Instalatia DE Alimentare CU Energie Electrica LA Masina

INSTALATIA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA LA MASINA

C U P R I N S:

Genertorul de current………………………………………………..pag. 4

Genertorul de current alternativ………………………………………….pag. 4

Caracteristicile generatoarelor …………………………………………..pag. 8

Releul de tensiune……………………………………………………………..pag. 10

Releul de tensiune electromagnetic…………………………………….pag. 11

Functionare………………………………………………………………………..pag. 12

Releul de tensiune electric………………………………………………..pag. 13

Releul reglator……………………………………………………………………pag. 15

Releul de indicare a incarcarii bateriei de acumulatoare………pag. 16

Releul de echilibrarea incarcari bateriei de acumulatoare…….pag. 17

Divizorul de tensiune…………………………………………………………. pag. 17

Protectia muncii……………………………………………………………………pag18.

Bibliografie……………………………………………………………pag22

Generatorul de curent

Este sursa de energie pentru consumatori in timpul functionarii motorului si de incarcare a bateriei de acumulatoare.El poate fi de curent continuu (dinam) sau de curent alternativ (alternatoru) cu punte redrsoarepentru a debita curent continuu.Generatoarele de curent sunt conactate fata de baterie in paralel.

Datorite avantajelor multiple la automobilele moderne se utilizeaza alternatoare,la unele dintre ele adoptandu-se tot generatoare de curent alternativ.

1. Generatorul de curent alternativ

(Alternatoru) functioneaza ca o masina electrica sincrona debitand curent alternativ,care este redresat in curent continuu printr-o punte redresoare cu siliciu.Avantajele multiple l-au impus fata de dinam prin volum si masa reduse,constructie simplificata , robustete ridicata iar datorita puntii redresoare (curentu neputand circula decat intr-un singur sens) ,nu necesita decat releu de tensiune,fiind eliminate conjunctorul-disjunctor si limitatorul de curent (reglarea intensitatii efectuandu-se prin saturatia electromagnetica a alternatorului). De asemenea datorita caracteristicii sale incarca bateria de acumulatoare la turatia de relanti a motorului si deci este posibila utilizarea unei baterii de capacitate mai mica.

Clasificarea alternatoarelor se face dupa constructia rotorului (cu poli aparenti sau tip gheara – cei mai folositi) si dupa tipul excitatiei ( cu magneti permanenti si cu excitatie electro-magnetica – cele mai utilizate) , avand sau nu perii.

In momentul de fata se folosesc in mod curent alternatoare cu exitatie electromagnetica avand rotor cu poli in forma de gheara, inele colectoare iar punte redresoare cu diode de tip trifazat.

-Generatorul de curent alternativ este format din:

-Staror cu scuturile

-Portperiile

-Suporturi

-Diode pozitive si negative

-Rotoru

-Fulia de antrenare

-Si ventilatorul pentru racirea bobinajului.

Statorul este construit din tole cilindrice de otel electrotehnic asamblate ,in crestaturiile caruia se gaseste infasurarea trifazata din sarma de cupru

elaminata, legata in stea capetele infasurariilor indusului sunt legate la bornele puntii de redresare –fiecare la cate o pereche de diode (+) si (-) , iar capetelelegaturiilor comune ale celor trei infasurari se leaga la borna C.

Statorul se monteaza intre cele 2 scuturi dinaliaje de aluminiu formand un ansamblude suport pentru fixarea pe motor.

Puntea de redresare montata in locasul din scut este formata din doua suporturi prevazute cu cate trei diode presate pozitivesi respectiv negative.Toate diodele pozitive sunt legate la o borna + ,izolata de masa si de diametru mare, iar cele negative si conectate laborna – ce constituie borna de masa.Puntea este protejata de un capac din material plastic.

Intre borneleacestea este montat condensatorul pentru imbunatatirea linearitatii curentului redresat.

Tot pe stator este montat si suportulportperii, cu periile + si – pentru transmiterea curentului de excitatie la inelele colectoare.

