Tehnici Si Metode de Inspectie Si Control. Integrarea Controlului In Fluxul de Fabricatie

1 Enuntul temei

Să se întocmească tehnologia de inspecție a produsului “ CORP LAGAR” în condițiile existenței laboratorului de Defectoscopie a unui sistemului calității conform cu standardul SR EN ISO 9001:2000.

2 Analiza produsului

2.1 Rolul functional al produsului “CORP LAGAR”

Produsul “CORP LAGAR” este utilizat pentru a sprijini angrenajul conic, pentru a-l proteja de factorii exteriori si de asemenea este depozit pentru lubrifiant.

Produsul “CORP LAGAR” trebuie sa fie verificat riguros inainte de a fi trimis spre utilizare. Verificarea se face de catre persoane autorizate, metodele utilizate fiind:controlul dimensional, controlul optico-vizual si controlul cu lichide penetrante.

Neindeplinirea conform a prescriptiilor poate duce la pagube materiale si umane.

2.2 Componența produsului

Produsul face parte din subansamblul “ANGRENAJ CONIC 1000 C140-17.22.1.0

Condițiile tehnice

Condițiile tehnice de prelucrare se referă la toleranțe, la precizia de prelucrare, care se vor lua din desenul de execuție al produsului “Corp lagar”. (Anexa 1)

Cu cât toleranțele sunt mai mici cu atât precizia de prelucrare este mai ridicată, iar costurile de fabricație sunt mai mari. În acest caz proiectantul trebuie să prescrie toleranțe cât mai mari, respectând condițiile tehnice cerute de rolul funcțional.

Pentru că produsul “Corp lagar” să funcționeze în condiții cât mai bune trebuie să respecte:

Dimensiunile prescrise

Unghiul 1000

Condiții de exploatare

Condiții de exploatare care pot influența defectarea produsului “Corp lagar”:

– ungere imperfectă;

– temperatura mare de funcționare ;

– umiditate ridicată;

-vibratii;

-socuri;

-presiunea uleiului.

Având în vedere că produsul este realizat prin turnare în forme temporare, trebuiesc respectate următoarele condiții impuse de tehnologia turnării și de economia prelucrării:

– mărimea adaosului de prelucrare depinde de: calitatea suprafeței piesei finite, calitatea suprafețelor semifabricatului inițial, compoziția chimică;

– modificarea configurației geometrice a piesei trebuie făcută în așa fel încât adaosurile de prelucrare și tehnologice să fie minime;

– prelucrarea suprafeței de bazare pentru prima operație de prelucrare prin așchiere trebuie realizate la dimensiunile necesare pentru asigurarea unei bune așezări a piesei-semifabricat.

– Echipamentul folosit pentru inspecția și controlul produsului sunt din dotarea laboratorului de defectoscopire al Intreprinderii Semanatoatea Bururesti

– Cerințe speciale ale beneficiarului:

Nu sunt

-Temperatura de funcționare trebuie să nu depășească valoarea admisibilă (75-90 grade Celsius), deoarece la temperaturi peste acest interval poate apărea o scădere considerabilă a vâscozității uleiului folosit la ungerea angrenajului.

2.3 Materiale folosite

Materialul folosit este o fontă cenușie cu grafit lamelar (STAS 568-82) Fc 250 cu proprietățile prezentate în tabelul următor:

a) Caracteristici mecanice

b) Caracteristici fizice

c) Parametrii tratamentelor termice

2.4 Tehnologia de fabricație

Semifabricatul se obține prin turnare în forme temporare. Procesul tehnologic tip pentru piesele din clasa “Corpuri complexe” cuprinde o succesiune de prelucrări mecanice în urmatoarea ordine succesivă:

– prelucrarea uneia sau a două suprafețe de arie maxima, care sa constituie bazele tehnologice, cu prinderea piesei pe acele baze tehnologice brute care rămân eventual neprelucrate pe piesa finită;

-prelucrarea a două găuri precise pe suprafața de bază prelucrată, ca

baze tehnologice (la piesele de gabarit mare se preferă prelucrarea găurilor în aceeași operate cu prelucrarea suprafețelor de bază);

-prelucrarea de degroșare a celorlalte suprafețe mari ale piesei;

-prelucrarea de degroșare a suprafețelor mai mici;

-prelucrarea de finisare a suprafețelor principale (acolo unde se impune acest lucru prin toleranțe și rugozitate);

-prelucrarea de degroșare și de finisare a celorlalte găuri;

-prelucrarea filetelor;

-încercarea hidraulică sau pneumatică (acolo unde este cazul);

-tratamentul termic (dacă este cazul);

-prelucrările de netezire a suprafețelor cu precizie ridicată și cu rugozitate mică;

– controlul final.

Operatiite la care supusa piesa:

1 Turnatorie

Uscat nisip

Preparat amestec de formare si miez

Miezuit

Topit metal

Format

Montat miezuri-inchis

Ingreunat-turnat

Dezbatut

Sablat

Polizat

Craituit

Uscat miezuri

Operatii auxiliare

Nu se acepta de la turnatorie piese fara bulutin de analiza si control.

