Centrul Medicilor de Familie din Chisinau Si Riscul de Incendii
Cuprins:
Notă întroductivă…………………………………………………………………………………………………………………….
1. Partea arhitecturală……………………………………………………………………………………………………………
1.1. Caracteristica obiectivului……………………………………………………….……..………….
1.2. Stabilitatea la foc a construcțiilor………………………………………………………………………………………..
1.2.1.Amplasarea construcțiilor și instalațiilor………………………………………………………………………………….
1.2.2. Cerințe de securitate la incendiu față de teritoriul Centrul Medicilor de Familie……………………….
1.3. Rezistența la foc a clădirilor și elementelor de construcții…………………………………………………………
1.3.1. Argumentarea gradului de rezistență la foc a clădirii și a construcțiilor aferente…………………………
1.3.3. Calculul corespunderii elementelor de construcții cerințelor securității la incendiu…………………….
1.4. Comportarea la foc a construcțiilor………………………………………………………………………………………..
1.5. Protecția de fum a blocului Centrului Medicilor de Familie ……………………………………………………….
1.5.1. Pericolul prezentat de foc……………………………………………………………………………………………………..
1.5.2. Mecanismul de propagare a fumului…………………………………………………………………………………….
1.5.3. Soluții principale de protecție contra fumului………………………………….………………….
1.5.4. Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți…………………………………………………………………………….
1.5.5. Dimensionarea dispozitivelor de evacuare………………………………………………………..
1.6. Asigurarea securității persoanelor………………………………………………………………………………………..
1.6.1. Evacuarea oamenilor în caz de incendiu…………………………………………………………………………….
1.6.2. Cerințe de securitate la incendii față de căile și ieșirile de evacuare….…………………………………..
1.6.3. Cerințe de securitate la incendiu față de scările de evacuare……………………………………………………
1.6.4. Factorii periculoși în condiții de evacuare……………………………………………………………………………..
1.6.5. Calculul parametrilor căilor de evacuare ……………………………………………………………
1.6.6. Planul de evacuare……………………………………………………………………………………………………………….
2. Sisteme inginerești…………………………………………………………………………………………………………………..
2.1. Sisteme de încălzire……………………………………………………………………………………………………………….
2.2. Sisteme de ventilare………………………………………………………………………………………………………
2.3. Rețele și instalații de gaze……………………………………………………………………………………………………..
2.5. Sisteme de semnalizare a incendiului……………………………………………………………………………………..
2.6. Sisteme de protecție contra fumului…………………………………………………………………………………………
2.7. Cerințe de securitate la incendiu față de rețelele și instalațiile inginerești………………………………….…
2.5. Cerințe față de încăperile centralei termice……………………………………………………………………..
2.6. Instalații interioare de alimentare cu apă rece pentru combaterea incendiilor…………………………………
2.6.1. Dotarea clădirilor cu instalații de alimentare cu apă rece pentru combaterea incendiilor………….
2.6.2. Alcătuirea, funcționarea și montarea instalațiilor cu hidranți interiori pentru combaterea incendiilor……………………………………………….…………………………………………
3. Partea tehnologică…………………………………..……………………………………….………..
3.1. Limitarea propagării focului și a fumului………………………………….………………………………..
3.2. Compartimentarea clădirilor și a construcțiilor……………………………………….……………..
3.2.1. Compartimentarea interioară a clădirilor și a construcțiilor…………………………….…….…….
3.2.2. Soluții tehnice și materiale utilizate pentru asigurarea rezistenșei la foc a elementelor de construcții…………………………………………………………………………….……………
4. Partea managerială……………………………………………………………………………………
4.1 Managementul supravegherii de respectarea cerințelor de securitate în situații de urgență………………………………………………………………………………..……………………
4.2. Calculul asigurării formațiunii specializate…………………………………………………………………………….
5. Partea economică…………………………………………………………………………………………………………………
5.1. Componența costului de producție……………………………………………..…………………….
5.2. Caracteristica unității de pompieri și salvatori…………………………………………………………………………..
5.3. Determinarea costului serviciilor unității de pompieri…………………….………………………….
6. Securitatea activității vitale ………………………………………………………………………….
6.1. Legislația de securitate a angajaților………………………………………………………………………………………
6.2 Măsuri de combatere a influenței factorilor nocivi…………………………………………………………………..
6.3 Măsuri de securitate la efectuarea lucrărilor de salvare…………………………………………………………….
6.4 Măsuri generale de îmbunătățire a condițiilor de intervenție în situații de urgență………………………………………………………………………………………………………………………..
6.5 Măsuri de protecție a mediului ambiant la localizarea și lichidarea urmărilor situațiilor de urgență……………………………………………………………………………………………………………………………
Bibliografie……………………………………………………………………………………………….
Conform unui studiu realizat în domeniul ingineriei de construcții, pierderea în cantități mari a bunurilor materiale, precum și decesul oamenilor, apariția accidentelor de muncă, a incidentelor, a avariilor cu caracter tehnologic sau natural, în cele mai frecvente cazuri sunt provocate de incendii. Incendiile pot apărea oriunde și oricînd, în construcții, instalații, în depozite, în transport, în procesele tehnologice etc. Conform unui studiu statistic aproximativ 40% de incendii apar la întreprinderei, stații, instalații și conducte tehnologice etc. Acești indici însă nu indică că incendiile în blocurile administrative, case locative, alte dotări socio-comunale, publice nu se produc. În mare parte se produc anume în clădirile publice, locative, administrative, așa cum toată gama de instalații, utilaje, rețele și calculatoare sunt și funcționează pe bază de curent electric, sau alt agent. Pentru a evita unele situații de acest gen este necesar de realizat un complex de măsuri, care necesită consum de resurse materiale și umane enorme. Declanșarea incendiilor se manifestă prin încălcarea regimului antiincendiar, prin nerespectarea normelor și regulilor la recompartimentarea încăperilor, a instalațiilor, prin nerespectarea cerințelor de securitate la incendiu la modificarea unor procese, la exploatarea incorectă a instalațiilor și sistemelor de protecție antiincendiu, de alimentare cu energie electrică, alte aspecte. Mai detaliat unele din aceste aspecte sunt tratate pe larg în capitolele ce urmează.
Scopul lucrării constă în evaluarea pericolului de incendiu a blocului Centrului Medical de Familie, amplasat în or. Chișinău, pe strada Dacia, sectorul Botanica. După gradul de funcționalitate incendiar blocul CMF se raportă la categoria F3, obiectiv care prezintă pericol sporit de incendiu, așa cum sarcina incendiară la toate nivelurile este diferită. Aceasta se explică prin faptul că la demisol este amplasată o încăpere pentru istalația de transformatoare a energiei electrice, la nivelul întîi se află laboratorul chimic/bacterologic, la fiecare nivel se află secția înregistrare și arhivare cu multă încărcătură incendiară, la nivelul patru încăperile pentru substanțe reactive și examen radiologic, în secția filialei 904 este încăpere specială dotată cu mașină de gătit și încălzitor care funcționează pe baza combustibillului gazos, alte încăperi destinate pentru păstrarea unor materiale ca azotul comprimat în butelii, gaze petrolier lichefiate, oxigen sub presiune, punctele farmaceutice cu medicamente sub diverse forme etc.
Din punct a evaluării stării pericolului de incendiu se realizează un studiu numai asupra blocului CMF, conform sarcinii eliberate de către conducătorul proiectului de diplomă, prin întocmirea ulterioară a unui dosar pe securitatea la incendiu a obiectului.
Pentru administarea obiectului dat este foarte importatnt să se cunoască cerințele de securitate la general, și în particular cele de securitate la incendiu. Ne-am angajat ca să asigurăm blocul CMF cu un dosar privind evaluarea stării incendiare și o analiză amplă cu privire evaluarea factorilor de risc ce pot provoca situații de urgență cu declanșări de incendiu. Această este o necesitate acută, pentru că a cunoaște procedura de administrare a situațiillor excepționale la CMF, obiectiv cu aglomerații de oameni, mai ales în cazuri de incendiu și explozii este o prioritate îndreptată spre asigurarea nivelului de securitate a angajaților și a vizitatorilor, a protecției bunurilor materiale, cât și obiectivele din imediata apropiere. În imediata apropiere ca obiective sunt fondul locativ, Centrul de oftalmologie «Fiodorov», Centrul Profilactic «Constructorul» etc. Rezultă deci că este foarte important să se respecte acest complex de cerințe, sarcini și condiții de ordin organizatoric, tehnologic, profilactic-economic. La nivel de studiu se abordează pentru prima dată, mai ales pentru astfel de obiectiv, deaceea considerăm că lucrarea își are originalitatea și metodologia sa de cercetare și analiză. La studiul dat s-au utilizat surse din domeniul securității industriale, referiri din acte legislative și normative la segmentul industrial din domeniul ingineriei de construcții. reguli generale de protecție contra incendiului, de securitate în ramura gazificării, reguli de exploatare tehnică, norme și reguli la proiectare și montare, reguli de construire și exploatare inofensivă a recipieților sub presiune, norme de execuție a lucrărilor de deflagrație etc. Aceste și mai multe aspecte sunt specificate și structurate în sursele bibliografice.
1. 1. Caracteristica obiectului
Centrul Medicilor de Familie cu sediul se află în or. Chișinău, sectorul Botanica, bulevardul Dacia 26. Astfel de Centre sunt prevăzute în fiecare sector a orașului Chișinău. Codul de activitate – serviciii în domeniul profilaxiei populației la capitolul sănătate. După destinație, suprafață, amplasare și grad de importanță, Centrul Medicilor de Familie își desfășoară activitatea conform sarcinii și obiectivelor Ministerului Sănătății. Proiectul blocului CMF, atât arhitectura construcției, cât și rețelele și instalațiile inginerești este realizat în baza unui proiect special de către institutul Urban Proiect. Este de menționat că proiectul de facto la etapa inițială lipsește, și toate desenele tehnice, imagini, informații s-au adunat de pe teren în colaborare cu administratorul acestei construcții (responsabil de protecția civilă și securitatea la incendiu). Pentru noi sigur că a constituit o problemă. Pe lângă faptul că trebuia să realizăm analiaza obiectivului din punct de vedere a securității la incendiu, trebuia de elaborat și proiectul construcțiilor. Deaceea în lucrare pe alocuri sunt utilizate noduri standardizate tipice preluate din cataloage tipice acestor categorii de clădiri. Chiar dacă nu corespund elementele de construcții în integritate, studiul cu privire la capitolul asigurării securității la incendiu s-a realizat printr – vizită didactică și utilizând toate instrumentele, mijloacele și măsurile necesare, cât și sursele informaționale disponibile.
Produsele activității CMF sunt oamenii sănătoși din sector, care la timp apelează și la timp diagnostică boala. Dar sunt și multe cazuri când oamenii din sector, lucru caracteristic unei majorități, diagostică boala la etapă matură și cu regret medicul de familie în acest caz este neputincios să țină piept acestor probleme. Centrul Medicilor de Familie din sectorul dat are o capacitate mare de funcționare și poate acoperi jumătate din populația sectorului Botanica în cazul când alte instituții de acest fel din zona dată nu va funcționa. Cu toată considerarea putem constata că astfel de situații se întâmplă adeseori, dar numai la unele aspecte) când se realizează lucrări de reparații pe unele segmente, medicii specialiști merg în străinătate la stagiere și perfecționare, în caz de îmbolnăvire etc. Politica și Strategia investițională a Centrului Medicilor de Familie constă în aplicarea celor mai moderne tehnologii și metodologii de diagosticare a bolilor încă las etapa prematură. Acest aspect se stipulează în toate actele legislativ-normative emise de Ministerul Sănătății. La obiectivul dat la momentul dat se finalizează procedura de implemetare a sistemului calității oferirii serviciilor date. Deaceea actualmente se pune accent pe toate procesele, disciplină de muncă, relații de muncă, mentenanța sistemelor și instalațiilor inginerești, securitatea și sănătatea în muncă, instruirea, relațiile între angajați și vizitatori, calității serviciilor oferite, probelor de laborator, diagnosticării calitative și precoce a îmbolnăvirilor, precum și pe securitatea industrială. Centrul Medicilor de Familie în ciuda tuturor greutăților (lipsă de resurse finaciare, materiale, umane), totuși în zona dată reprezintă un obiectiv public model.
Conform cerințelor regulamentului de efectuare a controlului în procesul de activitate a întreprinderii, în procesul de administrare trebuie să se realizeze o serie de activități, măsuri organizatorice, tehnice, profilactice, economice privind menținerea într-o stare bună a construcțiilor, utilajelor, instalațiilor, pentru a evita apariția unor situații excepționale, situații cu caracter exepțional tehnologic și de ce nu cu caracter natural. Cu toate considerația putem afirma că unele din aceste aspecte se realizează chiar foarte bine, grație serviciului de protecție contra incendiilor și protecției civile. Serviciul nominalizat își desfășoara activitatea cotidiană conform unui regulamentul și plan de muncă special în domeniul protecției și prevenirii. Rezultatele sunt vizibiele, cu plăcere poți să te deplasezi în construcția dată, locurile aglomerate sunt dotate cu materiale informative etc.)
Resursele financiare ale acestei instituții sunt corect ditrecționate și utilizate, pentru că activitățile prevăzute în planul de protecție și prevenire la toate capitolelele sunt realizate (măsuri tehnice, organizatorice, social ighienice etc.).
Din discuțiile purtate cu administrația CMF, condițiile de existență sunt din ce în ce mai dure pentru a monitoriza procesele cotidiene, pentru că au trecut la autogestiune. Coform Legii Securității Industriale și Legii Securității și Sănătății în Muncă la instituția dată anual se elaborează planul de protecție și prevenire cu includerea tuturor măsurilor cu caracter organizatoric, tehnic, igienico-sanitar, ecologic etc. Unele sarcini fixate în plan, se realizează parțial, sau cel puțin nu la nivelul respectiv cerut de reguli, standarde, legi. Deaceea segmentul asigurării securității industriale/incendiare pentru construcția dată, care zilnic est evadată de vizitatorii sectorului Botanica, a fost și este în vizorul organelor ierarhice superioare de control din domeniul dat (securității la incendiu și protecției civile).
1.2. Amplasarea construcțiilor și instalațiilor.
Centrul Medicilor de Familie este amplasat în sectorul Botanica, la intersecție cu bulevardul Dacia și stradela Zelinschi. Peste drum în imediata învecinătate a instituției medicale se află fondul locativ, o farmacie, unele magazine mici alimentare. Teritoriul CMF se extinde lîngă blocul principal principal, cât și puțin spațiu în curte. Pe teritoriul din curte este prevăzută parcarea transportului serviciului 903 fără construcții. Nu o să facem a o abordare și o tratare a construcțiilor din vecinătatea instituției date, dar o să ne referim mai detaliat asupra zonei administrative, deci asupra blocului a CMF, pentru că sarcina de bază în cercetarea noastră constă în analiza factorilor de risc a blocului dat. În viziunea noastră blocul de construcție a instituției date joacă un rol destul de important în asigurarea securității angajaților și a vizitatorilor.
Blocul de construcții CMF amplasat de-a lungul străzii este constituit din susol, demisol și șase niveluri, care după configurația constructivă toate nivelurile aproximativ sunt identice. La subsol este amplasat un adăpost prevăzut pentru situații excepționale pentru zona Botanica. La moment nefiind efectuate lucrările zilnice de menținere a capacității de funcționare, se află într-o stare deplorabilă și unele încăperi sunt folosite ca depozite, care de fapt conform normelor și actelor normative în domeniul protecției civile se fac încălcări foarte grave. Administrația CMF de una singură fără contribuție finaciară din exterior nu poate face față acestor sarcini. Aici sunt necesare rezerve suficiente ca să se mențină permanent în stare normală de lucru. În diverse Regulamente, norme și reguli este menționat că instituția medicală menționată de sinestătător trebuie să-și mențină, să-și rezolve problemele, dar cu regret nu este loc ușor.
La demisol sunt prevăzute încăperile prezentate în planul demisolului, vezi coala nr. 3.
La nivelul de demisol este intrare și ieșiere separată din curte înt-o serie de încăperi, care toate sunt ca elemente din structura blocului centrului.
Intrarea în blocul CMF se face din partea străzii ridicând scări atât din partea carosabilului, cât și pietonală. La planul parter la intrare în clădire este prevăzut un hol mare unde se face distribuția direcțiilor pe niveluri. Nomenclatura încăperilor prevăzuite la demisol, parter și următoarele niveluri sunt prezentate în următorul subpunct.
La nivelul doi, trei, patru, cinci și șase încărcătura cu oameni și angajați este aproximativ aceiași, pentru însăși codul de activitate a instituției date este același. Gradul de aglomerare a nivelurilor CMF constituie aproximativ 20 – 30 persoane în secție pemanent pe toată perioada de lucru a centrului. Ca construcții auxiliare instituția dată nu dispune, doar putem menționa construcția amplasată la nivelul subsol, intrarea find din curte, din partea Centrului Constructorul având destinație specială. În figura 1 se prezintă o privire din prespectivă a blocului CMF, sectorul Botanica.
Fig. 1 O privire din perspectivă a blocului CMF, sect. Botanica
Conform codului operațional funcțional la CMF se realizează următoarele activități de bază:
Primirea cetățenelor din sectoarele raionului Botanica cu întrebări de sănătate și profolaxie medicală;
Recepția comenzilor de urgență din sector de către serviciul filialei 903. Serviciul este dotat cu mijloacele și inventariul necesar;
Închirierea spațiilor de către alți agenți medicali privați cu codul de activitate dentic;
Realizarea probelor de laborator la sânge pe difeite compartimente;
Controlul radiografic a populației, care se realizează în mod obligatoriu nu mai rar decât o dată în an;
Serviciile de consultație a populației cu specialiștii (medici hirurgi), care au un grafic special elaborat pentru populație;
Asigurarea controlului profilactic a personalului întreprinderilor din apropierea instituției;
Evidența în continu de starea sănătății a populației din zona dată prin intermediul medicilor de familie etc.
Blocul Centrului Medicilor de Familie este amplasat pe un teren cu cotele de relief moderate. Suprafața teritoriului constituie aproximativ 1,5ha, din care 0,8ha cu construcția dată, restul cu curte, zonă verde și drumuri, căi de acces și terenuri asfaltate. Amplasarea clădirii și instalațiilor inginerești din interiorul zonei blocului CMF se efectuează cu considerarea cerințelor igienico-sanitare și cerințelor de securitate la incendiu. În figurile de mai jos se prezintă unele fragmente al curții și a terenului adiacent a instituției date.
Zonarea se realizează după destinația funcțională a clădirilor și a instalațiilor și permite a soluționa mai efectiv problemele ce țin de asigurarea unui regim strict de pază contra și de stingere a incendiilor.
Fig. 2 Planul curții și a spațiului adiacent ei
Fig.3 Planul curții pentru parcarea ambulanțelor
Fig.4 Secvenața cu spațiul din față la CMF
Pentru a reduce riscul izbucnirii incendiului și propagării acestuia, clădirea CMF și instalațiile sunt amplasate pe teritoriul cu considerarea direcției vânturilor dominante. Roza vânturilor este redată pe planul general al Centrului de Familie. În același timp, normele nu recomandă a amplasa clădirile și alte obiective cu pericol de incendiu și explozie din direcția expusă vântului față de alte clădiri și instalații.
Nomenclatura construcților și încăperilor se determină în funcție de suprafața lor și destinația Centrului. Aici se prezintă doar unele aspecte a acestei abordări. Planul blocului CMF (plan parter și plan etaj tipic) sunt prezentate pe partea grafică, coala nr.3.
Către obiectivele industrial periculoase se raportă următoarele construcții:
Laboratorul radiologic;
Laboratorul bacterologic;
Depozitul de materiale, elemente farmaceutice;
Încăperea stației de transformatoare;
Încăperea unde sunt amplasate aparatele de gaze;
Încăperile farmaciei amplasate la parter etc.
Practic toate încăperile CMF sunt cu încărcătura incendiară și prezintă pericol pentru angajați, cât și pentru vizitatori.
Cerințele minime a distanțelor de securitate între clădiri și construcții, sunt determinate în funcție de cerințele și normele în vigoare privind asigurarea securității la incendiu, reglamentate de normele la proiectare în construcții.
Distanțele minime de la partea carosabilă a drmurilor auto pînă la clădiri și construcții
Tabelul 1.1
Notă: Terenul pentru intrările transportului auto sunt prevăzute de cel puțin la distanța 1,5m de la pereții clădirii fără goluri și de cel puțin 4m de la pereții clădiri icu goluri (ferestre și uși).
Pentru asigurarea acțiunilor reușite a subdiviziunilor de pompieri, la stingerea incendiilor, normele stabilesc cerințe speciale față de starea căilor de acces pe teritoriul Centrului Medicilor de Familie, față de accesul la clădiri și instalații.
La clădirea CMF și alte instalații pe toată lungimea se asigură accesul autospecialelor. De fapt accesul spre clădire și construcții se determină în funcție de lățimea clădirii. Astfel pentru clădirile cu lățimea de cel puțin 18m, accesul se realizează numai dintr-o singură direcție. La lățimi mai mari (27m), accesul se realizează cel puțin din două direcții. În procesul de exploatare este categoric interzis de depozitat materiale de construcții sub pereții Centrului Medicilor de Familie. Unele aspecte privind cerințele de securitate la incendiu la etapa de exploatare a clădirii CMF sunt reflectate în următoarele capitole.
Amplasarea corectă a rețelelor inginerești și a comunicațiilor pe teritoriul terenului CMF are o însemnătate esențială pentru prevenirea izbucnirii incendiului și limitarea propagării acestuia.
1.3 Caracteristica succintă privind administrarea instituției medicale CMF, sectorul Botanica
CMF din sectorul Botanica actualmente prestează servicii medicale de consultanță și profilaxie populației. Numărul de angajați a instituției medicale constituie 128 persoane, iar numărul maxim pe niveluri în orice zi lucrătoare constituie 92 de persoane.
Conform structurii organigamice sunt prevăzute următoarele departamente:
departamentul general, care este administrat de către medical șef al CMF (directorul);
departamentul tehnic (secția electrică, construcții capitale) este administrat de către managerul tehnic;
departamentul financiar (economic), este administrat de către contabilul șef;
departamantul de securitate, este administrat de către specialistul în domeniul protecției și prevenirii;
departamentul special (activitatea medicilor de familie);
departamentul informațional (relațiile cu clienții, înregistrarea comenzilor și transmiterea informației etc.
Departamentul general are sarcina de a soluționa problemele generale la instituția medicală, stabilește relații cu nivelul ierarhic superior, ministere, departamente, alte centre medicale, cu furnizorii de căldură, energie electrică, gaze, recepționează și analizează diferite oferte privind renovarea, retehnologizarea sistemului și instalațiilor curente din segmentul dat, realizează alte sarcini cotidiene, cât și de perspectivă pentru centrul medicilor de familie. În cadrul acestui departament sunt 3 persoane (directorul, vice directorul, secretar referent).
Departamentul tehnic se consideră de fapt unul din cele de bază, care are rolul de a menține într-o stare funcțională a blocului centrului, a secțiilor, încăperilor, instalațiilor și utilajelor energotehnologice și conductelor inginerești, stabilește legăturile cu unii producători de piese, utilaje, asigură centrul cu resurse energetice și exploatează sistemul de alimentări cu energie electric, cu apă, cu căldură, a sistemului de ventilare, realizează și sarcinile legate de protecția mediului ambiant etc.
Departamentul financiar (economic) realizează sarcini legate de transferurile mijloacelor financiare, soluționează întrebări curente și de perspectivă de dezvoltare a întreprinderii prin încheierea a diferitor contracte cu băncile din teritoriu, cât și cu unele din afara țării, realizează plățile angajaților, recepționează plățile de la populație privind serviciile prestate, realizează achitările de conturi cu diferiți furnizori de utilaje, preparate farmaceutice, prezintă rapoarte organelor ierarhice de control, ministerului economiei și industriei, organelor fiscale etc.
