Led Urile

Politehnica

Led Urile

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

1.Introducere

1.1Apariția LED-urilor

1.2 Mod de funcționare

1.3 Unități de măsură

1.4 Spectrul radiației

1.5 Durata de viață

1.6 Eficiența luminoasă

1.7 Avantajele LED-urilor

1.8 Dezavantajele LED-urilor

1.9 Tipuri de LED

1.10 Culorile LED-urilor

1.11 Utilizările LED-urilor

1.12 Viitorul LED-urilor

2. Proiectarea sistemelor de iluminat

2.1 Noțiuni standardizate

2.2. Criterii de alegere a surselor de iluminat

2.3 .Criteriile de alegere a lămpilor de iluminat

2.4. Nivelul de iluminare

2.5. Indicele de redare a culorii

2.6. Modele de LED-uri de interior

2.7. Tipuri de montaj pentru LED-urile de interior

2.8. Calculul fluxului necesar

2.9. Audiul sistemului de iluminat existent

2.10. Simulare Dialux

2.10.1. Magazinul de produse alimentare și nealimentare și zona caselor de marcat 40

2.10.2. Birou

2.10.3 Vestiar

3. Calcul economic

4. Concluzii

5. Bibliografie

Cărți și lucrări scrise:

Site-uri și resurse web:

1.Introducere

LED sau light-emitting diode este o diodă semiconductoare ce emite lumină la polarizarea directă a joncțiunii p-n.

Dioda este cel mai simplu element semiconductor. Semiconductorii conțin materiale slab conductoare, ce conțin impurități ale altor materiale, obținute prin dopare

Materialul conductor folosit pentru construcția LED-urilor este aliminiu-galiu-arsenide. Acesta este dopat, fie pentru creearea golurilor cu care electronii se pot combina, fie cu electroni liberi. În acest mod, materialul va deveni un conductor mai bun. Semiconductorul dopat cu electroni liberi se va numi de tip N, fiind încărcat negativ. Semiconductorul care că conține mai multe goluri decât electroni liberi se va numi de tip P, fiind încărcat pozitiv.

Figura 1.1. Combinarea electronilor cu golurile.Sursa: prelucrare [9]

1.1Apariția LED-urilor

Fenomenul electroluminiscentei a fost descoperit în laboratoarele Marconi de către Henry Rounde, la începutul anilor 1900.

Primul LED a fost fabricat în anii 1920 de către un cercetător rus, Oleg Vladimirovich Lossew. El nu este considerat inventatorul LED-ului deoarece lumina pe care acesta o emitea era de prea mică intensitate.

Inventatorul LED-ului și al electroluminiscentei este Georges Destriau, un fizician francez, care în 1935, folosind suflură de zinc, a descoperit emisia luminii. Totuși, în onoarea cercetătorului rus, fenomenul a fost numit "Lossew light".

Prima diodă LED care funcționa în infraroșu a fost produsă în 1955 de către Rubin Braunstein. Acesta a folosit ca material de fabricație Arsenidul de Galliu ( GaAs)

LED-ul infraroșu a fost patentat abia în 1961 de către Bob Biard și Gary Pittman la Texas Instruments. Aceștia au continuat cercetările începute în 1955 și au realizat importante descoperirii.

Primul LED având luminiscența în spectrul perceput de ochiul uman a fost produs în 1962 de către un cercetător al General Electric Company, Nick Holonyak Jr.

Unul din ucenicii acestuia, Dr. M.George Craford, a produs primul LED galben, care putea fi folosit în practică.

Anul 1993 a marcat o creștere considerabilă a luminozității LED-urilor albastre, datorită cercetărilor lui Shuji Nakamura, de la firma Nichia Corporation. Începând cu acest an, apar diferite tehnologii noi de fabricare a LED-urilor, dar modalitatea de fabricație vă rămânea cea din acest an.

Philips Lumield, în 1999, a fabricat primele LED-uri care puteau funcționa continuu, având 1 watt.Acestea aveau dimensiuni mai mari decât cele obișnuite până atunci, putând fi folosite doar cu răcire suplimentară. Începând cu acestea, LED-urile vor fi utilizate pentru iluminare. [10]

Cea mai puternică lampă LED a fost produsă de firma Nexxus Lighting, fiind prezentată în 2010. Acesta avea o eficiență de 50 Lumen/Watt, iar luminozitatea este de 985 Lumeni, similară cu cea a unui bec cu incandescență de 75 Watti, dar având un consum de doar 20 Watt. În același an și Toshiba a prezentat un prototip al unei lămpi LED pentru uz caznic și industrial, cu eficiență de 120 Lumen/Watt. În 2012 a fost produsă o lampă LED cu dimensiuni de 7 x 7 mm, având o eficiență de 200 Lumen/Watt. [11]

1.2 Mod de funcționare

LED-urile,ca orice diodă, sunt alcătuite din materiale semiconductoare. Proprietățile semiconductorului sunt influențate de electronii situați pe orbitele exterioare. Nivele energetice sunt reprezentate sub formă de benzi.

Semiconductorii prezintă trei zone principale denumite banda de valență,banda de conducție și banda interzisă.

Banda de valență se mai numește și banda de energii joase, cea de conducție este banda de energii mai mari. Acestea sunt separate de o bandă interzisă în care nu poate exista niciun electron. Astfel,electronii se pot afla fie în banda de valență,fie în cea de conducție, dar nu pot fi în banda interzisă.

La temperatura zero Kelvin, dacă nu am aplica nici un câmp electric din exterior, toți electronii ar fi în banda de valență. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că electronii nu ar avea energia necesară să sară peste banda interzisă pentu a ajunge în banda de conducție. Orice impuls oferit electronilor (creșterea temperaturii sau apariția unui câmp electric exterior) oferă electronilor suficientă energie pentru a trece în banda de conducție.

Saltul electronilor din banda de conducție va lăsa în banda de valență goluri – sarcini electrice pozitive. [1 ]

Figura 1.2.1 Trecerea electronilor în banda de valență în banda de conducție. Sursă: prelucrare [4]

Lumina este o formă de energie ce poate fi emisă de către un atom și este alcătuită din mici fascicule care au energie și moment propriu,dar nu au masă. Aceste particule se numesc fotoni.

Fotonii sunt eliberați ca urmare a mișcării electronilor. Pentru ca un electron să treacă de pe un nivel orbital mai jos pe unul mai înalt este nevoie să își crească energia. Invers, când un electron trece pe de pe un nivel mai înalt pe unul mai jos, el eliberează energie sub formă de fotoni. Un salt mai mare eliberează o cantitate mai mare de energie, și, deci, de fotoni.

