Elementa de Ecotehnologie

Capitolul 6

ELEMENTA DE ECOTEHNOLOGIE

6.1 Introducerea diagramei flux a procesului tehnologic

Pentru o proiectare corespunzatoare se pleaca intotdeauna de la rolul functional al produsului care trebuie sa fie intr-o armonie cu mediul si sa aibe un impact cat mai mic asuprasa. Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea realizat.O schema de principiu pentru o diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs se prezinta in figura urmatoare. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea vor fi marcate cu asterisc (*) in toate schemele folosite in continuare.In continuare se prezinta schema de principiu a diagramei flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs- figura 6.1

Figura 6.1-Schema de principiu a diagramei flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs (*- etapele și momentele de impact asupra mediului ); SDV- scule, dipozitive și verificatoare; AMC- aparate de masură și control

Calculul coeficientului de poluare Cpp:

Cpp=Qtp•Qcom=(Qpa+Qpl+Qps)•Qcom [6.1] în care : Qcom este cantitatea de minereu concentrat obținut prin preparare din minereul primar; Qpa – cantitatea de materiale ce poluează atmosfera; Qpl – cantitatea de material ce poluează apa; Qtp – cantitatea toatală de substanță poluantă emisă pentru o tonă de concentrate de minereu; (Qpa, Qpl și Qps se exprimă în tone emisii/tonă de minereu preparat).

In cazul produsului Lagar , numarul total de piese este n=6000 buc/an

Mpiesa=8.7 kg

Mpiese total= 8.7*6000= 52200

6.2Stabilirea surselor de poluare

6.2.1 Poluarea aerului

Atmosferă este definita ca masa de aer ce inconjoară suprafața terestră incluzand și stratul de ozon. Poluarea atmosferică este introducerea in atmosferă de catre om, direct sau indirect de energie și substanțe care au acțiune nocivă, de natura să pună in pericol sănatatea omului, să altereze sursele biologice, ecosistemele, să deterioreze bunurile materiale, valorile de agrement și alte utilitați legitime ale mediului inconjurator.

Poluarea semnificativă a atmosferei apare atunci cand concentrațiile de poluanți (gaze, particule solide sau lichide corozive, toxice sau odoranti) sau numai a unui poluant, depășesc pragurile de intensitate prezentate in reglementarile privind evaluarea poluării mediului.

Riscul ecologic potențial este probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare.

Impact asupra mediului inseamna unul sau mai multe efecte care conduc la: modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversității biologice; modificarea negativă considerabilă a productivității ecosistemelor naturale și antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic; scăderea considerabilă a calitații vieții sau deteriorarea structurii antropizate cauzată in principal de poluarea apelor, a aerului și a solului; supraexploatarea resurselor naturale și gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora, ce pot apare in prezent sau să aibă o posibilitate ridicată de manifestare in viitor.

Principalii poluanti ai aerului sunt prezentati in tabelul 6.2.

Tabelul 6.2-Principalii poluanti ai aerului

Industria petrolului este necesarǎ deoarece creazǎ o sursǎ importantǎ de energie, însǎ pe cât este de necesarǎ, pe atât de periculoasǎ este din punct de vedere ecologic. În funcție de compoziția petrolului, rafinarea este un procedeu complex ce constǎ din separǎri, distilǎri, desulfurǎri, procese în urma cǎrora se emit numeroși poluanți (hidrocarburi, oxizi de sulf și de carbon, aldehide, acizi organici, amoniac etc.). Petrolul și substanțele rezultate din prelucrarea acestuia contribuie deasemenea la apariția smogului. Se estimeazǎ cǎ anual, în urma deversǎrilor petroliere accidentale, în oceane pǎtrund pânǎ la 200 000 de tone de țiței.

Industria extractivă poluează mediul atât în faza de extracție, cât și în fazele de preparare, respectiv la mărunțire, clasare, concentrare, preparare termică ș.a.

Pe durata extracțiilor în subteran sau la suprafață se elimină praf cu conținut de silicați, cărbune etc., vegetația este distrusă pe mari suprafețe, pot apărea surpări, alunecări de teren.

Industria de extracție și prelucrare a țițeiului afectează mediul prin hidrocarburile gazoase și lichide "pierdute" în timpul extracției, transportului și depozitării țițeiului și produselor petroliere. Din procesele de prelucrare în rafinării rezultă carburanți, combustibil, lubrifianți și materii prime petrochimice. Toate produsele sunt inflamabile, au grade diferite de toxicitate, unele sunt explozive, sau cancerigene, deci necesită condiții speciale, sigure la prelucrare, transport și depozitare.

Poluarea prin mijloacele de transport

O altǎ sursǎ importantǎ de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport. În aceastǎ categorie intrǎ: autovehiculele, locomotivele, vapoarele, avioanele etc. Cea mai mare pondere de gaze ce polueazǎ aerul provine însǎ de la autovehicule, datoritǎ în primul rând numǎrului foarte mare al acestora.

Cantitatea de emisii și subproduse poluante pentru obținerea 17.4 tone de oțel sunt date în tabelul 6.3. Cum producția mondială de oțel este de aproximativ 840 Mt/an (milioane de tone pe an), cantitatea totală de emisii Qte, eliberată în mediu de siderurgia mondială a oțelului este dată de relația:

Qte = 840Mt oțel/an x 25,650 t emisii/t oțel= 21 546 [Mt emisii/an] [6.2]

Deoarece producția românescă este de aproximativ 5Mt/an cantitatea totală de emisii ce poluează mediul de siderurgia națională a oțelului este dată de expresia:

Qte = 5Mt oțel / an x 25,650 t emisii /t oțel = 13 [Mt emisii/an] [6.3]

Cantitatea de emisii si subproduse poluante pentru obtinerea a 17,4 tone de otel

Tabelul 6.3- Emisii și subproduse poluante rezultate la elaborarea a 17.4 tone de oțel

[kg/t otel]

In funcție de caracteristicile fizice, principalii poluanți atmosferici sunt: gazele; vaporii din evaporare; vaporii din sublimare; aerosolii; prafurile anorganice sau oragnice; fumurile; emisiile nocive sub formă de fumuri; gazele de eșapament; ceața de vopsitorie; cețurile; fibrele etc.