Departamentul de securitate realizează sarcini de asigurare a securității industriale și incendiare la centrul medicilor de familie. În cadrul acestui department este serviciul de protecție civilă, de protecție contra incendiilor, de securitate și sănătate în muncă. Din punct de vedere a siguranței angajaților, a bunurilor materiale constituie cel mai de bază departament. Departamentul ține legături și cu inspectoratele tehnice în domeniu, asigură controalele privind respectarea cerințelor securității industriale, asigură controlul interior de producție conform regulamentului elaborat în conformitate cu Legea securității indistriale, alte aspecte cotidiene și de perspectivă a Centrului Medicilor de Familie.
Departamentul special, informațional – realizează un spectru larg de servicii prestate populației, între medicii de familie cu privire pregătirea acestora, instruirea, perfecționarea, activitatea cotidiană, lucrul cu populație, prelucrarea plîngerilor, evidența pacieanților etc.
1.4 Descrierea secțiilor și încăperilor blocului Centrului Medicilor de familie din punct de vedere al securității industriale
După cum s-a menționat anterior, blocul CMF este structurat și divizat pe șase niveluri, subsol și demisol. Nomenclatura încăperilor pentru toate nivelurile sunt prezentate în tabelele de mai jos. Așa cum s-a menționat la nivelul întâi sunt prezentate următoarele încăperi și spații, vezi tab.1.1. Sarcina incendiară de bază în încăperile nivelului întâi constituie articolele de mobilă din lemn, tapițeriile, garniturile din lemn, mochete realizate din materiale naturale și artificiale, produsele farmaceutice, punctele de distribuție a energiei electrice, alte aspecte. Nu este calculată valoarea sarcinii incendiare, dar constatăm și apeceiem ca spațiile date reprezintă pericol incendiar sporit fapt ce necesită realizarea unor măsuri foarte dure din punct de asigurare a securității la incendiu. Secvența cu imaginile nivelului întâi sunt prezentate în figurile de mai jos.
Fig.6 Secvență cu imaginile holului privit din perspectivă
Fig. 7 Secvența nivelului întâi privit din perspectivă
Nomenclatura încăperilor și spațiilor pentru etajul întâi sunt reflectate în tabelul 1.1.
Legenda încăperilor etajului întîi
Tabelul 1.1
Nivelul II se caracterizează prin amplasarea cabinetelor centrului intenațional de consultanță pentru femei și secția de reabilitare medicală și medicină fizică. Imaginea nivelului doi este prezentată în figura 8.
Fig. .8 Secvența nivelului doi din perspectivă
Sarcina termică a acestor încăperi este caracterizată prin mobilierul ce se conține în oficii, articolele din masă plastică, mochetele pe jos, jaluzelele, inventarul de cancelarie, depozitul de hârtie, produse medicamentoze etc. Valoarea sarcinii termice este determinată aproximativ, nerealizându-se calcule speciale. Borderoul încăperilor cu suprafețe și sarcina incendiară structurată pe încăperi este prezentat în tabelul 1.2.
Legenda încăperilor nivelului doi
Tabelul 1.2
Pentru etajul III sunt caracteristice cabinetele pentru secția stomatologie copii și maturi. Planul nivelului III este prezentat în figura 9.
Fig. 9. Secvența niveluluiIII privit din perspectivă
Pericolul incendiar al nivelului III se manifestă prin sarcinile termice incendiare la arhiva centrului, cabinetele medicilor prin gradul de dotare a acestora cu diferite materiale, utilaje, depozitele pentru materiale ale secției stomatologie, rețelele, instalațiile inginerești prezente etc.
Borderoul încăperilor etajului III și caracteristica acestora este prezentat în tab.1.3.
Legenda încăperilor nivelului trei
Tabelul 1.3
Nivelul IV ca și nivelul doi și trei este analogic compartimentat, deosebirea fiind în destinația funcțională a acestor încîperi. În figura 1.10 este prezentat nivelul IV privit din perspectivă.
Fig.10 Secvența nivelului IV privit din perspectivă
La nivelul patru se află contabilitatea și secția examenului radiologic. Aceste secții sunt amplasate una vis a vis față de alta prin intermediul holului. După configurație, structură, compartimentare încăperile sunt identice, deosebirea fiind în gradul de funcționalitate și destinație. Fiind amplasat la nivelul IV laboratorul de bază radiologic, din punct de vedere al securității acest aspect necesită o abordare deosebită.
Borderoul încăperilor nivelului IV și caracteristica acestora este prezentat în tabelul 1.4.
Legenda încăperilor etajului patru
Tabelul 1.4
La nivelul cinci secția din stânga se află administrația Centrului Medicilor de familie, iar în partea opusă o secție pentru analize speciale.
Fig.11 Secvența nivelului V privit din perspectivă
După pericolul incendiar acest nivel se caracterizează prin depozitarea unei cantități de materiale și subnstanțe combustibile, pelicule, substanțe, hîrtie etc. După gradul de compartimentare puțin se deosebește de nivelurile anterioare, numărul încăperilor fiind după număr mai puține, dar în schimb mai voluminoase. Suprafața și destinația funcțională a încăperilor sunt determinate după schema de evacuare care este atârnată la ieșiere dinsecție și nivel. Alte aspecte au fost interpretate de către autorul proiectului, în baza datelor tipice. Suprafața sumară însă este echivalentă cu suprafețele celorlate niveluri și secții. În abordarea de față am considerat că nu este necesar să mai reproducem nomenclatorul încăperilor nivelului dat.
Fig.12 Planul încăperii managerului CMF
La nivelul VI după configurație coridoarele sunt mai înguste din contul lărgirii suprafețelor încăperilor. Configurația lor nu diferă cu mult de nivelurile anterioare. Important că la acest nivel sunt amplasate toate încăperile pentru depozitarea materialelor, substanțelor, medicamentelor, unele încăperi pentru analize etc. Deaceea considerăm că din punct de vede incendiar-exploziv acesst nivel este cel mai periculos. Din punct de vedere a asigurării securității la incendiu conform normelor la proiectare s-a respectat principiul asigurtării securității la incendiu pentru depozite, încăperi cu pericol exploziv și incendiar. Acces la nivelul dat autorul nu a avut, deaceea informația este pur și simplu interpretată de către autor în baza cerințelșor normelor în vigoare.
Fig.13 Secvența nivelului VI privit din perspectivă
Descrierea mai detaliată a aspectului incendiar, alte aspecte legate de structură, compartimentare, pericol și altele sunt tratate în aliniatele următoare.
1.5. Rezistența la foc a clădirii Centrului Medicilor de Familie
1.5.1. Argumentarea categoriei de pericol de incendiu a încăperilor
Pentru asigurarea unei bune calități a construcției blocului Centrului Medicilor de Familie, sunt obligatorii realizarea și menținerea pe întreaga durată de exploatare a construcției a cerințelor de calitate stabilite prin legea calității. Aceste cerințe sunt următoarele:
rezistență și stabilitate;
siguranță în exploatare;
siguranță la foc;
igiena, sănătatea oamenilor, protecția mediului;
izolația termică, hidrofugă și protecția mediului;
protecția împotriva zgomotului.
Prin activitatea de proiectare, execuție și exploatare a construcției date și a instalațiilor inginerești interioare din blocul dat, la realizarea siguranței la foc a construcției date și a instalațiilor se urmărește scopul asigurării următoarelor condiții strict necesare:
protecția și evacuarea oamenilor;
preîntâmpinarea propagării incendiilor;
intervenția în condiții de siguranță a forțelor specializate în cazul producerii unui incendiu.
Pentru realizarea cerinței de siguranță la foc a oamenilor (vizitatorilor și angajaților), se impune o respectare sistematică a condițiilor generale și specifice de performanță a fiecărui element a construcției, ținând cont de tipul acesteia, destinația și funcțiile respective, cât și modul de realizare diferențiat (pentru încăperile repartizate pe niveluri).
Cerința de calitate „siguranță la foc” se realizează pe baza unor anumite criterii, cum sunt:
riscul de incendiu;
rezistența, comportarea și stabilitatea la foc;
preântâmpinarea propagării incendiilor (degajări nocive, propagarea flăcărilor și fumului, etanșeitatea la fum și flăcări, rezistență la propagarea focului);
căile de acces, evacuare și intervenție.
Sarcinile și solicitările la care este expusă clădirea Centrului Medicilor de Familie în condiții normale de exploatare sunt luate în considerație la calcularea rezistenței elementelor de construcție și a structurilor de rezistență a acesteea.
În cazul incendiului, însă, apar sarcini și solicitări suplimentare, care în majoritatea cazurilor provoacă distrugerea unor elemente de construcții, și chiar duce la deteorarea clădirii in ansamblu.
La grupa factorilor nefavorabili ce acționează asupra constructiei Centrului Medicilor de Familie în cazul declanșării unui incendiu se referă:
temperatura inaltă;
presiunea produselor de ardere;
solicitările dinamice provocate de elementele prăbușite;
apa vărsată și fluctuațiile bruște ale temperaturilor.
Acțiunea acestor factori asupra construcției sunt prezentate în aliniatele capitolelor următoare.
Pentru funcționarea în deplină siguranță a blocului Centrului Medicilor de Familie sunt prevăzute comunicațiile inginerești, având diverse destinații. Din aceste comunicații fac parte: rețeaua electrică, rețeaua telefonică, rețeaua apeductului, rețeaua de gaze, rețeaua de detecție și alarmare, alte comunicații tehnologice (conducte de apă rece și apă fierbinte). Aceste comunicații extrem de importante sunt amplasate reieșind din configurația clădirii, destinația acesteia, regimul de funcționare a acestor sisteme, condițiile favorabile de amplasare etc. Astfel conform unei analize rețeaua de gaze destinată pentru alimentarea încăperii de bucătării și a laboratorului este prevăzută cu amplasare subterană până la punctul de reglare dotat cu regulator de presiune de tip DCR 50, și cu amplasare supraterană de la punctul de reducere până la aparatele de consum interioare. Descrierea fiecărei rețele inginerești în parte se realizează la capitolul ”Rețele și instalații inginerești”.
Prin activitatea de proiectare și execuție a elementelor blocului CMF și a instalațiilor inginerești, la realizarea siguranței la foc a acestor elemente se urmărește asigurarea următoarelor condiții de securitate (protecția și evacuarea oamenilor, preintampinarea propagării incendiilor; intervenția in condiții de siguranță a forțelor specializate in cazul producerii unui incendiu).
Pentru realizarea cerințelor de siguranță la foc a oamenilor, se impune o respectare sistematică a condițiilor generale și specifice de performanță a fiecărui element al construcției (conform nomenclaturii din proiectul de execuție), ținând cont de tipul acesteea, destinația și funcțiile respective, cât și modul de realizare în mod diferențiat pentru toată clădirea, inclusiv pentru încăperile depozitare.
Siguranța la foc se realizează pe baza criteriilor: risc de incendiu; rezistență, comportarea și stabilitatea la foc; preântampinarea propagării incendiilor (degajări nocive, propagarea flăcărilor și a fumului, etanșietatea la fum și flăcării, rezistență la propagarea focului, căile de acces, evacuare și intervenție).
Stabilitatea la foc reprezintă durata de timp (ore și minute) între momentul izbucnirii incendiului și momentul în care structura de rezistență respectivă iși pierde capacitatea portantă și se prăbușește ca urmare a acțiunilor și efectelor incendiului. Stabilitatea este determinată de rezistența și comportarea la foc a construcțiilor, care este cu atâ mai mare, cu cât se iau mai multe măsuri de protecție.
Riscul de incendiu se stabilește și se precizează în mod obligatoriu pe zone, spații, încăperi, compartimente de incendiu, clădire în parte.
Categoriile de pericol de incendiu ale clădirii și incăperilor se determină pentru perioada cea mai nefavorabilă din punct de vedere al pericolului de incendiu, pornind de la timpul de substanțe și materiale utilizate, prezente la construcția blocului CMF, de la cantitatea și proprietățile lor incendiare, particularitățile incendiare ale acestora.
Determinarea proprietăților incendiare ale substanțelor și materialelor se efectuează în baza rezultatelor încercărilor sau calculelor după metodologii standartizate adoptate în modul stabilit.
Se admite utilizarea indicatoarelor de pericol de incendiu pentru amestecurile de substanțe și materiale după cel mai periculos component.
Măsurile de asigurare a securității persoanelor trebuie stabilite în funcție de proprietățile incendiare și de cantitatea de substanțe combustibile și materiale conform GOST 12.1.004-91 și GOST 12.1.044-89.
Determinarea categoriei de incendiu a incăperișor se efectuează prin compararea valorii maxime a sarcinii termice specifice temporare (în continuare – sarcina termică). Categoria de pericol se realizeză in conformitate cu cerințele NCME 03.04.-2004.
Sarcina termică Q, se determină pentru fiecare caz în parte cu relația:
Q = ∑Gi • Qin, Mj/m2
unde: Gi – cantitatea de material al sarcinii termice, care se determină pentru fiecare încăpere în parte, mai apoi se însumează pe niveluri și se determină valoarea medie, MJ
Qin – puterea calorică inferioară a materialului sarcinii termice, MJ/kg.
Sarcina termică specifică, g, MJ/m2, se determină cu formula:
g = Q/S=100800/240=420Mj/m2
în care: S – suprafața de amplasare a sarcinii termice, m2. Această valoare este medie pentru fiecare nivel, dat fiind faptul că nu seștia încărcătura specială pentru fiecare încăpere în parte.
Din tabele speciale din literatura de specialitate se aleg puterile calorifice de ardere pentru materialele ce predomină în încăpere, se raportează la suprafața din încăpere și se determină sarcină termică specifică, în baza căreia se apreciază pericolul la incendiu
Sarcinile termice pentru nivelurile blocului CMF sunt indicate în proiectul de execuție a lucrărilor. Măsurile elaborate de preântîmpinare și protecție contra incendiilor s-au elaborat conform sarcinilor termice determinate pentru fiecare nivel în parte. Unele din aceste aspecte deja au fost tratate în aliniatele anterioare. Cunoașterea categoriilor de pericol a clădirii (a încăperilor/cabinetelor) in proiectul de față, permite de a cunoaște, ințelege, ce măsuri trebuie de întreprins pentru prevenirea și asigurarea securității la declanșarea unor posibile incendii de proporții.
In funcție de riscul de incendiu se stabilesc măsurile constructive de protecție la foc pentru personal și pentru clădire în integritate. Astfel pentru un risc mare de incendiu, normele impun realizarea elementelor de construcție din materiale necombustibile cu limită maximă de rezistență la foc. Deasemenea, golurile din aceste elemente de construcție sunt protejate cu uși, obloane rezistente la foc, încăperi – tamburi deschiși antifoc. Aceste aspecte sunt tratate în următoarele capitole/subcapitole ce urmează.
1.5.2. Argumentarea gradului de RF a clădirii Centrului Medicilor de Familie
Prin RF a elementelor de construcții se subințelege capacitatea acestora de a-și păstra în condiții de incendiu funcțiile portante sau de împrejmuire și să se opună procesului de propagare a focului.
Gradul de RF a elementului de construcție se caracterizează de limita de RF și limita de propagare a focului.
Limita de RF a elementului de construcție este timpul în care de la inceputul incendiului (probării la foc) până la apariția primelor semne de intervenție a limitelor de RF.
Normele de construcții în vigoare recomandă patru stări – limită a construcției după RF:
pierderea capacității portante, (R) care se manifestă prin prăbușirea elementului și a îmbinărilor sau în apariția unei curburi inadmisibile pentru exploatarea de mai departe a construcției;
pierderea capacității de imprejmuire (I), (termoizolare) caracterizată de ridicarea temperaturii pe partea neincălzită a construcției în mediu mai mult decât cu 160grade, în orice punct a acestei suprafețe mai mult decât cu 170grade comparativ cu temperatura inițială sau mai mult de 220grade indiferent de temperatura inițială a construcției;
pierderea etanșietății elementelor și a construcțiilor imprejmuitoare, care se manifestă în apariția fisurilor și a golurilor perforate, prin care pot pătrunde în încăperile alăturate focul sau fumul/produsele de ardere;
atingerea valorii temperaturilor critice pentru materialul construcției – pentru construcțiile protejate cu cămăși antifoc și probate fără solicitări (pierderea capacității termoizolante I).
Pierderea capacității de imprejmuire și a etanșietății se i-a în considerație doar la aprecierea gradului de RF a elementelor împrejmuitoare interioare, deoarece în acest caz există un pericol potențial de propagare a incendiului în incăperile învecinate (alăturate).
Capacitatea elementului de construcție de a arde și a propaga dezvoltarea focului, se caracterizează prin limite de propagare a focului.
Criteriul de apreciere a limitei de propagare a focului servește dimensiunea afectării de către foc a construcției în afara limitelor zonei de încălzire (în timpul probării la foc).
Valoarea limitei de RF și de propagare a focului pe suprafața elementelor de construcții depinde de tipul construcției, valoarea sarcinii, grosimea (dimensiunile secțiunii transversale) a construcției, materialul din care acesta este confecționat, prezența golurilor în construcție, precum și de alți factori.
Toate elementele principale ale construcțiilor, funcție de rolul acestora, trebuie să îndeplinească condițiile minime de combustibilitate și rezistență la foc prevăzute pentru încadrarea într-un grad sau altul de RF. Funcție de condițiile minime de combustibilitate și RF sunt stabilite gradele de rezistență la doc a clădirii. Clasificarea clădirilor după gradul de rezistență la foc se realizează în conformitate cu normele la proiectare în vigoare. Conform clasificării date construcția dată se raportă la categoria II de rezistență la foc.
Se deosebește gradul de rezistență la foc real și cel necesar a clădirii, construcției în ansamblu.
Gradul de rezistență la foc real reprezintă gradul de rezistență care se determină în baza rezultatelor expertizei de pe teren a elementelor de construcții a clădirilor și a normativelor in vigoare. Aceste realizări le înregistrează la etapa de expertizare a construcției.
Prin gradul de rezistență la foc necesar se subânțelege rezistența la foc care trebuie să o aibă clădirea (blocul de clădiri/construcții) pentru a asigura cerințele minime a securității la incendiu. Gradul respectiv de rezistență se determină/se propune la etapa de proiectare în baza documentelor/actelor normative cu evidența gradului de funcționalitate a clădirii, numărul de nivele, suprafața, prezența instalațiilor automate de stingere a incendiilor, precum și alte aspecte.
Clădirea (blocul CMF) cercetată satisface gradul de securitate la incendiu, dacă se respectă următoarea condiție:
Qn = Qr.
Datele privind la gradul de corespundere au fost luate din proiectul de organizare a construcției obiectului dat (din arhiva CMF). Putem menționa că se respectă echilibrul între acești doi indici.
Astfel conform clasificării generale s-a argumentat gradul de RF a clădirii blocului de construcție a CMF, a instalațiilor inginerești amplasate în interiorul clădirii cerecetate. Această procedură parțial s-a realizat la Partea Tehnologică în conformitate cu cerințele normelor în construcții NCM E.03.02-2001 ”Protecția împotriva incendiilor a clădirilor și instalațiilor”.
1.6. Comportarea la foc a elementelor de construcții și a instalațiilor
Construcția dată în ansamblu, elementele de construcții ale acestora și instalațiile aferente acesteia trebuie astfel alcătuite și realizate, încât să nu favorizeze propagarea focului și a fumului în caz de declanșare a incendiului.
Comportarea la foc a construcțiilor și a instalațiilor este determinată de contribuția la foc a elementelor, materialelor și a substanțelor combustibile utilizate în raport cu RF asigurată.
Acest criteriu de performanță reprezintă suma energiilor calorice degajate prin arderea completă a tuturor elementelor, materialelor și a substanțelor combustibile din spațiile respective unde sunt amplasate.
La proiectarea și realizarea blocului de construcții a CMF sunt luate în considerație aspectele proceselor realizate în interior, condiție, care asigură pe timpul intervenției în caz de incendiu siguranța personalului de intervenție, precum și a utilizatorilor.
Activitățile cu risc sporit de incendiu din incăperile cu grad sporit de pericol de incendiu pe parcursul realizării lor sunt prevăzute în încăperi speciale la nivelurile superioare în zone distincte. In situațiile când această dispunere nu este posibilă tehnic sau funcțional de realizat, sunt luate măsuri de protecție suplimentare prin utilizarea procedurii de compartimentare.
Prin această procedură necesară se urmărește scopul eliminării, respectiv limitării propagării fumului și a focului în afara compartimentelor în care s-a produs incendiul, precum și protejării acestora față de acțiunea unui incendiu din vecinătatea lor. Incăperile cu funcții diferite dintr-o construcție se separă, de regulă, cu elemente de construcție verticale și orizontale, rezistente la foc, astfel dimensionate, încat să nu pună în pericol viața utilizatorilor un timp determinat, precum și protecția bunurilor materiale.
Comportarea la foc a construcției CMF și a instalațiilor este determinată de contribuția la foc a elementelor, materialelor și substanțelor combustibile în parte în raport cu RF asigurată. Spațiul limitat al lucrării nu ne permite să facem un studiu mai aprofundat a caracteristicilor elementelor de construcții/de îngrădire. Însă în linii generale putem menționa doar unele din ele.
Construcțiile din beton armat. Datorită masiviății și indicilor de bună calitate construcțiile din beton armat prevăzute pentru planșee și acoperiș se opun bine acțiunii în condiții de incendiu. Limită mare de RF posedă pereții coloanele/stîlpii și despărțiturile executate din cărămidă. În caz de incendiu construcțiile din cărămidă timp de căteva ore suportă încălzirea pînă la 700-900grade, practic păstrându-și rezistența fără a semnaliza semne vizibile de distrugere. În acest caz se observă doar defecte pe suprafața zidăriei sub formă de fisuri foarte fine cu dimensiuni mici și cojirea unor straturi de grosime redusă. Pereții și despărțiturile realizate din piatră naturală prevăzute pentru unele segmente a construcției portante se comportă satisfacător până la temperatura de 900 grade. La temperaturi mai mari duce la supraîncălzirea suprafețelor de perete și corespunzător apare riscul de prăbușire a construcției portante.
Cauzele atingerii limitelor de RF a construcțiilor din beton armat în mare măsură sunt determinate de caracterul lucrului acestora în condiții de incendiu. Pentru construcțiile la care starea limită este determinată de lucrul la întindere, limita de RF intervine în momentul încălzirii armăturii pînă la temperatura critică. Pentru construcțiile starea limită a căror este condiționată de lucrul la comprimare, limita de RF intervine cînd secțiunea de lucru a betonului se reduce pînă la valoarea critică. Crespunzător, în condiții egale, limita de RF a coloanei încărcat central este mai mare decât limita de RF a colaoanei încărcat necentral. Aceasta se explică prin faptul că la coloanele încărcate central, toată secțiunea lucrează la comprimare și armătura nu influențează asupra RF a acestuia. În coloane comprimate necentral, limita de RF este determinată de încălzirea armăturii în zona întinsă pînă la temperatura critică. Așa dar, limita de RF a coloanelor din beton armat se normează luînd în considerație suprafața secțiunii transversale și a sarcinii.
Limita de RF a pereților din beton armat autoportanți și portanți este determinată de pierderea capacității portante și depinde nu atât de caracteristicile de rezistenț ale betonului și armăturii, cât de deformarea elementului. Elementele unor asemenea construcții, în condiții de incendiu, lucrează la comprimare cu încovoiere și construcția din central comprimată se poate transforma în necentral comprimată cu majorarea în timp a excentrității. Valoarea și direcția încovoierii depind de elasticitatea elementului, metoda de sprigin a capetelor elementului, de sarcină, de diferența de temperaturi în secțiunea peretelui și proprietățile de elasticitate – plasticitate a materialelor. În cazul sprijinului încastrat al panourilor este limitată libertatea răsucirii secțiunilor din sprijin, fapt ce micșorează deformarea acestora la acțiunea temperaturii. Deaceea panourile cu reazem încastrat au limita de RF mai mare decât panourile cu reazem articulat. Reducerea procentului de armare a pereților reduce limita de RF a panourilor cu reazem articulat și practic nu influențează asupra RF a pereților cu reazem încastrat. Considerabil influențează asupra limitei de RF a pereților și despărțiturilor din beton armat protecția nodurilor metalice de fixare a panourilor. În lipsa de protecție a nodurilor de fixare limita de RF a peretelui sau despărțiturii din beton armat constituiue doar 0,25-0,5 ore. Limita de RF a planșeelor și acoperiș din beton armat depinde de modul de realizare, gradul de solicitare, proprietățile termofizice și de rezistență a materialelor. De regulă aceste construcții sunt prefabricate, deaceea limita lor de RF se determină după valoarea minimă limită de RF a unui element constructiv. Exepție fac parte planșeele și acoperișurile din beton armat încovoiete.