Relația dintre variația de energie, ΔE , energia fotonului Ep și lungimea de undă este:

ΔE= Ep=hc/ λ (1)

În procesul de radiație luminoasă participă atât banda de conducție, cât și banda de valență. Astfel, lungimile de undă care vor fi radiate pot fi multiple, rezultând astfel un spectru larg al luminii emise de semiconductor.

O joncțiune p-n se formează atunci când un semiconductor de tip p este adus în contact cu un semiconductor de tip n. Astfel, electronii vor trece din partea n în partea p, recombinandu-se cu golurile. Acestea, totodată vor difuza în partea n și se vor recombina cu electronii. În urma procesului de recombinare va rezulta o zonă sărăcită de purtători care nu va conține nici goluri, nici electroni liberi.

Ca urmare a recombinării electronilor cu golurile se eliberează o cuantă de energie, adică un foton.

Pentru ca un semiconductor să emită lumină continuu, recombinarea electron-gol trebuie susținută. Acest lucru se poate face furnizând energie din exterior. Tensiunea este denumită tensiune directă de polarizare. [1]

Figura 1.2.2: Modul de funcționare al LED. Sursa: prelucrare [4]

Scopul LED-urilor este să emită continuu lumină, iar pentru a îndeplini acest lucru este nevoie ca eletronii mobili din partea n, fiind atrași de polul pozitiv al tensiunii de polarizare, să intre în regicvunea sărăcită. Simultan cu aceștia, golurile, atrase de polul negativ, vor intra și ei în aceeași regiune, combinându-se cu eletronii. Sarcinile electrice se vor reface din sursa de alimentare.

Diodele obișnuite eliberează, ca rezultat al acestei recombinări, energie sub formă de căldură, în timp ce LED-urile emit lumină. Recombinarea în urma căreia se generează căldură se numește “recombinare neradiativa” , iar cea în urma căreia se generează lumină se numește “radiativă”. [1]

1.3 Unități de măsură

Lumenul (lm) este unitatea de măsură a fluxului luminos, egală cu fluxul emis de o sursă punctiformă și izotropă cu intensitatea de o candelă într-un unghi solid de un steradian.[12]

Lux (lx) este unitatea de masură în sistem internațional a iluminării. Măsoară fluxul luminos pe unitatea de suprafață ( lm/ m2). Este folosit pentru a măsura intensitatea luminoasă percepută de ochiul uman. [12]

Candelă este unitatea de bază folosită pentru măsurarea luminii vizibile. Ea măsoară intensitatea luminoasă, într-o direcție, a unei surse ce emite cu o lungime de undă de 555 nanometri și cu o intensitate radiantă de 1/683 watt/steradian. [35]

1.4 Spectrul radiației

Lungimea de undă a luminii emise de un LED depinde de lățimea benzii interzise a semiconductorului. Pentru obținerea unei anumite lungimi de undă se va alege semiconductorul cu lățimea benzii interzise adecvată. Un semiconductor poate fi alcătuit din mai multe elemente. Banda interzisă pentru GaAs este de 1.42 eV, dar folosind semiconductorul AlGaAs banda interzisă va avea valori între 1.42 și 1.92 eV, depinzând de raportul ingredienților. Scăderea cantității de Al va determina scăderea benzii interzise. [1]

Tabel 1.4.1:. Banda interzisă și lungimea de undă a diferiților semiconductori [1]

1.5 Durata de viață

O caracteristică foarte importantă a unei surse de iluminat o reprezintă durata de viață. În trecut, aceasta era considerată ca fiind momentul când jumătate dintre becurile cu incandescentă se ard.

Defectarea LED-urilor poate fi împărțită în trei perioade de timp:

defectare incipientă,

perioada de utilizare

defectele finale.

În perioada de defectare incipientă, cauzele sunt reprezentate de calitatea scăzută a LED-ului.

În mod normal, rata defectărilor scade în această perioadă, pe măsură ce toate produsele cu defect se strică.

În perioada de utilizare, rata defectărilor este relativ scăzută și constantă. Aceasta depinde și de temperatură de funcționare.

În condiții normale de utilizare, durata de viață a LED-urilor depășește 100.000 ore.

Cea de-a treia perioadă este caracterizată de creșterea bruscă a numărului de defecțiuni.

Principalul mod de defectare a LED-urilor o reprezintă degradarea luminii emise.

Durata de viață este considerată durata medie dinainte de cedare sau 50% din nivelul de depreciere a lumenilui, acesta fiind nivelul de la care ochiul uman percepe diferența. [2][4]

Figura 1.5.1 : Rata de defectare a LED-urilor [4]

1.6 Eficiența luminoasă

Eficiența luminoasă este dată de conversia puterii electrice (W) în putere optică (W) alături de eficiența conversiei din putere optică (W) în flux luminos (lm).

Lumina monocromatică la lungimea de undă λ=555 nm are o eficiență luminoasă de 683 lm/W. Aceeași lumină monocromatică cu λ=450 nm are eficiență luminoasă doar 26 lm/W.

Eficiența luminoasă a radiației policromatice reprezintă o îmbinare optimă între eficiența luminoasă K(λ) și distribuția spectrală S(λ). [2]

Eficiența luminoasă a unui LED este influențată de mai mulți factori:

Tipul de ambalaj

Purtătorii de sarcină

Temperatura de funcționare

Pierderile optice [2]

Figura 1.6.1 Eficiența luminoasă a diferitelor surse de iluminat [36]

Atât eficiența ambalajului,cât și a întregului LED depind de eficiența electrică, eficiența spectrală și alți factori. Eficiența luminoasă a ambalajului unui LED se așteaptă să ajungă la 266 lm/W, ceea ce înseamnă o eficientă a LED-ului de 200 lm/W. În aceste condiții, LED-ul va depăși orice alt tipde iluminat a cărui tehnologie este deja matură.

Eficiența luminoasă a ambalajului unui LED are multe variabile,cele mai importante sunt, însă, modul de producere a luminii albe, calitatea culorii și curentul de conducție.

Există două metode principale de producere a luminii albe: conversia fosforului și amestecarea culorilor. Conversia fosforului oferă o eficiență luminoasă a ambalajului de aproximativ 130 lm/W. [2]

Eficiența scăzută a ambalajulului LED-urilor albe care are cnfluențată de mai mulți factori:

Tipul de ambalaj

Purtătorii de sarcină

Temperatura de funcționare

Pierderile optice [2]

Figura 1.6.1 Eficiența luminoasă a diferitelor surse de iluminat [36]

Atât eficiența ambalajului,cât și a întregului LED depind de eficiența electrică, eficiența spectrală și alți factori. Eficiența luminoasă a ambalajului unui LED se așteaptă să ajungă la 266 lm/W, ceea ce înseamnă o eficientă a LED-ului de 200 lm/W. În aceste condiții, LED-ul va depăși orice alt tipde iluminat a cărui tehnologie este deja matură.