Pentru aprovizionarea cu materii prime si pentru transportul produsului „Lagar” sunt emise gaze de esapament. Poluanții emiși în gazele de eșapament sunt: CO, NOx, SO2, hidrocarburi nearse, aldehide, oxizi de plumb în cazul arderii benzinei reformate cu plumb tetraetil. Substanțele rezultate din arderea unui kilogram de carburant (benzină, sau motorină) sunt prezentate în tabelul 6.4.

Tabelul 6.4- Substanțele poluante rezultate prin arderea 1 kg de carburant

La acestea se mai adaugă cantități de fum la arderea motorinei, PbO din arderea benzinei etilate cu plumb. Motoarele cu scânteie emit: gaze de evacuare (65%); gaze din carter (20%); benzină evacuată din carburator (9%); benzină evacuată din rezervor (6%).

Gazele de eșapament ale automobilelor conțin: oxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, funingine, bioxid de sulf, compuși ai plumbului, benz-α-pirenă, aldehide și metale grele. Să examinăm influența gazelor nocive emise în atmosferă asupra organismului omului. Oxidul de carbon (CO) este foarte otrăvitor. Acest gaz fixează hemoglobina din sânge.

Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care ii modifica compozitia(dioxidul de carbon, azotul).Praful, cenusa si fumul au o proportie destul de mare in totalitatea poluantilor care exista in atmosfera.

6.2.2 Poluarea solului

Solul este stratul afânat, moale și friabil care se găsește la suprafața scoarței Pământului și care împreună cu atmosfera învecinată reprezintă mediul de viață al plantelor. Solul este un ecosistem bogat dar fragil și este supus unui proces neîntrerupt de transformare asupra căruia acționează plantele, aerul, apa și alți factori..

Poluarea solului reprezintă orice activitate care produce dereglarea funcționării normale a solului ca suport și mediu de viață (mai ales pentru plantele terestre superioare și viețuitoare), în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică sau biologică a solului, ori apariției în sol a unor caracteristici care reflectă deprecierea fertilității sale, respective reducerea capacității bioproductive, atât din punct de vedere calitativ cât și/ sau cantitativ.

Poluarea solului cu mijloacele de transport

Poluantii specifici activitatilor de forare, exploatare si separare titei gaze, pentru sol, subsol si acvfifer pot fi:

• Titeiul – care produce poluarea chimica a solului prin modificari radicale ale proprietatilor solului. Titeiul formeaza o pelicula impermeabila la nivelul solului impiedicand schimbul de gaze intre sol si aer

• Apa de zacamant. Prezenta sarurilor in sol poate produce in functie de intensitatea poluarii modificari in ceea ce priveste reactia, gradul desaturatie, suma bazelor humusul si diminueaza sau distruge microfauna din sol.

• Detritusul are actiune daunatoare asupra culturilor datorita continutului de metale toxice: Cr, Ba, Cd.

• Noroiul de foraj-are o actiune daunatoare asupra culturilor datorita continutului de metale grele, aditivi, saruri, soda caustica.

Poluarea solului cu titei

• Pe parcursul activitatii de extractie, separare si transport titei si apa sarata pot apare pierderi de fluide care pot ajunge pe terenurile agricole si in cursurile de apa.

• Solurile poluate cu titei prezinta la suprafata o pojghita de titei densa, compacta care impiedica procesele de infiltrare a apei in sol, de schimb reversibil de substante gazoase (oxigen) intre sol si atmosfera, impiedicand schimbul de aer si apa intre sol si atmosfera .

In sol ajung urmatoarele substante:

-uleiuri :0.0008kg

-materiale refractare 0.002 kg

-alte depuneri 0.004kg

Rezulta: Qss=0.0068 kg/ kg otel

Sol: produse petroliere= 310g/t

6.2.3 Poluarea apei

Apa este considerata de noi astazi ca fiind "inima biosferei".

Poluarea apei este redusa de trei categori de poluanti de natura:fizica, chimica si biologica. Poluantii relevanti pentru emisia in apa sunt prezentati in tabelul 6.5.   

Tabel 6.5: Poluanti relevant pentru emisia in apa

6.3. Stabilirea naturii substanțelor poluante

Pentru realizarea produsului Lagar, natura substantelor poluante este in principal chimica(acizi, degresanti, developanti).

Substantele pot fi: – naturale: apa, aerul, oxigenul, aurul;

                              – artificiale: plasticul, sticla, hârtia;

 Clasificarea substantelor chimice

Substantele chimice se clasifica în:

acizi – au în componenta hidrogen;

oxizi – au în conponenta oxigen;

baze – au în componenta gruparea hidroxid(OH);

saruri;

6.4. Calculul coeficientului de poluare de etapă

Cunoscând coeficienții de poluare introduși în fiecare etapă a procesului tehnologic de realizare a produsului se poate determina coeficientul de poluare total Cpt , cu relația:

Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprrr+Cpc+Cpax [kg emisii] [6.4]

în care: Cpp este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor; Cpe – coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului; Cps – coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului; Cpcd – coeficientul de poluare introdus la operațiile de curățire, decapare, degresare; Cpm – coeficientul de poluare introdus la prelucrările mecanice; Cpap -coeficientul de poluare introdus la acoperirile de protecție; Cptt – coeficientul de poluare introdus de tratamentele termice; Cprrr – coeficient de poluare introdus de reparare, recondiționare, reciclare; Cpc- coeficient de poluare introdus de controlul (inspecția) produsului; Cpax – coeficient de poluare introdus de celelalte etape ale diagramei flux a procesului tehnologic.

