 0

B8 28.7760 100.0918 1.500 55.217 0

B8 228.7789 299.9109 1.500 55.217 0

1294 194.4340 100.4163 1.500 35.177 0

1295 194.4339 100.1923 1.500 35.180 0

1296 92.1075 102.3984 1.500 9.050 0

1297 92.0638 101.0881 1.500 9.089 0

1298 71.1404 101.8879 1.500 11.886 0

1299 71.4201 100.7698 1.500 11.897 0

1300 71.4400 100.5223 1.500 12.912 0

1301 67.4444 101.4441 1.500 12.953 0

1302 67.5832 100.7783 1.500 12.960 0

1303 63.4406 101.2172 1.500 16.305 0

1304 63.6614 100.8250 1.500 16.303 0

1305 59.8407 102.0960 1.500 14.572 0

1306 62.9911 100.8302 1.500 19.359 0

1478 38.5276 99.9625 1.500 68.491 0

1479 38.5399 99.8741 1.500 68.523 0

1480 41.4997 99.9591 1.500 71.584 0

1481 41.5036 99.8764 1.500 71.572 0

B8 0 0 1.554 0 14

63M 33.1640 99.9906 1.500 55.219 0

63M 233.1679 300.0088 1.500 55.219 0

SIL 286.2442 96.7461 1.500 1.00 0

SIL 86.2469 303.2601 1.500 1.00 0

1482 159.9530 99.2484 1.500 12.165 0

1483 145.0215 101.0054 1.500 17.732 0

1484 134.2324 100.8539 1.500 17.690 0

1630 204.7202 99.9468 1.500 79.461 0

1631 203.3632 99.8962 1.500 79.927 0

1632 202.6386 99.8749 1.500 80.134 0

1633 201.0045 99.8307 1.500 80.680 0

1634 201.6824 99.8733 1.500 74.298 0

1635 199.2602 99.8663 1.500 67.297 0

B7 0 0 1.508 0 13

63M 364.0607 100.0577 1.500 49.222 0

63M 164.0629 299.9414 1.500 49.222 0

B6 165.2155 100.1895 1.500 99.397 0

B6 365.2177 299.8103 1.500 99.397 0

1098 164.5075 100.3441 1.500 38.884 0

1099 164.5587 99.9331 1.500 38.895 0

1100 165.5689 100.1970 1.500 38.023 0

1101 165.5692 99.9389 1.500 38.063 0

1102 166.8698 100.2862 1.500 38.178 0

1103 166.8558 99.9532 1.500 38.179 0

1104 167.6638 100.3286 1.500 39.111 0

1105 167.5146 99.9394 1.500 39.116 0

1290 363.5608 100.2868 1.500 50.672 0

1291 363.6324 100.0742 1.500 50.631 0

1292 364.6224 100.0280 1.500 50.166 0

1293 350.4645 100.4248 1.500 40.566 0

B6 0 0 1.554 0 11

B7 291.9266 99.8482 1.500 99.395 0

B7 91.9300 300.1532 1.500 99.394 0

B5 91.0381 99.9088 1.500 80.972 0

B5 291.0417 300.0923 1.500 80.973 0

988 354.3930 100.1964 1.500 12.729 0

989 346.6425 100.3930 1.500 10.749 0

990 327.7572 100.6578 1.500 8.322 0

1095 277.9351 100.1172 1.500 61.539 0

1096 305.2433 99.6930 1.500 55.343 0

1097 304.8695 99.0876 2.050 55.387 0

B5 0 0 1.537 0 11

B6 302.9284 100.1640 1.500 80.974 0

B6 102.9282 299.8349 1.500 80.974 0

62M 103.0515 99.6300 1.500 121.465 0

62M 303.0526 300.3706 1.500 121.465 0

854 98.9056 100.0193 1.500 22.039 0

855 99.0348 99.5030 1.500 22.021 0

985 313.2264 99.4381 2.500 79.114 0

986 311.3035 100.1127 1.500 79.173 0

987 310.8569 100.1201 1.500 74.384 0

