Industria de Masini Unelte In Romania

REZUMATUL LUCRĂRII

Lucrarea este structurată pe două părți: o parte economică în care se prezintă evoluția pieței de mașini-unelte din România pentru perioada anilor 2000-2013.

Partea a doua reprezintă partea mecanică în care se prezintă elaborarea tehnologiei de execuție a unei plăci de bază a unui dispozitiv modular.

Lucrarea este structurată pe 6 capitole și bibliografie:

Capitolul I. Evoluția industriei de mașini-unelte în România din perioada 2000-2013

Capitolul II. Evoluția producției de mașini-unelte în România

Capitolul III. Evoluția importului de mașini-unelte în România

Capitolul IV. Evoluția exportului de mașini-unelte în România

Capitolul V. Evoluția consumului de mașini-unelte în România

Capitolul VI. Elaborarea tehnologiei de realizare a unei plăci de bază a unui dispozitiv modular.

La baza elaborării acestei lucrări stă experiența acumulată în cei 4 ani de facultate precum și literatura de specialitate în domeniu. De un real folos a fost utilizarea internetului pentru informarea și finalizarea acestei lucrări.

CUPRINS

CAPITOLUL I. EVOLUȚIA INDUSTRIEI DE MAȘINI – UNELTE ÎN ROMÂNIA DIN PERIOADA 2000-2013

1.1. Introducere

Industria constructoare de mașini are o pondere în produsul intern brut (PIB) de 2,5% acesta se constituie din industria  de mașini, utilaje și echipamente care cuprinde linii tehnologice complexe cu ciclu lung de fabricație, echipamente de serie mică și mare, destinate transportului, agriculturii, bunuri de consum și componente de mare serie sau producție de masă.[20]

În cadrul acestui sector se fabrică o varietate de produse, precum motoare, pompe, turbine, compresoare, supape și organe mecanice de transmisie, cuptoare industriale, arzătoare, echipamente de ridicat și manipulat, echipamente de ventilare și condiționare a aerului, alte echipamente de utilizare generală, mașini de cântărit, mașini de ambalat, echipamente pentru purificarea mediului, mașini agricole, mașini-unelte, mașini cu destinație industrială specifică – pentru metalurgie, construcții, extracție sau pentru fabricarea produselor alimentare, textile, a hârtiei, tipăriturilor, a produselor din mase plastice și cauciuc, mașini și aparate de uz casnic.

În cadrul acestui sector există peste 51.000 salariați și 1.270 firme  producătoare, dintre care 950 microîntreprinderi, 150 întreprinderi mici, 100 întreprinderi mijlocii și 70 întreprinderi mari. [25]

În anii 1980, România avea 13 fabrici producătoare de mașini – unelte care produceau mașini în valoare de 500 milioane dolari , aproximativ 400 milioane euro, 60-70% din producție se exporta. În 1981, exportul de mașini – unelte a atins valoarea de 200 milioane dolari (aprox. 160 milioane euro).

După revoluție multe fabrici producătoare de mașini – unelte au fost închise, în prezent funcționează doar patru.

Falimentul acestor fabrici a fost cauzat de scăderea cererii de mașini – unelte din fostele țări socialiste unde se practica înainte de revoluția din 1989 exportul de mașini – unelte ca și contrabalansare pentru importul României de produse industriale. [20], [25],[26].

Anul 2011 este cel mai bun an pentru exportul de mașini-unelte. România exportă mașini-unelte în valoare aproximativă de 85 milioane de dolari în 2011. Valorile cele mai ridicate de mașini-unelte pentu export au fost obținute de mașinile de debitat cu suma de 21.7 milioane de dolari din totalul de 85 milioane de dolari.

1.2. Industria de mașini – unelte în România

În cadrul acestui capitol se prezintă evoluția industriei de mașini – unelte în România care se constituie din: producția, importul, exportul, consumul de mașini – unelte, din perioada 2000 – 2013, în miloane dolari și variațiile în procente reprezentate în tabel.

În tabelul 1.2.1. se prezintă date despre producța, importul, exportul și consumul al mașinilor – unelte în perioada 2000 – 2013. [21], [22], [24]

Tabelul 1.2.1. Evoluția producției, importului, exportului și a consumului de mașini-unelte

Fabricarea mașinilor – unelte în România are o lungă și puterinică tradiție. Potrivit I.N.S ( Institutul Național de Statistică ) , producția de mașini – unelte a înregistrat aproximativ 43.35 milioane de dolari în 2013 în România, în creștere cu aproape 2 % comparativ cu anul 2012 când a înregistrat valoarea de 42.5 de milioane de dolari. În plus, producția internă de mașini specifice ingineriei mecanice și de unelte a înregistrat în România în jur de 100 de producători de mașini – unelte și de mașini pentru prelucrat metale.[18]

Cei mai reprezentativi producători de mașini – unelte din România sunt : Titan Mașini Grele , Gühring , EMSIL Techtrans Oradea , IMU Bacău, sau Napomar. În 2013 acești 4 producători au înregistrat o cifră de afaceri netă de 81.9 milioane de dolari rezultată din producția de mașini – unelte precum și din producția și fabricarea altor echipamente, piese și scule .

Titan Mașini Grele produce strunguri verticale, mașini de alezat, mașini de alezat și frezat orizontale , mașini de găurit, constructii sudate, etc.

Titan Mașini Grele a înregistrat o cifră de afaceri netă de 20.8 milioane de dolari în 2013, în creștere cu aproximativ 10% comparativ cu 2012. Compania deține aproximativ 500 de angajați.

CAPITOLUL II. EVOLUȚIA PRODUCȚIEI DE MAȘINI – UNELTE ÎN ROMÂNIA

2.1. Evoluția producției de mașini – unelte la nivel mondial

La nivel mondial Germania se situează pe primul loc la producția de mașini – unelte în anul 2012 și 2013, cu o valoare estimată de 14687.7 milioane de dolari.

România nu a mai furnizat date cu privire la produciția de mașini – unelte către Garner Publication în anul 2012 și 2013, datorită faptului că asociația de mașini – unelte Cormus și-a încetat activitatea. În funcție de valoarea preconizată și raportată de către Institutul Național de Statistică ca fiind de 42.5 milioane dolari în anul 2012 și de 43.35 milioane dolari în 2013. La nivel mondial România s-ar situa pe penultima poziție privind producția de mașini – unelte. [18],[19]

În tabelul 2.1 se reprezintă evoluția producției de mașini – unelte la nivel mondial în 2012 și valoarea estimată pentru 2013. [18],[24]

Tabelul 2.1 Evoluția producției de mașini-unelte în 2012 [24]

În figura 2.1 se observă că evoluția prețurilor privind producția de mașini – unelte din România din ultimii 14 de ani a avut perioade de scădere în ani 2000, 2006, 2007, 2009, 2010. Anul 2013 s-a caracterizat printr-o mică creștere a prețurilor producției de mașini unelte de 43.25 mil. dolari față de 42.5 milioane dolari din 2012.