În funcție de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate și măsurile de prevenire sau de reducere a impactului asupra mediului, astfel:

– dacă Cpt>35Gu, poluarea este foarte gravă și trebuie luate măsuri urgente de prevenire și reducere a poluării;

– dacă 20Gn < Cpt 35Gu, poluarea este gravă, măsurile de prevenire și reducere fiind absolut necesare;

– dacă 10 Gn < Cpt 20Gu, poluarea este mare și se impun măsuri de prevenire și reducere;

– dacă 5,0 Gu<C pt l0Gu, poluarea este medie fiind necesare planuri de prevenire și reducere a poluării;

– dacă 1,0 Gu <C pt<5,0 Gu , poluarea este în limitele de alertă, fiind necesare măsuri de reducere a poluării

– dacă Cpt  Gu, poluarea este acceptabilă.

S-a notat cu Gu – greutatea de material util, ce compune produsul final.

Calculul coeficientului de poluare pe etape:

Se calculeaza coeficientul de poluare la prepararea Cpp, cu relatia:

Cpp=Qtp*Qcom=(Qpa+Qpl+Qps)*Qcom (t emisii) [6.5]

In care: Qcom- contitatea de minereu concentrate obtinut prin prepararea de minereu primar;Qpa – cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera;Qp- cantitatea de materiale ce polueaza apa;Qps- cantitatea de materiale ce polueaza solul; Qtp – contitatea de substante poluante;

Coeficientul de poluarea la elaborare de material

Cpe=Qpe*Mu=(Qpea+Qpel+Qpes)*Mu (t emisii) [6.6]

In care: Qpe- contitatea totala de substante poluante ce apare la elaborarea materialului, in t emisii/ t de produs;Qpea – cantitatea de substante plouanta a aerului ce apare la elaborarea materialului ;Qpel- cantitatea de substanta poluanta a ape ce apare la elaborarea materialului Qpes- cantitatea de substante poluanta a solul ce apare la elaborarea materialului; Mu -cantitatea de substanta utila folosita la realizarea produsului in tone;

Cpe=Qpe*Mu=(Qpea+Qpel+Qpes)*Mu =19.5*8.7=169.65kg emisii/ kg otel

Coeficientul de poluare la aprovizionare

Pentru transportarea a unei tone de otel de la o distant de 100 km se va comsuma aproximativ 7 litri de benzina. Materia prima pentru realizarea piesei din materialul OLC 45, este produsa la Ploiesti si este transportata la Bucuresti, fiind o distant de 80 de km. Necesarul de benzina pentru a transporta o tona este de 6 litrii.

Coeficientul de poluare pentru transport este:

Cpt=Qt*Mu=(Qta+Qtl+Qts)* Mu (t emisii) =10.8506*8.7=94.4 kg/ t emisii [6.7]

In care: Qt- cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul transportului;Qta – cantitatea de substante plouanta a aerului ce apare in timpul transportului ;Qtl- cantitatea de substanta poluanta a ape ce apare in timpul transportului ;Qts- cantitatea de substante poluanta a solul ce apare in timpul transportului; Mu -masa utila a semifabricatului

Coeficientul de poluare la curatirea semifabricatului

Cps=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)* Mu (t emisii) [6.8]

In care: Qpct- cantitatea totala de substante poluante ce apare in operatia de curatire, decapare, degresare;Qpca- cantitatea de substante poluante ce apare in operatia de curatire, decapare, degresare a aerului ;Qpcl- cantitatea de substante poluante ce apare in operatia de curatire, decapare, degresare a apei; Qpcs cantitatea de substante poluante ce apare in operatia de curatire, decapare, degresare a solului

Cps=Qpct*Mu=1.874*8.7=16.30 kg/t

Coeficientul de poluare la executia semifabricatului

Ccd=Qcdt*Mu=(Qcda+Qcdl+Qcds)* Mu (t emisii) [6.9]

Ccd=Qcdt*Mu=0.4109*8.7=3.57 kg/t

Coeficientul de poluare la prelucrari mecanice

Cppm=Qppm*Mu=(Qpma+Qpml+Qpms)* Mu (t emisii) [6.10]

In care: Qppm-cantitatea totala de substanta ce apare la prelucrarile mecanice; Qpma- cantitatea de substanta ce apare la prelucrarile mecanice in aer; Qpml- cantitatea de substanta ce apare la prelucrarile mecanice in aapa; Qpms- cantitatea de substanta ce apare la prelucrarile mecanice in sol;

Cppm=Qppm*Mu=0.000386*8.7=0.0031 kg/t

Cantitatea de poluare introdus la controlul produsului neconform

Cpcd=Qpcd*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)* Mu (t emisii) [6.11]

Cpcd=Qpcd*Mu=2.819*8.7=24.52 kg emisii

Coeficientul de poluare rebut nerecuperabil

Crd=Qrd*Mu=(Qrda+Qrdl+Qrds)* Mu (t emisii) [6.12]

Crd=Qrd*Mu=0.7*8.7=6.09 kg

Coeficient de poluare acoperiri de protective

Cpap=Qpt*Mu=(Qpapa+Qpapl+Qpaps)* Mn (t emisii) [6.13]

In care: Qpt- cantitatea totala de substanta poluanta; Qpapa- cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la acoperirile de protectie; Qpapl-cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la acoperirile de protectieQpaps cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare la acoperirile de protective; Mn –masa utila a piesei

Cpap=Qpt*Mu=(Qpapa+Qpapl+Qpaps)* Mn=(0.029+0.112+0)*8.7=1.22 kg/emisii

Celelalte etape din diagram flux a procesului tehnologic de realizare a piesei cu impact mai mica supra mediului se calculeaza cu formula:

Cpax=Cpe*(0.001….0.01) kg emisii

Cpe- coeficientul de poluare introdus la elaborearea materialului din care este confectionat produsul.