62M 0 0 1.456 0 10

B5 350.5097 100.3670 1.500 121.468 0

B5 150.5131 299.6316 1.500 121.467 0

B4 151.7627 99.9755 1.500 109.478 0

B4 351.7667 300.0253 1.500 109.478 0

742 152.2090 100.0978 1.500 108.690 0

743 248.9053 101.0145 1.500 15.711 0

744 262.8882 100.9492 1.500 16.028 0

745 268.0904 101.0983 1.500 12.051 0

850 357.0976 100.5166 1.500 96.504 0

851 358.1555 100.4703 1.500 98.975 0

852 356.6688 100.4551 1.500 106.475 0

853 350.4462 100.3460 1.500 97.834 0

B4 0 0 1.468 0 10

62M 369.3344 99.9866 1.500 109.479 0

62M 169.3387 300.0151 1.500 109.479 0

B3 168.6078 99.9789 1.500 75.109 0

B3 368.6090 300.0210 1.500 75.109 0

556 168.5668 99.8561 1.500 75.321 0

557 167.8987 100.1349 1.500 75.023 0

558 167.9427 99.9920 1.500 75.057 0

559 168.3958 100.2493 1.500 74.162 0

560 168.3957 100.0723 1.500 74.249 0

740 374.7760 100.1530 1.500 106.326 0

741 376.8910 100.1537 1.700 102.963 0

B3 0 0 1.488 0 15

B4 268.3649 99.9802 1.500 75.112 0

B4 68.3668 300.0197 1.500 75.112 0

B2 68.2214 100.1031 1.500 156.027 0

B2 268.2239 299.8969 1.500 156.027 0

398 88.9365 100.4573 1.500 40.144 0

399 93.1957 100.4598 1.500 35.759 0

400 114.9859 100.6794 1.500 20.190 0

555 259.7024 100.1478 1.500 106.145 0

B2 0 0 1.555 0 14

B3 382.1719 99.9218 1.500 156.032 0

B3 182.1741 300.0756 1.500 156.032 0

B1 180.9024 100.1627 1.500 285.066 0

B1 380.9038 299.8334 1.500 285.066 0

191 177.9906 100.1779 1.500 123.070 0

192 177.2862 100.1785 1.500 123.104 0

193 177.2432 100.1694 1.500 121.696 0

194 191.3558 100.1271 1.500 122.884 0

195 192.4799 100.1144 1.500 123.195 0

290 285.0643 99.9988 1.500 17.641 0

291 285.2556 100.4814 1.500 16.447 0

292 285.1126 100.5584 1.500 15.196 0

BOR 282.7229 100.0119 1.500 17.081 0

BOR 82.7327 299.9881 1.500 17.079 0

293 313.0142 99.6526 1.500 16.398 0

294 25.3043 100.5942 1.500 19.943 0

295 16.9295 100.5673 1.500 18.070 0

395 373.9525 99.9875 1.700 87.311 0

396 373.5821 99.9482 1.700 87.711 0

397 371.7440 99.9636 1.700 88.112 0

B1 0 0 1.556 0 13

B2 103.4648 99.8691 1.500 285.068 0

B2 303.4665 300.1297 1.500 285.068 0

1 316.1138 100.2583 1.500 149.459 0

2 315.8273 100.2488 1.500 149.412 0

3 315.5384 100.2548 1.500 149.393 0

4 315.0285 100.2360 1.500 149.298 0

5 314.5672 100.2275 1.500 149.302 0

6 313.3168 100.1564 1.500 148.973 0

7 312.9111 100.1774 1.500 148.937 0

8 311.1855 100.1245 1.500 148.891 0

9 309.5534 100.1657 1.500 148.707 0

10 309.1175 100.1507 1.500 148.721 0

Anexa 2 : Calculul drumuirii

CALCULUL DRUMUIRII

DRUMUIRE SPRIJINITĂ LA CAPETE DE LA 63M LA B2

COORDONATE PUNCTE DE SPRIJIN :