Rotorul (inductorul) este format din doua mase polare cu cate sase ghiare, care se intrepatrund, montate pe unarbore; in interiorul lor este inchisa infasurarea de excitatie coaxiala cu arborele , capetele acesteia sunt conectate la cele doua inele prin intermediul carora impreuna cu periile se face alimentarea de la bateria acumulatoare .Peria pozitiva este legata izolata fata de masa .

Antrenarea rotorului se face prin fulia de la arborele cotit, prin intermediul unei curele trapeizoidale, iar ventilatorul realizeaza racirea bobinajelor

Functinarea alternatorului: cand se conecteaza contactul cu cheia, bateria de acumulare prin borna df alimentaza infasurarea rotorica prin perii si inelele sale,manetizandcele doua mase polare ( formandu-se sese magneti cu cei 12 poli , alternand) ; prin antrenare rotorica , variaza fluxul magnetic si induce in infasurarea statorului un curent alternativ trifazat , care va fi redresa t in curent continuu de puntea cu diode, pe care-l debiteaza consumatoriilor prin cele doua borne ( +D) si (-D)

Generatoru de curent continuu (dinamul) este o masina electrica care funtioneaza pe principiul inductiei electro-magnetice.

Generaatorul se compune din: statorul; rotorul; rotorul cu colector si periile.

Funtionarea polistatorului, fiind magneti permanenti, dezvolta un camp magnetic care este intretaiat cu bobinajul rotorului la antrenarea lui, si datorita inductiei unei tensiuni electromotoare, ia nastere un curent care-l preiau periile de pa colector si-l condul la borne, de unde va fi dirijat spre baterie si consumatori, iar partial, amplifica fluxul magnetiilor,

Dezavantajele multiple( incarca bateria numai la turatie mare, ceea ce impuno o capacitate mare a iei, limitarea turatiiei maxime pentru a nu dateriora bobinajul rotorului sau colectorului, constructie complicata, intretinere greoaie si defectare usoara) au determinat inlocuirea generatorului de curent continuu cu alternatorul la toate automobilele moder

2. CARACTERISTICELE GENERATOARELOR

Principalele marimi caracteristice ale generatoarelor de automobile se vor prezenta in cintinuare.

Tensiunea nominala

este tensiunea dupa care se caracterizeaza echipamentul electric al automobilului, 6v, 12v, si 24v. Deoarece tensiunea de incarcare a unui element de acumulator, in realitate este de 2,3v, corespunzator tensiunilor de functionare ale echipamentului electric sunt mai mari : 6,9v, 13,8v, 27,6v.

Puterea nominala a generatorului este determinata dupa puterea tuturor receptoarelor cu functionare de lunga durata, tinind seama de incarcarea bateriei de acumulatore.

Curentul nominal rezulta din raportul dintre puterea nominala si tensiunea nominala.

Puterea maxima este puterea de lunga durata pe care o poate da generatorul fara ca sa se incalzeasca peste limita admisibila, fiind cu 30-50% mai mare decit cea nominala(limita maximase refera la generatoarele de putere mai mica).

Curentul maxim rezulta din raportul dintre puterea maxima si tensiunea nominala.

Turatia de mers in gol sau de putere nula este turatia la care generatorul incalzit, neconectat la baterie de acumulatore sau de receptoare, da o tensiunede circa1,17 mai mare decat cea nominala. Ea trebuie cunoscuta la incercarea generatorului la mersul in gol. Peste aceasta turatie, generatorul incepe sa debiteze curent, astfel incat ea trebuie sa aiba valoricat mai mici posibile.

Turatia de conectare este turatia la care generatorul se cupleaza cu reteaua si incepe a da curent, fiind cu 100-200 rot/min mai mare decat cea de mers in gol la dinamuri.

Turatia nominala este turatia la care generatorul, in stare incalzita, da putere nominala . Aceaste depinde de constructia generatorului; cu cat dimensiunile sunt mai mari, cu atat racirea este mai buna, dar greutatea si pretul de cost.