Coeficientul de poluare la manipulare, depozitare, ambalare, livrare

Cmdal=2.581*8.7=22.45 kg emisii [6.14]

Coeficientul de poluare deseuri si scoatere din uz

Cpd=Cpe*0.01=112.437*0.01=1.124 kg emisii [6.15]

6.5. Calculul coeficientului de poluare total

Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprrr+Cpc+Cpax [kg emisii] [6.16]

în care: Cpp este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor; Cpe – coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului; Cps – coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului; Cpcd – coeficientul de poluare introdus la operațiile de curățire, decapare, degresare; Cpm – coeficientul de poluare introdus la prelucrările mecanice; Cpap -coeficientul de poluare introdus la acoperirile de protecție; Cptt – coeficientul de poluare introdus de tratamentele termice; Cprrr – coeficient de poluare introdus de reparare, recondiționare, reciclare; Cpc- coeficient de poluare introdus de controlul (inspecția) produsului; Cpax – coeficient de poluare introdus de celelalte etape ale diagramei flux a procesului tehnologic.

Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprrr+Cpc+Cpax=

=169.65+64.4+16.30+3.57+0.0031+24.52+6.09+1.22+22.45+1.124=309.327 kg emisii/piesa

Coeficientul total de poluare are valori medii, este acceptat.

6.6. Calculul indicatorului de calitate a mediului

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra mediului este necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a mediului.Acest indicator decalitatea a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i, cu relatia:

ICmi=[%] [6.17]

in care, ICmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”;

CMAi-concentratia maxima admisibila in poluantul “i”;

Cefi- concentratiaefectiva, la momentul calcularii, in poluantul “i”;

Cmax– concentratia maximain poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabila a mediului.

Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima siinevitabila) si 1 (cand mediul este curat).

6.7. Stabilirea metodelor de prevenire a poluării

6.7.1Masuri impotriva poluarii solului

Masurile luate impotriva poluarii solului sunt:

-redimensionarea creșterii economice, în sensul conservării resurselor naturale;

– modificarea calitativă a proceselor de creștere economică;

– restructurarea tehnologică și ținerea sub control a riscurilor ce însoțesc acestetehnologii;

– integrarea deciziilor economice și a celor referitoare la protecția mediului într-unproces unic;

– reducerea dependențelor de petrol și promovarea resurselor energetice

regenerabile;

– intensificarea, colectarea, depozitarea și eliminarea deșeurilor după cele mai noi

tehnologii;

– utilizarea pe scară largă a produselor de recuperare, recondiționare și reciclare a

deșeurilor;

– controlul și monitorizarea permanentă a surselor de poluare;

– introducerea unor tehnologii noi cu poluare zero sau impact asupra mediului

-constructia unor zone de depozitare a gunoaielor

-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;

-controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale;

-mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita aprobata prin lege;

6.7.2 Masuri impotriva poluarii apei

Masurile care trebuie sa le adoptam impotriva poluarii apei sunt:

– aplicarea celor mai eficiente metode tehnice, administrative și juridice pentru protecțiamediului împotriva poluării difuze (ale căror efecte pe termen lung nu sunt cunoscute), pentrulimitarea/reducerea ei, prin folosirea rațională și riguros planificată a îngrășămintelor și pesticidelor;

– controlul evacuărilor de ape uzate din industrie, inclusiv al exploatării instalațiilor și

tehnologiilor de epurare, precum și intensificarea recirculării apei în sectorul productiv;

– recuperarea substanțelor utile din apele uzate, având astfel avantajul unei largi extinderi abazei de materii prime;

– stabilirea și introducerea de reglementări privind diminuarea poluării termice a resurselorde apă, complet nerezolvată la nivel național, dar care este o problemă specifică industrieienergetice chiar și la nivel mondial;

– dezvoltarea de tehnologii integrate de epurare-tratare a apelor uzate, astfel încât calitatealor finală să le facă utilizabile în industrie, agricultură, acvacultura și agreement.

-construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si rezidurilor,pentru a impiedica deversarea directa a acestora in apele de suprafata;

-constructia de zone de protectie a apelor;

6.7.3Masuri impotriva poluarii aerului

Masurile care trebuie sa le adoptam impotriva poluarii aerului sunt:

-diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul filtrelor si a unortehnologii moderne aplicate in industrie;

-plantarea unor zone verzi de protectie;

-producerea energiei prin procedee nepoluante(solar,eolian);

-utilizarea carburantilor nepoluanti de catre autovehicule sau dotarea acestora cu filtre speciale;

6.8. Stabilirea metodelor de reducere a poluării

Stabilirea metodelor de reducere a poluarii pentru piesa Lagar.

Metode de reducere a concentratiei de praf

Metode de reducere a oxizilor de sulf

Metode de reducere a oxizilor de azot

Metode de reducere a compusilor organici volatile

Metode de reducere a metalelor grele

Metode de reducere a concentratiei de praf

Praful este dat de totalitatea particulelor si microparticulelor solide suspendate inaer, de obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate in aer au omarime de aproximativ 0,002μm (2,0 nm), iar cele mai mari au peste 2,5μm. In functie dediametrul lor particulele ce formeaza praful se considera fine daca au diametrul mai micde 2,5μm si grosolane, cand au diametrul mai mare de 2,5μm.