╔════════════╤═════════════╤═════════════╤══════════╗

║ Punct │ X[m] │ Y[m] │ Z[m] ║

╠════════════╪═════════════╪═════════════╪══════════╣

║ 63M │ 301693.453 │ 688394.139 │ 20.355 ║

║ 64M │ 301586.762 │ 688119.791 │ ║

║ B2 │ 301947.297 │ 689037.676 │ 20.750 ║

║ B1 │ 302057.317 │ 689300.719 │ ║

╚════════════╧═════════════╧═════════════╧══════════╝

MĂSURĂTORI ÎN STAȚII :

╔═════════╤═══════════╤═════════╤══════════╤══════════╤═════════╤═════════╗

║ PUNCT │ PUNCT │Distanța │ Direcție │ Direcție │Înălțime │Înălțime ║

║ STAȚIE│ VIZAT │înclinată│ zenitală │orizontală│instument│ semnal ║

╠═════════╪═══════════╪═════════╪══════════╪══════════╪═════════╪═════════╣

║ 63M │ 64M │ │ │ 16.9465 │ 1.511 │ ║

║ │ B7 │ 49.223 │ 99.9667 │ 215.8363 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B7 │ 63M │ 49.222 │ 100.0582 │ 364.0618 │ 1.508 │ 1.500 ║

║ │ B6 │ 99.397 │ 100.1896 │ 165.2166 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B6 │ B7 │ 99.395 │ 99.8475 │ 291.9283 │ 1.554 │ 1.500 ║

║ │ B5 │ 80.973 │ 99.9083 │ 91.0399 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B5 │ B6 │ 80.974 │ 100.1646 │ 302.9283 │ 1.537 │ 1.500 ║

║ │ 62M │ 121.465 │ 99.6297 │ 103.0521 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ 62M │ B5 │ 121.468 │ 100.3677 │ 350.5014 │ 1.456 │ 1.500 ║

║ │ B4 │ 109.478 │ 99.9751 │ 151.7647 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B4 │ 62M │ 109.479 │ 99.9858 │ 369.3368 │ 1.468 │ 1.500 ║

║ │ B3 │ 75.109 │ 99.9790 │ 168.6084 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B3 │ B4 │ 75.112 │ 99.9803 │ 268.3659 │ 1.488 │ 1.500 ║

║ │ B2 │ 156.027 │ 100.1031 │ 68.2228 │ │ 1.500 ║

╟─────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────╢

║ B2 │ B3 │ 156.032 │ 99.9231 │ 382.1730 │ 1.555 │ 1.500 ║

║ │ B1 │ │ │ 180.9031 │ │ ║

╚═════════╧═══════════╧═════════╧══════════╧══════════╧═════════╧═════════╝

ELEMENTE CALCULATE:

COEFICIENTUL DE SCARĂ= 1.000000000

ORIENTAREA DE PLECARE= 276.38830g

╔═════════════════════╤══════════╤══════════╤═════════════════════════════╗

║ │ Distanța │Orientarea│ Coordonate relative [m] ║

║Pct.Stație-Pct.Vizat │ redusă │ Θ ├─────────┬─────────┬─────────╢

║ │ [m] │ [g] │ δX │ δY │ δZ ║

╠═════════════════════╪══════════╪══════════╪═════════╪═════════╪═════════╣

║ 63M-B7 │ 49.222│ 75.2781│ 18.638│ 45.558│ 0.037║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ B7-B6 │ 99.396│ 76.4329│ 35.961│ 92.662│ -0.290║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ B6-B5 │ 80.973│ 75.5445│ 30.346│ 75.072│ 0.171║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ B5-62M │ 121.464│ 75.6683│ 45.302│ 112.700│ 0.745║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ 62M-B4 │ 109.478│ 76.9316│ 38.808│ 102.369│ 0.003║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ B4-B3 │ 75.110│ 76.2032│ 27.427│ 69.924│ -0.009║

╟─────────────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────╢

║ B3-B2 │ 156.027│ 76.0601│ 57.300│ 145.124│ -0.263║

╚═════════════════════╧══════════╧══════════╧═════════╧═════════╧═════════╝

ORIENTAREA DE SOSIRE = 74.78051g

LUNGIMEA DRUMUIRII = 691.672m

NEÎNCHIDERI :

╔═══════════╤════════════╤════════════╤════════════╤════════════╗

║ EΘ │ Ex [m] │ Ey [m] │ Ez [m] │ √(Ex²+Ey²) ║

╠═══════════╪════════════╪════════════╪════════════╪════════════╣

║ 0.0097 │ -0.062 │ -0.127 │ -0.001 │ 0.142 ║

╚═══════════╧════════════╧════════════╧════════════╧════════════╝

TOLERANȚA PENTRU NEÎNCHIDEREA PE ORIENTARE: TΘ=0.0150g∙√n

TOLERANȚA PENTRU NEÎNCHIDEREA PE COORDONATE: Txy=0.0045∙√D+(3/5200)∙D

TΘ= 0.0424g

Txy= 0.517m

COORDONATE COMPENSATE :

╔════════════╤═════════════╤═════════════╤══════════╤═════════════╗

║ Punct │ X[m] │ Y[m] │ Z[m] │ Acord de or.║

╠════════════╪═════════════╪═════════════╪══════════╪═════════════╣

║ 63M │ 301693.453 │ 688394.139 │ 20.355 │ 259.4418 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B7 │ 301712.091 │ 688439.707 │ 20.392 │ 311.2139 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B6 │ 301748.057 │ 688532.389 │ 20.102 │ 384.5010 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B5 │ 301778.408 │ 688607.477 │ 20.274 │ 372.6114 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ 62M │ 301823.720 │ 688720.200 │ 21.018 │ 325.1608 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B4 │ 301862.539 │ 688822.589 │ 21.022 │ 307.5875 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B3 │ 301889.975 │ 688892.526 │ 21.013 │ 7.8288 ║

╟────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────╢

║ B2 │ 301947.297 │ 689037.676 │ 20.750 │ 293.8774 ║

╚════════════╧═════════════╧═════════════╧══════════╧═════════════╝

Anexa 3 : Inventar de coordonate

Sistem de proiecție “STEREOGRAFIC ‘70”

Sistem de referință “MAREA NEAGRA ‘75”

PUNCTE VECHI

PUNCTE DIN REȚEAUA DE TRIANGULAȚIE A MUN. CĂLĂRAȘI

PRELUATE DIN BAZA DE DATE OCPI CĂLĂRAȘI

╔════════╤═══════════════════════════════════╗

║ Nr. │ Coordonate puncte radiate ║

║ Pct. ├────────────┬────────────┬─────────╢

║ │ E [m] │ N [m] │ Z [m] ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ 0 │ 1 │ 2 │ 3 ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ 63M │ 688394.14 │ 301693.45 │ 20.36 ║

║ 64M │ 688119.79 │ 301586.76 │ 20.82 ║

║ B1 │ 689300.72 │ 302057.32 │ 20.07 ║

║ B2 │ 689037.68 │ 301947.30 │ 20.75 ║

╚════════╧════════════╧════════════╧═════════╝

PUNCTE NOI

REZULTATE ÎN URMA ÎNDESIRII REȚELEI

╔════════╤═══════════════════════════════════╗

║ Nr. │ Coordonate puncte radiate ║

║ Pct. ├────────────┬────────────┬─────────╢

║ │ E [m] │ N [m] │ Z [m] ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ 0 │ 1 │ 2 │ 3 ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ B3 │ 688892.53 │ 301889.98 │ 21.01 ║

║ B4 │ 688822.59 │ 301862.54 │ 21.02 ║

║ B5 │ 688607.48 │ 301778.41 │ 20.28 ║

║ B6 │ 688532.39 │ 301748.06 │ 20.11 ║

║ B7 │ 688439.71 │ 301712.09 │ 20.39 ║

║ 62M │ 688720.20 │ 301823.72 │ 21.02 ║

╚════════╧════════════╧════════════╧═════════╝

PUNCTE RADIATE

╔════════╤═══════════════════════════════════╗

║ Nr. │ Coordonate puncte radiate ║

║ Pct. ├────────────┬────────────┬─────────╢

║ │ E [m] │ N [m] │ Z [m] ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ 0 │ 1 │ 2 │ 3 ║

╠════════╪════════════╪════════════╪═════════╣

║ 1 │ 689447.30 │ 302086.65 │ 19.52 ║

║ 2 │ 689447.12 │ 302087.30 │ 19.55 ║

║ 3 │ 689446.97 │ 302087.96 │ 19.53 ║

║ 4 │ 689446.62 │ 302089.12 │ 19.58 ║

║ 5 │ 689446.39 │ 302090.17 │ 19.60 ║

║ 6 │ 689445.40 │ 302092.95 │ 19.76 ║

║ 7 │ 689445.14 │ 302093.86 │ 19.72 ║

║ 8 │ 689444.05 │ 302097.75 │ 19.84 ║

║ 9 │ 689442.79 │ 302101.36 │ 19.74 ║

║ 10 │ 689442.50 │ 302102.33 │ 19.78 ║

║ 11 │ 689441.24 │ 302107.71 │ 19.55 ║

║ 12 │ 689439.46 │ 302114.77 │ 19.11 ║

║ 13 │ 689436.31 │ 302102.00 │ 19.90 ║

║ 14 │ 689436.40 │ 302087.52 │ 19.84 ║

║ 15 │ 689425.21 │ 302095.61 │ 19.74 ║

║ 16 │ 689425.51 │ 302094.83 │ 19.76 ║

║ 17 │ 689426.16 │ 302090.74 │ 19.86 ║

║ 18 │ 689426.69 │ 302087.33 │ 19.76 ║

║ 19 │ 689427.02 │ 302086.27 │ 19.86 ║

║ 20 │ 689427.02 │ 302083.95 │ 19.89 ║

║ 21 │ 689407.41 │ 302094.56 │ 19.92 ║

║ 22 │ 689402.12 │ 302103.99 │ 19.07 ║

║ 23 │ 689403.64 │ 302098.25 │ 19.39 ║

║ 24 │ 689405.60 │ 302089.85 │ 19.69 ║

║ 25 │ 689405.93 │ 302088.91 │ 19.74 ║

║ 26 │ 689407.79 │ 302083.73 │ 19.90 ║

║ 27 │ 689409.22 │ 302080.19 │ 19.81 ║

║ 29 │ 689410.74 │ 302076.41 │ 19.72 ║

║ 30 │ 689411.09 │ 302075.74 │ 19.71 ║

║ 31 │ 689411.68 │ 302074.62 │ 19.67 ║

║ 32 │ 689412.09 │ 302073.66 │ 19.68 ║

║ 33 │ 689412.16 │ 302073.09 │ 19.65 ║

║ 34 │ 689421.70 │ 302076.96 │ 19.70 ║

║ 35 │ 689417.49 │ 302080.00 │ 19.91 ║

║ 36 │ 689397.70 │ 302092.34 │ 19.91 ║

║ 37 │ 689396.11 │ 302071.84 │ 19.82 ║

║ 38 │ 689388.39 │ 302089.02 │ 19.90 ║

║ 39 │ 689399.45 │ 302068.36 │ 19.75 ║

║ 40 │ 689379.27 │ 302085.91 │ 19.88 ║

║ 41 │ 689391.61 │ 302070.10 │ 19.88 ║

║ 42 │ 689369.99 │ 302082.84 │ 19.92 ║

║ 43 │ 689386.85 │ 302068.06 │ 19.86 ║

║ 44 │ 689363.38 │ 302091.37 │ 19.20 ║

║ 45 │ 689365.51 │ 302084.80 │ 19.69 ║

║ 46 │ 689367.97 │ 302078.85 │ 19.75 ║

║ 47 │ 689368.21 │ 302078.09 │ 19.79 ║

║ 48 │ 689369.66 │ 302074.50 │ 19.87 ║

║ 49 │ 689370.95 │ 302071.10 │ 19.95 ║

║ 50 │ 689372.00 │ 302068.07 │ 19.91 ║

║ 51 │ 689372.74 │ 302066.02 │ 19.84 ║

║ 52 │ 689373.15 │ 302065.07 │ 19.88 ║

║ 53 │ 689372.75 │ 302061.33 │ 19.74 ║

║ 54 │ 689373.16 │ 302060.68 │ 19.74 ║

║ 55 │ 689375.49 │ 302058.57 │ 19.72 ║

║ 56 │ 689381.35 │ 302061.71 │ 19.68 ║

║ 57 │ 689381.31 │ 302062.80 │ 19.70 ║

║ 58 │ 689373.76 │ 302063.94 │ 19.80 ║

║ 59 │ 689359.92 │ 302079.76 │ 20.03 ║

║ 60 │ 689374.63 │ 302061.33 │ 19.81 ║

║ 1600 │ 688296.80 │ 301642.66 │ 20.38 ║

║ 1601 │ 688296.86 │ 301641.53 │ 20.38 ║

║ 1602 │ 688297.27 │ 301639.73 │ 20.38 ║

║ 1603 │ 688294.19 │ 301638.25 │ 20.46 ║

║ 1604 │ 688293.79 │ 301640.48 │ 20.43 ║

║ 1605 │ 688293.36 │ 301641.34 │ 20.44 ║

║ 1606 │ 688292.55 │ 301642.96 │ 20.37 ║

║ 1607 │ 688290.84 │ 301645.42 │ 20.35 ║

║ 1608 │ 688290.75 │ 301645.38 │ 20.44 ║

║ 1609 │ 688287.39 │ 301660.36 │ 20.19 ║

║ 1610 │ 688287.38 │ 301660.39 │ 20.37 ║

║ 1611 │ 688287.61 │ 301651.29 │ 20.39 ║

║ 1612 │ 688287.55 │ 301651.34 │ 20.52 ║

║ 1613 │ 688287.98 │ 301652.49 │ 20.33 ║

║ 1614 │ 688287.97 │ 301652.46 │ 20.54 ║

║ 1615 │ 688286.56 │ 301652.90 │ 20.31 ║

║ 1616 │ 688286.55 │ 301652.83 │ 20.57 ║

║ 1617 │ 688286.89 │ 301652.18 │ 20.59 ║

║ 1618 │ 688283.64 │ 301655.24 │ 20.19 ║

║ 1619 │ 688268.60 │ 301655.14 │ 20.48 ║

║ 1620 │ 688269.25 │ 301653.39 │ 20.42 ║

║ 1621 │ 688269.27 │ 301653.36 │ 20.25 ║

║ 1622 │ 688270.17 │ 301650.14 │ 20.26 ║

║ 1623 │ 688271.24 │ 301646.94 │ 20.38 ║

║ 1624 │ 688271.25 │ 301646.94 │ 20.57 ║

║ 1626 │ 688271.97 │ 301645.27 │ 20.56 ║

║ 1627 │ 688273.44 │ 301642.16 │ 20.39 ║

║ 1628 │ 688274.55 │ 301639.31 │ 20.36 ║

║ 1629 │ 688274.58 │ 301639.23 │ 20.47 ║

║ 1630 │ 688275.72 │ 301636.35 │ 20.41 ║

║ 1631 │ 688276.37 │ 301634.71 │ 20.47 ║

║ 1632 │ 688276.76 │ 301633.86 │ 20.50 ║

║ 1633 │ 688277.63 │ 301631.91 │ 20.56 ║

║ 1634 │ 688282.05 │ 301636.59 │ 20.49 ║

║ 1635 │ 688289.14 │ 301639.03 │ 20.48 ║

║ BOR │ 689043.81 │ 301931.35 │ 20.80 ║

║ B8 │ 688339.85 │ 301683.29 │ 20.29 ║

╚════════╧════════════╧════════════╧═════════╝

Anexa 4: ANTEMĂSURĂTOARE

Tabel 4

Anexa 5: EXTRAS DE MATERIALE

Tabel 5

Anexa 6: EXTRAS DE MANOPERĂ

Tabel 6

Anexa 7: DEVIZ ESTIMATIV

Tabel 7

Devizul estimativ a fost elaborat pe baza catalogului de preturi 0-1982

TOTAL I LUCRARI TEREN =4274

Spor timp nefavorabil lucrari teren:

(10+10+25+40)/4*100*4274=9082

TOTAL II LUCRARI TEREN=6001

TOTAL III LUCRARI BIROU=238

TOTAL GENERAL