Turatia maxima este turati pe care generatorul o poate suporta fara sa se defecteze, fiind limitata de durata de serviciu si rezistenta periilor, a colectorului, a conductoarelor din crestaturile rotorului, care sunt supuse la forte centrifuge foarte mari, de comutatie si de incalzire. Ea depinde de constructie, astfel incat este indicata deuzina fiind cuprisa intre 3 500 si 10 000 rot/min la dinamuri si 15 000 laalternatoare. La mersul in gol al motorului dinamul nu poate da curent de incarcare pentru bateria de acumulatoare .La turatii mici motorul se roteste neuniform si tensiunea dinamului variaza.

Pentru acest motiv , turatia la care dinamul se cupleaza cu bateria de acumulatoare se alege mai mare decat turatia de mers in gol a motorului, evitandu-se astfel conectarile si deconectarile prea dese dintre dinam si acumulator, care conduc la uzura si sudarea contactelor conjunctorului-disjuctor .

Alternatoarele dau curent chiar la mersul in gol al motorului.

Diametrul carcasei se normalizeaza pentru a corespunde montarii lui in asa fel cu flansa.Anumite norme prevad pentru diametrul carcasei dinamurilo fixate in sa 76,2; 90; 100; 112; 125; 150; 178 si 203,2 mm, iar pentru cele fixate cu flansa 78; 93; 103; 115 si 128 mm.

Alternatoarele au diametrul mult mai mari si lungimi mai mici.

Sensul de rotire al generatorului se considera, privindul dinspre partea de actionare (opuse partii cu colector), sensul spre dreapta, fiind al acelor de ceasornic

3. RELEUL DE TENSIUNE

Face parte din aparatele de reglare a tensiunii debitate de alternator la consumatori si la bateria de acumulare.Acesta poate fi de tip electromagnetic si electronic capsulat pentru (de 24 V), iar in ultimul timp si de 12V pt automobile

4. RELEUL DE TENSIUNE ELECTRO-MAGNETIC.

Este prevazut cu electro-magnetul, montat pe un suport, contactul mobil si contactele fixe, corespunzatoare celor 2 trepte de tensiune; distanta dintre contactul mobil si ce fix se regleaza cu ajutorul unor suruburi. Contactul mobil este montat pe armatura electro-magnetului al carui interfier se regleaza cu arcul lamelar.

Infasurarea electro-magnetului este legata cu un capat la racordul dintre contactul fix al treptei a-2-asi rezistenta de protectie Rp ( un fir calibrat), iar cu celelalt capat la rezistenta de compensatie R , conectate in borna(+)si D a releului; in seria cu rezistenta R , se leaga rezistenta pentru stingerea scanteiilor dintre contacte R , (racordate la masa). Rezistenta R , este si ea legata la masa prin R . Releul mai este prevazut cu borna DF in legatura cu contactul mobil. Protecti releului in potriva stopirii cu apa sau socurilor este asigurata de un capac din ebonita cu garnitura de etansare.

Bornele releului (+)D si DF se conecteaza la bornele respective ale alternatorului, in circuit cu bateria de acumulare; borna de masa se leaga la borna corespunzatoare de la alternator

.

5. FUNCTIONARE:

Initial , infasurarea de excitatie a alternatorului este alimentata de bateria de acumulare prin contactele treptei ale releului de tensiune conectate permanent, in stare de repaus: curentul de excitatie va avea valoarea maxima pentru ca este eliminata din circuit rezistenta de reglare R .

La cresterea turatiei , creste si tensiunea la bornelealternatorului (+) D si (-) D, iar curentul care trece prin infasurarea electro-magnetului va magnetiza miezul sau din orel moale si va atrage armatura cu contactul moale pe care-l desface de contactul fix. Astfel, curentul de excitatie va trece prin rezistenta de reglare R , reducandu-i intensitatea si mentinand o tensiune constanta la bornele alternatorului (12,5 – 13,5 V) .

Daca turatia motorului creste , se va ivi tendinin potriva stopirii cu apa sau socurilor este asigurata de un capac din ebonita cu garnitura de etansare.

Bornele releului (+)D si DF se conecteaza la bornele respective ale alternatorului, in circuit cu bateria de acumulare; borna de masa se leaga la borna corespunzatoare de la alternator

.

5. FUNCTIONARE:

Initial , infasurarea de excitatie a alternatorului este alimentata de bateria de acumulare prin contactele treptei ale releului de tensiune conectate permanent, in stare de repaus: curentul de excitatie va avea valoarea maxima pentru ca este eliminata din circuit rezistenta de reglare R .