Particulele au in compozitia lor Al, Ca, Si, si O2 sub formă de silicați de aluminiu, dintre care unii mai conțin si ionul de calciu.

Particulele materiale se îndepărtează fie prin filtrare (pentru cantitati mici) fie cuajutorul colectoarelor de praf (pentru cantități mari). Alegerea metodei si a echipamentelor corespunzatoare se face ținând cont de urmatoarele:

– concentrația de particule;

– dimensiunea și forma particulelor;

– gradul necesar de reținere a particulelor;

– presiunea si debitul aerului poluat;

– caracteristicile fizice si chimice ale prafului;

– cerințele utilizatorului si metoda dorită de îndepărtare a particulelor.

Reținerea pulberilor sau prafului se face prin desprăfuire cu ajutorul unor filtre carese caracterizeaza prin:

– debitul de gaze poluate care ies din proces si sunt preluate de filtre;

– diametrul particulelor pe care poate sa le retina;

– temperatura maxima a gazelor, aduse in filtre;

– gradul de retinere sau eficienta filtrului;

– pierderea de presiune in filtru;

– costurile anuale de intretinere.

Tehnologiile de reducere a emisiilor de bioxid de sulf au la bază trei căi principaleși anume:desulfurarea combustibililor, alegerea corespunzatoare a combustibililor, desulfurarea gazelor de ardere.

S-au dezvoltat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante fiind:

– procedeul umed, în care se introduce ca agent activ o soluție de hidroxid de calciu

și carbonat de sodiu;

– procedeul semiuscat, în care se introduce ca agent activ o soluție concentrată deamoniac sau hidroxid de calciu;

– procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o temperatură ridicată agazelor de ardere.

Metode de reducere a compusilor organici volatile

Compușii organici volatili (COV) sunt substanțe organice (excluzand metanul),care conțin carbon și hidrogen, care este substituit parțial sau total de alți atomi și care segăsesc în stare gazoasă sau de vapori în condițiile funcționale din diferitele instalații (aucapacitate de evaporare după utilizarea lor).

Se deosebesc două categorii de tehnologii: de recuperare, care permit valorificareasolvenților în cantități de materie primă pentru alte procese industriale și distrugere,care permit valorificarea solvenților sub formă energetică.

Tehnologii de recuperare

În principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare și anume:

– condensarea pentru debite mici (sub1000m3/h), cu concentrații mari, care permitrecuperarea compușilor fără modificarea compoziției chimice. Principalele domenii deaplicare sunt la stocarea hidrocarburilor în chimie, petrochimie, farmacie și anumiteaplicații de degresare (pulverizarea). Se disting două tehnici de condensare:

– condensarea criogenică, care permite scăderea temperaturii până la -180°Crin utilizarea azotului lichid ca sursă de frig

– condensarea mecanică propriu- zisă care este utilizată pentruscăderea concentrației prin recuperare și detenție, necesitând utilizarea unui compresor șiîncălzitor (temperatura ajunge până la -30…-40°C;

Tehnologii de distrugere

Acestea sunt utilizate pentru tratareaamestecurilor de compuși sau pentru recuperarea lor, fiind complexe și costisitoare. Celemai des folosite sunt:

– distrugerea prin oxidare termică

Metode de reducere a metalelor grele-*aprovizionarea cu materii prime

Metalele grele sunt prezente în mod obisnuit în compozitia combustibililor fosili.Acestea sunt componente ale unor oxizi si cloruri în combinatie cu particule.Doar mercurul si seleniul se gasesc si în faza de vapori. Metalele grele rezultate din arderea combustibililor sunt eliminate în mediu înconjurator prin gazele de ardere, apele uzate,zgura si cenusa depozitate. Principalele tipuri de metale eliminate de centralele termoenergetice sunt: arsenul,cadmiul, mercurul, molibdenul, plumbul, aluminiul, cobaltul, nichelul,manganul, cromul, cuprul, nichelul, zincul, fierul, magneziul si vanadiul. Concentrarea particulelor fractionate, în cazul arderii carbunelui, se poate observa în figura urmatoare.

Reducerea emisiilor cu sisteme destinate retinerii de metale

Aceste sisteme de retinere a emisiilor au fost propuse pentru scaderea emisiilor unor anumite metale din gazele de ardere ca: mercur, arsen, cadmiu si plumb,mai ales în cazul încare sunt incinerate deseuri. Aceste tehnologii nu au fost înca aplicate pentru grupuri mari.Dintre cele mai bune tehnologii sunt: filtre cu carbon activ;filtre cu absorbanti;filtre cu seleniu.Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de mercursi plumbdin gazele de ardere.

6.9. Determinarea gradului optim de reducere a poluării

Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic,nicieconomic ,deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de oriceeconomie dezvoltata.Trebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilorcare urmaresc profite imediate,a intereselor intregii societati,care doreste satraiasca intr-un mediu nepoluant.

Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de cunatificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de productie,de prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii.Oricum,in studiu privind reducerea poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii industrial unde se poate face o analiza de forma prezentata in figura de mai sus.Ar trebuie ca n’0=n0 dar de cele mai multe ori este imposibila estimarea corecta a pierderilor datorate poluarii.Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul de interes al societatii de a plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului inconjurator.Pentru a simti efectele poluarii societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare Cd.

Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile sociale :Cd-cheltuieli pentru reducerea poluarii;Av-utilitate sociala/avantajul reducerii poluarii;n”0-grad optim de reducere a poluarii. Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avantajul /unitatea sociala(Av) pentru care societatea este dispusa sa plateasca contributii suplimentare descreste,iar cheltuielile pentru reducerea poluarii (Cd)cresc .

Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiiei:

n0=n’0=n’’0 [6.17]

Se poate determina și un interval de timp to pentru realizarea unui optim economic privind reducerea polurii, folosind o relaie de forma:

Topt= [ani] [6.18]
în care:Cam este capacitatea de asimilare a mediului în urma efectuării cheltuielilor pentru reducerea polurii existente; Cam= 2000lei

Crp -cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t; Crp=2500lei

Cpp- cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii și mentinerii ei în limitele standard;

Cpp= 6600lei

α si β – coeficienti ce exprima creșterea capacitaii de asimilare respectiv de încadrare în limitele standard, raportati la unitatea monetara cheltuita; α=1,2 si β=2,1

t0 -momentul de timp initial , t0=1 an

t- momentul de timp de perspectivă. t=2 ani

Topt==un an si 4 luni

6.10. Evaluarea propriu-zisă a impactului de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie și evaluează, în mod corespunzător și pentru fiecare caz, efectele directe și indirecte ale proiectului asupra următorilor factori: ființe umane, faună și floră, sol, apă, aer, climă și peisaj, bunuri materiale și patrimoniu cultural, precum și interacțiunea dintre factorii menționați. Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusă în legislația românească în vederea alinierii prevederilor sale la dispozițiile legislației internaționale și comunitare. Evaluarea impactului asupra mediului constituie unul din instrumentele de bază ale politicilor și legislațiilor moderne de mediu.Cea mai bună politică de mediu constă în prevenirea generării poluării la sursă, ca primă opțiune, în defavoarea încercărilor ulterioare de tratare a rezultatelor poluării.

Procedura de informare și participare publică este coordonată de autoritatea competentă pentru protecția mediului, dar acțiunea propriu-zisă de informare și oferirea oportunităților de participare face parte, în general, din responsabilitatea titularului de proiect. Aceasta include:

• obligativitatea informării publicului cu privire la orice solicitare de acord de mediu pentru proiectele supuse EIM (evaluarea impactului asupra mediului);

• identificarea publicului interesat;

• specificarea locului unde pot fi consultate informațiile disponibile;

• specificarea mijloacelor de informare a publicului;

• determinarea modalității de consultare a publicului;

• obligativitatea analizării comentariilor și recomandărilor publicului la fiecare etapă a procedurii care implică participarea publicului;

• posibilitatea luării în considerare a observațiilor pertinente și justificate ale publicului la luarea deciziei finale cu privire la realizarea unui proiect;

• fixarea unui interval limită corespunzător pentru diferite etape de procedură.

6.11. Bilanțul de mediu (bilanțul ecotehnologic)

6.11.1Scopul bilanțului de mediu

Raportul la bilanțul de mediu este întocmit pe baza informațiilor și a concluziilor rezultate în urma realizării Bilanțului de mediu nivel II, fiind destinat autorității de mediu competente. Bilanțul de mediu prezinta investigațiile desfășurate asupra amplasamentului și a zonei de impact pentru a determina intensitatea poluării prin prelevări de probe și analize fizico-chimice ale factorilor de mediu cu potențial impact, fiind întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare și fiind destinat titularului investiției.

6.11.2 Descrierea planului de analiză și rezultatele investigațiilor

6.11.2.1 CALITATEA AERULUI

6.11.2.1.1 Descrierea investigațiilor realizate, justificarea acestora

6.11.2.1.1.1 Surse potențiale de poluare ale aerului

Sursele semnificative de poluare a aerului înconjurtor sunt amplasate în fabtica. Fabrica este localizat în Bucuresti. Distanta maxima între casele de locuit Bucuresti și fabrica este aproximativ 600 de m iar distana minim este 500 m.

 Pentru cuantificarea concentratiilor de pulberi în aerul înconjurator,s-au efectuat masurtori în patru puncte, doua pentru masurarea monoxidului de carbon și doua pentru masurarea substantelor volatile in aer(COV).

6.11.2.1.1.2 Indicatori de calitate urmăriți:

Determinările solicitate laboratorului de analiză sunt cele obișnuite pentru evaluarea gradului de conformare cu cadrul dereglementare aplicabil unei surse de ardere industrială, limitându-se la cuantificarea:

Emisiilor de noxe din gazele de ardere: CO, SO2, NOx.

Emisiilor de pulberi sedimentabile.

6.11.2.1.2. Planul de investigații cuprinde:

Identificarea surselor potențiale de poluare

Pe perioada realizării studiilor de mediu,funcționarea instalației s-a realizat doar pentru reglarea parametrilor în fabricație,testarea și omologarea rețetelor de producție,fapt cea îngreunat definitivarea unui plan de prelevare a probelor, în conformitate cu prevederile standardizate în vigoare.

Prelevări de probe

În vederea determinării indicatorilor specifici(gaze de ardere și pulberi sedimentabile) s-au prelevat probe și efectuat măsurători, prin respectarea standardelor aplicabile în vigoare:

Ordinul MAPPMnr.462/1993

STAS 12574/1987

STAS 10813-76.

Determinările realizate pentru factorul de mediu aer au fost prelevate și analizate integral de către personalul de specialitate al laboratorului APM Bucuresti. Funcționarea discontinuă a sursei a necesitat corelarea disponibilităților laboratorului de analiză cu programul de producție al titularului.

6.11.2.1.3. Rezultatele analizelor efectuate

Probele de aer prelevate se prezintă in formă sintetică conform tabelului 6.8, întocmit pe baza informațiilor conținute în rapoartele de încercare.