La încălzirea armăturii până la temperatura critică la mijlocul deschizăturii apare așa numita ”articulație plastică” legată de deschidera considerabilă a fisurilor în zona întinsă a plăcii (încovoiere ireversibilă) și distrugerea completă a elementului din beton armat. Limita de RF a elementelor din beton armat liber sprijinite depinde, în primul rînd de grosimea stratului de protecție, de clasa și marca armăturii. Astfel, limita de RF a unei plăci din beton armat continuie cu grosimea de 8cm la grosimea stratului de protecție până la axa armăturii de clasa A-III de 25mm constituie 1,2 ore. Pentru o placă identică dar cu armătura de clasa B-I limita de RF constituie doar 0,8 ore.
Asupra timpului de încălzire a armăturii de lucru până la temperatura critică influențează, de asemenea condițiile de încălzire a construcției la incendiu. La aceeiași grosime a stratului de protecție mai intensiv se încălzește armătura în acele elemente, care au un raport mai mare a perimetrului încălzit față de secțiunea transversală a construcției, fapt ce reduce limita de RF la asemenea construcții.
În elementele din beton armat liber sprijinite sub acțiunea sarcinii de exploatare apare zona de întindere (în partea de jos) și zona de comprimare (în partea de sus). Tensiunile de întindere sunt suportate de armătura de lucru din zona de jos. Cele mai mari tensiuni apar la mijlocul traversei. În condițiile incendiului succesiv se încălzește stratul de protecție din beton și armătura de lucru. Dacă armătura nu s-a încălzit până la temperatura critică, atunci deformațiile sunt reversibile și după răcire elementul din beton armat își revine la poziția inițială (încovoiere reversibilă). Asupra limitei de RF și a condițiilor de încălzire influențează de asemenea masivitatea elementului din beton armat. Cu majorarea masei construcției sporește capacitatea termică a acesteia, ceia ce duce la mărirea limitei de RF.
Majorarea limitei de RF a elementelor din beton armat, atunci când este necesar, poate fi realizată prin soluții constructive și folosirea materialelor (betonului și armăturii) cu caracteristici de termorezistență mai performante. Către măsurile constructive se raportă:
majorarea secțiunii transversale a elementelor;
majorarea grosimii stratului de protecție a armăturii;
reducerea sarcinii asupra construcțiilor portante;
schimbarea condițiilor de încălzire a elementelor în condiții de incendiu;
schimbarea schemei de sprijin și de lucru a construcției;
folosirea betoanelor rezistente la foc;
fățuirea elementelor cu materiale care conduc rău căldura;
tencuirea elementelor cu mortare rău conductoare de căldură;
folosirea betoanelor cu conductibilitate redusă.
Din materialele folosite pentru confecționarea elementelor din beton armat prioritate sunt betonul greu cu umplutură din calcar și oțelul aliat de marca 25G2C cu profil periodic prelucrat la fierbinte.
La construirea și exploatarea clădirii CMF o atenție deosebită trebuie acordată protecției nodurilor metalice de îmbinare sau atârnare a panourilor, precum și la etanșarea rosturilor dintre panouri. Protecția nodurilor de îmbinare și astuparea golurilor în locurile de joncțiune a panourilor cu alte părți ale clădirii trebuie să asigure limita de RF necesară prescrisă pentru elementele corespunzătoare. Construcțiile din beton constituie cota cea mai mare la construcția blocului de construcții CMF.
Pentru limitarea propagării fumului și a focului în încăperile cu pericol incendiar sporit (sala de trasformatoare, arhiva, sălile de studii, depozite de produse farmaceutice etc.) se realizează compartimentarea de incendiu prin folosirea materialelor necombustibile, iar în interiorul acestor compartimente se utilizează bariere antifoc și rezistente la foc. Ariile admise pentru compartimentele de incendiu ale construcțiilor de producție și depozitare de pe teritoriul CMF sunt precizate diferențiat corespunzător gradului de rezistență la foc și destinației construcției respective, procedură ce se realizează la etapa de proiectare. La etapa de exploatare și post exploatare doar se fac niște confirmări prin efectuarea verificărilor periodice de către reprezentanții organelor ierarhice de control din domeniul securității industriale și protecției contra incendiilor.
1.7. Protecția de fum a blocului Centrului Medicilor de Familie.
1.7.1. Pericolul prezentat de fum.
Fumul care se degajă în timpul unui incendiu este format din elemente care se află sub 3 forme de agregare a materiei. El se compune din gaze de combustie, particole lichide și solide in suspensie. In catități mari și in spații inchise crează condiții improprii supravețuirii oamenilor (utilajelor).
In timpul procesului de ardere rezultă oxid de carbon, dioxid de carbon, acid clorhidric etc., care alături de lipsa de oxigen face, uneori, viața imposibilă.
In afara pericolului pentru oameni, apare și pericolul pentru bunurile materiale. Fumul fiind cald reprezintă un factor important al propagării incendiului. Acțiunea corozivă a unora din compuși, de exemplu, a acidului clorhidric, reprezintă un pericol pentru elementele construcției, ca și pentru bunurilor aflate în încăperea care trebuie protejată.
Pentru a analiza pericolul incendiar este necesar să se ia în considerație și sarcina de fum, ca rezultatul incendiului.
Drept sarcină de fum se consideră cantitatea totală de fum degajată în timpul arderii materialelor care se găsesc în zona incendiului și reprezintă cantitatea de produsă pe o unitate de suprafață.
Apariția fumului în cazul unui incendiu reduce vizibilitatea pe căile de evacuare, pericolul pentru oameni crescind atunci cînd i se asociză căldura, gazele de combustie și cele toxice. Concentrațiile periculoase a fumului pe căile de evacuare clasice executate din materiale necombustibile se pot forma în timp scurt de cel mult 3-4 min.
Pentru utilizarea în condiții de securitate a căilor de evacuare se apreciază ca fiind necesară o vizibilitate de 10-15m.
1.7.2. Mecanismul propagării fumului în construcția Centrului Medicilor de Familie
La general în clădiri, deplasarea fumului pe verticală și orizontală se datoreză următorilor factori: dilatării gazelor care se incălzesc; forței de ascensiune (tirajului), care se formează pe timpul incendiului; funcționării instalațiilor mecanice de ventilare sau climatizare; presiunii vintului. Modul de propagare a fumului în clădire se fundamentează pe baza legilor fizice ale mișcării gazelor calde în ipoteze ca incendiul evoluează conform unui regim constant, într-un spațiu închis, care comunică sau nu cu exteriorul.
In faza incipientă a incendiului, gazele din încăpere încălzite se dilată, presiunea din interior crește, și ca urmare, o parte din fumul pe timpul incendiului este evacuat prin neetanșietățile ușilor, ferestrelor și altor goluri. Dilatarea prin încălzire a gazelor din încăpere poate determina evacuarea unei însemnate cantități de fum.
Gazele de ardere sunt mai ușoare decît aerul, fapt ce determină formarea unei forțe ascensionale, care pune în mișcare fumul, inițial pe verticală către plafon, iar apoi pe orizontală de-a lungul acestuia, acumulindu-se în strat din ce în ce mai gros. Stratul de gaze se amestecă foarte încet cu aerul rece de desubt, dacă nu există obstacole în calea lor.
Cu cât incendiul este mai dezvoltat, cu atât mai mare este debitul de aer antrenat de către flăcări. Volumul ocupat de gazele produse de incendiu depinde de temperatura lor. De exemplu, în apropierea unui focar cu temperatura în jur de 500 grade, 1kg de gaze ocupă un volum de 2m3, în timp ce la o anumită distanță, unde gazele s-au răcit pînă la o temperatură care depășește cel puțin pe cea ambiantă, 1kg de gaze ocupă numai 0,8m3.
Printr-o ușă cu înălțimea de 2m și lățimea de 0,75m la temperatura de 200 grade debitul de fum poate fi de 1kg/s (60kg/mm), ceea ce revine la circa 40kg/mm pentru fiecare metru patrat de ușă. Această cantitate este foarte mare, ținând cont de faptul, că pentru reducerea vizibilității la 5m este necesar de o concentrație de 0,02kg/m3.
Mișcarea fumului depinde în cea mai mare măsură de diferențele de presiune ce se produc, precum și de existența posibilităților de curgere a gazelor, pe verticală de jos în sus, de la un nivel la altul. Pe orizontală fumul se propagă de la casa scării, de-a lungul coridoarelor de evacuare la partea superioară a acestora, cu viteza pasului normal sau de la o încăpere la alta.
Tirajul depinde de temperaturile exterioare și interioare, de vânt, de amplasarea etajelor, de etanșietatea ușilor și ferestrelor, de funcționarea trapelor și altor sisteme de evacuare a fumului. Cu cât este mai mare diferența dintre temperatura interioară și cea din exteriorul clădirii, cu atât tirajul este mai puternic.
In condiții de vară (când temperatura exterioară a aerului este mai ridicată ca în clădiri), diferența curenților de aer în timpul incendiului se inversează. În acest caz apare pericolul de umplere cu fum a căilor de evacuare inferioare, mai ales dacă focarul de incendiu se află la un etaj situat deasupra planului de presiuni neutre (egale).
Când temperatura aerului exterior este egală cu temperatura aerului în interior, nu va avea loc nici o mișcare naturală a aerului. Dacă temperatura aerului exterior va fi mai mare ca temperatura aerului interior, tirajul este invers, iar dacă temperatura aerului exterior este mai mică ca temperatura aerului interior, atunci aerul se deplasează vertical în sus presiunea exterioară fiind mai mare decît cea interioară la o deschidere în partea de jos.
In timp de iarnă, ca și pe timp de vară, în cazul unui incendiu, efectul de coș poate avea presiuni destul de ridicate, care vor depăși presiunea produsă de incendiu și astfel aerul din exterior va fi forțat să circule către zona focarului, fapt ce nu va permite fumului și căldurii să fie indepărtate.
Vântul poate influența procesul de răspândire a fumului, creind condiții de circulație orizontală a aerului. Presiunile orizontale și efectul de aspirație, produse de vînt, fac ca planul presiunii neutre să se deplaseze. Presiunea pozitivă a vântului tinde să ridice planul presiunii neutre, în timp ce o presiune negativă coboară. Tirajul mai este influențat de destinație și tipul construcțiilor, de modul de compartimentare a lor, care impiedică de fapt mișcarea liberă a aerului, deși au loc scurgeri importante prin deschideri.
1.7.3. Soluțiile principale de protecție contra fumului a Centrului Medicilor de Familie
Incendiile în clădiri și construcții la general, dacă acestea nu sunt asigurate de protecția contra fumului, capătă un caracter de lungă durată, necesită atragerea forțelor și mijloacelor suplimentare pentru stingerea incendiului precum și pentru salvarea oamenilor.
Pentru limitarea propagării produselor arderii prin clădiri, și ca urmare, pentru crearea condițiilor necesare pentru stingerea unui posibil incendiu și evacuarea oamenilor, sunt prevăzute soluții tehnice, ansamblul cărora prezintă protecția de fum a clădirilor.
Protecția antifum include un complex de soluții tehnice, care asigură protecția de fum a căilor de evacuare, a unor încăperi separate și a clădirilor și construcțiilor în integritate. Soluțiile tehnice recomandate de actele normative, vizând protecția de fum a clădirilor, se divizeză în soluții de compartimentare, constructive și speciale.
Către soluțiile de compartimentare sunt atribuite acelea care prevăd împărțirea volumelor clădirii în compartimente și secții incendiare, izolarea căilor de evacuare a incăperilor megieșe, izolarea încăperilor cu proces tehnologic periculoase la incendiu și amplasarea lor în plan și pe unele nivele a clădirii.
Soluțiile constructive prevăd utilizarea construcțiilor îngrăditoare impermiabile la fum cu o anumită limită de rezistența la foc (RF) și protecția corespunzătoare a golurilor de ușă sau tehnologice din acestea, precum și a golurilor pentru comunicații, folosirea construcțiilor speciale și a elementelor constructive pentru evacuarea fumului în direcția dorită. Soluțiile speciale de protecție a clădirii de fum prevăd crearea sistemelor de evacuare a fumului cu acțiune mecanică sau naturală, precum și a sistemelor ce asigură o presiune exesivă în volumele construcției protejate. În cazul construcției CMF evacuarea fumului se realizează în mod natural.
Scopul principal al protecției clădirii de fum constă în crearea condițiilor necesare pentru evacuarea oamenilor în caz de incendiu. Soluțiile stabilite de norme, de regulă, condiționează executarea concomitentă a cerințelor de securitate la incendii în două direcții de protecție antifum a clădirilor (prin soluții organizatorice, constructive de compartimentare și speciale, prin utilizarea instalațiilor speciale de evacuare a fumului). Unele aspecte privind protecția sunt analizate în compartimentul „tehnologie”.
1.7.4. Instalațiile de evacuare a fumului
Funcția instalațiilor de evacuare a fumului în multe încăperi le exercită golurile de ferestre sau felinarele pentru lumină și aerare. Însă, pot fi folosite obloanele, cuve (coșurile) pentru fum, cuve pentru fum și ventilare. Aceste tipuri de instalații pentru evacuarea fumului se folosesc pentru organizarea schimbului necesar de gaze la incendiu în încăperi cu sisteme naturale de evacuare a fumului. În acele cazuri, când din considerente economice sau de altă natură sistemele naturale de evacuare a fumului nu este rațional de folosit, sunt folosite sisteme de evacuare a fumului cu acționare mecanică.
Golurile de fereastră, folosite pentru evacuarea fumului, nu garantează în toate cazurile schimbul necesar de gaze în caz de incendiu. Eficacitatea lucrului acestora depinde de amplasare și suprafață, precum și de direcția vântului. Vântul, care suflă direct asupra ferestrelor, micșorează cantitatea gazelor evacuate, iar în unele cazuri provoacă inversarea „efectului de coș” și pătrunderea fumului în încăperile alăturate. Totuși, ținând cont de motivele tehnico-economice și probabilitatea mică a incendiului când vântul bate în ferestre normele și regulile de construcție admit folosirea ferestrelor în calitate de instalații pentru evacuarea fumului. În același timp, normele de proiectare iau în considerație doar golurile de fereastră care sunt amplasate cu 0,2 m mai sus de înalțimea golurilor de ușă. Deschiderea cercevelelor destinate aerării și evacuării fumului trebuie să fie mecanizată și dublată cu dirijare manuală. Acestea sunt cerințele normelor la proiectare.
Alte tipuri de instalații pentru evacuarea fumului în încăperile Centrului Medicilor de Familie pot și să nu fie prevăzute, dacă se respectă o anumită relație între suprafața ferestrelor pentru evacuarea fumului ffr, raportată la un metru lungime de perete exterior, și adâncimea încăperii b, racordată (alipită) golurilor de fereastră.
Conform normelor la proiectare pentru încăperile cu adâncimea până la 15 m nu este obligatorie prevederea golurilor de fereastră care se deschid, amplasate cu 0,2 m mai sus de golurile pentru uși. Dar aceasta însă nu înseamnă că pentru astfel de încăperi nu se cer instalații pentru evacuarea fumului.
Așa cum s-a mai menționat în calitate de instalații de evacuare a fumului, sunt folosite coșurile (cuvele) pentru evacuarea fumului. În condiții normale, acestea pot fi folosite pentru ventilarea încăperilor, și realizarea schimbului de aer. Coșurile pentru evacuarea fumului ca și cele pentru aerare trebuie să posede o limită de RF suficientă, să fie simple după construcție și dirijare, impecabile în acțiune (funcțiune). Pentru reglarea schimbului de gaze în caz de incendiu sau a schimbului de aer în condiții normale, canalele coșurilor se închid cu supape (stăvile) care se deschid manual sau automat. Dirijarea manuală cu supape, de regulă, se efectuează prin intermediul troliilor și a cablurilor de forță. Cele mai sigure în lucru sunt supapele care se deschid la slăbirea cablului. În așa caz supapele sunt dotate cu pârghii de slăbire, contragreutăți sau axa de rotație este deplasată față de centrul de greutate al supapei închisă orizontal. Mai detaliat construcția acestor sisteme este prevăzută în literatura de specialitate.
1.7.5. Protecția clădirii CMF de explozii
Experiența exploatării clădirilor și instalațiilor ne demonstrează, că în unele cazuri au loc explozii în interiorul clădirilor însoțite de distrugerea elementelor de construcție a utilajului, iar uneori însoțit și de jertfe umane. Exploziile se produc acolo, unde din aparatele și utilajele de producție se elimină gaze, vapori sau praf, capabile împreună cu aerul să formeze amestecuri explozive.
Pentru protecția de eventualele explozii și urmările acestora a clădirii CMF încăperile cu pericol de explozie și incendiu sunt amplasate la nivelurile superioare lîngă pereții exteriori. Pentru a proteja, respecta integritatea construcției se folosesc elemente zburătoare ușoare.
Către elementele zburătoare se referă panourile de pereți și acoperiș, ferestrele, precum și alte elemente constructive îngrăditoare, distrugerea sau deschiderea cărora la explozie are loc la o presiune excesivă, care nu depășește presiunea admisibilă pentru construcțiile portante și îngrăditoare de bază a clădirii.
Cele mai efective elemente zburătoare sunt golurile cu geamuri (sticlite). In conformitate cu cerințele normele, sticla de geam, montată în cervele infundate ce se referă la construcțiile zburătoare, are grosimea de 3,4 și 5mm și suprafața 0,8 și 1,5m2. Pentru potecția de eventualele formări de concentrații explozive se prevăd sisteme de semnalizare care funcționează în regim non stop cu transmiterea semnalelor punctului de supraveghere automat. Detectoare de gaze sunt prevăzute în laboratoarele radiologice, depozite de produse farmaceutice și alte materiale.
1.8. Asigurarea securității persoanelor.
1.8.1. Evacuarea oamenilor în caz de incendiu.
Conform cerințelor NCM E.03.02-2001, evacuarea reprezintă un proces de deplasare organizată și de sinestătătoare a persoanelor în exteriorul încăperilor, în care există posibilitatea de acțiune a parametrilor pericolului de incendiu. Evacuarea se efectuiază pe căile de evacuare prin ieșirile de evacuare.
Protecția persoanelor pe căile de evacuare se asigură printr-un complex de măsuri de sistematizare spațiale, ergonomice, constructive, tehnico-inginerești și organizatorice.
În costrucția blocului CMF, compartimentele de incendiu, alte încăperi sunt asigurate cu căi de evacuare prin care, în caz de incendiu, persoanalul CMF, cât și vizitatorii trebuie să poată ajunge în exterior la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile, în timpul cel mai scurt și în condiții de deplină siguranță.
Căile de evacuare în caz de incendiu reprezintă circulații libere, care îndeplinind condițiile stabilite prin normativul de siguranță la foc a construțiilor, asigură evacuarea prin uși, coridoare, degajamente, holuri la nivelul terenului sau al unor suprafețe carosabile. În figura 1de mai jos se prezintă schema căii de evacuare (nivelul I).
Fig.14.1 Secvență a căii de evacuare (nivelul întâi)
Lățimea căii de evacuare asigură circulația liberă a personalului funcțional în caz de urgență. Dimensionarea căii este realizată cu evidența asigurării securității oamenilor în conformitate cu normele la proiectare în vigoare. Pe calea de evacuare la ieșire se atârnă plan-schema de evacuare, care este aprobată de către administratorul Centrului Medicilor de Familie.
Căile de evacuare în Centrul Medicilor de Familie sunt prevăzute în limitele încăperilor, asigură evacuarea în condiții de siguranță a persoanelor prin ieșirile de evacuare din încăperi, fără a se ține cont de mijloacele de stingere a incendiilor și de protecția antifum utilizate în ea.
In afara construcțiilor (încăperilor) protecția căilor de evacuare este prevăzută în condiții privind asigurarea securității persoanelor, ținând cont de pericolul de incendiu funcțional al încăperilor, care au ieșiri pe căile de evacuare, de numărul persoanelor de evacuat (numărul maxim în secții, încăperi/oficii, pe nivele), gradul de rezistență la foc, clasa pericolului de incendiu constructiv al clădirii, clasa pericolului funcțional de incendiu, numărul ieșirilor de evacuare de la etaj, inclusiv din clădire în ansamblu.
Traseele căilor de evacuare trebuie să fie distincte și independente, astfel stabilite încît să asigure prin distribuția lor judicioasă posibilitatea că persoanele să recunoască cu ușurință traseul spre exterior. Deaceea la fiecare ieșiere sunt fixate schemele de evacuare fiind aprobate și coordinate în ordinea stabilită de cerințele normelor în vigoare.
Conform normelor la proiectare, căile de evacuare, nu trebuie să conducă spre exterior prin locuri în care circilația poate fi blocată în caz de incendiu datorită flăcărilor, fumului, radiației termice și alți factori.
In secții, compartimente de incendiu sau porțiuni de construcții independente din punct de vedere al circulației libere de regulă, persoanele trebuie să aibă acces la cel puțin două căi de evacuare, care să ducă în direcții opuse.
Asigurarea unei căi de evacuare este admisă atunci când, conform proiectului de execuție la fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20 persoane indiferent de timpul (lungimea) de evacuare realizat, precum și în cazul în care numărul persoanelor este mai mare, dar admisă pentru coridoare înfundate, în funcție de gradul de RF, risc sau categoriile de pericol de incendiu, gradul de funcționalitate. Pentru construcția blocului administrativ se preved două căi de evacuare. Mișcarea spre ieșirea de evacuare de la nivelul II, III, IV, V și VI din construcția blocului CMF se realizează peste scara de evacuare (Fig. 15.1).
Fig. 15.1 Secvențe a scării de evacuare
Alcătuirea și dimensiunile căilor de evacuare, timpul (lungimea) de evacuare, traseele, precum și numărul fluxurilor de evacuare, trebuie să asigure circulația lesnicioasă și fără obstacole. Ieșirile conform cerințelor normelor în construcții se consideră distanța evacuării, dacă ele duc din încăperile de la primul nivel în exterior nemijlocit într-o zonă de protecție.
Lățimea ieșirii de evacuare trebuie să fie stabilită astfel încât, ținând cont de geometria căilor de evacuare care trec prin ușă, să permită trecerea liberă cu brancarde pe care se află o persoană în poziție orizontală.
Ușile ieșirilor de evacuare și alte uși de pe căile de evacuare trebuie sa se deschidă în direcția deplasării persoanelor în exterior. În figura de mai jos se prezintă cîteva secvențe ale ușii prevăzute în ieșirea de evacuare (fig.16.1).
Fig. 16.1 Secvențe cu amplasarea ușilor în calea de evacuare
1.8.2. Cerințele de securitate la incendii față de căile, ieșirile și scările de evacuare
Cerințele de securitate la incendiu față de căile, ieșirile și cările de evacuare sunt reglementate de normele și regulile de construcții și sunt orientate în primul rând la asigurarea unui ritm normal de deplasare a oamenilor la evacuare în caz de incendiu și protecție de fum a căilor de evacuare.
Asigurarea ritmului normal de deplasare se realizează prin stabilirea unor cerințe față de numărul, dimensiunile și amplasarea căilor și ieșirilor de evacuare; excluderea diverselor bariere (praguri, ingustări, trepte intercalate etc.) pe căile de evacuare; procedeul de prindere a ușilor.