La cresterea turatiei , creste si tensiunea la bornelealternatorului (+) D si (-) D, iar curentul care trece prin infasurarea electro-magnetului va magnetiza miezul sau din orel moale si va atrage armatura cu contactul moale pe care-l desface de contactul fix. Astfel, curentul de excitatie va trece prin rezistenta de reglare R , reducandu-i intensitatea si mentinand o tensiune constanta la bornele alternatorului (12,5 – 13,5 V) .

Daca turatia motorului creste , se va ivi tendinta de crestere a tensiunii si la generator; contactul mobil va fi atras prin armatura de electro-magnetsi mai mult , conectandu-l cu contactul fix (treapta a II a) si se va scurtcircuita infasurarea de excitatie a alternatorului. Tensiunea scade pe arcul lamelar indeparteaza contactul mobil, alimentandu-se din nou excitatia generatorului. Fenomenul se repeta cu o mare frecventa (150-250 per/s), pentru care motiv mai este numit si releu vibrator, mentinand la bornele generatorului o tensiune de 13,5-14,5 V, la o turatie maxima de lucru de 10 000 rot/min iar curentul maxim 36 A. Deci asigura la cele 2 trepte , in permanenta, o tensiune de 12,5-14,5 V.

6. RELEUL DE TENSIUNE ELECTRIC

Ca si cel electro-magnetic, intrerupe temporar curentul de excitatie de la alternator cand tensiunea la bornele lui tinde sa depaseasca 27,3- 28 V la 2 000 rot/min, iar curentul mormal este 60 A.

La o crestere a tansiunii peste limita mentionata de (28 V pentru releele cu tensiune nominala de 24V si respectiv 14,5 V pentru cele cu tensiunenominala de 12 V, diodastabilizatoare face sa creasca tensiunea de polarizarea a tranzistorului de comanda care va intra in constructie. Totodata, scade in tranzistorul de putere tensiunea de polarizare care va bloca si intrerupe curentul de excitatie. Astfel va scadea tensiunea la bornele alternatorului si dioda revine la pozitia initiala inversand situatia tranzistorului de comanda se blocheaza iar cel de putere intra in conductie si favorizeaza alimentarea alternatorului cu un curent de excitatie. In circuitele releului sunt incluse si o serie de rezistente electrice care favorizeaza functionarea lui, impreuna cu un termistor pentru compensarea variatiilor de tensiune in functie de temperatura precum si de condensator si doua diode. Acest releu de tip1350 , de fabricatie Romaneasca. Instalatiile cu releu de tip Bosch functionand la fel.

Dioda (de descarcare) are rol de protectie impotriva supratensiuniilor prin autoionductie la intreruperea circuitului de excitatie de catre T2 iar dioda 2 ( de polarizare unversa) favorizeaza blocarea tranzistorului si protejeaza circuitul si tranzistorii la aplicarea unei tensiuni inverse.

La automobilele moiderne ( in special la ototurisme) au aparut relee de tensiune incorporate in alternator astfel incat specifica mult instalatia electrica, constructia releului si defectiuniile ce s-ar ivi la astfel de cenexiuni.

Un astfel de releu este montat pe alternatorul Olcit simbolivat RTA2-7A cu semipunte redresoare 4PT2 pentru a avea rol de monofuncie-intreruperea circuituluide excitatie la o tensiune limita de 14,5 +- 0,5 V , curentul fiind de 4-5 A . El este cu circuite integrateceea ce-i micsoreaza mult gabaritul si ppoate fi incorporat in alternator

7. RELEUL-REGULATOR

Este un aparat complex destinat a mentine la bornele generaatorului de curent continuu o tensiune constanta pentru incarcarea bateriei de acumulare dupa starea ei si pentru alimentare consumatoriilor ,independent de turatie motorului, consumului de curen sau temperaturii , evtand suprasolicitarea .