Figura 2.1 Evoluția prețurilor producției de mașini – unelte din România în perioada 2000 – 2013

În figura 2.2 se reprezintă variațiile în procente a evoluției producției de mașini -unelte din România în perioada 2000 – 2013.

Din anul 2000 până în anul 2013, evoluția producției de mașini – unelte se caracterizeză prin scăderi de – 32,07% în 2007 și de – 33% în 2009.

Câteva creșteri semnificative au avut loc în anul 2004 de 35,48%, 26,85% în anul 2008, și de 22,47% în 2011.

Figura 2.2 Variațiile în procente a evoluției producției de mașini unelte din România în perioada 2000-2013

În continuare se reprezintă evoluția producției de mașini – unelte pe categorii prezentată în tabelul 2.2

Tabelul 2.2. Producția de mașini – unelte din România pe tipuri de mașini (mil.dolari)

În tabelul 2.3 se prezintă producția de mașini – unelte pe micoregiuni în anul 2013 în milioane de dolari.

Tabelul 2.3 Producția de mașini – unelte în 2013

2.2. Cele mai importante 10 firme producătoare de mașini-unelte din România.

1.S.C. EMSIL TECHTRANS S.R.L.

2.S.C. UNIREA S.A.

3. S.C. HIDROMAR S.R.L.

4. S.C. NAPOMAR S.A.

5. S.C. SATURN S.A.

6. S.C. WORLD MACHINERY WORKS S.A.

7. S.C. REM MAȘINI UNELTE S.R.L.

8.S.C. GPM TITAN INTERNATIONAL S.R.L.

9. S.C. TITAN MASINI GRELE S.A.

10. S.C. POPECI UTILAJ GREU S.A.

În continuare se va prezenta un scurt istoric al celor 10 firme enumerate mai sus împreună cu situația lor econimica.

2.2.1. S.C. EMSIL TECHTRANS S.R.L.

Firma este situată în Oradea, judetul Bihor, a fost inființată în anul 1995. Domeniul de activitate fiind : fabricarea utilajelor și a mașinilor – unelte pentru prelucrarea metalului.

În figura 2.2.1. se prezina evoluția profitului, venitului, cheltuielilor, stocurilor și datoriilor firmei S.C. EMSIL TECHTRANS S.R.L. din perioada anului 1999 până în anul 2013.

Figura 2.2.1. Evolutia S.C. EMSIL TECHTRANS S.R.L.[23]

În tabelul 2.2.1. se reprezintă situația financiară actuală a firmei S.C. EMSIL TECHTRANS S.R.L. , cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 51,848,101 lei.

Tabelul 2.2.1. Situația financiară. [23]

2.2.2. S.C. UNIREA S.A.

Firma este situată în Cluj-Napoca , judetul Cluj, a fost inființată în anul 1992. Domeniul de activitate fiind : fabricarea utilajelor și a mașinilor – unelte pentru prelucrarea metalului.

În figura 2.2.2. se reprezintă evoluția profitului, venitului, cheltuielilor, stocurilor și datoriilor firmei S.C. UNIREA S.A., din perioada anului 1999 până în anul 2013.

Figura 2.2.2. Evolutia S.C. UNIREA S.A. [23]

În tabelul 2.2.2. se reprezintă situația financiară actuală a firmei S.C. UNIREA S.A. , cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 1,671,873 lei

Tabelul 2.2.2. Situația financiară. [23]

2.2.3. S.C. HIDROMAR S.R.L

Firma este situată în Cluj-Napoca , judetul Cluj, a fost inființată în anul 2000. Domeniul de activitate fiind : operațiuni de mecanică generală.

În figura 2.2.3. se reprezintă evoluția profitului, venitului, cheltuielilor, stocurilor și datoriilor firmei S.C. HIDROMAR S.R.L. din perioada anului 2000 până în anul 2013.

Figura 2.2.3. Evolutia S.C. HIDROMAR S.R.L. [23]

În tabelul 2.2.3. se reprezintă situația financiară actuală a firmei S.C. HIDROMAR S.R.L. , cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 3,368,972 lei.

Tabelul 2.2.3. Situația financiară. [23]

2.2.4. S.C. NAPOMAR S.A.

Firma este situată în Cluj-Napoca , judetul Cluj, a fost inființată în anul 1992. Domeniul de activitate fiind : fabricarea utilajelor și a mașinilor – unelte pentru prelucrarea metalului.

În figura 2.2.4. se reprezintă evoluția profitului, venitului, cheltuielilor, stocurilor și datoriilor firmei S.C. NAPOMAR S.A. din perioada anului 1999 până în anul 2013.

Figura 2.2.4. Evolutia S.C. NAPOMAR S.A. [23]

În tabelul 2.2.4. se reprezintă situația financiară actuală a firmei S.C. NAPOMAR S.A. , cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 27,497,528 lei

Tabelul 2.2.4. Situația financiară. [23]

2.2.5. S.C. SATURN S.A.

Firma este situată în Alba Iulia , judetul Alba, a fost inființată în anul 1992. Domeniul de activitate fiind : Turnarea fontei.

În figura 2.2.5. se reprezintă a evoluția profitului, venitului, cheltuielilor, stocurilor și datoriilor firmei S.C. SATURN S.A. din perioada anului 1999 până în anul 2013.

Figura 2.2.5. Evolutia S.C. SATURN S.A. [23]

În tabelul 2.2.5. se reprezintă situația financiară actuală a firmei SC SATURN SA, cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 75,023,350 lei.

Tabelul 2.2.5. Situația financiară. [23]

2.2.6. S.C. WORLD MACHINERY WORKS S.A.

Firma este situată în Bacău , judetul Bacău, a fost inființată în anul 1992 Domeniul de activitate fiind : fabricarea utilajelor și a mașinilor-unelte pentru prelucrarea metalului.

În figura 2.2.6. se reprezintă evoluția profitului, venitului, cheltuielilor, stocurilor și datoriilor firmei S.C. WORLD MACHINERY WORKS S.A. din perioada anului 1999 până în anul 2013.

Figura 2.2.6. Evolutia S.C. WORLD MACHINERY WORKS S.A. [23]

În tabelul 2.2.6. se reprezintă situația financiară actuală a firmei S.C. WORLD MACHINERY WORKS S.A., cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 21,335,271 lei.

Tabelul 2.2.6. Situația financiară. [23]

2.2.7. S.C. REM MAȘINI UNELTE S.R.L.

Firma este situată în Bacău , judetul Bacău, a fost inființată în anul 2000. Domeniul de activitate fiind : fabricarea utilajelor și a mașinilor-unelte pentru prelucrarea metalului.

În figura 2.2.7. se reprezintă evoluția profitului, venitului, cheltuielilor, stocurilor și datoriilor firmei S.C. REM MAȘINI UNELTE S.R.L. din perioada anului 2000 până în anul 2013.

Figura 2.2.7. Evolutia S.C. REM MAȘINI UNELTE S.R.L. [23]

În tabelul 2.2.7. se reprezintă situația financiară actuală a firmei SC REM MAȘINI UNELTE SRL, cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 34,132 lei.