Eficiența luminoasă a ambalajului unui LED are multe variabile,cele mai importante sunt, însă, modul de producere a luminii albe, calitatea culorii și curentul de conducție.

Există două metode principale de producere a luminii albe: conversia fosforului și amestecarea culorilor. Conversia fosforului oferă o eficiență luminoasă a ambalajului de aproximativ 130 lm/W. [2]

Eficiența scăzută a ambalajulului LED-urilor albe care are ca principiu amestecul culorilor se datorează eficienței scăzute a producerii luminii verzi.

Un alt aspect care influențează eficiența ambalajului este calitatea culorii. Obținerea unei temperaturi de culoare implică schimbarea spectrului sursei de lumină. Acest lucru determină scăderea eficienței luminoase. [2]

Figura 1.6.2 Eficiența luminoasă- lumină caldă și lumină rece. [7]

Ambalajul LED-ului este influențat și de valorile curentului. Valorile obișnuite ale acestuia sunt 350 mA, 700 mA, 1000 mA. Creșterea valorilor curentului de conducție duce la creșterea puterii LED-ului, dar și la scăderea eficienței. [2]

Un alt factor care influențează eficiența luminoasă e unui LED este temperatura joncțiunii p-n. Valorile uzuale ale temperaturii sunt de peste 60°C. Creșterea temperaturii are ca efect scăderea eficienței procesului de emisie a luminii. [2]

Indiferent de tipul de sursă de lumină, utilizarea lentilelor, oglinzilor sau a altor sisteme optice reduce cantitatea de lumină emisă.

1.7 Avantajele LED-urilor

Majoritatea tipurilor de diode emit lumină,dar nu toate sunt eficiente. O diodă normală este alcătuită dintr-un material semiconductor care absoarbe energie luminoasă. LED-urile sunt special contruite să emită un număr mare de fotoni.

LED-urile, în comparație cu becurile incandescente, au avantajul că nu au un filament care s-ar putea arde.

Durata de viață a corpurilor LED este considerabil mai mare comparativ cu corpurile obișnuite, se ajunge de la 25.000 ore de funtionare până la 100.000 ore de funcționare și chiar peste, în funcție de mediul în care sunt folosite (temperatură, umiditate, șocuri electrice și mecanice) și în funcție de calitatea inițială a corpului cu LED. [27]

În cazul becurilor cu incandescență, pentru a produce lumină se generează o cantitate mare de căldură,ceea ce înseamnă o pierdere de energie. Temperatura de funcționare a corpurilor LED de calitate este mai scăzută, ceea ce înseamnă că o mai mare parte din energie este folosită pentru producerea luminii. Corpurile LED pot fi manipulate oricând, având în vedere temperatura lor scăzută. [29]

LED-urile au o eficiență luminoasă mult mai mare decât cea a becurilor cu incandescentă.

Lumina emisă de corpurile cu LED este puternică și flexibilă ca unghi de propagare și culoare. În cazul becurilor cu incandescență, lumina este emisă în toare direcțiile. LED-urile emit lumină hemisferic,fiind montate pe o suprafață plană. Astfel,este redusă cantitatea de lumină care nu este utilizată. [27]

Pentru a produce lumină de o anumită culoare, LED-urile nu necesită filtre, culoarea luminii depinzând de materialul semiconductor folosit.

De asemenea, în comparație cu becurile economice, LED-uri nu au timpii de încălzire a lămpii, timpul de așteptare între pornire/orpire. Astfel, iluminatul este constant, iar cantitatea de energie consumată pentru încălzirea becului poate fi folosită pentru iluminatul normal. De asemenea LED-uri pot fi reaprinse oricând. Sursele de iluminat pe bază de amalgam ating emisia maximă de lumină în aproximativ trei minute, iar lămpile cu descărcare de mare intensitate au un timp de încălzire de maximum zece minute. De asemenea, au nevoie și de aproximativ 8 minute pentru a putea fi reaprinse. [29]

LED-urile sunt recomandate pentru iluminarea spațiilor reci (congelatoare, spații de refrigerare, etc) deoarece performanțele acestora cresc la temperaturi scăzute.

Acest tip de surse de iluminat sunt foarte compacte. [27]

Lămpile clasice și cele cu descărcare în gaze prezintă un risc mai mare de deteriorare atunci când sunt supuse la vibrații. Deoarece sursele clasice de iluminat sunt incluse în baloane de sticlă, acestea se pot deteriora. LED-urile însă, nu se deteriorează deoarece nu conțin sticlă sau alte componente care s-ar putea sparge.

Totodată, lămpile tradiționale au un număr limitat de cicluri aprindere-stingere. În cazul becurilor cu incandescență, filamentul se subțiază și se ard la aprindere. Perioada de viață a unui LED nu este influențată de numărul de cicluri aprindere-stingere. [27]

LED-urile folosite pentru nu emit radiații infraroșii și nici ultraviolete. Becurile cu incandescență convertesc aproximativ 90% din energia consumată în radiație infraroșie, iar în cazul lămpilor fluorescente 80% din energie este transformată în radiație ultravioletă.

Spre deosebire de sursele de iluminat cu descărcare în gaze, LED-urile nu conțin substanțe periculoase care pot afecta mediul înconjurător. [29]

1.8 Dezavantajele LED-urilor

Lumina emisă de LED se propagă pe o singură direcție. Acest dezavantaj a fost, însă, înlăturat prin cuplarea mai multor LED-uri, care sunt orientate în direcții diferite.

Deocamdată, prețul unui dispozitiv cu LED-uri este mult mai mare decât al unui bec cu incandescentă. Investiția se amortizează în timp, datorită consumului mic de energie. [14]

Performanțele LED depind în mare măsură de temperatura mediului ambiant. Utilizarea acestor dispozitive în medii cu temperaturi ridicate poate determina supraîncălzirea LED ului și distrugerea acestuia. Pentru a preveni aceste probleme, dispozitivele LED au nevoie de sisteme de răcire pentru mărirea duratei de viață. Acest lucru este deosebit de important în special în cazul utilizării LED în aplicații militare și medicale. [23]

Un alt dezavantaj al diodelor luminiscente este acela că necesită o tensiune mai mare și un curent electric mai mic decât cea obișnuită pentru funcționare. Acest lucru implică folosirea unor rezistențe sau surse de reglare a nivelului curentului electric. [14]

Deoarece LED-urile cu lumină alb-rece ( emisă de LED-urile cu o temperatură de culoare ridicată) emit mai multă lumină albastră decât corpurile de iluminat de exterior cum ar fi lămpile cu sodiu la presiune ridicată, face ca acesteaza să producă o mai mare poluare luminoasă decât alte surse luminoase.