Releul regulator este format din trei aparate montate impreuna fiecare cu rol diferit si anume:

-conjuctorul-dijuctor conecteaza bateria de acumulatoare la o tensiune a ei sau mai mica decat cea de la bornele acumulatorului si o deconecteaza auci cand este mai mare protejand-o impotriva descarcarii, Borna conjuctorului +este conectata la la bateria de acumulatoare.

-regulatorl (releul) de tensiune limiteaza tensiunea la anumite valori pentru ca nu produce arderea consumatoriilor sau supraincalzirea bateriei.

Tensiunea electromtoare la generator creste direct proportional cu turatia motorului si curentul de excitatie care se regleaza prin micsorarea lui cu ajuorul unei rezistent electrice. Borna releului de tensiune se conecteaza la borna generatorului . Compensarea termica asupra variatie de tensiune si regimului de lucru al bateriei de acumularoare se face printr-o rezistenta lamela bimetalica sausunt magnetic.

-limitorul de curent evita suprasolicitarea bobinajului generatorului prin mentinerea in anumite valori curentului de excitatie tot princonectarea-deconectarea in circuit a rezistentei

Tipurile de relee-regulatoare utilizate sunt:

– electromagnetice cu contacte vibratoare

-electromagnetice cu contacte tranzistoare, cu diode si tranzistoare

In practica pot fi folosite relee care sa cuprinda numai regulatorul de tensiune si conjuctorul-dijuctor.

La generatoarele de curent alternativ se foloseste numai releul de tensiune pentru ca limitarea curentului de excitatie evita suprasolicitarea alternatorului asigurabd o tensiune constanta indiferent de turatia motorului sau consumului de curent. In acelasi timp incarcarea bateriei este permanenta, descarcarea eifiind imposibila datorita puntii de diode care nu permite trecerea curentului in sens invers , chiar daca tensiunea la bornele generatorullui este mai mica.

8. Releul de indicare a incarcarii bateriei de acumulatoare:

Este un electromagnet conectat in circuitul de alimentare pentru indicarea incarcarii bateriei de acumulatoare. Au un contact mobil care conecteaza o lampa ce se aprinde la 11,8 V si se stinge la 14 V aratand ca generatorul incarca bateriile. Tensiunea nominala este de 24V sau 12 V

La turatia mica a alternatorului cantactele ale releului de indicarea incarcarii bateriei de acumulatoare sunt cunt contacte, becul aprin si deci alternatorul nu incarca, iar la turatia marita contactul mobil este atras de electromagnet intrerupe circuitul iar becul se stinge.

9. Releul de echilibrarea incarcari bateriei de acumulatoare:

De asemeneautilizat la automobilele ROMAN introduce in circuit un consumator suplimentar pentru una din baterii rezistenta de 10 ohmi) atunci cand unii consumatori solicita o singua baterie, deci functioneaza la 12 V (instalatia de iluminare, semnalizarea directiei si franarea remorcii) . Constructiv si functional estetot un electromagnet care conecteaza armatura la 18 V si o deconecteaza la 25 V (tensiunea nominala 24 V).

10. Divizorul de tensiune:

Este un releu cu trei electromagneti alimenteaza priza de 12 V pentru remorca la actionarea franei di serviciu a automobilului ROMAN, intrand in functiune o singura baterie de acumulatoare, in acelasi timp conectandu-se si releul de

echilibrarea incarcarii bateriei.

11.N.T.S.M. ȘI P.S.I. MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂȚII MUNCII

Generalități

În țara noastră, protecția muncii face parte integrantă din procesul de muncă, având ca scop asigurarea celor mai bune condiții de muncă, prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolavirilor profesionale.

Căile principale pentru aplicarea măsurilor de tehnică a securității muncii în întreprinderi sunt:

– controlul periodic al stării utilajelor, al stării îngrădirilor și dipozitivelor de protecție de la mașinile-unelte, aparate și mecanisme, al stării de funcționare a instalațiilor de ventilație și încălzire, al curățeniei locurilor de muncă, atelierelor și al spațiilor sanitare,

– verificarea stării si utilizării de către muncitori a dispozitivelor și instalațiilor de siguranță (ochelari de protecție, măști împotriva prafului sau a gazelor etc.),

– urmărirea respectării de către muncitori a regulilor de igienă personală, în special la locurile de muncă unde se lucrează cu substanțe nocive,

– difuzarea prin diverse forme a măsurilor de tehnică a securității muncii și instructajul periodic al muncitorilor privind problemele de protecție a muncii.