Tabelul 2.2.7. Situația financiară. [23]

2.2.8. S.C. GPM TITAN INTERNATIONAL S.R.L.

Firma este situată în Sector 3, judetul București, a fost inființată în anul 1992 Domeniul de activitate fiind : fabricarea utilajelor și a mașinilor – unelte pentru prelucrarea metalului.

În figura 2.2.8. se reprezintă evoluția profitului, venitului, cheltuielilor, stocurilor și datoriilor firmei S.C. GPN TITAN INTERNATIONAL S.R.L. din anul 1999 până în anul 2013.

Figura 2.2.8. Evolutia S.C. GPN TITAN INTERNATIONAL S.R.L[23]

.

În tabelul 2.2.8. se reprezintă situația financiară actuală a firmei S.C. GPN TITAN INTERNATIONAL S.R.L., cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 4,870,886 lei

Tabelul 2.2.8. Situația financiară. [23]

2.2.9. S.C. TITAN MAȘINI GRELE S.A.

Firma este situată în Sector 3 , judetul București, a fost inființată în anul 1992 Domeniul de activitate fiind : fabricarea utilajelor și a mașinilor – unelte pentru prelucrarea metalului.

În figura 2.2.9. se reprezintă evoluția profitului, venitului, cheltuielilor, stocurilor și datoriilor firmei S.C. TITAN MAȘINI GRELE S.A. din perioada anului 1999 până în anul 2013.

Figura 2.2.9. Evolutia S.C. TITAN MAȘINI GRELE S.A. [23]

În tabelul 2.2.9. se reprezintă situația financiară actuală a firmei S.C. TITAN MAȘINI GRELE S.A., cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 70,401,734 lei.

Tabelul 2.2.9. Situația financiară. [23]

2.2.10. S.C. POPECI UTILAJ GREU S.A.

Firma este situată în Craiova , judetul Dolj, a fost inființată în anul 1992 Domeniul de activitate fiind : fabricarea utilajelor pentru prelucrarea metalului.

În figura 2.2.10. se reprezintă evoluția profitului, venitului, cheltuielilor, stocurilor și datoriilor firmei S.C. POMPECI UTILAJ GREU S.A. din perioada anului 1999 până în anul 2013.

Figura 2.2.10. Evolutia S.C. POMPECI UTILAJ GREU S.A. [23]

În tabelul 2.2.10. se reprezintă situația financiară actuală a firmei S.C. POMPECI UTILAJ GREU S.A., cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 70,401,734 lei.

Tabelul 2.2.10. Situația financiară. [23]

Firma cu cifra de afaceri cea mai mare din cele 10 firme este S.C. SATURN S.A., cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 75,023,350 lei, urmată de firma S.C. POMPECI UTILAJ GREU S.A., cifra lor de afaceri în prezent a ajuns la 70,401,734 lei, această firmă are și numărul cel mai ridicat de angajati, înregistrând în prezent 724 de angajați.

Pe primul loc la profitul net din cele 10 firme este S.C. EMSIL TECHTRANS S.R.L. cu valoarea de 3,742,029 lei .

CAPITOLUL III. EVOLUȚIA IMPORTULUI DE MAȘINI UNELTE ÎN ROMÂNIA

Importurile romanești de mașini unelte au înregistrat peste 182 de milioane de dolari în 2013 , din care: importurile de centre de prelucare, mașini cu funcții multiple pentru prelucarea metalelor : aproximativ 13,7 milioane de dolari. Importurile de strunguri (inclusiv centrele de strunjire) pentru îndepărtarea metalelor: peste 28.6 de milioane de dolari. Importurile de mașini-unelte (pentru găurit, , frezat, filetat sau tarodat metalele prin așchiere, altele decât strungurile: peste 20 milioane de dolari. Importurile de mașini-unelte pentru debravurat, ascuțit, rectificat, honuit,șlefuit sau pentru alte operații de finisat metale , cu pietre de rectificat,abrazive sau produse de lustruit, altele decât echipamente de tăiere sau șlefuire: aprox. 20.7 de milioane de dolari. Importurile de mașini-unelte de rabotat, modelare, mortezat, de broșat, de danturat, unelte de rectificat sau de finisare, tăierea, și alte mașini care acționează prin eliminarea metalului : aprox. 19.2 milioane de dolari. Importurile de mașini-unelte (inclusiv prese) pentru prelucrarea metalelor prin forjare, ciocănire, ștanțare, presare; mașini-unelte (inclusiv prese) pentru prelucrarea metalelor prin curbare, pliere, îndreptare, aplatizare, forfecare, perforare, crestare, prese pentru metale sau carburi metalice : peste 79,4 de milioane de dolari.

În 2013, valoarea importurilor românești de mașini – unelte a fost de patru ori mai mare decât valoarea exporturilor .

Cațiva dintre cei mai importanți importatori de mașini – unelte din România sunt: ​​ROCAST, Pentagon, Vigra Marketing & Services, MAFCOM Prod Impex sau Edelweiss Grup.

Brand – uri străine de mașini – unelte, care sunt disponibile în România sunt: DeWalt, Atlas Copco, Bosch, Eibenstock, Suhner, Geo-Fennel, Spectra Precision, CST-Berger, MIKROFYN, Ingersoll Rand, Lincoln Electric, etc.

Chiar dacă criza economică a început în decembrie 2007, anul următor a fost un an economic pozitiv pentru importuri, iar de la începutul anului 2009 și 2010 criza economica s-a resimțit cu adevărat, s-au putut face unele constatări cu privire la influențele mondiale ale crizei economice cât și a specificului economic local pemtru importul de mașini – unelte în României. În anul 2010 importul mondial al mașinilor-unelte a fost în valoare de 26,5 miliarde dolari (18,57 miliarde euro), cu 14.2% mai mult față de 2009, considerându-se că a fost un an bun astfel încât industria mondială de mașini-unelte a inceput să iși revină.

În România, anul 2010 nu a dat semne de revenire a pieței de mașini unelte, ci de adâncire a crizei. În anul 2009 România a importat mașini unelte în valoare de 247,1 milioane și in 2010 mai putin cu 12.1 milioane de dolari. În 2010 importul de mașini-unelte de debitat a fost în valoare 59.3 milioane dolari, cu 8.8% mai puțin față de 2009 și cu 73% mai puțin decât în 2008. Mașinile unelte de strungit s-au importat în valore de 38.5 milioane dolari în anul 2011, cu 28% mai mult față de 2010 și cu 6% mai puțin față de 2008.

3.1 Importul de mașini-unelte pe tipuri de categorii în anul 2013

Centre de prelucrare

Din această categorie fac parte centrele de prelucrare cu comandă numerică (CNC) mici, mijlocii și grele. În 2013 s-au importat centre de prelucrare în valoare de 13.7milioane dolari în scădere cu 47% față de anul 2012. Prețul mediu a unui centru de prelucrare care s-a importat în 2010 a fost de 92,4 mii dolari pe bucată și de 15,2 mii dolari pe tonă.