Comparând cu lămpile cu sodiu la presiune scăzută, care emit lumină pe o lungime de undă de 589.3 nm, emisia LED-urilor albastre sau alb-reci este de 460 nm, răspândindu-se de 2.7 ori mai mult în atmosfera Pământului. Astfel, LED-urile alb- reci nu ar trebui folosite ca iluminat exterior în apropierea observatoarelor astronomice. [23]

1.9 Tipuri de LED

LED-urile pot fi implementate direct pe cablaj. În acest caz sunt foarte ieftin de realizat pentru produsele fabricate în serie. Incapacitatea de a disipa căldura însă, limitează puterea acestui tip de LED. Nu se poate monta lupă pe acest tip de dispozitiv.

Cel mai cunoscut tip de LED este cel cu capsulă rotundă. Lentilele acestora fac corp comun cu capsula.

Se pot fabrica dispozitive LED pentru destinații speciale. În aplicațiile unde este necesar LED-ul poate avea capsulă dreptunghiulară, ovală, trunghiulară, etc.

LED-urile superflux-denumite și pirania, au formă pătrată și patru picioare (câte două pentru fiecare polaritate). Cele patru picioare au în general rolul de a fixa mai bine capsulă pe cablaj, cu excepția cazului în care LED-ul este în varianta RGB. Dimensiunile acestor LED-uri variază între 3-5 mm.

Pentru LED-urile de putere mare este nevoie de o construcție specială cu o pastilă metalică, având rol în transferul termic către radiator. Acest tip de LED este cel mai nou apărut pe piață.

Există un număr foarte mare de tipuri de lămpi cu LED. Alături de lungimea de undă a luminii emise, mai pot diferi dimensiunea, forma, tipul de radiație, etc.

Figura 1.9.1:

a) lampă cu capsulă din plastic transparent

b) lampă cu capsulă difuză [4]

Tipul de radiație este influențat de 3 factori: forma capsulei LED-ului, poziția chip-ului și tipul capsulei ( clară sau difuză).

O altă variantă de LED poate fi obținută folosind două chip-uri de culori diferite alăturate.Folosind o diodă roșie și una verde se poate obține un dispozitiv indicator, care atunci când dioda roșie este polarizată direct emite lumină roșie, iar când cea verde este polarizată direct emite lumină verde.

Există două tipuri de construcții de bază:

LED cu emisie laterală (ELED)

LED cu emisie de suprafață (SLED) [1]

Figura 1.9.1: Tipuri de LED [1]

Lumina produsă în urma recombinărilor electron-gol este radiată în toate direcțiile. Fereastra practicată în electrodul superior sau în cel lateral are rolul de a direcționa lumina către exteriorul LED-ului.

Pentru semiconductori există două tipuri principale de construcție:

Homostructura- joncțiunea p-n este realizată pe același semiconductor intrinsec.

Heterostructura- dioda este realizată pe mai mulți semiconductori cu benzi interzise diferite.

Majoritatea LED-urilor sunt produse utilizând heteorstructuri.

Timpul de viata al purtatorilor este definit ca timpul care trece din momentul in care acestia sunt injectati in regiunea saracita si momentul in care ei se recombina cu golurile. Valorile acestuia variaza de la nanosecunde pana la milisecunde.

Un alt tip de LED este OLED-ul (Organic Light Emitting Diode). Acesta este alcătuit dintr un strat de material organic electroluminiscent. Joncțiunea p-n este așezată între cei doi electrozi,dintre care unul este transparent.

Există două tipuri principale de OLED:

OLED cu polimer

OLED cu molecule mici

Principiul de funcționare al OLED-ului este silimiar cu cel al LED-ului. Primul OLED inventat a fost alcătuit dintr-un singur strat de polimer.

Tipuri constructive de OLED:

In funcție de electrodul prin care emite lumină OLED-ul poate fi cu emisie în sus sau în jos. Cele cu emisie în jos emit lumină prin electrodul transparent sau semi-transparent și substratul pe care este construit OLED-ul. Cele cu emisie în sus sunt denumite astfel având în vedere dacă lumina trece prin capac (the lid).

-OLED-ul transparent sau TOLED-ul este denumit astfel deoarece ambii electrozi sunt transparenți.

-OLED cu heterojonctiune gradată

-OLED inversat

Avantaje:

-Costuri scăzute- în viitor vor putea fi imprimate pe materiale adecvate folosind imprimante.

-Substratul pe care sunt construite este ușor și flexibil

-Unghiul sub care iluminează este mai mare

Dezavantaje:

-Cost de producție mare

-Durata de viață mică

-Redare slabă a culorii

Utilizări:

-Televizoare

-Monitoare

-Reclame

-Telefoane mobile

1.10 Culorile LED-urilor

Lumina emisă de o diodă luminiscentă are o anumită lungime de undă careia corespunde o culoare. Acestea depind de materialul semiconductor din care este alcătuită dioda. Există diferite combinații de materiale care emit cantități diferite de energie. Spre exemplu, lumina albastră este produsă de un nivel mare de energie emisă, iar lumina roșie de un nivel scăzut de energie eliberată.

Tabel 1.10.1 Lungimile de undă și culorile corespunzătoare ale LED-urilor

Fiecare culoare a unui LED este limitată de lungimea de undă dominantă. Singura lumină care nu poate fi produsă direct de o diodă este lumina albă, aceasta reprezentând o combinație între mai multe culori de lumină.

Există două metode de producere a luminii albe: fotoluminiscenta și suprapunerea diferitelor culori de lumină.

Cel mai folosit mod de producere a luminii albe este principiul fotoluminiscentei. Astfel, un strat subțire de fosfor este aplicat deasupra unui LED albastru. Lungimea de undă scurtă a LED-ului albastru stimulează stratul de fosfor să emită o lumină galbenă. O parte din lumină albastru este de asemenea transformată în lumină albă. Tonul luminii albe depinde de cantitatea de colorant a fosforului. Sunt produse diferite tipuri de lumină albă: alb rece, alb cald sau alb neutru.

Figura1.10.1 Lungimile de undă ale diferitelor tipuri de lumină

O a doua metodă de producere a luminii albe este bazată pe principiul amestecării culorilor. În acest caz, lumina albă este obținută prin suprapunerea luminii roșii, verzi și albastre (RGB) cu diferite lungimi de undă. Avantajul acestei metode este acela că se poate schimba culoarea luminii.