Răspunderea asigurării și aplicării măsurilor și normelor de tehnică a securității muncii revine conductorului întreprinderii, precum și tuturor persoanelor – iginneri, tehnicieni și maiștri – care au atribuții de organizare, conducerea și control în procesul de muncă.

În întreprindererile de transport auto cât și în uzinele de reparații pentru automobile, urmărirea respectării măsurilor și normelor de tehnică a securității muncii revine unui salariat special desemnat prin ordinul conducerii întreprinderii, fiind subordonat inginerului șef. În întreprinderile auto mici, aceste funcții le îndeplinește conducătorul tehnic

Nerespectarea normelor de protecție a muncii se sancționează conform legilor în vigoare.

Principalele măsuri de tehnică a securității muncii

În scopul eliminării pericolului de accidentare la locul de muncă este necesar să se respekte urmatoarele măsuri și reguli principale:

– îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie bine strânsă pe corp , manșetele de asemenea, bine strânse, iar hainele încheiate,

– femeile vor purta basmale astfel legate încât părul sau colțurile basmalei să nu iasă afară spre a evita pericolul de prindere de către organele în mișcare ale mașinilor-unelte,

– cozile și mânerele uneltelor de mână vor fii executate din lemn de esentă tare, fiind bine fixată și vor avea dimensiuni care să permită prinderea lor sigură și comodă,

– dălțile, șurubelnițele și pilele vor fi bine fixate în mâner și

prevăzute în acest scop cu un inel metalic pentru fixarea mânerului de lemn pe capătul dinspre sculă,

– flosirea uneltelor de mână cu suprafețele de percuție deformate,

înflorite sau știrbite, precum și a uneltelor de mână improvizate este interzisă,

– folosirea cheilor cu fisuri este interzisă diversele lucrări de lăcătusărie ce se execută în spații cu mediu exploziv trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase (cupru, bronz etc.),

– uneltele de mână acționate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu dipozitive sigure pentru fixarea sculei, precum și cu dipozitive care să împiedice funcționarea lor necomandată,

– alimentarea lămpilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de muncă se va face numai de la surse cu tensiune de 24 V, tensiune considerată ca nepericuloasă în cadrul unei atingeri accidentale,

– pentru protecția împotriva electrocutării prin tensiuni accidentale de atingere, toate mașinile-uneltele, carcasele metalice ale utilajelor electrice de acționare, comandă și control vor fi protejate prin legare la pământ și la nul înainte de darea lor în exploatare,

– toate mașinile-unelte și instalațiile din ateliere trebuie să fie în bună stare de funcționare și să aibă dispozitive de pornire și oprire așezate la îndemână, astfel încât să excludă posibilitatea menevrăriilor întâmplătoare,

– se interzice executarea lucrărilor de mașini-unelte cu instalații și mecanisme defecte, cu scule defecte, precum și de către persoane care nu cunosc particularitățile constructive ale mașinilor-unelte respective,

– zonele periculoase ale mașinilor-unelte și instalațiilor trebuie să fie prevăzute cu paravane sau ecrane de protecție fixate constructiv,

– piesele care se prelucrează trebuie să fie bine fixate în dispozitivul de prindere,

– la prelucrarea pieselor ies în afara gabaritului mașinii-unelte, este necesar să se amenajeze apărtoare speciale,

– pietrele abrazive ale polizoarelor mașinilor de rectificat trebuie să fie îngrădite cu apărătoare din tablă prevăzute cu ecran transparente,

– pietrele abrazive, înainte de a fi montate pe mașinile unelte, trebuie să fie încercate la mașini specliale, la turații care să depășească cu 50-60% turația de lucru,

– se interzice oprirea mașinilor-unelte cu obiecte improvizate,

– repararea, ungerea sau curățirea mașinilor-unelte, mecanismelor și aparatelor se va face numa când acestea nu funcționează.