Prețurile din 2010 au fost aceleași cu cele din 2008, când prețul pentru o tonă a fost de 17,4 mii dolari. În anul 2010 principalii furnizori de centre de prelucrare au fost Germania , Spania, Italia și Japonia aceștia au livrat în România 86% din valoarea centrelor de prelucrare importate.

În figura 3.1.1 este prezentat un centru de prelucrare cu comandă numerică ( CNC )

Figura 3.1.1 Centru de prelucrare CNC [28]

Strunguri

Valoarea importului la acestă categorie de mașini unelte a fost în 2013 de 28.6 milioane dolari mai puțin cu 3.5%, față de 2012 ajungând la 29.3 milioane dolari.

Prețurile medii ale acestor tipuri mașini au fost de 27,9 mii dolari pe tonă, prezetând o creștere de 2,39 ori față de prețul din 2009.

Principalii furnizori ai strungurilor sunt: Cehia, Spania, Germania, Italia, aceștia acoperă mai mult de 50% din totalul valorii acestor tipuri de mașini – unelte din această categorie.

În figura 3.1.2 este prezentat un strung Super Turning, cu comandă numerică ( CNC )

Figura 3.1.2 Strung CNC [28]

Mașini – unelte de găurit, frezat și de frezat și găurit

Mașinile unelte de găurit, frezat și de frezat și găurit, înregistrează în 2013, valoarea de 16.8 milioande de dolari cu 65% mai puțin față de anul 2012 când importul de astfel de mașini a fost de 27.8 milioane dolari, iar în 2011 acesta a scăzut ajungând la 22.6 milioane dolari.

Prețurile medii ale mașinilor unelte din această categorie au fost în 2010 de 11,2 mii dolari pe tonă.

În figura 3.1.3 este prezentată o mașina de găurit și frezat, cu comandă numerică (CNC )

Figura 3.1.3 Mașina de găurit și frezat, cu comandă numerică.[29]

Principalii furnizori ai mașinilor unelte de găurit, frezat și de frezat și găurit provin din Italia, Germania și Spania

Mașini – unelte pentru rectificat, honuit și lepuit

În 2013 importurile de mașinile unelte pentru rectificat, honuit și lepuit au înregistrat valoarea de 20.7 milioane de dolari cu 46% mai puțin față de anul 2012 când au înregistrat valoarea de 30.4 milioane de dolari, iar în anul 2011 au fost cu 36% mai puțin față de anul 2012 având o valoare de 22.4 milioane de dolari .

În figura 3.1.4 se prezintă o mașină universală pentru rectificare cilindrică cu avans automat cu acționare hidraulică.

Figura 3.1.4 Mașina de rectificat[30]

Prețurile medii pentru importul de mașini – unelte din acestă categorie a fost în anul 2010 de 12.7 mii dolari pe tonă. Principalele țări exportatoare de astfel de tipuri de mașini în țara noastră sunt: Germania, Italia, Spania și Elveția.

Mașini – unelte pentru debitat.

În 2013 importul de mașini – unelte de debitat a reprezentat 30% din totalul de mașini-unelte importate în 2013 ajungând la valoarea de 54.3 milioane de dolari.

În anul 2012 importul din acesta categorie de mașini unelte a fost în valoare de 110.6 miloane dolari, mai mare cu 6% față de anul 2011 când a înregistrat valoarea de 104.7 milioane dolari.

În figura 3.1.5 se prezintă o mașină de debitat cu plasmă model ServPlasma

Figura 3.1.5 Mașină de debitat cu plasmă[31]

Prețurile medii ale mașinilor – unelte de debitat importate în 2013, au fost de 17,6 mii dolari pe tonă, 42% din mașinile importate în 2013 au provenit din Germania.

Mașini-unelte de ambutisat, mortezat și de deformare.

În anul 2013, România a importat mașini – unelte pentru prelucrat metale prin ambutisare, mortezare și de deformare în valoare de 25.1 milioane de dolari, importul a prezentat o a scădere drastică față de anul 2011 și 2012.

În 2012 s-au importat mașini – unelte pentru prelucrat metale prin ambutisare, mortezare și de deformare în valoare de 36.4 milioane dolari cu 45% mai mult față de anul 2013, iar în anul 2011 s-a menținut la o valoare apropiată de 35.1 milioane dolari.

Prețurile medii ale mașinilor – unelte pentru prelucrat metale prin ambutisare, mortezare și de deformare au fost în 2013 de 6,4 mii dolari pe tonă. În 2011 și 2012 prețul pe tonă a rămas aproape constant.

În 2010 importurile de mașini – unelte pentru prelucrat metale prin ambutisare, mortezare și de deformare spre România, au provenit din Spania, Germania, Franța și Italia.

În anul 2013 importul de mașini – unelte al României s-a caracterizat prin scădere și a situat țara noastră în topul primelor zece țări în care importul a avut valori descendente.

Figura 3.1.6 Mașină de mortezat [27]

Valoarea importului de mașini – unelte rămâne totuși însemnată și nu poate fi amortizată prin creșterea exportului de alte tipuri de mașini – unelte din România, datorită faptului ca nu mai producem aproape deloc mașini – unelte. Aproape 39.9% din importul românesc de astfel de mașini – unelte provine din Germania.

Spania a reușit să mărească spectaculos exportul de mașini – unelte pentru ambutisare, mortezare și de deformare în România, procentul său de acoperire ajungând la cca 37.2%.

În figura 3.1.6, prezentată mai sus este ilustrată o mașină de mortezat roți dințate și canale de pană.

Tabelul 3.1.1 Importul de mașini-unelte la nivel mondial în 2013[24]

În tabelul 3.1.1 se prezintă primele 27 de țări din topul importatorilor de mașini-unelte pentru anul 2012 si estimat pentru anul 2013.

România nu a mai furnizat date cu privire la importul de mașini-unelte către Garner Publication în anul 2012 și 2013, datorită faptului că asociația de mașini – unelte Cormus și-a încetat activitatea. În funcție de valoarea preconizată și raportată de către Institutul Național de Statistică ca fiind de 182 milioane dolari în anul 2013 și de 300 milioane dolari în 2012, la nivel mondial România s-ar situa pe poziția 25 în anul 2013 privind importul de mașini unelte. [18]

În figura 3.1.7 se reprezintă evoluția prețurilor privind importul de mașini – unelte din România din ultimii 14 ani.

Se observă că evoluția prețurilor privind importul de mașini – unelte din România din ultimii 14 de ani, a avut perioade de creștere din anul 2002 până în anul 2008, pornind în anul 2002 cu 55 milioane de dolari și ajungand în anul 2008 la 381.6 milioane de dolari, aceasta fiind valoarea maximă atinsă în cei 14 ani.

Figura 3.1.7 Evoluția prețurilor privind importul de mașini unelte din România

în perioada 2000-2013

Anul 2013 s-a caracterizat printr-o scădere a prețurilor importurilor de mașini – unelte de 180 milioane dolari față de 300 milioane dolari din 2012.

În figura 3.1.8 se reprezintă variațiile în procente a evoluției producției de mașini unelte din România în perioada 2000-2013.

Figura 3.1.8 Variațiile în procente a evoluției importurilor de mașini – unelte

În tabelul 3.1.2. se prezintă date cu privire la importul de mașini – unelte, din România din anul 2000 până în anul 2013 pe tipuri de mașini, în milioane de dolari. [25]

Tabelul 3.1.2 Importul de mașini-unelte pe tipuri de mașini din România în 2000 -2013

CAPITOLUL IV. EVOLUȚIA EXPORTULUI DE MAȘINI UNELTE ÎN ROMÂNIA

Exportul de mașini – unelte în România a fost în valoare de 45.5 milioane dolari în anul 2013 cu 23% mai puțin față de anul 2012. În anul 2012, exportul de mașini – unelte a fost în valoare de 55 milioane dolari, prezentând o scădere de 59% față de anul 2011 .În anul 2011, exportul de mașini – unelte a fost în valoare de 85 milioane dolari, exportul a fost aproape de 3,5 ori mai mic decât importul de mașini – unelte din aceeași perioadă.

În tabelul 4.1 se prezintă cele mai mari 28 de țări exportatoare de mașini – unelte, printre care se găsește și România. României se regăște pe poziția 23 privind exportul de mașini – unelte la nivel mondial în anul 2011 și în anul 2013.

Tabelul.4.1 Exportul de mașini-unelte la nivel mondial în anii 2011 și 2012[24]

România nu a mai furnizat date cu privire la exportul de mașini-unelte către Garner Publication în anul 2013, datorită faptului că asociația de mașini – unelte Cormus și-a încetat activitatea. În funcție de valoarea preconizată și raportată de către Institutul Național de Statistică ca fiind de 45.5 milioane dolari în anul 2013, la nivel mondial România s-ar situa pe poziția 26 privind producția de mașini – unelte.[18][19]

În figura 4.1 se observă că evoluția prețurilor privind exporturile de mașini – unelte din România din ultimii 14 de ani, a avut perioade de scădere în primii ani.

În anul 2000 a înregistrat 29.6 milioane de dolari urmat de o scădere de 2 milioane de dolari în anul 2001 având o valoare de 27.6 milioane de dolari.

Figura 4.1 Evoluția prețurilor privind exportul de mașini – unelte din România

în perioada 2000 – 2013

Anul 2002 s-a caracterizat printr-o creștere a prețurilor exporturilor de mașini – unelte până în anul 2007 exporturile de mașini – unelte au continuat să crescă aproximativ de 3 ori ajungând la valoare de 78,8 mil dolari în 2007 față de 27,6 mil. dolari în anul 2001. Urmat de o scădere în 2008, 2009, 2010 ajungând până la valoarea de 66 milioane dolari .Valoarea maximă a fost atinsă în anul 2011 ajungând la valoare de 85 milioane de dolari.

Se observă din figura 4.2 evoluția exporturilor de mașini – unelte din România care au avut evoluții negative în anii 2001, 2008, 2009, 2010, 2012 și 2013.

Cele mai bune evoluții ale exporturilor de mașini – unelte au avut loc în anul 2005 când exporturile au atins cel mai ridicat prag de creștere până la 44,41%, urmat de anul 2011 cu 28.78% și anul 2006 cu 28.35%

Figura 4.2 Variațiile în procente a evoluției exporturilor de mașini-unelte

În tabelul 4.2 se prezintă date cu privire la exportul de mașini – unelte, pe tipuri de mașini din România din anul 2000 până în anul 2013 pe tipuri de mașini, în milioane de dolari. [25]

Tabelul 4.3 Exportul de mașini – unelte pe tipuri de mașini din România în 2000 -2013

4.1. Exportul de mașini – unelte pe tipuri de mașini

Centre de prelucrare

În anul 2011, exportul de centre de prelucrare a fost în valoare de 2.3 milioane de dolari. Prețul unei mașini, a fost de 46 mii de dolari. Prețul de export pe tonă a fost de 8.6 mii dolari, față de 27.5 mii dolari la import. Diferența de preț dintre import și export este una foarte mare.

În 2013 s-au exportat centre de prelucrare în valoare de 700000 mii de dolari în creștere comparativ cu anul 2012 când valoare de export pentru aceasta categorie de mașină unealtă a atins valoare de 600000 mii de dolari. Valoarea maximă a fost atinsă în anul 2007 și 2008 unde valoarea exportului a ajuns la 1.6 milioane de dolari.

Figura 4.3 Centre de prelucrare CNC în 5 axe [32]

Strunguri

Valoarea exporturilor la acestă categorie de mașini – unelte a fost în anul 2013 în valoare de 2.2 milioane dolari. Țara noastră a exportat 207 modele de strunguri, mai puțin decât importurile de strunguri unde s-au importat în valoare de 28,6 milioane de dolari. Greutatea strungurilor exportate a fost de 3850 tone. În anul 2012 au fost exportate strunguri și centre de strunjire în valoare de 2.1 milioane de dolari, iar importurile din același an au înregistrat valoarea de 29.3 milioane de dolari. Anul 2011 a fost un an mai bun unde s-a reușit ca valoarea exporturilor să ajungă la 4.3 milioane de dolari. Valoarea maximă atinsă de export a strungurilor a ajuns la suma de 4.8 milioane de dolari în anul 2007, urmând ca în anul 2008 să scadă până la o valoare 4.4 milioane de dolari.

Figura 4.4 Strung vertical [33]

Mașini – unelte de găurit, frezat și de frezat și găurit

Exportul mașinilor – unelte de găurit, frezat și de frezat și găurit, înregistrează în 2013, valoarea de 4.3 milioane de dolari cu 88% mai puțin față de anul 2012 când importul de astfel de mașini a fost de 8.1 milioane dolari, iar în 2011 acesta a crescut ajungând la 12.9 milioane dolari. Prețurile medii ale mașinilor – unelte din această categorie au fost în 2010 de 13,2 mii dolari pe tonă.

Figura 4.5 Mașină de frezat longitudinal [33]

Valoarea maximă atinsă la export în cei 14 ani a fost în anul 2008 când s-au exportat mașini – unelte din acestă categorie în valoare de 16.1 milioane de dolari, urmat de anul 2007 când s-au exportat în valoare de 12.2 milioane de dolari.

Mașini – unelte de rectificat, honuit și lepuit

Exportul de mașini – unelte de rectificat, honuit și lepuit, înregistrează în 2013, valoarea de 2.9 milioane de dolari cu 65.6% mai puțin față de anul 2012 când a înregistrat valoarea de 4.8 milioane de dolari, iar în anul 2011 a fost cu 33% mai puțin față de anul 2012 când a atins o valoare de 6.3 milioane de dolari, aceasta fiind valoarea maximă atinsă de export din cei 14 ani, iar anul în 2010 a înregistrat valoarea de 3.8 milioane de dolari.

Figura 4. 6 Mașină de rectificat de la firma Napomar [34]

Mașini – unelte de debitat.

În 2013 exportul de mașini – unelte de debitat a înregistrat valoarea de 9.6 milioane de dolari, cu 16% mai puțin decât în anul 2012 unde valoarea exporturilor s-a ridicat la valoarea de 11.2 milioane de dolari.

În anul 2011, exporturile din această categorie de mașini – unelte a fost în valoare de 21.7 miloane dolari. În acest an înregistrându-se valoarea maximă atinsă a exporturilor de astfel de mașini – unelte. În anul 2010 s-a înregistrat valoarea de 16.1 milioane dolari.

Prețurile medii ale mașinilor – unelte de debitat exportate în 2013, au fost de 18,2 mii dolari pe tonă.

Figura 4.7 Mașină de debitat CNC [34]

Mașini-unelte de ambutisat, mortezat și de deformare

În anul 2013, România a exportat mașini – unelte pentru prelucrat metale prin ambutisare, mortezare și de deformare în valoare de 12.5 milioane de dolari. Valoarea exporturilor de astfel de tipuri în 2012 a fost de 12.4, foarte apropiata de valoarea din 2013 cu o diferență de 100 mii de dolari cu 0.9%.

S-au exportat mașini – unelte pentru prelucrat metale prin ambutisare, mortezare și de deformare în valoare de 21.1 milioane dolari în anul 2011 cu 20% mai mult față de anul 2010 când s-au exportat mașini – unelte în valoare de 17.6 milioane de dolari.

Prețurile medii ale mașinilor – unelte pentru prelucrat metale prin ambutisare, mortezare și de deformare în 2013, au fost de 6,4 mii dolari pe tonă. În 2012 și 2011 prețul pe tonă a rămas aproape constant.

În 2011 exporturile de mașini-unelte pentru prelucrat metale prin ambutisare, mortezare și de deformare din România, au fost exportate în Ungaria, Polonia, Franța și Cehia.

Figura 4.8 Mașină de mortezat [34]

În anul 2013 și 2012 exportul de mașini – unelte al României s-a caracterizat prin scăderi foarte mari și a situat țara noastră pe poziția 23 în care exportul a avut valori descendente.

Valoarea obținută din exporturi rămâne considerabilă, ea nu poate să fie amortizată de creșterea importului de alte tipuri de mașini – unelte din România, datorită faptului ca nu mai producem aproape deloc mașini – unelte. Spania a reușit sa mărească spectaculos exportul de mașini – unelte pentru ambutisare, mortezare și de deformare, procentul său de acoperire ajungând la circa 36,9% în România.

CAPITOLUL V. EVOLUȚIA CONSUMULUI DE MAȘINI UNELTE ÎN ROMÂNIA

În perioada din ultimii 14 ani 2000-2013 consumul de mașini – unelte din România a avut o tendință de creștere în anul 2002 până în anul 2008 datorită importului ridicat.

Aceste perioade corespund investițiilor masive care s-au realizat în domeniul autovehiculelor, prima investiție a Gurpului Renault la Pitesti și a doua la Craiova (Daewoo) , urmată de (Ford) la Craiova și alte investiții realizate după aderarea României la NATO și UE.

Creșteriile după anul 2006 au fost influențate de uzina Dacia cu noul model Dacia Logan. Explicațiile pentru diferențele privind exportul ridicat raportat la producție dupa anul 2006 sunt:

Mașinile – unelte vechi supuse procesului de modernizare (retrofitting) au fost raportate ca și exporturi.

Mașiniile – unelte din import au fost exportate după modernizare

Exemplul reprezentat de importul de mașini – unelte FMC 12 celule flexibile de fabricație de la Nissan au fost exportate la Dacia Pitești după retroffiting-ul realizat la Emsil firmă oradeană în anul 2006-2007 , asta a influențat creșterea de la export. [28]

La nivel mondial Elveția se situează pe primul loc la consumul a de mașini – unelte pe cap de locuitor în anul 2011 și 2012, cu o valoare estimată la 1034.4 milioane de dolari.

România ocupă locul 21 din 28 privind consumul de mașini – unelte la nivel mondial cu o valoare extimată de 243 milioane de dolari în anul 2011 și 260 milioane de dolari în anul 2012, iar în anul 2013 ajungând la valoarea de 304.2 milioane de dolari cu 17% mai mult față de anul 2012 si cu 25,5 % față de anul 2011.

Consumul de mașini – unelte în Uniunea Europeană se caracterizează printr-o creștere de 8% în anul 2008, iar în anul 2009 are loc o scădere dramatică datorită crizei până la valoarea de -42%, iar în anul 2010 scăderea este de -9% după care urmează o creștere de 28% în anul 2011.

Perioada anilor 2009-2011 a fost una din cele mai tulburătoare din istoria industriei mondiale de mașini – unelte. În anul 2009, producția și consumul de mașini – unelte a trebuit să fie redusă cu mai mult de o treime, silind firmele constructoare de mașini – unelte să implementeze măsuri radicale. S-au renunțat la contracte de achiziționare pentru piese, unelte și subansambluri, s-au făcut reduceri dramatice de personal, acest lucru a dus la creșterea numarului de șomeri, din cauza rezilieri contractelor de vânzare, pierderile înregistrate au fost însemnate.

Companiile nu au anticipat apariția unei crize economice și nu au putut luat măsuri din timp pentru a împiedica, sau măcar ameliora, efectele dezastroase ale crizei economice.

S-a înregistrat într-un număr foarte ridicat companii care au intrat in faliment, mai ales printre companiile mici, iar cele mari au fost afectate mai mult sau mai putin, luând masuri drastice pentru evitarea falimentului.

În anii 2010 și 2011, consumul de mașini -unelte a început să își revină, obligând companiile producătoare să facă eforturi pentru a recupera pierderile produse din cauza crizei economice în anul 2009. Au trebuit înlăturate dificultățile de a procura piese, scule și subansambluri cât și pierderile de forță de muncă. Companiile producătoare de mașini – unelte au reușit să treacă peste aceste dificultăți, astfel încât numarul contractelor onorate în anul 2011 a fost mai mare decât în anii dinainte de criza din 2007-2009. Consumul mondial rămâne la același nivel ca și în anul 2011.

În 2012 au fost montate la nivel mondial mașini – unelte aproximativ în valoare de circa 260 miliarde dolari, cu 6,99% mai mult fașă de consumul din anul 2011. Din topul celor mai mari 10 țări consumatoare în anul 2013 au înregistrat un consum de mașini – unelte de aproximativ 88% din consumul mondial.

Tendința de creștere începută în anul 2010 a consumului de mașini – unelte, s-a menținut în anul 2011, dar s-a și accentuat cu 39 milioane de dolari ajungând la valoarea de 243 milioane de dolari. Consumul de mașini – unelte a crescut în anul 2013 până la valoarea de 304.2 miliarde dolari, cu 49,3% mai mult față de anul 2010 când a înregistrat valoarea de 204 milioane de dolari. Producatorii de mașini – unelte nici până în prezent nu au reușit să își dea seama despre acest lucru și să poată da o explicație clară și logică despre acest fenomen de creștere excepțională a consumului de mașini – unelte, care îmbunătățește situația economică. Mai ales că situația economică în alte domenii este departe de creștere, nu ca și creșterile care care au loc în domeniul mașinilor – unelte.