Cerințele față de realizarea constructivă a construcțiilor îngrăditoare ale căilor de evacuare și finisarea acestora, izolarea căilor de evacuare de încăperile subsolului, și de cele megieșe, precum și soluțiile de compartimentare, constructive și tehnice speciale, vizînd protecția de fum a clădirilor sunt orientate spre localizarea posibilului incendiu și limitarea propagării produselor arderii prin urmare, crearea condițiilor necesare pentru clădire și pentru evacuarea oamenilor.
Se ține cont de faptul, că căile de evacuare sunt în același timp și căile de bază pentru intervenția cu forțele și mijloacele de stingere a incendiilor.
Numărul necesar al ieșirilor de evacuare din încăperi de la niveluri și din blocul CMF în integritate se determină din condițiile de securitate și în unele cazuri prevăzute de norme, vor fi nu mai puțin de două.
Ieșirile de evacuare sunt amplasate dispersat, distanța minimală „l” dintre cele mai îndepărtate ieșiri de evacuare din încăpere trebuie determinată cu relația:
l≥1,5√P =1,5√180=22m
unde: P – perimetrul încăperii, m;
Lățimea ieșirilor de evacuare, deasemenea exercită o influență esențială asupra procesului de deplasare a persoanelor ce se evacuează și în unele cazuri poate stopa circulația. Circulația este liberă la lățimea de 1,5m și mai mult, ținând cont de aceste cerințe în urma analizei de punct de vedere a securității de incendiu a obiectivului cercetat lățimea ușilor nu este mai mică de 0,8m, iar a trecerilor de cel puțin 1m.
Pentru circulația nestingherită, ușile amplasate pe căile de evacuare trebuie să se deschidă în direcția ieșirii din clădire. Ușile exterioare conform cerințelor din proiectul de execuție nu trebuie să fie mai înguste decât lățimea scării.
Coridoarele pe niveluri sunt proiectate fără îngustări, înfundături, construcții și utilaje proieminente la nivelul înălțimii omului. În coridoare nu se admite amenajarea de dulapuri încorporate cu excepția celor pentru comunicații și hidranții incendiari, deci în cazul cercetării în casa scării.
Corespuzător un rol esențial pentru asigurarea securității celor evacuați o are rezistența la foc și combustibilitatea construcțiilor îngrăditoare ale coridoarelor. În proiect nu se prevede fățuirea căilor de evacuare cu materiale combustibile, precum și tapetarea pereților și tavanelor cu pelicule combustibile. Pe căile de evacuare nu sunt prevăzute construcția despărțiturilor cu geamuri. Aceste cerințe sunt realizate conform unui studiu aprofundat a proiectului, precum și la fața locului printr-o cercetare vizuală.
Scările leagă toate etajele (afară de primul) cu ieșirea de evacuare din clădire în exterior. Deaceea scările trebuie să posede o legătură comodă cu etajele pentru personalul ce se evacuează și în același timp o izolare bună față de etaje, ce ar exclude acțiunea factorilor periculoși ai incendiului asupra oamenilor.
Acest lucru se realizează prin construcția de scări în ambele case de scări a blocului CMF cu elemente portante și imprejurătoare rezistente la foc, executate din materiale necombustibile.
Constructiv, scările se execută astfel, încât să se asigure un ritm normal de deplasare a oamenilor. In acest scop înclinarea scărilor pentru evacuare se realizează de 1:2 și respectiv 1:1,75, iar a celor auxiliare de 1:1,5. Dimensiunile treptei (lățimea și inălțimea) se determină în corespundere cu înclinarea aleasă. In același timp suma dimensiunilor (lățimea plus înălțimea treptei) trebuie să fie de 450mm – lungimea naturală a pasului omului matur, iar lățimea minimală a treptei de 270mm, deoarece la lățimea mai mică talpa omului nu va încăpea pe treaptă și poziția acestei pe scară va fi instabilă. Din aceste considerente, conform normelor în vigoare nu se admite a folosi în calitate de scări pentru evacuarea scările elicoidale, precum și scările cu trepte suprapuse și paliere secționate. Dimensiunile scării de evacuare asigură mișcarea liberă a persoanelor în situații de urgență (fig.17.1).
Fig.17.1 Secvențe privind cerințe constructive față de scări
In casa scărilor blocului CMF nu se admite instalarea conductelor de gaze, de lichide combustibile, dulapuri înzidite (cu excepția dulapurilor pentru comunicații și hidranți de incendiu), a cablurilor și conductoarelor electrice (cu excepția conductoarelor electrice pentru iluminarea coridoarelor și a caselor de scări), construirea încăperilor de orice destinație, amenajarea ieșirilor din ascensoarele și elevatoarele de încărcături, precum și amplasarea utilajelor proeminente la o înălțime pană la 2,2m de la suprafața treptelor și a podestrelor scării.
Casele de scări trebuie și sunt prevăzute cu ieșiri în exterior pe teritoriul aferent a clădirii într-o zonă de protecție.
1.8.3.Argumentarea parametrilor căilor de evacuare.
Calculul căilor de evacuare constă în determinarea gabariturilor necesare și stabilirea lungimii traseelor astfel, încât să se asigure evacuarea rapidă din construcții în regim normal.
Evacuarea persoanelor din construcția CMF se cosideră că se face ordonat sub formă de fluxuri (șiruri de persoane așezate una în spatele celeilalte), care circulă prin căile de evacuare spre exteriorul construcției.
Numărul de fluxuri ce trebuie asigurat pentru evacuarea persoanelor și gabaritele necesare trecerii fluxurilor de evacuare se determină conform normativului în vigoare.
Lățimea rampelor scărilor de evacuare, de regulă, se determină, după nivelul din care previne cel mai mare număr de fluxuri, fără a se acumula fluxurile ce vin de la niveluri diferite, cu excepția celor precizate in normativ. In cazul când căile de evacuare a altor nivele sunt comune cu cele ale parterului, lățimea ieșirilor spre exterior (uși la nivelul parterului) trebuie să asigure trecerea numărului total de persoane determinat prin însumarea:
numărului de persoane care vin prin scări interioare de la nivelul cel mai populat al clădirii;
60% din numărul de persoane aflat la parterul clădirii;
60% din numărul de persoane care vin prin scările interioare de la demisol și subsol, dacă există. În cazul nostru la subsol nu sunt prevăzute activități, dar numai la demisol.
Numărul de fluxuri ce trebuie asigurat pentru evacuarea persoanelor de la nivelurile tipice și nivel parter se determină cu relația:
F=N/C=40/8=5fl.
unde: F-numărul de fluxuri;
N – numărul de persoane care trebuie să treacă prin calea de evacuare;
C – capacitatea normală de evacuare a unui flux.
Numărul de pesoane pentru care se calculează căile de evacuare este constituit din capacitatea maximă simultană de persoane, stabilită prin proiect pe niveluri și total pe construcție. Astfel, pentru cazul nostru N pe nivel constituie 40 persoane, corespunzător este nevoie de asigurat siguranța lor. Scara cu lățimea de 1,20m asigură evacuarea oamenilor prin intermediul a două fluxuri. Ușa la ieșire asigură evacuarea totală. Calculul se realizează reieșind din probabilitatea acțiunii factorilor periculoși ai incendiului asupra elementelor de construcții și asupra utilizatorilor.
1.8.4. Planul de evacuare.
Planul de evacuare în situații de urgență reprezintă un desen tehnic realizat în orice scară care este destinat pentru a familiariza persoanelor cu modul de refugiu din zona de pericol într-o zonă protejată. Planul de evacuare se elaborează la toate nivelurile în mod independent. Planul de evacuare este elaborat de către specialistul pe protecția antiincendiu numiot prin ordin de la CMF și este aprobat de către managerul CMF și coordonat cu Serviul Pompiri și Salvatori. Pe planul de evacuare se indică locul de amplasare a mijloacelor primare de stingere a incendiului, locul amplasării nodului de legătură telefonică, prin săgeți cu culoare distincte se indică sensul evacuării (direcția) spre ieșiri de siguranță. Planul schemei de evacuare este reprezentat pe partea grafică, în coala 3 și 4. Pentru o vizualizare se prezintă o secvență a planului deevacuare.
Fig. 17 Secvență a planului evacuare
SISTEME INGINEREȘTI
2.1. Generalități
Pentru asigurarea unui grad de fiabilitate privind funcționarea blocului deconstrucțiia CMF în condiții de siguranță, conform cerințelor normelor de proiectare a instalațiilor inginerești, atât la etapa inițială de proiectare, cât și în procesul de exploatare/postexploatare, în interiorul blocului CMF cât și în exterior lui se prevede o infrastructură inginerească, care constă din rețele și instalații. Acestea la rândul său reprezintă sistemele inginerești. Către aceste sisteme se raportă: sistemele de incălzire (de alimentare cu căldură), sistemele de ventilare a aerului, sistemele de alimentări cu gaze, sistemele de alimentare cu apă (potabilă și contra incendiilor), sistemul de drenare, sistemele de alimentare cu energie electrică, sistemele de detecție și alarmare. Deci, sistemele inginerești reprezintă un ansamblu de instalații, rețele, armături și acesorii destinate pentru asigurarea unei funcționări fiabile a blocului CMF (pentru asigurarea unui confort la nivelul cel mai inalt).
Amplasarea corectă a rețelelor inginerești și a comunicațiilor în interiorul blocului CMF are o însemnătate esențială pentru prevenirea izbucnirii incendiului și limitarea propagării acestuia.
2.2. Sistemele de incălzire. Cerințe de securitate la incendiu față de sistemele de încălzire
Sistemele de încălzire au sarcina de a crea confortul în incăperile, secțiile, cabinetele blocului CMF prin menținerea unui regim termic stabil. De regulă sistemele de încălzire sunt puse în funcțiune atunci, când temperatura aerului exterior este mai joasă de +8 grade în decurs de 3 diurne consecutiv. În blocul CMF punerea în funcțiune a sistemului de încălzire se face atunci când se anunță de către administrația centralei termice, corespunzător după terminarea lucrărilor de pregătire a sistemului. Deci alimentarea cu căldură se face în mod centralizat, și numai reglarea se face în mod individual din punctul termic local (nodul elevator).
Pentru blocul CMF este proiectat un sistem centralizat de alimentări cu căldură de la centrala termică telecentru. Centrala termică este destinată pentru producerea agentului termic primar cu temperatura de 130 grade.
Prin intermediul rețelelor termice are loc transportul agentului termic spre nodul elevator al blocului care este amplasat în subsol. Rețelele termice magistrale tranzitează teritoriul CMF prin curte fiind amplasate pe suporturi din metal la înălțimea de 0,35m de la suprafața solului. Aceste aspecte sunt fixate în figura 1.2.
Fig. 1.2 Secvențe privind amplasarea rețelei termice
Agentul termic transmis pentru instalațiile de încălzire din blocul CMF are parametrii la intrarea în instalație maximum 90 grade și la ieșire 70 grade. În calitate de consumator al sistemului de alimentări cu căldură sunt instalațiile de încălzire și instalațiile de preparare a apei calde care este amplasată în nodul termic. Elementele principale ale sistemului de încălzire sunt: conductele de apă, corpurile de încălzire, armăturile de reglare și corespunzător nodul elevator. Conductele reprezintă tronsoane din țevi din propilenă dotate cu armături de închidere, supape de siguranță, aparate de măsură și control și sistem de automatizare. Sistemul de încălzire este bitubular (conducta tur și retur) cu distribuție inferioară cu circulația apei în mod forțat. Țevile sunt executate din propilenă. Racordarea lor se realizează prin înbinări sudabile și prin filet la amplasarea armăturilor de reglare. Amplasarea lor este deschisă, temperatura la suprafața țevilor și corpurilor de încălzire constituie aproximativ 90 grade. Corpurile de încălzire sunt din fontă. Tipul corpurilor de încălzire, numărul de secții este determinat conform calculului termotehnic (fig. 2.2).
Fig.2.2 Secvență a sistemului de încălzire
Schema sistemului de încălzire de la nodul elevator pâna la corpurile de încălzire inclusiv, este reprezentată pe partea grafică.
Cerințe de securitate la incendiu: Securitatea la incendii a sistemelor de încălzire la etapa de proiectare și exploatare se asigură prin respectarea cerințelor de securitate, prescrise în normele și regulile de proiectare a instalațiilor de cazane și “Regulile de construire și exploatare inofensivă a cazanelor cu abur și apă fierbinte cu temperature sub 115 grade și presiunea sub 0,07 MPa”.
2.3. Sisteme de ventilare a aerului. Cerințe de securitate la incendiu față de sistemele de ventilare
Sistemele de ventilare au sarcina de a asigura un schimb de aer în încăperile și secțiile blocului CMF. Pentru acest scop se prevăd sisteme de ventilare a aerului forțate, dotate cu ventilatoare prin aspirare și refulare și naturale. Sistemul natural se folosește pentru toată clădirea, iar sistemul forțat doar pentru depozit și nodurile sanitare. Elementele principale ale unui sistem de ventilare sunt: ventilatorul sau grupul de ventilatoare, dispozitivul de curățire (filtrul – separatorul de praf), rețelele de aer, prizele de recepție, grătarele – jaluzele. De la caz la caz în funcție de specificul utilizării acestei sisteme pot fi dotate și cu alte elemente mai sofisticate. In funcție de materialele folosite pentru construcția acestor sisteme deosebim: metalul, tabla zincată, mase plastice. Utilizarea acestor materiale pentru construcții se fac strict conform cerințelor, normelor și regulilor în vigoare cu privire la proiectarea unor astfel de instalații. Unele aspecte cu privire la pericolul incendiar al acestor sisteme vor fi tratate în continuare în următoarele puncte aliniate ale tezei de licență. Prin urmare, unele din aceste scheme cu unele elemente în detalii sunt prevăzute în partea grafică.
Schema sistemului de ventilare prin aspirare prevăzută pentu nodul sanitar cu aspirare în exterior poate fi vizualizată în partea grafică. Sistemul de ventilare proiectat asigură schimbul de are necesar pentru procesul de ardere complect și corect, precum și pentru crearea condițiilor de confort în interiorul blocului CMF.
Productivitatea sistemelor de ventilație la aspirație și refulare pentru blocul CMF se calculează după cantitatea de nocivități acumulate în încăpere. Schimbul de aer cu evidența sistemului de ventilare natural organizat și neorganzat trebuie prevăzută numai puțin de 3 schimburi în timp de 1 oră în orele de lucru în orice perioadă de timp a diurnei. În conformitate cu regulile de securitate industriale ca sistemul de ventilare să funcționeze fără refuzuri tehnice și să asigure schimbul de aer preconizat în mod obligatoriu este necesar ca anual să se efectuieze controlul eficacității sistemului de ventilare și să fie prezentat un raport, care mai apoi se anexează la pașaportul tehnic a instalației utilizatoare. În baza acestui raport întreprinderea obține autorizație de lucru, care se eliberează de regulă pe un termen de 5 ani de zile.
Preluarea aerului pentru sitemele de refulare este prevăzută la înălțimea de cel puțin 2m de la nivelul solului. Evacuarea aerului din aceste încăperi este prevăzută mai sus de zona umbrei aerodinamice, la înălțimea de cel puțin 1m de asupra celui mai înalt punct al acoperișului clădirii, dacă distanța de la locul aruncării/evacuării până la locul de preluare a aerului din exterior pe orizontală constituie 20m și mai mult, și cu 6m mai sus de gurile de recepție a aerului proaspăt, dacă această distanță este mai mică de 20m. Aspirarea aerului din unele zone cu concentrații mari de substanțe trebuie să se realizeze din zonele inferioare și superioare a încăperilor. Din partea inferioară se aspiră 2/3 din volumul total de aer evacvuat.
Ventilarea neorganizată este asigurat prin ferestre, uși, alte neetanșietăți prevăzute în îngrădirile de protecție. Viteza de mișcare a aerului în canalele de aspirație trebuie să fie 1,2-1,5m/s. Toate utilajele sistemuliui de ventilare prin refulare și aspirație prevăzute în încăperile blocului CMF trebuie ă fie realizate în conformitate cu cerințele la proiectare a unor astfel de sisteme. Trecerile canalelor de ventilare peste construcții, pereți se prevede prin utilizarea tuburilor de protecție cu umplutură din partea încăperilor la distanța de la pardosea egală cu cel puțin 2/3 din înălțimea încăperii respective.
Cerințele de securitate la incendiu către sistemele de ventilare a aerului, constă în prevenirea formării mediului exploziv, limitarea cantității elementelor combustibile și a materiialelor, preîntâmpinarea formării în mediul combustibil a surselor de aprindere, limitarea propagării incendiului prin canalele de aer.
Debitul de aer transportat prin canalele de aer a sistemului cu refulare și aspirare necesar pentru evacuarea amstecurilor impurificate, se determină astfel, că concentrația amestecurilor în canalele de aer să nu depășească 50% din concentrația limitei inferioare de inflamabilitate a subsatanțelor sau amestecurilor transportate.
Instalațiile de întroducere a aerului exterior, sunt prevăzute în zonele curate, unde este exlusă posibilitatea nimeririi gazelor și a vaporilor, formate în aer în procesul exploatării, sau în cazul situațiilor de avarie.
Preîntâmpinarea formării mediului periculos în încăperi se poate realiza și prin instalarea ventilatoarelor de rezervă pentru ventilația cu aspirație, cât și cu refulare, care se cuplează în mod automat la deconectarea celor de bază.
Canalele de aer se execută din materiale necombustibile la amplasarea lor în pereți din plăci de ipsos de standard special. Pentru evacuarea depunerilor de la substanțele combustibile, în canalele de aer se prevăd buzunare sau racorduri demontabile destinate pentru curățarea periodică.
Din materiale necombustibile se execută capatatoarele de zgomot pentru sistemele de ventilare, precum și izolația termică a suprafețelor utilajului de ventilare, și a canalelor de aer pentru încăperile nodurilor sanitare.
La izbucnirea incendiului, sistemul de ventilare trebuie să se deconecteze, iar sistemul de protecție antifum să se conecteze, în cazul dacă este prevăzut de către proiect.
Controlul privind respectarea cerințelor de securitate la incendii la etapa de proiectare, cât și în procesul de exploatare a sistemelor de ventilare, se realizează în baza documenatației de execuție, unde sunt reflectate soluțiile tehnico-organizatorice privind asigurarea securității la incendii a sistemelor de ventilare a obiectului supus controlului.
Controlul sistemului de ventilare se realizează în urma studierii părților tehnologice, electrotehnice, constructive și determinarea categoriei încăperilor, caracterul de pericol-exploziv a mediului, categoria și grupa amestecurilor transportate, gradul de RF a clădirilor, prezența golurilor tehnologice în construcțiile de îngrădire.
Controlul sistemului de ventilare prevăzut în blocul administrativ privind gradul de corespundere a cerințelor securității incendiare, se realizează în conformitate cu regulile privind securitatea industrială la exploatarea obiectivelor cu gradul dat de funcționalitate. Verificările privind determinarea gradululi de eficacitate a sistemului de ventilare se realizează cel puțin o dată în an de către laboratoare specializate. Neavînd raportul cu privire la gradul de corespundere, instalația de ventilare nu poate fi exploatată în continuare. Unele aspecte privind exploatarea acestor sisteme în deplină siguranță sunt tratate în punctul 2.3”Cerințe de securitate la exploatarea sistemelor și instalațiilor inginerești”.
2.4. Rețele și instalații de gaze. Cerințe de securitate la incendii față de rețele și instalații de gaze
Schema tehnologică a conductelor de gaze a blocului CMF trebuie să asigure recepția și furnizarea gazelor spre instalațiile consumatoare. În calitate de instalație consumatoare la CMF sunt aparatele de consum (mașini der gătit și încălzitoare de apă). Conductele de gaze exterioare sunt prevăzute cu amplasare subterană până la punctul de reglare. La ieșire din sol pe peretele blocului CMF este prevăzută amplasarea sub construcție aparte din materiale necombustibile punctul de măsură și reglare a regimului de presiune dotat cu regulator de presiune tip DKR 50 și nod de evidență a consumului de gaze cu contor tip DKY.
Conductele de gaze sunt executate din țevi metalice conform GOST 1050-88* ”Țevi electrosudabuile”. La amplasarea supraterană nu se permite utilizarea țevilor din polietilenă. Amplasarea acestor conducte se prevede pe suporturi din materiale necombustibile la înălțimea cel puțin de 0,5m de la nivelul solului, la distanța nu mai mică de 3m de la pereți cu goluri și 0,5m de la pereții fără goluri a clădirii. Se permite amplasarea tranzită a conductei de gaze pe pereții blocului CMF numai rețeaua în regim de presiune medie și joasă. Amplasarea armăturilor de închidere, a îmbinărilor prin flanșe și prin filet deasupra și sub aceste goluri este categoric interzis.
Conductele de gaze la trecerile peste pereți sunt amplasate în tuburi de protecție metalice, precum și din alte materiale cu condiția asigurării gradului de rezistență necesar. Spațiul între conducte și îngrădiri se prelucrează cu mortar. Îmbinările prin filet și flanșe se utilizează numai în locurile de amplasare a armăturilor de închidere, a aparatelor de măsură și control, a compensatoarelor. Materialele de etanșare utilizate trebuie să asigure gradul de etanșare necesar. Pe conducta de gaze de regulă se utilizează armătură din oțel sau fontă destinată special pentru gaze cu marcarea conform normelor la proiectare.
În interiorul încăperilor este admisă numai montarea deschisă. Este categoric interzisă montarea în pereți, canale, pardoseli, sau tranzitarea prin încăperi ciu aglomerații cu oameni. Până la aparatele de consum conducta de gaze este prevăzută numai și numai prin metoda deschisă pe pereții interiori sau pe suporturi din metal. Întărirea conductei de gaze pe pereți se realizează prin intermediul unor cârlige speciale metalice. Distanța de la perete este primită ½ din diametrul conductei. Pentru protecția anticorozivă conductele de gaze se protejează prin metoda pasivă prin utilizarea vopselelor de culori speciale de avertizare. În încăperile unde sunt amplasate aparatele de consum trebuie să se respecte cerințele față de înălțimea încăperii, față de volumul minim, față de aspectele de securitate la incendiu, față de sistemul de ventilare și evacuare a produselor de ardere. Aceste aspecte sunt stipulate în actele normative privind proiectarea rețelelor și instalațiilor de gaze.
2.5 . Instalații interioare de alimentare cu apă rece pentru combaterea incendiilor
Utilizarea apei pentru combaterea incendiilor se justifică prin aceia, că sub formă de jet sau pulverizată în picături fine, în contact cu focul, apa absoarbe o mare cantitate de căldură și răcește corpurile care ard.
După felul armăturilor de serviciu cu care sunt echipate, instalațiile de distribuție a apei pentru combaterea incendiilor pot fi: cu hidranți interiori, cu sprinclere, cu drencere sau cu pulverizatoare.
La determnarea tipurilor și numărului dispozitivelor de alimentare cu apă pentru combaterea incendiilor ce urmează să fie montate în clădirea dată se ține seama de condițiile privind încadrarea clădirii, a instalațiilor inginerești și a materialelor, în normele legale de prevenire și stingere a incendiilor.
Conductele de alimentare cu apă pentru combaterea incendiilor pot fi separate sau comune cu rețelele de alimentare cu apă potabilă sau industrială. Astfel la fiecare nivel se prevăd câte doi hidranți incendiari la scara de evacuare din clădire dotate cu toate elementele necesare. Shema axonometrică a apeductului incendiar este prezentată în partea grafică. Schemele sunt omniprezente, sistemul este proiectat, și corespunzător este și explotat corect de către persoanele responsabile în acest domeniu. Nu s-a recurs la nici un calcul, dat fiind faptul că deja se cunoaște diametrul și debitul de apă preluat din proiectul de execuție a lucrărilor, compartimentul «Alimentarea cu apă contra incendiilor». Din partea noastră s-a cerut doar argumentarea sistemului dat.
Hidrantul interior pentru clădirea CMF reprezintă un robinet de colț cu ventil prevăzut la intrare cu filet exterior pentru racordarea cu o țeavă din oțel cu diametrul de 2", iar la ieșire cu filet exterior pentru înșurubarea unui record fix la care se racordează furtunul din cânepă cu țeava de refulare, care servește la formarea, dirijarea și dispersia jetului de apă asupra obiectului incendiat.
Hidrantul interior împreună cu echipamentul de serviciu (furtunul și țeava de refulare) se montează într-o cutie metalică, amplasată pe perete, în firidă la înălțimea de 1,35-1,5m de la pardoseală. Cutia metalică este prevăzută cu geam mat, pe care se notează cu vopsea roșie numărul hidrantului, pentru a putea fi controlat ușor în timpul exploatării instalației sau identificat rapid în caz de incendiu.
Ca exemplu se prezintă hidrantul interior amplasat la etajul II la ieșire spre scara de evacuare (Fig.3.2).
Fig. 3.2 Schema hidrantului incendiar prevăzut la fiecare nivel
În vederea stabilirii zonei pe care o poate acoperi jetul de apă al unui hidrant, la amplasarea hidranțior se ține seama de locurile recomandate pentru montarea hidranților, de pozițiile pereților, ușilor, căilor de evacuare etc., ce depind de caracteristicile constructive ale clădirii și de amplasarea utilajelor, mobilierului sau a materialelor depozitate în clădiri.
Amplasarea hidranților se face în locuri vizibile, astfel încât să fie ușor accesibil și folosit în caz de incendiu în cazul circulației pentru evacuarea încăperilor. În acest sens se recomandă montarea lor în casa scărilor, pe coridoare, în încăperi amplasate în apropierea intrărilor etc., în locuri protejate de îngheț, urmărindu-se ca jeturile formate să stingă fiecare punct combustibil din interiorul clădirilor.
Numărul de hidranți interiori pentru combaterea incendiilor se determină ținând seama de numărul de jeturi care trebuie să atingă fiecare punct combustibil din interior clădirii și de raza de acțiune a hidrantului. Trebuie făcută distincția între numărul de hidranți interiori montați în instalație și numărul de jeturi în funcțiune simultană, care se determină în funcție de caracterul aleator al apariției și propagării incendiului într-o clădire. Fiecare punct combustibil din interiorul clădirii trebuie să fie atins de cel puțin un jet de apă.
Hidranții interiori de incendiu se dotează cu furtun de 20m lungime. În funcție de destinația clădirii, de debitul specific, de numărul jeturilor de apă se determină lungimea minimă a jetului compact conform datelor din literatura de specialitate.
În încăperile cu înălțimea h=3,0-3,5m, raza de acțiune a hidrantului se poate considera cu 1,0-2,0m, mai mare decât lungimea furtunului. Coloana de alimentare cu apă a hiidranților interiori pentru incendiu se va executa, în toate cazurile din țeavă din oțel, având diametrul de 2" constant pe întreaga înălțime.
Rețelele de conducte pentru alimentarea cu apă a hidranților interiori pentru incendiu, care pot fi separate sau comune cu cele pentru distribuția apei în scopuri menajere se supun la proba de presiune și etanșietate la o presiune de 1,5 ori presiunea de lucru.
Tipul conductei de alimentare cu apă contra incendiilor, diametrul, amplasarea instalațiilor de conectare la conductă, pentru necesitățile de stingere a incendiilor, trebuie să corespundă cerințelor SNiP 2.04.02-84 „Alimentarea cu apă. Rețele și instalații exterioare”.
Hidrantul incendiar exterior este prevăzut în zona obiectelo din vecinătate peste limitele blocului CMF. În figura de mai jos este arătat indicatorul locului de amplasare a hidrantului. Amplasarea lui este prevăzută conform proiectului. Din partea noastră s-a cerut doar de a preciza prezența lui, și de a studia caracteristica tehnică și starea lui de facto.
Fig. 4.2 Secvență a locului de amplasare a hidrantului incendiar exterior
Corespunzător și încăperea pentru instalațiile de transformatoare sunt dotate cu mijloace de stingere a incendiilor. Stingătoare de incendiu sunt prevăzute la fiecare nivel în dulapuri speciale.
Hidranții de incendiu trebuie să fie amplasați la o distanță nu mai mare de 2,5 m de la marginea carosabilului, dar nu mai aproape de 5 m de la pereții clădirii.
Sistemul de alimentare cu apă a teritoriului CMF trebuie să asigure debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor în exterior ș în interior, pentru necesități potabile curente și gospodărești etc. Schema de alimenatare cu apă trebuie să fie aleasă în strictă cortespundere cu cerințele NCM pentru întreprinderi categoria de pericol incendiar.
2.4.3. Sistemul de drenare a blocului CMF
Blocul CMF este asigurat cu un sistem de drenare a apelor meteorice. Scurgerile de apă meteorice în sistemul de drenare meteoric se realizează prin conducte speciale prevăzute în construcții speciale deschise. Apele meteorice sunt scurse în sistemul de drenare a apelor meteorice teritorial, care este proiectat pe teritoriul CMF, care mai apoi se scurg în sistemul central orășenesc. La acest aspect s-a acordat mai puțină atenție la procesul de elaborare a lucrării.
2.4.4. Alimentarea cu energie electrică. Cerințe de securitate la incendiu față de sistemul de alimentare cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a blocului CMF se realizează și exploatează în conformitate cu «Regulile de exploatare tehnică a instalațiilor electrice», «Regulile tehnicii securității la exploatarea instalațiilor electrice», alte acte ce reglamentează exploatarea sistemelor date. Conform condițiilor de siguranță și fiabilitate a alimentării cu energie electrică blocul CMF se raportă la categoria II. Schema electrică de alimentare cu energie electrică este prezentată pe coala nr. 7. La alimentarea cu energie electrică a blocului CMF de la o sursă de alimentare în mod obligatoriu se prevede o iluminare de avarie. Pentru reducerea tensiunii din înaltă în joasă se prevede o instalație de transformatoare cu puncte de distribuție prevăzută în încăprea care este amplasată la nivelul întâi. Stația de la care este alimentată instalați este amplasată în interiorul cartierului locativ, care are destinația de a transforma tensiunea dintr-o treaptă în alta și a o transmite consumatorilor din cartier.
Fig. 5.2 Planul substațieii de transformatoare
Stația este prevăzută într-o construcție cu un singur nivel, cu acoperiș din panouri din beton armat. În calitate de materiale de construcție pentru elementele de îngrădire (pereți exteriori) se utilizează panourile din beton armat. Construcția dată se raportă la gradul II de securitate la foc. Ușile sunt prevăzute din metal cu deschidere în exterior. În interior sunt prevăzute două încăperi. Cu regret n-a fost posibil de intrat și de făcut o apreciere a situației incendiare, dar în lucrare s-au descries cerințe față de substațiile tipice de acest fel.
2.4.5. CerincAnaliza pericolului de incendiu în instalațiile electrice cu punctul neutru legat direct la pământ
De la bajureanu
Sistemele de comunicare și alarmare;
Partea tehnologică
3.1. Generalități privind limitarea propagării focului
Construcția blocului CMF (vezi planul general) este amplasată conform cerințelor normelor în construcții în vigoare astfel, încât să limiteze propagarea focului și a produselor de ardere. Această măsură de regulă se realizează la etapa de proiectare. Prin limitarea propagării focului se ințelege orice decizie (soluție) constructivă sau de planificare, ce ar contribui la stoparea propagării focului înainte de timpul reglementat de norme sau cerințele securității la incendii.
Icendiul în clădiri și construcții se propagă liniar sau volumic. Propagarea liniară se caracterizează prin viteze liniare de propagare a frontului de flacără pe suprafața materialelor combustibile și de construcții.
Acești parametrii depind de proprietățile fizico-chimice a materialelor, locul de amplasare a lor în mediu sau spațiu și alte condiții. Spre exemplu, viteza de propagare a flăcării pe verticală (din jos în sus) este foarte mare în raport cu cea de pe orizontală, fiind aceleași condiții. Accelerării propagării focului și a fumului influențează și ridicarea temperaturii în volumul incăperii, care de fapt accelerează procesele chimice, aspect ce încurajează procesul arderii.
Existența schimbului de căldură prin convecție și radiație poate duce la formarea unor noi surse de incendiu la o anumită distanță de primul. Acest efect însoțit de apariția unor noi surse de incendiu, fără contact direct cu flacăra, se numește propagarea volumică a fumului și focului. Propagarea volumică a focului apare în rezultatul încălzirii materialelor de construcții combustile pană la temperatura de autoaprindere.
Prin limitarea propagării focului se proiecteză elementele de compartimentare antifoc general și individual, care asigură și condiții favorabile pentru stingerea incendiilor. Elementele de construcții, pereții și plașee utilizate pentru aceste scopuri sunt de tipul:
antifoc (PAF-pereți antifoc);
rezistente la foc PRF – pereți, planșee rezistente la foc;
rezistente la explozie (RE);
etanșe la foc (EF).
Pentru limitarea posibililor incendii se utilizeză conform normelor în vigoare elemente antifoc, ce separă compartimente de incendiu și elemente de reținere a propagării incendiului, care separă incăperi din interiorul aceluiași compartiment de incendiu. Ca element antifoc se utilizeză pereții și planșeele antifoc, iar ca elemente de reținere a propagării flăcării, se utilizează pereți și planșee rezistente la foc. Aceste elemenete nu sunt prevăzute în construcția obiectului dat.
3.2. Compartimentarea blocului de construcții CMF
Compartimentul de incendiu reprezintă o construcție sau instalație independentă, amplasată la distanțe normate față de vecinătăți, sau volumul construit compartimentat prin pereți antifoc față de construcțiile adiacente.
Pereții antifoc reprezintă elementele de construcție verticale realizate din materiale necombustibile Co, având gradul RF cel puțin egală cu nivelul stabilit în funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care le separă. Pereții antifoc au funcția de compartimentare, se sprijină pe fundații proprii sau grinzi de fundament, se construiesc pe toată înălțimea clădirii, întretaie toate construcțiile și nivelele și își păstrează funcțiile sale la prăbușirea unilaterală a construcțiilor adiacente (alăturate), (funcțiile de stabilitate, rezistență mecanică și capacitatea de izolare termică).
În clădirile parter și în cazuri stabilite de normative, compartimentarea antifoc se poate realiza prin pereți din materiale necombustibile care asigură numai rezistența la foc.
Conform normelor la proiectare din punct de vedere a asigurării securității la incendiu nu se admite încastrarea în pereții antifoc a planșeelor sau a elementelor de construcție care au rezistență la foc mai mică de 2 ore, permițându-se numai rezemarea acestora (liberă sau articulată). Rezemarea grinzilor metalice pe pereții antifoc se realizează astfel încât grinda dilatată să nu dea sarcini (împingeri) laterale în peretele antifoc. Rosturile dintre pereții antifoc și planșee, stâlpi, acoperișuri și pereții exteriori ai construcției se etanșează cu materiale care să asigure o rezistență la foc de cel puțin 1,5 ore.
Pereții rezistenți la foc, cu rol de pereți antifoc, trebuie să depășească planul exterior al acoperișurilor, luminătoarelor, pereților combustibili pe care îi intersectează conform prevederilor pentru pereți antifoc. Pereții antifoc se amplasează astfel, încât să se evite posibilitățile de propagare a incendiului dintr-un compartiment de incendiu în altul, prin goluri neprotejate din pereții exteriori, dispuse la colțurile intrânde ale construcțiilor sau prin incendierea unor construcții combustibile amplasate în vecinătate.
Străpungerea pereților antifoc cu elemente metalice este admisă, dacă se i-au măsuri împotriva transmiterii căldurii prin conductibilitate. Golurile din jurul elementelor se vor realiza astfel încât să permită dilatarea liberă a acestora și se etanșează cu materiale din clasa C0, care să asigure o rezistență la foc de minimum 1,5 ore.
Traversarea PAF de către conducte, canale de ventilare, conductoare și cabluri electrice este admisă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
spațiile libere din jurul conductelor, cablurilor și conductoarelor electrice se închid cu materiale C0, asigurându-se RF egală cu cea a peretelui;
canalele de ventilare care trec prin perete vor fi incombustibile, iar golul dintre perete și canal se etanșează cu materiale C0, rezistente la foc cel puțin 1,5 ore;
trecerea conductelor și a canalelor de ventilație se realizează astfel, încât să nu producă dislocări ale unor porțiuni de perete datorită dilatării lor sub efectul creșterilor de temperatură;
canalele de ventilare se prevăd cu sisteme de obturare, cu închidere automată în caz de incendiu (clapete antifoc);
se asigură evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinătatea canalelor de ventilare și a conductelor metalice, datorită căldurii transmise prin conductibilitate (trasee corespunzătoare, termoizolare etc.).
PAF, de regulă, se realizează fără goluri. Practicarea unor goluri în PAF se admite numai atunci, când activitatea sau funcționalitatea impun prevederea lor (pentru circulație, transport, supraveghere etc.) și sunt protejate.
Suprafața totală de goluri nu va depăși 25% din suprafața PAF în care sunt prevăzute.
Golurile de circulație, trecere, supraveghere din PAF și, după caz, planșee antifoc se protejează obligatoriu cu elemente corespunzătoare, care pot fi uși, obloane, cortine, realizate conform normativului (la planșee se utilizează numai obloane sau chepenguri).
Golurile funcționale din PAF trebuie protejate cu uși antifoc având rezistența la foc de 1,5 ore și dotate cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, funcție de cerințele funcționale.
Ușile antifoc și sistemele lor de închidere trebuie să îndeplinească condițiile din reglementările tehnice specifice.
Obloanele antifoc și cortinele de siguranță antifoc se alcătuiesc și se realizează, în general, similar cu uși antifoc. În cazul blocului CMF o astfel de construcție este prevăzută pentru nivelul șase spre acoperiș.
Separarea încăperilor și spațiilor secțiilor de holuri, casa scării și alte încăperi și spații se realizează prin uși din termopan care au sensul deschiderii sprte cale de evacuare. Modelul și construcția lor este indicată iîăn imaginile prezentate mai înainte. Referitor la ușile birourilor managerilor, birourilor, medicilor de familie și alți specialiști, precum și la alte încăperi auxiliare sunt realizare din lemn acoperite cu vopsea care au limita de rezistență la foc de 0,75 ore Se recomandă amplasarea încăperilor să se facă alipit peretelui antifoc și să fie dispuse spre spațiile cu densitatea sarcinii termice mai mică.
Planșeele antifoc sunt elemente de construcție orizontale sau înclinate care delimitează compartimentele de incendiu sau separă funcțiuni cu riscuri mari de incendiu, pentru a întârzia propagarea focului pe verticală un timp bine determinat.
Pereții rezistenți la foc (PRF) reprezintă elemente de construcție verticală, realizată din materiale C0 cu RF cel puțin egală cu nivelul stabilit în normativ, în funcție de rolul de protecție la foc pe care îl au. RF a acestor elemente se determină pe baza criteriilor de capacitate portantă, izolare termică și etanșeitate. Ele sunt, în general, elemente de compartimentare a spațiilor în cadrul aceluiași compartiment de incendiu. Condițiile minime de combustibilitate și de RF sunt stabilite pentru PRF prin normativ, precum și în reglementări tehnice.
Golurile din PRF se protejează prin uși, porți, cortine și obloane rezistente la foc. Acest aspect poate fi observat în blocul de producere.
Planșeele RF pot constitui elemente de întârziere a propagării incendiilor în interiorul unui compartiment de incendiu, numai atunci când sunt RF, conform prevederilor normativului și nu au goluri, sau dacă golurile practicate în ele sunt protejate cu elemente de închidere corespunzătoare. Astfel de planșee antifoc sunt prevăzute pe toată construcția blocului CMF, inclusiv în locul spațiului pentru încăperea instalației de trasformatoare și de amplasare a aparatelor de consum ce funcționează pe baza combustibilului gazos.
Condițiile privind combustibilitatea și RF a planșeelor folosite pentru a separa între ele spații cu funcțiuni importante și încăperi cu risc mare de incendiu, precum și ale planșeelor ce delimitează căi de evacuare, sunt cele prevăzute în normative și în reglementările de specialitate.
Golurile funcționale din planșeele intermediare RF, care constituie elemente de întârziere a propagării focului, se protejează prin elemente RF prevăzute după caz cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu.
Pentru situații justificate, când nu se pot realiza elemente RF, protecția golurilor poate fi asigurată numai prin prevederea pe conturul golului sub planșeu, a unor ecrane din materiale incombustibile și perdele de apă cu intrare automată în funcțiune în caz de incendiu sau alte sisteme de protecție.
Elementele etanșe la foc (E.F.) se prevăd în cazurile, condițiile și în conformitate cu normativul de siguranță la foc a construcțiilor și reglementările de specialitate. Pentru ca un element să fie considerat etanș trebuie să îndeplinească condițiile normate de etanșeitate stabilite în reglementările tehnice.
Pentru realizarea sarcinilor cu caracter funcțional și asigurarea condițiilor necesare pentru activitățile utilizatorilor din clădiri și construcții privind preintîmpinarea și limitarea propagării incendiilor în construcții se efectuează comportimentarea lor.
Compartimentarea clădirilor și construcțiilor se realizează pe verticală și pe orizontală în secții, incăperi separate cu scopul limitării propagării focului de la nivel la nivel și de la secție la secție, sau încăpere în exterior.
Incendiile în astfel de clădiri și construcții crează situații complicate, mai ales crează dificultăți pentru evacuarea persoanelor, intervenției forțelor specializate, precum și duce la pagube enorme materiale (uneori insoțite cu veți omenești).
Deaceeia eficacitatea ingrădirilor de protecție, care separă clădirea sau construcția în compartimente de incendiu este foarte mare.
Compartimentarea clădirilor și construcțiilor în compartimente de incendiu se normează după doi indici:
după suprafața nivelelor in limitele unui compartiment (se ia în considerație gradul de RF a clădirii, numărul de nivele;
după destinația funcțională a blocurilor sau a unor secții în parte.
Pereții despărțitori între încăperile de uz în limita unei secții în corespundere cu normele la proiectare, trebuie să aibă limita de rezistență la foc nu mai mică de 0.25ore. De fapt pentru blocul administrativ astfel de condiții se satisfac.
Organizarea și proiectarea încăperilor din punct de vedere al compartimentării pînă la minimum reduce riscul apariției incendiului și asigură condiții favorabile pentru stingerea lui. Asigurarea condițiilor pentru stingerea reușită a incendiilor se realizează prin separarea compartimentelor de incendiu în secții sau încăperi aparte după suprafață, sau după cantitatea substanțelor și pericolul incendiar al substanțelor depozitate; prin izolarea încăperilor dotate cu bunuri materiale de preț etc.
Soluționarea bună privind compartimentarea interioară a clădirilor contribuie de a scoate la iveală de a depista la timp cauzele apariției incendiilor, dar nu se lichidează complet, dar în caz de izbucnire, crează condiții pentru stingerea reușită a lui și evacuarea oamenilor.
Compartimentele de incendiu sunt porțiunile de clădire separate prin pereți antifoc sau clădirile independente amplasate și alcătuite astfel încât să nu permită propagarea focului la vecinătăți.
Compartimentele de incendiu ale unei construcții se consideră construcții independente din punct de vedere al protecției la acțiunea focului.
Toate porțiunile suprapuse ale etajelor unei clădiri fac parte, în general, din același compartiment de incendiu.
Pereții antifoc sunt elemente de construcție verticale alcătuite și dimensionate corespunzător pentru a separa între ele compartimentele de incendiu.
Pereții antifoc (PAF) sunt pereți care în caz de incendiu îndeplinesc funcția de compartimentare independent de celelalte elemente ale construcției și își păstrează stabilitatea, rezistențele mecanice și capacitatea de izolare termică în limite de timp recomandate normele la proiectare în vigoare. Pereții antifoc trebuie să îndeplinească următoarele condiții principale:
Incombustibilitate;
Dimensionare la efectele potențiale ale incendiului care se pot produce în compartimentele pe care le separă;
Stabilitate la încărcări nesimetrice provenite din vînt sau la unele sarcini accidentale (prăbușiri de elemente);
Îndeplinirea de către pereții PAF a condițiilor pentru pereții rezistenți la explozie în zonele expuse pericolului de explozie;
Rezemarea liberă sau articulată pe pereții PAF a planșeelor sau elementelor constructive care au limita de rezistență la foc mai mică de 3 ore, neadmițindu-se încastrarea. Rezemarea grinzilor metalice se face astfel încît grinda dilatată la incendiu să nu dea împingeri laterale în perete;
Etanșarea rosturilor dintre pereții PAF și planșee, acoperișuri și pereții exteriori cu umplutură avînd limita de rezistență la foc de cel puțin 30minute, iar față de celelalte elemente ale construcției cu umplutură avînd aceiași limită de rezistență la foc pe care le traversează;
Depășirea planului exterior al acoperișurilor, luminatoarelor, pereților și altor elemente combustibile pe care le intersectează; posibilitatea înlocuirii depășirii acoperișurilor, streșinilor sau a pereților combustibili prin fîșii incombustibile avînd lățimea minimă de 6m;
Montarea în pereții exteriori în ambele părți a pereților PAF pe o distanță de minimum 4m, numai a luminatoarelor și tîmplărie fixe, incombustibile avînd lățimea minimă de 6m;
Continuitatea pereților PAF. În situații de urgență suprafața totală a golurilor nu trebuie să depășească 25% din cea a peretelui în care sunt practicate;
Etanșarea spațiilor libere din jurul conductelor , csablurilor și conductoarelor electrice inclusive cele pozate în canale, cu materiale incombustibile avînd limita de rezistență la foc egală cu cea a peretelui, existînd în acest sens soluții tipizate;
Folosirea de canale de ventilație a segmentelor de canale incombustibile și etanșarea spațiului dintre acestea cu mateiale avînd limita de rezistență la foc minimă de 1 oră și 30 minute.
Evitarea dislocării unor porțiuni din pereți în zonele de penetrație datorită dilatării conductelor și canalelor sub efectul creșterii de temperatură;
Îndepărtarea materialelor combustibile din vecinătatea canalelor și conductelor metalice, sau evitarea posibilității aprinderii acestora datorită căldurii transmise prin conductibilitate;
Pereții despărțitori, prevăzuți pentru limitarea propagării incendiului în cadrul unui compartiment de incendiu din blocul administrativ, trebuie să aibă limita de rezistență la foc de cel puțin 2 ore.
Acoperișurile trebuie trebuie să se încadreze în cerințele de combustibilitate și limita de rezistență la foc impuse de detinația și gradul de rezistență la foc impuse de destinația și gradul de rezistență la foc ale construcțiilor respective.
Dintre condițiile ce necesită a fi asigurate acoperișurilor se pot menționa:
Izolarea termică a coșurilor și canalelor de fum, precum și a a hotelor prin care se evacuează gaze ferbinți, flăcări și scântei, față de materialele combustibile ale acoperișurilor;
Montarea conform normelor tehnice a dispozitivelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți, cu acționare automată și manuală, precum și realizarea de ecrane incombustibile care casetează spațiul cu pericol potențial ridicat de sub acoperiș.
Întreruperea continuității acoperișurilor combustibile cu suprafețe mari prin fîșiei necombustibile;
În cazuri justificate protecția golurilor se poate face prin prevederea pe conturul golului, sub planșeu, a unor ecrane și a unor perdele de apă cu intrare automată în funcțiune în caz de incendiu, sau alte sisteme eficiente. În situațiile în care pe planșee sunt recipiente sau utilaje cu lichide combustibile, pe marginile golurilor se realizează reborduri incombustibile. Limita de rezistență la foc a planșeelor poate fi redusă, dacă încăperile sunt protejate cu instalații automate de stingere a incendiilor.
3.3. Soluții tehnice și materiale utilizate pentru asigurarea rezistenței la foc a elementelor de construcții
Pentru pereții antifoc sunt reaalizate o serie de măsuri privind sporirea siguranței și rezistenței la foc:
Realizarea pereților din materiale termoizolatoare sau cu un coeficient de conductivitate termică redusă (beton armat, beton precomprimat, zidărie de cărămidă cu goluri).