La lucrările care necesită ridicarea automobilului este obligatorie instalarea după ridicarea a unor capre și suporturi, care să împiedice căderea accidentală a automobilului sau a unor subansambluri ale acestuia

Demnontarea șsi deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie să se facă cu ajutorul unor dispozitive și instalații speciale. Este interzisă folosirea în acest scop a funiilor, răngilor etc.

Spațiile în care se efectuează lucrări de reglare ale automobilului cu motorul în funcțiune trebuie să fie bine ventilate și prevăzute cu conducte de captare a gazelor de eșapament.

Locurile de muncă trebuie să fie menținute în stare curată și să fie bine iluminate.

Înainte de demontare, toate ansamblurile automobilului trebuie să fie golite de lubrifianți și combustibil, care se colectează în rezervoare amplasate în conformitate cu normele P.S.I.

Vobsirea automobilelor și a părtilor componente ale acestora se va executa în încăăeri, cabine, boxe, nișe, care vor fi prevăzute cu instalații de ventilație eficientă pentru a se preveni imbolnăvirile profesionale. Toți muncitorii din vopsitorie care manipulează lacuri, vobsele și materiale decapante vor fi dotați cu îmbrăcăminte de protecție specială. Se interzice folosirea focului deschis, fumatul etc. În încăperile unde se execută vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor.

Benzina se va inmagazina numai în depozite special amenajate, iar transportul ei în incinta unității se va executa cu ajutorul cisternelor, butoaielor metalice sau cu canistre metalice prevăzute cu bușoane. Benzina are utilizare de combustibil pentru motoarele cu ardere internă și nu se va folosi subu nici o formă în alte scopuri tehnologice.

La sudarea electrică, întreaga instalație va fi legată la rețea printr-un întrerupător de protecție la pământ pentru prevenirea pericolului de electrocutare. În timpul lucrurlui, sudorul trebuie să folosească echipamentul de protecție și să nu îmbrace haine umede sau îmbibate cu praf metalic, deoarece se expune pericolului de electrocutare.

La sudarea oxiacetilenică, aparatelor vor fi prevăzute cu furtunuri speciale pentru gaze, legate prin bride (nu prin sârmă) pentru menționarea unei bune etanșeități spre a evita pierderile de gaze, care prezintă pericol de aprindere și de explozie. Scăpările de gaze se vor controla numai cu spumă de săpun și în nici un caz cu flacără. Se va evita contactul buteliei de oxigen cu grăsimile vegetale, animare sau minerale, deoarece în contact cu oxigenul sub presiune grăsimile se aprind producănd explozia. Manevrarea robinetului de gaze se va face numa după ce arzătorul a fost luat în mână în poziția de lucru. Becurile arzătoarelor se vor feri de lovituri și se vor păstra într-o cutie specială.

Pentru a preveni accidentele de persoane cauzate de circulația automobilelor în incinta întreprinderii este necesar să se ia măsuri speciale, și anume:

– circulația automobilelor îm interiorul întreprinderii trebuie să fie reglementată, folosindu-se semnalizarea prevăzută de legile în vigoare,

– viteza de circulație permisă pe drumurile întreprinderii este de max. 10 km/h, iar în interiorul halelor 5 km/h

– se interzice conducerea automobilelor de către persoane care nu au permis de conducere corespunzător categoriei automobilului condus, indiferent de funcția pe care o ocupă și munca pe care o îndeplinesc,

– se interzice circulația cu persoane stând în părțile exterioare ale automobilului – pe aripi, capotă, scări etc

12.Bibliografie

Gh. Frățilă, Mariana Frățilă, St. Samoilă – “ Cunoașterea, Intreținerea și Repararea Automobilului ” – Editura Didactică și Pedagogică București 2004

Prof. Ing. Mihai Poenaru, Prof. Ing. Aurel Leluțiu, Instalații și echipamente auto – manual pentru licee industriale clasa IX – XII, Editura didactică și pedagogică, București, 1992.

Brebenel A. – „ Autoturismul Dacia ” – Editura Didactică și Pedagogică București 1978

Arama C. – „ Autoturisme de la A-Z „– Editura Didactică și Pedagogică București 1979

5. Bobeica Ioan – Electricitate si electrotehnică

6. www.wikipedia.ro