În anul 2012 asociația europeana a producătorilor de mașini – unelte CECIMO din principalele țări industriale din Europa, a realizat un studiu foarte amănunțit privind competitivitatea industriei de mașini – unelte din interiorul Europei. Studiul respectiv pune în evidența o scădere a consumului de mașini – unelte din Europa și o creșterea rapidă a consumului de mașini – unelte în țările emergente industriale din Asia.

Într-un interval scurt de timp, consumul de mașini – unelte din Asia a crescut la 66% referitor la consumul mondial, iar Europa a scăzut de la 40% la 20%, în timp ce China are 50% din acest consum.

China în urmă cu unsprezece ani, în 2002, a devenit una dintre cele mai mari consumatoare de mașini – unelte din lume și până în prezent, și-a păstrat aceast statut de lider mondial.

Consumul Chinei este mult mai ridicat decât acela al unor consacrați utilizatori de mașini-unelte, cum ar fi: Japonia, Germania, Statele Unite ale Americi.

Din statisticile realizate de catre Gardner Publication reiese că România se claseaza pe locul 24 cu o cifra de afaceri privind consumul de 260 milioane $ in 2012 față de 243 milioane $ în 2011 cu o creștere de 7 % .

În tabelul 5.1 se prezintă poziția României privind consumul de mașini-unelte la nivel mondial în 2012 și 2011. [24],[25]

Tabelul 5.1 [24]

 În tabelul 5.2. se reprezintă poziția României privind consumul de mașini – unelte pe cap de locuitor la nivel mondial în 2012

Tabelul 5.2. [24]

În figura 5.1 se observă că evoluția prețurilor privind consumul de mașini – unelte din România din ultimii 14 de ani a avut o perioadă de scădere în primii ani în anul 2000 acest an a fost urmat de o creștere in 2001 cu 53,3 mil. dolari.

Anul 2002 s-a caracterizat printr-o scădere a prețurilor consumlui de mașini unelte de 22,7 mil. dolari. Din anul 2004 până în anul 2008 consumul de mașini – unelte au continuat să crescă aproximativ de 3 ori ajungând la valoare de 359,6 mil dolari în 2008 față de 69,4 mil, dolari în anul 2002.

Figura 5.1. Evoluția prețurilor privind consumul de mașini – unelte din România

în perioada 2000-2013

Figura 5.2. Variațiile în procente a evoluției consumului de mașini – unelte din România în perioada 2000-2013

Cele mai bune evoluții ale consumului de mașini – unelte din perioada 2000-2013 au avut loc în anul 2008 atingând cea mai ridicată valoare de 359.6 milioane de dolari cu 5.23% mai mult față de anul 2007 când a înregistrat valoarea de 341.7 milioane de dolari și în anul 2013 când consumul a atins o valoare de 304.2 milioane de dolari cu 17% mai mult față de anul 2012 unde s-au înregistrat 260 milioane de dolari.

Repartiția consumului de mașini – unelte pentru anul 2013 este reprezentată în figura 5.3. Din totalul consumului de mașini – unelte din anul 2013, în valoare de 304.2 milioane de dolari, valoarea maximă de consum este atinsă de microregiunea București și Ilfov aceasta fiind în valoare de 59.33 milioane de dolari, urmată de ce ntru cu valoarea de 37,45 milioane de dolari.

Figura 5.3. Repartiția consumului de mașini- unelte în anul 2013 în milioane de dolari pe microregiunii.

Repartiția consumului de mașini-unelte în anul 2008 este reprezentată în figura 5.4.

Din totalul consumului de mașini – unelte din anul 2008, în valoare de 359.6 milioane de dolari, valoarea maximă de consum este atinsă de microregiunea București și Ilfov aceasta fiind în valoare de 76.33 milioane de dolari, urmată de Centru cu valoarea de 42,45 milioane de dolari, situat la egalitate cu Nord-Vest.

.

Figura 5.4. Repartiția consumului de mașini unlete în anul 2008 în milioane de dolari pe microregiune .

Figura 5.5. Repartiția consumului de mașini-unlete în anul 2007 in milioane de dolari pe microregiune.

Repartiția consumului de mașini-unelte în anul 2007 este reprezentată în figura 5.5

Din totalul consumului de mașini-unelte din anul 2007, în valoare de 341.7 milioane de dolari, valoarea maximă de consum este atinsă de microregiunea București și Ilfov aceasta fiind in vlaoare de 71.80 milioane de dolari, urmată de Sud-Est cu valoarea de 43,4 milioane de dolari.

Producția de mașini-unlete a scăzut după anul 2005 importul și consumul au avut o creștere dinamică între anul 2005 și mijlocul anului 2008 , dar datorită crizei economice creșterea s-a oprit.

În perioada anului 2005 și mijlocul anului 2008 marile contribuții la import s-au datorat companiilor internaționale ca : DMG, Okuma, Emco, Haas și alții care au filiale în țară.

Perioada pozitivă a fost asigurată și de politicile bancare.

Activitățiile de retrofitting în domeniul mașinilor-unelte au o contribuție importantă chiar dacă acceastă activitate nu este încadrată în statisticile publicate de AMT și Gardner.

5.1 Repartiția consumului de mașini-unelete în sectoarele principale industriale

Repartiția consumului de mașini-unelte în sectoarele principale industriale în anul 2007 sunt prezentate în fig 5.1.1 .Consumul de mașini-unelte include mașinile din import

reprezintă în total 100% raportă la valoarea de 341,7 milioane de dolari.

Figura 5.1.1

Repartiția consumului de mașini-unelte în sectoarele industriale principale în 2008 sunt prezentate în figura 5.1.2 reprezintă în total 100% raportată la valoarea de 359,6 milioane de dolari

Figura 5.1.2

5.2 Repartiția geografică a segmentului de automobile

Repartiția geografică a segmentului de automobile în 2007 este prezentată în figura 5.2.1

Figura 5.2.1 Repartiția geografică a segmentului de automobile în 2007

Numerele din figura 5.2.1 reprezintă:

1 – Procent din valoarea totală al segmentului de automobile în 2007

2 – Procent din consumul total de mașini-unelte in 2007 care corespunde utilizatorilor din secorul de automobile (26.5% ca procent total ).

Repartiția geografică a segmentului de automobile în 2008 este prezentată în figura 5.2.2.

Figura 5.2.2 Repartiția geografică a segmentului de automobile în 2008

Numerele din figura 5.2.2 reprezintă:

1 – Procent din valoarea totală al segmentului de automobile în 2008

2 – Procent din consumul total de mașini-unelte în 2008 care corespunde utilizatorilor din secorul de automobile (27.20% ca procent total ).

Repartiția geografică a segmentului de ștanțe și matrițe

Repartiția geografică a segmentului de ștanțe și matrițe în 2007 este reprezentată în figura 5.3.1.

Figura 5.3.1 Repartiția geografică a segmentului de ștanțe și matrițe în 2007

Numerele din figura 5.3.1 reprezintă:

1 – Repartiția cifrei de afaceri din segmentul total de ștanțe și matrițe în 2007

2 – Procent din consumul total de mașini-unelte în 2007,care corespunde utilizatorilor din segmetul de ștanțe și matrițe (8.8 % ca procent total)

Repartiția geografică a segmentului de ștanțe și matrițe în 2008 este reprezentată în figura 5.3.2.

Figura 5.3.2 Repartiția geografică a segmentului de ștanțe și matrițe în 2008

Numerele din figura 5.3.2 reprezintă:

1 – Repartiția cifrei de afaceri din segmentul total de ștanțe și matrițe în 2008

2 – Procent din consumul total de mașini-unelte în 2008,

care corespunde utilizatorilor din segmetul de ștanțe și matrițe (9.5 % ca procent total).

Repartiția geografică a industriei de ștanțe și matrițe este similară cu Industria Automobilelor , acesta însemana ca există o influentă mare din industria de automobile asupra sectorului de ștanțe și matrițe. Sectorul din industria casnică nu este reprezentativ in consumul de mașini-unlete deoarece se bazeaza pe componente din import din:Turcia, Italia, etc. Unele intreprinderi ca Plastor S.A Oradea utilizeaza mașini-unelte pentru a crea stante si matrite pentru aparate casnice. Interprinderi ca Unio-Satu Mare, Metalica-Oradea, Frigidere-Gaesti, au domeniu de activitate în industria casnică, dar procentul de consum al mașinilor-unelte este redus datorită importurilor de componente din Turcia care se asambleză în România.

5.4 Repartiția geografică a segmentului Energetic

Acest sector acoperă unele întreprinderi mari cum ar fi IMGB Bucuresti, Vulcan Bucuresti, Electroputere Craiova și altele, care lucrează exclusiv în acest sector.

Repartiția geografică a segmentului Energetic în 2007 este prezentată în figura 5.4.1

Figura 5.4.1 Repartiția geografică a segmentului Energetic în 2007

Numerele din figura 5.4.1 reprezintă:

1 – Repartiția cifrei de afaceri din segmentul total de 2007

2 – Procent din consumul total de mașini-unelte in 2007, care corespunde utilizatorilor din segmetul Energetic (6.10 % ca procent total).

Repartiția geografică a segmentului Energetic in 2008 este prezentat în fig 5.4.2

Figura 5.4.2 Repartiția geografică a segmentului Energetic in 2008

1 – Procent din consumul total de mașini-unelte în 2008

2 – Procent din consumul total de mașini-unelte în 2008, care corespunde utilizatorilor din segmetul Energetic (6.5 % ca procent total).

Sectorul energetic din România are în componentă cele mai imporatante companii.

Hidromecanica Brasov (Micoregiunea Centru)

Upetrom Ploiesti (Micoregiunea Sud)

Uzuc Ploiesti (Micoregiunea Sud)

Electromontaj f-ca de stalpi metalici Ploiesti (Micoregiunea Sud)

Faur Bucuresti (Micoregiunea București-Ilfov)

Fecne Bucuresti (Micoregiunea București-Ilfov)

General turbo Bucuresti (Micoregiunea București-Ilfov)

Kvaerner IMGB Bucuresti (Micoregiunea București-Ilfov)

Timpuri noi Bucuresti (Micoregiunea București-Ilfov)

Turbomecanica Bucuresti (Micoregiunea București-Ilfov)

Vulcan Bucuresti (Micoregiunea București-Ilfov)

Electroputere Craiova (Micoregiunea Sud-Vest)

Resita renk (Micoregiunea Vest)

Ucm Resita (Micoregiunea Vest)

Umt Timisoara (Micoregiunea Vest)

Totalul cifrei de afaceri este de 105 milioane de dolari, iar consumul de mașini-unelte reprezintă 6.10% din total în 2007 și 6.50% din totalul din 2008.

CAPITOLUL VI. ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE REALIZARE A UNEI PLĂCI DE BAZĂ A UNUI DISPOZITIV MODULAR

În figura 6.1 este prezentată în 2D și 3D corpul dispozitivului utilizatat la o presa hidraulica pentru determinarea coeficientului de intindere si rupere.

Desenul de execuție este cel mai important document în vederea elaborării procesului tehnologic al unui reper (piesă).

BIBLIOGRAFIE

ANGHELACHE, C., „România 2001”. După unsprezece ani de tranziție, Editura Economică București, 2001

Amza Gh. ș.a, „Tratat de tehnologia materialelor”, Editura Academiei Române, București 2002;

Buidoș T., „Echipamente și tehnologii pentru prelucrări neconvenționale”, Editura Universității din Oradea, 2006;

Bungău C., „ Ingineria sistemelor de producție”, Editura Universității din Oradea, Oradea, 230 pg, 2005.

Ceaușescu N., Popescu I., „Tehnologii neconvenționale”, Editura „Scrisul românesc” Craiova 1982;

Coșea Mircea, Economia Integrării Europene, Editura Tribuna Economică, București, 2004

Ganea M.,”Prelucrarea flexibilă a pieselor prismatice”, Vol. I, Ed. Universității Oradea, 2002;

Gavrilaș I., Marinescu N.I., „Prelucrări neconvenționale în construcția de mașini”, vol.I, Ed. Tehnică București 1991;

Mudura P., “Introducere în teoria tratamentelor termice”, Editura Universității din Oradea 2008;

Nanu A., „Tratat de tehnologii neconvenționale”, vol.I, Editura Augusta 2003;

Niculescu N.G., Adumitrăcesei I.D., România pe calea integrării economice europene. Premise. Procese. Politici, Editura Economică, 2001.

Picoș C. ș.a., “Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere”, Editura Tehnică, București 1974;

Pop M.T., „Elemente de proiectare asistată de calculator a sculelor combinate utilizate în sistemele flexibile de fabricație”, Editura Universității din Oradea, 2001;

Tofan Mihaela, Integrarea României în structurile Uniunii Monetare Europene, Editura C.H. Beck, 2008.

Vlase A. ș.a., “Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp”, Editura Tehnică, București 1983;

*** Anuarul Statistic al României

*** Revista de economie teoretică și aplicată, Supliment de simpozion științific “România în UE. Calitatea integrării. Dezvoltare regională

www.insse.ro *** Institutul Național de Statistică    

www.cnp.ro *** Comisia Națională de Prognoză

Time Home 2

http://ec.europa.eu

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home

http://www.firme.info

www.gardnerweb.com/

www.ttonline.ro

http://www.wikipedia.org

http://www.profitromania.ro/firme/proma-machinery/masina-pentru-mortezat-metale-bm25-nargesa-spania-47472.html

http://emsil.ro/

http://www.mexim.com.ro/index_files/page0006.htm

http://www.alfamm.ro

http://www.clubafaceri.ro/19330/instalatie-de-debitat-cu-plasma-model-servplasma-72947.html

http://www.hurco.ro/red/5-axe-baz-690.asp

Acasă

http://www.napomar.ro