Majoritatea LED-urilor sunt fabricate dintr-o varietate de semiconductori anorganici ce produc următoarele culori : ,

Figura 1.10.2 Modul de producere a luminii albe și materialele folosite

Temperatura culorii arată cât de rece (nuanțe de albastru) sau cât de caldă (nuanțe de galben) este lumina albă emisă.

Temperatura corelată a culorii este un parametru care se referă la aspectul sursei de lumină fața de aspectul unui corp negru teoretic încălzit la temperaturi mari. Pe măsură ce corpul negru se încălzește, acesta devine roșu, portocaliu, galben, alb și în final albastru. Temperatura corelată a culorii este dată în grade Kelvin și reprezintă temperatura la care corpul negru are culoarea luminii date. Aceasta caracterizează culoarea luminii emise de sursa de lumină.

În funcție de temperatură de culoarea aparentă și de temperatură de culoare corelată , lumina albă poate fi :

Tabel 1.10.2 :Legatura între culoarea aparentă și temperatura de culoare corelată [16]

Culoarea aparentă are importanță estetică, funcțională și psihologică pentru observatorii dintr-o încăpere.

Astfel, se recomandă lămpi de culoare:

1.11 Utilizările LED-urilor

Iluminat stradal: LED-urile sunt utilizate în acest domeniu datorită duratei mari de viață și a faptului că lumina poate fi direcționată în locurile în care este necesară.

Iluminatul clădirilor: |Pot fi folosite pentru punerea în valoare a arhitecturii datorită gamei largi de culori și duratei mari de viață.

Iluminat în industrie: datorită rezistenței la șocuri, vibrații, LED-urile pot fi utilizate în industrie, în spații în care sursele de iluminat conventionale s-ar deteriora.

Iluminarea vitrinelor frigorifice: datorită faptului că LED-urile funcționează mai bine la temperaturi scăzute și nu produc căldură, acestea sunt recomandate pentru iluminatul spațiilor reci (frigidere, hale frigorifice, etc.)

Lumină arfiticiala pentru creșterea plantelor: LED-urile cu lungimi de undă între 660 nm și 450 nm stimulează creșterea plantelor cu până la 40% .

Afișaje numerice și reclame luminoase

Construcția optocuploarelor

Construcția fibrelor optice: Led-urile sunt principala sursă de lumină folosită în transmisia datelor prin fibră optică pe distanțe de până la 2 km și cu viteze de până la 200 Mb/s. Pentru distanțe mai mari, sunt folosite diodele laser.

Construcția senzorilor

1.12 Viitorul LED-urilor

Fie că este vorba de iluminat stradal, farurile mașinilor sau publicitate, LED-urile oferă numeroase avantaje: o durată de viață foarte lungă, culori foarte bune și eficientă ridicată.

Numeroase teste și studii arată că în diferite activități cotidiene este nevoie de diferite moduri de iluminare. Spre exemplu, lumina alb-neutral crește nivelul de concentrare la locul de muncă, pe când lumina alb-cald este adecvată barurilor și locurilor de relaxare.

Led-urile reprezintă tehnologia viitorului. Numeroasele sale avantaje încurajează utilizatorii. Desing-ul atractiv al corpurilor de iluminat și numeroasele posibilități de utilizare conferă LED-ului un mare avantaj.

2. Proiectarea sistemelor de iluminat

2.1 Noțiuni standardizate

Modul de proiectare a sistemelor de iluminat este reglementat de legi, normative si standarde.

“Conform Indicativului NP-061-02, numărul de luxi necesar diferitelor tipuri de spații este:

Tabel 2.1.1: Numarul de lucsi necesari diferitelor incaperi [16]

În alegerea corpurilor de iluminat se ține seama de distribuția fluxului luminos, în emisfera inferioară și respectiv superioară, astfel ca aceasta să se afle în concordanță cu destinația încăperii:” [16]

Tabel 2.1.2 : Distribuția fluxului luminos [16]

2.2. Criterii de alegere a surselor de iluminat

În proiectarea instalațiilor de iluminat trebuie să se aibă în vedere faptul că trebuie asigurată:

o iluminare suficientă pentru confortul vizual al lucrătorilor din încăpere

o cantitate suficientă de lumină pentru a spori performanța vizuală, observarea rapidă și eficientă a sarcinii vizuale

un nivel de iluminare care să asigure siguranța vizuală.

De asemenea, trebuie avut în vedere și:

Nivelul necesar de iluminare precum și uniformitatea

Culoarea luminii

Direcționarea fluxului luminos spre sarcina vizuală prin păstrarea unui echilibru între fluxul difuz și cel direcționat.Acest lucru este necesar pentru evitarea umbrelor.

O distribuție echilibrată a luminanței pentru mărirea acuității vizuale.

Evitarea orbirii. Aceasta poate fi directă, de inconfort sau reflectată. Pentru prevenirea orbirii directe se pot utiliza corpuri de iluminat cu o luminanță aflată în concordanță cu unghiul de protecție.

Tabel 2.2.1 Unghiul de protecție minim al corpului de iluminat in funcție de luminanța lămpii [16]

Valorile din tabelul de mai sus sunt valabile pentru corpurile de iluminat aflate în câmpul vizual al observatorului.

Evitarea orbirii reflectate se poate face prin utilizarea finisajelor difuze pentru suprafețele de lucru, folosirea unor culori adecvate pentru pereți și tavan, etc.

Evitarea fenomenului de pâlpâire se poate face prin alimentarea sistemului de iluminat folosind mai multe faze ale rețelei de alimentare sau prin utilizarea frecvențelor înalte

Se recomandă dotarea sistemelor de iluminat cu instalații de reglare a fluxului luminos în cazul incare în spațiul iluminat lumina naturală este prezentă.[16]

2.3 .Criteriile de alegere a lămpilor de iluminat

Alegerea lămpilor se va face având în vedere câteva criterii. Cele mai importante dintre acestea sunt tensiunea nominală de alimentare (exprimată în V), puterea necesară (în W), fluxul luminos nominal, eficacitatea luminoasă (în lm/W). Se mai ține,totodată, cont și de durata de viață, indicele de redare a culorilor, temperatura de culoare sau temperatura de culoare corelată, culoarea aparentă.

La achiziționarea lămpilor trebuie luat în considerare și echipamentul auxiliar pentru conectare la rețea, condițiile speciale de montare, variația principalelor caracteristici cu tensiunea de alimentare. [16]

2.4. Nivelul de iluminare

Nivelul de iluminare reprezintă un factor important deoarece influențează rapiditatea și corectitudinea cu care o persoană vede detaliile mediului înconjurător. Nivelul iluminării în fiecare tip de spațiu este stabilit de standardele în vigoare.

Valorile iluminării medii impuse de standarde sunt valabile în condiții normale și iau în considerare sarcinile vizuale desfășurate, siguranța lucrătorilor, economia de energie, etc.

Scara iluminărilor recomandate în lucși este:

20 – 30 – 50 – 75 – 100 – 150

200 – 300 – 500 – 750

1000 – 1500 – 2000 – 3000 – 5000

Totodată, se poate folosi un nivel mai ridicat al iluminării atunci când erorile produse în activitatea desfășurată sunt greu de remediat sau activitatea desfășurată este foarte importantă. De asemenea, se poate folosi un nivel mai scăzut al iluminării atunci când există un contrast mare în încăpere sau dacă sarcina vizuală nu necesită o cantitate mare de lumină.[16]

2.5. Indicele de redare a culorii

Indicele de redare a culorii reprezintă măsura în care sursa de lumină reproduce corect culorile, având ca bază de comparație lumina naturală sau o sursă ideală de lumină. Acesta are o valoarea între 0 și 100, considerându-se că lumina naturală are indicele de redare a culorii cel mai mare, 100.[33]

În încăperile unde se lucrează permanent sau perioade mari de timp se recomandă utilizarea lămpilor cu Ra > 80.

Reproducerea fidelă a culorilor este un alt criteriu de care se va ține cont în alegerea corpului de iluminat. [16]

Tabel 2.5.1: Indicele de redare a culorii in functie de culoarea aparenta [16]

2.6. Modele de LED-uri de interior

Tipurile de LED folosite pentru iluminatul de interior sunt: [34]

-Standard – Lumânare -Spot

-Reflector -Glob -Neon

2.7. Tipuri de montaj pentru LED-urile de interior

Tabel 2.6.1 : Tipuri de montaj pentru LED [34]

2.8. Calculul fluxului necesar

Principala marime care intereseaza in calculul luminotehnic este nivelul mediu de iluminare. Tinand cond de standarde,calculul fluxului necesar se poate face utilizand metoda factorului de utilizare.

Metoda are in vedere asigurarea pe planul util (sau suprafata utila) nivelul mediu de iluminare Emed . In acesc scop se are in vedere natura activitatii si geometria incaperii.

Fig. Geometria incaperii

Calculul suprafeței utile:

Su=L·l (2)

unde:

– Su este suprafața utilă în m2;

– L este lungimea încăperii în m;

– l este lățimea încăperii în m.

Calculul înălțimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară

iluminarea:

h=ht-hu-hs (3)

unde:

– h este distanța în plan vertical de la aparatul de iluminat la suprafața utilă în m;

– ht este înălțimea totală a camerei în m;

– hu este înălțimea planului util în m, față de pardoseală ;

– hs este înălțimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan în m.

Geometria incaperii este caracterizata de indicele incaperii. Acesta se va calcula in functie de dimensiunile camerei care urmeaza sa fie iluminata ( lungime, latime, inaltime), astfel :

(4)

Coeficientul de reflexie ,ρ, va fi ales in functie de finisajul peretilor si al tavanului. Valorile acestuia,in functie de finisaje, se regasesc in tabelul urmator:

Tabel : Coeficientul de reflexie in functie de tipul de finisaj

Factorul de mentinere al sistemului de iluminat (Δ) depinde de degajarile de praf, frecventa curatirii aparatelor de iluminat. Pentru camere de depozitare sau incaperi unde se desfasoara activitati normale acesta are valoarea 0.7

Factorul de utilizare, u, se determina din catalogul furnizorului de corpuri de iluminat, prin interpolare liniara intre valorile coeficientilor de reflexie.

Fluxul necesat intr-o incapere se va calcula folosind formula :

(5)

Fluxul instalat se va alege mai mare, luand in considerare numarul de surse de iluminat care se pot monta in realitate.

2.9. Audiul sistemului de iluminat existent

Vom realiza auditul spațiului pe care îl avem în vedere. În cadrul acestui proiect vom ilumina cu LED-uri o benzinărie. Vom realiza, de asemenea, o simulare folosind programul Dialux în urma căreia vom alege lampa LED cea mai potrivită pentru spațiul de iluminat. Vom alege ca exemple reprezentative magazinul cu produse alimentare și nealimentare și zona de case, vestiarul, biroul.

Pentru calculul necesarului de LED-uri am realizat auditul spațiului pe care îl vom ilumina.

Figura 2.9.1. Iluminat cu neon- depozit

Figura 2.9.2 Iluminat cu neon in vestiar

Tabel 2.9.1 Auditul sistemului de iluminat existent in stația de benzină

2.10. Simulare Dialux

Pentru simulări am folosit programul DIALux. Acesta este un program special conceput pentru proiectarea sistemelor de iluminat, deținând o bază de date cu lămpi ale diverșilor producători. Folosind acest program se pot crea spațiile pe care dorim să le iluminăm, se pot monta corpurile de iluminat în diverse moduri. Simulările se fac luând în considerare toți parametrii importanți precum: numărul de ferestre,dimensiunea acestora, poziția ușilor de acces, existența persoanelor în cameră, tipul de activitate desfășurată în încăperea iluminată.

2.10.1. Magazinul de produse alimentare și nealimentare și zona caselor de marcat

Pentru realizarea simulării referitoare la iluminarea magazinului cu produse alimentare și nealimentare am creat în programul Dialux spațiul folosind dimensiunile reale. Am luat în considerare poziția ferestrelor, a ușilor de acces, precum și obiectele de mobilier existente într-un astfel de spațiu.

Pentru alegerea celei mai potrivite lămpi LED am realizat 3 simulări folosind diferite tipuri de lămpi.

Figura2.10.1.1 : Magazinul realizat in Dialux

1.Pentru prima simulare am folosit 84 de lămpi PHILIPS DN571B 1xLED12S/840 C PG

Figura 2.10.1.2: Lampa folosită –simularea 1

Tabel 2.10.1.1: Datele tehnice ale lămpii folosite în simularea 1

Figura 2.10.1.3: Diagrama polară a intensității

2. Pentru cea de-a doua simulare am folosit 84 de lămpi PHILIPS DN125B D187 1xLED10S/830

Figura 2.10.1.4 : Lampa folosită simularea 2

Tabel 2.10.1.2: Datele tehnice ale lămpii folosite în simularea 1

Figura 2.10.1.5: Diagrama polară a intensității

3. În cadrul acestei simulări am folosit am folosit tot lampi de iluminat PHILIPS DN571B 1xLED12S/840 C PG de 12.6 W. Diferența este reprezentată de utilizarea unui număr diferit de corpuri de iluminat pentru cele două zone ale magazinului: restaurant și zona caselor de marcat și zona rafturilor cu produse.

Astfel, am folosit un total de 56 de corpuri de iluminat, în zona caselor de marcat și a restaurantului am păstrat 35 de corpuri de iluminat, iar în zona rafturilor cu produse alimentare și nealimentare am utilizat 21 de corpuri de iluminat.

Figura 2.10.1.7: Iluminarea magazinului-simularea 3

În urma celor trei simulări efectuate în DIALux pentru iluminarea magazinului am ales corpurile de iluminat folosite în simularea trei ca fiind cele mai potrivite. Acest lucru reiese din faptul că în magazin iluminarea este suficientă, acest lucru realizându-se în concordanță cu nevoia de a obține și un optim economic.

Având în vedere considerentele de mai sus, nu este necesară utilizarea unui număr de LED-uri egal cu cel al becurilor cu halogen folosite în prezent în stația de benzină studiată.

Ca urmare, voi folosi 56 de corpuri de iluminat PHILIPS DN571B 1xLED12S/840 C PG de 12.6 W.

2.10.2. Birou

Pentru simularea iluminării din birou am realizat spațiul în DIALux. Am luat, din nou, în considerare poziția ferestrei, a ușii de acces și am folosit mobilier adecvat unui birou.

În acest caz am realizat două simulări, în urma cărora am ales corpul de iluminat potrivit pentru spațiul destinat biroului.

Figura 2.10.2.1: Biroul realizat in DIALux

1.Pentru prima simulare în cazul biroului am folosit 6 lămpi. PHILIPS BBS470 1xLLED-3000 C.

Figura 2.10.2.2: Lampa folosita in simularea 1

Tabel 2.10.2.1: Datele tehnice ale lămpii folosite în simularea 1

Figura2.10.2.3: Diagrama polară a intensității

Figura 2.10.2.4.: Iluminarea biroului- simularea 1

2. La cea de-a doua simulare realizata pentru iluminarea biroului am folosit 6 lămpi PHILIPS RS531B 1xLED7S/830 MB ACF.

Figura 2.10.2.5: Lampă folsită – simulare 2

Tabel 2.10.2.2: Datele tehnice ale lămpii folosite în simularea 1

Figura 2.10.2.6: Diagrama polară a intensității

Figura2.10.2.7 : Iluminare birou-simularea 2

2.10.3 Vestiar

Am realizat simularea iluminării din vestiar folosind, de asemenea, DIALux. Am creat spațiul utilizând dimensiunile reale și am utilizat mobilierul identificat în vestiarul stației de benzină.

Figura 2.10.3.1: Vestiarul realizat în DIALux.

Pentru alegerea iluminării din vestiar am realizat două simulări în care am folosit lămpi de diferite puteri, în final urmând să o aleg pe cea optimă.

1. Pentru prima simulare am folosit 2 lămpi PHILIPS BN130C 1xLED6S/830 L584.

Figura2.10.3.2: Lampa iluminare vestiar.

Tabel 2.10.3.1: Datele tehnice ale lămpii folosite în simularea 1

Figura 2.10.3.3: Diagrama polară a intensității

Figura 2.10.3.4: Iluminare vestiar- simularea 1

2. Pentru a doua simulare a iluminarii din vestiar am folosit 4 lămpi identice cu cele din prima simulare.

Figura 2.10.3.4: Iluminare vestiar-simulare 2

În urma celor două simulări realizate pentru iluminarea vestiarului am ales să reduc numărul de corpuri de iluminat de la 8, câte există în prezent, la doar două. Folosind două corpuri de iluminat cu LED montate ca în prima simulare este asigurat necesarul de lumină impus de standard.pentru vestiar.

3. Calcul economic

În urma simulărilor realizate în capitolul anterior am ales lămpile potrivite pentru fiecare spațiu pe care îl vom ilumina. În acest capitol voi avea în vedere calcularea amortizării investiției.

În acest scop, am realizat un calcul economic în care am luat în considerare consumul lămpilor existente în prezent și pe cel al LED-urilor care urmează a fi montate,numărul de ore de funcționare al corpurilor de iluminat din fiecare încăpere, prețul lămpilor LED, precum și prețul energiei electrice din luna mai 2014( 1kW= 0.643 lei [32]).

Tabel 3.1 : Calcul economic –consumul de energie electrică pe un an al lămpilor inițiale

Tabel 3.2 : Calcul economic- consumul de energie electrică pe un an al lămpilor LED

În urma calculelor privitoare la consumul în cele două situații ( cu lămpi LED și cu lămpile existente în prezent) se observă că, utilizând lămpi LED consumul se reduce de aproximativ 8 ori.

Tabel 3.3: Costul invesției pentru lămpi LED Philips [30][31]

Având în vedere faptul că lămpile Philips fac parte din gamă de top a LED-urilor și, implicit, au aproximativ cele mai mari prețuri de pe piață, am realizat un calcul și în ceea ce privește lămpile LED ale altor producători.

Tabel 3.4: Costul investiției pentru lămpi LED ale altor firme [30][31]

Grafic 3.1: Comparație între consumul iluminatului clasic și cel al iluminatului cu LED [kW]

Grafic 3.2: Comparație între costul iluminatului clasic și cel al iluminatului cu LED [RON]

Se observă că diferența între utilizarea iluminatului clasic și cel cu LED este de 61243.75 RON/an, ceea ce înseamnă o scădere a consumului de energie electrică cu 95246.88 kW/an.

Investiția pentru modernizarea sistemului de iluminat cu lămpi LED Philips este de 14972 RON.

Astfel, amortizarea învestiției în lămpile Philips se va face în trei luni.

Folosind lămpile altor producători, cu un preț mai mic, investiția va fi de 10696 RON.

În acest caz, amortizarea cheltuielilor cu lămpile altor producători se va face în doar două luni.

4. Concluzii

Principalul avantaj al iluminatului cu LED-uri este reprezentat de scaderea consumului cu minimum 50% fata de sursele economice fluorescente si cu 80% fata de cele cu incandescenta.

Un alt factor important in reducerea costurilor este reprezentat de durata mare viata a lampilor LED. Aceasta poate fi de pana la 100.000 ore, in timp ce durata de viata a becurilor cu incandescenta este de 1000-2000 ore, iar cea a lampilor fluorescente de aproximativ 8000-12.000 ore de functionare.