Folosirea panourilor stratificate din beton prefabricat avînd în interior un strat termoizolant (vată minerală, beton perlit etc.);
Placarea peretelui ori a scheletului acestuia cu plăci de etanșare realizate din ipsos armat cu umplutură de fibre de sticlă sau din marinit;
Tencuirea cu mortar obișnuit ori termoizolant sau aplicarea de șape de mortar pe plasă de rabiț;
Etanșarea rosturilor și golurilor la îmbinările dintre elemente cu vată minerală;
Montarea de perdele de drencer în dreptul golurilor din pereți care nu sunt protejate la nivelul rezistenței la foc pe care o au pereții respective.
La uși rezistente la foc:
Placarea structurii din schelet metallic cu plăci din marinit;
Realizarea ușii cu structură integrală din elemente metalice;
Realiazarea ușii dinntr-o foaie de marinit, fără schelet;
Etanșarea rosturilor dintre plăci cu mortar de ipsos;
Lipirea cartonului de azbest pe elementele din metal ale ușii;
Aplicarea de vopsele termospumante pe uși etc.
Respectarea cerințelor normelor în vigoare cu privire la protecția construcțiilor de incencendiu favorizează condiții pentru siguranța angajaților, cât și vizitatorilor centrului medicilor de familie.
3.4.Calculele tehnologice.
3.4.1.Calculul suprafeței necesare de evacuare a fumului și de aerisire
Să se determine suprafața necesară evacuării fumului și gazelor de ardere și de aerisire Atot la secția medicilor de familie, etajul I cu dimensiunile 15x60m, înălțimea interioară de 3m în condițiile unui incendiu potențial în încăpăerea secției farmaceutice cu dimensiunile 6x4m2.
se determină suprafața secției medicilor de familie, m2
F=15×60=900m2
se împarte latura cea mai lungă a secției în 3, obținînd 5 compartimente de aerisire 60/3=20comp.
Se determină suprafața unui compartiment, m2 Fc=15×20=300m2
Se determină distanța măsurată de la nivelul pardoselei pînă la marginea inferioară a păturii de fum 2,8m.
Se determină perimetrul clădirii în condițiile unui incendiu potențial în secția de vopsire: P=2(6+4)=20m
Se determină suprafața unui compartiment de evacuare a fumului și gazelor de ardere: A=0,14*P*hf (3/2)*d(1/2)=0,14*20*7,84*0,5=1,1m2
Sedetermină suprafața totală necesară evacuării fumului și gazelor de ardere și de aerisire: Atot=5*1,1=5,5m2
Suprafața totală deaerisire (evacuare a fumului) raportată la suprafața de bază a halei industriale constituie: Atot=5,5/900*100=0,6%
3.4.2. Calculul numărului de fluxuri la evacuarea din blocul administrativ al CMF
Să se determine numărul de fluxuri în care urmează să se evacuieze 300persoane din blocul medicilor de familie.
Numărul de fluxuri de evacuare se determină conform relației: F=N/C,
Unde F – reprezintă numărul de fluxuri, 50
N – numărul de persoane, care trebuie să treacă prin calea de evacuare, 200pers.
C – capacitatea deevacuare a unui flux, definită ca numărul total de persoane care se evacuează prin fluxul respectiv pe toată durata operației de evacuare (conform normelor).
În urma înlocuirii în relația de mai sus, obținem: F=200/50=4fluxuri.
3.4.3. Calculul capacității de evacuare
Să se determine capacitatea de evacuare a persoanelor din blocul medicilor de familie prin ușă cu lățimea de 2,10m în timp de 2minute.
Capacitatea de evacuare a peersoanelor prin ușă se determină conform relației: N=D*Td*F,
Unde: N – capacitatea de evacuare, pers.
D – debitul unui flux, 25p/min.
F – numărul de fluxuri (4 fluxuri ce se evacuează printr-o ușă de 2,10m lățime)
În urma înlocuirii obținem următoarele: N=25*2*4=200persoane.
Concluzie: Lățimea ușii asigură evacuarea în deplină siguranță a oamenilor blocului medicilor de familie.
3.4.4. Calculul rezistenței la foc a planșeului din beton armat
Calculul RF a planșeului din beton armat prefabricat la încălzirea T=110 oC;
Ca date inițiale avem:
materialul planșeului : beton armat pe bază de nisip și ciment cu:
сoeficientul de rezistență ρi = 2000 kg/m3;
umeditatea In = 5%;
goimea planșeului δ = 0.16 m;
caracteristicele fizice ale clădirii:
λT = 1,2 – 0.00035T = 1,2 – 0.00035 ∙ 450 = 1,045 Vt (moC);
CT = 0,71 + 0,0083T = 0,71 + 0,0083 ∙ 450 = 1,083 kJ/ (kg∙oC);
temperatura inițială: Ti = 20 oC;
temperatura de încălzire a suprafeței planșeului se efecuează după expresia:
Tp = 1250 – (1250 – TN) (k/2).
Rezolvare:
Determinăm densitatea betonului în stare uscată după următoarea formulă:
ρ0 = 100 ρi / (100 + In) = 100 ∙ 2000 / (100 + 5) = 1904,76 kg / m3;
Daterminăm caracteristicele fizice a clădirii:
λT, med. = 1,2 – 0.00035 ∙ 500 = 1,025 Vt (moC);
CT, med. = 0,71 + 0,0083 ∙ 500 = 1,125 kJ/ (kg∙oC);
αpr = 3,6 ∙ 1,025 / [ (1,125 + 0,05 ∙ 5) ∙ 1904,76 ] = 0.0014 m2;
Determinăm valoarea coeficientului k conform tabelului 4.1.Значения k, cu ρ0=1904,76kg/m3; k=0.6;
Determinăm valoarea coeficienților de schimbare a temperaturii suprafeței planșeului;
α0 = 1,51∙ 5,77 ∙ S = 1,51∙ 5,77 ∙ 0,59 = 4,91 Vt (moC);
ατ,l = 11,44 ∙ S = 11,44 ∙ 0.59 = 6,75 Vt (moC);
ατ = 8,14 + ατ,l = 8,14 + 6,75 = 14,89 Vt (moC);
α,= (4,91 + 14,89) / 2 = 9,9 Vt (moC);
4. Determinăm valoarea coeficientului Bi;
Bi = α, (δ + ( 9,9 ∙ (0.16 + 0,62) = 0,20;
5. Determinăm valoarea coeficienților μ1 și A1 după tabelul 5: μ1 = 1,688; A1 = -1,103.
6. Determinăm limita de RF a plașeului după indicele de încălzire a suprafeței nearsă la temperatura de 120 oC după următoarea formulă:
Concluzie: Conform calculelor de mai sus abservăm că planșeul din beton armat prefabricat rezistă la foc 1,98 h. De aici reziltă că planșeele au fost alese corect conform normelor în vigoare.
3.4.5. Calculul rezistenței la foc a barei verticale din beton armat
De calculat rezistența la foc a unei bare verticale din beton armat avînd grosimea stratului de protecție 50 mm. Ca date inițiale au servit:
materialul barei verticale : beton armat pe bază de nisip și ciment cu:
сoeficientul de rezistență ρi = 2400 kg/m3;
umeditatea In = 3%;
valoarea zonei comprimate a betonului mai mică de 0,55h0;
temperatura critică a armăturii Tcr = 500oC;
Rezolvare:
Determinăm coeficientul de transmitere a temperaturii:
λT = λ0 + βTmed = 1,2 – 0.00035 ∙ 450 = 1,045 Vt (moC);
cT = c + DTmed = 0,71 + 0,0083 ∙ 450 = 1,083 kJ/ (kg∙oC);
Determinăm valoarea coeficientului, luînd în considerare densitatea betonului;
conform tabelului 4.1. avem k = 0,64;
Determinăm valoarea ;
Conform formulei de mai sus avem: ;
Detetminăm valoarea coeficientului A,după calculele obținite: A = 0,61;
Determinăm limita RF a berei verticale avînd grosimea stratului de protecție a armăturii de 400mm ;
Concluzie: Conform calculelor de mai sus observăm că bara verticală din beton armat rezistă la foc 3 h. De aici reziltă că bara vetricală a fost aleasă corect conform normelor în vigoare.
3.4.6. Calculul rezistenței la foc a scării de evacuare
Scara de evacuare din beton armat
De calculat rezistența la foc a unei scări de evacuare din beton armat ;
Date inițiale:
a) materialul scării de evacuare : beton armat pe bază de nisip și ciment cu:
сoeficientul de rezistență ρi = 2300 kg/m3;
coeficientul de transmitere a temperaturii : αT =0.0015 m2/h;
densitatea betonului: ρ 2300 kg / m3 ;
coeficientul densității materialului: k = 0.62;
clasa armăturii: A – III;
temperatura critică a armăturii Tcr = 550oC;
Rezolvare:
Determinăm valoarea medie a stratului de armătură;
Conform datelor avem valoarea medie a stratului de armătură în direcția yαy = 0,02m, iar în direcția xαx = 0,03m;
Determinăm temperatura în armătura din scara de evacuare luînd în considerare condițiile de încălzire a acesteia,
Determinăm valoarea criteriului F0 în următoarele timpuri:
t1 = 0,5 h: ;
t2 = 1 h: ;
t2 = 1,5 h: ;
Determinăm parametrul ξ;
Determinăm temperatuta reletivă ;
Conform datelor din graficul 4.10 „График для определения относительной температуры’’avem:
t1 = 0,5 h; F0 = 0,194; ξ = 0,45; ;
t2 = 1 h; F0 = 0,289; ξ = 0,45; ;
t3 = 1,5 h; F0 = 0,457; ξ = 0,45; ;
Determinăm temperatura în tija armăturii la încălzirea din ambele părți avînd x=0,05; xαx = 0,03m;
t1 = 0,5 h: ;
t2 = 1 h: ;
t2 = 1,5 h: ;
3. Determinăm temperaura în tija armăturii în cazul cînd scara este încălzită din partea de jos avînd următoarele caracteristici:
t1 = 0,5 h, y = 0,03;:;
t2 = 1 h: , y = 0,03;:;
t2 = 1,5 h: y = 0,03;:;
4. Determinăm temperatura în cazul cind simultan asupra scării de evacuare va acționa atît temperatura de jos cît și dintro parte;
t1 = 0,5 h; ;
t2 = 1 h: ;
t3 = 1,5 h: ;
PARTEA MANAGERIALĂ
4. Managementul intervenției.
4.1. Managementul supravegherii de respectarea cerințelor de securitate în situații de urgență
Managementul este o știință care studiază procesul de administrare și organizare a proceselor, relațiilor. Dirjarea corectă a unui proces depinde de corectirtudinea decizilor adoptate de către conducătorul unei subdiviziuni, unități, metodologia ierarhiei acestora, alte aspecte. Conform structurii ierahice la administrarea blocului Centrului Medicilor de Familie se află directorul centrului, director adjunct gospodărie și aprovizionare, director adjunct finaciar, intendentul blocului. În baza organigramei și respectând principiul ierarhic în cadrul blocului centrului medicilor de familie conform ordinului nr. 144 din 20.04.2013 persoana responsabilă pe supravegherea teritoriului și spațiilor cu privire la respectarea sau nerespectarea cerințelor de securitate la incendiu este numit specialistul pe securitatea la incendiu. În cadrul blocului centrului medicilor de familie corespunzător este organizat serviciul de protecție și prevenire, care include în subdiviziunea sa și securitatea la incendiu, ca compartiment aparte și destul de important.
În fruntea acestui serviciu se află specialistul pe securitatea la incendiu, care de fapt conform regulamenturlui în vigoare cu privire la organizarea serviciului securitate la incendiu este și persoană responsabilă de securitatea la incendiu și de supravgherea tehnică pe încăperile, filialele din zonă, inclusiv și segmentul cercetat.
Corespunzător pentru fiecare nivel sunt prevăzute persoane responsabile de securitatea la incendiu, care de fapt tot sunt numite printr-ordin special ca persoane responsabile. Organizarea instruirii și lucrului efectiv cu personalul responsabil de asigurarea securității la incendiu în ceea ce privește cunoașterea și respectarea cerințelor regulilor de securitate se organizează conform unui regulament special intern, precum și în baza unui grafic special și a unui plan de instruire. Astfel prin metoda dată se preved lecții teoretice și aplicații practice cu privire la gradul de cunoaștere a regulilor. Tot în cadrul blocului administrative este organizată și o echipă de pompieri voluntari din cadrul angajaților și un post de pază și control cu regim de lucru non stop. În calitate de punct de control este paza de stat racordat la sistemul centralizat de semnalizare pază. La instituția dată se prevede echipa benevolă incendiară. Conform regulamentului de formare și dotare a acestei subdiviziuni se prevede un grafic special de antrenament, precum și activități teoretice (10 ore). Lucrul educativ, de instruire în cadrul blocului centrului medicilor de familie îl efectuează specialistul pe SA în colaborare cu responsabilii pe subdiviziuni pe SA. Dotarea acestei subdiviziuni se face din conturi aparte, prevăzute la capitolul securitatea muncii. Spre exemplu resurse sunt alocate penru dotarea tehnică, materială. Membrii echipei date sunt numiți prin ordin cu privire la responsabilitatea ce o au pentru sectoarele aparte. Conform graficului de antrenament o dată în semestru sunt prevăzute aplicații cu participarea nemijlocită serviciul de intervenție 901. Conform planului de activitate sunt prevăzute două ședințe de lucru, unde se abordează cele mai stringente întrebări privind asigurarea securității la incendiu a blocului administrativ în cazuri de urgență (incendii) și cutremure de pămînt. Conform statisticii dfe ultimii 5 ani nu s-au produs nici un incendiu, dar sunt posibile în orice moment. Prin aceasta se poate de concluzionat, că serviciul de supraveghere la securitatea la incendii activează în limitele sale și destul de competent.
4.2. Organizarea și funcționarea postului de pază și control
Postul de pază și control este organizat pentru blocul centrul medicilor de familie luîndu-se în considerație pericolul la incendiu ce poate prezenta construcția dată, în realizarea activităților de prestare a serviciilor medicale. Sarcina postului de pază și control constă în supravegherea continuă de respectarea securității în blocul centrului medicilor de familie, inclusiv a securității la incendii, de funcționarea fiabilă a sistemelor inginerești, mai ales cele de avertizare și comunicare, efectuarea unor lucrări de profilaxie a acestor sisteme etc. În cadrul postului de pază și control activează cel puțin 3 persoane din 12 ore în 12 ore în deplină concordanță și colaborare cu persoanele responsabile de securitatea la incendii de la alte filiale, secții în parte. Postul de pază și control este sigur dotat cu toate atributele necesare ca și pentru o echipă de pompieri pentru a putea interveni în orice situație de urgență, mai ales dacă se abordează problema declanșării incendiilor.
Instituirea postului de pază și control, coordonarea acțiunilor acestuia și desfășurarea activității de lămurire în mase, în mediile angajaților, se pune în seama directorului tehnic al blocului centrului medicilor de familie și intendentului blocului dat.
În caz de izbucnire a incendiului, postul de pază și control organizează imediat intervenția pentru stingerea lui cu forțele proprii, comunică la serviciuil de pompieri și salvatori, iar la sosirea serviciului de pompieri și salvatori membrii postului de pază și control trec în subordinea nemijlocită a conducătorului acestuia, inclusiv asigurînd paza obiectivului dat.
Fiecare membru al postului de pază și control este asigurat pentru cazuri de accidente neprevăzute și de boli profesionale generate de acțiunile de lichidare a incendiului din contul întreprinderii mai sus menționate.
4.2.1. Obligațiunile membrilor postului de pază și control.
Efectivul postului de pază și control are următoarele obligațiuni:
studierea, aplicarea și respectarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor;
controlul respectării normelor și regulilor de apărare împotriva incendiilor, formularea propunerilor privind înlăturarea încălcărilor depistate și verificarea realizării lor operative;
intervenția operativă la stingerea incendiilor și salvarea persoanelor și a bunurilor materiale aflate în pericol, sau la lichidarea efectelor periculoase produse de incendiu;
executarea măsurilor stabilite de administrația întreprinderii privind prevenirea producerii incendiilor pe perioada repunerii în funcțiune a instalațiilor de stingere a incendiului;
asigurarea permanentă a capacității maxime de intervenție a formațiunii benevole de pompieri, funcționării tehnicii din dotare și a sistemelor de detectare și semnalizare, mobilizarea operativă a forțelor și mijloacelor și deplasarea lor la locul incendiului;
chemarea unităților de pompieri și salvatori, în caz de izbucnire a incendiului, și întreprinderea măsurilor de urgență pentru stingerea lui cu mijloacele de primă intervenție la incendiu, de care dispune obiectul dat;
includerea, în caz de necesitate, a membrilor formațiunii benevole de pompieri în calitate de servanți ai autospecialelor de intervenție, motopompelor și altor mijloace mobile și staționare de stins incendii, precum și, în cazurile excepționale – în serviciul de gardă în încăperi și la alte obiecte;
supravegherea de funcționarea fiabilă a sistemului de alarmare, comunicare, legătură, controlul de starea mijloacelor și instalațiilor de stingere a incendiilor;
asigurarea unui control și a unei paze de calitate necesare pentru centrul de comerț.
4.2.2. Calculul forțelor și mijloacelor antrenate la lichidarea incendiului posibil
Calculul se efectuează conform unei structuri stabilite de către organele de control. Calculul se realizează în baza unui plan operativ de lichidare a consecințelor incendiului. Structura este standardă pentru orice situație, pentru orice obiectiv indiferent de modul de proprietate, cod de activitate.
Planul operativ
privind lichidarea consecințelor incendiului
Denumirea obiectului – Blocul Centrului Medicilor de Familie.
Ministerul, departamentul – Ministerul Sănătății
Adresa – bul. Dacia
Numărul apelului (categoria) – –
Ruta deplasării subunităților serviciului de pompieri și salvatori –
Numerele de telefon: Conducătorul întreprinderii 022 53-64-35––––
Serviciul de pază a blocului centrului medicilor de familie 022 534422-
Serviciul de pompieri și salvatori –901
Planul operativ a fost întocmit de șef de gardă, loc. Ionuț Vasile – 10 mai, anul 2014
Planul operativ a fost verificat de șef adjunct – ____________15.05, anul 2014
Caracteristica succintă a Blocului Cntrului Medicilor de Familie
Mărimile: lungimea – m, lățimea – m, înălțimea 15m, numărul de nivele – 6
Particularități constructive:
Carcasă din beton armat; pereți din calcar, cărămidă; planșee în pod – beton armat, între etaje – beton armat, deasupra subsolului – beton armat.
Planșeul se exploatează, fiind prevăzut fără felinare și lucarne.
Caracteristica succintă a procesului tehnologic și încărcăturii combustibile – în blocul centrului medicilor de familie se realizează activități de prestare a serviciilor medicale pacienților, consultații pentru clienți, procurarea medicamentelor etc.
Prezența persoanelor: ziua 240 persoane.
Existentul de substanțe toxice, substanțe otrăvitoare, substanțe radioactive, sbstanțe puternic toxice – lipsesc. În depozitul farmaceutic unele depozitări de substanțe, precum și în secțiile de radiografie.Existentul de instalații se stingere a incendiilor și sistemul automat de incendiu – sistem automat de semnalizare în blocul centrului medicilor de familie, și sistem de stingere automat în încăperea depozitului farmaceutic.
Surse de apă – HI exteriori amplasat pe teritoriul Centrului Profilactic Constructorul.
Instalații de încălzire – autonomă cu apă – funcționează în baza sistemului de alimentare cu căldură centralizat. Sistem de ventilare – forțat prin refulare și aspirare,natural organizat și neorganizat.
Iluminatul și alimentarea cu energie – centralizat de la rețelele exterioare.
Mijloace extinctoare recomandate – stingătoare de incendiu cu CO2.
Existentul la obiectiv a tehnicii de intervenție, unități de pompieri, echipei benevole de pompieri, spumanților și altor mijloace extinctoare – la fiecare nivel stingătoare și hidranți interiori, echipa benevolă anriincendiară.
Existentul de spații de siguranță și bariere antifoc – planșeuri de subsol, între etaje, uși antifoc între nivele.
Existentul alimentării interne cu apă în caz de incendiu – 12 Hi interiori dotați cu furtunuri și țevi de refulare.
Date inițiale pentru calculul de forțe și mijloace
Tabelul 4.1
Notă:___________________________________________________________
Tabel generalizator al calculului de forțe și mijloace
Tabelul 4.2.
Notă:___________________________________________________________
Forțe și mijloace antrenate la lichidarea consecințelor situației excepționale (incendiului)
Tabelul 4.3.
Recomandări conducătorului la stingerea incendiului
De organizat cercetarea incendiului a încăperilor învecinate, inclusiv și a etajelor de sus și de desubt.
De întreprins măsuri de evacuare a persoanelor și de protecție a ieșirilor de evacuare.
Recomandări șefului statului major – operativ
De organizat sectoare de luptă.
Intensiv de efectuat cercetarea construcțiilor prin intermediul șefilor sectoarelor de luptă.
De chemat poliția pentru paza bunurilor materiale evacuate.
Recomandări pesoanei responsabile pentru tehnica securității
De luat măsuri de a preîntîmpina panica între personal.
De debranșat energia electrică de la panoul de distribuție din exterior.
De organizat posturi de control. În caz de necesitate de chemat ambulabnța și de organizat iluminarea încăperilor, oficiilor, sălilor de studii, sălile magazinului de mobilă.
Unele aspecte cu privire determinarea duratei de timp privind dezvoltarea incendiului și timpul de stingere este prezentat în coala grafică, nr.8.
Argumentarea economică
În compartimentul economia se conțin calcule ce au fost efectuate cu scopul determinării costului serviciilor unității de pompieri și salvatori privind intervenția la incendiu, accidente de proporții sau la calamități naturale.
5.1. Componența costului de producție.
Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii se reglementează de Standardul Național de Contabilitate 3 (S.N.C.-3). Acest standard se extinde asupra persoanelor juridice și fizice care desfășoară activități de producție, de comerț și de prestări de servicii.
Distingem consumuri și cheltuieli:
Consumuri – reprezintă surse utilizate pentru fabricarea produselor și prestarea serviciilor în scopul obținerii unui venit.
Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor și prestarea serviciilor în scoul obținerii unui venit. Consumurile se clasifică în consumuri directe și indirecte.
Consumuri directe – sunt consumurile indentificate nemijlocit pe un anumit produs sau obiect de cheltuieli. Consumrile directe cuprind consumuri directe de materiale, consumuri directe privnd retribuirea muncii (de manoperă), consumuri privind contribuțiile la asigurările sociale și medicale.
Consumuri indirecte – reprezintă consumuri care nu pot fi identificate direct pe un produs sau alt obiect concret de cheltuieli.Consumurile indirecte de producție cuprind consumurile aferente deservirii și conducerii subdiviziunilor de profucție, care nu pot fi incluse în mod direct în costul produselor finite (serviciilor prestate), aici fac parte plata de arendă, uzura mijloacelor fixe, paza, iluminarea, încălzirea, întreținerea personalului administrativ al secției, reparațiile curente.
În consumuri directe se includ:
1. Materiale
Pentru o intervenție la un incendiu sunt utilizate diferite substanțe de stingere a incendiului în dependență de factorul cel mai probabil care a provocat incendiu (în funcție de ce arde și unde arde) și anume de exemplu: apa care este cel mai răspîndit mijloc de stingere a incendiului, mai ieftin și mai ușor transportată la locul incendiuli; soluții de apă chimică, spumogene, pulbere, praf, bioxid de carbon, azot, spuma chimică, spumă aeromecanică, ș.a..
Salarizarea.
