Bauturile Carbogazoase

Băuturile carbogazoase sunt preferatele societății din sec. 21, în fiecare an consumându-se tone de astfel de lichide. Băuturile carbogazoase sunt non-alcoolice, fiind preparate din apa, cafeină și un agent aromatizat. Există totuși posibilitatea ca și în aceste băuturi să se găsească suc de fructe sau alcool sub 0.5% din volumul total pentru ca băutura să fie încadrată în sectorul băuturilor non-alcoolice.

Știți în ce măsură băuturile carbogazoase, cofeinizate, care conțin zahăr sau îndulcitori artificiali, dăunează organismului?

Iată 15 motive pentru care trebuie evitat consumul băuturilor carbogazoase:

1. Nu dețin proprietăți nutritive (vitamine sau minerale), marea majoritate fiind preparate din apă filtrată și zaharuri rafinate.

2. Creștere în greutate și obezitate. Consumul zilnic a 330 ml băuturi carbogazoase se traduce prin creșterea în greutate cu 500 g într-o singură lună. Potrivit studiilor, legătura dintre creșterea în greutate și băuturile carbogazoase este atât de strânsă, încât după fiecare pahar consumat riscul de obezitate crește de 1,6 ori.

3. Diabetul zaharat este o consecință a creșterii în greutate și a obezității, deoarece produsele care favorizează creșterea în greutate cresc riscul apariției diabetului zaharat. Băuturile carbogazoase nu numai că favorizează creșterea în greutate, dar afectează și capacitatea organismului de a procesa zahărul.

4. Scade densitatea osoasă, osteoporoza. Potrivit specialiștilor, aciditatea din aceste băuturi scade densitatea osoasă și promovează pierderea calciului din organism, astfel, riscul de osteoporoză creste. Totodată, consumul ridicat de sodiu în rândul copiilor reprezintă un factor de risc pentru calcifierea normală a oaselor. În 1950, copiii consumau 3 căni cu lapte pentru consumul unui singur pahar cu băutura carbogazoasă; astăzi, raportul este inversat – 3 pahare cu băuturi carbogazoase pentru fiecare pahar cu lapte.

5. Carii dentare. Potrivit oamenilor de știintă, băuturile carbogazoase sunt responsabile de dublarea sau triplarea incidenței cariilor dentare, deoarece acestea atacă și dizolvă smalțul dinților. Acidul conținut de aceste băuturi poate dizolva conținutul mineral al smalțului, fapt care conduce la apariția sensibilității dinților și, ulterior, la carii dentare. Acidul din băuturi face mai mult rău danturii decât zaharul solid conținut de boamboane.

6. Boli renale. Cercetătorii au demonstrat că prin consumul unei cantități ridicate de băuturi carbogazoase riscul dezvoltării litiazei renale este foarte ridicat din cauza acidității acestor produse și a dezechilibrelor minerale radicale.

7. Hipertensiune arterial. Ingestia unei cantități ridicate de fructoză, care se găseste în special în băuturile răcoritoare, determină creșterea presiunii sanguine.

8. Provoacă arsuri stomacale. Băuturile carbogazoase reprezintă principalul factor de risc în cazul arsurilor stomacale.

9. Sindromul metabolic. Băuturile carbogazoase reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea sindromului metabolic care se manifestă prin: hipertensiune arterială, obezitate, hipercolesterolemie și rezistența la insulină.

10. Afecțiuni hepatice. Există dovezi potrivit cărora, consumul frecvent de băuturi răcoritoare crește riscul pentru ciroză hepatică, asemănător consumului de alcool.

11. Alte afecțiuni ale sistemului digestiv. Indiferent de compania producătoare, băuturile carbogazoase au un pH acid de 2.51, adică aproximativ același ca și oțetul, dar conținutul de zahăr maschează nivelul ridicat al acidității. PH-ul apei este 7.

Din întregul sistem digestiv numai stomacul rezistă într-un mediu acid cu pH-ul 2.0. Înainte să ajungă în stomac, băuturile carbogazoase trec prin celelalte organe ale sistemului digestiv, provocând astfel un mediu anormal de acid.

Acidul fosforic din băuturile carbogazoase concurează cu acidul clorhidric din stomac, afectând funcțiile acestuia, astfel, alimentele rămân nedigerate și apar probleme precum: indigestia, gaze intestinale, balonarea.

12. Deshidratarea. Băuturile carbogazoase au proprietăți asemănătoare diureticelor, conducând la deshidratarea organismului. Cafeina este un diuretic care determină creșterea volumului de urină. Nivelul ridicat de zahăr determină reținerea apei în organism deoarece rinichii urmăresc eliminarea excesului de zahăr din sânge. Astfel, atunci cand veți consuma un pahar cu suc carbogazos pentru a vă potoli setea, veți constata că efectul va fi tocmai contrar.

13. Conținutul ridicat de cafeină. Un alt motiv care ar trebui să vă determine să renunțați la băuturile carbogazoase este dorința de a evita consumul inutil de cafeină. Dozele ridicate de cafeină provoacă: iritabilitate, hipertensiune arterială, insomnie, afecțiuni ale sistemului digestiv, aritmii etc.

14. Toxine – aspartamul. Substanța toxică din băuturile carbogazoase este un îndulcitor artificial numit aspartam. Aspartamul este produs din 3 substanțe chimice: acid aspartic, fenilalanina și metanol. Cu toate că are peste 92 efecte secundare, aspartamul este frecvent adăugat în compoziția produselor alimentare deoarece este de 200 ori mai dulce decât zahărul normal.

15. Posibile leziuni celulare. Potrivit ultimelor studii, băuturile carbogazoase provoacă deteriorări grave ale celulelor; conservantul E211 (benzoat de sodiu) conținut de aceste băuturi are capacitatea de a distruge părți vitale ale ADN-ului.

Din fericire, există o multitudine de înlocuitori pentru băuturile carbogazoase, care nu pun sănătatea în pericol datorită conținutului bogat în vitamine și minerale esențiale. Printre aceste alternative se află: apa, suc din fructe – 100% natural, ceaiul, laptele.