Tabelul 6.8- probe prelevate de aer

Valorile determinate prin măsurători în sursa de emisie la indicatorii pulberi(imisii), respectiv pentru gazele de ardere(NOx,SO2,COcorelatla3%O2),ajută la formularea următoarelor concluzii:

-Nu s-a constatat nicio depășire a concentrațiilor maxime admise în factorul de mediu aer pentru indicatorii analizați,valorile determinate încadrându-se în limitele VLE stabilite prin Ordinul MAPPMnr.462/1993.

-Pentru indicatorii NOx,SO2,valorile determinate sunt semnificativ mai mici decât cele maxim admisibile(pentru NOx,se atinge o valoare reprezentând0,04% dinVLE,iar pentru SO2 valoarea determinată pe baza analizei reprezintă 0,09% din VLE).

6.12.2.2 SOL

6.12.2.2.1Descrierea investigațiilor realizate, justificarea acestora

6.12.2.2.1.1 Surse potențiale de poluare ale factorului de mediu sol

Evaluatorul de mediu apreciază că activitățile desfășurate pe amplasament nu afectează semnificativ calitatea factorilor de mediu sol și subsol, din următoarele motive:

operațiile de descărcare a materilor prime–încărcarea produsului finit respectă regulile prevăzute în normele de protecție a muncii și protecție a mediului.

utilajele instalației sunt prevăzute cu senzori electronici care semnalizaeză acustic și vizual orice abatere de la rețetele de lucru.

zona de colectare și stocarea deșeurilor tehnologice și reciclabile,care se colectează selectiv, pe categorii de deșeuri se face într-o zonă bine delimitată și izolată a fabricii, iar deșeurile menajere se colectează în pubele etanșe manevrate de personalul prestatorului ce asigură serviciul de salubritate;

aerul evacuat în atmosferă este inițial filtrat, mare parte din cantitatea de praf și pulberi fiind reținute în sistemul de filtrare compus din filtre saci.

circuitul apelor tehnologice este unul cu regim închis,iar apele reziduale evacuate

Din procesele industriale sunt colectate și se decantează în rezervorul de înmagazinare având V=54m3evacuarea apelor menajere și cele potențial contaminate se realizează prin conducte etanșe,există în dotare grupuri sanitare, prevăzute cuWC,chiuvete și dușuri,localizate în sediul administrativ, racordate la rețeaua proprie de canalizare.

Posibilitatea de poluare a solului mai ales a straturilor superficiale a acestuia, care sunt cele maie xpuse,este redusă și ținută sub control de către titular, orice deversare generând creșterea costurilor de producție.

6.12.2.2.1.2Indicatori de calitate urmăriți:

Nevoile obiective de analiză pentru fabrica și activitatea viitoare propusă au fost integrate cu cerințele privind analizele minime ce trebuie incluse în funcție de istoricul zonei conform prevederilor legale, astfel că s-au stabilit tipurile de determinări ce se vor solicita și efectua pentru fiecare punct conținut în planul de investigare.

Determinările solicitate laboratorului de analiză țin cont de utilizarea actuală a zonei, respectiv pentru dezvoltarea spațiilor și a clădirii cu destinație industrială, respectiv folosirea utilajelor și a mijloacelor de transport grele pe amplasament, precum și depozitarea și utilizarea diferitelor substanțe cu conținut de substanțe petroliere.

Sursele potențiale de impact asupra solului impun necesitatea cuantificării următorilor indicatori:

Azotați, sulfați, fenoli ce pot avea impact asupra construcțiilor și sistematizării activității industriale de pe amplasament;

Substanțe extractibile cu solvent organic pun în evidență eventualele deversări, scurgeri accidentale sau alte evenimente de pe amplasament în care solul a preluat încărcări cu substanțe petroliere;

6.12.2.2.2 Planul de investigații cuprinde:

 Identificarea surselor potențiale de poluare

Față de evaluarea impactului potențial asupra factorului de mediu sol provenit prin activitatea determinată de investiția, evaluatorul de mediu consideră că nu se justifică efectuarea de analize din probe de sol.

Au fost analizate:topografia zonei,presiunea hidrostatică și destinația zonelor de pe amplasament și s-a ținut cont de prevederile anexei A.3.1. din Ordinul MAPPM nr. 184/1997.

Nevoile obiective de analiză pentru amplasament și activitatea viitoare, au condus la stabilirea unei strategii de analizare etapizată a probelor ce se vor preleva,în funcție de rezultatele ce se vor obține.

Planul de investigații astfel determinat se prezintă în tabelul 6.9:

Tabelul 6.9- Planul deinvestigații

După cum se poate constata, necesarul de investigații determină o investiție însemnată pentru titular,care însă poate fi irelevantă din punct de vedere al condițiilor de mediu,fapt pentru care la executarea planului de investigații se va proceda progresiv,conform strategiei prezentată.

 Prelevări de probe

Pe baza definitivării zonelor propuse pentru a fi investigată calitatea factorului de mediu sol,s-au prelevat probe de cătree valuator, la o adâncime între 60 și 100 cm în stratul de sol, probe ce au fost prelevate, conservate pe timpul transportului și predate imediat laboratorului de analiză. Având în vedere potențiala influență a nivelului hidrostatic în calitatea solului, probele prelevate au fost colectate concomitent din toate cele5puncte,iar laboratorul le-a pregătit și depozitat în vederea realizării investigațiilor propuse.

Determinările realizate pentru factorul de mediu sol au fost analizate integral de către personalul de specialitate al Laboratorului Analize de Mediu din cadrul Institutului de Cercetări pentru Instrumentație Analitică Bucuresti, prin tehnici de măsurare standardizate și acreditate și prin utilizarea instrumentelor etalonate și calibrate.