2 Prelucrari prin aschiere

1 Frezare de degrosare frontala Ø 102

2 Frezare de semifinisare frontala Ø 102

3 Alezare de degrosare cilindric interior Ø71×7

4 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80×46.5

5 Autocontrol

6 Gaurire -centruit 4 gauri M6 la cota Ø 102

-gaurit 4 gauri M6

– filetat M6 x20

7 Autocontrol

8 Frezare de degrosare frontala Ø 102

9 Frezare de semifinisare frontala Ø 102

10 Alezare de degrosare cilindric interior Ø71×7

11 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80×46.5

12 Autocontrol

13 Gaurire -centruit 4 gauri M6 la cota Ø 102

-gaurit 4 gauri M6

– filetat M6 x20

14 Autocontrol

15 Gaurire -centruit 2 gauri M8 la cota 127

-gaurit 2 gauri M8

– filetat M8 x23

16Gaurire -centruit 2 gauri M8 la cota 127

-gaurit 2 gauri M8

– filetat M8 x23

17 Autocontrol

18 Gaurire -centruit 4 gauri M8 la cota 127

-gaurit 4 gauri M8

– filetat M8 x17

19 Gaurire -centruit 4 gauri M8 la cota 127

-gaurit 4 gauri M8

– filetat M8 x17

20 Autocontrol

21 Frezare de degrosare cilindric Ø 60

22 Frezare de semifinisare cilindric Ø 60

23 Frezare de degrosare cilindric Ø 88

24 Frezare de semifinisare cilindric Ø 88

Autocontrol

25 Alezare de degrosare cilindric Ø60×8

26 Alezare de degrosare cilindric Ø88×7

27Gaurire -centruit 2 gauri M6 la cota Ø 74

-gaurit 2 gauri M6

– filetat M6 x15

28 Autocontrol

29 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80×46.5

30 Alezare de degrosare cilindric interior Ø80×46.5

Controlat 100%

2.5 Cerințe specifice ale beneficiarului

Se stabilește nivelul de calitate între beneficiar și furnizor. Nu se admit fisuri, porozități sau incluziuni de zgură.

Caseta de identificare

3 Defecte posibile

3.1. Defecte specifice materialelor folosite

Materialul folosit este FC 250.

În urma analizei defectelor care pot să apară în structura materialului controlat și care pot să împiedice buna funcționare a acestuia putem enumera:

– fisuri;

– crăpături;

– incluziuni metalice;

– segregații;

– suprapunere de material;

– adâncituri, urme de lovituri.

-caracteristici mecanice si fizice necorespunzatoare

3.2. Defecte introduse de tehnologia de fabricație

Defectele care pot apărea datorită tehnologiei de fabricație sunt:

-excrescențe (bavuri, umflături, cruste, creste, stropi)

-goluri (sufluri, retasuri)

-discontinuități, crăpături, fisuri

-defecte de suprafață

-piese turnate incomplet

-incluziuni

Grupa de defecte: forme, dimensiuni și mase necorespunzatoare

Denumire defecte:

DF1.1-lipsă de material;

DF1.2-plus de material;

DF1.3-dezaxare;

DF1.4-bavură;

Grupa de defecte: defecte de suprafață

Denumire defecte

DF.2.2-arsură;

DF2.3-adâncituri,urme de lovituri;

DF2.4-așchii,exfolieri,solzi,urme de gripare

Grupa de defecte: discontinuități, goluri

Denumire defecte

DF.3.2-crăpături la rece;

DF3.3-fisuri;

Grupa de defecte: incluziuni

Denumire defecte

DF4.1-incluziuni nemetalice;

DF4.2-incluziuni metalice;

Grupa de defecte: defecte de structură

Denumire defecte

DF5.1.Supraîncălzire;

Grupa de defecte: compoziție chimică și caracteristici mecanice si fizice necorespunzatoare

Denumire defecte

DF6.1-compoziție chimică necorespunzatoare;

DF6.2-caracteristici fizice și mecanice necorespunzatoare:

3.3.Defecte induse de exploatare

Ungere necorespunzătoare;

Abateri de la poziția corectă a suprafețelor care împiedică asamblarea

Defecte datorate strângerilor sau frecărilor

Defecte datorate solicitărilor de torsiune

Defecte datorate solicitării la oboseală

Sunt retinute defectele care afecteaza parțial produsul (de exemplu o fisură poate trece neobservată, prezența ei find cauzatoare de defect total numai atunci cand deschiderea ei permite afectarea gravă a reductorului, premițând trecerea unor lichide sau impurități care daunează reductorului) dar și cele ce afectează total funcționarea produsului (de exemplu abaterile de la poziția corectă a suprafețelor, fiind împiedicată astfel asamblarea și defectele datorate strângerilor sau frecărilor)

3.4.Listare

Metode de control posibile

4.1. Metode de control distructiv

Dintre metodele de control distructiv care pot ajuta la validarea sau la elucidarea cauzelor de apariție a neconformităților putem aminti:

– metode metalografice;

– metode mecanice: – statice

– dinamice

– metode chimice;

– metode tehnologice.

Aceste metode sunt utilizate pentru:

Încercarea durității Brinell –STAS 165-58;

Se fac minimum trei măsurători pe același produs.

La primirea comenzii , intre beneficiar si producaror s-a stabilit ca se va face un control 100% al produsului fiind necesar ca produsul sa indelpineasca toate conditiile impuse de contract.

Verificarea microstructurii conform STAS 6905-61;

Locul de luare a probei pentru analiza metalografică în scopul determinării structurii se va prescrie pe desen la primirea comenzii. Microstructura se determină pe cel puțin două loturi și pe trei probe diferite dintr-o șarjă. Probele se iau la începutul, mijlocul și sfârșitul turnării.

Analiza chimică conform STAS:791-66;

Se va determina concentrația pe elementele componente.

4.2. Metode de control nedistructiv

La acest subcapitol se identifică toate metodele de examinare nedistructivă care pot evidenția prezența defectelor.

Se va întocmi o matrice, acordându-se pentru fiecare metodă un calificativ convenabil.

Principiul metodei:

1. Radiații penetrante

Prin rafiografiere se înțelege o metodă de defectoscopie nedistructivă cu radiații penetrante la care rezultatul conversiei imaginii radiante în imagine vizibilă constituie un document al controlului.

Radiația penetrantă poate fi radiație electromagnetică sau corpusculară, a cărei lungime de undă este mai mică decât distanțele interatomice din materiale.

Radiațiile electromagnetice pot fi: radiația Röentgen (X), generată de frânarea bruscă a electronilor accelerați sau tranziții ale electronilor în nivele inferioare ale atomilor, al cărui spectru de lungimi de undă este cuprins între 10-13m…10-9, și radiația gama () provenită din tranzițiile energetice din nucleu, al carei spectru de lumgimi de undă este cuprins între 10-13m…10-10m.