Principiile salarizării angajaților indiferent de tipul de proprietate a întreprinderii și formei de organizarea juridică se reglamentează de legea salarizării Nr. 847-XV din 14.02.2002 și legea Nr. 355-XVI din 23.12.2005 „Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar”. Totalitatea salariaților angajați prin contract de muncă la o firmă reprezintă resursele forței de muncă a firmei respective. Salariații pot fi grupați în funcție de vechimea de muncă, după vîrsta nivelului de studii primite, nivelul de calificare. Spre exemplu personalul unei unități de pompieri și salvatori este constituit din: comandatul unitatii ,loctiitorul comandatului unitatii, locțiitorul comandatului unității, inspector superior, inspector de stat, inspector de stat, inspector inferior, contabil, casier, plutonier de unitate. Iar în dependență de funcție pe care o deține angajatul, este calculat salariul.
3. Decontările pentru asigurarea obligatorie
Pentru asigurarea obligatorie ele se împart în 2 tipuri – decontări pentru asigurarea socială constituie 23% pentru persoana juridică și 6% pentru persoana fizică. Din salariu și decontări pentru asigurarea medicală constituie 3,5% atât pentru persoana juridică cât și cea fizică.
În consumuri directe se includ:
1. Uzura activelor materiale.
Reprezintă repartizarea sistemetică a valorii uzurabile a activităților materiale în decursul duratei de funcționare utilă. Uzura poate fi calculată prin mai multe metode, de exemplu prin metoda casării liniare – conduce la defalcări uniforme pe toată durata de funcționare utilă a activului și se calculează după formula:
U=(MF·Nuz)·100%
unde Nuz – norma uzurii (arată cîte % anuale din cost se uzează).
Nuz=100/D.f.u.
D.f,u -durata de funcționare utilă, care se i- a din catalogul M.F. și a activelor nemateriale.
2. Cheltuieli de birou (hîrtie, stilouri, registre);
3. Servicii comunale;
4. Cheltuieli administrative (Salariile administrației și decontările);
5. Paza;
6. Reparații curente.
5.2. Caracteristica unității speciale de pompieri și salvatori
Unitatea de pompieri și salvatori Nr.4 care se află în sectorul Botanica al Municipiul Chișinău, este împuternicită de a recepționa orice chemare în cazul unui incendiu sau a altei situații excepționale de a interveni cu tehnica antiincendiară care include mijloce tehnice pentru a preveni și a extinde stingerea incendiilor.
La ea se referă automobile de intervenție la incendiu și anume automobile de bază, care sunt destinate pentru transportarea substanțelor de stingere a incendiilor (apă, spumogen, gaze, pulbere) care include: mtopompe, automobile de stingere cu spumă.
.De exemplu:
ACI – 40 , ZIL-131, Mercedes 609 D, ACI-40, KAMAZ-43103, VOLVO , MAZ.
Automobile speciale de intervenție se referă la automobilele destinate pentru pentru efectuarea lucrărilor speciale la incendiu, ridicarea efectivului la înalțime, salvarea sinistraților de la etajele superioare ș.a. Aceasta include: autoscara de incendiu, autoelevator cotit, automobile cu linie de furtunuri, aotomobil de telecomunicație și iluminație pe timp de noapte, automobil pentru control tehnic. De exemplu: AS-30(131), AS-54Mercedes(2622), AEC-30 Bronto, L-60 scară manuală culisabilă.
În afară de automobile unitatea este dotată cu echipament special pentru pompieri – salvatori. Echipament hidraulic (furtunuri, scări manule, ferestrău electric, evacuator de gaze, generator de iluminare, funie de salvare, hîrleț, foarfece dielectric, cangă, rangă.). Echipament pentru efectuarea lucrărilor tehnice la incendiu și echpament personal al pompierului (aparate izolante, costum anticoloric, costum de luptă, cască de protecție, mănuși, cizme de chirză.).
Prntru o intervenție la incendiu în afară de tehnica antiincendiară mai sunt implicate forțe și mijloace: colaboratorii organelor direcției subunității, efectivul formațiunilor de salvare – deblocare, serviciul medical, serviciul M.O.P., serviciul genistic, serviciul de aprovizionare cu apă și gaze, membrii formațiunilor benevole de pompieri și efectivul subunității militare. Ei îndeplinesc sarcina în primul rând de a salva oamenii de sub ruine și de a evacua în locuri nepericuloase și a le acorda primul ajutor medical.
Detasamentul de Pompieri si Salvatori N4 sectorul Botanica se afla pe adresa Poamei 21. DPS N4 se ocupă cu lichidarea cosecințelor situațiilor excepționale pe teritoriul sectorului Botanica, municipiului Chișinău și localitaților apropiate. Inspectorii acestui detașament executa inspecțiile regulate in conformitate cu graficul controalelor al Supravegherii de Stat a Măsurilor Contra Incendiilor. Ei executa lecții teoretice și practice cu personalul cu răspundere în domeniu al întreprinderilor și cu echipe binevole de pompieri. Aceste echipe sunt create la unitațile economice cu un număr de personal mai mare 15 persoane. Ca și toate celelalte unitați militarizate, detașamentul participă la compețitii și sporturi aplicative popmierești, pentru aceasta se execută antrenamente regulate incluse în orarul zilnic al unitații.
Unitatea este amplasată în cadrul a patru cladiri:
blocul administrativ (etajul 1) si locative (căminul etajul 2,3,4)
blocul gărzii
blocul Serviciului de Protecție împotriva Gazului si Fumului
sala sportivă.
În blocul administrativ intră urmatoarele incăperi:
anticamera
biroul șefului de unitate
biroul locțiitorilor șefului de unitate
biroul inspectorului superior
biroul inspectorilor
biroul inspectorilor inferiori
contabilitatea
grupul sanitar.
În blocul garzii intră :
garajul cu auto speciale
dispeceratul
sala de ședință
sala de forța
sala de odihnă (dormitor)
bucătăria si sufrageria
încaperea pentru lucrări de reparație.
În blocul SPGF intră:
încăperea pentru păstrare a mijloacelor individuale de produție
încăperea pentru reparația MIP
încăperea pentru încărcarea MIP
În sala de sport intră:
efectiv terenul sportive
locul pentru antrenamente la înalțime
dușuri
grupul sanitar
duș
Evidenta autospecialelor din garajul DPS N4.
Tabelul 5.1.
Caracteristica tactico tehnica a automobilului de interventie ZIL 130 (AC-40).
Tabelul 5.2
Serviciul de gardă se organizează în schimburi a câte 24 de ore din efectivul gărzilor de serviciu al unității.
Componenta unei gărzii:
sef de gardă – lt. maj.
dispecerul – sg.
sofer – plt.
șofer – sg. maj.
șeful echipei SPGF – plt.
collaborator SPGF – sg.
pompier – sg.
pompier – sg.
pompier – sg. maj.
10.pompier – sg.
5. 3. Calculul costului a intervenției:
Determinarea costului serviciilor unitații speciale de pompieri și salvatori privind intervenția la incendiu
Date inițiale: C = Cdir + Cind
Cdir – consumuri directe;
Cindir – consumuri indirecte;
Consumuri directe:
Materiale
Apa: Verificarea hidranților de incendiu 40 m3 apă/an
Alimentarea autospecialelor 250 m3 apă/an
Alte scopuri 50 m3 apă/an
Aplicații, instruiri 35 m3 apă/an
Total anual – 375 m3apă/an × 24,4 lei = 9150 lei/an
Carburanți si lubrifianți – 9000l/an× 9,80lei/l=88200 lei/an
Spumogen – 500kg/an×25lei/kg = 12500lei/an.
Pulberi – 600kg/an×150 lei/kg=90000 lei/an.
Totalanual= 199850.
Salariile unei gărzi (12 persoane).
Șef de garda – 3500 lei/luna; 42000 lei/an;
Dispecerul – 3000 lei/luna; 36000 lei/an;
Șofer (2) – 2000 lei/luna; 24000 lei/an; 24000×2=48000 lei/an;
Șeful echipei SPGF -3000 lei/luna; 36000 lei/an;
Colaborator SPGF – 2500 lei/luna; 30000 lei/an;
Pompier (6) – 2500 lei/luna; 30000 lei/an;
Totalanual = 222000 lei/an.
Decontări.
Persoane juridice: – socială – 23%
– medicală – 3,5%
Dec = Sal × 0,265 = 222000 × 0.265=58830 lei;
Consdirescte total = 480680.
Consumuri indirecte:
Uzura
Pentru cladiri care costa 2 mln lei – 4%
2mln*4%=80000lei
Pentru autospeciale si utilaj care costa 400000 lei – 15%
400000*0,15=60000lei
Total uzura = Uzuracladir + Uzuraautosp = 140000 lei/an.
Cheltuieli de birou – 3000 lei/an.
Servicii comunale:
energia electrica 6000 kw × 2,6 lei = 15600 lei/an;
căldura 168Gcal × 730 lei = 122640 lei/an;
SunTV – 1920 lei/an;
autosalubritate – 3600 lei/an;
Totalan = 143760lei/an.
Reparații curente – 15000 lei/an.
Paza – 18000 lei/an.
Procurarea echipamentului antiincendiar :
– echipament hidraulic – 3000 lei/an;
– scări manuale – 13 992 lei/an;
– echipament pentru efectuarea lucrărilor tehnice la locul incendiului – 5 300 lei/an;
– echipamentul personal al pompierilor – 3 200 lei/an;
Totalechipament – 25 492 lei/an.
Cheltuieli administrative:
Salariile administrației:
Șeful unității – 6000 lei/lună; 72000 lei/an.
Adjunctul șefului – 5500 lei/lună; 66000 lei/an.
Inspector superior – 5000 lei/lună; 60000 lei/an.
Contabil – 4500 lei/lună; 54000 lei/an.
Casier – 4000 lei/luna; 48000 lei/an.
Secretara – 3000 lei/lună; 36000lei/an.
Inspector (2)- 8000 lei/lună; 96000lei/an.
Inspectori inferiori (2) – 7500 lei/luna; 90000 lei/an.
Plutonieri (4) – 12000 lei/lună; 144000 lei/an.
Șefi de gardă (4)- 14000 lei/lună, 168000 lei/an.
Șoferi (12) – 25600 lei/lună; 307200 lei/an.
Pompieri (18) – 45000 lei/lună; 540000 lei/an.
Sergenți(8) – 26000 lei/lună; 312000 lei/an.
Telefonist (4) – 12000 lei/lună; 144.000 lei/an.
Total sal adm = 2137200 lei/an.
Decontări.
Persoane juridice: – socială – 23,5%
– medicală – 3,5%
Dec = Sal × 0,265 = 2137200 × 0.265=566358 lei;
Dec= 566358 lei;
Cons indirescte total = 3048810.
Can = Cdir + Cind = 480680 + 3048810 =3529490 lei/an.
Pe parcusul unei luni se înregistrează aproximativ 100 de intervenții la incendiu astfel, în timp de un an vor avea loc cca 1200 de ieșiri.
Având suma consumurilor directe și indirecte putem să determinăm costul mediu a unei intervenții.
Cinterv. =( Cdir + Cind ) / Nr. ieșiri =3529490 lei/an /1200 ieșiri = 2930 lei.
Conform efectuării calculelor s-a stabilit suma cheltuielilor directe și indirecte, după care am determinat costul mediu anual al serviciilor unitații speciale de pompieri și salvatori din sectorul Botanica de pe str. Poamei 21 privind intervenția la incendiu, calamitate naturală, accidente de proporții, și totodată, deasemenea știind numărul aproximativ de ieșiri pe an se determină costul mediu a unei intervenții.
Calculul mijloacelor financiare necesare pentru intervenția în caz de incendiu la încăperea depozitului farmaceutic amplasat la nivelul I la inrare
Calculul unei intervenții la incendiu la încăperea depozitului farmaceutic unde conform datelor, a fost incendiat spațiul cu medicamente datorită interacțiunii unor medicamente și la apariția unui scurt circuit electric a panoului electric s-a declanșat un incendiu, apelul a fost recepționat de Unitatea de Pompieri și Salvatori din sectorul Botanica str. Poamei. La ieșire au participat două automobile: Mercedes 609D autospecială cu 7 persoane; și MAZ – cu capacitate cisternei te 8 tone si numarul efectivului =3. Autospecialele au sosit la locul incendiului în timp de 3 minute. În urma intervenției a avut loc localizarea incendiului și consecințelor lui. Se presupune că cauza incendiilor ar fi fost scurticuitul electric la ieșirea din funcțiune a panoului electric ziua în procesul de lucru.. Intervenția a durat timp de o oră. În sprijin au sosit o autocisterna de la DPS Ciocana astfel pentru intervenție s-au consumat 6l de benzină, 6l×18,5 lei = 111 lei, iar pentru motopompe s-au consumat 9l de motorină, 9l×18,2 lei=163,8 lei.
Total=274,8 lei/ieșire.
Pentru stingerea incendiului s-a utilizat 8l de spumogen, 8l×120 lei =960 lei/ieșire
Total materiale 1113,3
Lichidarea incendiului a durat timp de 1h.
Salariu unei gărzi
Șef de garda – 3500 lei/luna;
Dispecerul – 3000 lei/luna;
Șofer (2) – 2000 lei/luna;
Șeful echipei SPGF -3000 lei/luna;
Colaborator SPGF – 2500 lei/luna;
Pompier (6) – 2500 lei/luna;
Totallună = 31000 lei
1h=31000/169h/lună=183,4lei
Decontări. Persoane juridice:
– socială – 23,5%
– medicală – 3,5%
Dec = Sal × 183,4 × 0.265=48,6lei;
Cdir = 1113,6+183,4+48,601+650=1986.5lei
Concluzie: În urma efectuării calculelor care a inclus suma cheltuielilor directe și indirecte am determinat costul mediu anual al serviciilor unitații speciale de pompieri și salvatori privind intervenția la incendiu,calamități naturale, accidente de proporții, și totodată, știind numărul aproximativ de ieșiri pe an am determinat costul mediu a unei intervenții.
SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
6.1. Legislația privind asigurarea securității angajaților
Protecția sănătății angajaților, asigurarea condițiilor inofensive de muncă, prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale este una din cele mai importante sarcini ale Guvernului Republicii Moldova.
Securitatea și sănătatea în muncă reprezintă un sistem de măsuri și mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, curative și profilactice, care acționează în baza actelor legislative și a altor acte normative și care asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătății și menținerea capacității lui de lucru în procesul muncii.
Legile, standardele, normele, regulile, instrucțiunile de securitate și sănătate în muncă, de securitate la incendii sunt obligatorii pentru toate persoanele cu funcții de răspundere și angajați.
Acțiunea legislației de securitate și sănătate în muncă a omului se extinde asupra tuturor angajaților, care se află în relații de muncă cu întreprinderile și instituțiile de învățămînt de diferite forme de proprietate.
Conform Codului Muncii al R.M. (art.222), principalele direcții ale politicii de stat în domeniul securității și sănătății omului sunt:
asigurarea priorității privind păstrarea vieții și sănătății salariaților;
emiterea și aplicarea actelor normative privind securitatea și sănătatea omului;
coordonarea activităților în domeniul securității muncii și protecției mediului;
supravegherea și controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul securității muncii;
sprijinirea controlului obștesc asupra respectării drepturilor și intereselor legitime ale salariaților în domeniul securității;
cercetarea și evidența accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;
protecția intereselor legitime ale salariaților;
stabilirea compensațiilor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și/sau periculoase, ce nu pot fi înlăturate în condițiile nivelului tehnic actual al producției și al organizării muncii;
propagarea experienței avansate în domeniul securității muncii;
participarea autorităților publice la realizarea măsurilor de securitate a muncii;
pregătirea și reciclarea specialiștilor în domeniul securității muncii;
organizarea evidenței statistice de stat privind condițiile de muncă, accidentele de muncă, bolile profesionale și consecințele materiale ale acestora;
asigurarea funcționării sistemului informațional unic în domeniul securității muncii;
colaborarea internațională în domeniul securității muncii;
contribuirea la crearea condițiilor de muncă nepericuloase, la elaborarea și utilizarea tehnicii și a tehnologiilor, la producerea mijloacelor de protecție individuală și colectivă a salariaților;
reglementarea asigurării salariaților cu echipament de protecție individuală și colectivă, cu încăperi și instalații sanitar-sociale, cu mijloace curativ-profilactice din contul angajatorului.
Activitatea privind asigurarea securității împotriva incendiilor trebuie să se efectueze nu numai de personalul administrativ al întreprinderilor și organizațiilor, dar de întreg personalul de specialiști și angajați, indiferent de situația lor de serviciu.
Pentru a asigura securitatea împotriva incendiilor a obiectelor la un nivel sporit este necesar de a studia multilateral pericolul de incendiu cauzele apariției incendiilor, a alege cele mai efective metode și procedee de preîntâmpinare a lor, iar în caz de apariție, acestea să fie lichidate cu pagube pentru gospodăria națională.
Profilaxia incendiilor este un complex de măsuri tehnico-inginerești și organizatorice îndreptate spre asigurarea protecției împotriva incendiilor a obiectivelor de orice gen.
În conformitate cu legislația în vigoare, responsabilitatea pentru asigurarea securității împotriva incendiilor o poartă conducătorii, care sunt obligați:
să asigure elaborarea instrucțiunilor privind măsurile de securitate împotriva incendiilor pentru toate subdiviziunile și unele lucrări ce țin de pericolul de incendiu;
să asigure obiectivul cu mijloace de stingere a incendiilor de comunicare și să le întrețină în stare de funcționare permanentă;
să asigure subdiviziunile obiectivului cu mijloace de propagandă împotriva incendiilor (panouri, machete);
să urmărească starea de funcționare a tuturor sistemelor și instalațiilor, să ia măsuri de înlăturare a neajunsurilor depistate;
să explice angajaților instrucțiunile și regulile securității împotriva incendiilor, care sunt în vigoare la obiectivul dat.
6.2. Evaluarea factorilor de risc și aprecierea intensității influenței acestora în diverse situații de urgență
În cazul unui incendiu, factorii care prezintă un pericol și care au o influență negativă asupra omului sunt:
Focul deschis și scînteile;
Temperatura înaltă a mediului înconjurător ;
Produsele toxice ale arderii;
Fumul;
Concentrația scăzută a oxigenului;
Prăbușirea pereților clădirii, agregaztelor, instalațiilor etc.
Arderea este o reacție chimică însoțită de dezvoltare de căldură și emisie de lumină (flacără). În condiții obișnuite, arderea reprezintă un proces deoxidare sau de aociere între swubstanțele combustibile și oxigenul din aer.
Produsele de ardere și de descompunere care rezultă pe timpul oncendiului sunt în general părți componente ale fumului, flăcări și o serie de gaze ca produse de ardere.
Analizînd evoluția unui incendiu produs la obiectivul examinat, în spațiu închis, avînd în vedere variația temperaturii în raport de de timp, se pot distinge 3 faze care se caracterizează în mod diferit.
În prima fază după aprinderea unui material combustibil de la o sursă de căldură, se constată o creștere relativ lentă a temperaturii în spațiul respectiv, arderea propagîndu-se la materialele din vecinătate, manifestîndu-se cu o intensitate din ce în ce mai mare.
Temperatura crește foarte rapid, determinînd cea dea doua fază deardre activă, și ca urmare incendiul devine în plină desfășurare. Creșterea temperaturii continuă pînă ce se stabilește un echilibru între călldura degajată în încăperea respectivă și pierderea de căldură prin pereți, în mediul ambiant. Cea de a treia fază (regresia) se caracterizează prin scădera temperaturii, aportului de căldură fiind inferior pierderilor. În faza deardere activă ca și în cea de regresie temperaturile sunt atît de ridicate, încît există pericolul propagării incendiului prin flăcări și radiațiație termică.
În urma arderii substanțelor și materialelor combustibile se degajă căldură, care la locul incendiului este absorbită de produsele rezultate din ardere și de mediul înconjurător.
Fumul ca produs vizibil al majorității procselor deardere este format din particule nearse ale materialului care arde, din vapori și gaze, care dau un colorit caracteristic, miros și gust. Fumul degajat la incendii diferă în mare măsură în ceea ce privește concentrația, aspectul și natura componentelor. Se poate prezenta ca o emanație slab colorată care conține produse de descompunere sau de condensare, ori sub forma unor nori negri încărcați cu funingine. La un incendiu normal nu se poate stabili exact procentul de masă combustibilă care se transformă în fum. Cantitatea de funingine care se formează în timpul unei arderi incomplete este variabilă și depinde de natura combustibilului, de mărimea focarului și de condițiile de ventilare a încăperilor.
Flacăra se poate defini ca o masă de gaze care dezvoltă lumină și căldură, prin urmare a unor reacții chimice foarte exotermice. Flăcările se pot produce în reacțiile de combinare ale substanțelor și materialelor combustibile, cu aerul sau oxigenul, și uneori, în reacțiile unor substanțe incombustibile, atunci când se combină cu anumite gaze, cum sunt clorul și hidrogenul. Flacăra este rezultatul exlusiv al arderii gazelor. Corpurile solide ajung la satrea de incandescentă în situația în care reacțiile se produc fără flăcări, ele ard cu flacără numai atunci cînd substanțele din care sunt compuse se transformă în gaze combustibile sub acțiunea căldurii. Flăcările prezintă cîteva caracteristici de o reală importanță pe timpul operațiilor de stingere a incendiilor, ca de exemplu culoarea și temperatură. Unele flăcări sunt luminoase, altele neluminoase.
Exploziile constituie un mare pericol la stingerea incendiului, deoarece incendiu a apărut într-un depozit farmaceutic de produse farmaceutice. Deaceea se impune ca pe timpul incendiului comandantul intervenției să ia toate măsurile pentru îndepărtarea pericolului de explozie, adică să înlăture condițiile care favorizează formarea amestecurilor exploziei (gazem vapori, aflux de aer, surse de aprindere etc.).
6.3. Măsurile de sanitărie industrială și igienă a muncii
Măsurile sanitare elaborate în domeniul igienii muncii au ca scop:
prevenirea îmbolnăvirilor și depistarea lor în stadii incipiente, reducerea morbidității, mortalității, mărirea logevității și a duratei biologice active;
menținerea și fortificarea sănătății;
sporirea capacității de muncă și aprotului social în colectivele de muncă.
În scopul protecției efectivului deacțiunea dăunătoare a iradierii termice și temperaturile înalte, efectivul va fi protejat cu echipament special de protecție.
Surplusurilede căldură și umiditate vor fi evacuate din încăperile de producție cu ajutorul deschiderii ușilor și ferestrelor, și prin crearea unei presiuni interioare cu ajutorul sistemului de ventilare.
Pentru protecția efectivului de suprasolicitare în timpul stingerii, ei trebuie pe rînd să se schimbe.
Efectivul trebuie să fie echipat cu echipament de protecție performant și curat.
6.4. Măsuri privind recunoașterea la incendiu
Recunoașterea la incendiu se efectuează permanent de la deplasarea echipelor de pompieri și salvatori și pînă la lichidarea lui.
Scopul recunoașterii prevede colectarea informației despre incendiu în scopul aprecierii situației și deterrminarea măsurilor de oraganizare a acțiunilor.
Recunoașterea este obligată să aprecieze:
obiectul incendiat, locul și dimensiunile incendiului, căile de extindere ale focului;
direcțiile și căile posibile de întroducere a forțelor și mijloacelor;
pericolul de explozie, intoxicare, surpare, prezența substanțelor inflamabile, a instalațiilor electrice sub tensiune;
necesitatea evacuării bunurilor materiale și protecției lor de foc, fum și apă;
necesitatea și locurile deschiderii straturilor acoperitoare și demontării construcțiilor;
sursele de apă apropiate și modalitățile de utilizare ale lor;
instalațiile de stingere a incendiului și ordinea de a le pune în funcțiune.
Persoanele antrenate la recunoaștere sunt obligate:
să aprecieze cele mai favorabile, scurte și inofensive direcții de deplasare;
să utilizeze mijloacele tehnice din dotație, documentația și comunicările persoanelor, care cunosc construcția și amenajarea interioară a clădirilor, procesele tehnologice și utilajului industrial;
să se deplaseze unul după altul pe lînga pereții capitali sau cu goluri studiind condițiile ambiante și să memorizeze (la posibilitate – să însemne) calea parcursă;
să deschidă ușile atent asigurând cu o pânză protecția de flăcări eliminate sau gaze incandescente;
să nu intre cu foc activ în încăperi, unde sunt depozitate substanțe ușor inflamabile;
în încăperi, unde sunt montate instalațiile electrice, aparate care funcționează sub presiune, sunt depozitate substanțe explozive, toxice, radioactive, se admite intrarea după coordonare cu personalul de deservire și respectînd recomandările administrației obiectului;
să deschidă și să verifice încăperile situate în direcția extinderii posibile a focului ori a fumului;
să urmărească fiabilitatea construcțiilor;
să intreprindă măsuri pentru limitarea extinderii focului și a fumului prin toate mijloacele accesibile la depistarea focarului arderii să asigure stingerea lui;
să asigure securitatea oamenilor călăuzindu-i în locuri inofensive cu acordarea urgentă a ajutorului pentru sinistrați;
să intreprindă măsuri de protecție a bunurilor materiale și a utilajului de deteriorare;
să mențină legătură permanentă cu conducătorul stingerii incendiului, cu ștabul operativ la incendiu informînd rezultatele recunoașterii.
La efectuarea recunoașterii în diferite direcții concomitent se crează cîteva grupe de recunoaștere în fruntea cărora se numesc specialiști mai calificați. Componența grupelor nu poate fi mai mică de două persoane. La obținerea informației despre persoanele aflate în încăperile incendiate componența grupelor se majorează (nu mai puțin de trei persoane) pentru a acorda ajutor sinistraților. De asemenea echipe din cel puțin trei persoane efectuează recunoașterea la incendii în subsoluri, clădiri cu multe etaje, planificare compusă, cît și în încăperi cu grad sporit de concentrație a fumului ori a gazelor.
Angajații organizațiilor pot fi admiși la recunoașterea incendiului numai după instruirea lor, care prevede:
formarea echipelor binevole de pompieri și aprecierea funcțiilor lor;
dirijarea operațiilor la stingerea incendiului;
anunțarea izbucnirii incendiului la unitatea de pompieri și salvatori și la administrația organizatiei;
organizarea evacuării persoanelor și a bunurilor materiale: ordinea evacuării și mijloacele utilizate, traseele fluxurilor, zone de protecție la evacuare și măsurile de securitate;
utilizarea mijloacelor tehnice la stingerea incendiului: hidranți, stingătoare de foc și alte dispozitive;
aprecierea altor măsuri de apărare împotriva incendiilor: întreruperea alimentării cu energie electrică, gaz, materie primă și alte surse, stoparea funcționării utilajului și a ventilației, apărarea impotriva efectelor incendiilor.
.6.5. Modalitatea de acționare în caz de incendiu
Fiecare angajat (cetățean) la depistarea incendiului sau a semnelor de ardere (fumegări, miros de ars, ridicarea temperaturii aerului, etc) este obligat:
să comunice urgent despre aceasta serviciului de pompieri și salvatori, numind adresa obiectivului, precum și numele și prenumele său;
să ia măsurile posibile de evacuare a persoanelor, de stingere a incendiului și de salvare (păstrare) a bunurilor materiale;
concomitent să comunice conducătorilor superiori (vecinilor) referitor la situația creată.
Persoanele responsabile de organizarea apărării împotriva incendiilor sunt obligate:
să comunice (să dubleze comunicarea) despre izbucnirea incendiului la serviciul de pompieri și salvatori, să informeze conducerea ierarhic superioară, responsabilul de serviciu (dispecerul);
să organizeze imediat salvarea angajaților (în caz de pericol pentru viața lor) folosind în acest scop forțele și mijloacele existente;
să verifice daca sunt conectate și puse în funcțiune sistemele automate de apărare impotriva incendiilor (de înștiințare a persoanelor în caz de incendiu, de stingere a incendiului, de protecție contra fumului etc.);
să organizeze deconectarea, în caz de necesitate, a energiei electrice(cu excepția sistemelor de apărare împotriva incendiilor);
să asigure oprirea funcționării aparatelor, agregatelor, mecanismelor de transportare cu închiderea dispozitivelor de alimentare cu materie primă, gaz, abur și apă;
să întrerupă funcționarea sistemelor de ventilație în încăperile incendiate, avariate și învecinate cu ele;
să ia alte măsuri ce contribuie la limitarea extinderii incendiului și pătrunderii fumului în încăperilor clădirii;
să întrerupă toate lucrările în clădire cu excepția activității de lichidare a incendiului;
să evacueze în afara limitelor zonei periculoase toți angajații care nu participă la acțiunile de stingere a incendiului;
să asigure conducerea generală a acțiunilor de stingere a incendiului (luînd în considerație particularitățile specifice ale obiectului) pînă la sosirea echipelor de pompieri și salvatori;
să asigure respectarea prevederilor de securitate de către angajații antrenați la acțiunile de stingere a incendiului;
să organizeze, concomitent cu stingerea incendiului, evacuarea și protecția bunurilor materiale;
să organizeze întîmpinarea echipelor de pompieri și salvatori;
să acorde ajutor privind aprecierea celor mai scurte și inofensive căi de acces la focarul incendiului;
să comunice echipelor de pompieri și salvatori antrenate la lucrările prioritare de salvare-deblocare informații privind existența la obiect a substanțelor explozive (toxice) utilizate sau păstrate.
La sosirea echipelor de pompieri și salvatori conducătorul organizației (persoana care execută funcția) este obligat să informeze conducătorul acțiunilor de stingere a incendiului despre:
particularitățile tehnologice și constructive ale obiectului, construcțiilor și instalațiilor alăturate;
cantitatea și pericolul de incendiu a materialelor, substanțelor și produselor, care se utilizează sau se păstrează;
alte date necesare lichidării cu succes a incendiului, evacuării persoanelor și salvării bunurilor materiale.
Totodată, la necesitate, se organizează atragerea forțelor și mijloacelor obiectului pentru realizarea măsurilor necesare de lichidare a incendiului și de limitare a extinderii lui.
6.6. Măsurile de securitate la stingerea incendiului
Securitatea antiincendiară sunt măsurile care se iau pentru înlăturarea tuturor factorilor care ar putea duce la incendiu, iar în cazul apariției lui se iau măsuri de lichidare a lui, de salvare a oamenilor și a bunurilor materiale. Sursa principală de incendiu în centrul medicilor de familie sunt scurcircuitele în instalațiile electrice, sistemul de alimenatre cu gaze pentru serviciul 903, nerespectarea cerințelor la păsrtarea și depozitarea produselor farmceutice, a medicamentelor, a substanțelor inflamabile prevăzute în depozite speciale, la nerespectarea regimului antiincendiar etc. Scurtcircuitele duc la încălzirea conductorilor, ceea ce poate duce la aprinderea izolației, topirea ei, producerea de scîntei. Aprinderea izolației are loc de asemenea și în locurile unde contactele sunt necalitative. Se poate de spus că pentru asigurarea securității antiincendiare trebuie de supravegheat sistematic de starea tehnică a sistemelor și de respectat regulile securității și exploatării instalațiilor electrice.
Pericolul electrocutării la efectuarea lucrărilor de stingerea a incendiului în blocul Centrului Medicilor de Familie constă în atingerea involuntară a suprafețelor instalațiilor electrice, cu părțile conductoare sau corpurile mașinilor ce au nimerit sub tensiune în rezultatul unor defecte de izolație nu emit semnale etc. Reacția omului la curentul electric apare doar după trecerea lui prin corpul uman. Aceste aspecte pot fi menționate și când instalația nu este scoasă de sub tensiune și se aplică incorect substanțele de stingere a incendiului.
Valoarea curentului ce se scurge prin corpul omului este factorul principal de care depinde rezultatul electrocutării: cu cât este mai mare curentul, cu atât este mai periculoasă acțiunea lui. Omul începe să simtă curentul ce se scurge prin corp la valori relativ mici – 0,5…1,5 mA, numit curent simțit. Curentul cu valoarea de 10…15 mA la scurgere prin corp provoacă contracții involuntare ale mușchilor mâinilor și omul nu se poate elibera sine stătător de contactul cu părțile conductoare. Curentul cu asemenea valoare poartă denumirea de curent de reținere sau curent de contracție.
Curenții cu valoarea de 50…80 mA sunt numiți curenți de fibrilație, deoarece la scurgerea lor prin corp încep să lucreze haotic inima și plămânii și poate avea loc oprirea activității lor. Curentul cu valoarea mai mare de 100 mA este considerat curent mortal.
Cunoscând pericolul acțiunii curentului electric asupra organismului uman în activitatea stingere a incendiului atît din partea pompierilor cît și a personalului echipei benevole antiincendiare trebuie să fie utilizate un șir de măsuri și mijloace de protecție cu caracter organizatoric și tehnic.
Principalele măsuri organizatorice sunt:
– îngrădirea părților conductoare sau amplasarea acestora la înălțimi inaccesibile;
– folosirea sistemelor de blocare, de semnalizare, a placardelor avertizoare;
– folosirea mijloacelor individuale de protecție.
Măsurile tehnice de bază sunt:
– izolarea părților conductoare (ordinară, dublă, sporită, suplimentară);
– protecția prin legare la pământ – unirea în mod voit cu priza de pământ a părților metalice ale instalațiilor electrice (IE), care în mod normal nu se află sub tensiune, dar care pot nimeri sub tensiune din cauza unor defecte de izolație;
– protecția prin legare la conductorul de nul – unirea în mod voit a părților metalice ale IE, care în mod normal nu se află sub tensiune, cu firul nul de protecție direct legat la pământ;
– deconectarea de protecție – se folosește frecvent în rețelele cu punctul neutru izolat.
În caz de incendiu este necesar de deconectat sursele de energie electrică și de deconectat conducta de gaze ce duce spre încăperile servicului 903. Coridoarele blocului medicilor de familie sunt dotate cu stingătoare de incendiu, hidranți incendiari, iar în locurile unde prezintă pericol sporit de incendiu (stație electrică, depozit de produse farmaceutice etc.) adăugător sunt dotate cu stingătoare conform normelor în vigoare cu privire la proiectarea unor astfel de construcții.
Securitatea la incendiu se efectuează prin organizarea măsurilor și mijloacelor tehnice, care exlud posibilitatea bizbucnirii incendiului. La categoria dată de mijloace se raportă sistzemul de detecție și alarmare în caz de incendiu.
Pericolul de incendiu îl reprezintă următoarele cauze:
– Neglijențe în lucru cu focul;
– Scurtcircuitul, supraîncărcarea și rezistența la mari treceri în rețelele și instalațiile electrice;
– Incălcarea regimului antiincendiar;
– Descărcări electrice etc.
Activiatatea personalului la stingerea incendiilor se permite numai după dotare cu următoarele dispozitive individuale de protecție: costum de protecție, cască, centură de siguranță, cîrlig de siguranță, cizme, toporaș, mănuși, aparat izolant (mască-antigaz).
La stingerea incendiilor în încăperile din pod sau pe acoperiș categoric se interzice deplasarea pe învelitoare suspendată ori pe sectoare ale acoperișului cu semne de ardere. Pentru a reduce concentrația gazelor sau a vaporilor încăperile (sectoarele) se stropesc cu geturi de apă dispersată.
La necesitatea deplăsării scărilor este necesar de a informa angajații care sau ridicat pe ele indicând locul nou de amplasare a lor ori alte modalități de coborîre.
Pentru a începe dezvelirea și demontarea construcțiilor este necesar de a deconecta rețelele și aparatele electrice și de gaz, amplasate pe sectorul lucrărilor și-n apropierea lor. Pentru a exclude căderea instalațiilor verticale suspendate (țevi metalice, instalații de fixare ș.a.) la demontarea construcțiilor incendiate nu se admite deranjarea consolidării lor ( suporturilor, distanțierilor, tiranților ș.a.). Doborârea pilonilor arși, a coșurilor de fum sau a elementelor clădirilor se efectuează sub conducerea conducătorului stingerii incendiului și numai după înlăturarea din zona cu pericol a oamenilor și unităților tehnice.
Se admite acoperirea cablurilor numai cu tensiunea în rețea nu mai mare de 220 V și în cazul cînd este exclusă altă modalitate de deconectare. Acest lucru se efectuează sub supravegherea conducatorului lucrărilor de către persoane cu practica bogată de activitate și dotate cu mănuși dielectrice și încălțăminte din cauciuc.
Activând cu spumă, substanțe spumogene și agenți de umectare este necesar de a exclude pătrunderea lor în ochi sau tegument. Dacă picături sau stropi de spumanți au nimerit în ochi ei se spală cu soluție de 2 % de acid boric, apoi cu o cantitate mare de apă. La nimerirea spumei sau a soluției pe față sau mâini, deasemenea se spală minuțios cu apă.
La stingerea incendiului sau la lichidarea avariilor conducătorilor auto (motoriștilor) se interzice fără comandă:
să alimenteze cu apă (spumă, alte substanțe stingătoare, energie electrică ș.a.) ori să intrerupă alimentarea cu ele;
să schimbe locul staționării autovehicolelor (motopompelor);
să efectueze orice acțiuni cu autoscările și ascensoarele articulate;
să lasă fără supraveghere autovehicolele și motopompele în funcțiune.
La lucrări pe timp de noapte stațiile de pompare, aparatele de măsurare, panourile de comandă ale mașinilor de stins incendii în mod obligatoriu se iluminează.
Nu se admite utilizarea stingătoarelor cu spumă:
la stingerea aparatelor și instalațiilor electrice alimentate cu energie electrică de tensiune mai mare de 36V;
la stingerea substanțelor și materialelor care reacționează cu apa ori în cazurile cînd contactul cu apa poate provoca fierbere, erupții, explozii, intensificarea arderii sau alte situații periculoase.
Conducătorul stingerii incendiului are dreptul să permită pentru personal abateri de la cerințele de securitate stabilite numai în cazurile cînd la respectarea lor este imposibilă de a acorda ajutor sinistraților, de a preveni pericolul exploziei, a prăbușirilor cu urmări grave, extinderea incendiului ori alte cazuri de forță majoră.
Orientarea principală a actiunilor la incendiu este direcția unde a apărut pericol pentru viața oamenilor, primejdie de explozie, de extindere intensivă a focului și unde activitatea subunităților va avea succes la stingerea incendiului. După concentrarea forțelor și mijloacelor în direcția principală se introduc în acțiune forțe și mijloace în altă direcție. Stingerea cu succes a incendiului în mare măsură depinde de introducerea la timp a primei țevi în direcția principală.
Direcția principală de acțiune la incendiu se apreciază după următoarele principii:
dacă arde o parte a obiectului și focul se extinde asupra altor zone ale lui sau asupra edificiilor vecine, atunci forțele și mijloacele se concentreză pe sectoarele, unde extinderea continuă a lui poate provoca prejudiciul cel mai mare;
dacă incendiul amenință vieți omenești și salvarea lor este imposibilă fără aplicarea furtunurilor, atunci forțele și mijloacele se concentrează la lucrările de salvare;
în cazul, cînd arde un edificiu separat și pericolul de extindere a focului asupra clădirilor vecine lipsește, atunci forțele și mijloacele principale se concentreză și se aplică în zonele arderii mai intense;
la apariția pericolului de explozie forțele și mijloacele se concentreză în zonele, unde activitatea echipelor va exclude explozia;
dacă arde o clădire, care este mai puțin valoroasă, dar s-a creat pericol pentru obiectul vecin, atunci forțele și mijloacele principale se concentreză și se pun în acțiune din partea clădirii (instalației), care nu arde.
Echipamentul individual de protecție include orice tip de echipament ce se intenționează a fi utilzat în scopul protejării acestora împotriva unui pericol asupra securității sănătății în muncă.
Echipamentul individual de protecție trebuie bsă fie utilizat numai după ce s-au luat măsurile de prevenire a potențialelor pericole rămase.
Echipamentul individual de protecție în principiu trebuie să fie folosit doar de către o singură persoană.
Costumul de protecție – în raport de destinație, costumele de protecție anticalorică sunt:
tip apropiere norma;
tip pătrundere normal;
tip apropiere ușor;
tip pătrundere greu.
a)Costumul de protecție anticalorică tip apropiere normal – asigură protecția pompierului în condițiile impuse de lucru în vecinătatea surselor foarte intense de căldură radiantă și a contactului accidental cu flăcările. Este confecționat din ăînza deazbest aluminizată, căptușit cu pînză de bumbac rezistentă la acțiunile mecanice. Se compune din următoarele părți :
– Bluza strtînsă pe talie cu sicana de etanșare ;
– Pantaloni cu burfuf lateral și bretele reglabile ;
– Gluga detașabilă cu casca interioară și vizor duplex antisol;
– Mănuși cu un singur deget;
– Cizme scurte de protecție cu dubluri interioare din pîslă.
Greutatea totală a costumului este de cca 7kg.
b) Costumul de protecție anticalorică tip pătrundere normal – asigură protecția pompierilor la incendii în condițiile trecerii prin culuare, flăcări sau în timpul lucrului în incintă cu temperatura de pînă la 250 grade, al contactului caloric intermitent și atmosfera respirabilă. La fel cași costumul de apropiere normală, este confecționat din pînză de azbest alumizată căptușit cu pînza de bumbac. Se compune din bluza cu gluga atașată, etanșă pe talie, cu casca interioară și vizor duplex matalizat și locaș dorsal pentru aparat de repirație, precum și din pantoloni, mănuși și cizme de aceiași construcție ca și în cazul costumului de protecție anticalorică tip apropiere normală. Greutatea costumului este de cca 10kg.
c) Costumul de protecție anticalorică tip apropiere ușor – asigură protecția pompierilor la incendii în condițiile apropierii la 2-3m desursele radoante puternice, cu evitarea contactului caloric. Este confecționat din pînză de azbest aluminizată, căptușit cu pînză de bumbac rezistentă și se compune din următoarele părți:
– Haina lungă pînă la genunchi ;
– cizme înalte pînă la șold, cu dubluri interioare din pîslă ;
– glugă detașabilă cu casca interioară din textolit și vizori din geam duplex antisol ;
– mănuși cu un singur deget
Greutatea completului este de cca7 kg.
d) Costumul de protecție anticalorică tip pătrundere greu – asigură protecția pompierelor la incendii în condițiile impuse de pătrunderea prin flăcări, cu treceri de scufundarea sau lucrul în incinte încălzite la peste 250 grade și cu atmosfera irespirabilă. Se compune din următoarele părți:
– combinenzon cu gluga și cizme etanșe avînd practicată o deschizătură dorsală cu locas pentru aparat de respirație;
– Gluga este prevăzută cu casca interioară și vizor metalizat, iar cizmele sunt dublate în interior cu pîslă;
– Mănuși cu un deget.
Greutatea costumului este de cca 15kg.
Cască de protecție – este confecționată din straturi de țesătură de bumbac împregnate cu un lac special. Ca materiale pentru țesătură se mai pot folosi fibre de sticlă sau sintetice. La partea superioară casca este prevăzută cu o nervură longitudinală pentru întărire. În interiorul căștii se găsește sistemul de protecție și fixare compus din tampoane de masă plastică sau cauciuc spongios, curelușe de pînză, ramă din mesină și șnur textil pentru ajustare. Pentru fixare pe cap casca este prevăzută cu două curelușe din piele și o cataramă. După folosire casac se curăță prin ștergere cu apă în care este dizolvat cu săpu, se remediază eventualele defectțiuni ale sistemului de protecție și fixare pe cap.
Echipament pompieresc – accesoriile pentru salvări și prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la intervenții, în vederea asigurării împotriva căderii, salvării oamenilor și animalelor, a evacuării bunurilor materiale, precum și acordării primelor îngrijiri medicale. Din grupa accesoriilor pentru salvări și prim ajutor medical fac parte : centura de siguranță ; cîrligul de siguranță; coarda și cordița pentru salvare ; completul de salvare de la înălțime ; perna pneumatică de salvare, aparatul de inhalat oxigen și trusa medicală.
Centrura de siguranță – este destinată asigurării împotriva căderilor pe timpul lucrului la înălțimi, executării autosalvărilor și salvărilor, precum și portului diferitelor accesorii.
Cîrligul de siguranță – este confecționat din oțel și are o clapă mobilă prevăzută cu arc și sistem de închidere de siguranță.
BIBLIOGRAFIE
P.Bălulescu, I. Crăciun. Agenda pompierului. Editura Tehnică, București, 1993.
P. Bălulescu. Stingerea incendiilor. Editura Tehnică, București, 1981.
Metodica instrucției tactice de specialitate a subunităților de pompieri. Partea I. Ministerul de Interne, Comandamentul Pompierilor, București, Serviciul Editorial și Cinematografic, 1988.
P. Bălulescu, V. Măcriș. Prevenirea incendiilor, Editura Tehnică, 1979.
P. Bălulescu, V. Măcriș, Prevenirea incendiilor, București, Editura Tehnică, 1979, 408 p.
I. Crăciun, V. Lencu, S. Calota. Stabilirea și prevenirea cauzelor de incendii. București, Editura Tehnică, 1993, 184 p.
E. Olaru. Protecția împotriva incendiilor. Chișinău, U.T.M., 2000, 60 p.
RT DSE 1. 01 – 2005 Reglamentarea tehnică”Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova”, Chișinău, 2008(HG nr.1159 din 24.10.2007).
NCM E. 03.03 – 2003. Dotarea clădirilor și instalațiilor cu sisteme automate de semnalizare și stingere a incendiilor. Chișinău, 2003.
NCM E. 03.03 – 2001(MSN 2.02.01.97) Protecția împotriva incendiilor a clădirilor și instalațiilor. Chișinău, 2001.
NCM E. 03.03 – 2004. Instalații automate de stingere și semnalizare a incendiilor. Normativ pentru proiectare. Chișinău, 2004.
NCM E. 03.03 – 2004. Determinarea categoriilor de pericol de explozie-incendiu și de incendiu a încăperilor și clădirilor. Chișinău, 2004.
Serbu Traiean, Flucuș Ioan. Instalații speciale de protecție împotriva incendiilor. Vol.2. Academia de Poliție „Al. Ioan Cuza”, Facultatea de pompieri, 1994.
Benescu Vasile, Moței Constantin, Mocioi Ionel-alin. Tehnica și tactica intervențiilor. Vol.3. Academia de Poliție „Al. Ioan Cuza”, Facultatea de pompieri, 1998.
20. Programe de pregătire în domeniul protecției civile, Departamentul PC și SE, Chișinău, 1999
24. Recomandări metodice de organizare a conducerii protecției civile, Chișinău , 1996
25. Metodiceschie recomendații po oțenchi sostoiania grajdanscoi zașcitî raiona, munițipia, slujbî, obiecta ăconomichi, Chișinău, 1996
26. Material metodic pentru conducătorii și specialiștii PC a întreprinderilor, Chișinău, 1996
27. NRS 35-04-09:2002 Reguli de securitatela explaotarea vaselor sub presiune, Chișinău, 2002
29. Reguli de exploatare inofensivă a instalațiilor frigorifere cu amoniac, Chișinău, 2000
Î n c h e i e r e
Cercetarea prezentată în această teză a avut ca scop final, evaluaea pericolului de incendiu la Centrul Medicilor de Familie, sectorul Botanica.
Reieșind din caracteristica tehnică a uinstituției menționate anterior și amplasarea ei teritorială, în blocul dat în orice moment de timp pot apărea incendii. Pentru evitarea unor astefel de situații este necesar ca construcțiile și instalațiile să corespundă cerințelor de securitate la incendiu, iar efectivul instituției date cît și vizitatorii să fie instruiți cu elementele de bază.
În lucrarea dată este realizată o analizaă la gradul de corespundere sau necorespundere din punct de vedere antiincendir, se abordează o gamă largă de probleme și soluții privind evotarea situațiilor neplăcute. Se simulează o situație precum s-a declanșat incendiul, corespunzător se realizează măsurile privind organizarea intervenției, măsurile de securitate, se realizează calculu economic privind intervenția echipei de pompieri.
Cercetarea s-a atins scopul și poate veni cu unele propuneri de îmbunătățire a sistemului de asigurare incendiar.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Centrul Medicilor de Familie din Chisinau Si Riscul de Incendii (ID: 162086)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.