Pentru a produce lumina de o anumita culoare, LED-urile nu necesita filtre, culoare luminii emise depinzand de materialul din care este fabricat semiconductorul. Lumina isi pastreaza culoarea pe toata durata de viata a lampii, fara a vira in timp.

Lampile traditionale prezinta fenomenul de palpaire sau flickering care poate fi periculos pentru conducerea pe timp de noapte si poate diminua concentrarea. Lampile LED nu prezinta acest fenomen.

Perfomantele lampilor cu LED se imbunatatesc la temperaturi mai scazute, lucru care le recomanda pentru iluminarea spatiilor reci. Acest lucru se datoreaza faptului ca se genereaza un flux luminos mai mare la aceeasi valoare a curentului ce traverseaza o jonctiune semiconductoare aflata la o temperatura mai redusa.

In comparație cu becurile economice, LED-uri nu au timpii de încălzire a lămpii, timpul de așteptare între pornire/orpire. Astfel, iluminatul este constant, iar cantitatea de energie consumată pentru încălzirea becului poate fi folosită pentru iluminatul normal. De asemenea LED-uri pot fi reaprinse oricând. Sursele de iluminat pe bază de amalgam ating emisia maximă de lumină în aproximativ trei minute, iar lămpile cu descărcare de mare intensitate au un timp de încălzire de maximum zece minute. De asemenea, au nevoie și de aproximativ 8 minute pentru a putea fi reaprinse.

Garantia LED-urilor poate ajunge pana la sapte ani, fara a exista costuri de intretinere in aceasta perioada.

Lampile LED nu contin substante periculoase, spre deosebire de sursele de iluminat cu descarcare in gaze care contin mercur. Astfel, iluminatul cu LED este clasificat interational ca Green Energy.

Legislatia europeana prevede inlocuirea tuturor surselor de iluminat cu incandescenta sau descarcare in gaze pana in 2017.

Utilizarile LED-urilor sunt multiple: diverse tipuri de iluminat, lumina artificiala pentru cresterea plantelor, afisaje, constructia fibrelor optice si a senzorilor.

Pentru identificarea lampilor LED potrivite pentru spatiile pe care le com ilumina am realizat, in prima etapa, auditul corpurilor de iluminat existente in statia de benzina. In cadrul auditului am identificat dimensiunile spatiilor pe care le com ilumina, tipul de lampi existente (incandescenta, halogen, etc) si numarul surselor de iluminat.

In a doua etapa, am realizat simulari in DIALux pentru magazinul cu produse alimentare si nealimentare, birou si vestiar. In aceste simulari am folosit lampi diferite, iar in final am ales lampa LED potrivita din punct de vedere al puterii, numarului de lumeni si al distributiei fluxului luminos.

In urma simularilor am observat ca, folosind lampi LED, putem reduce numarul de corpuri de iluminat folosite, obtinand in continuare cantitatea de lumina necesara desfasurarii activitatii. Acest lucru se datoreaza faptului luminii puternice produse de lampa LED.

De asemenea, puterile lampilor care urmeaza a fi utilizate au scazut considerabil fata de cele ale lampilor existente.

In urma calculului economic realizat, am observat ca, dupa inlocuirea lampilor clasice cu lampi LED consumul a scazut de aproximativ 8 ori. Astfel, costul energiei electrice consumate a scazut cu aproximativ 60.000 RON.

Costul investitiei pentru achizitionarea lampilor LED Philips a fost de aproximativ 15.000 RON, iar cel al lampilor altor producatori a fost de aproximativ 10.000 RON.

Astfel, amortizarea investiei in cazul lampilor Philips se va face in doar vtrei luni, iar amortizarea lampilor LED ale altor producatori in aproximativ 2 luni.

Ca urmare a reducerii consumului după înlocuirea iluminatului existent cu iluminat cu LED, se va avea în vedere și calibrarea sistemului de protecție. În acest scop, se vor folosi siguranțe fuzibile cu un curent nominal mai mic decât al celor existente în prezent.

5. Bibliografie

Cărți și lucrări scrise:

[1]Fotoemitatoare-diode electroluminiscente (LED) http://rf-opto.etc.tuiasi.ro/docs/opto/LED .pdf

[2] Universitatea Politehnica Bucuresti, “Sisteme moderne de iluminare bazate pe diode LED”,2010

[3] Michael Bass, Eric W. van Stryland, “Handbook of optics- Fundamentals

[4] Ronald W. Waynant, Marwood N. Ediger, “Electro-optics Handbook- second edition”, 2000

[5] Bahaa E. A. Saleh, Malvin Carl Teich, “ Fundamentals of photonics”, 1991

[6] U.S. Department of Energy, Energy efficiency and Renewable Energy- LED Color Characteristics, 2012

[7] U.S. Department of Energy, Energy efficiency and Renewable Energy- Energy Efficiency of LEDs

[8] LED Color Mixing: Basics and Background (www.cree.com/xlamp)

[9] Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, “ Ghid de buna practica pentru proiectarea instalatiilor de iluminat in cladiri”, 2012

Site-uri și resurse web:

[10] http://electronics.howstuffworks.com/led1.htm

[11] http://ledtechnika.hu/tortRO.html

[12] www.wikipedia.com

[13] http://www.ecat.lighting.philips.ro

[14]http://www.continental-lighting.com/led-basics/advantages-disadvantages.php

[15]http://science.howstuffworks.com/environmental/green-tech/sustainable/led-light-bulb3.htm

[16] “Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artifical in cladiri” Indivativ NP 061-02

[17] http://www.edisontechcenter.org/LED.html

[18] DIALux 4.12

[19] http://www.lighting.philips.com

[20] http://www.theledlight.com/color_chart.html

[21] http://inventors.about.com/od/lstartinventions/a/Led.htm

[22]http://www.osram.com/osram_com/news-and-knowledge/led-home/professional-knowledge/index.jsp

[23] http://www.luminanz.co.uk/tech_disadvantages.php

[24] http://www.circuitstoday.com

[25] http://www.luminaled.ro/2011/05/cri-indice-de-redare-a-culorii/

[26] http://leduri.ro/Articole/Articol1.htm

[27]http://www.electromagnetica-led.ro/ro/articol/autoritati-21/avantajele-iluminatului-led-50

[28] http://www.ledluxor.com/top-10-benefits-of-led-lighting

[29] www.semrut.ro

[30] www.iluminat-ieftin.ro

[31] http://www.omniled.ro/catalog/tag/bec-led-philips

[32] www.enel.ro

[33] http://www.luminaled.ro/2011/05/cri-indice-de-redare-a-culorii/

[34] www.philips.ro