Obiectul radiografiei îl constituie obținerea imaginii structurii macroscopice a materialului cu ajutorul radiației și înregistrarea acestei imagini pe film fotografic. Pe film va apărea imaginea internă a materialului controlat având la bază atenuarea diferită a radiației care l-a străbătut în funcție de neomogenitatea macroscopică a acestuia.

Metode uzuale de control cu radiații penetrante

Gamagrafia – metoda de control bazată pe dependența dintre atenuarea radiației γ și structura macroscopică a materialului.

Rontgenografia – metoda de control care se bazează pe fenomenul atenuării radiației X, datorită structurii macroscopice a materialului.

Metode speciale de control cu radiații penetrante:

– Neutronografia

– Microradiografia

– Stereografia

– Radiografierea instantanee

– Stroboradiografierea

– Fluoroscopia

– Xeroradiografierea

– Radiografierea prin ionizare

2. Pulberi magnetice

Controlul cu pulberi magnetice se aplică pieselor confecționate din materiale feromagnetice, în scopul detectăreste mai mică decât distanțele interatomice din materiale.

Radiațiile electromagnetice pot fi: radiația Röentgen (X), generată de frânarea bruscă a electronilor accelerați sau tranziții ale electronilor în nivele inferioare ale atomilor, al cărui spectru de lungimi de undă este cuprins între 10-13m…10-9, și radiația gama () provenită din tranzițiile energetice din nucleu, al carei spectru de lumgimi de undă este cuprins între 10-13m…10-10m.

Obiectul radiografiei îl constituie obținerea imaginii structurii macroscopice a materialului cu ajutorul radiației și înregistrarea acestei imagini pe film fotografic. Pe film va apărea imaginea internă a materialului controlat având la bază atenuarea diferită a radiației care l-a străbătut în funcție de neomogenitatea macroscopică a acestuia.

Metode uzuale de control cu radiații penetrante

Gamagrafia – metoda de control bazată pe dependența dintre atenuarea radiației γ și structura macroscopică a materialului.

Rontgenografia – metoda de control care se bazează pe fenomenul atenuării radiației X, datorită structurii macroscopice a materialului.

Metode speciale de control cu radiații penetrante:

– Neutronografia

– Microradiografia

– Stereografia

– Radiografierea instantanee

– Stroboradiografierea

– Fluoroscopia

– Xeroradiografierea

– Radiografierea prin ionizare

2. Pulberi magnetice

Controlul cu pulberi magnetice se aplică pieselor confecționate din materiale feromagnetice, în scopul detectării defectelor de suprafață sau aflate în vecinătatea acesteia.

În principiu, controlul se bazează pe punerea în evidență a câmpurilor de scăpări produse de către defecte în timpul magnetizării piesei.

Orice discontinuitate existenta intr-o piesa magnetizată va produce o perturbare a câmpului magnetic, liniile de forță ale câmpului ocolind discontinuitatea, deoarece ea reprezintă un obstacol cu permeabilitate magnetică mică. Câmpul magnetic de scăpări, denumit și câmp de dispersie, este neomogen si are o energie mare. Tendința câmpului de a-și micșora energia până la o valoare minimă posibilă este satisfăcută prin atragerea unor particule feromagnetice dispuse sub forma de pulbere pe suprafața piesei marcând prezența defectelor (indicații de defect).

În funcție de modul de aducere a pulberii pe suprafața piesei controlate, se deosebesc două grupe de metode de control:

– Metode uscate-pulberea este pulverizată pe suprafață în stare uscată

– Metode umede-pulberea este depusă pe suprafață sub formă de suspensie

3. Curenți turbionari

Metoda electromagnetică de control nedistructiv bazată pe utilizarea curenților turbionari se folosește la evidențierea imperfecțiunilor din materialele metalice, la măsurarea conductivității electrice a acestora și la controlul acelor proprietăți care sunt legate de această mărime caracteristică.

Curenții turbionari apar în metale, ca rezultat al interacțiunii dintre aceștia și un câmp electromagnetic variabil sau un câmp magnetic aflat în mișcare.

Sursele și traductoarele câmpurilor electromagnetice folosesc sisteme de bobine inductor-indus, din care cauză aparatura utilizată este numită și aparatură de inducție. Conform legii inducției electromagnetice, curenții induși produc la rândul lor un câmp magnetic de sens opus câmpului magnetic inițial. În general, existența unei fisuri în calea curenților turbionari face că aceștia să circule prin mai multe trasee, o parte ocolind fisura, alta traversând-o trecând pe sub fisură sau separându-se în două contururi, în jurul fisurii.

4. Unde elastice

Undele elastice sunt oscilațiile unei particule care face parte dintr-un mediu elastic, se transmit din aproape în aproape și altor particule prin forțele elastice care se exercită între ele. Ansamblul oscilațiilor particulelor unui mediu elastic se numește undă elastică.

5. Lichide penetrante

Controlul defectoscopic nedistructiv cu lichide penetrante se bazează pe proprietatea unor lichide de a umecta suprafețele corpurilor solide și de a pătrunde în cavitățile defectelor acestor suprafețe. Întrucât pătrunderea lichidelor în interiorul defectelor are loc prin capilaritate, metodele de control cu lichide penetrante sunt cunoscute și sub denumirea de metode capilare.

Studiul fenomenelor care se produc la interfața lichid-solid și care au ca rezultat pătrunderea lichidului în cavitatea defectului este complex și presupune luarea în considerație a fenomenelor capilare, influenței vâscozității asupra curgerii lichidului, fenomenului de absorție etc.

6. Ultrasunete

Presupune depistarea defectelor cu ajutorul palpatoarelor care generează fascicole de unde ultrasonore, longitudinale și transversale prin deplasarea acestuia pe suprafața materialului.

Metode optime de control nedistructiv

În urma analizei de la punctul 4.1 ținându-se cont de capacitatea metodelor de detectare a diferitelor defecte ce pot apare, s-au stabilit ca metode optime de control pentru produsul “Corp lagar” să fie următoarele:

– Control optico-vizual-dimensional

– Control cu lichide penetrante

Optimizarea este și o problemă de stapânire a costurilor Cheltuielile aferente controlului au următoarea structură:

– Cheltuieli cu echipamentele, inclusiv metrologia

– Cheltruieli cu manopera;

– Cheltuieli cu materiale;

– Cheltuieli cu regia.

Deoarece costurile aplicării diferitelor metode de examinare variază în timp, acestea sunt greu de precizat. În anexele 2 și 3 sunt indicate orientativ câteva costuri relative, folosind ca element de referință cea mai ieftină metodă. În anexă este oferit modelul unui formular pentru justificarea alegerii metodelor de control nedistructiv.

Descrierea metodelor de control alese

I. Examinarea optico-vizuală

1. Denumirea metodei: Examinarea optico-vizuală

2. Tipul de control: optic

3. Agentul de investigare: lumina vizibilă

4. Fenomenul fizic de bază: reflexia luminii

5. Modul de aplicare: obținerea unor informații prin iluminarea obiectului de controlat și receptarea imaginilor de către ochiul omenesc prin observare directă (control vizual) sau ajutat de aparate optice (control optic).

6. Domeniul de utilizare: piese semifabricat și finite. Depistarea deformațiilor, rupturilor, porilor și incluziunilor de suprafață, defectelor de formă în general.

7. Indicația de defect: imagini virtuale receptate, înregistrarea pe fotografie sau pe bandă video.

8. Materialul obiectului controlat: Fc250

9. Avantaje: Se pot detecta detalii mai fine decât cele fără instrumente

Dezavantaje: Nu pune în evidență decât defectele de suprafață

10. Limitarea metodei:

Metoda de examinare optico-vizuală este asociată cu o metoda concludentă;

Creșterea puterii de mărire duce la o restrângere a câmpului vizual, la o pierdere a clarității în adâncime, la o reducere a eficienței controlului.

În cazul piesei "Corp lagar", controlul se poate face pe toate suprafețele fie ele plane, cilindrice, elicoidale, tronconice exterioare sau interioare, datorită dimensiunilor de gabarit care permit analiza acestora cu instrumentele specifice de control.

Prezența defectelor pe suprafețele precizate ar putea conduce în timpul funcționării, prin propagarea în piesă, la avarirea întregului ansamblu.

Suprafețele interioare și exterioare se examinează prin intermediul lupelor cu ordinul de mărire X10.

II. Examinarea cu lichide penetrante

1. Denumirea metodei: Examinarea cu lichide penetrante in imersie

2. Tipul de control: cu substanțe penetrante in imersie

3. Agentul de investigare: pulberi magnetice umede (penetranți colorați sau /și fluorescenți).

4. Fenomenul de bază: pătrunderea lichidelor în spații capilare.

5. Modul de aplicare: se depune penetrant pe suprafața controlată a piesei, se îndepărtează excesul de penetrant, apoi se extrage penetrantul rămas în discontinuități cu ajutorul unei substanțe puternic absorbante (developant).

6. Domeniul de utilizare: piese-semifabricat și finite pentru detectarea defectelor de suprafață deschise (fisuri, pori, nepătrunderi, etc.).

Detectarea neetanșeităților.

7. Indicația de defect: pete colorate roșu pe fondul alb al developantului (în lumină albă) sau pete luminoase galben, galben – verzui pe fondul indigo – violet al developantului (în lumină ultravioletă)

8. Materialul controlat este: Fc 250

9. Avantaje: metodă rapidă, metodă ieftină, timp de developare mic, randament mare.

Dezavantaje: pune în evidență numai defecte de suprafață sau din apropierea suprafeței

10. Limitarea metodei: metoda este indicată pentru examinarea pieselor cu grosime maximă de 20 mm (în cazul în care este posibil controlul pe ambele fețe ale piesei).

Pentru controlul piesei “Corp lagar” se parcurg următoarele etape:

Pregătirea suprafeței supusă controlului

Depunerea penetrantului pe suprafață

Îndepărtarea excesului de penetrant

Developarea

Examinarea suprafeței și interpretarea rezultatelor

Descrierea etapelor:

1. Pregătirea suprafeței are ca scop îndepărtarea murdăriei, oxizilor și in special a substanțelor apoase de pe suprafață, astfel încât să se asigure accesul penetrantului la cavitățile defectelor.

Se vor efectua următoarele operații de pregătire a piesei „Corp lagarr”

curățirea mecanica cu perii rotative

– spălarea cu apă caldă

– spălare cu solvenți organici (benzen, acetona, benzina)

– spălare în soluții de detergenți

– decapare chimică în băi acide

2. Aplicarea penetrantului pe suprafață se poate realiza prin pensulare, pulverizare, imersie sau stropire. Stratul de penetrant se menține un anumit timp, pentru a permite lichidului să pătrundă cât mai adânc în cavitățile defectelor.

Parametrul ce caracterizează această etapă este timpul de penetrare care depinde de natura materialului, tipul defectelor urmărite și de tipul penetratorului.

3. După scurgerea timpului de penetrare, excesul de penetrant se înlătură cât mai bine de pe suprafața controlată. În urma acestei operații, trebuie sa rămână penetrant numai în cavitățile defectelor. Modalitățile de înlăturarea excesului de penetrant depind de natura acestuia și implicit, de natura solvenților ce se pot folosi pentru îndepărtarea lui. Dacă penetrantul este solubil în apă, excesul de penetrant se poate îndepărta prin clătire sau stropire cu jet de apă și ștergerea cu tampoane din materiale textile. Penetranții solubili în solvenți organici se îndepărtează în etape. Mai întâi se îndepărtează cât se poate de mult penetrant prin ștergerea cu cârpă curată, apoi se îndepărtează restul de penetrant prin tamponare sau pulverizare cu solvent urmată de ștergerea cu material textil uscat. Operația de îndepărtare a excesului de penetrant o constituie uscarea realizată practic prin evaporarea naturală sau prin încălzirea la temperaturi de sub 50C.

4. Developarea consta in depunerea pe suprafața piesei controlate a unui strat subțire și uniform de developant, substanță cu putere mare de absorbție a lichidelor, capabilă să extragă din cavitățile defectelor, penetrantul rămas după operația precedentă.

Developantul poate fi depus în stare uscată, prin presare, sitare sau sub forma de suspensie prin imersie, pulverizare sau pensulare. Pentru produsul “Corp lagar”, se va scufunda piesa într-o baie cu developant.

5. Examinarea se face cu ochiul liber sau cu ajutorul unei lupe în lumină albă sau în lumină ultravioletă. În funcție de lichidul penetrant folosit se disting două metode:

Metoda colorării, la care penetrantul este un lichid colorat (roșu) iar examinarea se face in lumina albă, obișnuită. Indicațiile de defect apar ca pete de culoare roșie pe fondul alb developantului.

Metoda fluorescenței, la care penetrantul este un lichid fluorescent iar examinarea se face in lumina ultravioleta într-o cameră întunecată. Indicațiile de defect apar ca pete luminoase (galben-verzui) pe fondul închis al developantului, în mod obișnuit de culoare indigo. Examinarea se face cu lampă de radiații ultraviolete.

Interpretarea rezultatelor

Petele colorate în nuanța penetrantului pe fondul nuanței developantului ce apar pe suprafața piesei supusă controlului poartă denumirea de indicație. Indicațiile pe baza cărora nu se poate stabili existența unor defecte sau nu se poate determina natura acestora, sunt denumite indicații neconcludente. Obținerea unor indicații neconcludente obligă la repetarea controlului.

5.1.1 Criterii de optimizare a metodelor de control nedisrtuctiv

Vezi anexa

5.1.2 Criteriile A/R

Dacă se constată că produsul prezintă lipsă sau surplus de material mai mare de 2% din greutatea totală a piesei, este dezaxat, prezinta goluri,incluziuni prezintă crăpături de suprafață cu lungimile mai mari de 3 mm, fisuri în material și caracteristicile fizice și mecanice sunt necorespunzatoare este declarat respins. De asemenea dacă nu sunt respectate cotele dimensionale, rugozitățile impuse, condițiile tehnice, precum și alte condiții impuse de beneficiar, produsul este respins.

5.2. Echipamente

Întrucât una din condițiile impuse de beneficiar a fost ca efectuarea controlului să se facă într-un laborator acreditat, producătorul Semanatoarea S.A. va utiliza laboratorul propriu acesta fiind acreditat de R.E.N.A.R.

Controlul se face in laboratorul intreprinderii. cu echipamentul laboratorului:

Echipamentul necesar controlului optico-vizual este:

lupe de diferite marimi;

oculare;

microscoape clasice;

endoscop.

Echipament pentru control dimensional

șubler;

micrometru;

rugozimetru;

lesă pentru raze;

ceas comparator;

tampon filetat.

Echipamentul necesar pentru efectuarea controlului cu lichide penetrante

recipient pentru imersie

lichid penetrant U88

lichid developantU89

agent de curatire (degresant) U 87

agent intermediar

sursa de caldura

Produsele sunt fabricate de firma Helling(Germania)

5.3 Personal operator

Personalul operator trebuie să corespundă celor 3 nivele de competență stabilite prin standardul SR EN 473:1994 (anexa 5).

Personalul operator trebuie să corespunda celor trei nivele de competenta stabilite prin standardul

SR EN 473:1994.

– Nivelul 1 corespunde unei persoane calificate pentru efectuarea de examinări nedistructive conform unor instrucțiuni scrise, sub supravegherea unui operator de nivelul 2 sau nivelul 3.

– Nivelul 2 corespunde unei persoane calificate pentru efectuarea și conducerea de examinări nedistructive conform unor proceduri stabilite sau recunoscute.

– Nivelul 3 corespunde unei persoane certificate pentru conducerea oricărei operații de examinare nedistructivă pentru care este certificată.

Sintetizând cele afirmate la punctele 5.2 și 5.3. se poate întocmi tabelul următor:

Pentru determinarea metodei optime de contol se utilizează “Metoda de analiză a valorilor optime”. Metoda presupune stabilirea factorilor de analiză-defecte, timp, consumabile, echipamente, calificare personal, amenajări speciale, sensibilitate, costuri, precum și a ponderii aferente acestora (tabelul 2). Optimizarea se face aplicând criteriul:

Ponderile mari s-au dat defectelor a căror apariție pe suprafețele funcționale ar putea produce în exploatare avarierea întregului ansamblu. Notele s-au acordat factorilor de analiză pe baza principiului care urmează:

Pentru defecte:1-defect cu indicație neconcludentă

2-defect cu indicație mai puțin concludentă

3-defect cu indicație concludentă

Pentru echipamente folsite:1-număr mare de echipamente

2- număr mediu de echipamente

3-număr mic de echipamente

Pentru timp: 1-durată mare de analiză

2- durată medie de analiză

3-durată redusă de analiză

Pentru amenajari speciale:1-nu necesită amenajări speciale

2- necesită amenajări speciale

Pentru consumabile: 1-metodă care necesită costuri mari pentru achiziționare consumabilelor

2- metodă care necesită costuri medii pentru achiziționare consumabilelor

3- metodă care necesită costuri reduse pentru achiziționare consumabilelor

Pentru sensibilitate: 1- sensibilitate mare

2- sensibilitate medie

3- sensibilitate mica

Pentru personal: 1-personal înalt calificat

2-personal mediu calificat

3-personal cu o calificare redusă

Pentru costul metodei: -1-cost mare

-2-cost mediu

-3-cost mic

Din analiza tabelului 2 și din analiza punctelor 6, 9 și 10 din prezentarea metodelor, rezultă că metoda optima de control este –Metoda de control cu lichide penetrante

Controlul se efectuează de catre personalul intreprinderii cu echipamentul și personalul laboratorului.

Integrarea controlului pe fluxul de fabricatie

6.1. Controlul inaintea începerii procesului tehnologic

Are loc examinarea critică a proiectului din punct de vedere tehnologic. Se desfășoară în compartimentul tehnologic .Examinarea constă în analiza soluțiilor potențial susceptibile la apariția defectelor:

– Se analizează materialul stabilit de proiectant în concordanță cu tehnologia posibilă (echipament, competențe, forță de muncă disponibilă)

– Se analizează metodele de control planificate de proiectant;

– Se verifică dacă metoda acoperă cele mai importante zone ce pot conduce la apariția defectelor și dacă se poate realiza practic în compartimentul de control deja existent;

– Se verifică calificarea forței de muncă în concordanță cu cerințele exprimate de beneficiar sau normele stabilite de un organism recunoscut.

6.2. Controlul in timpul desfășurării procesului tehnologic

– Aducerea semifabricatului

– Reglarea mașinilor

– Pregătirea S.D.V-urilor

– Aducerea materialelor auxiliare

– Controlul propriu-zis în timpul procesului:

Supravegherea permanentă a procesului tehnologic

Măsurarea parametrilor importanți

Întreruperea procesului în cazul apariției unor perturbații

– Verificarea calității:

Documentația însoțitoare

Etichetele și marcajele

Materialul propriu-zis

6.3. Controlul final

Presupune adoptarea deciziei admis /respins.

Pentru produsul ”Corp lagar” s-a stabilit ca pe parcursul fluxului de fabricație să se efectueze un control optico-vizual de fabricație și dimensional.

Produsul ”Copr lagar” este controlat și cu lichide penetrante înainte de începerea prelucrărilor mecanice.

Controlul O.V. și dimensional se efectuează după fiecare fază de prelucrare.

– După semifabricare: control optico-vizual folosind ca echipamente de control: șublerul, micrometrul, calibru.(la semifabricat)

– După fiecare fază corespunzătoare operațiilor procesului tehnologic de fabricație: se controlează suprafețele prelucrate cu șublerul, micrometru, calibru etc.

– La sfârșitul procesului tehnologic, se controlează 100%.

Intocmirea planului de control nedistructiv

Planul de control nedistructiv cuprinde informații cu privire la aplicarea metodelor de control în diferitelor faze ale procesului de fabricație, zonele piesei unde se va efectua controlul, metoda optimă ce se va aplica și procentul în care se va controla zona în cauză. De asemenea el va cuprinde și o schiță cu indicarea locurilor controlate, în cazul îm care piesa nu este controlată în totalitate.

Pentru structurarea controlului nedistructiv se întocmește un plan de control necesar personalului care efectuează examinarea.

Planul de control va răspunde la următoarele întrebări:

– Ce se controlează?

Se controlează produsul ”Corp lagar”

– Cum se controlează?

Se controlează folosind metodele de control :

– Optico-vizual

– Lichide penetrante

– Cât se controlează?

Se controlează toate suprafețele (control 100%).

8 Intocmirea documentatiei de control si inspectie

Documentația tehnică de control și inspecție trebuie să cuprindă documente care să asigure și să demonstreze efectuarea corectă și în întregime a tuturor operațiilor prevăzute în planul de control, precum și înregistrarea rezultatelor inspecțiilor și examinărilor.

8.1. Procedura generală de control și inspecție

Procedura generală de control și inspecție este un document care are ca obiectiv produsul ”CORP LAGAR”.

8.1.1 Raport de inspectie si control.

S.C. SEMANATOAREA .S.A.

LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV”’ S.C. SEMANATOAREA .S.A.

RAPORT DE CONTROL SI INSPECTIE

NR.135.DATA 1 06 20005

CORP LAGAR C140.17.22.1.1

Precizari se ataseaza rapoartele de examinare

DECIZIA FINALA

S.C. SEMANATOAREA .S.A

LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV”’ S.C. SEMANATOAREA .S.A.

Raport de examinare

Metoda L.P.

Conditiile tehnologice de efectuare a examinarii

Rezultatele examinarii

Criteriul A/R: Produsul sa nu prezinta fisuri, goluri sau incluziuni.

Decizia finala A/R

S.C. SEMANATOAREA .S.A.

LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV”’ S.C. SEMANATOAREA .S.A.

DESCRIEREA NECONFORMITATII

EVALUAREA METODELOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV

Legenda

*- indicație concludentă

O- indicație mai puțin concludentă, limita de orientare și dimensiunea defectului

X- indicație neconcludentă

8.1.2 Statutul de control

Produsul poate avea unul din urmatoarele statute de control si inspectie :

-produsul nu a fost controlat;

– produsul se afla in timpul controlului-atunci cand produsul se controleaza cu lichide penetrante si se asteapta uscarea piesei pentru citirea rezultatelor;

-produsul a fost controlat si acceptat-produsul a trecut de toate controalele la care a fost supus: controlul dimensional, controlul optico-vizual, controlul cu lichide penetrante.

– produsul a fost controlat si respins: produsul care nu trece de toate tipurile de control la care este supus si daca defectul nu poate fi remediat atunci el este clasat ca rebut;

– produsul a fost controlat, respins dar poate fi remediat : produsul prezinta o neconformitate care poare fi remediata (reprata).

Produsele care au fost calificate ca fiind produse conforme sunt transportate intr-un depozit special unde sunt depozitate numai produsele conforme si etichetate.Din eticheta va rezulta codul si demumirea produsului, demumirea compartimentului care i-a dat caracteistica de produs conform.

8.1.3 Tratarea neconformitatilor

Produsele care sunt depistate ca fiind neconforme sunt insemnate cu cerneala de culoare rosie. Daca se constata ca neconformitatea este reparata atunci acesta este etichetat.

Depozitarea produselor care urmeaza a fi recuperate se face separat de locul unde sunt depozitate cele conforme

S.C. SEMANATOAREA S.A.

LABORAROR DE CONTROL NEDISTRUCTIV” S.C. SEMANATOAREA S.A.

RAPORT DE PRODUS NECONFORM

Piesa/Material: CORP LAGAR/Fc 250

Nr lot:10 buc

Cantitatea efectuata: 70 buc

Descrierea neconformitatii: fisuri

Stadiul in care a fost detectata neconformitatea: in urma controlului cu L.P.

Numele contrololului Semnatura Data

Starica Irina 1.06.2005

Observatiile Compartimentului Tehnologie/Constructor

Neconformitatea a aparut datorita manipularii gresite a produsului.

Decizia autoritatii desemnate privind declararea produsului neconform.

Neconformitatea aparuta este majora de aceea s-a hotarat ca produsul va fi trimis la reconditionare

Semnatura sefului comisiei Data

Detaliile actiunii corective intreprinse si rezultatul ei

Produsul a fost reconditionat dar calitatea lui nu ne permite ca el sa fie vandut ca un produs conform si de aceea s-a hotarat vanzarea lui la un pret redus.

Actiuni preventive

Pentru a evita aparitia defectelor se vor respecta toate conditiile de lucru si manipulare impuse

Responsabilitati Data

Compartimentul Calitate

8.1.3.1 Marcarea produsului necconform

Produsul care este depistat ca fiind neconform si care este clasificat ca rebut este indepartat si izolat de produsele conforme. Produsul neconform este marcat cu cerneala rosie atunci cand este depistat ca nu indeplineste cerintele, iar cand este clasificat ca rebut i se aplica o stampila verde cu insemnul ”REBUT”

8.1.3.2 Descrierea neconformitatii

Descrierea neconformitatii se face conform unei fise de neconformitate

RAPORT DE PRODUS NECONFORM

CORP LAGAR C141-17.22.1.1

RAPORT DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE

Nr. ____ / Data ________

Date tehnice

Beneficiar ……………………Adresa…………………………………………………

Comanda nr. ……………………………………………………………………………

Data efectuării examinării………………………………………………………………

Cod produs controlat ……………………………………………………………………

Material Fc250 …………………………………………………………………………

Metoda de examinare………lichide penetrante…………………………………………

Modul de pregătire a produsului pentru examinare ………………………………………

Standardul de metoda folosit…..…………………………………………………………

Criteriul ADMIS/RESPINS……SR EN 25817

Condițiile tehnice de efectuare a examinării

Tipul lichidului penetrant(producător)… …………………………………………….

Temperatura mediului ambient (min)… ………………………………………………

Temperatura piesei de examinat(min)… …………………………………………………

Timpul de penetrare(min)……………… ………………………………………………….

Timpul de emulsionare(min)………… ………………………………………………….

Modul de spălare (îndepărtarea excesului de penetrant)… ………………………………..

Tipul si punerea lămpii cu ultraviolete………………………………………………….

Distanta dintre piesa si lampa (cm)……………… ………………………………………

Examinarea s-a efectuat INAINTE/ DUPA tratamentul termic

Examinarea s-a efectuat (in stare finala , înaintea operațiilor de prelucrare mecanică)

Rezultatele examinării

Defecte constatate(denumire, simbol)…………………………………………………….

Decizia ADMIS/RESPINS

RESPONSABILITATI

RAPORT DE EXAMINARE OPTICO-VIZUAL

Nr…/data

Date tehnice

Beneficiar …………………………………………………………………………………

Comanda nr………………………………………………………………………………..

Data efectuării examinării………………………………………………………………….

Cod produs controlat ………………………………………………………………………

Material …………………………………………………………………………………..

Metoda de examinare…….optico-vizual…………………………………………………

Modul de pregătire a produsului pentru examinare………………………………………

Standardul de metoda folosit………………………………………………………………

Condițiile tehnice de efectuare a examinării

Aparatul optic este folosit (tip / putere de mărire)……………………………………….

Lampa de iluminare(tip, putere, W)…………….. ………………………………………

Distanta lampa-piesa(cm)………………………… ……………………………………..

Examinarea s-a efectuat INAINTE/DUPA tratamentul termic

Rezultatele examinării

Defecte constatate(denumire, simbol)…………………………………………………….

Decizia ADMIS/RESPINS

RESPONSABILITATI

ETICHETE:

S.C. SEMANATOAREA .S.A.

LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV”’ S.C. SEMANATOAREA .S.A.

FISA DE NECONORMITATE

Autoritatea desemnata pentru luarea deciziilor cu privire la produsul neconform.

Autoritatea desemnata este o comisie numita de conducerea organizatiei si

include persoane competente in domeniile:

-control nedistructiv;

-fabricarie;

-metalurgie.

Comisia este asistata de un reprezentant al beneficiarului.

Comisia poate decide asupra unui produs neconform si isi asuma si responsabilitatea.

Produsele ’’acceptate ca atare’” sau reconditionate au acordul contractual al beneficiarului de a fi acceptate.

8.2. Procedura specifică de lucru cu lichide penetrante

8.3. Mapa de documente

desen de execuție ( anexa 1)

plan de control nedistructiv (anexa 2)

procedura matrice(anexa 3)

rapoarte de examinare (anexele 4-8)

costuri relative(anexa 9)

raportul produs neconform (anexa B- procedura generala)

etichete de urmărire a stadiului de control și inspecție a produsului

S.C. SEMANATOAREA .S.A.

LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV”’ S.C. SEMANATOAREA .S.A.

RAPORT DE NECONORMITATE

IDENTIFICARE PRODUS

C. SEMANATOAREA .S.A.

LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV”’ S.C. SEMANATOAREA .S.A.

DESCRIEREA NECONFORMITATII

DECIZIE FINALA

SEMANATOAREA .S.A.

LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV”’ S.C. SEMANATOAREA .S.A.

RAPORT PENTRU A DEFINI ACTIUNEA CORECTIVA

SEMANATOAREA .S.A.

LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV”’ S.C. SEMANATOAREA .S.A.

RAPORT PENTRU A DEFINI ACTIUNEA PREVENTIVA

PLAN DE CONTROL

Nr. /Data

O.V..-examinare vizuală; L.P..-examinare cu lichide penetrante; C.D.-control dimensional

Se examineaza piesa 100% , in imersie cu lichide penetrante

Criteriul A/R

REZULTATELE CONTROLULUI CU LICHIDE PENETRANTE AL LOTULUI DE PRODUSE NR. : …………………

(anexa la buletinul de examinare nr. : ………. din …………………….)

Denumirea produselor : ……………………………………………… Cod ………………..

Comanda nr. : …………………. Beneficiar…………………………………………………..

Criteriul A / R : ……………………………

Plan de control nr. ………………………..

DATA :

REZULTATELE CONTROLULUI OPTICO-VIZUAL

AL LOTULUI DE PRODUSE NR. : …………………

(anexa la buletinul de examinare nr. : ………. din …………………….)

Denumirea produselor : ……………………………………………… Cod ………………..

Comanda nr. : …………………. Beneficiar…………………………………………………..

Criteriul A / R : ……………………………

Plan de control nr. ………………………..

DATA :

EVALUAREA METODELOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV

Observatie:

Costurile se raparteaza la cele care revin controlului optico-vizual considerate ca avand valoarea 1

Pentru aprecierea costului tital se poate folosi relatia urmatoare:

C=M+m*(1+r)

Unde: M=costul materialelor consumate

m=manopera

r=regia incluzand si cheltuieli cu echipamentele

EVALUAREA METODELOR DE CONTROL NEDISTICTIV IN FUNCTIE DE COSTURILE RELATOVE AFERENTE

RAPORT DE INSPECTIE SI CONTROL

Nr…. / Data…..

Metoda………………………………………………………………………………………………..

Criteriul A / R………………..

Decizia finala ………………..

Anexe…………………………..

FISA DE NECONFORMITATE

Emitent…………………….. Destinatar copii :

Data…………………………. 1. Dir A.C.

Sef compartiment………. 2. Resp. A.C.

Neconformitate identificata…………………………………………………………………….

Mod de rezolvare temporara……………………………………………………………………

Propunere de actiune corectiva………………………………………………………………..

Comisia de analiza

Compartiment : – Proiectant : ……………………..

Tehnolog : ………………………

Lab control CND……………..

Lab CTC…………………………

AQ…………………………………

Director tehnic………………..

RAPORT DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE

Nr. ____ / Data ________

Date tehnice

Beneficiar ……………………Adresa…………………………………………………

Comanda nr. ……………………………………………………………………………

Data efectuării examinării………………………………………………………………

Cod produs controlat ……………………………………………………………………

Material Fc250 …………………………………………………………………………

Metoda de examinare………lichide penetrante…………………………………………

Modul de pregătire a produsului pentru examinare ………………………………………

Standardul de metoda folosit…..…………………………………………………………

Criteriul ADMIS/RESPINS……SR EN 25817

Condițiile tehnice de efectuare a examinării

Tipul lichidului penetrant(producător)… …………………………………………….

Temperatura mediului ambient (min)… ………………………………………………

Temperatura piesei de examinat(min)… …………………………………………………

Timpul de penetrare(min)……………… ………………………………………………….

Timpul de emulsionare(min)………… ………………………………………………….

Modul de spălare (îndepărtarea excesului de penetrant)… ………………………………..

Tipul si punerea lămpii cu ultraviolete………………………………………………….

Distanta dintre piesa si lampa (cm)……………… ………………………………………

Examinarea s-a efectuat INAINTE/ DUPA tratamentul termic

Examinarea s-a efectuat (in stare finala , înaintea operațiilor de prelucrare mecanică)

Rezultatele examinării

Defecte constatate(denumire, simbol)…………………………………………………….

Decizia ADMIS/RESPINS

RESPONSABILITATI

RAPORT DE EXAMINARE OPTICO-VIZUAL

Nr…/data

Date tehnice

Beneficiar …………………………………………………………………………………

Comanda nr………………………………………………………………………………..

Data efectuării examinării………………………………………………………………….

Cod produs controlat ………………………………………………………………………

Material …………………………………………………………………………………..

Metoda de examinare…….optico-vizual…………………………………………………

Modul de pregătire a produsului pentru examinare………………………………………

Standardul de metoda folosit………………………………………………………………

Condițiile tehnice de efectuare a examinării

Aparatul optic este folosit (tip / putere de mărire)……………………………………….

Lampa de iluminare(tip, putere, W)…………….. ………………………………………

Distanta lampa-piesa(cm)………………………… ……………………………………..

Examinarea s-a efectuat INAINTE/DUPA tratamentul termic

Rezultatele examinării

Defecte constatate(denumire, simbol)…………………………………………………….

Decizia ADMIS/RESPINS

RESPONSABILITATI

BIBLIOGRAFIE

Curs T.M.I.C. prof.dr.ing. Alexandrina Mihai

Indrumar pentru proiectarea inspectiei produsului sef de lucrari dr.ing. Mihai Voicu, prof.dr.ing. Alexandrina Mihai, sef de lucrari dr.ing. fiz.Gabriela Mateiasi

Colectia STAS in domeniul Metode CND

Colectia SR EN in domeniul Metode CND

Colectia SR ISO in domeniul Metode CND

Colectia ISO in domeniul Metode CND

Procese de operare vol.1,2,3 Ghe.Amza si colectivul