6.12.2.2.3. Rezultatele analizelor efectuate

Probele de sol prelevate și analizate se prezintă în formă sintetică conform tabelului 6.10

Tabelul 6.10- Probele de sol prelevate și analizate

Valorile determinate prin măsurători în factorul de mediu sol,sunt interpretate pe baza valorilor de referință prevăzute pentru categoria de folosință și destinația actuală a terenului, conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, ajută la formularea următoarelor concluzii:

-nu prezintă o poluare potențial semnificativă, deoarece rezultatele determinărilor nu au evidențiat nicio depășire a valorilor de referință(CMA)pentru indicatorii analizați.

-Nu s-a constatat atingerea pragului de alertă pe baza investigațiilor realizate, astfel încât nu se consideră necesară monitorizarea suplimentară în cazul acestui factor de mediu.

6.12.2.3 CALITATEA APELOR

Natura și gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate și din acest motiv s-a prelevatdoar prob de apa de suprafata din sectiunea aval. În acest caz nu este necesar prelevarea unei probe de apa dintr-o sectiune situat în amonte. Au fost analizate substante periculoase relevante și prioritare periculoase.

6.12.2.3.1Prelevari de probe

Natura și gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate.Din acest motiv s-a prelevat doar proba de apa de suprafata din seciunea aval.Rezultatele analizei s-au comparat cu limitele reglementate de ordinulnr.161/2006 privind clasificarea calitii apelor.

Tabelul 6.11-Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise

6.12.3Concluzii privind rezultatele investigațiilor și recomandări

6.12.3.1 Rezumatul neconformării cuantificate

Din analizele indicatorilor de calitate ai factorilor de mediu din zona amplasamentului studiat, rezultă următoarele:

Pentru factorul de mediu aer:

– Nu se constată depășiri pentru indicatorii analizați prin raportare la valoarea maxim admisibilă legal prevăzută.

Pentru factorul de mediu sol:

– impactul asupra solului și subsolului este redus la minim datorită măsurilor adoptate în etapa realizării construcțiilor și a sistematizării terenurilor.

Pentru factorul de mediu apă:

– Nu există surse potențiale de poluare și prin sistemele de alimentare cu apă, impactuil potențial asupra acestui factorde mediu este limitat considerabil.

6.12.3.2 Recomandări pentru elementele programului de conformare sau pentru obiectivele de mediu minim acceptate

Rezultatele investigațiilor efectuate pe amplasament,conduc la concluzia căactivitatea se desfășoară în conformitate cu normativele în vigoare privind calitatea factorilor de mediu, și prin urmarenu se impun măsuri pentru programul de conformare.

Nu s-au constatat depășiri la indicatorii analizați pentru factorii de mediu expuși la un potențial mai ridicat de poluare.

Investiția fiind nouă,condițiile de conformare au fost asigurate de la început, astfel încât la recepția întregii investiții nu este necesar un program de conformare la obiectivele de mediu minim acceptate , acestea fiind întrunite și chiar de pășite prin parametrii ce au fost determinați.

6.12. Elaborarea modelului de organizație ecotehnologică.

6.12.1Initierea implementarii modelului organizatiei ecotehnologice

Fiecare tip de organizatie are specificul ei de organizare și functionare și din acest punct de vedere, este dificil sa se recomande o metodologie comuna, aplicabila oriunde și oricând și al carei succes este garantat intotdeauna. Deși consultantii dispun adeseori de metodologii vproprii, uneori chiar foarte performante, bazate pe o bogata experieta profesionala, totuși nu se poate spune ca exista o singura cale de reușit. In continuare se  vor preciza câteva idei și indicatii care sa foloseasca celor ce doresc sa  implementeze sau sa mentina un astfel de sistem.

6.12.1.1 Crearea unui climat al schimbarii în cadrul organizatiilor au loc o serie de schimbri; unele sunt de mica anvergura, influentând un individ sau ungrup restrâns de indivizi, ca de exemplu schimbari mici. În organizarea muncii la un loc de munca; altele sunt de amploare mare, influentând organizatia. În ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu asimilareaunui nou produs sau implementarea unui nou sistem de management).

Realitatea este ca, doar criteriile de competitivitate conduc piata. Organizatia nu poate modifica aceste criterii, iar mediul care creeaza presiunile exteme nu se va modifica. De aceea, schimbarea trebuie sa vina din partea organizaiei.

6. 12. 1.2 Conștientizarea necesitatii implementarii managementuluimediului

Managerii din diverse organiztaii recunosc, în general, nevoia  pentru schimbare, ca pe o modalitate de a face fata presiunilor conpetitive, dar multi nu îneleg cum trebuie sa fie implementata schimbarea. Cheia catre succes este de a integra angajatii, rolurile și responsabilititile acestora din cadrul organizatiei, în cadrul unei structuri de procese. O abordare bazat pe procese și începând cu declararea viziunii și misiunii, analizând factorii critici de succes și identificând procesele de baza, este cel mai eficient mod de angajare a personalului în procesul schimbarii

Procesele de baza descriu ce se realizeaza sau ce trebuie sa fie facut astfel încât organizatia sa realizeze factorii de succes. Prima etap în întelegerea proceselor de baza este de a identifica o retea, arhitectura de procese de același ordin de importanta .

Odata procesele de baza definite, este necesar ca pentru noua structura de procese sa fie stabilite obiectivele, tintele și indicatorii de performanta. Este necesar de asemenea, descompunerea proceselor de baza în subprocese, activititi și sarcini. O imagine asupra modului în care trebuie realizata structura de procese. Sarcinile sunt realizate de catre indivizi. Angajatul trebuie sa înteleaga sarcina și poziia lui în ierarhia proceselor.

Un program eficient de prevenire a poluarii trebuie:

-sa reduca riscul de raspundere civila sau penala

-sa reduca costurile de functionare

-sa protejeze sanatatea umana si mediu

-sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii

-sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor